SEMIOLOGIA CLINICĂ

A
APARATULUI URO-GENITAL

Curs II
Simptomele şi semnele uro-genitale sunt
următoarele:

1.durerea ( nefralgia, colica renala, abdominală, pelvi-perineală, funiculo-scrotală )

2.tulburările de micţiune ( micţiunea deasă, rară, dureroasă, dificilă, incompletă,

imposibilă, imperioasă, incontinenţa urinară)

3.tulburările aspectului urinii ( piuria , hematuria, pneumaturia, chiluria)

4.modificările diurezei (poliuria, oliguria, anuria)

5.tumori - lombo-abdominale, pelvine, scrotale

6.stările febrile .
 Durerea de origine uro-genitală

- atrage atenţia asupra suferinţei aparatului urinar

- poate prezenta localizări care simulează afecţiuni gastro-enterologice sau
ginecologice.
mecanism de producere : - creşterea presiunii şi distensia
-inflamaţia
-ischemia acută
-mecanism intricat
- localizare; intensitate; iradiere; durata; ritmul.

1.Durerea lombară cu caracter nefralgic

2. Colica renală

3. Durerea abdominală

4. Durerea pelvi-perineală

5. Durerea funiculo-scrotală
1.Durerea lombară cu caracter nefralgic

Durerea lombară + simptome urinare = afecţiune urologică

Durerea lombară  de origine extraurinară.

Nefralgia - în unghiul costovertebral şi în flanc, de-a lungul coastei a XII-a, cu

iradiere frecventă în aria subcostală spre ombilic şi hipogastru.

-mecanism: hiperpresiunea din căile urinare şi distensia capsulei renale - ex. -

obstrucţia pieloureterală , pielonefrita acută.

-în bolile renale cronice - distensia se produce lent, durerea poate lipsi chiar
şi în faza de distrucţie a parenchimului renal (pionefroză
tuberculoasă, calculoasă, etc.).

-caractere: violentă sau surdă, continuă sau intermitentă, spontană sau

provocată de eforturi, capricioasă sau calmată prin repaus.

-durerea cu caracter provocat ( semnul Giordano) orientează cel mai frecvent

spre etiologia litiazică.
2. Colica renală
Diagnostic pozitiv
- durere lombară violentă, debut brusc, exacerbări ce determină o stare de
agitaţie a bolnavului

- iradierea :flanc, hipogastru, organe genitale sau regiunea inghinală.

- afebrilă (apariţia febrei  retenţie septică în căile urinare înalte.)

- exacerbată : la palparea , percuţia regiunii lombare.

- palparea hemiabdomenului poate fi dureroasă.

- manifestări digestive : greţuri, vărsaturi

- pulsul este normal sau bradicardic

- tegumentele reci, palide, transpirate

Fiziopatologie

 distensia bruscă a bazinetului printr-un obstacol calculos 

distensia capsulei renale + spasmul + edemul de obstrucţie
=> colica renală

 creşterea presiunii în căile urinare  se depăşeşte presiunea

de filtrare => oprirea funcţiei renale ( urografia efectuată în
această fază arată lipsa secreţiei renale - rinichi „mut“
urografic prin spasmul arteriolelor aferente glomerulare), sau
impregnarea parenchimului renal cu substanţă de contrast
(rinichi „alb“) prin spasmul muşchiului circular al papilei.

 conexiunile complexe ale rinichiului şi căilor urinare cu

parasimpaticul toracic, cu nervii splanhnici şi pneumogastrici
cu ganglionii mezenterici => tulburări din partea altor
organe: tahipnee, bradicardie, pareză intestinală, vărsături.
Sediul obstacolului ureteral :

- colica renală + polakiurie şi tenesme vezicale =

localizarea juxtavezicală a calculului ( supoziţie clinică)

-obstacolul este situat în ureterul lombar - durerea iradiază

în testicul (T11-T12)

