ROLUL CULTURII ÎN ANALIZA DIFERENŢELOR

DINTRE
SISTEMELE NAŢIONALE DE RAPORTARE
FINANCIARA – ROMÂNIA ȘI AUSTRIA

TEMCIUC
ANDRIAN
 CUPRINS:

• Definirea dimensiunilor culturii naționale a fiecărei țări analizate

• Scorul și explicația țărilor analizate
• Bibliografie
 1.DEFINIREA DIMENSIUNILOR CULTURII NAȚIONALE A
FIECĂREI ȚĂRI ANALIZATE

• Distanța ierarhică: Această dimensiune tratează faptul că toți indivizii din societăți nu sunt egali – ea exprimă atitudinea culturii față de aceste
inegalități dintre noi. Distanța de putere este definită ca măsura în care membrii mai puțin puternici ai instituțiilor și organizațiilor dintr-o țară se
așteaptă și acceptă că puterea este distribuită inegal.
• Individualism: Problema fundamentală abordată de această dimensiune este gradul de interdependență pe care o societate îl menține între membrii
săi. Are de-a face cu imaginea de sine a oamenilor să fie definită în termeni de „eu” sau „noi”. În societățile individualiste, oamenii ar trebui să aibă
grijă doar de ei înșiși și de familia lor directă. În societățile colectiviste, oamenii aparțin „în grupuri” care au grijă de ei în schimbul loialității.
• Masculinitate: Un scor mare (Masculin) pe această dimensiune indică faptul că societatea va fi condusă de competiție, realizare și succes, succesul
fiind definit de câștigător/cel mai bun în domeniu – un sistem de valori care începe în școală și continuă pe tot parcursul vieții organizaționale. Un
scor scăzut (feminin) la dimensiune înseamnă că valorile dominante în societate sunt grija față de ceilalți și calitatea vieții. O societate feminină este
una în care calitatea vieții este semnul succesului și a ieși din mulțime nu este admirabil. Problema fundamentală aici este ce motivează oamenii, să
dorească să fie cei mai buni (masculin) sau să-ți placă ceea ce faci (feminin).
• Controlul incertitudinii: Dimensiunea controlul incertitudinii are de-a face cu modul în care o societate abordează faptul că viitorul nu poate fi niciodată
cunoscut: ar trebui să încercăm să controlăm viitorul sau să lăsăm să se întâmple? Această ambiguitate aduce cu ea anxietate și diferite culturi au învățat să se
ocupe de această anxietate în moduri diferite. Măsura în care membrii unei culturi se simt amenințați de situații ambigue sau necunoscute și au creat credințe și
instituții care încearcă să le evite este reflectată în scorul privind evitarea incertitudinii.
• Pragmatismul pe termen-lung: Această dimensiune descrie modul în care fiecare societate trebuie să mențină unele legături cu propriul trecut în timp ce se
confruntă cu provocările prezentului și viitorului , iar societățile acordă prioritate acestor două obiective existențiale în mod diferit. Societățile normative, care au
scoruri scăzute la această dimensiune, de exemplu, preferă să mențină tradițiile și normele tradiționale în timp ce privesc cu suspiciune schimbarea societății. Cei
cu o cultură, care are scoruri mari, pe de altă parte, adoptă o abordare mai pragmatică: încurajează economisirea și eforturile în educația modernă ca o modalitate
de pregătire pentru viitor.
• Indulgență: O provocare cu care se confruntă omenirea, acum și în trecut, este gradul în care copiii mici sunt socializați. Fără socializare nu devenim „oameni”.
Această dimensiune este definită ca măsura în care oamenii încearcă să-și controleze dorințele și impulsurile , pe baza modului în care au fost crescuți. Controlul
relativ slab se numește „indulgență”, iar controlul relativ puternic se numește „reținere”. Prin urmare, culturile pot fi descrise ca îngăduitoare sau reținute.
2.SCORUL ȘI EXPLICAȚIA ȚĂRILOR ANALIZATE
 DISTANȚA IERARHICĂ
Austria și România
• Această dimensiune se referă la faptul că toți indivizii din societăți • România are scoruri mari la această dimensiune (scor de 90), ceea
nu sunt egali - exprimă atitudinea culturii față de aceste inegalități ce înseamnă că oamenii acceptă o ordine ierarhică în care fiecare
dintre noi. Distanța de putere este definită ca măsura în care are un loc și care nu are nevoie de nicio justificare suplimentară. 
membrii mai puțin puternici ai instituțiilor și organizațiilor dintr-o
• Ierarhia într-o organizație este văzută ca reflectând inegalități
țară se așteaptă și acceptă că puterea este distribuită inegal.
inerente, centralizarea este populară, subordonații se așteaptă să li
• Austria are scoruri foarte scăzute la această dimensiune (scor de se spună ce să facă, iar șeful ideal este un autocrat binevoitor.
11), ceea ce înseamnă că stilul austriac este caracterizat de
următoarele: a fi independent, ierarhie doar pentru comoditate,
100
drepturi egale, superiori accesibili, coaching lider, managementul
80
facilitează și împuternicește. Puterea este descentralizată, iar
60
managerii se bazează pe experiența membrilor echipei
40
lor. Angajații se așteaptă să fie consultați. Controlul este
20
antipatic. Comunicarea este directă și participativă.
0
AUSTRIA ROMÂNIA
 INDIVIDUALISM

