Disciplina: Asistență Socială a

persoanelor delicvente

-Devianța școlară:
strategii de
prevenire și
control-
Sadagurchi Georgiana-Adelina
Asistență Socială
An III
Grupa 6
 Devianța școlară

 Devianţa şcolară este un fenomen actual care se prezintă în forme diferite şi cu

semnificaţii diferite celor care îl pun în evidenţă:
1.  părinţii elevilor şi, în general, publicul larg îl percepe prin ceea ce are el spectaculos şi
tragic, atunci când se obiectivează în cazuri de extremă violenţă şcolară;
2.  profesorii îl percep ca fiind o situaţie extremă în care autoritatea lor a fost depăşită de
un comportament atipic situat în afara normelor pe care ei le-au instituit;
3. elevii percep acest fenomen ca pe o situaţie limită ce explică imposibilitatea realizării
unei comunicări reale cu adulţii (fie ei profesori sau părinţi)
  Conceptul de ”tulburare de comportament”este un concept
psihopatologic care desemnează devierile de la normele
psihomorale. În categoria tulburărilor de comportament se includ
manifestările neurosomatice, caracteristice psihopatice și psihotice.
            Problemele de comportament sunt considerate
disfuncționalități și trebuie interpretate de profesori ca un gen
special de feedback, ele cerând modificarea demersului educativ,
cum ar fi:
01   Pot comunica profesorului că are nevoie de
ajutor;

02 Pot avea semnificația unui protest împotriva

unui eveniment neplăcut generat de profesor;

03 Pot comunica nevoia elevilor de activitate, de

stimulare, de recunoaștere sau de atenție;
   Pot indica profesorului că anumite reguli după
04 care se ghidează nu sunt funcționale și că trebuie
înlocuite cu altele, adecvate;
 Bullying

La rândul ei devianţa şcolară desemnează toate tipurile de

abateri de la normele şi valorile ce reglementează rol-statusul
şcolar. O parte dintre ele se subsumează conceptului general de
devianţă, iar altele intră sub incidenţa comportamentului
delincvent.
 Lessons
Exemplificăm o serie de acte deviante/delincvente pe care le
întâlnim în spaţiul şcolar:

1. violenţa verbală (la adresa colegilor sau la adresa

profesorilor);
2. violenţa prin agresiuni fizice, cu „arme albe” (cuţite, bombe
lacrimogene, etc.);
3. agresiuni cu arme de foc;
4. degradarea bunurilor şcolare (clădiri, aparate electronice,
cărţi etc.);
5. luarea cu asalt a unităţilor şcolare de către tinerii
spărgători
6. grevele profesorilor care solicită măsuri ferme şi
clasarea ca unităţi sensibile a şcolilor cu astfel de
probleme sau declararea spaţiilor respective zone de
educaţie prioritară (Z.E.P.);
7. delincvenţa şcolară ca prelungire a delincvenţei sociale,
în general;
8. absenteismul şcolar ca mijloc şi „strategie” de
promovare a delincvenţei (poate fi evitat sau restrâns
dacă părinţii şi şcoala ar exercita un control sistematic
asupra folosirii timpului de către copii)”
Problema violenței în școală,
fine în primul rând de o
opresiune cotidiana, repetitiva,
proteiformã. Este necesară
clarificarea pentru a înțelege ce
este această violență obișnuită,
căreia i s-au dat mai multe
denumiri: hărțuire, incivilitate,
microviolență. Trebuie să
înțelegem în ce mod devine
cineva victima.
Delincvența, ca și violență, poate fi într-adevăr
conceput ca o șuită de delicte izolate fără
legături logice obligatorii între ele. Acest fapt
este valabil îndeosebi pentru experiența
victimară în delincvența de însușire: poți
foarte bine să nu fii victimă decât o singură
dată, a unui furt de mașină, a unei agresiuni
în care vinovatul vrea sã-ți smulgă mobilul la
care vorbești în plină stradă. În cazul acesta,
evident, pentru victimă trauma poate fi
puternică.
forme de comportamente antisociale:
-violența fizică sau
amenințare la adresa
persoanelor (în principal:
loviturile , agresiunile,
încăierările);
- delicte legate de statut (în
principal: chiulul, frecventarea
cafenelelor și discotecilor, fuga
de la școala);
- alte forme de comportamente
delincvente (în principal: furtul,
vandalismul,consumul de
droguri);
- comportamente în afara normei și
legate de școală (gălăgie intenționată,
întârzieri, ieșirea de la ore înainte de
încheiere, fumatul în școală , cu alte
cuvinte: nerespectarea regulamentului
școlii ).
School bullying
Importanța experienței victimare stă și
la baza cercetărilor referitoare la
bullying. Conceptul de bullying este
asociat cu o experiență particulară de
victimizare: hărțuirea între colegi în
incinta școlii. School bullying, tradus
prin „hărțuire și brutalități între elevi"
este un concept major în combaterea
violenței din mediul școlar în Europa
de Nord.
 Hărțuirea este definită ca o formă de comportament
agresiv, caracterizat prin repetare și prin abuzul de putere.
Victima nu se poate apăra cu usurință din motive pe care
psihologii s-au străduit mult sa le identifice: victima poate
fi izolată, mai mică, slabă fizic, și se atribuie sintagme
corporale (culoarea părului, a pielii, greutate etc.).
 Microviolențele

