*

Patologia psihosomatică – sferă şi conţinut –

Psihodietetica persoanelor cu tulburări
psihosomatice
Curs nr 7

1
* Concepţia psihosomatică are ca obiect de studiu, după von
Bergman, atât rolul factorilor psihosomatici în edificarea unor
tulburări, mergând până la adevăratele boli somatice, cât şi
mecanismele psihofiziologice prin care se produc aceste
dereglări iniţial reversibile, ce evoluează ulterior în veritabile
leziuni la nivel de organ, aparat şi sistem.
* Simptomul are un rol simbolic, fiind expresia prin care individul
alege să rezolve anumite conflicte şi să-şi atingă anumite
scopuri (obţinerea de afecţiune, mod de autopedepsire sau
autoagresiune, formă de refugiu sau imitativă).
* Deşiconcepţia psihosomatică este aplicabilă teoretic la orice
boală umană, ea este utilă în special pentru o serie de afecţiuni
determinate, cu manifestări somatice evidente ca: diabetul,
hipertensiunea arterială, infarctul miocardic, afecţiunile
alergice mai ales astmul bronşic şi psoriazisul.

* Ce sunt tulburările psihosomatice?

2
* A devenit o realitate faptul că psihicul influentează somaticul (psihosomatic)
şi somaticul influenţează psihicul (somatopsihic). Boala nu este doar o
perturbare de ordin biologic sau fizic fundamentată întotdeauna pe realităţi
obiective sau rezultatul intervenţiei unor cauze materiale externe sau al unor
perturbări interne fizico-chimice.
* Exista o legatura intre psihologia unei persoane si boala ei; de multe ori viata
psihica a persoanei influenteaza suferinta bolnavului. Chiar bolile organice
pot avea un substrat psihologic.
* Manifestarea unei boli depinde de psihologia bolnavului, de personalitatea,
caracterul sau temperamental sau. Modul cum se manifesta o boala, modul in
care aceasta boala este perceputa si traita este conditionat de viata afectiva,
emotionala si psihica a bolnavului.
* Persoanele isi percep boala in mod diferit (spre exemplu un coleric isi poate
exagera boala din cauza trasaturilor sale temperamentale, tot la fel un
histrionic isi poate accentua sau chiar simula unele simptome pentru a fi in
centrul atentiei). Astfel fiecare persoana isi personalizeaza boala si ii confera
un aspect particular. De aceea exista diferente si deosebiri intre persoane care
sufera de aceeasi boala: un bolnav poate fi agitat si nelinistit creandu-si tot
felul de scenarii negative privind evolutia bolii, in timp ce altul poate fi calm si
linistit, poate chiar indiferent.
* Ce sunt
3
tulburările psihosomatice ?
* Psihicul are un rol foarte important atat in percererea si trairea unei boli, dar
chiar si in ceea ce priveste declansarea sau crearea respectivei boli; unele boli
functionale sau organice pot avea origine psihica.
* Mecanismele psihice ca imaginatia, obsesia, compulsia, depresia etc., pot da
nastere anumitor suferinte cu caracter organic. Perturbarile psihice sunt
transpuse in plan organic si astfel dau nastere anumitor boli somatice. Factorii
psihici pot fi implicati in etiologia unor tulburari somatice intr-o maniera mai
mare sau mai mica, pot cauza, favoriza, determina, ajuta, intensifica boala.
* Orice boala are si o latura psihica, generand anumite trairi subiective si in acelasi
timp putem spune ca multe boli sunt produse si declansate de factori emotional-
afectivi.
* De aceea, in tratarea oricarei boli, trebuie sa luam in seama atat aspectul psihic,
cat si cel organic.
* Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt: - aspiratii nerealizate; -
deceptii; - nemultumiri; - contrarietati; - situatii conflictuale; - sentimente de
culpabilitate; - complexe de inferioritate si superioritate; - dificultati
profesionale; - conflicte refulate; - frustrari.
*
Rolul psihicului în declanșarea și crearea unei boli

4
* Modul subiectiv de percepere a bolii poate ajuta chiar la
vindecare. Un pacient optimist care se increde in propriile
capacitati de vindecare, dar si in competentele medicilor,
poate influenta pozitiv evolutia ulterioara a bolii, in timp ce
un pacient pesimist, temator si deznadajduit poate duce la
o stagnare sau chiar la involutie a bolii.
* Componenta caracterului denumita atitudine si mai precis
atitudinea fata de boala joaca un rol foarte important in tot
tabloul clinic al unei boli de la declansare si pana la
vindecare. Luarea in considerare si a aspectelor psihice
implicate in etiologia bolii poate preveni complicatiile,
recaderile si timpul de vindecare.

