Romanizarea

geto-dacilor
Competențe specifice
Înțelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
Aprecierea critică și obiectivă a situațiilor, faptelor și proceselor
istorice.
Subcompetențe
• .Analiza interdependenţei evenimentelor din istoria antică;
• Utilizarea adecvată a termenilor istorici în alcătuirea
prezentărilor orale şi scrise;
Obiective operaționale
• O1- să enumerăm premisele, căile și focarele romanizării
• O2- să explicăm factorii romanizării și etapele procesullui
• O3 – să analizăm procesul de romanizare a geto-dacilor și
esența lui prin prisma acelor 2 teorii (Reosleristă,
continuitate daco-romană)
• O4- să argumentăm pozitiv/negativ romanizarea geto-dacilor
• O5 Să determinăm importanţa istorică a procesului de
romanizare a geto - dacilor
 Realizarea sensului
Romanizare
- proces de asimilare de către romani a unor
popoare antice.
Lucrați în perechi și reprezentați prin scheme
explicându-le:
• Rândul 1 - Premisele romanizării
• Rândul 2- Căile romaniozării
• Rândul 3 - Focarele romanizării
 Includerea
geto-dacilor
în sistemul
de relații
antice

Gradul
Originea
înalt de
comună Premisele
dezvoltare
indo- romanizării
a geto-
europeană
dacilor

Compatibilitatea
între
civilizația
romană
și geto-dacă
 Căile romanizării

Calea oficială – politica de stat Calea populară- proces neoficial

a Romei de asimilare a de asimilare prin limba latină,
popoarelor, prin intermediul acceptată benevol
aparatului de stat de geto-daci
Orașele și tărgurile romane,
centrele administrative, Satele de tip roman
economice

Focarele romanizării

Taberele militare romane Centrele religioase romane,

școlile romane
Factorii romanizării

Armata – mare nr. de soldaţi – locuiau în castre –

contribuie la răspandirea limbii latine şi pentru că luptau
alaturi de trupe auxiliare formate din autohtoni

limba latină, care a fost factorul principal al romanizării, pentru că

era vorbită în administraţie, armată, şcoli, justiţie, în întregul
imperiu

Administraţia – aparat bine dezvoltat care a impus limba

latină

cultură materială, reprezentată de moneda romană (denar),

obiecte de uz gospodăresc, obiecte de ceramică, plugul
roman, unelte pentru minerit, podoabe

Coloniştii - colonizarea, care a avut un caracter masiv şi organizat

(coloniştii au fot aduşi din toate provinciile romane, erau oameni cu
cetăţenie romană, vorbeau limba latină, ştiau obiceiurile, tradiţiile
Etapele romanizării
 2 teorii cu referință la romanizare
• În 1871 - Teoria lui Roesler
este o teorie potrivit căreia poporul român s-a format la sud
de Dunăre, de unde o mare parte a populației a emigrat la
nord de fluviu.
Principalele idei ale imigraţioniştilor
• dacii au fost exterminaţi ca popor;
• dispariţia vechii toponimii dace;
• romanizarea nu s-a putut realiza în cei 165 de ani de
stăpânire romană;
• toţi locuitorii Daciei au părăsit provincia prin retragerea
aureliană;
• poporul român şi limba română s-au format la sud de
Dunăre deoarece: lipsesc din limba lor elementele
germanice; există elemente lexicale comune în limba
română şi albaneză; dialectele daco-român şi macedo-român
se aseamănă; influenţa slavă a fost posibilă numai la sud de
Dunare unde românii devin ortodocşi şi preiau limba slavonă
în cult;
• românii sunt un popor de păstori nomazi;
• lipsa izvoarelor istorice care să ateste existenţa
românilor la nord de Dunăre înainte de secolul al XIII-lea;
• maghiarii au găsit la venirea lor în Transilvania o „terra
deserta”.
 Teoria continuității daco-romanilor ( autohtonistă)

Teoria autohtonistă subliniază originea latină şi

vechimea românilor pe aceste meleaguri şi a fost
susţinută atât de istoriografia românească, cât şi
de cea străină.
Primii autori care au susţinut-o au fost cei străini (ca, de altfel, şi cei
care au combătut-o ulterior):
 împăratul bizantin Mauricius atestă pentru prima oară, în
lucrarea sa “Strategikon” (sec.VII), populaţia de la nordul
Dunării, denumită cu termenul de romani;
 împaratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul vorbeşte
despre originea latină a populaţiei romanice de la gurile
Dunării, în lucrarea sa “Despre administrarea imperiului”
(sec.X);
 umaniştii secolului al XV-lea afirmă originea romanică a
românilor, continuitatea elementului roman, originea
latină a limbii române ( Poggio Bracciolini, Flavio
Biondo, Enea Silvio Piccolomini, Antonio Bonfini).
 Analizăm procesul de romanizare a geto-
dacilor și esența lui în baza algoritmului
• 1 Romanizare prin intermediul
administrației romane
• 2 Colonizarea
• 3 Orașele
• 4 Taberele militare romane
• 5 Așezările rurale de tip roman
• 6 Limba latină
• 7 Religia creștină
 Reflecții
Realizați graficul T
Argumentați pozitiv/negativ romanizarea
geto-dacilor

Argumente pro Argumente contra

Argumente pro Argumente contra

1S-a răspîndit în 1. A fost distrusă

societatea geto-dacă cultura geto-dacilor
cultura romană 2. A fost distrusă
2 S-au impus noi aspecte religia și sanctuarele
culturale geto-dacilor
3.S-au introdus legile 3. Anulate legile și
romane obiceiurile autohtone
4. S-au creat condiți de 4. Au dispărut
apariție a unui nou popor, elementele de cultură
limbi, noi tradiții și tradiții a geto-
dacilor
 Utilizați tehnica 3,2,1
Explcați importanța romanizării și
formulați concluzia
• 3 idei, 2 argumente și 1 concluzie
• T/Acasa
• De studiat tema
• Elaborați un plan de idei despre
consecutivitatea evenimentelor despre
romanizare
• Elaborați o comunicare despre: Rolul
creștinusmului în romanizarea geto-dacilor