Sunteți pe pagina 1din 11

„Indicatorii statistici „

Realizat: Migaevschi Nicoleta grupa 46


Coordonator: Josan Stela

2022-
Cuprins

01 Conceptul de indicatori statistici.

02 Caracteristici. Clasificare. Funcțiile.

03 Mărimile relative. Utilizarea lor.

04 Bibliografie.
Indicatorii statistici

Variabilitatea formelor individuale de manifestare in timp si spatiu a proceselor si fenomenelor


economice a determinat pe statisticieni sa elaboreze metodologii si tehnici specifice acestor
determinari cantitative numite indicatori. Acesti indicatori trebuie sa
asigure compatibilitatea informatiilor atat pe plan national, cat si international, deoarece acestia
au un continut real, obiectiv determinat, o formula proprie de calcul si o forma specifica de
exprimare.
Indicatorii statistici au următoarele caracteristici:

• 4.
• 3. Pot fi utilizați
• 2. Sunt bine definiți independent sau
• 1. Au o formă proprie în timp, în spațiu și pot forma un
Au un conținut de calcul și se sub aspect sistem de
concret și exprimă numeric. organizatoric. indicatori.
reprezintă categorii
economice sau
sociale.
Clasificarea indicatorilor statistici

Indicatorii primari (absoluți)


Indicatorii primari exprimă direct nivelul real de
dezvoltare a caracteristicii cercetate, caracterizînd
fenomenul sau procesul la modul cel mai general din
punct de vedere cantitativ.

Indicatorii statistici se obțin în faza de prelucrare


statistica a indicatorilor absoluți prin aplicarea
metodelor și procedeelor variate de calcul statistic,
caracterizînd fenomenul sau procesul la modul cel mai
general din punct de vedere calitativ.

Indicatorii secundari
Funcțiile indicatorilor statistici
Functiile indicatorilor statistici sunt multiple si complexe in concordanta cu mesajul pe care trebuie sa-l transmita.

Funcția de comparare Funcția de sinteză Funcția de verificare

Funcția de măsurare Funcția de analiza Funcția de estimare


Descrierea funcțiilor

Functia de comparare, care deriva din cunoasterea modificarilor intervenite Functia de masurare se realizeaza prin observarea directa la nivelul fiecarei

1
in nivelul de dezvoltare sau in structura fenomenelor. Aceasta functie se unitati, operatie in urma careia se obtin indicatori absoluti exprimati
realizeaza prin respectarea catorva reguli: cantitativ sau valoric, si ocupa un loc bine determinat in sistemul de
• intre termenii comparati trebuie sa existe o legatura obiectiva, reala, de indicatori care caracterizeaza in final colectivitatea. Acesti indicatori, numiti
conditionare, de cauzalitate etc; si indicatori primari, sunt supusi in continuare unui proces de prelucrare cu

2
• termenii inclusi in modelele de comparatie trebuie sa fie pe deplin ajutorul unor modele de calcul si analiza statistica.
comparabili;
• baza de comparatie sa fie semnificativa pentru ca indicatorul rezultat din
comparatie sa aiba o valoarea de cunoastere.

Functia de sinteza este cea prin care se evidentiaza ceea


3 Functia de analiza provine din faptul ca statistica opereaza cu variabile
complexe care se gasesc in diferite relatii de cauzalitate si actioneaza intre
„parte si intreg” sau intre „factor si rezultat”. Necorelarea unor elemente

4
ce este esential, tipic, pentru intreaga masa de fenomene duce la repetarea calculelor si descoperirea greselilor aparute datorita unor
de acelasi fel, omogene si apare sub forma de valori calcule eronate sau unor metodologii gresit aplicate.
medii sau agregate complexe.

Functia de verificare a ipotezelor si de testare a semnificatiei unor 5 Functia de estimare se manifesta prin masurarea tendintei

6
indicatori calculati, fapt ce se impune datorita folosirii mai multor ipoteze de dezvoltare a fenomenului in aceleasi conditii de
de calcul cu privire la posibila evolutie in timp, spatiu, dar si din punct de evolutie, dar variabile in timp.
vedere managerial, a fenomenului studiat.
Mărimile relative
Marimile relative exprima rezultatul compararii, sub forma de raport, a doi indicatori statistici si arata cate unitati din
indicatorul de la numarator revin la o unitate a indicatorului considerat ca baza de raportare.

Pentru ca obiectivul urmarit prin cercetare sa fie atins, adica sa se


obtina informatii corecte si o imagine reala asupra fenomenului, in
cazul folosirii marimilor relative, se cer a fi parcurse urmatoarele
etape:
• alegerea bazei de comparare, care trebuie sa fie in functie de gradul
de interdependenta dintre caracteristici;
• asigurarea comparabilitatii datelor care formeaza raportul, din
punctul de vedere al gradului de cuprindere a elementelor, cat si al
metodologiei de culegere si prelucrare;
• alegerea formei de exprimare a marimilor relative, care trebuie sa
corespunda scopului cercetarii si care se poate concretiza sub forma
de: coeficienti, procente, promile, prodecimile.
Coeficientul
Coeficientul arata cate unitati din
indicatorul raportat revin unei singure
unitati a indicatorului baza de
raportare.

Procentul
Procentul este forma cea mai
obisnuita de exprimare a marimilor
relative si arata cate unitati din
indicatorul raportat revin la 100
unitati ale indicatorului baza de
raportare.

Promilele
Promilele se folosesc cand indicatorul
comparat este mult prea mic fata de
indicatorul baza de comparare.
Utilizarea marimilor relative în statistica

Mărimile relative ale prevederilor Mărimi relative de structura

Mărimile relative medii Mărimi relative de intensitate

Mărimi relative ale dinamicii Mărimi relative de coordonare


Mulțumesc!

https://www.rasfoiesc.com/educatie/matematica/statistica/INDICATORII-STATISTICI41.php

S-ar putea să vă placă și