Dualismul

unda-corpuscul
in natura
I n c a d r u l   fi z i c i i ,   d u a l i s m u l c o r p u s c u l - u n d a   s e r e f e ra l a f a p t u l c a   ma t e r i a   p r e z i n t a
simultan proprietati corpusculare si ondulatorii. Este vorba despre un concept
c e n t ra l a l   me c a n i c i i c u a n t i c e , c a r e a i n l o c u i t   t e o r i i l e   c l a s i c e a s up ra na t u r i i ma t e r i e i .
A n um i t e f e n o m e n e p u n i n e v i d e n t a   c a ra c t e r u l
o n d u l a to r i u   ( i n t e r f e r e n t a ,   d i f ra c t i a ,   p o l a r i z a r e a ) , p e c a n d a l t e l e
d e m o n s t r e a z a   c a r a c t e r u l c o r p u s c u l a r   ( e mi s i a   s i   a b s o r b t i a l u mi n i i ,   e f e c t u l
f o t o e l e c t r i c ,   e f e c t u l C o mp t o n ) . B a z a n d u - s e p e s t u d i u l a c e s t o r f e n o m e n e , t e o r i i l e
c l a s i c e p r o p u n e a u mo d e l e i n c a r e u n o b i e c t e ra c o ns i d e ra t fi e o p a r t i c ul a , fi e o
u n d a . Id e e a d u a l i t a t i i a a p a r u t i n l e g a t u ra c u n a t u ra l u m i n i i ,   L o u i s d e B r o g l i e   fi i n d
c e l c a r e a g e n e r a l i z a t c o n c e p t u l . I n   me c a n i c a c u a n t i c a ,   l u mi n a   n u e s t e c o n s i d e ra t a
n i c i   u n d a , n i c i   c o r p u s c u l   i n s e n s u l c l a s i c , c i e s t e u n i t a t e a c e l o r d o u a , f a ra o
delimitare precisa.
Ipoteza lui de Broglie

Louis de Broglie afi rma ca orice particula afl ata in miscare

(electron, proton, atom) are si o comportare ondulatorie. El
stabileste relatia intre  lungimea de unda asociata si impulsul al
particulei:

unde reprezinta constanta lui Planck.

Aceasta mai poate fi scrisa si sub forma:

Efectul fotoelectric extern

N o i l e t e o r i i au fo s t cu g r e u acc e p t at e d e c o m u n it a t e a st i in t ifi c a.
E xp e r i m e n t e l e u l t e r i o ar e au d e m o n s t rat , in sa , c o r e c t it u d in e a ac e st or ip o t e z e .

E fe ct u l fo t o e l e ct r i c   e s t e u n   fe n o m e n fi z ic   in car e se m a n ife s t a n at u ra
c o r p u s c u l ara a l u m i n i i . E l co n s t a i n e m i s ia e le ct r on i lor d e cat r e u n c or p afl at
s u b ac t i u n e a   ra d i at i i l o r e l e ct r o m ag n e t i c e . Pe n t r u e x p lic ar e a l u i,   E i n st e in   a
presupus ca   fo t o n i i   d i n ca r e este alc at u it a lu m in a c ioc n e s c   a t o m i i   d in
s u b s t an t a r e s p e ct i va, fi e car e fo t o n i n ci d e n t e lib e ran d c at e un e le c t r o n .
Scriind legea d e   co n s e r var e   a energiei, se pot j u st i fi c a le g ile e m p i r ice
o b t i n u t e i n s t u d i u l ac e s t u i e fe ct . Re l a t i a e st e cu n os cu t a su b n u m e le d e le g e a
lui Einstein:
Difractia electronilor
In  1 92 7,  C l in ton J ose ph D av i ss on  s i  L est er
H al ber t Ger m er  a u ev i den tia t
comp or ta m e ntu l ondu la tori u al  el ec tr onil or.
Expe ri m en tul l or a fost un a din tr e ce le m a i
imp or t an te con fi rm a ri a ip ot ez ei lu i de
Brogl ie. Ei a u ut ili za t un tu n el ec tr on ic c e
tr imi te a un fa sc ic u l d e e le ct roni , a cc el era ti
su b o   dif er en ta de pot ent ia l   U, pe
un  m on oc ri st al  de  n ic he l. A c es ta s e com por ta
ca o  re tea de dif rac t ie, fa ca nd posi bil a
obse r va rea une i fi g ur i de  int er fe re nta .
C o n f o r m p r i n c i p i u l u i d e i n c e r t i t u d i n e a l l u i H e i s e n b e r g , u n f e n o m e n fi z i c n u p o a t e fi d e s c r i s
ca o particula clasica sau ca o unda, ci ca dualitatea formata dintre cele doua. Notiunile
d e   t r a i e c t o r i e   s i   i m p u l s   i s i p i e r d s e n s u l , i n t r u c a t p o z i t i a s i   v i t e z a   p a r t i c u l e i n u p o t fi
d e t e r m i n a t e c u o p r e c i z i e i n fi n i t a , c a i n t e o r i i l e c l a s i c e . I n m e c a n i c a c u a n t i c a s e p o a t e
stabili doar o localizare spatiala probabilistica, data de  functia de unda asociata
particulei. Amplitudinea functiei de unda determina probabilitatea ca particula sa existe
intr-o anumita regiune a spatiului. Astfel, cu cat zona in care amplitudinea este diferita de
zero este mai mica, cu atat localizarea particulei este mai precisa. In acelasi timp, impulsul
e s t e b i n e p r e c i z a t a t u n c i c a n d l u n g i m e a d e u n d a e s t e b i n e d e t e r m i n a t a , e l e fi i n d l e g a t e
pr in relatia de Br oglie. Pentr u aceast a est e necesar ca functia de unda sa aiba anumit e
proprietati de periodicitate pe un inter val cat mai mare. Prin urmare, o localizare cat mai
e x a c t a a p a r t i c u l e i d u c e l a i m p o s i b i l i t a t e a d e t e r m i n a r i i i m p u l s u l u i s i , i n v e r s , o d e fi n i r e c a t
mai exacta a lungimii de unda presupune o imprecizie in stabilirea pozitiei particulei.
 În mecanica cuantică, lumina nu este
considerată nici  undă nici particulă, în
sensul clasic, ci este unitatea celor
două, fără o delimitare precisă.

Conservarea impulsului: -impulsul
inițial, și impulsurile finale ale
fotonului, respectiv, electronului
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!