Locul: SUA; Origine: anglo-saxonă Provenienta: participiul prezent al verbului „to market”, care înseamnă a desfăsura tranzacţii pe piaţă, a cumpăra si a vinde.
Marketingul se bazează pe URMĂTOARELE ELEMENTE:
- piaţa ţintă - nevoi şi dorinţe ale clienţilor - marketingul coordonat - rentabilitatea.
Marketingul reprezintă un proces complex de identificare, anticipare şi
satisfacere a nevoilor si dorintelor consumatorului într-un mod profitabil pentru ambele părţi. Marketing = arta de a crea valori veritabile pentru clienţi. Factorii care au influenţat practica marketingului sunt multipli. Printre cei mai importanţi si statornici în timp evidenţiem: - intensificarea concurenţei; - dezvoltarea tehnologică şi informaţională; - dezvoltarea transporturilor; - apariţia şi dezvoltarea lanţurilor de magazine; - globalizarea; - creşterea nivelului de trai. INITIATORI AI MARKETINGULUI:
Peter Drucker (1909-2005) este considerat părintele
managementului modern. Acesta consideră că ţelul marketingului este acela de a descoperi necesităţi neacoperite si de a pregăti soluţii satisfăcătoare. Philip Kotler (n. 27 mai 1931 la Chicago) este fondatorul „managementului marketingului” modern, profesor de marketing internaţional la Şcoala Superioară de Management, Statele Unite ale Americii. A fost numit de către Centrul European de Management ca fiind „cel mai mare expert mondial în practici de strategii de piaţă”. Kotler consideră că Marketing-ul trebuie să dirijeze piaţa, să creeze noi valori pentru piaţă, şi nu să răspundă numai nevoilor clienţilor”. Michael Baker a continuat ideile lui Kotler si a susţinut că marketingul are atât o funcţie managerială, cât şi o funcţie economică. În ţara noastră, o activitate importantă în dezvoltarea conceptelor de marketing, dar mai ales în elaborarea unor tehnici si metode de analiză în acest domeniu, a fost desfăşurată de Mihai C. Demetrescu (1919-2001), profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Academiei de Studii Economice, autor al unui număr impresionant de lucrări şi studii publicate în România despre marketing, cibernetică, abordarea sistemică a luării deciziilor în afaceri, probleme manageriale şi comportamentul consumatorului.
Parintele marketingului in Romania.
PROFESORUL CONSTANTIN FLORESCU – FONDATOR AL ŞCOLII DE MARKETING DE LA BUCUREŞTI
Născut în anul 1928, profesorul C. Florescu si-a luat licenţa şi doctoratul în
economie, începându-şi cariera ca redactor de specialitate în domeniul comercial, iar apoi continuând drept conferenţiar universitar la catedra de comerţ a actualei Academii de Studii Economice din Bucureşti. A fost decan al Facultăţii de Comerţ din respectiva instituţie, iar în octombrie 1971 devine şeful primei catedre de marketing din învăţământul superior românesc. CEI CARE LUCREAZĂ ÎN DOMENIUL MARKETINGULUI TREBUIE SĂ stie:
- când să opteze pentru o piaţă mare sau când pentru un
segment al acesteia; - când să lanseze sortimente noi sau doar să extindă gama celor existente; - când să încurajeze şi când să oprească distribuţia unui produs; - când să protejeze piaţa internă şi când să pătrundă agresiv pe piaţa externă; - când să diversifice avantajele ofertei şi când să reducă preţul; - când să mărească şi când să reducă bugetul alocat vânzărilor, publicităţii, altor elemente specifice activităţii de marketing. Pentru a folosi conceptul de marketing O FIRMĂ TREBUIE:
- să determine nevoile clienţilor (cercetarea de marketing);
- să isi dezvolte avantajele competitive (strategia de marketing); - să selecteze piaţa specifică pe care urmează să acţioneze (marketing targetat); - să determine modul în care va satisface nevoile clientului (mixul de marketing); - să analizeze cât de bine a satisfăcut nevoile clientului (evaluarea marketingului).
Două ASPECTE sunt foarte importante în marketing:
1. ATRAGERE de noi clienţi 2. MENŢINEREA/IMPULSIONAREA relaţiilor cu clienţii existenţi. Folosirea conceptului de marketing asigura firmei câteva TRĂSĂTURI SPECIFICE si anume:
- receptivitate la cerinţele pieţei;
- cunoaşterea cerinţelor si adaptarea firmei la aceste cerinţe; - capacitatea de adaptare şi flexibilitate a mecanismului de funcţionare a firmei; - inventivitate, spirit creator, viziune unitară, eficienţă maximă.
Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem spune că “a face
marketing” înseamnă: a obţine profit din satisfacerea necesităţilor si dorinţelor clientului, prin: - realizarea de produse si/sau servicii; - schimbul acestora prin intermediul tranzacţiilor de piaţă. CUVINTE SI CONCEPTE CHEIE ÎN MARKETING: - marketing; - managementul marketingului; - necesităţi umane; - dorinţe; - cerere; - schimb; - piaţă; - funcţie-premisă, funcţie-mijloc, funcţie-obiectiv. INSTITUTII SI ORGANISME INTERNE SI INTERNATIONALE DE MARKETING
- În 1937 a luat fiinţă “Asociaţia Americană de Marketing -
AMA”, iar după aceasta s-au înfiinţat asociaţii şi în Anglia, Germania, Franţa, Elveţia, Spania, Italia. - Între 1963-1970 s-au format asociaţii de marketing în Yugoslavia, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria. - În 1968 s-a organizat “Federaţia Internaţională de Marketing - FIM” având ca membri fondatori 10 organizaţii naţionale. - În 1971 s-a înfiinţat “Asociaţia Română de Marketing - AROMAR” care a aderat în acelaşi an la Federaţia Internaţională de Marketing. SCOPUL MK
- Maximizăm profitul când maximizăm satisfacţia
consumatorului. - Scopul marketingului este ca societatea să consume mai mult. - Dacă societatea consumă mai mult creste productia, dacă productia creste numărul locurilor de muncă va creste, deci creste bunăstarea. - Marketingul actionează astfel încât să maximizeze posibilitatea de alegere a consumatorului. - Marketingul presupune satisfacerea cerinţelor consumatorilor mai eficient decât concurenţa. Nemulţumirile şi criticile cu privire la activitatea de marketing se referă, îndeosebi, la aspecte precum:
-Reclama este adesea plicsititoare, înselătoare si extravagantă;
- Reclama manipulează consumatorii - în special copiii să cumpere lucruri pe care în realitate nu le doresc; - Produsele nu sunt sigure, iar calitatea este slaba; - Marketingul îi face pe oameni prea materialisti; - Intermediarii cresc pretul distribuţiei, cu consecinte asupra preţului produsului, fără a oferi nimic în schimb etc.