Tema: ,,Organizații religioase și sprijinul spiritual

după dezastre”
Ce sunt dezastrele?

Un dezastru este o problemă gravă care apare într-o perioadă scurtă sau lungă de timp, care
provoacă pierderi umane, materiale, economice sau de mediu pe scară largă, care depășește
capacitatea comunității sau societății afectate de a face față folosind propriile resurse.Țările în
curs de dezvoltare suferă cele mai mari costuri atunci când are loc un dezastru - peste 95% din
toate decesele cauzate de pericole apar în țările în curs de dezvoltare, iar pierderile cauzate de
pericolele naturale sunt de 20 de ori mai mari (ca procent din PIB ) în țări în curs de dezvoltare
decât în țările industrializate. Indiferent în ce societate apar dezastrele, acestea tind să inducă
schimbări în guvern și în viața socială. Ele pot modifica chiar cursul istoriei afectând în general
populații întregi și expunând o gestionare defectuoasă sau corupție, indiferent de cât de strict sunt
controlate informațiile într-o societate.
Premisele necesare din partea organizațiilor religioase în caz de dezastre:

“Hazard” descrie un eveniment fizic cu potențial distructiv, întrerupere socială sau economică sau
degradare a mediului înconjurător independentă de influența comunității afectate. În cazul
dezastrelor naturale, hazardele sunt evenimente ale naturii cum ar fi un cutremur sau precipitații
masive ce cauzează inundații și alunecări de teren. Hazardul singur nu rezultă într-un dezastru;
imaginează-ți doar un cutremur ce are loc undeva unde nu locuiește nimeni.

“Vulnerabilitatea” este partea umană a unui dezastru. Ea descrie nivelul de vulnerabilitate al

comunităților și oamenilor, punctele lor slabe atunci când au de a face cu un dezastru; de exemplu,
faptul că sunt case construite într-o luncă inundabilă sau nu sunt construite prin metode de
construcție rezistente la cutremur. Oamenii sunt vulnerabili dacă nu sunt anunțați din timp că satul
lor va fi inundat și dacă nu știu ce au de făcut atunci când inundațiile ajung în casele lor. Toate
aceste vulnerabilități au un punct în comun: ele pot fi diminuate. Putem înlocui vulnerabilitățile cu
“capacități”, însemnând cunoștiințe, abilități și resurse care ne ajută să facem față unui dezastru și
să-i reducem impactul.

“Risc de dezastru” descrie până la ce nivel poate fi o comunitate amenințată de dezastre și depinde
de scara hazardului, vulnerabilitățile oamenilor și capacitatea lor de a face față dezastrelor. Dacă
comunitățile sunt expuse la hazarde majore și există vulnerabilități multe și severe, riscul este mare.
Dacă vulnerabilitățile sunt reduse și capacitățile îmbunătățite, riscul este redus.
Sunt mulți actori implicați în efortul de a susține o comunitate afectată de dezastre.
Ca și organizație umanitară a Bisericii Catolice, răspunsul Caritas la nevoile oamenilor afectați de dezastre
este bazat și acționat de Biblia Creștină și Învățăturile Sociale Catolice, confirmând țelul binelui comun și
drepturile și responsabilitățile fiecăruia în atingerea lui. Caritas aderă la principiile umanitare și la
standardele definite de către comunitatea umanitară. Caritas lucrează cu oameni de diverse religii și chiar
și cu cei ce nu urmează nici un fel de religie. Ajutorul este oferit indiferent de rasă, credință sau
naționalitate a beneficiarului și fără discriminare de orice natură.

Suferința umană trebuie atenuată oriunde se găsește. Scopul acțiunii umanitare este de a proteja viața și
sănătatea și de a asigura respectul pentru ființele umane.
Acțiunea umanitară trebuie să se desfășoare doar pe baza necesităților, acordând prioritate cazurilor de
criză mai urgente și fără a face distincții negative pe baza naționalității, rasei, genului, credinței religioase,
clasei sau opiniei politice.
Acțiunea umanitară trebuie să fie autonomă față de obiectivele politice, economice, militare sau de altă
natură pe care le poate avea orice altă instituție în domenii în care se implementează acțiuni umanitare.
Neutralitate - factorii umanitari nu trebuie să participe la conflicte sau să se angajeze în controverse de
natură politică, rasială, religioasă sau ideologică.
NEVOILE OAMENILOR AFECTAȚI DE DEZASTRE:

Apă, salubrizare și igienă: Aceasta include apă potabilă, pentru gătit și igienă; facilități pentru
igienă adecvate și sigure și posibilitatea de a menține locurile în care stau curate.

Hrană: Acces la hrană suficientă, acceptată din punct de vedere cultural ce acoperă toate nevoile
nutriționale.

