Sunteți pe pagina 1din 5

EVAZIUNEA

FISCALĂ

DE VLADIMIR CANTEMIR
Venitul
Într-o economie de piaţă, statul are un rol deosebit de important pentru finanțarea unor domenii de interes general, respectiv în domeniile
în care firmele private nu investesc: învățământul de masă, sănătatea, cercetarea, investițiile de interes național (drumuri, poduri etc.)

Prin intermediul unui sistem de impozite și taxe se acumulează şi repartizează resursele financiare la dispoziţia statului.

Astfel, atât persoanele fizice cât și cele juridice (societățile, de exemplu) sunt obligate la plata unor impozite și taxe care se calculează
asupra veniturilor sau profiturilor obținute de aceștia.

Ca o paranteză:

Venitul este suma care urmează a fi încasată sau este incasată ca emitere a unei facturi (în cazul unei persoane juridice) sau suma
prevăzută în contractul de muncă (în cazul unei persoane fizice) și încasată ca salariu, ce urmează a fi impozitat.

Profitul este diferența între Venituri și Cheltuieli.

Prin politica fiscală (legislația de impozitare) se impozitează fie venitul, fie profitul.
Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea unor persoane fizice sau juridice de la plata impozitelor sau taxelor, adică,
acțiunile unei persoane în scopul de a nu plăti toate taxele și impozitele la care este obligat.
Evaziunea fiscală se manifestă adesea prin denaturarea informațiilor ce sunt raportate către autorități, precum
declararea unor venituri sau profituri mai mici decât în realitate, pentru scăderea nivelului impozitelor ce trebuie
achitate statului.
De exemplu, în mod oficial declari un salariu mai mic pentru a plăti un impozit pe salar mai redus. Un antreprenor
face evaziune fiscală dacă declară că plătește unui angajat doar salariul minim pe economie (la care este obligat prin
lege), pentru a achita doar minimum de impozit, iar diferența o achită angajatului din alte venituri nedeclarate.
Sau
Antreprenorul emite factură ori bon fiscal doar unor clienți, iar altora ”omite” să le elibereze, tocmai pentru faptul că,
pentru impozitare, sunt luate în considerare veniturile din aceste documente.
Sau
În cazul unui impozit pe profit, persoana evazionistă poate acționa asupra ambilor termeni ai profitului, respectiv fie
”ascunde” venituri, fie mărește artificial cheltuielile, pentru a reduce profitul ce urmează a fi impozitat. De exemplu,
cumperi o mașină și o înregistrezi ca fiind a firmei apoi înregistrezi cheltuielile cu benzina, anvelopele, asigurări,
reparații chiar dacă mașina o folosești în scop personal și nu în interesul societății.
Ca fenomen, evaziunea fiscală se întâlnește atât pe plan național, căt și pe cel internațional, reprezentând una dintre cele mai
răspândite infracțiuni cu caracter economic. Frecvent, evaziunea fiscală se întâlnește sub diferite forme, cum ar fi:

 ținerea unor registre contabile nereale (declară alte venituri sau cheltuieli decât cele reale)

 distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind activitatea economică (incendiertea

arhivei)

 modificarea prețurilor practicate (îi dau factură mai mică decât suma încasată)

 întocmirea de documente de plată fictive/false (de exemplu bonuri de benzină sau alte cheltuieli);

 întocmirea unor declarații vamale false la importul sau exportul de mărfuri

 întocmirea de declaratii de impozitare false, când cu bună știință nu sunt mentionate decât o parte din veniturile realizate.
Va multumesc!

S-ar putea să vă placă și