Vitaminele

 Vitaminele – substanţe alimentare cu rol de enzime (catalizatori) ce intervin în reacţiile

metabolice celulare, în special în procesele de oxidoreducere
– două categorii – hidrosolubile
– liposolubile

 Vitaminele hidrosolubile - sunt mult răspândite în natură

- sunt instabile, degradându-se sub acţiunea factorilor de
mediu – radiaţii calorice, temperatură, umiditate, etc.
- sunt distruse prin prelucrare culinară (fierbere)
- pentru absorbţie au nevoie de aciditate gastrică
- sunt uşor absorbite în sânge
- nu se stochează în organism (nu produc hipervitaminoze)
- au rol catalitic (participă la procese eliberatoare de energie)

- necesarul de vitamine depinde de - vârstă

- sex
- stări fiziologice (sarcină, alăptare)
- stări patologice
- activitate fizică (la sportivi necesarul creşte
datorită efectelor pe care vitaminele le au asupra proceselor de susţinere şi refacere a
organismului solicitat în efort)
- surse de vitamine - exogene (alimente)
- endogene (în cazul vitaminelor din complexul B - sinteză din
resturi de amidon sub acţiunea florei microbiene la nivelul colonului)
 Surse - exogene
B1 - Tiamina
- coaja gramineelor (pâine integrală), drojdia de bere
- fructe, legume uscate
- carne (inclusiv viscere)
- lapte, ouă
- endogene
- sinteza în colon din resturi de amidon.

 Roluri - în metabolismul glucidic (creşte oxidoreducerea şi asigură

degradarea glucidelor până la CO2 şi H2O)
- stimulează depunerea de glicogen în ficat
- în metabolismul lipidic - favorizează sinteza lor din glucide
- în metabolismul proteinelor
- în metabolismul apei – previne apariţia edemelor
- la nivelul sistemului nervos - participă la desfăşurarea
proceselor chimice nervoase, favorizând transmiterea influxului
nervos prin activarea acetilcolinei
- scade oboseala nervoasă
- stimulează activitatea SNC, determinând scurtarea timpului
de reacţie
- măreşte capacitatea de efort a organismului

 Necesar zilnic - 1,5 – 2 mg

- la sportivi - 3 – 5 mg până la 10 mg

 Carenţa de vit. B1 are efecte în patologia sistemului nervos central şi

periferic - hipovitaminoza - oboseală, irascibilitate, hiperexcitabilitate
nervoasă, prelungirea timpului de reacţie, nevrite.
- avitaminoza (boala beri - beri) - inapetenţă, astenie, dureri de
membre, nevrite, pareze, paralizii, scăderea memoriei, insomnii.
 B2 - Riboflavina
 Surse – exogene:
- drojdia de bere
- coaja boabelor de cereale
- carne şi viscere
- legume şi fructe verzi
- lapte, ouă
- endogene:
- la nivelul colonului sinteza din
amidon

 Roluri - în metabolismul glucidic (scade

glicemia)
- în metabolismul lipidic (rol în sinteza
unor grăsimi)
- în metabolismul proteic (rol în sinteza
proteinelor umane)
- în respiraţia celulară

 Necesarul zilnic - 2 - 3 mg
- la sportivi - 8 - 10 mg

 Carenţa sau avitaminoza determină:

- oboseală
- crampe musculare
- stomatite, gingivite
 B3 - Niacina
 Surse – exogene:
- drojdie de bere
- cereale, tărâţe de cereale
- carne, viscere, peşte
- leguminoase şi legume
- curmale, arahide, smochine, piersici

 Roluri - intervine în metabolismul glucidic, protidic, lipidic

şi mineral, normalizand functia suprarenalelor
- indispensabilă funcţionării normale a aparatului
digestiv, a sistemului nervos, menţinerii integrităţii
tegumentelor şi mucoaselor, precum şi sintezei normale a
unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulină)
- intervine în metabolismul S.N.C.
- produce vasodilataţie îm jumătatea superioara a
corpului
- grăbeşte coagularea sângelui prin favorizarea
formării trombochinazei

 Necesar zilnic - 12 – 20 mg (asigurat prin sinteza

endogenă)
- necesarul creşte în acnee, nevralgii
trigeminale, herpes zoster, hepatite

 Carenţa - avitaminoza determină pelagra

 B5 - Acid Pantotenic
 Surse - carne roşie, ficat, carne de pasăre şi ouă
- lactate
- somon, caviar
- ciuperci, conopidă, broccoli, varză creaţă, roşii
uscate şi proaspete, fasole, cartofi dulci, dovleac
- semintele de floarea-soarelui
- grâu, cereale integrale, porumb
- avocado, căpşuni, alune, nuci

