Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prodan Maria-Cornelia
Huzum Andreea
Sc
Scurt istoric
Importanța mâncării anumitor alimente pentru păstrarea sănătății a fost recunoscută
cu mult înainte să se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici știau că dacă hrăneau un
pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum știindu-se că este
cauzată de o deficiență de vitamina A. În 1747, chirurgul scoțian James Lind a
descoperit că citricele și preparatele din ele previn scorbutul, o boală letală, în care
colagenul nu se formează corect și caracterizată prin vindecări lente, sângerări ale
gingiilor și dureri acute. În 1753, Lind a publicat Tratat asupra Scorbutlui. Totuși,
descoperirea sa nu era unanim acceptată. În expedițiile Marinei Regale din secolul XIX,
de exemplu, se credea că scorbutul era prevenit de o igienă bună la bordul navei,
exerciții fizice regulate și menținerea moralului ridicat al echipajului, în locul unei diete 1884-1967
bazată pe mâncare proaspătă, așa că aceste expediții au continuat să fie compromise Casimir
de scorbut. În acea perioadă, când Robert Falcon Scott a făcut cele două expediții în
Antarctica la începutul secolului XX, teoria medicală general acceptată era că
Frunk
scorbutul era cauzat de mâncarea la conservă contaminată.
În 1912, Casimir Funk, biolog american de origine poloneză descoperă compușii
organici esențiali pentru viață și sănătate. Crezând că aceștia toți fac parte din clasa
aminelor i-a numit vital amine (mai târziu vitamine). A descoperit vitamina B1 prin
izolarea unei substanțe din orezul brun, iar în 1936 reușește să izoleze acidul
nicotinic (vitamina B3).Timpul i-a dat dreptate în privința faptului că sunt vitale, dar
l-a infirmat în privința faptului că toate sunt amine.
Definiție
Vitaminele sunt compuși organici necesari în cantități mici pentru ca organismul să
fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele
trebuie obținute printr-o alimentație sănătoasă și variată.
Avitaminoza-scăderea conținutului de vitamine din organism
Sursele de vitamine: legume și fructe, medicamente de sinteză. Acestea sunt
condiționate ca și medicamentele, comercializate sub formă de comprimate (uneori
efervescente), capsule sau fiole. Luate fără discernământ, unele vitamine nu se elimină
din organism și produc hipervitaminoze, boli cu efecte grave la nivelul sistemului
nervos.
Clasificare
(după solubilitate)
Hidroso Liposol
lubile ubile
Vitaminele hidrosolubile
•Sunt solubile în apă.
•Se pot pierde ușor în timpul spălării, păstrării, fierberii produselor
alimentare datorită solubilității lor.
•Se absorb ușor în tubul digestiv, mai ales în medii acide.Excesul se
elimină prin urină.
•Dau rar hipervitaminoze, deoarece organismul nu face rezerve
importante pentru aceste vitamine.
•Avitaminozele apar imediat.
Nr. Vitamina Surse alimentare Acțiune fiziologică
Crt. (Necesar zilnic)
6. Acidul pantotenic(B5) Cereale,gălbenuș de ou, drojdia de bere, flora --biosinteza acizilor grași și a colesterolului
(aprox.30mg) intestinală -degradarea oxidativă a catenelor hidrocarbonate
Biotina(B7)
Vitamina PP(B3)
Vitamina B12
Vitamine liposolubile
•Sunt solubile în grăsimi și în solvenți organici.
•Se pierd prin îndepărtarea lipidelor din alimentație, dar
nu se pierd la prelucrarea alimentelor.
•În exces se depozitează în lipidele din țesuturi și mai
ales în cele din ficat,de aceea avitaminozele apar mai
târziu.
•Pot provoca hipervitaminoze.
Nr.Crt. Vitamina Surse alimentare Acțiune fiziologică
(Necesar zilnic)
1. Vitamina A Legume(morcovi, -componentă a pigmentului
(1,7 mg/zi) varză,spanac),unt, vizual
smântână,untură de -participă la sinteza
pește,ficat,ou glicoproteinelor
(acid retinoic)
2. Vitamina D Untură de pește,lapte, unt, -implicată în metabolismul
(5 µg D3) gălbenuș de ou, ficat, fosforului și al calciului,
smântână favorizând depunerea lor în
oase
3. Vitamina E Germenele din bobul de -mărește fertilitatea
(0,1 mg/kg corp/zi) grâu,legume(salată, andive, -rol antioxidant (protejează
țelină), ulei de pește, lapte, globulele roșii de agenții
gălbenuș de ou, carne toxici oxidanți)
(rinichi, mușchi)
4. Vitamina K Produsă de flora bacteriană -biosinteza unor factori de
(2 mg/zi) intestinală coagulare
Lapte, gălbenuș de ou, -intervine în procese de
melasă, uleiuri vegetale fosforilare oxidativă
nesaturate, frunze verzi,
tărâța de grâu
Vitamina A(retinol)
Vitamina D
Vitamina K(tocoferol)
Vitamina K
Pelagra
Pelagra este o boală cauzată de o dietă deficitară sau
de incapacitatea organismului de a absorbi, fie
niacina (una dintre vitaminele complexului B), fie
triptofanul (un aminoacid esențial). Boala este
întâlnită în anumite părți ale lumii, cu populații care
consumă mari cantități de porumb și se
caracterizează prin ulcerații eritematoase cutanate,
diaree, modificări ale mucoaselor și uneori simptome
de boli mentale (demență sau schizofrenie). Boala se
poate produce și ca urmare a tulburărilor
gastrointestinale sau a alcoolismului.