Adăpost și produse non-alimentare (cum ar fi îmbrăcăminte, așternuturi și obiecte de uz casnic):

Aceasta include un loc uscat, cald și protejat în care se poate locui și obiecte de bază ce ajută la
organizarea vieții de zi cu zi. Accesul la îngrijire medicală (inclusiv în ceea ce privește sănătatea
mintală).

Protecție (împotriva violenței, abuzurilor și a altor forme de vătămare).

Susținere spirituală și religioasă

Cea mai mare organizație religioasă din Moldova –
Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM), sprijină
spiritual inclusiv în cazuri de dezastre cetățenii.

Alte organizații religioase din Moldova:

1. Centrul social al B.O.M. „AGAPIS”
2. Orfelinatul de copii „Preafericitul Iosif”, patronat de
mănăstirea Hîncu
3. Organizația Obștească „IZVORUL TĂMĂDUIRII”
4. Fundația „Sf. Ioan Teologul”
5. Centrul surorilor de caritate
6. Frăție ortodoxă „Sf. Ap. Luca”
7. Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi
8. Asociația Ortodoxă „CARITATE ȘI CREDINȚĂ„
9. Asociația Ortodoxă „Fericita Maica Matrona”
„Diaconia” este structura socială a Mitropoliei Basarabiei care activează pe întreg teritoriul Republicii
Moldova din anul 2001, înregistrată cu numărul 1803, din data de 22 octombrie 2003, sub egida ÎPS Petru,
Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Organizația este membru al Federației „Filantropia” (Patriarhia
Română) și al Alianței ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei.

Viziunea organizației religioase Diaconia:

O societate activă și ghidată de valorile creștine, rezultat al acțiunii permanente și coerente a Mitropoliei
Basarabiei prin Diaconia care reprezintă modelul de excelență în susținerea aproapelui în dificultate.

Misiunea:
Diaconia dezvoltă modele de intervenție socială bazându-se pe abordarea omului ca și chip și asemanarea lui
Dumnezeu într-o relație de împărtășire și încredere cu partenerii sociali.

Valorile organizației:
1. Credinţa;
2. Dragostea de aproapele;
3. Schimbăm pentru că ne pasă
4. Corectitudine;
5. Responsabilitate;
6. Perseverenţă;
7. Solidaritate.
Proiectele pe care le dezvoltă organizația religioasă – Diaconia, inclusiv în caz de dezastre:
CAMPANIA DE PAȘTI ”MASA BUCURIEI„ – Este cel mai mare proiect naţional de
solidaritate socială. În cadrul campaniei echipa desfășoară o serie de acțiuni menite să stimuleze
solidaritatea și să diminueze accesul inegal la alimentația minimă necesară zilnic. Proiectul
culminează cu o colectă de produse alimentare neperisabile organizată tradiţional în sâmbăta
Floriilor.
În 2019, în cadrul campaniei, prin mobilizarea donatorilor şi a peste 1000 de voluntari au fost
adunate 50 de tone de produse alimentare şi 150.000 MDL.

CAMPANIA DE CRĂCIUN ”ÎN BRAȚELE MAMEI„ – Campania are scopul de a susține

cuplurile mamă-copil aflate în situații de criză, asistate în cadrul programului „În brațele
mamei”. În acest sens, echipa Diaconia anual organizează mai multe acțiuni de sensibilizare și
colectare de fonduri : târguri de caritate, donaţii online/terminale, evenimente în echipă, felicitări
personalizate, colecte de produse, etc.
În acest an peste 500 de copii din sate au primit daruri de Crăciun.

CENTRUL DE RESURSE – „Călăuza Solidarității” are scopul de a răspunde nevoilor sociale

din comunități. Obiectivele centrului de resurse sunt ghidarea centrelor parohiale spre
autonomizare și susținerea inițiativelor sociale din comunitate.
În 2019, Centrul de Resurse:
• a distribuit 50 tone de bunuri în 23 de parohii și 10 organizații partenere, cu ajutorul cărora au fost a
peste 2000 de familii.
• au fost asistate 4 centre parohiale din localitățile: Fetești, Roșu, Coșcalia, Cania, unde:
– cca 139 de copii au beneficiat de serviciile parohiilor: ateliere educative, cantina socială, asistența în
pregătirea temelor pentru acasă, etc.
– cca 51 de bătrâni au beneficiat de un prânz cald zilnic și spălătorie socială.
– au fost antrenați peste 81 de voluntari în activitățile Centrelor Comunitare.
• 90 de copii din familii social vulnerabile au primit ajutor financiar prin proiectul „Brațele Părintești”

Programul ÎN BRAȚELE MAMEI – Asigură dreptul fiecărui copil de a crește în familie. Compone
Programului: Centrul Maternal, Centrul de consultanță. În Centrul Maternal sunt plasate cuplurile mam
gravidele aflate în situație de emergență, care primesc sistență spirituală, psihologică, socială, juridică
susținere materială lunară
În anul 2019, 20 de cupluri mamă copil au beneficiat de asistență complexă.
APARTAMENTUL SOCIAL ”SPRE INDEPENDENȚĂ„ – Scopul proiectului constă în integrarea
socială a orfanilor și orfanilor social. Anual, câte 6 tinere ieșite din sistemul rezidențial, orfane sau din
familii dezorganizate sunt găzduite anual în cadrul Apartamentului Social. Gradul de autonomie personală
și socială al tinerelor este atins prin oferirea gratuită a serviciilor de: asistență socială, psihologică,
spirituală, vocațională, etc.
În acest an, toate fetele au ales meseria de bucătar. Până în acest moment, 73 de tinere au fost reintegrate
cu succes în comunitate.