Am insistat pe faptul că repetarea violențelor minore este deosebit de

importantă. În acest sens, „Am insistat pe faptul că repetarea violențelor
minore este deosebit de importantă. În acest sens, „incivilitatea" corespunde
descrierii efectelor sociale ale unei mici delicvențe repetitive: retragerea în
sine, de frică sau din dezamagirea față de putorile publice, distruge orice
asumare colectivă .
Perspectivele teoretice şi de cercetare contemporane pot fi
grupate în trei mari paradigme explicative ale fenomenului
de abandon şcolar.
1. Paradigma psihosocială, care consideră că persoanele
care abandonează şcoala diferă de cele care îşi finalizează
studiile în ceea ce priveşte unul sau mai multe atribute
psihosociale sau trăsături de personalitate precum:
motivaţia, inteligenţa, imaginea de sine, agresivitatea.
2. Paradigma interacţionistă, care interpretează abandonul
ca pe o consecinţă a interacţiunii dintre caracteristicile
individuale ale elevilor şi cele ale mediului educaţional, în
care include actori sociali precum colegii, profesorii,
părinţii ş.a.
3. Paradigma constrângerii externe, care afirmă că
abandonul şcolar nu este atât un produs al sărăciei, cât un
produs al presiunii unor factori de mediu pe care individul
nu-i poate controla, factori precum starea de sănătate sau
obligaţiile familiale şi profesionale.
 Jocul ,,Balena Albastră
Psihologii spun că trezitul la ore târzii și activitățile propuse de
joc afectează psihicul adolscenților. La aceas vârstă, toți se află în căutare
de atenție, de înțelegere sau de refugiu. Din păcate însă, refugiul în acest
joc se poate termina tragic.
Sarcinile trebuie urmate întocmai, iar administratorii jocului se
asigură că primesc poze de la utilizatorii care pretind că și-au îndeplini
sarcinile. Așadar, dovezile sunt importante.
 În ultimii ani, în special în Statele Unite, au fost raportate în mass-
media cazuri de sinucidere în rândul copiilor victime ale hărțuirii
cibernetice. Presa a raportat gravitatea faptului că unii copii au fost hărțuiți
„până la moarte” cibernetic. 
Părinții erau îngrijorați, subiectul a fost dezbătut cu panică în
întreaga lume, iar profesorii erau uneori întrerupți în activitatea lor didactică
de către elevii care „doreau să joace Balena Albastră”, adesea în glumă sau în
încercarea de a atrage atenția adulților. 
 Accesezi site-ul și administratorii îți află toate datele de
contact, pe care apoi le folosesc pentru a te hărțui să continui jocul.
Fiecare jucător are un administrator personal.
Principiul jocului constă în realizarea unor sarcini. Tinerii intrați pe site-
ul jocului „Blue Whale” primesc timp de 50 de zile un număr de 50 de sarcini
pe care trebuie să le urmeze. Li se cere discreție maximă, dar și reușita
îndeplinirii fiecărui pas.
 Ce sarcini primesc tinerii:
1. Cu ajutorul unei lame taie pe piele semnul F57
2. Trezește-te la 4:20 dimineața și ascultă muzica trimisă de „balena ta”
3. Să-ți tai buza.
4. Înfige un ac în deget de cât mai multe ori.
5. Fă-ți rău până simți durerea.
6. Găsește o clădire înaltă și stai pe marginea ei
 Denumirea jocului „Balena albastră” are legătură cu faptul că balenele albastre sunt
singurele animale capabile de suicid.
 Bibliografie
• DEBARBIEUX E. 2010, Violența îm școală: O provocare mondială?, Institutul European
• PALAGHIA C. 2018, Abandonul școlar, factori de risc și factori suportivi ai sistemului
educațional românesc , în Rusu M. , Păduraru T. , Doncean M. coord. Sustainable Economic
And Social Devlopment of Euroregions And Cross Border Areas
• PALAGHIA C. 2018 ,, Jocurile morții,, între sinucidere și cyberbullying. O analiză asupra
riscurilor la care sunt expuși tinerii în mediul virtual, în revista de Asistență Socială, nr 2,
editura Polirom, București
• https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-
educatiei-incluzive-de-calitate/devianta-scolara-o-problema-actuala
• Emile Durkheim - Despre Sinucidere