Convulsiile febrile

Dr. Koncsag Sz. Elod

Medic rezident pediatru
 Introducere1,3,6
 este prototipul de convulsii ocazionale
 sunt cele mai frecvente convulsii la sugar
 77% dintre parinti cred, ca le moare
copilul
Convulsiile febrile
 Scurt istoric1
Hipocrate (460-370 i. Chr.)
• distinge crizele focale si generalizate
• diferentiaza convulsiile de crizele de apnee,
• recunoaste importanta factorilor varsta, stare febrila,
infectie (Prognosis, 24)
Convulsiile febrile

Rhazes (850-932)
• ″De epilepsia puerorum ″ ≠ epilepsia

Starsmare, 1664
• boala ereditara

William Gowers, 1885

• importanta factorului ereditar cca. 38% (= incidenta
convulsiilor febrile in familii cu AHC pozitive)
 Definitie1,2,6
 ″atacuri″, accese convulsive
 varsta: apar la sugar si copil intre 3 luni i 5
ani
 asociate cu febra
Convulsiile febrile

 in absenta unei infectii a sistemului nervos

The consensus Development Panel on CF, 1980

Definitia exclude:
 criza convulsiva in afebrilitate
 epilepsie
 infectii intracraniene
 CLASIFICARE: crize ocazionale
prin modificari extracerebrale4

 Convulsii febrile;
 Convulsiile hipocalcemice;
Convulsiile febrile

 Convulsiile hipoglicemice;
 Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta;
 Convulsiile din intoxicatiile acute;
 Convulsiile din carenta de piridoxina;
 Epidemiologie2,5,6,7
 sunt cele mai frecvente convulsii la sugar
 2-5% dintre copiii sub 5 ani au cel putin o
convulsie febrila
 incidenta anuala: 460/100.000 copii
 cel mai frecvent: intre 6-36 luni
Convulsiile febrile

 varsta medie: 18-22 luni

 risc:
◦ frate/sora geaman cu CF in antecedente = 3,5x
◦ parinti cu CF in antecedente = 4x (8% la rasa alba,
20% in Japonia)
◦ parinti dg. cu epilepsie = 5x
◦ sex masculin = 1,72 x
 Etiopatogenie2,3
• Insuficient cunoscuta;
• In determinarea excitabilitatii corticale
sunt implicati 3 (4) factori:
Ereditatea
Convulsiile febrile

Febra
Varsta
(Infectiile)
 Etiopatogenie: ereditatea3,4,7
 = ″prag″, predispozitie la accese febrile
 transmitere autozomal dominanta cu penetranta
incompleta si expresivitate legata de varsta –
modelul exact este insuficient clarificat;
 istoric familial de epilepsie: 10-50%
Convulsiile febrile

 istoric familial de convulsii febrile: 33%

 relatia genetica demonstrata intre diferite forme
de epilepsii si CF:
◦ CF si scleroza hippocampala
◦ CF si convulsii non-febrile partiale
◦ CF si epilepsie tip absente
◦ epilepsie generalizata +CF (GEFS+)
 Etiopatogenie: febra2,3,4,6
 cresterea brusca a temperaturii, 75% la
>39,5 C;
 cauzele febrei:
◦ infectiile cailor respiratorii superioare
Convulsiile febrile

◦ otita medie
◦ bronhopneumonie
◦ pertussis
◦ gastroenterite
◦ infectii urinare
◦ afectiuni eruptive (rujeola), etc.
 Etiopatogenie: varsta3,4,6
 inechilibru fiziologic intre mecanisme
excitatorii si inhibitorii in cursul maturarii
cerebrale
 frecventa crescuta a bolilor infectioase
Convulsiile febrile

 limitele: 1 lună – 6 ani, dar apar rar sub 6

luni si după 4-5 ani;
 cel mai frecvent: intre 6-36 luni
 varsta medie: 18-22 luni
 Etiopatogenie4