 Roluri - participă la conversia carbohidratilor si

grasimilor in energie, necesară dezvoltării
- este esenţială pentru menţinerea balanţei sodiu
– potasiu în organism, participând astfel şi la reglarea
echilibrului hidric şi, indirect, la reglarea tensiunii arteriale
- ameliorează capacitatea organismului de a
răspunde la stress prin efect asupra gl. suprarenale
- ajută la formarea florei bacteriana intestinale
- reduce nivelul de colesterol din sânge
- previne îmbătrânirea prematură, reduce
pigmentarea tenului şi apariţia ridurilor

 Necesar zilnic - 5 miligrame

 Carenţa – se traduce prin oboseală, tulburări digestive

(greţuri, diaree, dureri abdominale), căderea părului,
ulceraţii cutanate, tulburări neurologice, tulburari de
concentrare, amorţeală, furnicături şi senzaţie de arsură
sau durere la nivelul membrelor inferioare
 B6 - Piridoxina
 Surse - endogenă - sintetizată la nivelul colonului
- exogenă - boabe de cereale încolţite
- drojdie de bere
- lactate, ouă
- carne, viscere

 Roluri - rol enzimatic în metabolismul protidelor (al

aminoacizilor)
- participă la reacţiile de gluconeogeneză
- implicată în sinteza colesterolului şi a
fosfolipidelor şi în procesele metabolice de
producere de energie în timpul efortului pe seama
lipidelor
- menţine integritatea funcţională a SNC

 Necesar zilnic - 2 – 4 mg
- la sportivi 15 – 30 mg

 Carenţa - poate apare şi prin malabsorbţie

digestivă (în special la subiectii alcoolici)
- se manifestă prin pierdere in greutate,
modificări ale calităţii pielii (piele uscata si
pruriginoasă), tulburări neurologice, glosită
(inflamaţia limbii), anemie, iritabilitate, depresie
 B7 - Biotina
 Surse - gălbenuş de ou, carne roşie şi viscere
- lactate, peşte (somon, sardine)
- drojdie de bere, pâine şi cereale, orez
- avocado, zmeură, conopidă, cartofi,
banane, broccoli, spanac, migdale, grapefruit,
ciuperci, pepene roşu

 Roluri - cunoscută şi ca vitamina H acţionează ca

şi coenzimă în metabolismul acizilor graşi, leucinei
şi al glocozei
- participă la reacţii metabolice implicate în
producerea de energie
- are rol important în funcţionarea sistemului
nervos, al glandelor suprarenale
- este implicată în sinteza hemoglobinei şi
astfel în producerea de globule roşii
- ajută la dezvoltarea, menţinerea şi
repararea ţesutului muscular

 Necesar zilnic - 100-300 µg

 Carenţa - se manifestă cu oboseală, depresie,

dureri musculare, căderea părului, insomnie,
inflamaţii tegumentare, greaţă, anemie, schimbări
ale apetitlui
- în cazuri grave apar dizabilităţi
neurologice
 B9 - Acid Folic
 Surse - ficat, lapte, brânzeturi fermentate,
legume verzi (sparanghel, spanac, varză
albă, morcovi)

 Roluri - biostimulator general – intervine în

procesele de sinteză a purinelor şi astfel a
ADN-ului celular
- are acţiune antianemică, fiind
indispensabilă pentru producerea de
globule roşii
- intervine în procesele de digestie
şi utilizare a proteinelor

 Necesar zilnic - 100 – 600 micrograme, în

funcţie de vârsta şi starea fiziologică a
subiectului

 Carenţa - apare în caz de subalimentare,

tulburări de absorbţie, sarcină
- se manifestă ca o varietate de
anemie macrocitara numită megaloblastică
 B12 - Ciancobalamina
 Surse - exogenă:
- drojdie de bere
- carne (muşchi) şi viscere
- pâine integrală
- endogenă – sintetizată la nivelul colonului

 Roluri - stimulează hematopoeza la nivelul

măduvei osoase
- în sinteza proteinelor, asigurând utilizarea
unor aminoacizi în refacerea celulelor
- protector hepatic, împiedicând încărcarea
grasă a acestuia şi favorizând sinteza metioninei şi
colinei
- asigură refacerea celulei nervoase
- diminuează acidoza şi înlătura oboseala

