CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

1. INTRODUCERE
"Ora[ele au nevoie att de mult de cl`diri vechi \nct este probabil de neimaginat ca str`zile [i cartierele s` creasc` f`r` ele. Prin cl`diri vechi \n]eleg nu cl`dirile care pot fi piese de muzeu, nu cl`dirile vechi care sunt scumpe, \ntr-o stare excelent` dup` reabilitare - de[i acestea sunt condimentele - dar, de asemenea, multe dintre cl`dirile, obi[nuite, banale, care cost` pu]in, chiar [i acelea abandonate." Jane Jacobs - "The Death and Life of Great American Cities", \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.26

RENASTEREA UNUI MUZEU ARHEOLOGIC LA NAXOS arh. Agnes Couvelas Insulele Ciclade sunt pres`rate la \ntmplare \n Marea Mediteran`. Ele au urme de ocupa]ii successive din perioadele micenian` (1500-1200 \.e.n.), roman`, bizantin`, vene]ian` [i otoman`. La Naxos, amplasat pe unul dintre diguri, muzeul de arheologie este construit \ntr-o excava]ie \n ]es`tura deas` alb`, a ora[ului. Podurile pietonale din sticl` laminat` [i metal vopsit se \ndreapt` peste pardoseal` [i plonjeaz` \n adncurile unui teren prins \ntre ziduri vechi de 1000 ani.

1.1. Oportunitatea subiectului Ast`zi natura [i ritmul schimb`rilor la nivelul societ`]ii au un impact semnificativ asupra mediului construit. Propulsate de tehnologia informa]iei, competi]ia global` [i preocuparea pentru mediu, s-au dezvoltat noi structuri organizatorice, acorduri de angajare flexibile, practici noi de lucru [i preten]ii mai mari pentru facilit`]ile de transport. Toate aceste transform`ri fundamentale ale vie]ii contemporane au ca rezultat ajustarea continu` a cererii [i utiliz`rii spa]iului urban. Reciclarea a devenit o a doua natur` a comunit`]ilor moderne ntruct ne preocup` pe to]i folosirea eficient` a resurselor naturale [i respectul pentru mediul nconjurator. Vrnd s` reducem, s` re-folosim [i s` recicl`m de[eurile, g`sim o noua "via]`" n orice, de la sticle [i cutii, pn` la haine, automobile [i cl`diri. Re-utilizarea adaptat` este un proces care transform` un obiect nefolosit [i inutil ntr-un obiect nou care poate fi folosit pentru un alt scop. Cteodata nu se schimb` nimic altceva dect tipul utiliz`rii obiectului. Juxtapunerea \ntre preocuparea de a investi n dezvoltarea construc]iilor \n suburbii [i degradarea centrelor urbane este total nepotrivit`, chiar revolt`toare. In timp ce zone ntregi cu infrastructur` [i caracter sunt abandonate, cl`diri anoste "consum`" din ce in ce mai mult teren \n proximitatea "verde", rural-urban`. Cerin]ele schimb`rii stilului de viat` [i politicile publice s-au combinat pentru a crea un tipar de dezvoltare care nu poate fi de durat` iar industria construc]iilor a creat un model de cl`diri banale care se potrivesc acestei combina]ii.

Planul axonometric. 1. Parvis 2. Intrare 3. Patio in amfiteatru 4. Pod pietonal tangen]ial 5. Gr`dina 6. Bisericile 7. Muzeul de arheologie Sec]iune transversal` 1. Intrare \n muzeu 2. Spatiu muzeal 3. Parvis R`m`[i]e, care ascund bronzuri [i vase miceniene

1. INTRODUCERE Cum societatea omeneasc` a trecut de la economia bazat` pe industrie la o economie bazat` pe informa]ie, multe structuri din mediul urban construit au devenit relicve abandonate ale unor vremuri apuse \n timp ce noi facilit`]i de locuire se ridic` mult \n afara vechilor centre, pentru a le \nlocui. Dat fiind faptul c` resursele globului sunt risipite din ce \n ce mai mult [i mai repede iar p`mntul (terenul de construit) \ntr-o proportie [i mai ridicat`, ne preseaz` din ce in ce mai puternic nevoia de solu]ii novatoare de dezvoltare [i regndire a politicilor de construire. 1.2. Contextul socio-economic e Cl`dirile istorice contribuie la definirea caracterului comunit`]ilor noastre oferind o leg`tur` tangibil` cu trecutul. Oportunitatea de a re-folosi facilit`]i dep`[ite, amplasate chiar \n centrul ora[ului, sus]ine ideea unei dezvolt`ri durabile (a mediului construit) [i initia]ivele de dezvoltare inteligent` desemnate s` concentreze revitalizarea \n interiorul ora[elor pentru a reduce extinderea urban`. In ultimii 30-40 de ani multe cl`diri asociate cu diferite utiliz`ri, fie publice, industriale, de cult, fie reziden]iale, au devenit neimportante pentru comunitate [i au r`mas nefolosite. P`r`sirea cl`dirilor industriale a fost motivat`, \n primul rnd de amplasamentul lor impropriu, \n ora[ - fiind recunoscute ca surse de noxe [i de mutarea activit`]ilor \n cl`diri noi cu echipamente [i utilit`]i moderne, pe platformele industriale din afara ora[elor; oricare ar fi motivul pentru care aceste cl`diri au fost abandonate, rezultatul a fost crearea unui stoc important de cl`diri p`r`site, cu diferite grade de vechime [i uzur`, cl`diri care s-au deteriorat rapid din cauza ne\ntre]inerii lor [i au "contaminat" zonele \n care erau construite, ur]indu-le. |n ]`rile dezvoltate politicile de sistematizare ale teritoriului [i politicile fiscale ale autorit`]ilor guvernamentale [i locale sunt \ndreptate permanent c`tre re-folosirea acestor zone [i cl`diri, \n contextul obiectivului politic (mai larg) al transform`rii zonelor degradate \n zone "curate". Faptul c` aceste zone degradate au avut deja o utilizare conduce la concluzia c` au o istorie cultural`. Cl`dirile sau ansamblurile de cl`diri vechi sunt protejate ca monumente istorice sau cl`diri cu valoare ambiental`. La nceputul anilor '50 a func]ionat conceptul potrivit c`ruia orice lucru nou este inerent mai bun, ceea ce a subminat valoarea lucrurilor existente. Urbani[tii au v`zut cl`dirile vechi ca un impediment economic, exemplificat prin numeroase zone l`sate s` se deterioreze. 2

