Personalitatea Veturiei

Manuilă- promotor al
asistenței sociale în
România
Gheorghe Costache, anul I, Asistență Socială,

profesor coordonator lect. univ. dr. Oana Lăcrămioara Bădărău

Cuprins

 Date biografice
 Scoala Superioară de Asistență Socială
 Centrul de demonstrație pentru Asistența Familiei
 Principii despre Asistența Socială din opera V. Manuilă
Biografie

 2 noiembrie 1896: Se naște în sat Călacea, jud. Timiș

 1916-1921, Budapesta, Cluj-Napoca: studii universitare, licențiată în științe la Univ. Cluj.
 Specializare în asistența socială la Univ. John Hopkins, SUA;
 Specializări la Paris, Londra, Berlin, Viena s.a.
 1929: întemeiează Școala Superioară de Asistență Socială "Principesa Ileana" (căreia îi
este și directoare)
 profesoară de asistența familiei și asistența delicvenților
 organizează primul serviciu social de spitale de la noi din țară la Spitalul Colțea
 1934: primul serviciu de asistență socială a minorilor delicvenți la Parchetul Tribunalului
Ilfov
 1936: înființează Asociația pentru Progresul Asistenței Sociale
 1947: emigrează în SUA
Henri H.Stahl:

 “Asistența socială, așa cum o concepea Veturia Manuilă, urma

să fie altceva decât vechea Filantropie, de simplu ajutor, dat
din milă, unor oameni în suferință; ci trebuia concepută ca o
tehnică de repunere în stare de funcționare normală a unor
indivizi sau grupe sociale căzute în dependența socială. Era
vorba de familii dezorganizate, de persoane trăind din
prostituție, cerșetorie, vagabondaj, de infractori, de bande de
minori delicvenți, față de care era necesară nu numai
organizarea unor unități de ocrotire socială (creșe, cămine de
zi, orfelinate, azile de bătrâni, colonii de reeducare etc.) ci și
ducerea unei acțiuni directe de la caz la caz.”
Școala Superioară de Asistență Socială
"Principesa Ileana"
 cursuri de igienă, puericultură, sociologia familiei, drept public, psihologie,
criminologie, ș.a.;
 profesori: Mircea Vulcănescu, Henri H. Stahl, Traian Herseni, Dimitrie Gusti.
Centrul de Demonstrație pentru
Asistența Familiei din cartierul Tei
 Laborator de cercetare sociologică și de asistență socială
 Proiecte: repercusiunile vieții profesionale asupra vieții de familie la 100 de
mame muncitoare, situația sanitară, familială, socială și profesională a
prostituatelor din evidența serviciului social al Spitalului Colentina, șomajul în
orașul Cluj, etc.
“Pauperismul și criza familială într-un
cartier mărginaș al Bucureștilor (Tei) [1]”
 În acest articol Veturia Manuilă analizează influențele materiale și morale ale crizei
economice provocate de mecanizare asupra dependenței sociale.
 Principala influență materială este scăderea veniturilor (influențată și de boli/infirmități
fizice), care are drept consecințe familiale copii anemici/suferinzi (inclusiv tbc), care vor
continua cercul vicios al dependenței sociale
 Între influențele morale ale crizei:
1. Descurajarea, neurastenia, umilirea capului familiei, care simte că își pierde autoritatea în
fața familiei apelând la ajutorul social extern (V.Manuilă observă că doar păstrând demnitatea
oamenilor, fără să fie expuși public atunci când sunt ajutați, trezim în ei dorința de a se
întreține singuri);
2. Delicvența: autoarea insistă pe încercarea de recuperare a celor care ajung la infracțiuni
pentru a-și hrăni copiii;
3. Efectele dezastruoase ale concubinajului, care este nu doar efect, dar și cauză a sărăciei.
Articolul pledează pentru consolidarea și sprijinirea familiei ca celulă de bază a Statului.
Asistența socială individualizată-
rădăcini, tehnici [2]
 Rădăcinile asistenței sociale:
 1.imboldul firesc, altruist, de milă
 2.cauze egoiste: apărarea interesului întregii comunități (Statul, națiunea)

 Economie socială: dependentul trebuie ajutat pentru că dependența sa

dăunează societății (este un pericol infracțional/ nu produce nimic)
Din istoria economiei sociale[2]

 Economia lui Aristotel: săracilor li se atribuia pământ pentru a-l munci și a se

întreține singuri
 Biserica Creștină s-a implicat din rațiuni altruiste, și a avut un rol principal
până în sec XVIII (filantropie);
 Mecanizarea a dus la criza socială, multe familii rămân fără venit- statul și
clasele burgheze înțeleg pericolul sărăcirii maselor și susține asistența socială
capitalistă.
 Principiu nou: asistarea celui dependent în așa fel încât, acesta, în cel mai
scurt timp, să se poată întreține pe sine și familia-> asistența socială
individualizată
Tipuri de asistență socială