 Necesar zilnic - 50 γ
- la sportivi 150 – 200 γ

 Carenţa - anemia pernicioasă, manifestată prin

pierdere în greutate, slăbiciune, paloarea feţei,
tulburări psihologice
- apare cel mai frecvent la persoanele
alcoolice, vârstnici şi vegetarieni
 B15 – Acid Pangamic
 Surse – sâmburi de caisă, orez brun, seminţe de
floarea soarelui, seminţe de susan, seminţe de
dovleac, cereale integrale

 Roluri - scade nivelul colesterolului sanguin

- participă la sinteza de aminoacizi
- creşte sinteza de glicogen
- creşte aportul de oxigen la nivelul
muşchilor şi organelor interne şi coeficientul de
utilizare al oxigenului la aceste nivele
- creşte rezistenţa la hipoxie
- stimulează sistemul endocrin în susţinerea
funcţiei de detoxifiere a ficatului
- implicat în procesele de reproducere
celulară
- scade viteza de diviziune celulară a celulei
neoplazice
- efect antiîmbătrânire prin legarea radicalilor
liberi

 Necesar zilnic - 50 – 150 mg

- la sportivi, în cazul eforturilor la
altitudine, se administrează înaintea competiţiei 3
zile la rând câte 300 mg/zi
 C - Acid Ascorbic
 Surse - în special de natură vegetală - fructe (măceş, coacăze,
fragi), citrice (portocale, lămâi, grapefruit), mere
- ace de brad
- ardei gras, roşii, spanac, morcovi, cartofi, hrean,
pătrunjel
- se degradează rapid prin prelucrare termică (fierbere),
de aceea se preferă congelarea sau păstrarea sub formă de
murături
- uscarea fructelor în prezenţa oxigenului duce la
distrugerea aproape completă a vitaminei C

 Roluri - în procesele de respiraţia celulară, stimulează

procesele de oxidoreducere
- în reacţiile biochimice metabolice
- în formarea ţesutului conjunctiv şi a calusului osos (în
fracturi)
- favorizează hematopoeza, intervine în procesul de
coagulare, asigură troficitate capilarelor
- creşte depunerea glicogenului în ficat, prevenind astfel
degenerescenţa grasă => rol în efortul muscular de rezistenţă
- creşte rezistenţa la îmbolnăvire (în special boli infecto-
contagioase)

 Necesar zilnic - 25 – 75 mg (nu se acumulează în organism)

- la sportivi 150 – 200 mg.

 Carenţa - se manifestă prin - epistaxis, gingivoragii

- anemie
- decalcifieri osoase
- căderea dinţilor
- avitaminoza e responsabilă de
producerea unei boli numite scorbut
 Vitaminele liposolubile - sunt mult răspândite în natură
- sunt mai stabile, degradându-se relativ greu prin prelucrare termică şi fiind
mai puţin sensibile la acţiunea factorilor de mediu (excepţie fac vitaminele A şi D, care sunt sensibile la
acţiunea oxigenului, în prezenţa căruia sunt distruse prin oxidare)
- pentru absorbţie le este necesară o secreţie corespunzătoare de bilă şi sucuri
pancreatice, ele fiind solubile în lipide
- sunt mai puţin prezente în alimente
- tranzitul intestinal accelerat reduce utilizarea lor şi creşte eliminarea fecală
- trec mai greu în ţesuturi şi umori
- excesul lor determină stocare la nivelul ficatului, cu apariţia tardivă a semnelor
de hipervitaminoze
- participă în mod predominant la procesele morfogenetice, având acţiune
asemănătoare hormonilor, motiv pentru care se numesc şi hormonovitamine

- necesarul de vitamine depinde de - vârstă

- sex
- stări fiziologice (sarcină, alăptare)
- stări patologice
- activitate fizică – la sportivi necesarul creşte datorită
efectelor pe care vitaminele le au asupra proceselor de susţinere şi refacere a organismului solicitat în
efort

Surse de vitamine - exogene - alimente de origine vegetală şi animală

- endogene - formarea unor vitamine în organism pe seama unor substanţe prezente
în alimente - vitamina A din carotenul (provitamină) prezent în morcovi, roşii
- vitamina D (hormon) la nivelul pielii prin expunerea la razele ultaraviolete
- vitamina K prin acţiunea florei din intestinul gros (asemănător sintezei vitaminelor
grupul B).
A - Retinol
 Surse - alimente de origine animală - lactate (unt,
smântână), gălbenuş de ou, ficat de vită, icrele,
untura de peşte, etc.
- alimente de origine vegetală – (sub formă
de provitamină A - caroten) - legumele şi fructele
colorate (morcovi, spanac, pătrunjel, varză verde,
roşii, fasole şi mazăre verde, caise, piersici, cireşe,
etc.

