R Ă IL E A N U N IC O L E TA

V E R IN G A A D R IA N A

CHELTUIELI PENTRU

SĂNĂTATE
CUPRINS
01 CE REPREZINTĂ SĂNĂTATEA?

02 CE REPREZINTĂ CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU

SĂNĂTATE ?
03 PENTRU CE SUNT DESTINATE CHELTUIELILE PUBLICE?

04 SURSELE DE FINANȚARE A CHELTUIELILOR PENTRU

SĂNĂTATE
05 SISTEMELE DE FINANȚARE A SĂNĂTĂȚII

06 CHELTUIELI PENTRU SECURITATEA SOCIALA

07 CONCLUZIE ȘI RECOMANDĂRI
CE REPREZINTĂ
SĂNĂTATEA?
Ocrotirea sănătății reprezintă în preze nt atât o
problemă de asistență medicală cât şi o problemă
socială. Organiz ația Mondială a Sănătății definește
sănă ta te a a stfel: „bunăstarea fizică, mentală şi
socială a indivizilor (nu doa r a bsența bolilor şi a
infirmităţilor)".

În plan soc ia l, sănăta te a repre zintă un factor

important pentru de sfăşurarea activităţii
indivizilor c u efect în creşte rea economică
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SĂNĂTATE
PREZINTĂ O TENDINȚĂ DE CREȘTERE DATORITĂ
UNOR FACTORI, PRECUM:

01 CREŞTEREA NUMĂRULUI POPULAȚIEI;

02 MODIFICAREA STRUCTURII DEMOGRAFICE;

03 ACCENTUAREA FACTORILOR DE RISC;

04 APARITIA UNOR NOI TIPURI DE ÎMBOLNĂVIRI;

05 CREŞTEREA COSTULUI PRESTAŢIILOR

MEDICALE;
06 CREŞTEREA DURATEI MEDII DE VIATĂ;

07 CREŞTEREA COSTULUI PRESTAŢIILOR

MEDICALE;
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SĂ NĂ TATE
SU NT DESTIN ATE:

01 02 03 04

• întreținerii şi • întreținerii şi • finantarii unor • evitarea

funcționării funcționării acțiuni legate de accidentelor şi
instituțiilor sanitare; aparatului prevenirea şi acțiuni de
medical; combaterea educație sanitară.
îmbolnăvirilor
(exemplu:
vaccinările);
 SURSELE DE FINANȚARE A
CHELTUIELILOR PENTRU SĂNĂTATE

Resursele financiare destinate ocrotirii sănătății (din punct

de vedere al naturii acestora) cuprind: cheltuieli curente (în
mare majoritate) şi anume:
• salarii, medicamente, materiale, cheltuieli gospodăreşti
reprezentând circa 80-85%;
• cheltuieli de capital destinate echipamentelor şi tehnicii
medicale care reprezintă circa 15-20%
 SISTEMELE DE FINANȚARE A
SĂNĂTĂȚII
LA NIVEL MONDIAL EXISTA 3 SISTEME DE FINANȚARE

Sistemul german Sistemul englez

• sănătatea se finanțează pe baza
cotizațiilor obligatorii plătite de
salariați și întreprinderi;
• există case de asigurări de
sănătate.
• anumite procente din salariile
lunare (şi anume 5, 8 % sau 10%);
• sume fixe lunare: în Elveția între
140 - 400 franci elvețieni/lună; în
Germania 7 - 16 %; în Franta 5 -
25 %;
Finanțare din impozite: NHS este finanțat în
principal din impozite generale, cum ar fi
impozitul pe venit, impozitul pe profit și
impozitul pe valoarea adăugată (TVA). Aceasta
înseamnă că toți contribuabilii din Regatul Unit
contribuie la finanțarea sistemului.
Sistemul american
Programul Medicare: Medicare
este un program federal de
asigurări de sănătate destinat
persoanelor în vârstă de 65 de
ani sau mai multe și unor
anumite grupuri de persoane
cu dizabilități. Este finanțat
din bugetul federal și prin
contribuții ale beneficiarilor.
 SURSE DE FIN AN ȚARE A SĂN ĂTĂ ȚII ÎN REPUBLICA
MILO DO VA

