Importanța argumentării și

erori de argumentare
- REALIZAT DE DOMINTE TEODORA, 9C-
Argumentarea
Argumentarea este demersul de a justifica o
propoziție, demers pe care îl facem
încercând să convingem că avem dreptate.

Argumentarea poate fi privită:

• ca produs: textele / discursurile
argumentative
• ca proces: activitatea de a argumenta
 1. Teza (concluzia) care se
susține sau se respinge

Structura
argumentării 2. Temeiurile (probele,
argumentele, premisele)
care se aduc în favoarea
sau defavoarea tezei
Orice argumentare presupune:

1. Conținutul
argumentării (Teza și 2. Tehnicile de
temeiurile) argumentare 3. Finalitatea argumentării
(Organizarea (Organizarea conținuturilor cu
propozițiilor cu ajutorul ajutorul tehnicilor de
raționamentelor) argumentare)
Presupune convingerea
auditorului sau
interlocutorului cu privire la
caracterul adevărat sau fals al
tezei
Dezbaterile

Pe măsură ce argumentele prezentate de cineva

Dezbaterea este un act de comunicare sau discuție
în care două sau mai multe persoane se gândesc la
unul sau mai multe subiecte și în care fiecare își
expune ideile și își apără opiniile și interesele.
cresc în cantitate și coerență, cel ce le spune
devine mai credibil; La sfârșitul tuturor
argumentelor prezentate de fiecare dintre
persoane, moderatorul trebuie să ajungă la o
decizie finală.
 Importanța argumentării

 Într-o discuție, fiecare parte are păreri sau idei diferite care îi situează pe poziții
divergente.
 Pentru a ajunge la o soluție de comun acord, ei trebuie să înțeleagă poziția
celuilalt.
 Argumentarea este cea care îndeplinește acest scop, cu ajutorul dovezilor
(argumentelor), care susțin un punct de vedere.
 Forma argumentelor poate fi diferită: afirmații, opiniii ale unor persoane, probe etc.
 Prin argumentare îl ajutăm pe interlocutor să înțeleagă punctul nostru de vedere sau să
își schimbe opinia referitoare la acesta.
 Erori de argumentare

Erorile logice apar ca urmare a nerespectării regulilor de corectitudine logică.

Tipuri de erori:

• în funcţie de cauza care generează eroarea:

• în funcţie de natura intenţională:
– sofisme: erori comise în mod intenţionat
– paralogisme: erori comise în mod
neintenţionat
– erori formale (sofisme şi paralogisme formale): nu sunt
respectate regulile de validitate ale inferenţelor deductive.
– erori materiale (sofisme şi paralogisme materiale): apar
când conţinutul este deficitar, sensul şi semnificaţia
premiselor şi componentelor acestora nu sunt clare.
 Erori formale

• Argumente deductive:
imediate (conversiuni nevalide, datorate nerespectării legii distribuirii termenilor;
mediate (silogismul nevalid, datorat nerespectării legilor silogismului;
• Argumente nedeductive:
inducţii: apar generalizarea pripită;
• Analogia: poate apărea eroarea analogiei slabe.
• Argumente cu termini:
definiţia: pot apărea eroarea definiţiei prea largi, eroarea definiţiei prea înguste, eroarea definiţiei simultan
prea largi şi prea înguste, definiţii circulare, definiţii negative, definiţii care nu sunt clare şi precise
clasificarea: pot apărea clasificări incomplete, clasificări abundente, salturi în clasificare etc.
Erori materiale

 erori de limbaj
 erori de circularitate
 erori ale supoziţiei neîntemeiate
 erori de relevanţă
 erori ale dovezilor insuficiente
Bibliografie

• https://www.scribd.com/document/345641078/11#:~:text=Argumentarea%20este%20cea%20care
%20indeplineste%20acest%20scop%2C%20cu,vederesau%20sa%20isi%20schimbe%20op
• https://view.livresq.com/view/601f801701f06b00077b4f3b/
• https://quizlet.com/643740058/argumentarea-si-structura-sa-flash-cards/

• https://lectiidelogica.wordpress.com/2020/05/17/erori-de-argumentare/