Austria și România
• Austria, cu un scor de 55 este o societate individualistă. Acest lucru înseamnă•
că există o mare preferință pentru un cadru social slab unit, în care indivizii
trebuie să aibă grijă doar de ei înșiși și de familiile lor imediate. În societățile
individualiste, infracțiunea provoacă vinovăție și pierderea stimei de sine,
relația angajator/angajat este un contract bazat pe avantaje reciproce,
deciziile de angajare și promovare trebuie să se bazeze doar pe merit,
managementul este managementul persoanelor.
60
50
40
România, cu scorul de 30 este considerată o societate colectivistă. Acest lucru
se manifestă printr-un angajament strâns pe termen lung față de „grupul”
membru, fie că este o familie, o familie extinsă sau relații extinse. Loialitatea
într-o cultură colectivistă este primordială și depășește majoritatea celorlalte
reguli și reglementări societale. Societatea promovează relații puternice în
care fiecare își asumă responsabilitatea pentru colegii din grupul său. În
societățile colectiviste, ofensa duce la rușine și pierderea feței, relațiile
angajator/angajat sunt percepute în termeni morali (ca o legătură de familie),
deciziile de angajare și promovare țin cont de grupul angajat al angajatului,
managementul este managementul grupurilor.

30

20

10

0
AUSTRIA ROMÂNIA
 MASCULINITATE

• La 79 de ani, Austria este o societate masculină – foarte orientată • România are scorul 42 la această dimensiune și este considerată
spre succes și condusă.fu În țările masculine, oamenii „trăiesc astfel o societate relativ feminină. În țările feminine, accentul se
pentru a lucra”, se așteaptă ca managerii să fie decisivi, accentul pune pe „a lucra pentru a trăi”, managerii luptă pentru consens,
fiind pus pe echitate, competiție și performanță. Conflictele se oamenii prețuiesc egalitatea, solidaritatea și calitatea vieții lor
rezolvă prin lupta împotriva lor. Un exemplu clar al acestei profesionale. Conflictele se rezolvă prin compromis și
dimensiuni este văzut în perioada alegerilor, 90
cu bătălii feroce, fără negociere. Sunt favorizate stimulente precum timpul liber și
restricții, între candidați. 80 flexibilitatea. Accentul este pus pe bunăstare, starea nu este
70
afișată.
60
50
40
30
20
10
0
AUSTRIA ROMÂNIA