*
Rolul psihicului în declanșarea și crearea unei boli
5
* Factori nepatologici: procese afective,
cognitive, volitive, personalitatea si
comportamentul individului.
* Factori patologici: tulburari
comportamentale, nevroze, psihoze,
tulburari ale proceselor psihice.

* Factorii psihici implicati in bolile somatice

6
* Cele mai frecvente tulburari specifice de natura psihosomatica in raport de diversele
sisteme organice.
* Sistemul cardiovascular boala arteriala coronariana; hipertensiune arteriala; aritmia
cardiaca.
* Sistemul respirator astmul bronsic; febra fanului; sindromul de hiperventilatie;
tuberculoza.
* Sistemul gastrointestinal ulcerul peptic; colitele ulceroase; obezitatea; anorexia
nervoasa.
* Boli neurologice tumori creier; boli degenerative ale creierului; Parkinson.
* Sistemul gastrointestinal ulcerul peptic; colitele ulceroase; obezitatea; anorexia
nervoasa.
* Boli neurologice tumori creier; boli degenerative ale creierului; Parkinson.
* Tulburari imunologice
* boli infectioase;
* tulburari alergice;
* Cancer - tipuri diverse.
* Afectiuni dermatologice
* pruritul generalizat;
* pruritul localizat.
Clasificarea tulburarilor psihosomatice
7
* Este o teorie şi o disciplină de interferenţă între alergologie
(ca disciplină medicală) şi psihologie.
* Concepţia organicistă şi mai ales cea psihosomatică în bolile
cu caracter alergologic se centrează pe două categorii de
factori, ponderea lor şi poziţia de prioritate fiind diferită
(după credinţele şi convingerile profesionale ale
medicului):
* • factori specifici, după unii autori denumiţi şi principali
(ALERGENI – praf, polen, mucegaiuri, dafnii, poluare cu
degradanţi ai arderii combustibililor de maşină, aditivi
alimentari etc.) care au caracter fizico-chimic şi care pot fi
probaţi prin teste de provocare;
* • factori nespecifici bolii alergice , care se pot regăsi şi la
pacienţi cu alte boli, care au caracterul de triggeri
(favorizanţi), care au proprietatea de a declanşa manifestări
clinice similare cu factorii principali (alergenii). Cercetări
recente evidenţiază rolul tot mai susţinut în: favorizarea
declanşării, întreţinerii bolii variaţii ale complianţei la terapie.

*Psihoalergologia8
* Stabilirea ponderii factorului psihic în dinamica procesului alergic:
* - vulnerabilitatea la interpretare a stresului;
* - trăsături de personalitate premorbide (predispozante): nesiguranţă, inferioritate,
agresivitate (ostilitate), egocentrism, introversie, reactivitate excesivă,
anxietate/neuroticism, inteligenţă peste medie;
* Cercetarea impactului bolii alergice asupra vieţii psihice a bolnavului
diagnosticat exprimat prin:
* - recul somatopsihic la disconfortul generat de boală (insomnia, somnolenţa diurnă
la astmaticii cu crize nocturne, iritabilitatea bolnavului cu prurit în urticarii sau
dermatite atipice);
* - reacţii psihice faţă de posibilitatea repetării puseelor în bolile alergice exprimată
prin: anxietate de aşteptare ( crize de astm, edem glotic) sau anxietate de
perspectivă care conduce la depresie, la bolnavii cu alergie medicamentoasă care
sunt puţin optimişti în legătură cu viitorul lor;
* - modificări induse secundar de tulburările psihoalergice specifice bolii:
disconfortul bolii (tuse, prurit) prin implicaţii socio-estetice generează apropiere
socială (in perioadele de linişte) sau distanţare socială (generată de reacţiile celor
din jur si de agravarea bolii) ceea ce întreţine susceptibilitate ridicată faţă de
boală şi generează anxietate persistentă;
* - degradarea indicatorilor de calitate a vieţii pacientului cu alergie , care întreţine
prin reacţie circulară continuitatea şi cronicizarea bolii (tulburări afective, de
randament fizic şi intelectual şi de inserţie socială şi profesională).
* Obiectivele psihoalergologiei
9
* Cercetări contemporane de psihosomatică
alergologică au stabilit că reacţiile alergice şi cele
pseudo-alergice au un numitor comun şi anume
declanşează sindroame respiratorii, cutanate sau
digestive pentru care soluţia terapeutică imediată
este este medicaţia antihistaminică, dar care
prezintă risc ridicat de prelungire şi dependenţă.
* Pentru aceste motive identificarea influenţelor
factorului psihic în geneza sau întreţinerea bolilor
alergice este necesar pentru a găsi oportunităţi
terapeutice mixte psihosomatice sau somatopsihice.