LOCUINTA INDIVIDUALA INTR-O FOSTA UNITATE DE POMPIERI LA SEATTLE

1. INTRODUCERE Re-folosirea cl`dirilor istorice aflate \n zone reziden]iale poate aduce comunit`]ilor respective noi oportunit`]i de dezvoltare ale propriet`]ilor (fie ca locuin]e fie ca centre comerciale sau de agrement); amplasamentul, posibilitatea accesului mai facil, existen]a transportului public vor atrage totdeauna dezvoltatorii iar dimensiunea siturilor [i varietatea cl`dirilor disponibile pentru re-utilizare duc la o mixare favorabil` a diverselor tipuri de locuin]e ce pot fi oferite [i care, ca rezultat, vor tenta cump`r`torii. Dezvoltarea centrelor comerciale [i de recreere aferente dezvolt`rii zonelor reziden]iale conduce att la revitalizarea zonei ct [i la crearea de noi locuri de munc` pentru localnici iar impozitele percepute vor contribui la cre[terea calit`]ii vie]ii membrilor comunit`]ii. Urbani[tii [i prim`riile care recunosc [i promoveaz` beneficiile re-utiliz`rii cl`dirilor istorice vor contribui la \ns`[i existen]a [i dezvoltarea stabil`, durabil` a comunit`]ilor lor. 1.3.Contextul teoretic |n disciplina arhitecturii, teoria este un discurs care disec` practica [i produc]ia de arhitectur` [i identific` problemele; teoria se intersecteaz` cu istoria arhitectural` care descrie [i analizeaz` realiz`rile trecute dar [i cu critica, o activitate care apreciaz` [i interpreteaz` realiz`rile existente aplicnd standardele declarate ale criticului. Unul din criteriile dup` care se clasific` con]inutul tratatelor de arhitectur` este atitudinea fa]` de rela]ia \ntre teorie [i practic`; \n "Six concepts in "Architecture and Disjunction" (Cambridge, MIT Press 1995), Bernard Tschumi apreciaz` c` "arhitectura nu este o art` ilustrativ`, ea nu ilustreaz` teorii"(1) iar Gregotti insist` pe "cercetarea teoretic` ca o fundamentare direct` a ac]iunii"(2). Dac` teoria trebuie s` fie aplicativ` sau dac` ea trebuie s` conduc` la cunoa[terea util` - efecte predictibile \n concep]ie - este o chestiune \nc` dezb`tut`. Alberto Perez-Gomez rezum` situa]ia exprimndu-se astfel: "..crezul (modern) c` teoria trebuie validat` \n func]ie de aplicabilitatea sa... a determinat reducerea teoriei veritabile la statutul de [tiin]` aplicat`...Aceast` teorie a uitat legenda [i adev`rata cunoa[tere [i se preocup` exclusiv de dominarea eficient` a lumii materiale"(3). 1.3.1.Teorii \n arhitectur` |n leg`tur` cu subiectul tezei de fa]` consider c` importante sunt, \n primul rnd teoriile de arhitectur` anti-moderniste, ap`rute la \nceputul anilor '60.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

1. INTRODUCERE Prima astfel de teorie, declarat` [i recunoscut`, a ap`rut \n afara profesiunii (arhitecturii) cu ocazia reac]iilor fa]` de programele de refacere urban` din America acelor ani, \n "Death & Life of Great American Cities" scris` de Jane Jacobs, editat` \n 1961. Cartea este, cum apreciaz` autoarea, "un atac lansat asupra sistematiz`rii [i reconstruc]iei curente. Este de asemenea, [i mai ales, o \ncercare de a introduce noi principii pentru sistematizarea [i reconstruc]ia ora[ului, deosebite [i chiar opuse acelora care se studiaz` acum la [colile de arhitectur` [i urbanism [i mediatizate \n suplimentele revistelor dedicate gospodinelor."(4) Din interiorul profesiunii, cel care a recuzat, cu for]` [i determinare, practica [i ideile moderniste, a fost Robert Venturi. In "Complexity and Contradiction in Architecture", publicat` \n 1966, el recomand` o re\nsufle]ire a "prezen]ei trecutului" \n proiectele de arhitectur`, subliniind c` arhitectura creat` anterior curentului modernist era capabil` s` \nglobeze concomitent mai multe sensuri ale \n]elesului. Ceea ce este [i mai important, prin atacarea dezgustului puritan fa]` de ornament, el se deschide c`tre o arhitectur` pluralist`, permisiv`, un contextualism al concep]iei [i un interes pentru mediu. Venturi este preocupat de transmiterea semnifica]iei istorice [i \[i sus]ine asocierile prin familiaritatea sa cu istoria arhitecturii. Concep]ia sa teoretic` atotcuprinz`toare de "[i/sau" recunoa[te explicit [i implicit func]iunea, literal [i simbolic [i permite interpret`ri multiple. Sus]inndu-[i preferin]a pentru "unitatea dificil` a cuprinderii", Venturi recunoa[te tensiunea care decurge din ea dar o estimeaz` ca pe o tensiune artistic` pozitiv` care conduce la condi]ia valoroas` a numeroase interpret`ri. Venturi pretinde c` problema arhitecturii [i urbanismului modern este c` acestea sunt prea reductive: limitndu-[i cu grij` problemele pe care le-ar rezolva arhitectura, au g`sit solu]ii care erau clare, curate dar plicticoase, anoste. Ca rezultat, arhitectura modern` nu este la acela[ nivel cu [tiin]a [i arta modern` care recunosc "complexitatea " [i "contradic]ia". El a c`utat s` confere propriilor sale construc]ii calit`]i pe care le descrie, derutant, ca fiind "cuprindere, inconsisten]`, compromis, ajustare, adaptare, supra-apropiere, echivalen]`, focalizare multipl`, sau spa]iu bun [i spa]iu prost."(5) 4

