Particularități de

construcție ale unui

personaj din nuvela
,,Moara cu noroc”

Gavrilă Ariana
clasa a XII-a H

ALLPPT.com _ Free PowerPoint Templates, Diagrams and Charts

Încadrarea în curent/epocă literară
Nuvela „Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici a apărut în anul 1881, în volumul „Novele din popor”. Fiind
o nuvelă psihologică, realistă, accentul este pus pe felul în care sunt construite personajele și pe
relația dintre acestea. Totodată, este scos în evidență și caracterul moralizator al operei: dorin ța de
îmbogățire cu orice preț poate crea un dezechilibru.Nuvela lui Ioan Slavici reflect ă viziunea autorului
asupra satului românesc, iar acest lucru este redat atât prin complexitatea personajelor, cât și prin
autenticitatea universului creat.
Este o nuvelă psihologică prin surprinderea pesonajelor în transformare, modalit ăți de caracterizare și
investigare psihologică, monologul interior, monologul interior adresat, notarea gesturilor, a mimicii,
prin folosirea stilului indirect liber.
Nuvela aparține realismului prin temă- efectele dezumanizante ale dorin ței de înavu țire. Teza etic ă,
deși prezentă, nu alterează realismul nuvelei, în special prin construirea unor eroi puternic reliefa ți,
surprinși progresiv în drama luptei interioare. Relația dintre Ghiță și Lică Sămădăul ilustrează această
dramă aducând-o în planurile cele mai sensibile ale vie ții personajelor- con știin ța, iubirea.
Aparțin realismului și simetria incipit-final, structura compozițional ă închis ă. Nuvela începe și se
sfârșește cu vorbele bătrânei:”Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorb a,nu bogăția, ci
liniștea colibei te face fericit”; ” Pesemne c-au uitat fereastra deschisă. Simțeam eu c ă nu are s ă ias ă
bine; dar așa le-a fost dat!” Concepția asupra lumii este una fatalist ă. Bătrâna stabilește concluzia și
pleacă mai departe, semn că ciclul vieții continuă.
 Ghiță-particularități de construcție
-statutul personajului în operă
Ghiţă este un personaj central, individual, complex prin profunzimea frământărilor sale
ṣi realist prin particularităţile de construcţie. El este prezent în toate momentele acţiunii
ṣi parcurge un drum al dezumanizării iremediabile. Ghiță este personaj rotund, care
se transformă radical pe parcursul evenimentelor care au loc.
Social, el este un cizmar modest, dar cu spirit de ini țiativ ă. Ca mic întreprinz ător într-o
societate capitalistă în formare, el are dorin ța de a- și îmbun ăt ăți statutul în comunitate, iar
planul său inițial nu-i depășește realist posibilit ățile. Ca și cârciumar, î și face un bun renume
și prin el locul devine binecuvântat.
La început, el are tăria morală de a-și asuma destinul celorlalți, și se dovede ște un om
harnic, iubitor și cinstit. În relațiile cu Ana și cu copiii este atent, tandru și protectiv. Devenit
cârciumar și pus în situația de a-și asigura prosperitatea material ă doar prin întov ăr ășirea
cu Lică, un personaj asupra cărora planează cele mai negre suspiciuni, Ghi ță î și
pierde treptat respectul de sine și fermitatea morală, ajungând s ă accepte tâlh ăria și crima.
El suferă o degradare treptată, încălcându-și principiile și autoiluzionându-se cu privire
la responsabilitatea faptelor sale.
Psihologic, Ghiță este un om învins de propria sl ăbiciune. El reprezint ă con știin ța sub
influența corupătoare a banului, care nu sesizează gravitatea compromisului , deoarece
percepția sa este alterată de înclinația către lăcomie. Zbuciumul interior al personajului
dă realism tezei morale exprimate.
-evidenţierea, prin două episoade a construcției personajului

Una din trăsăturile principale ale personajului este nehotărârea.

Un episod din care reiese această trăsătură este acela al înfrunt ării dintre Ghiță și Lică din capitolul V.
Deși Lică și-a făcut o dată apariția la Moara cu noroc, nu a avut loc înc ă o discu ție efectiv ă între ei. Ghi ță
și-a cumpărat câini, pistoale și a angajat pe Mar ți, un ungur înalt ca un brad. A priceput că în zadar se
înțelegea cu arendașul și în zadar se punea bine cu st ăpânirea, dac ă nu era om al lui Lic ă, pentru c ă acesta
stăpânea în fapt drumurile. ”Iar Ghiță voia cu tot dinadinsul s ă r ămân ă la Moara cu noroc, pentru c ă-i
mergea bine”. Când, în sfârșit, Lică își face apari ția la Moar ă înso țit de oamenii lui, Ghi ță domin ă scena prin
forță fizică, hotărâre și orgoliul de a nu se l ăsa batjocorit. De și accept ă s ă i se ia banii din cas ă, î și impune
la rândul său condițiile. Naratorul notează : „Câtva timp ei steteră tăcuți, față în fa ță, hot ărâ ți amândoi și
simțind fiecare că și-a găsit omul.” Totuși, din această scenă-cheie a nuvelei, lupta necruțătoare în care se
angajează Ghiță cu ceilalți și cu sine însu și este pierdut ă, prin acceptarea tov ăr ășiei cu Lic ă , primul gest
dintr-o serie de abateri. Tonul amenințător al lui Lică după plecarea lui Ghi ță anticipeaz ă
turnura evenimentelor.
Ghiță-particularități de construcție
-evidenţierea, prin două episoade, a construcției personajului

