CONVULSIILE FEBRILE

Diana Bârcă, Cristina Motoescu

CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE (ACUTE
SIMPTOMATICE) DEFINITIE.

 Crize epileptice survenite la orice varsta, dar in special la

sugar si copil mic ca o reactie a sistemului nervos central
fata de modificarea unor constante homeostazice (termica,
glicemica, fosfo-calcica, acido-bazica etc), neavand la baza o
leziune cerebrala epileptogena.

 Acest tip de crize se datoreaza unor modificari predominant

extracerebrale si rar si unor leziuni intracerebrale acute.

2
CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE (ACUTE
SIMPTOMATICE) CLASIFICARE.

1. CRIZE OCAZIONALE PRIN MODIFICARI

EXTRACEREBRALE:
 Convulsii febrile;
 Convulsiile hipocalcemice;
 Convulsiile hipoglicemice;
 Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta;
 Convulsiile din intoxicatiile acute;
 Convulsiile din carenta de piridoxina;

2. CRIZE OCAZIONALE PRIN LEZIUNI CEREBRALE ACUTE:

 Infectii cerebrale acute;
 Crizele din tumorile cerebrale;
 Crizele din traumatismele cerebrale;
 Convulsiile din accidentele vasculare;
 Ce sunt CF?

 Definitie

4
Definitia CF

 “Convulsii survenite la copilul:

 in varsta de >1 luna,
 in asociere cu o boala febrila, care nu este cauzata de infectie a
SNC,
 fara crize neonatale sau alte tipuri de crize epileptice
neprovocate in antecedente,
 si fara a intruni criteriile pentru alte tipuri de crize acute
simptomatice*

Comission on Epidemiology and Prognosis,

International League Against Epilepsy. Guidelines for
epidemiological studies on epilepsy. Epilepsia. 1993;34:592-6 .

5
CF - epidemiologie
• Cel mai comun tip de crize in copilarie

• 2 - 5 % copii

• Dependente de varsta- 3 luni – 5-6ani:

• 4% <6 luni
• 85-90% in primii 3 ani
• 6% > 3 ani;
• Febra – o conditie prealabila!;

• in absenta unei infectii a sistemului nervos (meningita,

encefalita)

• ♂ = ♀;

6
CF - etiopatogenie

- insuficient cunoscuta;
- in determinarea excitabilitatii corticale sunt
implicati 3 factori:

1. Febra;
2. Varsta;
3. Factori ereditari;
CF - etiopatogenie

1. FEBRA

etiologie: infectii de cai respiratorii superioare,

boli eruptive, infectii urinare si gastroenterite;

CF apar la cresterea brusca a temperaturii;

75% la >39,5 C;
CF - etiopatogenie

2. VARSTA:

- Foarte importanta;
- rar < 6 luni & > 4-5 ani;

- Datorita:
- maturarii cerebrale
- scaderii frecventei bolilor infectioase;
CF - etiopatogenie

3. FACTORI EREDITARI:

- Transmitere autozomal dominanta cu penetranta incompleta

si expresivitate legata de varsta – modelul exact este
insuficient clarificat;

- AHC + pt epilepsie: 10-50%;

- AHC + pt CF: 33%;

CF - clasificare

 CONVULSII FEBRILE SIMPLE (CFS)

 CONVULSII FEBRILE COMPLEXE

(COMPLICATE) (CFC)

11
 Ce sunt CFS?

12
CONVULSIILE FEBRILE SIMPLE (CFS)

 Crize primar generalizate ( tonice, hipotone, tonico-clonice );

 bilaterale

 < 15 min !! febra poate fi detectata in perioada imediat postcritica !!

 T>38.5°C

 Episod unic in primele 24 h de febra

13
CONVULSII FEBRILE SIMPLE (CFS)

 In general survin la copiii normali (exam neurol N, intelect

normal)

 Dar daca un copil prezinta (anterior):

 Afect neurologica /cognitiva

 Leziuni cerebrale

 NU UN CRITERIU DE DEFINITIE

14
 Ce sunt CF complexe?

15
CONVULSIILE FEBRILE COMPLEXE (CFC)
 rare (4-5% dintre CF);

 varsta aparitiei - frecvent înainte de 1 an;

 multiple;

 durată > de 15 minute;

 sunt de obicei unilaterale (focale);

 apar la copii cu dezvoltare psihomotorie normala/anormală anterior crizei;

 Pot fi urmate de deficit postcritic.