1. Asistența familiei
2. Asistența infantilă
3. Asistența criminalilor
4. Asistența psihiatrică
5. Serviciul social din spitale
Asistența socială individualizată-
componente[3]
 Mary Richmond: anchete individualizate :
1. Investigația socială (CAUZE: DE CE nu -și poate asigura traiul?)
2. diagnoza socială (identificarea problemei)
3. terapia socială: sprijin prin colaborare cu serviciile de sănătate publică
(combatere alcoolism, tbc, boli infecțioase și venerice etc.), cu serviciile de
psihologie și juridice (pentru educarea delicvenților)
 Thomas Chalmers : mizeria este efectul unui complex de cauze; introduce
anchetarea la domiciliu și descoperă că cea mai comună cauză este
incapacitatea de a găsi o slujbă potrivită cu propriile capacități;
 Aplicată cu succes prima dată în SUA, după deviza “ajută-l să traiască pentru
ca să te lase să trăiești”.
Asistența socială individualizată -tehnici

 Prima întrevedere: trebuie câștigată încrederea și simpatia asistaților, pentru

colaborare. Interviuri relaxate, pentru cunoașterea persoanei, familiei,
problemelor...
 Colaboratori importanți pentru diagnostic și terapie: preotul, învățătorul,
medicul, moașa, băcanul;
 Necesitatea verificării actelor;
 Azi: colaborare cu comitetul consultativ, format din asistentul social din
primărie, medicul de familie, polițistul local, preotul, învățătorul, dirigintele.
Diagnoza socială I

 diagnoza socială: este concluzia care se desprinde din rezultatele

investigației; trebuie diferențiate cauzele de efecte, pentru a putea combate
cauzele (spre exemplu, de cele mai multe ori, sărăcia este determinată de
boală, care trebuie tratată pentru înlăturarea pe termen lung a efectului)
 diagnosticul trebuie sa fie suficient de detaliat, să includă toate cauzele, și să
ierarhizeze cauzele în funcție de importanța lor pentru a acorda atenție
sporită celor mai importante
Diagnoza socială II

 o diagnoză socială bună cuprinde

1. precizarea cauzei de dependență
2. precizarea factorilor cauzali
3. stabilirea factorilor care se pot exploata în favoarea terapiei sociale și a celor
care sunt obstacole în calea terapiei.”
 formularul de diagnostic trebuie să conțină probleme de sănătate, de morală,
situația materială plus posibilitățile de refacere pentru fiecare din acestea
 dacă terapia presupune măsuri urgente, acestea se iau înainte de finalizarea
diagnozei
 Această structură este folosită în mare și astăzi
Terapia socială

 =măsurile luate pentru normalizarea dependentului

 trebuie ținut cont de trăsăturile de caracter etc.
1. stabilirea unui program bine definit, ce trebuie transmis cu hotărâre, cu
insuflarea încrederii;
2. planul de refacere să se facă de comun acord cu dependentul (de exemplu,
pentru alcoolici, trebuie să le dam impresia că totul se face cu hotărârea și
efortul lor).
 Principiu economic important: maxim de ajutor pentru dependent cu minim
de sacrificiu pentru asistență
 Exemplu:
Al doilea principiu important în terapia
socială:
 Menținerea dependentului la nivelul social pe care l-a avut înainte de căderea
în starea de dependență. Scăderea nivelului demoralizează (este
contraindicat să-l pui să-și vândă din lucruri etc.)
 Exemplul cu pianul.
“Asistența socială ca factor de politică
socială”[4]- V.Manuilă
 Institutul Social Român , condus de prof. Dimitrie Gusti , a patronat și
îndrumat Școala Superioară de Asistență Socială și Asociatia pentru progresul
asistenței sociale înființate de V. Manuilă, înțelegând că este în interesul
întregii societăți să prevină și să remedieze apariția elementelor dependente.
Bibliografie
 [1]. V.Manuilă: Despre pauperism și criza familiei în Bucureștiul interbelic
http
://www.cooperativag.ro/veturia-manuila-despre-pauperism-si-criza-familiei-in-bucurestiul-int
erbelic
/
 [2]. V. Manuilă: Le role de l’Ecole superieure d’assistance sociale roumaine- în L’assistance
sociale en Roumanie, Bucarest, 1938
 [3]. V.Manuilă –Asistența socială- în Buletinul Școalei Superioare de Asistență Socială
“Principesa Ileana”, București, Tipografia “Cultura” No. 2, 1930
http://www.swreview.ro/uploads_ro/1514/1002/Social_Work_no.2-1930.pdf
 [4]. V.Manuilă: Asistența socială ca factor de politică socială, Arhiva pentru știința și
reforma socială
http://www.cooperativag.ro/asistenaa-sociala-ca-factor-de-politica-sociala-1936/
 [5]. Henri Stahl: Teoria și practica investigațiilor sociale
https://
sas.unibuc.ro/storage/downloads/dezvoltare-comunitara-si-regionala-25/HHS75.ZONALE1.pdf
 [6]. Mary Richmond: Social Diagnosis, 1917
https://www.historyofsocialwork.org/PDFs/1917,%20Richmond,%
20Social%20Diagnosis%20OCR%20C.pdf