1. INTRODUCERE Teoria prezentat` de Venturi \n aceast` carte a fost cunoscut` la scar` interna]ional` \n decada urm`toare public`rii ei (\n 1966 de c`tre MoMA) [i, fiind tradus` \n 16 limbi, a generat atitudini diverse ale reprezentan]ilor responsabili ai profesiunii. Robert Stern, de exemplu, care \n 1965, pe cnd era editor al revistei Perspecta, publica un fragment din "Complexity and Contradiction", a interpretat \n 1977 tendin]a post-modernismului istoricist \n "New Directions in Modern American Architecture: Postscript at the Edge of Modernism"(6) identificnd 3 teme de interes: ora[ul, fa]ada [i ideea memoriei culturale. El define[te de asemenea principiile care decurg de aici: construc]ia este un fragment al unui \ntreg mai mare (contextualism), arhitectura este un act de crea]ie istoric` [i cultural` iar semnifica]ia cl`dirilor evolueaz` \n timp. Stern prezint` post-modernismul \n mod critic apreciindu-l ca pe un experiment menit s` rezolve divizarea modern` \ntre "ra]ionalism" (cuprinznd func]iunea [i tehnologia) [i "realism" (istoria [i cultura). Mai trziu, \n 1984, Peter Eisenman identific` exact acelea[i "func]iune [i tehnologie" cu reprezentarea realist` a arhitecturii moderne \n "The End of Classical"(7) Tot \n 1977 Charles Jencks public` "The Language of Post-Modern Architecture" denumind curentul care se apropia ca un stil cu caracteristici predictibile. Temele generale ale arhitecturii post-moderniste \n jurul c`rora se pot grupa problemele teoriei culturale post-moderniste sunt istoria (tradi]ia disciplinei), semnifica]ia, responsabilitatea social` (angajarea moral` [i nu practica autonom`, nediscriminatorie), respectul pentru ora[ ca artefact cultural. Atitudinile post-moderniste \ndeamn` la reconsiderarea, dac` nu chiar adoptarea istoriei care a fost respins` de teoria modernist`. Preluarea este o form` agresiv` [i lipsit` de respect de a trata trecutul. Alt` cale este atitudinea de con[tientizare a prezentului ca un moment istoric distinct care conduce la periodizare, segregarea evenimentelor [i activit`]ilor \n categorii distincte cronologice [i stilistice. Periodizarea este tipic` pentru o privire istoricist` a istoriei; revizuirea acestei atitudini de c`tre teoreticienii post-moderni[ti denot` scepticism \n privin]a no]iunii "rupere radical`" a avant-gardei [i caut` continuitatea cu operele \nainta[ilor. Spre deosebire de moderni[ti, post-moderni[tii investesc formei o valoare mai mare dect func]iunii inversnd deliberat [i polemic dictonul modernist

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

1. INTRODUCERE
PASARELA ISTORICA IN TOSCANA CASTELUL DIN PIOMBINO, ITALIA Arh.Michele Zampilli Plasat pe un promontoriu al peninsulei Etruria, \ntre marea Liguriei [i marea Tirenian`, un castel medieval ne spune povestea a [ase secole de istorie. Straturi care str`bat secolele arat` complexitatea spa]ial` a fort`re]ei. Un amestec de materiale slabe [i aspre ale zidurilor, absorbite \n lumina ce p`trunde \n aceste spa]ii cubice prin [li]uri deschise \n ziduri sau razele luminoase ce vin de deasupra. Golite de tencuielisunt revelate straturile interven]iilor succesive.

"forma urmeaz` func]iunii". Pozi]ia formalist` sus]ine c` forma \ns`[i este esen]a sau con]inutul arhitecturii. Punctul central \n dezbaterea post-modernismului asupra semnifica]iei este definirea esen]ei arhitecturii, unde nu prea exist` consens. Ne \ntlnim frecvent cu trei elemente postulate ce nu pot fi desprinse de arhitectur`: tipul, func]iunea [i tectonica. Aceste "preocup`ri" pot fi perfect corelate cu triada vitruvian` de "\ncntare" (frumuse]e sau form` ideal`), folosin]` (utilizare sau ad`postire) [i stabilitate (durabilitate). Tipul este mai totdeauna legat de ceilal]i doi termeni: de func]iune, prin tipurile bazate pe utilizare, [i de tectonic` prin tipurile bazate pe sistemele de structur`. Con[tient sau nu percepute, tipurile creeaz` o continuitate cu istoria care aduce construc]iilor sau ora[elor inteligibilitate \n cadrul culturii. Tipul este "structura interioar` a unei forme sau a unui principiu care con]ine promisiunea unei diversit`]i formale infinite [i modificarea structural` a tipului \nsu[i"(8) O alt` abordare a semnifica]iei, prin reprezentare [i figurare, a[a cum a fost \n]eleas` de unii arhitec]i post-moderni[ti, a generat multe critici. C`utarea "trecutului \n prezent" a luat diferite forme, de la interesul lui Graves pentru arhitectura figurativ` la pasti[` (motto-ul eclectic al elementelor istorice fragmentate), la tendin]a ornamentalist` a arhitecturii post-moderniste istoriciste (panoul plan, decorat, al fa]adei pentru a masca interiorul), la efecte scenografice clasice care v`duvesc arhitectura de istorie(9), ajungnd la kitsch(10). Alternativa propus` de Porphyrios \n locul parodiei [i pasti[ei este reconsiderarea clasic` unde semnifica]ia decurge din logica construc]iei [i mitificare, sus]inute de ecologie, urbanism [i cultur`. La r`spndirea teoriei post-moderniste au jucat un rol important cteva expozi]ii influente. Multe au fost organizate de MoMA (care avea o tradi]ie a acestor evenimente) dar cea mai cunoscut`, adunnd lucr`ri ale majorit`]ii arhitec]ilor reprezentativi, a fost cea din 1988 denumit` "Arhitectura Deconstructivist`". De[i se a[tepta o re-orientare a profesiunii, aceea[i codificare a unui curent ca [i la evenimentele anterioare, expozi]ia nu a lansat o nou` tendin]`. Sec]ia de arhitectur` a Bienalei de la Vene]ia, 1980, a fost gndit` de Paolo Portoghesi avnd ca tem` central` "impresiile trecutului"; impresiile sale urm`toare asupra fenomenului care transpare sunt descrise \n "PostModern: The Architecture of the Post-Industrial Society", \n 1983:

Urmnd c`r`rile, r`m`[i]e de grafitti sunt aruncate peste suprafe]ele unei bolte. Curbele blnde ale podurilor le r`spund arcele boltilor [i ale ni[elor.

1. 2. 3. 4.