 Roluri - menţine integritatea tegumentelor şi

mucoaselor (inclusiv mucoasele respiratorii,
digestive, urinare), prevenind descuamarea,
căderea părului, infecţiile precum şi formarea
calculilor biliari şi renali
- intervine în metabolismul lipidelor şi (după
unii autori) al glucidelor, crescând rezervele de
glicogen
- favorizează creşterea şi influenţează funcţia
de reproducere
- stimulează oxidarea tisulară
- are rol antiinflamator
- păstrează vederea normală, deoarece din
ea se formează rodopsina (pigmentul care
sensibilizează bastonaşele celulelor retiniene)

 Necesar zilnic - în medie 1,5 mg

- creşte în cazul afectării retinei sau
în anumite profesii (ramuri sportive) care necesită o
activitate vizuală crescută
- doza maximă admisă este 2 - 2,5
mg/24 ore
D - Calciferol
 Surse - endogenă (hormon secretat de
piele) din provitamina existentă în ţesutul
adipos subcutanat sub acţiunea razelor
ultraviolete (din punct de vedere chimic este
un sterol - ergosterolul)
- exogenă - ficatul unor peşti din care
se extrage sub forma unor uleiuri (untura de
peşte), unt, untură, carne grasă de porc,
ficat, lapte, ouă, etc.
- Vitamina D este sensibilă la lumină,
de aceea se păstrează în sticle colorate

 Roluri - intervine în metabolismul fosfocalcic,

stimulând absorbţia P şi Ca la nivelul
mucoasei intestinale
- favorizează formarea complexului
fosfor-calciu în serul sanguin, complex ce stă
la baza mineralizării osoase

 Necesar zilnic - 1,5 mg/zi

- creşte la copii în perioada
de osificare. În general această vitamină se
administrează suplimentar ori de câte ori se
administrează calciu şi nu există posibilitatea
sintetizării ei în organism sub acţiunea
razelor ultraviolete
E - Tocoferol
 Surse - exclusiv exogene - alimente de origine
animală - ouă, ficat, unt
- alimente de origine
vegetală - părţile verzi ale plantelor (mazăre,
spanac, varză, salată), grâu încolţit (de unde se
extrage sub forma uleiurilor), coaja gramineelor
(pâinea neagră este mai bogată în vitamina E
decât pâinea albă)

 Roluri - stimulează creşterea ovulaţiei şi

spermatogenezei – vitamina fertilităţii
- favorizează depunerea glicogenului în
ficat şi muşchi
- intervine în asimilarea calciului şi
fosforului
- are proprietăţii antioxidante, micşorând
consumul tisular de oxigen şi crescând astfel
capacitatea funcţională a muşchilor =>
încetineşte procesele de îmbătrânire celulară
- îmbunătăţeşte circulaţia capilară

 Necesar zilnic - 10 – 30 mg/zi

- poate creşte în unele situaţii
(tratamente) până la 70 – 120 mg/zi
Vitamina F
 este un concentrat de esteri etilici ai acizilor
graşi esenţiali nesaturaţi (omega-3 şi omega-6)

 Surse – uleiuri vegetale (inclusiv floarea

soarelui)

 Roluri - în metabolismul lipidelor şi al

colesterolului
- în menţinerea troficităţii pielii şi
mucoaselor
- în procesele de creştere
- în mecanismele endocrine, în special la
nivelul glandei suprarenale
- în mecanismul ovulaţiei
- în protecţia organismului în faţa
radiaţiilor
- în reglarea corticală a proceselor
emoţionale

 Necesar zilnic - aproximativ 300 – 500 mg

 Hipovitaminoza – favorizează eczemele,

furunculoza, degenerescenţa grasă a ficatului,
hiperfoliculinemia
K - Fitokinona si Menakinona
 Surse - cartofi, fructe de cătină albă,
conopida (2-6 mg/100 g), fragi, grâu
nedecorticat, lucernă, măceşe,
mazăre verde, morcovi, ovăz,
porumb, roşii, salată verde, spanac,
ulei de soia, urzici, varză albă (3-4
mg/100 g) etc. (vitamina K1)
- carne de vită şi de porc,
splină, untură de peşte, lapte şi
produse lactate (iaurt), gălbenuş de
ou, ficat de porc (vitamina K2)

 Roluri - acţiune antihemoragică

(vitamina de sinteză este K3)
- în sinteza protrombinei la
nivelul ficatului (rol în coagulare)
- protector hepatic

 Necesar zilnic - 1,5-2 mg

- se suplimentează în
afecţiuni hepatice care diminua
sinteza protrombinei, sau în
afecţiunile hemoragice