Alt episod care ilustrează nehotărârea personajului este acela al depozi ției și
al judecății. Ghiță și-a pierdut autoritatea moral ă, este vulnerabil și manipulat
cu ușurință de Lică. Deși nu este conștient în ce este implicat f ăr ă voia lui,
se simte vinovat și suferă în primul rând din cauza suspiciunii comunității
( ”Relația dintre individ și colectivitate reprezintă cel mai important factor
de coerență interioară a individului”-Magdalena Popescu).
Lică este cel care domină incontestabil întreaga situa ție prin promptitudinea
adecvării, mobilitatea reacțiilor,capacitatea diabolic ă de a dirija mecanismele
justiției și ale opiniei publice: într-o zi și o noapte ucide trei oameni, pradă,
inculpă dușmanii direcți, îl trece sub bănuială pe Ghi ță, dezarmeaz ă și face
ridicol pe Pintea. Mai mult, adâncește ruptura între Ghi ță și Ana. Ghi ță
devine o unealtă într-un sistem de intrigi și fărădelegi.
Ghiță-particularități de construcție
– analiza a două componente de structură și limbaj, semnificative
pentru construcția personajului
Acțiunea urmărește efectul alienant al banilor, dar și al incomunic ării. Ghi ță dore ște s ă- și îmbun ăt ățeasc ă
situația materială și se mută la Moara cu noroc. O vreme lucrurile merg bine și prosper ă prin munc ă
cinstită alături de familie. Sosirea lui Lic ă declan șeaz ă intriga. El este om r ău și primejdios, și încercarea
lui Ghiță de a avea protecția lui și totu și de a rămâne om cinstit se dovede ște imposibil ă. De și niciodat ă nu
are o participare directă sau premeditată , Ghi ță este f ăcut complice la tâlh ăriile și la crimele lui Lică. El
devine vinovat în ochii Anei, în ochii comunit ății și în propriii ochi . Manipulându-l, Lic ă îl înfrânge și
distruge legătura sa cu Ana, legătură care ar fi putut să îl salveze moral. Totu și, reac ția lui Ghi ță la
infidelitatea Anei nu este cea scontată de S ăm ădău-departe de se vindeca de sl ăbiciunea pentru o
femeie, el echivalează trădarea Anei cu moartea îns ăși .Prin urmare,Ghiță o ucide pe Ana și este ucis de
Răuț. Lică își pierde luciditatea , își uită șerparul, îl recuperează și este în pericol de a fi prins de Pintea
cu probe incriminatoare asupra lui. Învins la rândul lui (”Acu m-a ajuns mânia lui Dumneze!”), se
sinucide și trupul lui este aruncat de jandarm în râu. A doua zi, singurele personaje nevinovate-
bătrâna și copiii -plâng morții și pornesc mai departe, urmând ciclul imperturbabil al vie ții.
Ghiță-particularități de construcție
-evidenţierea, prin două episoade, a construcției
personajuli
Conflictul este relevant pentru personaj, deoarece surprinde cu mijloace
realiste pericolele încălcării limitelor morale. Conflictul este dublu: exterior
și interior. În încercarea de a-și păstra imaginea de om cinstit, Ghi ță se
angajează într-un conflict inegal cu Lic ă, cu comunitatea, chiar și cu Ana.

La fel de dramatic este și conflictul psihologic. Naratorul urm ăre ște minu țios
reacțiile personajului, de la stăpânirea orgolioas ă și indiferent ă în fa ța lui
Lică la izbucniri patetice în fața copiilor și autojustific ări în fa ța propriei
conștiințe. Oscilând între atitudini contradictorii, personajul este
pedepsit mai mult decât pentru acțiuni reprobabile concrete, pentru
indecizia de a se separa net de rău.
Concluzie
Nuvelă solidă cu subiect de roman” ( G. Călinescu), ”Moara cu noroc”
transmite concepția moralizatoare a autorului cu privire la lume și la viață
prin intermediul evoluției personajului principal. Realismul descrierii
anunță romanele rebreniene și meticulozitatea investigării psihologice
anticipează apogeul prozei de analiză din perioada interbelică.