-ureterul lombo-iliac - durerea iradiază în partea dreaptă în

punctul MacBurney (T12-L1) ( poate simula o apendicită
acută, iar în partea stângă poate simula diverticulită sau
alte boli ale sigmoidului sau ale colonului descendent)
Sediul şi iradierea durerii

 durerea hipogastrică iradiată pe uretră sau în gland =

cauze vezicale.

 iradierea de-a lungul ureterului, în regiunea lombară şi în

timpul actului micţional = refluxului vezico-ureteral,

 iradierea spre perineu, la baza coapsei, spre regiunile

fesiere = leziuni vezicale sau perivezicale.

 durerea hipogastrică la efort şi calmată de repaus =

calcul vezical.
 Durerea la micţiune are cauze multiple iar pentru a le
obiectiva este necesar un examen clinic complet al
aparatului urinar + RRVS + UIV + cistografia urografică
+ uretrocistografia micţională
Diagnosticul diferenţial

 nu orice durere lombară înseamnă litiază ureterală.

 colica renală litiazicaă- apendicită acută
 colica renală litiazică - ulcer perforat
 confuzia apendicitei acute sau a ulcerului perforat cu o colică renală este
foarte gravă => durere lombară cu iradiere abdominală va fi investigată de
urgenţă prin metode de laborator şi radiologice pentru stabilirea
diagnosticului.

 durerea abdominală însoţită de meteorism şi vărsături + sensibilitate în

regiunea lombară + bolnav agitat + pulsul bradicardic sau normal +
tulburări micţionale sau ale aspectului urinii ( hematurie, piurie) => durere
de origine urinară ( RRVS+UIV - certitudine = calcul radioopac, calcul
radiotransparent, uretero-hidronefroză, rinichiul mut urografic)

 diagnostic diferenţial cu o afecţiune digestivă: ocluzie intestinală, apendicita

acută sau colecistita acută, o perforaţie a unui organ cavitar, o pancreatită
acută.
 descoperirea unei cauze urinare nu exclude posibilitatea
coexistenţei unei urgenţe abdominale care trebuie diagnosticată şi
tratată.
4. Durerea pelvi-perineală

-leziuni
ale ureterului terminal, ale vezicii urinare, veziculelor seminale,
prostatei, uretrei posterioare,
uretrei feminine

-însoţite de iradiere în penis sau gland

-asocierea durerii cu eliminarea de urină tulbure sau sanghinolentă +

polakiurie şi disurie = originea urinară a durerii.

-organele învecinate ureterului terminal, vezicii, prostatei şi uretrei pot

determina dureri pelvi-perineale şi tulburări de micţiune (anexită, tumoră
recto-sigmoidiană, apendicită, pelviperitonită etc.).
5. Durerea funiculo-scrotală

 afecţiuni ale conţinutului şi învelişului scrotal: torsiunea de

testicul, torsiune de hidatidă, infecţia epididimului sau
testiculului.

 durerea este vie, cu iradiere de-a lungul cordonului până în

abdomenul inferior şi chiar până în regiunea costo-
vertebrală.

 varicocelul debutează cu dureri la eforturi fizice, ortostatism

prelungit etc.

 durerea în testicul poate apare şi în cazul unui calcul

ureteral din porţiunea lombară sau ca prim simptom al unei
hernii inghinale incipiente.
 dureri în testicul pot produce şi spondiloza şi discopatiile.
Tulburări de micţiune

1. Polakiuria = micţiuni frecvente

2. Micţiunile rar
3. Micţiuni dureroase
4. Disuria = micţiunea dificilă
5. Micţiuni incomplete
6. Micţiunea imposibilă = retenţia completă de urină
7. Micţiuni imperioase
8. Incontinenţa de urină
1.Polakiuria = micţiuni frecvente

- simptom frecvent întâlnit ; izolat - asociat cu alte

simptome ; nocturnă- diurnă -mixtă

Mecanisme:
1. Reducerea capacităţii vezicale - vezica are
capacitate mai mică :
-hipertonia musculaturii vezicale (cistită, pericistită,
pancistită)
-scleroza detrusorului
-tumoră infiltrativă vezicală sau pelvină cu invadare
vezicală, ce diminuează expansiunea acesteia.
2. Stagnare vezicală - obstacolele subvezicale în faza de
decompensare a detrusorului ( reziduu vezical care
diminuă capacitatea utilă a vezicii urinare.)