* Conceptul de reacţie de tip alergic

10
* În alergie în general şi astm în particular, studiile de
psihosomatică tind să deplaseze către personalitatea
astmaticului.
* S-a observat că pacienţii cu astm sunt bolnavi fragili din
punct de vedere emoţional.
* Teoria psihodinamică: frica de a pierde dragostea mamei (sau
a substitutelor sale) constituie fondul atitudinii bolnavului.
* Ziwar: criza de astm ar reprezenta o criză de plâns inhibată.
* Criza de astm, dispneea expiratorie, par să rezulte dintr-o
inervare „regresivă” a funcţiei respiratorii, datorită inhibiţiei
confesiunii şi a lacrimilor.
* Bolile aparatului respirator provoacă variate tulburări
psihice, deficitul oxigenării putând produce atât modificări
patologice în irigaţia creierului cât şi un puternic sentiment
de frică de moarte rapidă prin asfixiere.

*
Elemente de psiho alergologie respiratorie
11
* Principalele probleme psihologice aferente bolilor psihosomatice
alergice sunt următoarele:
* - declanşarea psihogenă a puseelor sau a crizelor de astm; - perceperea
unor stări de frustrare, supărare sau conflicte în sânul familiei;
* - pierderi cu impact afectiv major (decese, divorţ, concediere,
schimbarea locuinţei etc.);
* - referiri frecvente la moarte, stare de neajutorare sau lipsă de
speranţă;
* - modificări comportamentale, labilitate emoţională, fumat excesiv,
abuz de alcool;
* - evidenţa unor abuzuri fizice sau sexuale;
* - probleme conflictuale cu anturajul familial şi profesional; -
noncomplianţa;
* - abilităţi intelectuale.

* Elemente de psiho alergologie respiratorie

12
* Numeroşi cercetători au încercat să definească un tip de
personalitate propriu bolnavului de astm bronşic.
* Un studiu efectuat de Gendrot pe un lot de 112 subiecţi
suferinzi de astm a relevat că printre multiplii factori care
declanşează criza, există anumite elemente mai constante:
insecuritatea vitală prelungită, însumarea grijilor şi frustrărilor
materiale şi profesionale, emoţie intensă, reţinere pulsională
sexuală şi agresivă, abandon şi necazuri reale. În încercarea de
a creiona un profil al personalităţii bolnavului astmatic.
* Plozza (2000) subliniază că relaţia alterată faţă de mamă, la
începutul vieţii, generează un conflict în pacient între „dorinţa
de tandreţe” şi „teama de tandreţe”, existând o corelaţie între
funcţia respiratorie tulburată şi capacitatea alterată a
pacientului „de a da şi a lua”.
* Elemente de psiho alergologie respiratorie
13
* Maladiile psihodermatologice sunt cele care implică
interacţiunea psihic-piele.
* În această categorie intră trei tipuri de maladii: cele
psihofiziologice, afecţiunile psihiatrice primare şi afecţiunile
psihiatrice secundare.
* Afecţiunilepsihofiziologice (psoriazis, eczeme) sunt afecţiuni
ale pielii care nu sunt direct legate de psihic, dar care
reacţionează la stări emoţionale cum ar fi stresul.
* Afecţiunile psihiatrice primare sunt cele în care drept urmare a
unei afecţiuni ce ţine de domeniul psihiatriei este afectată
pielea (spre exemplu cazul tricotilomaniei).
* Afecţiunile psihiatrice secundare sunt asociate bolilor
dermatologice cu caracter invalidant (psoriazis, vitiligo). Koo şi
Lebwohl subliniază că aspectul invalidant rezidă în desfigurările
produse de afecţiunea dermatologică în sine şi duce la scăderea
stimei de sine, depresie, anxietate sau fobie socială.