Holul de recepti Zona expositiei Curtea cu acoperis de sticla Terasa cu vedere panoramica

1. INTRODUCERE "Limbajul Post-Modernismului a adus \n domeniul ora[ului contemporan o component` imaginar` [i umanistic` [i a repus \n circula]ie fragmente [i metode ale tradi]iei istorice a lumii vestice; \n lumea arhitectului a p`truns o nou` fa]` [i un grad de libertate.."(11) Pentru studiul de fa]` subliniez disponibilitatea post-modernismului pentru recuperarea trecutului, a stilurilor [i tehnicilor tradi]ionale [i, mai ales, atitudinea la care a condus, prin apari]ia curentelor ulterioare - deconstructivism, conceptualism, regionalism critic care, concertate, permit \nscrierea procesului de conversie \n actualitate. 1.3.2.Teorii \n urbanism Pn` \n 1960 refacerea urban` [i interven]iile drastice moderne au distrus structura urban` f`cnd-o de nerecunoscut. Nu existau dect construc]ii singulare f`r` o proximitate - zon` adiacent` agrementat`, care s` le sus]in` [i care s` le identifice. Principiile urbanistice ale modernismului au fost frumoase [i bune \n inten]ii dar nu au fost aplicate. Critica ora[ului modern a \nceput \n anii '60 acuznd proiectele utopice, reconstruc]ia la scar` mare, teoriile prescriptive [i codurile de proiectare urban`, chiar prin atacarea obiectivelor urbane nerealizate ale perioadei moderne. Ceea ce este interesant pentru prezentarea de fa]` se poate eviden]ia din nou \n "Death and Life of Great American Cities" scris` de Jane Jacobs \n 1961, \n capitolul denumit "Condi]iile necesare diversific`rii ora[ului": "Generatoarele diversit`]ii - pentru a \n]elege ora[ele trebuie s` lu`m \n considerare sincer [i complet combina]iile [i amestecurile de func]iuni, nu func]iuni distincte ca fenomene esen]iale Necesitatea de a avea func]iuni primare eterogene: prima condi]ie este ca un cartier [i chiar elementele sale componente, s` asigure mai mult de cel pu]in o func]iune primar` dac` nu, de preferat, mai mult de dou`. Acest lucru trebuie s` ajute prezen]a \n exterior a oamenilor care \l locuiesc \n timpi diferi]i [i pentru motive diferite dar care pot folosi \n comun acelea[i facilit`]i Necesitatea de a avea cl`diri vechi: cartierul trebuie s` \nglobeze cl`diri diferite ca vechime [i condi]ie, propor]ia celor vechi fiind semnificativ`..."(12) In America, au fost re]inute trei atitudini ale teoriei de urbanism, selec]ionate prin influen]a sau relevan]a lor: contextualismul (reprezentat prin Rowe, Koetter [i Thomas Schumacher), populismul (sau Corso-ul american reprezentat prin Venturi, Scott Brown [i Izenour) [i un model global -

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

1. INTRODUCERE "ora[ul contemporan" (reprezentat de Koolhaas). Acesta din urm` \n "Towards the Contemporary City" - 1989 accept` condi]iile date de \ntindere nelimitat` [i de ne-ocupare; el caut` s` descopere calit`]i - \n cazul limitei ora[ului - pe care al]ii le-au respins \n favoarea unui centru bine conturat [i determinat. El sus]ine ideea secolului al XIX-lea de " a remodela f`r` a distruge ora[ul pre-existent"(13). Diferen]ele survin din alegerea a ce [i cum s` construie[ti. Strategia sa de baz` este de a intensifica [i clarifica condi]iile existente printr-un contrast \ntre spa]iul deschis [i dezvoltarea dens`. Aceea[i atitudine o are [i Stephen Holl care prin proiectele sale avanseaz` interesul \n specificitatea locului prin construirea deliberat` a vecin`t`]ilor.
MUZEU COMEMORATIV SI CENTRU DE CONFERINTE INTR-O FOSTA FORTAREATA LINGA HELSINKI

Responsabilitatea etic` [i politic` a arhitectului este tema altei dezbateri a perioadei post-moderniste prin \ntreb`ri privind rolul \n societate al arhitecturii ca disciplin`. Sunt convenite aproape unanim urmatoarele "roluri": arhitectura poate fi indiferent` fa]` de problemele sociale, expresia [i reprezentarea lor; arhitectura poate fi un actor afirmativ, figurant, acceptnd condi]iile existente; arhitectura poate \ndruma "din umbr`" societatea arhitectura poate critica radical [i reface societatea. Opinia general` este c` arhitectura f`cnd parte din societate, \n]eleas` [i folosit` de aceast` societate (a ei), trebuie s` transmit` con]inut [i semnifica]ie, receptate ca valori (asimilate \n identitatea societ`]ii), valori de care arhitectul trebuie s` fie con[tient. 1.3.3.Institu]ii recunoscute pentru demersul teoretic Institu]ionalizarea teoriei \n arhitectur` este demonstrat` prin \nfiin]area a dou` mari [i importante "rezervoare" de dezbateri conceptuale: \n New York (1967-1985) [i \n Vene]ia (1968 -), ambele afirmndu-se prin publica]ii prestigioase. Institutul pentru Arhitectur` [i Studii Urbane (IAUS), \ntemeiat la New York de un grup de arhitec]i condu[i de Peter Eisenman, a oferit un program de conferin]e, simpozioane, expozi]ii, punnd accentul pe discursul [i diseminarea teoriei specifice perioadei post-moderniste. Misiunea sa declarat` este similar` cu a renumitei "Architectural Association" din Londra (fondat` \n 1847 [i recunoscut` de RIBA \n 1920) care este una dintre [colile celebre de arhitectur`, cu un program larg de expozi]ii, conferin]e, simpozioane [i publica]ii care \i confer` o pozi]ie central` \n discu]iile [i