3. Prin poliurie - urinarea frecventă este cauzată de

cantitatea mare de urină produsă ( scleroza renală,
boala polichistică , diabetul zaharat , diabetul hipofizar -
insipid.)

4. Iritabilitatea sfincterului neted sau a detrusorului

 leziuni organice vezicale sau juxtavezicale ale colului sau

juxtasfincteriene : adenom de prostată, calcul vezical,
calcul inclavat în uretra prostatică, calcul ureteral
juxtavezical
Anamneza

-vârsta, modul de debut , caracterele , asocierea

cu alte simptome şi semne, permanentă -
intermitentă, spontană - provocată ( alimentaţie,
emoţii = polakiuria psihică, de mişcări = polakiuria
litiazică, nocturnă-diurnă .

polakiuria nocturnă - origine renală,

a doua parte a nopţii - etiologie prostatică.

polakiuria diurnă -cistitele banale , litiaza vezicală.

polakiuria nocturnă şi diurnă apare - obstrucţiile

subvezicale prin decompensarea detrusorului vezical
(reziduu vezical) , vezica mică scleroasă.
Examenul obiectiv - examinarea urinei la emisie : calitatea
jetului şi aspectul acestuia.
 polakiurie + piurie + durere la micţiune = cistita acută.
 polakiurie + dureri lombo-iliace = litiaza reno-ureterală
 polakiurie + febră + durere lombară + piurie = pielonefrita
acută.
 polakiuria + urină limpede - diabet , nefrită, urina acidă.
Examenul clinic - întregul aparat uro-genital - cauza înaltă sau
joasă a polakiuriei ( pielo-uretero-renală sau vezico-uretro-
prostatică.)

Explorarea radiologică
 radiografia reno-vezico-prostatică – litiaza afecţiunii.
 cisto-uretrografia micţională - diverticuli uretrali, stricturi
uretrale
 cistografia postmicţională – reziduu vezical.
Explorarea endoscopică - cistoscopia şi ureterocistoscopia
2. Micţiunile rare
1.sistarea diurezei
2.diureza este normală + creşterii capacităţii vezicale ( megavezică,
diverticuli vezicali congenitali sau câştigaţi) => micţiuni rare

3. Micţiuni dureroase
Durerea premicţională = scăderea capacităţii fiziologice a vezicii urinare

Dureea iniţială = deschiderea dureroasă a colului vezical datorat unui

factor disectaziant (adenom de prostată, hipertrofia colului vezical, bară
interureterală, uretrită posterioară).
Durerea terminală = cistita acută ( + tenesme vezicale)
Durerea persistentă şi după sfârşitul micţiunii = pericistită sau miozita
detrusorului ( prelungirea contracţiei şi după golirea vezicii)
4. Disuria = micţiunea dificilă

-semn urinar frecvent

Cauzele disuriei:

1)Disuria prin disectazia colului vezical

- inflamaţii , tumori , hipertrofia şi hipertonia sfincterului, scleroza colului,
tulburări ale vascularizaţiei şi inervaţiei.
2) Disuria prin neconcordanţa dintre contracţia detrusorului şi
deschiderea colului vezical (acalazia) - megavezică.

3) Disuria de origine vezicală - hipotonia detrusorului ( leziuni nervoase

periferice în leziuni nervoase centrale )

Alte cauze de disurie: calculi şi corpi străini, valvule uretrale, hipertrofia

verumontanum-ului.
Anamneza :
 vârsta , antecedentele patologice urologice, data apariţiei lor,
evoluţia, caracterele disuriei (iniţială, terminală, totală, nocturnă,
diurnă), asocierea cu alte simptome.

 -la copil - leziuni congenitale ale colului vezical, valvule uretrale sau
stenoză de meat uretral.

