Caracterul

Personalitatea – ca mecanism psihic integrator

 Caracterul
 Se referă la acele trăsături care descriu modul de a
fi, de a se comporta, atitudinile, convingerile,
profilul moral al unei persoane.
 De exemplu:
◦ Doi elevi, coleg de clasă. Par să semene extrem de mult din
punct de vedere al temperamentului, amândoi calmi,
meticuloși, serioși, pașnici, deci par să fie flegmatici. Și din
punct de vedere al aptitudinilor seamănă, amândoi sunt cei
mai buni din clasă la matematică și fizică, olimpici. Dar, în
timp ce unul este generos, dispus să dea bani cu împrumut,
să își ajute colegii, celălalt este tocmai la polul opus.
◦ Ei s-au născut cu aceste trăsături de caracter?
 Caracterul
 Dacă temperamentul este neutral, nu implică orientări
valorice, caracterul este încărcat valoric, descrie profilul
psihomoral al omului.
 Dacă temperamentul este înnăscut, caracterul se
dobândește prin modelare socio-culturală.
 Caracterul este alcătuit din trăsături care se desfășoară pe
un continuum, de la pozitiv la negativ; toți oamenii au
caracter, dar orientat valoric într-o manieră diferită.
 Puterea caracterului este dată de forța convingerilor, de
tăria cu care le apărăm și le susținem, de constanța și
persistența lor în timp și în împrejurări variate.

 Rămân neschimbate aceste trăsături de caracter?

Caracterul
 Trăsăturile de caracter pot suferi modificări,
uneori substanțiale în funcție de anumiți
factori de mediu: familie, prieteni, societate,
dar și întâmplări personale, care ne afectează
profund.
 În ce condiții s-ar putea inversa trăsăturile de

caracter ale celor doi colegi?

Formarea caracterului
 Geneza caracterului debutează în copilărie,
imediat după naștere.
 Prin mecanismul condiționării, copilul învață că
unele comportamente sunt dezirabile și aduc
beneficii, iar altele nu, și aduc pedepse. Acest
mecanism are efect în fixarea
comportamentelor simple din copilărie.
 Mecanismul autorității (adultului) constituie o
sursă importantă a formării caracterului.
Autoritatea adultului se impune de la sine, el
fiind deținătorul „adevărului suprem”.
Formarea caracterului
 De asemenea, se adaugă mecanismul imitației
și al modelului. Copilul va imita și va adopta
modelele de conduită din mediul lui familial,
al părinților, bunicilor sau fraților. Se roduce
un proces de „imprimare”, de asimilare a
acestor modele ce își pot prelungi efectul
toată viața.
 Ce modele aveți voi?
Caracterul
 Caracterul este mecanismul integrator-sintetic,
orientativ și reglator ce reunește ansamblul de
atitudini-valori definitorii pentru profilul
psihomoral al personalității.

 Ce sunt onestitatea, bunul-simț, disciplina,

respectarea cuvântului dat, punctualitatea,
ambiția, perseverența, colegialitatea, loialitatea,
toleranța, bunătatea sau răutatea, lenea,
indisciplina, neseriozitatea, delăsarea,
lingușeala, modestia, minciuna, încăpățânarea?
Trăsături caracteriale sau atitudini-valori
Atribute ale trăsăturilor caracterale
 Atributul generalității (se manifestă în cele
mai multe situații în are este confruntat
individul)
 Atributul constanței, al stabilității (se

manifestă, constant, stabil)

 Atributul plasticității (adaptarea omului la

diferite situații
Conceptul de atitudine
 Atitudinea este un raport, o poziție față de ceva
anume. Are următoarele componente:
◦ Componenta cognitivă – oferă atitudini în cunoștință de
cauză. Ni se reproșează uneori când greșim că nu ne-
am gândit la urmări.
◦ Componenta motivațională – întotdeauna atitudinea are
o finalitate, izvorâște dintr-o trebuință, motiv, ideal,
aspirație și este orientată spre atingerea unui scop.
◦ Componenta afectivă – ne identificăm cu atitudinile
noastre, le apărăm și le promovăm
◦ Componenta voluntară – pune în acțiune atitudinea și
trăsăturile de caracter
Atitudinea
 Este mereu raportată la ceva anume.
 Există atitudine neutră?
 Polaritatea nu este absolută, oamenii nu sunt

în totalitate numai buni sau răi.

 Un om poate fi mai puțin harnic dar cinstit,

mai puțin ambițios dar foarte independent în

acțiunile sale.
Conceptul de valoare
 Valoarea conferă conținut atitudinii.
 Valoarea este rezultatul unei relații dintre

subiect și obiect.
 Oamenii își fixează în timp un sistem de

valori sub influența factorilor sociali, de

mediu, familiali și instituționali.
Sisteme de valori
 Sisteme de valori proprii familiei (cinstea,
loialitatea)
 Sisteme de valori proprii unei școli
 Sisteme de valori proprii unei instituții
(ordinea, disciplina)
 Sisteme de valori proprii unei societăți
(libertatea presei, asigurarea drepturilor
omului)
 Sisteme de valori general-umane (promovează
pacea, libertatea, toleranța, bunătatea, spiritul
de sacrificiu etc.)
Caracterul ca mecanism relațional
 Caracterul pune omul în relație cu lumea prin
intermediul sistemului de atitudini-valori.
Caracterul
 La baza caracterului se află mii de dispoziții,
trăsături circumstanțiale, conjuctuale, care
sunt trăsături secundare.
 Trăsăturile principale în număr de 10-15.
 Trăsăturile cardinale sunt definitorii pentru o

persoană, în număr de 2-3.

 Chiar dacă vom caracteriza 2 oameni cu

acelelași însușiri, asta nu înseamnă că ei sunt

identici.
Obiectul atitudinii
 Atitudini față de societate (corectitudine,
sinceritate, toleranță, altruism);
 Atitudini față de propria persoană (încredere

în sine, optimism, modestie, demnitate, spirit

autocritic);
 Atitudini față de muncă (hărnicie, exigență,

conștiinciozitate, disciplină, responsabilitate,

creativitate);