„Din punct de vedere patogenic, CF

este considerata un raspuns la o febra
Convulsiile febrile

mare instalata brusc, la un copil

predispus genetic, in perioada de
varsta in care pragul convulsivant al
creierului imatur este scazut„
(Moshe, 1989).
 Convulsii febrile simple/complexe2(modificat)
Caracteristici CF simple (95%) CF complexe (5%)
Descriere Crize tonice, clonice sau Crize focale motorii
tonico-clonice
generalizate, uneori atone
Durata Sub 5 minute Peste 15 minute
Convulsiile febrile

Repetitia O criza / 24 ore Mai multe crize / 24 ore

Stare de Normala Anomalii neurologice bine
sanatate definite sau supecte
anterioara
Istoric familial Negativ pt. epilepsie Pozitiv pentru epilepsie
± pozitiv pentru CF idiopatica sau genetica
EEG De obicei normala dupa Anomalii iritative clare
7-10 zile de la CF focale sau generalizate
Risc epilepsie In jur de 5‰ (=populatia In jur de 10%
generala)
Deficit Fara Prezent
postcritic
Varsta In general intre 6-36 luni Frecvent sub 1 an
 Diagnosticul pozitiv2,4,6
 anamneza riguroasa;
 Examen obiectiv (ex. neurologic complet)
 Evaluarea gradului de afectare a copilului
 Paraclinica:
 puncţia lombara (controversata) + ex. LCR:
Convulsiile febrile

◦ la copii < 6 luni obligatorie

◦ la copii < 18 luni recomandabil
(Lorber J.
◦ cand exista cea mai mica suspiciune de meningita;
◦ ± repetarea punctiei lombare

LCR poate fi normal la debutul

unei meningite bacteriene!
 Diagnosticul pozitiv2,4,6
1. Paraclinica
 EEG:
◦ valoare limitata pentru diagnostic si prognostic
◦ indicatii:
Convulsiile febrile

 exista anomalii neurologice anterioare

 prezinta caracteristicile CF complexe
◦ modificarile sunt expresie a predispozitiei genetice
si nu un indicator de epilepsie ulterioara
 CT si RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt
indicate de rutina. Indicatii:
◦ deteriorarea starii neurologice, persistenta
anomaliilor neurologice focale, convulsii partiale
continue
 Diagnosticul pozitiv2,4,6
1. Paraclinica
Alte investigatii au indicatie daca istoricul sau tabloul
clinic sunt sugestive:
radiografia simpla de craniu
Convulsiile febrile

examene biologice (hemograma, glicemie, calcemie)

coprocultura (debut diaree?)
screening toxicologic (plumbul, aspirina,
antidepresive triciclice, etc.)
 Diagnostic diferential3,4,8
 epilepsia
 spasmul hohotului de plans, apare intre 1-3 ani, manifestat
prin apnee, cianoza, hipertonie declanşate de plans; poate fi
insotit si de convulsie tonico-clonica.
 meningitele, uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu
au semne meningeale);
Convulsiile febrile

 encefalitele
 anoxia cerebrala (sincopa cerebrala), poate fi declansata de
febra, frica, emotie, patologie cardiaca
 convulsiile hipocalcemice, hipokalemice, prin deshidratari
 convulsii din intoxicatii (organofosforice)
 frisonul, caracterizat prin miscari ritmice, oscilatorii fara
pierderea constiintei
 tetanie rahitogena: primavara, insotite de alte semne de
rahitism
 Sy Sandifer: opistotonus cauzat de reflux gastroesofagian
 Vertigo paroxismal benign
 Tratament: criza acuta2,3,4,6,7,8
 masurile generale:
◦ liniste, decubit lateral, linistirea familiei inspaimantate
◦ administrare de oxigen, accesului venos pentru perfuzie.
 tratament medicamentos:
◦ Diazepam 0,3 mg/kgc intravenos, cu o viteza de 1mg/min,
Convulsiile febrile

