EVOLUȚIA MALARIEI DE IMPORT

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Autor: Cebotarescu Valentin

Doctor în științe medicale,
conferențiar universitar,
catedra boli infecțioase
 Actualitate (1)

• Malaria continuă să fie o patologie cu impact

major atâ t asupra populației din zonele endemice,
câ t și a celei din zonele extratropicale, fapt datorat
migrației intense a populației, inclusiv din
Republica Moldova, îndeosebi în ultimele decenii.
• Constituie o problemă prioritară de să nă tate
publică , situâ ndu-se printre primele cinci boli care
au impactul cel mai înalt la mortalitatea globală .
• Este cea mai frecventă boală de import în zonele
nonendemice.
2
 Actualitate (2)
• Potrivit celui mai recent raport al OMS, estimativ in
lume exista circa300de milioane de cazuri noi de
malarie anual, cu peste 600 000 decese anual.
• Africa subsahariană continuă să suporte o
pondere disproporționat de mare din povara
globală a malariei, fiind sediul a aproximativ 95%
din toate cazurile de malarie și 96% din decese.
• Copiii sub 5 ani reprezinta aproximativ 80% din
toate decesele cauzate de malarie în regiune.

3
 Actualitate (3)
• Republica Moldova are statut de țară liberă de
malarie, dar anual se inregistrează cazuri de
malarie de import.
• În anul 2022, s-au înregistrat 11cazuri, 2 dintre
care s-au soldat cu deces.
• Faptul că vectorul specific (anofelidele) este
prezent permanent pe teritoriul ță rii poate
favoriza reemergenta infecției, în contextul
schimbă rilor climatice de încă lzire globală și a
migrației intense în zonele endemice.
4
 Scopul
• Evidențierea particularită ților clinice și
epidemiologice a malariei de import în
ultimii cinci ani în Republica Moldova cu
țelul de a îmbună tă ți managementul acestei
maladii și a atenționa comunitatea medicală
asupra riscului care îl poartă această
maladie, uneori chiar cu potențial letal.

5
 Material și metode
20 pacienti
01.08.2018 - 01.08.2023

B- 95% F-5%

25-30 ani

Date clinice

Date epidemiologice

Date paraclinice (teste hematologice, probe biologice)

Examen parazitologic: frotiul de sânge și picatura

groasă, nivelul parazitemie

6
 Rezultate și discuții

Pe parcursul ultimilor cinci ani în IMSP SCBI “Toma Ciorbă” au fost

spitalizați 20 pacienți cu diagnosticul malarie de import
12 11
10

4 3 3
2
2 1
0
0
2018 2019 2020 2021 2022 2023

Figura 1. Repartizarea anuală a pacienților cu Malarie spitalizați in IMSP

SCBI “Toma Ciorbă”
7
• Dintre cei 20 pacienți, 3 au fost diagnosticați cu
Plasmodium Ovale, iar 17 cu Plasmodium Falciparum.

Pl. Ovale
Pl. Falciparum
17

Figura 2. Etiologia cazurilor de Malarie spitalizate în

IMSP SCBI “Toma Ciorbă”
8
 Africa de Vest 13
Cô te d' Ivoire – 7
Siera Leone - 1, Africa Centrală- 4
Benin - 2, Chad – 1
Ghana - 1, Camerun – 1,
Mali - 1, Angola – 2 ,
Nigeria - 1

America de Sud 3
Guyana Franceză – 2,
Brazilia – 1.

Figura 3. Zonele geografice de unde au parvenit pacientii cu malarie

9
• Dintre cei 20 de pacienți spitalizați:
 15 cetațeni ai R. Moldova (la muncă în regiunile
endemice, inclusiv în misiuni militare)
 2 pacienți refugiați din Ucraina (marinari întorși
din navigare)
 2 pacienți - fotbaliști, originari din Nigeria și Mali,
care la acel moment se aflau la campionatul
național al Republicii Moldova;
 1 pacient – originar din Cô te d' Ivoire, venit la
studii.
10
• Dintre toti pacienții, doar 5/20 au
administrat chimioprofilaxie, cu Doxiciclină
per os, câ te 100 mg pe zi, pe toată perioada
află rii în regiunea endemică , ceilalți nefiind
informați despre necesitatea administră rii
chimioprofilaxiei și a controlului medical la
revenirea în țară .