 -la femeie - fibrom uterin, cancer al colului uterin, hematocolpos, e

Examenul obiectiv
 - efortul mare , utilizând musculatura abdominală, jetul slab,
întrerupt = calcul vezical inclavat , tumoră vezicală angajată
tranzitoriu în colul vezical.

 +/- reziduu vezical

 -urina limpede, tulbure - piurică, sanghinolentă

Examinări paraclinice
-Ecografia

-Radiografia renală simplă,

-Urografia

-Cistografia urografică : vezica de luptă, diverticuli vezicali, imagini

lacunare;

-Uretrografia - starea colului vezical şi uretrei;

-Cistografia post-micţională - reziduul vezical.

-Uretrografia retrogradă - geode prostatice, starea uretrei şi colului

vezical, refluxul vezico-ureteral.
5. Micţiuni incomplete
decompensarea detrusorului retenţia incompletă de urină = reziduu vezical
-obstacol subvezical
-leziuni nervoase.
Fiziopatologie
-obstacol subvezical hipertrofie a detrusorului mărirea forţei de
contracţie vezica se goleşte

persistenţa obstacolului subvezical decompensarea detrusorului vezica

nu se goleşte complet

rezidu vezical
reziduu vezical < 100 ml => retenţia incompletă fără distensie vezicală
reziduu vezical > 300 ml => retenţia incompletă cu distensie vezicală
1)Retenţia incompletă fără distensie vezicală
- polakiurie, disurie, micţiuni imperioase , senzaţia de vezică
incomplet golită.
-tuşeu rectal combinat (palpare bimanuală).
-ecografia şi urografia cu clişeu cistografic post-micţional,
sondajul vezical nu este recomandat

2) Retenţia incompletă cu distensie vezicală

-răsunet uretero-pielo-renal = uretero-hidronefoză
IRC
Clinic - polakiurie, falsă incontinenţă în special nocturnă,
disurie, poliurie, urină decolorată, prezintă tegumente
palide, limbă uscată, scădere în greutate, astenie, etc.
6. Micţiunea imposibilă = retenţia completă de
urină
1. Retenţia acută de urină
- obstacol subvezical - brusc, fără tulburări de micţiune in antecedente , cedează după
tratament medical +/- sondaj vezical
Clinic – globul vezical dureros
2. Retenţia cronică completă de urină
Fiziopatologie - obstacol subvezical – fază compensată - decompensare vezicală după o
lungă perioadă de retenţie incompletă de urină => retenţia completă de urină
Etiologia retenţiei complete de urină:
Cauze uretrale: - stricturi uretrale post-inflamatorii şi post-traumatice ,tumorile
uretrei,calculi uretrali şi corpi străini,valvulele uretrale posterioare, hipertrofie de
verumontanum.
Leziunile cervico-prostatice
- adenomul de prostată, cancerul de prostată , disectazia colului vezical
-prostatita acută, abcesul prostatic, cheaguri, calculi
Traumatismele
-traumatismele renale – cheaguri - retenţie de urină
-ruptura uretrei

- traumatismele medulo-rahidiene - paralizie tranzitorie sau definitivă a

detrusorului, retenţie completă, retenţie incompletă şi micţiune automată
Cauze extraurinare pelvine
- fibrom uterin la nivelul colului şi istmului, tumori intraligamentare, leziuni
inflamatorii anexiale, hematocolposul
- tumori pelvine
- infecţia peritoneului ( pelviperitonită )

Semne clinice - debut brusc, agitat, durere hipogastrică, micţiune imperioasă

Diagnosticul -anamneza
-examenul obiectiv - globul vezical = tumoră ovoidă cu convexitate superioară
regulată, netedă, remitentă, foarte
dureroasă, mată.
- tuşeu rectal
-examinări paraclinice – ecografia, RRVS + UIV
Etiologia retenţiei complete de urină:
Cauze uretrale:
- stricturi uretrale post-inflamatorii şi post-traumatice ,tumorile
uretrei,calculi uretrali şi corpi străini,valvulele uretrale
posterioare, hipertrofie de verumontanum.
Leziunile cervico-prostatice
- adenomul de prostată, cancerul de prostată , disectazia colului
vezical
-prostatita acută, abcesul prostatic, cheaguri, calculi