01 02 03 04

Bugetul de stat: Guvernul Contribuțiile asigurării Fondurile publice Asigurări private de

alocă fonduri pentru sociale de sănătate: extrabugetare: Acestea pot sănătate: Unii cetățeni aleg
sistemul de sănătate din Angajații și angajatorii include taxe și alte taxe să aibă și asigurări private
bugetul de stat. plătesc contribuții pentru legate de sănătate, precum de sănătate pentru a
asigurarea socială de și donații. acoperi cheltuieli medicale
sănătate, care sunt utilizate suplimentare.
pentru finanțarea
serviciilor medicale.
CHELTUIELI ȘI SURSE DE FINANȚ ARE
PENTRU SE CURITAT EA SOC IALA
• Secu r itatea so cială cu p r in d e u n an sam b lu d e p restații care asig ură
in d iv id u lu i şi f amiliei sale u n v en it m in im car e să-i asigu re
p r o tecţia în f ața u n o r ev en im en te co n siderate riscu ri, care
acțio n ează n eg ativ asu p r a n iv elu lu i d e tr ai( sp re ex em plu:Riscu ri
so ciale p r o p r iu - zise, car e af ectează în m o d su bstan țial v en itu rile
p er so an elo r - ch eltu ielile m ed icale; Riscu ri eco no mice care
împ ied ică o p er so an ă să ex er cite o activ itate p rod u cătoare de ven it -
şo maju l) .

• Cheltuielile p entru securitate socială cu prind cheltuieli pen tru

acord area d e ajutoare, alo cații, pen sii, ind emnizații uno r
perso ane salariate sau nesalariate (bătrâni, inv alizi, handicapați,
şomeri, femei, copii, tin eri).
FINANȚAREA CHELTUIELILOR CU
SECURITATEA SOCIALĂ
Iar p rincipalele sisteme de
fin antare sunt:
• finantarea contributivă:
• finantarea necontributivă.

Finantarea contributivă se bazează pe plata cotizaţiilor

sociale, iar finanțarea necontributivă pe finantarea bugetară,
donaţii sau alte resurse. Însă, echilibru financiar al celor
două sisteme este perturbat datorită fenomenelor de criză
economică, şomajului, reducerii resurselor financiare,
reducerii veniturilor cotizantilor. În prezent, toate statele
lumii își revizuiesc politicile sociale, în sensul eficientizării
resurselor financiare alocate cheltuielilor cu securitatea
socială
 CONCLUZIE ȘI RECOMANDĂRI
În co n cl uzia celor relatate referitor la cheltuielile publice pentru sănătate în Rep ub l i ca
Mo ld o v a, con- siderăm oportună optimizarea analizei financiare a instituțiilor med ico -
san i tare publice prin:

• rev i zuirea statutului normativ-juridic al IMSP care desfășoară acti v i t at e

n ecomercială pe principiul autofinanţării, nonprofit, pentru a oferi posibi l i tat ea
acu mu lării propriilor venituri, ceea ce ar reduce și din nivelul plăților neoficiale;

• an ali za situației financiare prin utilizarea sistemului de indicatori finan ci ari

p rezen tați, care ar oferi o imagine adecvată asupra situației financiare at ât
u t il i zato rilor interni, cât și celor extern i;

• ap li carea metodelor calitative și cantitative deanalizăasituațieiecon o mi co-

fi n an ci areaIMSP.
În fi ne, susţinem părerea cercetătorilor români din domeniu referitor la fap t ul că
p ro b lemele din sectorul sanitar nu pot fi abordate fără un anumit nivel de imp li care
g uv ern amentală. Soluţiile bazate numai pe mecanismele de piaţă, așa cum le întâl n i m.