1. INTRODUCERE evolu]ia culturii contemporane a arhitecturii. Istituto Universitario de Architettura di Venezia (IAUV) sau "{coala de la Vene]ia", cum sunt denumi]i colectiv Aldo Rossi [i Vittorio Gregotti, are multe puncte comune cu IAUS. Amndoi ace[ti arhitec]i au demonstrat de-a lungul carierei (profesiunii arhitecturale) importan]a implic`rii simultane \n educa]ia (de arhitectur`) la Istituto Universitario de Architettura di Venezia, editarea unor publica]ii [i \n cercetarea fondului construit. |n completarea "produc]iei" sale, IAUV a mai contribuit cu editarea a trei reviste de arhitectur`: "Cassabella" (1928), "Domus" (1928) [i "Lotus" (1963); ultima, cu un comitet de redac]ie de "clas`" a publicat articole [i polemici (att \n italian` ct [i \n englez`) care au influen]at teoria la scar` interna]ional`. Gregotti, editorul revistei Cassabella \n ultimii ani, este purt`torul de cuvnt al multor contemporani ai s`i cnd spune: "..pentru un arhitect editarea unei reviste sau implicarea \n educa]ie sau participarea la dezbateri publice este un mod de a cultiva reflec]ia teoretic` nu ca o activitate separat` ci ca o form` indispensabil` a experien]ei sale de concep]ie. Teoria [i istoria au fost, [i \nc` sunt, dou` componente importante ale proiect`rii, cel pu]in pentru genera]ia mea."(14) De asemenea, vorbind despre educa]ia \n arhitectur`, trebuie semnalate jurnalele studen]ilor arhitec]i care au proliferat \n perioada post-modern`: Perspecta - The Yale Architectural Journal din 1952, AAQ (Architectural Association Quarterly - pn` \n iunie 1982 dup` care a ap`rut ca AAFiles) din 1968, Modulus - University of Virgina din 1979. Temele de mare interes ale acestor reviste - istoria, ora[ul, monumentalitatea, tectonica, mediul, etica - [i seriozitatea cu care sunt tratate de c`tre studen]i, au ajutat la conturarea problemelor teoretice ale acestei perioade. 1.3.4. Apari]ia fenomenului de conversie, "re-utilizare" u Cu un secol \n urm` John Ruskin spunea despre arhitectur`: "putem tr`i f`r` ea, putem s` ne rug`m f`r` ea dar nu putem avea amintiri f`r` ea."(15) Mediul nostru construit este cea mai palpabil` dovad` a evolu]iei continue a civiliza]iei. A[a se poate explica impactul puternic al conceptului de conservare istoric` de la mijlocul deceniului '60. De atunci, fenomenul s-a accentuat astfel c` \n prezent toate ]`rile mai mult sau mai pu]in dezvoltate economic sunt preocupate de a-[i p`stra trecutul pentru a oferi o "ancor`" memoriei colective. Cum scria arhitectul Giorgio Cavaglieri:

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

RENASTEREA UNUI TEATRU DIN VALENCIA TEATRUL DE SAGONTE arh.Giorgio Grassi, Manuel Portaceli Nu departe de Mediteran`, \n scobitura unei stnci, teatrul roman ocup` \ntinderea unui deal acoperit de silueta crenelat` a unei citadele; o acropol` de ruine, opera unor civiliza]ii iberice, feniciene, cartagineze [i arabe. Teatrul antic [i-a rec`p`tat maiestatea [i dimensiunea formei sale originale; o scen` arhitectural` plasat` sub copertina imens`, dantelat`, a unor grinzi metalice sprijinite de ziduri din beton aparent...sau a unor mici piese din c`r`mid` care acoper` r`m`[i]ele zidurilor romane. Basoreliefuri [i pietre recuperate \ncastrate \n masa neted` a pere]ilor din c`r`mid` [i beton. Timpul [i-a \nchis cercul [i ansamblul variat de coloane [i ziduri diverse, formnd o picatur` de timp nou scenic [i narativ.

Sec]iune transversal` ; 1. Galeria 2. Pivini]a 3. Scena 4. Culisele (spatele scenei) 5. Zon` tehnic`

Straturi contrastante ale treptelor plasate \ntr-un beton alb, neted, sau folosirea unor pietre recuperate urm`rind croiala original` a teraselor. Adapostit` de ploaie, soare [i de vnt, vocea tragic` a anticilori rasun` din nou. Evidente de la prima vedere, ad`ugirile moderne se integreaz` rapid in masa maiestuoas` [i vast` a zidurilor.

1. INTRODUCERE "cl`dirile [i grup`rile sau ansamblurile lor nu reprezint` doar un ad`post al activit`]ilor noastre, ele ne reprezint` dincolo de via]a noastr`, ne reprezint` \n fa]a urma[ilor no[tri [i ne ilustreaz` istoria. |n acest context conservarea exemplelor trecutului are o importan]` covr[itoare \ntr-o cultur`."(16) Conservarea nu \nseamn` numai restaurare, reabilitare, revitalizare, regenerare: cel mai important procedeu al ei este reutilizarea cl`dirilor vechi, adaptndu-le la programe noi, diferite de cele care le-au fost investite originar. Arhitec]ii, la fel ca [i investitorii, antreprenorii [i agen]ii imobiliari, au f`cut la \nceput un front comun \mpotriva mi[c`rii pentru conservarea cl`dirilor, oricare ar fi fost procedeul utilizat. Educa]ia [i temperamentul arhitectului spore[te dorin]a sa de a-[i pune semn`tura pe o construc]ie a lui \nsu[i nu de a ad`uga o "\nfloritur`" pe semn`tura unui \nainta[. "Chiar [i Michelangelo, dac` ar fi avut timp [i resurse financiare, ar fi reconstruit Roma [i Floren]a dup` planurile sale. Mai recent, chiar [i Le Corbusier a propus un plan \n care ar fi demolat cea mai mare parte a Parisului pentru a o \nlocui cu zgrie nori f`r` personalitate."(17) Arhitec]ii au opus rezisten]` adapt`rii construc]iilor \n vederea re-folosirii deoarece vedeau acceptarea ei ca o amenin]are a "sistemului" [i posibila \mpiedicare de a croi o nou` structur`. Antreprenorii, la fel. Guvernele nu [i-ar mai putea manifesta autoritatea. De abia \n ultimii ani arhitec]ii s-au convins c` prin acceptarea unui proiect de conversie nu \[i pierd pozi]ia \n ierarhia profesiunii. Robert Stern este de p`rere c` "trebuie s` schimb`m educa]ia de arhitectur`, s` dep`[im limitele curentului modern [i s` recunoa[tem c` obiectivele interesante pentru arhitec]i sunt mult diferite de ale utilizatorilor. Avem nevoie s` dezvolt`m tehnicile de restaurare, s` al`tur`m construc]ii noi celor vechi [i s` le construim dup` reguli obligatorii."(6) |n "Re-architecture" {erban Cantacuzino remarc` "dovada accept`rii fenomenului de a re-folosi vine chiar de la arhitec]i \ntruct unor nume ca Rogers, Stirling, Martorell [i Mackay le sunt deseori asociate lucr`ri de conversie."(18)