Traumatismele
-traumatismele renale – cheaguri - retenţie de urină
-ruptura uretrei
-traumatismele medulo-rahidiene - paralizie tranzitorie sau
definitivă a detrusorului, retenţie completă, retenţie incompletă
şi micţiune automată
Cauze extraurinare pelvine
- fibrom uterin la nivelul colului şi istmului, tumori
intraligamentare, leziuni inflamatorii anexiale, hematocolposul
- tumori pelvine
- infecţia peritoneului ( pelviperitonită )
Semne clinice - debut brusc, agitat, durere hipogastrică,
micţiune imperioasă

Diagnosticul -anamneza
-examenul obiectiv - globul vezical = tumoră ovoidă cu
convexitate superioară regulată, netedă, remitentă, foarte
dureroasă, mată.
- tuşeu rectal
-examinări paraclinice – ecografia, RRVS + UIV
 7. Micţiuni imperioase
-imposibilitateasfincterului striat şi a Forme clinice:
musculaturii perineale de a stăpâni
micţiunea a. Incontinenţa prin distensie vezicală
(pseudoincontinenţa)
-Cauze : vezicale, cervicale, prostatice şi
uretrale posterioare (cistită, prostatită, b. Incontinenţa prin vezică neurogenă
adenomul de prostată, calcul vezical, are trei mecanisme:
uretrita posterioară )
8. Incontinenţa de urină = pierderea - distensie vezicală;
controlului conştient şi voluntar al - spasticitatea
continenţiei vezicale. vezicii;
- hipotonia completă a perineului.
1. Cauze urinare
a. Insuficienţa sistemului sfincterian c. Incontinenţa prin insuficienţă
sfincteriană.
b. Cauze vezicale.
c. Cauze uretrale. d. Incontinenţa postoperatorie

2. Cauze exogene extraurinare Diagnosticul diferenţial

a. Cauzele neurologice - uretrocel, deschiderea ectopică a
ureterului, fistulă vezico-vaginală şi
b. Incontinenţa de origine psihică falsele incontinenţe prin polakiurie
c. Incontinenţa prin disfuncţie endocrină intensă
Tulburările aspectului urinii

1.Piuria

2.Hematuria

3.Pneumaturia

4. Chiluria
1.Piuria
- urină tulbure – piurie ( cristalurie, chilurie, spermaturie, fecalurie) = leucociturie +/-
bacteriurie
- piuria = infecţie urinară
- diagnosticul pozitiv
- sediul
- Cauza ( la ce nivel al aparatului urinar şi care este etiologia? )

Observaţie - urina rămâne tulbure după acidifiere cu acid acetic 10% şi încălzire =
piurie; se limpezeşte după încălzire = sărurile de uraţi; se limpezeşte prin acidifiere
= fosfaţi şi carbonaţi.
- cistita acută = piurie + polakiuria + durere la micţiune
- pielonefrită = piuria + durere lombară + febra
Anamneza - piurie: debut, permanentă-intermitentă
- asocierea cu alte simptome si semne

Ex. obiectiv - proba celor 3 pahare

-urinămată, intens tulbure, cu filamente, cu grunji purulenţi, urină gleroasă,
putridă, sanghinolentă.

Laboratorul - examenul sumar de urină

- Addis–Hamburger - normal < 1000 leucocite /ml/ min
- piurie > 1000 leucocite /ml/ min
- Stansfeld –Webb - normal B < 5 leucocite/ mmc
F < 10 leucocite/ mmc
- leucociturie micro. > 10 leucocite/ mmc
- piurie > 100 leucocite/ mmc
-examenul bacteriologic
- evidenţiază germenul ( E. Coli, Enterobacter, Proteus, Pseudomonas, Klebsiela) +
sensibilitatea la AB.

