Radiaţia termică

Surugiu Marina
PT-212
 Radiația termică este radiația electromagnetică generată de mișcarea
termică a particulelor încărcate în materie. Toate materialele cu o
temperatură mai mare decât zero absolută emit radiații termice.
Atunci când temperatura unui corp este mai mare decât zero absolut,
coliziunile inter-atomice determină schimbarea energiei cinetice a
atomilor sau a moleculelor. Aceasta are ca efect accelerația de sarcină
și/sau oscilația dipolului care produce radiații electromagnetice, iar
spectrul larg de radiații reflectă spectrul larg de energii și accelerații care
apar chiar la o singură temperatură.
 Exemple de radiații termice includ lumina vizibilă și lumina
infraroșie emise de un bec cu incandescență, radiația infraroșie
emisă de animale care este detectabilă cu o cameră cu infraroșu și
radiația cosmică de fundal cu microunde. Radiația termică este
diferită de cea a convecției termice și a conducției termice – o
persoană aflată în apropierea unui incendiu puternic simte încălzirea
radiantă a focului, chiar dacă aerul înconjurător este foarte rece.
 Absorbția, reflexia și emisivitatea tuturor corpurilor depind de
lungimea de undă a radiației. Datorită reciprocității, absorbția și
emisivitatea pentru orice lungime de undă particulară sunt egale – un
absorbitor bun este în mod necesar un emițător bun și un absorbitor slab
un emițător slab. Temperatura determină distribuția lungimii de undă a
radiației electromagnetice.
 Efecte de suprafaţă
• Culorile mai ușoare și, de asemenea, substanțele albe și metalice, absorb
mai puțină lumină, încălzind astfel mai puțin; dar în caz contrar culoarea
face mici diferențe în ceea ce privește transferul de căldură între un obiect
la temperaturile cotidiene și împrejurimile sale, deoarece lungimile de
undă predominante emise nu se găsesc niciunde în apropierea spectrului
vizibil, ci mai degrabă în infraroșu.
• Principala excepție este suprafața metalică strălucitoare, care are
emisii scăzute atât la lungimile de undă vizibile, cât și la infraroșuul
îndepărtat.
• Ferestrele cu emisie redusă în locuințe sunt o tehnologie mai
complicată, deoarece acestea trebuie să aibă emisivitate scăzută la
lungimi de undă termale, rămânând în același timp transparente pentru
lumina vizibilă.