se poate repeta de 2-3 ori

◦ Diazepam Desitin 0,3 mg/kgc intrarectal 5 sau 10mg
(>15kgc)
◦ Lorazepam (Ativan) 0,05-0,1mg/kgc folosit in unele tari
◦ Fenobarbital 10mg/kgc i.m. in lipsa Diazepamului
 antipiretice:
◦ acetaminofen, ibuprofen, algocalmin,
◦ Prisnitz
 combaterea cauzei febrei (bacteriana, virotica,
dezechilibru electrolitic etc.);
 Tratament: profilaxie intermitenta
◦ Diazepam intrarectal 0,3 mg/kg/zi per os la 12
ore interval, pe toata perioada febrei (>38,5C) si
inca 2 zile de afebrilitate
◦ Valproat supp. 150-300mg/zi – considerat in
Convulsiile febrile

ultimii ani ca o alternativa potenn iala

• tratamentul profilactic al
recurentelor CF nu previne aparitia
epilepsiei!
•problema majora: compliane a
redusa, familia nu observa starea
febrila pana la aparitia CF
 Tratament: profilaxie continua2,3,4,6,7
◦ Fenobarbital 3-7mg/kg/zi, sau
◦ Valproat 15-40 mg/kgc/zi timp de 6 luni.
◦ indicad ii:
 copii cu risc crescut (sub 1an, durata CF>15 minute,
Convulsiile febrile

recurente frecvente, dezvoltare psihomotorie

anormala)
 parintii, inspaimantati de producerea CF, solicita
tratament continuu.
◦ dezavantaje:
 efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor
cognitive, insuficienta hepatica sau pancreatica) de
lunga durata sau chiar definitive
 lipsa de complianc
 Pronostic, risc de recurenta4,6
 Mortalitatea este foarte scazuta;
 Riscul de recurenta este de 30-40%:
• risc crescut:
• varsta sub 1 an
• istoricul familial de CF la rudele de gradul I;
Convulsiile febrile

• mediu socio-economic scazut

• modificari neurologice persistente
• CF complexe la debut
• risc scazut
• febra peste 40C
• nerelevant
• EEG
• infectie virala demonstrata
 Pronostic: riscul sechelelor4,6
Riscul de sechele neurologice si mintale:
 este mic la copiii anterior normali
 abilitati cognitive neinfluentate, nici in
cazurile CF recurente
Convulsiile febrile

(Verity CM, 1993, studiu prospectiv dupa 10 ani)

 posibil dupa unele CF complicate:
 hemiplegii, diplegii,
 rigiditatea de decorticare,
 coreoatetoza (Walace, 1982);
 Prognostic: risc pentru epilepsie2,4,5
Risc pentru convulsii afebrile secundare dupa CF:
• 2-7% din cazuri (risc 2-10x fata de populatia generala)
• legatura nu este necesar cauzala (predispozitie
determinata genetic)
Factori de risc predictivi pentru epilepsie :
Convulsiile febrile

• CF > 15 minute;
• mai multe CF în 24 ore;
• AHC cu epilepsie;
• tulburari neurologice preexistente
• CF complicate

Daca apar ulterior crize epileptice

secundare, de obicei (75%)
debuteaza in urmatoarele 3 ani!
 Bibliografie
i Wallace S. J.: The Child with Febrile Seizures, Wright, Cornwall,
1988
l Popescu V., Ionescu M.: Convulsiile febrile in: Popescu V. (sub
red.) Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie, Ed. Medicala
Amaltea, Bucuresti, 1999
t Popescu A., Muntean I.: Convulsiile febrile in: Muntean I. (sub
red.) Vademecum de pediatrie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2007
Convulsiile febrile

B Magureanu S.: Crize epileptice ocazionale. Curs universitar.

Bucuresti.
a Nelson B.K., Hirtz D.G.: Febrile Seizures in Swaiman K.F. (ed.)
Pediatric Neurology. Principles and Practice, vol. I.,1994, p.
565-569.
p Wallace S.J. Febrile Seizures in: Wallace S.J. et al. (ed.) Epilepsy
in Children, Arnold, 2004, p. 123-130.
Shorvon S., Perucca E., Fish D., Dodson E.: The Treatment of
Epilepsy, Blackwell Science, 2004.
n Olah E.: Gyermekgyogyaszati kezikonyv, Ed. Medicina,
Budapest, 2009.