Piuria amicrobiană (urocultură negativă)

- tuberculoza ( depistarea bacilului Koch în urina acidă si tulbure – coloraţii speciale Z-N ,
însămânţări pe medii speciale , inoculari la animale) ; infecţii fusospirilare.
2.Hematuria

- urina amestecată cu sânge in timpul

micţiunii => provocată întotdeauna de Caracteristici clinice
leziuni organice - hematurie anamnestică – in desfăşurare
-semn de alarmă ; nu poate fi ignorat
-amploare – de mică – mare intensitate +/-
-nu este fiziologică sau funcţională
cheaguri+/-retenţie
-semn important de cauza urologica ,
nefrologica sau alte cauza -izolată –asociata

-episod unic – repetat

-diagnostic diferenţial cu : -uretroragia -permanentă – intermitentă
-singerarea din
-totală – iniţială – terminală (proba celor trei
tractul genital la femeie
-hemospermia pahare)

-urina roşie dată -spontan, capricios - provocat

de: medicamente (piramidon, rifampicină,
laxative) săruri biliare, porfirine, uraţi,
hemoglobinurie,

alcaptonurie
-hematuria – urgenţă de diagnostic : - diagnosticul pozitiv
- sediul sângerării
- cauza sângerării
hematuria – urgenţă terapeutică – traumatisme ale ap. urinar
- retenţie acută prin cheaguri

Paraclinic

– Laborator – H. microscopică 5-10 h./cimp

-H. macroscopică > 1 mil h./min ( 1 ml singe la 1 l. urina)

NORMAL - S-W - 0-1 h./mmc

- A-H < 1000h./min
+/- cilindrilor granuloşi , piurie, cristalurie, bacteriurie

Ecografia, RRVS, UIV, CT, reno-scintigrafie, cistoscopia sau uretrocistoscopia,

pielografia retrogradă.
Etiologie
- H. unic semn de cauza urologică – vezica (TV), litiaza vezicala, prostata (HBP,
ADK-P)

-rinichi, ureter unilateral – TR, litiaza renală,

hidronefroza congenitală
- rinichi, ureter bilateral –rinichi polichistic, rinichi in
potcoavă, necroza papilară, litiaza bilaterală
-H. unic semn de cauza nefrologică - glomerulo-nefita, nefroze de focar, scleroza
vasculară, amiloidoza
- H. unic semn de cauza hematologică - hemopatii

-H. + nefromegalie unilaterală – TR., hidronefroza, chiste renale, pionefroză,

pielonefrita xantogranulomatoasă.

-H. + nefromegalie bilaterală – rinichi polochistici, uretero-hidronefroza bilat., TR

bilat., hidronefroza congenitală bilaterală.
-H. + colica renală – litiaza, cheaguri, paraziţi, stenoze, leziuni inflamatorii.

-H. + semne vezicale – HBP, ADK-P, litiaza vezicală , TV, diverticuli.

-H. + febra + piurie = pionefrită

Pneumaturia
= eliminarea simultană de urină şi gaze
apare în :
•fistula intestino-vezicală sau uretro-intestinală: cancer sigmoidian, cancer rectal,
diverticulii sigmoidieni - comunicare directă sau printr-un abces fistulizat

- fistule mari = pneumaturie + materii fecale în urină

(cistografia şi clisma baritată traiectul şi leziunea intestinală )

•pericistita cu anaerobi fistulizată în vezică

•plaga rectală post prostatectomie

•cistite la diabetici => fermentarea glucozei sub acţiunea germenilor => CO2
Chiluria
= urină amestecată cu limfă; urina este tulbure, lactescentă după mese.
- fistulă produsă între un vas limfatic şi căile urinare ( chiluria filariană) - dificil de stabilit
sediul fistulei
- diagnosticul : - urină + eter => urina tulbure redevine limpede
- examenul urinii : grăsimi, albumina, fibrina.
 Modificarile diurezei
1.Poliuria = diureza > de 2000 ml / zi.

2.Oliguria= diureza < 800 ml / zi.

3.Anuria = diureza < 100 ml pe zi.

1.Poliuria = diureza > de 2000 ml / zi.