MUZEUL MARINEI DE PE LOIRE LA CHATEAUNEUF - SUR LOIRE

10

1. INTRODUCERE

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

1.4.Politici [i legisla]ie 1.4.1. Context interna]ional Dup` cel de al doilea r`zboi mondial ritmul schimb`rilor s-a accelerat \n asemenea m`sur` \nct proliferarea urmat` de demolare a devenit uzual` \n mediile urbane. Politicile de sistematizare au dus la str`mutarea activit`]ilor industriale [i comerciale din zonele centrale tradi]ionale \n zonele periferice sau chiar rurale, ce le-au fost alocate exclusiv. Cl`dirile care au ad`postit aceste activit`]i, (ex. depozite, distilerii, ateliere, etc) amplasate pe terenuri cu valoare comercial` din ce \n ce mai ridicat`, au fost demolate pentru a face loc proiectelor profitabile pentru spa]ii de birouri [i centre comerciale. |n Europa, nevoia reconstruc]iei dup` dou` r`zboaie devastatoare a condus la apari]ia unui mare num`r de teoreticieni [i practicieni ai conserv`rii. Dat` fiind valoarea istoric` inestimabil` a patrimoniului european [i aprecierea ora[ului istoric ca o oper` de art` complet`, aici s-a aplicat, \n mod logic, refacerea (prin restaurare [i consolidare) a unei construc]ii [ubrezite \n forma sa original`, cum ar fi, de exemplu, Domul din Koln. |n consecin]` \n politica de conservare se aplic` conceptul ora[ului istoric iar restaurarea [i revitalizarea sunt aspecte ale aceluia[ proces. Dezvoltarea este necesar` pentru a p`stra ora[ul viu, pentru a crea condi]iile economice pentru conservarea \ntregului dar totdeauna se respect` integritatea ora[ului istoric - rela]ia primar` a ora[ului cu situl s`u [i mediul \nconjur`tor. |n Europa [i America ast`zi este acceptat faptul c` politica de conservare - \n care g`sirea de noi folosin]e pentru construc]iile vechi este doar o parte - trebuie s` fie integrat` politicii de sistematizare. Demersul european impune arhitectului cuno[tin]e istorice [i arheologice temeinice, o mai mare umilin]` \n actul de concep]ie, mai mult respect pentru trecut. |n Europa [i Marea Britanie s-au construit \n "for]`" [i numeroase cartiere reziden]iale (dintre care multe cu caracter social), finan]ate de c`tre autorit`]ile locale, \n formula cartierelor-satelit care au \nconjurat ora[ele [i au determinat p`r`sirea fondului de locuin]e construit \n zonele centrale.

CENTRU SPORTIV SI CULTURAL INTR-O FOSTA BISERICA LA TRIER, GERMANIA

11

1. INTRODUCERE Aceste mi[c`ri au condus la abandonarea cl`dirilor identitare ale comunit`]ii, l`sndu-le f`r` nici un rol [i, \n consecin]`, abandonate, uitate [i chiar condamnate la auto-distrugere. Acest proces, \nceput chiar din anii 1920 din ini]iative particulare care idealizau suburbia [i via]a la "]ar`", a fost \ncurajat de autorit`]ile publice [i speculat de investitori [i constructori. Ultimii 30 de ani au fost \ns` marca]i de o inversare lent` dar sigur` a op]iunilor. |n Marea Britanie "Legea |nlesnirilor Civice" (Civic Amenities Act) din 1967 a creat condi]ii noi cernd autorit`]ilor locale s` marcheze zonele protejate (spre a fi conservate) [i a \ncurajat [i alte ]`ri s` introduc` legisla]ie similar` pentru acest domeniu. De[i legea identifica necesitatea conserv`rii [i nu interesul pentru cl`dirile cu caracter istoric sau arhitectural au trecut c]iva ani pentru ca popula]ia, derutat` [i dezam`git` de pierderea repetat` a reperelor sale identitare, s` \n]eleag` inciden]a acesteia cu valorile de grup [i importan]a zonelor protejate. |n urma apari]iei legii din 1967 Ministerul Locuirii [i Consiliilor Locale din Marea Britanie a editat o publica]ie, mult apreciat` de speciali[ti, sub titlul "Ora[ele istorice: conservare [i schimbare". Introducerea, adresat` de ministrul Anthony Greenwood, a \ncercat s` conving` asupra necesit`]ii utiliz`rii sistematiz`rii ca instrument pentru conservare: "Aceast` carte este despre imaginea sistematiz`rii care acum se bucur` de mai mult` aten]ie: modul de sistematizare creat trebuie s` tind` c`tre o conservare cu o atitudine pozitiv`, calit`]ile bune pe care le de]in ora[ele noastre trebuie p`strate. Exist`, desigur, multe lucruri \n ora[ele noastre care trebuie schimbate dar nu exist` nici un motiv pentru care prin ideea conserv`rii s` nu se schimbe ceea ce se dore[te.."(19) Cartea sugereaz` c` cea mai bun` cale pentru a evita un conflict \ntre vechi [i nou este s` se planifice \mpreun` conservarea [i schimbarea. |n anul urm`tor, 1968, a ap`rut Legea Sistematiz`rii Urbane [i Rurale con]innd, \n capitolul V, noi prevederi referitoare la conservare [i la cl`dirile istorice. Preocuparea pentru protejarea construc]iilor vechi are o lunga tradi]ie \n Marea Britanie, cu organiza]iile cele mai cunoscute pentru activitatea, pertinen]a [i seriozitatea lor, pentru rolul lor \n adoptarea legisla]iei de c`tre guvernele care s-au succedat. Una dintre cele mai vechi asemenea organiza]ii este S.P.A.B. - Society for the Protection of Ancient Buildings (Societatea pentru protejarea construc]iilor vechi), \nfiin]at` \n 1877 de c`tre William Morris ca reac]ie la 12 zelul excesiv al "victorienilor" pentru restaurare. Manifestul S.P.A.B. recomand` "renovarea onest`" [i are una dintre cele mai importante filozofii de conservare, plednd pentru protejarea monumentelor \n locul restaur`rii lor, de[i atunci cnd a fost scris` nu era recunoscut` (pentru a fi aplicat`) nici o practic` de restaurare. Declara]ia Manifestului SPAB a marcat punctul de plecare a declara]iilor politice ulterioare care l-au adoptat [i dezvoltat f`r` s`-l amendeze; pentru a permite refolosin]a construc]iei (cu toate c` Morris ar fi pledat pentru eliminarea ei \n cazul \n care utilizarea originar` nu ar mai fi fost posibil`), acesta a fost totu[i amendat \n 1929. O alt` formul` g`sit` tot \n Marea Britanie este \nfiin]area funda]iilor cu scop caritabil denumite Building Preservation Trust (\n num`r de peste 180 \n prezent), ale c`ror obiective sunt de a achizi]iona, restaura [i asigura func]iuni convenabile cl`dirilor de interes istoric sau/[i arhitectural care ar putea fi distruse. |n completarea legilor care statueaz` protejarea patrimoniului construit, \n Marea Britanie se aplic`, \n cadrul legislativ la nivel na]ional [i local, o politic` de sus]inere financiar` a ac]iunilor de conservare, prin \mprumuturi avantajoase [i aloca]ii oferite de stat. De cealalt` parte a Atlanticului, \n S.U.A. - alt exemplu al bog`]iei perioadei industriale din secolul al XIX-lea, preocuparea pentru promovarea conserv`rii patrimoniului \n cadrul politicii de sistematizare este aproape exagerat`. Din cauza cre[terii ora[elor [i a expansiunii zonelor comerciale, industriale [i reziden]iale, sarcina protec]iei patrimoniului na]ional este dificil`. Interesul Congresului american pentru protejarea [i conservarea siturilor de importan]` istoric` este dovedit \nc` din 1906 cnd Legea "vestigiilor" autoriza pre[edintele s` proclame ca monumente na]ionale cl`dirile [i reperele aflate pe proprietate federal`. |ns`, abia \n 1949, Congresul a atestat Administra]ia Na]ional` pentru conservare istoric`; misiunea acesteia este de a oferi "educa]ie, consultare [i \ndrumare pentru a salva diferite zone istorice [i a revitaliza comunit`]ile americane". Scopul este de a crea, prin conservare, comunit`]i mai bune revigornd centrele tradi]ionale, zonele vechi reziden]iale, comerciale [i rurale, \n declin economic. |n 1966 Congresul a ratificat Legea conserv`rii istorice na]ionale (National Historic Preservation Act) prin care autoritatea federal` era explicit angajat` \n acest domeniu.