Austria și România
 EVITAREA INCERTITUDINII
Austria și România
• Austria are un scor de 70 la această dimensiune și, prin urmare, are o •
preferință pentru evitarea incertitudinii. Țările care prezintă un nivel ridicat
de evitare a incertitudinii mențin coduri rigide de credință și comportament
și sunt intolerante la comportamentul și ideile neortodoxe. În aceste culturi
există o nevoie emoțională de reguli (chiar dacă regulile par să nu
funcționeze niciodată) timpul înseamnă bani, oamenii au un impuls interior
de a fi ocupați și de a munci din greu, precizia și punctualitatea sunt norma,
inovația poate fi rezistată, securitatea este un element important în
motivarea individuală. Deciziile sunt luate după o analiză atentă a tuturor
informațiilor disponibile. Utilizarea titlurilor academice ca parte a numelor
oamenilor este o reflectare a scorului mare al Austriei la Indexul de evitare
a incertitudinii.
România are un punctaj de 90 la această dimensiune și, prin urmare, are o
preferință foarte mare pentru evitarea incertitudinii. Țările care prezintă un
nivel ridicat de evitare a incertitudinii mențin coduri rigide de credință și
comportament și sunt intolerante la comportamentul și ideile
neortodoxe. În aceste culturi există o nevoie emoțională de reguli (chiar
dacă regulile par să nu funcționeze niciodată) timpul înseamnă bani,
oamenii au un impuls interior de a fi ocupați și de a munci din greu,
precizia și punctualitatea sunt norma, inovația poate fi rezistată, securitatea
este un element important în motivarea individuală.
100
80
60
40
20
0
AUSTRIA ROMÂNIA
 ORIENTARE PE TERMEN LUNG
Austria și România
• Austriecii au nota 60, ceea ce face din aceasta o cultură • România are un scor mediu de 52 la această dimensiune. Această
pragmatică. În societățile cu o orientare pragmatică, oamenii cred dimensiune descrie modul în care fiecare societate trebuie să
că adevărul depinde foarte mult de situație, context și timp. Ei mențină unele legături cu propriul trecut în timp ce se confruntă cu
demonstrează o capacitate de a adapta cu ușurință tradițiile la provocările prezentului și viitorului, iar societățile acordă prioritate
condițiile schimbate, o înclinație puternică de a economisi și de a acestor două obiective existențiale în mod diferit. Societăți
investi, economisire și perseverență în obținerea rezultatelor. normative. care au un scor scăzut la această dimensiune, de
62
exemplu, preferă să mențină tradițiile și normele tradiționale în
60
timp ce privesc cu suspiciune schimbarea societății. Pe de altă
58
parte, cei cu o cultură cu scoruri ridicate adoptă o abordare mai
56
pragmatică: încurajează economisirea și eforturile în educația
54
modernă ca o modalitate de a se pregăti pentru viitor.
52
50
48
AUSTRIA ROMÂNIA
 INDULGENŢĂ
Austria și România
• Austria este o țară indulgentă cu un scor mare de 63. Oamenii din • Cu un scor foarte mic de 20, cultura română este una de
societățile clasificate cu un scor mare la Indulgență manifestă, în Reținere. Societățile cu un scor scăzut în această dimensiune au o
general, dorința de a-și realiza impulsurile și dorințele în ceea ce tendință spre cinism și pesimism. De asemenea, spre deosebire de
privește bucuria de viață și distracția. Ei posedă o atitudine pozitivă societățile indulgente, societățile reținute nu pun prea mult accent pe
și au o tendință spre optimism. În plus, ei acordă un grad mai mare timpul liber și controlează satisfacerea dorințelor lor. Oamenii cu
de importanță timpului liber, se comportă după bunul plac și această orientare au percepția că acțiunile lor sunt reținute de
70
cheltuiesc bani după cum doresc. normele sociale și simt că a se răsfăța este oarecum greșit.
60
50
40
30
20
10
0
AUSTRIA ROMÂNIA
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/greece/
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