Mecanismele poliuriei:
1. Absenţa secreţiei ADH - diabetul insipid 4. Prin „diureză osmotică“ - diabetul
zaharat , insuficienţa renală cronică.
2. Înhibarea secreţiei ADH prin ingestie
mare de lichide ( potomanie ) 5. Poliuria tranzitorie : aport mare de
lichide, dezobstucţia căilor urinare
3. Insensibilitatea tubului renal la ADH - medicamente
leziuni tubulare câştigate (I.R.C) sau
congenitale ( diabetul insipid , tubulopatii
complexe )
Oliguria
Reducerea volumului urinar <800 ml/24h
- Relativă diureza 400-800 ml – fiziologică
- patologică
- Absolută < 400 ml
Mecanisme fiziopatologice
 scăderea FG
 creşterea reabsorbţiei tubulare a apei
 obtrucţia ureterelor
În raport cu osmolaritatea urinară, oliguriile pot fi:
- hipertone – osm urinară >800-1000 m osm/l
 cauze fiziologice: regim sec, transpiraţii profuze
 cauze patologice: GNA, faza de instalare a edemului
cardiac, renal, hepatic
-hipo/izotone
- faza iniţială a IRA,
- faza terminală a IRC
Anuria = diureza < 100 ml pe zi.

-absenţa secreţiei şi excreţiei de urină = absenţa micţiunilor spontane

-clinic ; ecografic ; sondajul vezical = vezica goală ( diag. dif. cu retenţia acută de
urină , micţiune imposibilă, durere hipogastrică, glob vezical)

-cauzele anuriei : - prerenale ( tensiunea arterială, echilibrul hidro-electrolitic)

- renale ( parenchimul renal )
- postrenale ( permeabilitatea căilor urinare superioare) = anuria
obstructivă

Cauzele anuriei obstructive - litiaza ureterală pe rinichi unic funcţional, chirurgical,

congenital
- tumori infiltrative la nivelul ureterelor bilateral (TV,
ADK-P, neo uterin)
- ligatura / secţiunea accidentală a ureterului bilateral
Fiziopatologie

– obstrucţia ureterală - presiunea în căile urinare creşte =>

hidronefroza acută, presiunea în căile urinare continuă să crească
şi depaşeşte presinea de filtrare glomerulară => anuria
Diagnostic
1. Faza de toleranţă clinică (FTC)
2. Faza uremică (FU)

• clinic – semnele obstrucţiei urinare acute - antecedente urologice ( litiaza, nefrectomia)

nefralgia, colica renală, nefromegalia, anuria

-semnele obstrucţiei urinare cronice - antecedente neoplazice, nefralgii, oligurie cu

instalarea treptată a semnelor clinice de insuficienţă renală, anuria.

-ex.
laborator – FTC - parametrii de explorare a funcţiei renale normali sau uşor crescuţi
FU – ureea, creatinina crescute
• ecografia – semne de stază renală (hidronefroza, uretero-hidronefroza), +/- reducerea
indicelui parenchimatos
• radiografia renală simplă +/– imagine radioopacă pe traiectul presupus al ureterului
• urografia în fază incipientă
! Anuria - urgenţă de diagnostic şi tratament
Stările febrile
-pielonefrita acută - nefralgii + urină tulbure +
febră şi frison -chiste hidatice renale

-cancerul renal - sindrom febril prelungit -tumori de glandă

suprarenală,
-prostatita acută – debut cu frisoane şi febră
mare, semnele urinare apărând ulterior. -sarcom retroperitoneal,

-pionefrita stafilococică sau colibacilară - febra -neurofibroame.

unic simptom -tumori hepatice, digestive
Examenul clinic,
Tumora lombară laborator, ecografia,
-nefromegalia (tumoră renală, rinichiul RRVS, urografia,
polichistic, hidronefroza, pionefroza,)
CT, scintigrafia renală,
-rinichiul ptozat uretero-pielografia,
-rinichiul ectopic irigografia, scintigrafia
hepatică, etc.