NOȚIUNI

INTRODUCTIVE DESPRE
ERGONOMIE
 CE ESTE ERGONOMIA?

a. DEFINIȚIE

Limba greacă

Ergon = muncă, putere, forță

Nomos = lege, regulă, știință, descriere

LEGE A MUNCII
În dicționarul explicativ al limbii române Ergonomia se definește astfel:
 ”Știință care studiază relațiile dintre om, mașină și mediul de muncă”
 ”Disciplină care studiază condițiile și metodele de muncă în scopul
îmbunătățirii posibilităților de a folosi mașina”

Ergonomia este stiința de sinteză care dezvoltă o viziune complexă privind

relațiile omului cu tehnica, corelând factorii fiziologici, psihologici,
antropologici, de igienă etc., cu cei tehnici și de producție cu scopul de a
obține un randament maxim."
Societatea Ergonomică de Limbă Engleză,
 Cel care introduce ergonomia în medicina dentară a fost
Kilpatrick, acesta introduce în 1964 în lucrarea sa
”Simplificarea muncii în practica dentară” câteva principii de
organizare funcțională a muncii.
In 1968 , Fritz Schon și K Kimmel publică prima carte de
ergonomie dentară intitulată ”Ergonomia în cabinetul
dentar”.
In 1970 , în Romania, în revista ”Practica stomatologică”
Prof. Ioan Gall editează primele noțiuni despre organizarea
ergonomică a spațiului de lucru în cabinetul de
stomatologie.
 b.TERMINOLOGIE
Dacă la început a circulat sub diferite denumiri :

 stiinta muncii,
 psihologia muncii,
 psihologie inginerească,
 inginerie om-mașină
 giotehnologie
 inginerie cognitivă
 astăzi denumirea ergonomie este
acceptată de majoritatea specialistilor.
 c. Scopurile ergonomiei

Adaptarea muncii la capacitatea de performanţă

a lucrătorului,cu scopul de a evita cerinţele prea
mari sau prea mici•
Proiectarea maşinilor şi uneltelor etc. pentru ca
acestea să fie uşor de manevrat, iar utilizarea lor –
lipsită de accidente
Dimensionarea locurilor de muncă în
conformitate cu mărimea corpului, permiţând o
poziţie naturală
Adaptarea influenţelor din mediu, în special a
luminii şi a climatului.
 d. Obiectivele ergonomiei

Să se conştientizeze rolul ergonomiei în practica

Să se reducă durerea cauzată de muncă

Să se crească productivitatea

Săse îmbunătăţească starea sistemului

musculoscheletal

Să se îmbunătăţească calitatea vieţii

În 1967 s-a ţinut primul ‘Simpozion internaţional
de Ergonomie’, organizat la Praga, unde s-au
definit principalii factori care au avut un rol
hotărâtor în dezvoltarea și evoluția ergonomiei ca
ştiinţă a muncii

1. Factorul
Uman
2. Factorul
științific
3. Factorul
Tehnic
 1. Factorul
Uman

medic, asistentă, tehnician dentar

 Medicul dentist:
- trebuie să aibă control total asupra sistemului în
care lucrează
- se deosebește de partenerul său (echipamentul)
printr-o serie de trăsături specific umane (puterea
decizională) , poate anticipa situații viitoare, are
capacitatea de previziune, poate ”vedea” rezultatele
acțiunii sale înainte ca ele să se fi săvârșit
 2. Factorul științific
 Cercetare
- este realizată în mare parte de medicul dentist
- are în vedere cercetarea propriului stil de muncă cât și a echipei cu
care lucrează
- se adresează și modului în care mediul (cabinet, laborator)
influențează membrii echipei stomaologice și pacientul

 Proiectare (concepție)
- proiectarea de schimbări în echipă sau echipament

 Corecție
- urmărește optimizarea gesturilor până la perfecțiune, până la
realizarea unor mișcări sigure, precise, cu economie de efort

3. Factorul Tehnic
- factorul cel mai mobil
- se manifestă prin apariția de noi aparate, instrumente
Ergonomia dentară ne învață :
1.unde și cum să amplasăm un cabinet de
medicină dentară
2.cum să concepem design-un unui cabinet
3.ce echipamente, instrumentar să folosim, și
cum să le utilizăm corect
4.poziția corectă a medicului, asistentei și
pacientului
5.ce impact negativ are asupra sănătății
nerespectarea principiilor ergonomice
6. cum să prevenim bolile profesionale
•Studiileefectuate arată că durerea acuzată de medicii dentişti
legată de nerespectarea condiţiilor ergonomice este în continuă
creştere

•Peste
jumătate din medicii dentişti acuză dureri în diferite
segmente ale corpului

•De ce? Datorită unor FACTORI DE RISC:

1. POZIŢIA STATICĂ
PRELUNGITĂ
2. MIŞCĂRILE REPETITIVE
3. LUCRUL ÎNTR-UN CÂMP DE
MICI DIMENSIUNI
 Importanţa organizării ergonomice în
practica medicală

- confortul operatorului
- protejarea sănătăţii operatorului
- eficienţa muncii
- asigurarea optimizării actului terapeutic
- reuşita profesională
- economicitate crescută
 Consecinţele unei ergonomii deficitare
Oboseală
Durere/ disconfort
Boală /rănire
Erori
Dezechilibre musculo-scheletale
Eficienţă scazută
Zile absente de la serviciu
Pacient nesatisfăcut