INGRIJIREA BOLNAVEI CU FIBROM UTERIN

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA HENRI COANDA CONSTANTA

CIORBAC OPRISAN ANISOARA

CUPRINS
CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1. CONFIGURATIA EXTERNA A UTERULUI 1.2. CONFIGURATIA INTERNA A UTERULUI. FORMA UTERULUI 1.3. STRUCTURA UTERULUI 1.4 VASCULARIZATIA UTERULUI 1.5. INERVATIA UTERULUI 1.6 FIZIOLOGIA UTERULUI

CAPITOLUL II - FIBROMUL UTERIN

2.1. DEFINITIA BOLII 2.2. ETIOLOGIE 2.3. SIMPTOMATOLOGIE 2.4.COMPRESIUNEA PE ORGANELE DIN JUR 2.5. EVOLUTIA FIBROMIOMULUI IN SARCINA 2.6. DIAGNOSTIC, EXAMINARI COMPLEMENTARE 2.7. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL 2.8. TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN 2.9. PROBLEMA CONSERVARII COLULUI

CAPITOLUL III INGRIJIRILE PRE SI POSTOPERATORII

3.1. PREGATIREA PREOPERATORIE 3.2. INGRIJIRI POSTOPERATORII SI COMPLICATII 3.3. TRATAMENTUL MEDICAL 3.4. DISPENSARIZAREA FEMEILOR CU FIBROMIOMUL UTERIN ASMPTOMATIC 3.5. RECUPERAREA BOLNAVELOR TRATATE CHIRURGICAL 3.6. POSIBILITATI SI LIMITE IN PROFILAXIA FIBROMIOMULUI UTERIN

CAPITOLUL IV DOSARE DE INGRIJIRE

CAZUL I CAZUL II CAZUL III

DEFINITIE
FIBROMUL UTERIN ESTE O TUMORA BENIGNA HORMONODEPENDENTA,DEZVOLTATA IN TESUTUL MIOMATOS SI FIBROMATOS AL UTERULUI IN PERIOADA DE ACTIVITATE OVARIANA SI INVOLUEAZA IN MENOPAUZA.
Fibromul uterin se dezvolta de obicei ntre 35 55 de ani, fiind foarte rar ntlnit nainte de 25 de ani si nu apare niciodata nainte de pubertate sau dupa menopauza. n graviditate, fibromul uterin creste n dimensiune datorita modificarilor hormonale existente n sarcina. FIBROMUL SE DEZVOLTA DINTR-UN TESUT ANALOG MUSCHIULUI UTERIN ,FIIND O LEZIUNE DISTROFICA SI NU O TUMORA IN SENS ONCOLOGIC.

ETIOLOGIE

FACTORI GENERALI ,HORMONALI IN PREZENT SE IAU IN CALCUL TREI FACTORI HORMONALI CARE INFLUENTEAZA PROLIFERAREA LEIOMIOMULUI UTERIN: ESTROGENI SOMATOTROPUL PROGESTERONUL

SIMPTOMATOLOGIE

ASPECTUL MACROSCOPIC FIBROMIOMUL ASIMPTOMATIC HEMORAGIILE UTERINE MENORAGIA- 7-10-12 ZILE ,

FRECVENT CU CHEAGURI

METRORAGIA

DIAGNOSTIC-EXAMINARI COMPLEMENTARE

CONTROLUL UTERIN INSTRUMENTAR HISTEROSALPINGOGRAFIA (HSG) FLEBOGRAFIA UTERINA EXAMENUL ECOGRAFIC CELIOSCOPIA HISTEROSCOPIA CLISMA BARITATA

COMPRESIUNEA PE ORGANELE DIN JUR

POLAKIURIA ESTE EXPRESIA COMPRIMARII VEZICII PRINTR-O TUMORA FIBROMATOASA CU REDUCEREA CAPACITATII DE DESTINDERE

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL SE FACE CU:

ADENOMIOZA SARCINA TUMORI OVARIENE CANCER DE COL SAU ENDOMETRU UTERUL FIBROS TUMORI EXTRAGENITALE

DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ASOCIATE

1 LEZIUNI ASOCIATE ENDOMETRIOZA HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU SI POLIPII MUCOSI PROLAPSUL SI/SAU INCONTINENTA DE EFORT 2. LEZIUNI ANXIALE

TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN

TRATAMENT CHIRURGICAL

MIOMECTOMIA HISTERECTOMIA

HISTERECTOMIA SUBTOTALA ESTE O INTERVENTIE FARA RISC VEZICAL SI URETRAL HISTERECTOMIA TOTALA EVITA PERSISTENTA UNUI PELVIS DUREROS SI RISCUL DEGENERARII MALIGNE

INGRIJIRI POSTOPERATORII SI COMPLICATII

SE OBSERVA SI SUPRAVEGHEAZA: FACIESUL BOLNAVEI TEMPERATURA RESPIRATIA PULSUL TENSIUNEA ARTERIALA DIUREZA STAREA ABDOMINALA RESTABILIREA TRANZITULUI INTESTINAL COMBATEREA DURERII SUPRAVEGHEREA PANSAMENTULUI RELUAREA ALIMENTATIEI MOBILIZAREA COMPLICATII RISCUL HEMORAGIEI PRECOCE INFECTII RISCUL TROMBOEMBOLIC LEZAREA VEZICII URINARE

TRATAMENTUL MEDICAL

MEDROXIPROGESTERON CLORMADINONA LINESTRENOL TRATAMENTUL CU PROGESTATIVE SE INTRERUPE CAND PERSISTA HEMORAGIILE MENSTRUALE SI SUNT URMATE DE SEMNE DE ANEMIE ,FATIGABILITATE,CEFALEE

DISPENSARIZAREA FEMEILOR CU FIBROM UTERIN ASIMPTOMATIC

OBIECTIVE:

APRECIEREA RITMULUI DE CRESTERE ACTIVAREA STARII DE CONGESTIE PELVINA PRESCRIEREA DE TRATAMENT MEDICAMENTOS LA BOLNAVELE ANXIOASE SI PRESCRIEREA SI PRESCRIEREA UNEI MEDICATII CU EFECT PSIHOTERAPEUTIC SUPRAVEGHEREA CAZURILOR TRATATE HORMONAL APROXIMATIV 1/3 DIN BOLNAVE BENEFICIAZA DE EFECTELE FAVORABILE ALE PROGESTATIVELOR ASUPRA HEMORAGIILOR SI DURERILOR SE SUPRAVEGHEAZA PRIN CONTROALE REPETATE LA 3 LUNI CAND SE EVALUEAZA : PRESIUINEA ARTERIALA GREUTATEA BOLNAVEI LIPIDOGRAMA GLICEMIA

RECUPERAREA BOLNAVELOR TRATATE CHIRURGICAL

1. RECUPERAREA PRIMARA:

REFACEREA STARII GENERALE CORECTAREA ANEMIEI,PRECUM SI REINTEGRAREA FAMILIALA SI SOCIO-PROFESIONALA

2. RECUPERAREA SECUNDARA: EVOLUTIA POSTOPERATORIE TARDIVA POATE FI COMPLICATA PRINTR-O SERIE DE SECHELE INVALIDANTE DAR CARE SE GASESC INTR-O FAZA DE RECUPERARE IMPACTUL PSIHOLOGIC AL HISTERECTOMIEI DEPRESIA TULBURARI SEXUALE

PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN

PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN ESTE POSIBILA SI ARE CA SCOP INTRETINEREA UNUI ECHILIBRU HORMONAL CU EVITAREA INCARCARILOR HORMONALE SI COMBATEREA SINDROMULUI DE CONGESTIE PELVINA MASURILE PROFILACTICE SE REALIZEAZA ESALONAT DE-A LUNGUL PERIOADEI DE ACTIVITAte GENITALA A FEMEII, CONSTAND IN: SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII FUNCTIEI GENITALE INCEPAND DE LA PUBERTATE PRECAUTII IN UTILIZAREA TRATAMENTULUI CU ESTROGENI SI A CONTRACEPTIVELOR DEPISTAREA TUMORILOR IN FAZA INCIPIENTA STIMULAREA NATALITATII LA VARSTA TANARA EVITAREA INTERVENTIILOR CHIRURGICALE TIMPURII SI REPETATE PE SFERA GENITALA