Liceul Tehnologic „Edmond Nicolau” Brăila

Calitate şi standardizare în
sectorul textile –
îmbrăcăminte
Profesor: Ștefan Gianina-Mădălina
Introducere

 Programul de standardizare în domeniul

produselor textile are în vedere activitatea
similară a Comitetului de Standardizare de la
nivelul Uniunii Europene, şi urmăreşte
creşterea calităţii produselor din domeniu.
Reevaluarea măsurilor standard ale
îmbrăcămintei în sistem 3D
 Standardul (din domeniul textil) defineşte
poziţiile de preluare a dimensiunilor corpului în
cadrul anchetei antropometrice, necesare în
proiectarea tiparelor pentru îmbrăcăminte.
 Până de curând s-a utilizat, pentru prelevarea
mărimilor antropometrice, metoda directă.
 Metoda aplicată în prezent în multe ţări este
„Programul de măsurare 3D” (metodă standard
de scanare a corpului uman), care funcţionează
într-o cabină echipată cu elementele de
măsurare, pentru a examina şi analiza un
eşantion bine stabilit.
 Această metodă modernă se bazează pe
scanarea corpului prin care se pot preleva
automat mai mult de 140 de dimensiuni
corporale cu o precizie de ± 2mm în câteva
secunde.
 Tehnologia de scanare permite ca
măsurătorile să fie obţinute într-o formă
digitală, cu date care pot fi integrate într-un
sistem de confecţionare CAD, fără intervenţia
umană, care poate introduce erori subiective.
 Asemenea campanii au fost lansate în ţări
europene ca: Marea Britanie, Germania,
Spania, Grecia cât şi în ţări din afara Europei
ca: SUA, Brazilia, China, Japonia ş.a.
 În România ancheta antropometrică prin
metoda 3D se realizează începând cu 2008
prin utilizarea cabinei de scanare, în cadrul
unui proiect sectorial.
 Obiectivul principal al proiectului este
identificarea informaţiilor necesare în
proiectarea tiparelor, identificarea, definirea şi
ordonarea datelor antropometrice reactualizate.
Aplicarea standardelor pentru
confecţionarea îmbrăcămintei rezolvă:
1.Problemele de ordin tehnic:
 obţinerea corespondenţei între forma produsului şi
forma suprafeţei de sprijin;
 asigurarea confortului în timpul purtării prin
dimensionarea corectă a tiparelor şi alegerea
corespunzătoare a materiilor prime din care este
structurat produsul;
 obţinerea unor construcţii raţionale din punct de
vedere al consumului de materii prime şi al
tehnologiilor de fabricaţie.
2. Problemele de ordin estetic:

 obţinerea formei şi siluetei modelului în

corespondenţă cu ideea imaginată de
designer;
 stabilirea raportului între întreg şi diferitele
părţi componente ale modelului în
corespondenţă cu tendinţele modei;
 stabilirea formei liniilor de contur şi a
elementelor cu rol decorativ.
3. Probleme generale:

 elaborarea unui sistem comun de mărimi la

nivel european;
 dezvoltarea de noi segmente de piaţă pentru
firmele de confecţii din România;
 alinierea ţării noastre la standardele
europene.