Acidul Acetic

De Gliga Mircea
Introducere
Acidul acetic este un acid slab, cel mai
simplu acid din clasa acizilor carboxilici,
având formula brută C2H4O2 și
formula chimică CH3-COOH. Numit și
acid etanoic, acidul acetic este un
lichid incolor cu miros pătrunzător și
iritant. Acidul acetic pur (anhidru) se
numește acid acetic glacial datorită
aspectului de gheață al cristalelor
formate la temperatura camerei. În
soluții diluate (3% - 6%) se numește
oțet și se folosește în alimentație.
Acidul acetic este:
• coroziv, vaporii săi provocând iritarea conjunctivei oculare și a căilor
respiratorii, putând merge până la congestia pulmonară.
• considerat a fi un acid slab, deoarece în soluții apoase și în condiții standard
de temperatură și presiune acidul disociat coexistă în echilibru cu
forma nedisociată, spre deosebire de acizii tari care sunt complet disociați.
• unul dintre cei mai simpli acizi carboxilici, urmând după acidul formic.
• un reactiv chimic important de largă utilizare în industrie, fiind folosit
pentru producerea tereftalatului de polietilenă, compus ce stă la baza
obținerii de sticle pentru băuturile răcoritoare; se folosește la prepararea
acetatului de celuloză, în special pentru filmul fotografic, la fabricarea de
solvenți pentru industria de lacuri și vopsele, pentru obținerea acetatului de
polivinil, în industria medicamentelor, ca și în producerea de fibre și țesături
sintetice. În gospodărie, acidul acetic diluat e adesea utilizat ca agent de
detartrare. În industria alimentară, este utilizat sub codul E260 ca aditiv
alimentar cu scopul ajustării acidității.
Utilizare
• Acidul acetic este folosit în alimentație sub formă de oțet și ca
materie primă în industria farmaceutică, la prepararea
aspirinei (acid acetilsalicilic). Unele săruri ale sale (acetații de
Fe, Cr, Al) se folosesc ca mordanți în vopsitorie (mordanții sunt
fixatori ai culorii pe fibră).
• Acidul acetic se folosește în sinteza diferitor substanțe pe post
de catalizator și/sau solvent atunci când reacțiile se petrec în
mediu anhidru.
• Acidul acetic este un reactant chimic utilizat pentru
producerea a numeroși compuși chimici. Cea mai importantă
întrebuințare a acidului acetic constă în producerea
monomerului de acetat de vinil (vezi mai jos), urmată
îndeaproape de obținerea anhidridei acetice și a esterilor. Prin
comparație, volumul de acid acetic folosit pentru producerea
oțetului este mic.
Istoric(Acidul Acetic
)
• Bacteriile producătoare de acid acetic sunt prezente peste tot în
lume și orice civilizație umană care a cunoscut procesul de
fermentație alcoolică pentru a produce bere sau vin a descoperit
inevitabil și oțetul, ca rezultat al expunerii acestora la aer.
• Utilizarea acidului acetic în alchimie coboară până în antichitate.
În secolul al III-lea d.Hr., filozoful grec Teofrast descria acțiunea
oțetului asupra metalelor, producând pigmenți utili în artă,
incluzând plumbul alb (carbonat de plumb, ceruzita) și verdele de
Grecia (carbonat de cupru II, cocleala), un amestec verde de săruri
de cupru, printre care și acetatul de cupru II. Vechii romani
fierbeau vinul oțetit în vase de plumb cu scopul de a obține un
sirop foarte dulce, numit sapa. Acesta era bogat în acetat de
plumb, o substanță dulce, cunoscută ca zahăr de plumb sau
zahărul lui Saturn, care contribuia la otrăvirea cu plumb în rândul
aristocrației romane.
Istoric(Oțet)
Cel mai probabil folosirea oțetului în alimentația
omenească a început odată cu cea a elaborării și
consumului de alcool, omenirea din acele vremuri
folosindu-l drept conservant. Prima mărturie a folosirii
oțetului în alimentație provine din timpul Imperiului
Roman: astfel gastronomul Marcus Gavius Apicius, care
trăia în timpul împăratului Tiberiu și care era creatorul
primei cărți de bucate ce se cunoaște cu numele De re
coquinaria, prezintă rețete culinare în care se folosește
oțetul. Hipocrate îl menționează ca medicament, în
amestec cu ou.
Metode de
producție a
oțetului
Oțetul de fermentație se obține după natura
materiei prime folosite: din vinul natural alterat;
din malț, plămada de malț supusă fermentației
alcoolice, din fructe, când este preparat din
mustul de fructe; din alcool etilic obținut din
industria vinului. În prezent, în lume se fabrică o
gamă variată de sortimente de oțet. Cea mai
mare cantitate rezultă prin transformarea
alcoolului în fermentație alcoolică. Se obține oțet
din vinuri albe și roșii, din bere și malț, din cidru,
din fructe (mere și pere, banane, mango, lămâi,
nuci de cocos), iar în Asia din alcoolul de orez.
Producția mondială de oțet, exprimat în acid
acetic pur, este de peste 200 mii tone, ceea ce
înseamnă circa 2 miliarde litri oțet de 10°.
Sfârșit
 • Wikipedia.org
• Unsplash.com
• Pexel.com

Surse