1. INTRODUCERE Apari]ia acestei legi a permis, prin \ncurajarea unui program adecvat \n scopul salv`rii patrimoniului, \nfiin]area Comitetului na]ional pentru conservare istoric` (National Advisory Council on Historic Preservation). |n 1976 o alt` lege permite utilizarea fondurilor ob]inute din veniturile externe pentru sus]inerea proiectelor de conservare ale comunit`]ilor. Aceea[i lege oblig` agen]iile federale de decizie s` ia \n considerare reutilizarea adecvat` a spa]iului construit (al cl`dirilor istorice) \n cazul revitaliz`rii unor zone. |n Fran]a no]iunea de conservare a patrimoniului arhitectural a fost concretizat` \nc` din secolul al XIX-lea prin paleta de m`suri [i servicii administrative create pentru salvarea monumentelor istorice \n proprietatea statului sau \n proprietate privat`; nefiind \ns` sus]inute de m`suri bugetare pe m`sur`, \n Fran]a nu s-au p`strat foarte multe monumente privilegiate. |n 1962 Legea Malraux marcheaz` un moment important \nlocuind grija pentru construc]iile unicat- obiecte de arhitectur` singulare - cu grija pentru "zona protejat`". Urmare a acestei legi s-a promovat [i acceptat ideea c` cel mai bun mijloc de a conserva un monument este de a-l transforma, a-i injecta via]` [i o func]iune util` pentru comunitate. De[i exist` dorin]a de re-utilizare a cl`dirilor vechi care nu sunt \nregistrate de Comisia patrimoniului, sistemul francez de finan]are \ncurajeaz` \n special reabilitarea monumentelor importante. Organisme interna]ionale UNESCO a fondat \n 1963 ICOMOS (Consiliul interna]ional pentru site-uri [i monumente istorice) \n scopul promov`rii studiului interna]ional al conserv`rii [i a \ncuraja propagarea lui \n ]`rile mai s`race economic dar care posed` un bogat patrimoniu istoric. Aceasta a generat o serie de evenimente [i la una din conferin]e, la Bruxelles, \n 1969, a ap`rut ideea organiz`rii Anului patrimoniului arhitectural din Europa (EAHY) ale c`rui obiective erau: s` trezeasc` interesul popoarelor Europei pentru patrimoniul lor comun s` protejeze [i s` eviden]ieze cl`dirile [i zonele de interes istoric [i arhitectural s` conserve caracterul ora[elor [i satelor vechi s` asigure construc]iilor vechi un rol activ \n societatea contemporan`. (DOCOMOMO (DOcumentation on COnservation of the MOdern Movement), mi[care pentru sus]inerea curentului modern, s-a \nfiin]at \n 1988 deoarece "patrimoniul arhitectural al modernismului este ast`zi \n pericol" datorit` vechimii sale, tehnologiei sale inovatoare, func]iunilor cu