11
Manifestă rile clinice:
• febră 38°-40°C,
• frisoane,
• cefalee,
• transpirații,
• astenie,
• mialgii,
• artralgii și
• inapetență
12
• Ziua adresă rii și stabilirii diagnosticului de malarie a
fost destul de tardiva-în medie 6 zile, cu o durată
maximă de 13 zile la 1 pacient și la altul -23 zile, cu
diagnosticul preventiv de Infecție respiratorie acută
și sindrom febril prelungit.
• Alte simptome: fatigabilitatea, odinofagia, grețuri,
vome, scaune lichide, subicter, tuse.
• Datele examenului obiectiv au pus in evidență
prezența hepatomegaliei la 9 pacienți, iar la 13
splenomegalia, la 6 pacienți au fost depistate leziuni
pulmonare
13
 7

forma medie
forma severa

13

Figura 4. Formele de evolutie a malariei

14
• Dintre formele severe, la 2 pacienți, s-a dezvoltat edemul cerebral cu
evoluție foarte severă , conducâ nd la dezvoltarea insuficienței
poliorganice cu sfâ rșit letal.
• De menționat, că nici unul dintre pacienții decedați nu au
administrat tratament profilactic pe perioada află rii într-o țară cu
risc endemic major.
• În ambele cazuri s-a stabilit, că la solicitarea primară a asistenței
medicale pacienții au comunicat informații controversate, fapt ce a
împiedicat suspiciunea unui caz probabil de malarie.
• De asemenea au fost demonstrate deficiențe în concretizarea
anamnezei epidemiologice și erori de laborator în depistarea
plasmodiului malaric la un pacient febril cu trombocitopenie severă .
• Durata de spitalizare a constituit în medie 7 zile, cu variații pâ nă la
12 zile, dintre care 6 pacienți au necesitat cure repetate de tratament
din cauza persistenței parazitemiei.
15
• Diagnosticul la toți pacienții a fost confirmat prin metoda
parazitologică (microscopia frotilului și a pică turii groase de
sâ nge) cu prezența trofozoiților inelari a Pl. Falciparum la 17
pacienți și la 3 pacienți Pl. Ovale.
• Intensitatea parazitemiei a fost mai intensă la pacienții cu Pl.
falciparum variind între 720 și 1 520 000/ mkl de sâ nge.
• Examenul hematologic a relevat trombocitopenie și VSH crescut
la toți cei 20 pacienți, anemie la 6 pacienți.
• Modifică rile biochimice au inclus hipertransaminazemie, cu
creșteri moderate ale ALT la 9 pacienți, AST la 10 pacienți;
valori ale creatininei majorate la 7 pacienți și ureei la 5 pacienți.
• Evoluția bolii a fost favorabila la 18/20 pacienți.
16
Tratamentul a inclus remedii antimalarice (artesunat, artemether,
meflochină , doxiciclină , clorochină , chinină ) cu administrarea
schemelor combinate de tratament:
 artemether+meflochină – 4 pacienți;
 artemether-lumefantrine (Coartem)– 3 pacienți;
 meflochină +clorochină – 1 pacient,
 1 pacient chinină +doxiciclină ,
 1 pacient – atovaquone+ proguanil (Malaron)
iar ceilalți pacienți au administrat tratament în monoterapie cu
artemether.
 Toți pacienții au necesitat tratament simptomatic cu antipiretice, antiinf
lamatoare
nesteroidiene, hepatoprotectoare și perfuzii i/v.
• Pacienții care au administrat chimioprofilaxie au dezvoltat forme medii
cu evoluție favorabilă , fă ră complicații și o durată de spitalizare mai
mică .
17
 Concluzii
• Malaria cu Pl. Falciparum ră mâ ne cea mai frecventă forma de malarie
asociată cu un nivel de parazitemie mai mare și evoluție mai severă
din cauza adresabilită ții și stabilirii tardive a diagnosticului.
• Chimioprofilaxia este cea mai eficientă metodă de prevenire a
formelor severe de malarie, iar lipsa monitoriză rii migrației
cetă țenilor în ță rile endemice, indiferent de scop (muncă , vacanță ,
turism) conduc la tergiversarea stabilirii diagnosticului și
administrarea în termeni optimi al tratamentului specific maladiei.
• Decesul pacienților a survenit din cauza stabilirii tardive a
diagnosticului de Malarie, ceea ce nu a permis inițierea precoce a
tratamentului antimalaric cu apariția complicațiilor extrem de grave.

18