16
 Ce teste ati cere?

17
 PL
 Cui?

 Cand?

18
 Investigatii - PL

• semne meningeale
• 6-12 luni – cu
imunizari deficitare
• pre-tratament cu
antibiotic

19
 EEG

 rol in dg + & diferential

 rol in estimarea recurentelor
 rol in aprecierea evolutiei spre
epilepsie

20
Investigations - EEG

- in CFS: valoarea dg in encefalitele

virale!

21
 EEG cu modificari epileptiforme

 Care este semnificatia

 Va schimba optiunile de tratament

 Pot fi expresia unei predispozitii genetice

(nu indicator al unei epilepsii viitoare)

22
 Imagistica
cerebrala

 CT/ IRM in camera de garda ?

 mai tarziu?

23
Investigatii – imagistica CT/IRM

 CT- riscul de iradiere

 MRI – sedare/ costuri

24
Investigatii de
laborator

25
Investigatii de lab

- Teste de rutina pt etiologia

febrei
- glicemia

26
Investigatii

 Analize de laborator – in functie de istoric/ex. clinic

 EEG nu sunt indicate de rutina
 CT/IRM
- Asocierea CF cu infectii serioase – rara, supraestimata
 PL? - Abordarea diagnostica trebuie individualizata

- Educarea parintilor! (Pediatric Emergency Care, 2012, FEB 29)

Diagnostic diferential

Ce semne clinice trebuie cautate ?

Ce intrebari trebuie puse?

Ce investigatii trebuie facute ?

28
 Diagnostic diferential
 Primul episod < 6 luni  Nu orice copil cu febra are CF !!!
 Debutul CF> 24 h de febra  hipotonie – sincopa
 prezentare atipica: convulsii focale,  “tremor” – anamneza atenta!!
> 15 min, >1 ep in 24 h
 + semne meningeale
 + HIC anamneza
semne!!!
 Afectarea severa a !!
st de constienta

 Crize anoxice – sincope/

Infectii SNC
 frison/
 Spasmul hohotului de plans

meningita/ encefalita/ abces cerebral

* Sugai, K. Current management of Febrile Seizures in Japan: An overview – Brain and

Development 32 (2010) 64-70 29
CONVULSIILE FEBRILE
ABORDAREA
TRATAMENTULUI

30
TRATAMENTUL ACUT
la I CF
medicatia de urgenta
PROFILAXIA
antipiretice
medicatie de urgenta
profilaxia intermitenta
tratament continuu

31
 Prima CFS la sosirea la spital
oprita
 ?interventii ant in ambulanta
Evaluarea
starii de const
 atitudine fata de parinti –
calmarea familiei!
Raspuns slab Raspuns bun

resp, O2 verif & corect

verif & corect semnelor vitale
semnelor vitale Rolul BZD ?

examen clinic examen clinic

Investig lab pt Investig lab pt
intercurenta fb intercurenta fb
 HLG, Rx pulm,  HLG, Rx pulm,
ORL, etc ORL, etc

Internare sau externare persista

32
 Prima CFS la sosirea la spital, UPU
persista

 Pozitie de decubit lateral >3min Access IV

 O2 Access IV dificil
 verif & corect. semnelor
vitale DZP iv – stopul
 antipiretice DA NU respirator – MIT!
 Calmarea familiei

iv DZP 0,25mg/kgc DZP 0,5mg/kgc ir

MDL 0,2-0,3 mg/kgc

nasal, bucal
Cat dureaza prima CF?
CRIZA
• >10 min: 13%
• >15 min: 9% s-a oprit persista
• >30 min: 5% examen clinic
Investig de lab pt SE
• <10 min: 73% intercurenta
febrila
Berg AT, Shinnar S  HLG, Rx pulm,
33
Epilepsia 1996 Feb; 37(2):126-33 ORL etc
Tratament –prevenirea recurentelor

 Prima CF a trecut...