CANTINA SOCIALĂ MOBILĂ ”APROAPE DE APROAPELE„ – Este un serviciu prin intermediul

căruia oamenii nevoiași (bătrâni, persoane fără adăpost, etc.) primesc, zilnic, un prânz cald gratuit. Un
microbuz special amenajat staționează în două puncte de distribuție, iar o echipă de voluntari oferă
beneficiarilor câte o porție de hrană gratuită.
În 2019, zilnic, cca 180 de beneficiari au primit un prânz cald gratuit;
Cei 42 de voluntari implicați în proiect au distribuit peste 40 000 de prânzuri calde.

Programul Program BANCA DE HAINE – Diaconia a instalat 3 boxe speciale pentru colectare de
bunuri (haine, încălțăminte, jucării, lenjerie de pat). Bunurile colectate în proiect sunt ulterior distribuite
în rețeaua de garderobe sociale din parohii.
Impactul 2019: 50 tone de bunuri materiale, 33 de localități au fost distribuite bunuri, 23 garderope
sociale au fost aprovizionate.
Crucea Roșie, o altă organizație religioasă ce sprijină spiritual și nu doar după dezastre,
asistă persoanele vulnerabile în situații de dezastre și de criză. Prin programele și
activitățile sale în beneficiul societății, contribuie la prevenirea și alinarea suferinței sub
toate formele, protejează sănătatea și viața, promovează respectul față de demnitatea
umană, fără nici o discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă,
apartenență socială sau politică. Prin acțiunea sa unitară, Crucea Roșie se adaptează
schimbărilor din cadrul societății pentru a putea sprijini comunitățile să facă față situațiilor
de criză și suferinței umane.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) este o instituție umanitară privată,
înființată în 1863, la Geneva, Elveția. Comitetul cuprinde 25 de membri și are o
autoritate unică în cadrul dreptului internațional umanitar privind protejarea vieții și
demnității victimelor conflictelor armate naționale și internaționale.

Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie a fost

înființată în 1919. Astăzi coordonează activitățile întreprinse între cele 185 de Societăți
Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Sediul Federației se află la Geneva, Elveția.

Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie există în aproape toate țările
lumii. La ora actuală, 185 de societăți naționale sunt recunoscute de Comitetul
Internațional al Crucii Roșii și admise ca membre cu drepturi depline în cadrul
Federației. Fiecare entitate lucrează în țara de origine.
La început, activitatea Crucii Roșii se limita la îngrijirea soldaților bolnavi sau
răniți în timp de razboi dar, cu timpul, activitatea s-a diversificat. Mișcarea
cuprinde 186 de Societăți Nationale, printre care și Societatea Națională de
Crucea Roșie din România care acționează în contexte foarte diferite și are zeci
de milioane de membri. Mai mult, activitatea sa are un caracter practic și foarte
divers. Principiile Fundamentale au fost adoptate în mod oficial în anul 1965, la
Viena, în cadrul celei de a 20-a Conferințe Internaționale a Crucii Roșii. De
atunci, ele sunt citite în deschiderea tuturor reuniunilor oficiale ale Crucii Rosii și
Semilunii Roșii. În cadrul Mișcării, Comitetul Internațional al Crucii Roșii are
rolul de a promova și de a urmări respectarea Principiilor Fundamentale de către
toate componentele Mișcării.
Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniții de pe câmpurile de luptă,
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semiluna Roșie, sub aspectul său
internațional și național, se angajează să prevină și să aline suferințele oamenilor
în orice împrejurare. Scopul său este acela de a proteja viața și sănătatea acestora
și de a asigura respectarea ființei umane. Mișcarea promovează înțelegerea
mutuală, prietenia, cooperarea și o pace durabilă între toate popoarele. Conform
principiului umanității, orice ființă umană aflată în suferință, oriunde s-ar afla,
trebuie să fie ajutată, chiar daca acest lucru este dificil de facut. Pe timp de pace,
protecția presupune, în principal, prevenirea bolilor, a dezastrelor și a
accidentelor sau înlăturarea efectelor acestora prin salvarea de vieți omenești (de
exemplu, prin pregătirea în domeniul acordării primului ajutor).