*Psihodermatologia
14
* Boală psihosomatică.
* Anumite situaţii de stres nespecific, cum sunt pierderea de
obiect reală sau imaginară, sau ameninţarea sănătăţii sau
securităţii par să coincidă frecvent cu deteriorarea stării
pacientului cu psoriazis.
* Declanşarea psoriazisului ca urmare a mobilizării unui conflict
special, originar în cel dintâi stadiu de viaţă, cel pre-oral, faza
senzorială: relaţia mamă-copil fiind inadecvată (neoferindu-i-se
copilului suficient contact dermic), aceasta a dus la lipsa
sentimentului de securitate. Lipsa sentimentului de securitate îl
caracterizează pe pacient în continuare de-a lungul vieţii, odată
cu dorinţa puternică de a avea o relaţie extrem de apropiată, pe
de o parte, şi cu dezamăgirea şi furia rezultate din relaţia
iniţială, pe de altă parte. Cu alte cuvinte conflictul constă în
dorinţa puternică de simbioză prin contact dermic, şi respingerea
acesteia, pentru a reprima forma arhaică, nedezvoltată a furiei.

*Psoriazisul
15
*O atenţie deosebită se acordă de către
psihologi studierii unor trăsături de
personalitate cu risc crescut de a contacta
boli cardiovasculare, mai ales cele
psihosomatice, astăzi fiind incluse în această
categorie: hipertensiunea arterială,
cardiopatia ischemică coronariană,
tahicardia, ateroscleroza.

* Bolile cardiovasculare
16
* 1. Factori psiho-sociali:
* a) trăsături psihice :
* tip comportamental A (Tipul A de comportament este caracterizat prin: competitivitate excesivă,
iritabilitate, agresivitate şi ostilitate (interiorizate), obsesia urgenţei timpului, insecuritate,
dorinţă de răzbunare, succesul (economic) este ţinta lui constantă, comportamentul său
impulsive îl impinge să realizeze tot mai mult, din care însă se bucură tot mai puţin, are o
nelimitată dorinţă de aprobare şi recunoaştere, obsedat de punctualitate, încheierea unei lucrări
îi dă prea puţină tihnă şi satisfacţie, etc) –
* Configuraţia A-H-A (agresivitate-ostilitate-iritabilitate)
* - Agresivitate (nativă şi/sau secundară) cu descărcare cognitivă şi comportamentală (verbală sau
fizică) –
* Nivel intelectual mediu şi peste medie
* b) stil comportamental cu risc de boală: - tabagism - alcoolism - obezitate (şi sedentarism) - somn
redus şi odihnă insuficientă sau necalitativă
* c) influenţe sociale cu risc toxic: - tracasări cotidiene - stres profesional (control profesional,
satisfacţia muncii, tipul de sarcini, responsabilităţi decizionale vs. executive, contrarierea sarcinilor,
ritm de activitate sub presiune) - stres familial (conflicte de roluri, conflicte deschise, sarcini
excesive, dificultăţi financiare ) - statut social (scăzut vs. f. ridicat) - instabilitate socială sau politică
(instituţională, legislativă, juridică etc)
* 2. Factori biologici decelabili: ¨
* Cortizol ridicat, trigliceride ridicate, densitate lipoproteică ridicată, etc

* Factorii psihosociali si biologici care contribuie la declanșarea și întreținerea

17 bolilor cardiovasculare
* Diagnosticare completă şi corectă
* Tratament iniţial (medicina de specialitate)
* Tratament psihoterapeutic pentru reabilitare psihica
* Reabilitarea socio-profesională a bolnavului CV
* - atitudine familială tolerantă dar neexcesivă
* - reluarea abilităţilor individuale şi familiale la limita restricţiilor
sau limitărilor
*- relaţia directă cu medicul de monitorizare - grup suport
(persoane cu afecţiuni similare sau diferite)
* Programe de terapie specializată pentru modificarea
comportamentelor de risc: tabagism, obezitate, stres,
controlul anxietăţii, modificarea comportamentului tip A
* Programe de dietă alternativă şi de mişcare progresivă la
toleranţa funcţională
* Planul terapeutic al pacienţilor cu risc CV sau
diagnosticaţi deja cu CV
18