 Ce va fi in continuare??
 Antipiretice
 medicatie de “urgenta”
 Benzodiazepine (BZD) intermitent
 tratament continuu

34
Tratament - SCOPURI

 prevenirea recurentelor

 Diminuarea anxietatii parintilor –

“credeam ca-mi moare copilul!”
CALM, NU PANICA

 Prevenirea CF prelungite
35
Suferinta si anxietatea parintilor

 Riscul de mortalitate
 Niciun caz raportat, fara dovezi

 teoretic posibil ( aritmii cardiace, aspiratie, traumatisme

secundare crizelor )

 Tulburari de comportament & cognitie

 anomalii structurale cerebrale

36
Antipireticele & recurenta CF
 antipireticele amelioreaza confortul
copilului,
antipiretice: acetaminofen, ibuprofen, bai cu apa
calduta – NU !!! folosirii de gheata , impachetari
reci. Pot cauza frison, cu cresterea temperaturii

DAR

 Nu previn recurenta CF

37
Medicatia de “urgenta”
 DA/NU? – Da – 87% crize se opresc spontan –
13% SE!!!

 CAND? – crize acute prelungite

 CU CE? – Diazepam, Midazolam, Lorazepam,

Clobazam

 CALE de administrare? – rectal, bucal,

nazal…
38
DOZA – de ce este importanta?

 0,5 mg/kg intrarectal

 Pt un pacient 14kg – 7mg = 3,5 ml

 pt>15kg si >3ani – 10 mg!

NU DOZE MAI MICI! – INEFICIENTE

39
BZD intermitent & recurenta CF
In caz de febra/ boala febrila

 DZP 0,33mg/kgc po la fiecare 8 h

max 3
administrari
 DZP 0,5mg/kgc ir la 8 h

DE CE?

40
Profilaxia cu medicatie antiepileptica
CAND?

 copii cu risc crescut (≥ 3CF in 6 luni, ≥4 in 1an),

 durata CF>15 min,
 CF necesitand interventie farmacologica pt a fi
intrerupte
 recurente frecvente,
 dezvoltare psihomotorie anormala
 parinti inspaimantati, anxiosi

41
Profilaxia continua cu MAE (medicamente
antiepileptice)
 Nu previne epilepsia

 ! efectele sec ale MAE (iritabilitate, letargie, afectare

cognitiva, insuficienta hepatica/ pancreatica ) – unele pot fi

permanente!

CU CE?
 Fenobarbital 3-5 mg/kg/ zi
 Tulb de comportament

 Tulb de somn

 Disfunctii cognitive

 Acid Valproic acid 20-30 mg/kg/zi

 Insuf hepatica

 Carbamazepina, Fenitoina – fara efect

Meta analysis
Rantala – J Pediatrics 1997 42
Offringa, Newton Evid Based Child Health 2013
Factori de risc pentru recurenta CF

 istoricul familial de CF la rudele de gradul I;

 durata scurtă a febrei înainte de CF;
 durata crizei;
 temperatura moderată;
 caracterul focal al crizei;
 vârsta primei crize febrile: < 15 luni: 50-65%;
 50-75% din recurenţe apar în primul an;
 recurenţele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la
sugar;

> 3 factori de risc + : 50-100% - recurenta 43

Factori de risc pentru epilepsie

 CF > 15 min;
 Mai multe CF in 24 h;
 Istoric familial + pentru epilepsie
 Anomalii neurologice;

44
Factori de risc pentru recurenta CF &
epilepsiei
 CF  EPILEPSIE

 Varsta mica la debut  Anomalii ale neurodezvolt

 Istoric familial+ pt CF  Nr CF

 Temperatura  CFC

 Durata scurta a febrei  Durata scurta a febrei

 Istoric familial + pt epilepsie

Shinnar S, 1999, Pediatric

 Din punct de vedere
patogenic, CF este
considerată un răspuns la o
febră mare instalată brusc,
la un copil predispus
genetic, în perioada de
vârstă în care pragul
convulsivant al creierului
imatur este scăzut (Moshe,
1989).