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

BAR AMENAJAT IN PIVNITELE VECHIULUI PORT DIN CIVITAVECCHIA, ITALIA

13

1. INTRODUCERE care a fost investit originar [i climatului cultural prezent. Obiectivele principale (cuprinse \n Declara]ia de la Eindhoven din 1990) sunt urm`toarele: s` promoveze \nsemn`tatea curentului modern \n aten]ia publicului, autorit`]ilor, comunit`]ii profesionale [i academice implicat` \n mediul construit. s` identifice [i s` promoveze lucr`rile curentului modern prin \nregistrarea lor, desene, fotografii, arhiv` [i orice alte documente s` cultive [i s` promoveze tehnicile [i metodele de conservare adecvate [i s` le fac` cunoscute \n interiorul [i \n afara profesiunii s` se opun` distrugerii [i desfigur`rii lucr`rilor semnificative s` identifice [i atrag` fonduri pentru documentare [i conservare s` exploreze [i s` dezvolte "cunoa[terea" curentului modern.) 1.4.2. Context autohton |n Romnia exist` legi pentru protejarea patrimoniului cultural [i dorin]a de rezolvare a problemelor care decurg printr-o organizare coerent`, dup` modelul societ`]ilor cu tradi]ie \n domeniu. Aceast` dorin]` este exprimat` \n special la nivelul unei societ`]ii civice restrnse (mai ales a profesioni[tilor [i a oamenilor de cultur`). Starea patrimoniului [i a legilor care l-ar proteja este similar` cu cea a societ`]ilor sus-amintite din perioada de dup` al doilea r`zboi mondial. Sus]inerea financiar` este aproape inexistent`, fondurile alocate de la buget Ministerului Culturii reprezentnd modest dorin]a declarat` electoral a crmuitorilor. "Relicvele" epocii comuniste, r`mase ca structuri ostenite [i triste, sunt dup` 18 ani de "societate de consum", \nc` \ntr-o stare decrepit`, pierzndu-[i orice speran]` de utilitate social` \n lipsa unei decizii politice [i, ca urmare, a unei infuzii de capital financiar (de exemplu cl`dirile Bibliotecii Na]ionale [i a Muzeului Na]ional). Totu[i, dup` 1990, "vrnd s` participe la schimbul de idei [i valori, Romnia nu se mai poate situa \n afara tendin]elor [i evolu]iilor generale ale reglement`rilor culturale. Specificul cultural \nsu[i cere o protejare compatibil` cu ce este mai performant \n domeniu"(20) [i a aderat la o serie de conven]ii interna]ionale pentru a demonstra nevoia de racordare la principiile [i instrumentele consacrate pe plan mondial [i european. 14 Cele mai importante legi care reglementeaz` punerea \n valoare a patrimoniului cultural [i arhitectural, \n contextul interesului pentru lucrarea de fa]`, sunt Legea 422, a Patrimoniului cultural, din 18 iulie 2001, republicat` n 2006 [i Legea nr.6 din 2008, a patrimoniului tehnic [i industrial. Defini]ia, no]iunii de protejare, dat` prin legea 422/2001- art.2, alin(3), republicat` \n 2006, este : "Ansamblul de m`suri cu caracter [tiin]ific, juridic, administrativ, financiar, fiscal [i tehnic menite s` asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, eviden]a, conservarea, inclusiv paza [i ntre]inerea, consolidarea, restaurarea, [i punerea n valoare a monumentelor istorice [i integrarea lor social-economic` [i cultural` n via]a colectivit`]ilor locale." Protejarea monumentelor este un proces complex n care, dac` m`surile care-l caracterizeaz` nu se impun simultan [i n m`sura cuvenit`, rezultatul nu poate fi satisf`c`tor. Degeaba exist` m`suri juridice dac` lipsesc m`surile administrative sau [i mai simplificat degeaba exist` lege, dac` lipse[te aparatul care poate asigura aplicarea [i respectarea acesteia. Degeaba exist` m`suri financiare dac` lipsesc m`surile [tiin]ifice sau, mai simplu, degeaba sunt bani, dac` ace[tia sunt cheltui]i f`r` a lua n seam` recomand`rile speciali[tilor, adic` banii pot fii cheltui]i n defavoarea [i nu n favoarea monumentelor. Personajele ac]iunii de protejarea monumentelor sunt: proprietarii, administra]ia de specialitate, administra]ia public` local`, speciali[tii (restauratorii, proiectan]ii, executan]ii). Atribu]iile fiec`ruia sunt precizate exact [i detailat prin Legea 422/2001. Proprietarul monumentului este personajul principal, ale c`rui obliga]ii [i drepturi sunt prescrise de art. 36 al Legii 422/2001. Acesta poate s?-[i ndeplineasc` obliga]iile numai dac` [tie care sunt acestea. n acest sens Direc]ia pentru Cultur`, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional a fiec`rui jude] trebuie s` redacteze [i s` nmneze Obliga]ia privind folosin]a monumentului istoric. Ca s`-[i ndeplineasc` aceast` atribu]ie, DCCPCN trebuie s` cunoasc` proprietarul [i datele acestuia cerute prin obliga]ie, date care trebuie s` fie furnizate de administra]ia public` local` - conform Legii 422/2001 art. 46, pct. a). n prezent DCCPCN a redactat Obliga]iile de folosin]` a monumentelor istorice din ]ar` n propor]ie de 52%. Obliga]iile redactate au fost preluate de proprietari n propor]ie de 3%. Motivul neexpedierii sau nenmn`rii acestora

1. INTRODUCERE este neidentificarea proprietarului [i/sau a datelor acestuia (adresa exacta, actul de proprietate) sau refuzul acestuia de preluare. Pe lng` Obliga]ia privind folosin]a monumentului, proprietarul trebuie informat corect [i la unison att din partea administra]iei de specialitate (Direc]ia monumentelor) ct [i din partea administra]iei publice locale (Prim`rii,Consilii locale). Este de nepermis ca prim`riile s` faciliteze executarea interven]iilor pe monumentele istorice sau pe cele din zona de protec]ie a acestora, f`r` avizul de specialitate, adic` f`r` avizul Ministerului Culturii [i Cultelor, sau s` dezinformeze interlocutorii n leg`tur` cu procedurile aviz`rii sau ale normelor de protec]ie. Avnd n vedere numeroasele cazuri de omitere a consemn`rii necesit`]ii acestui aviz n certificatele urbanistice, n legea republicat` aceast` fapt` este considerat` contraven]ie la regimul de protejare a monumentelor istorice [i se sanc]ioneaze cu amend` de la 5.000 la 10.000 lei. Pentru urm`rirea modului de respectare a avizelor eliberate, este impus` de legisla]ia protej`rii monumentelor istorice transmiterea c`tre DCCPCN a copiilor de pe autoriza]iile de construire sau desfiin]are eliberate de Prim`rii, pentru monumentele istorice sau pentru lucr`ri din zona de protec]ie a acestora. De[i este o prevedere legal` (art. 46 alin (2) din Legea 422/2001 republicat) sunt cazuri cnd, nici la solicitarea scris` a unor servicii locale a DCCPCN, acesta nu a fost onorat. Totodat` exist` precizarea c` Autoriza]iile de construire eliberate pentru lucr`ri pe monumente f`r` avizul MCC [i f`r` respectarea acestora sunt nule de drept. [art. 23. alin (4)]. Inconsecven]a impunerii avizului MCC n zona de protec]ie a monumentelor istorice constituie pe de o parte fapt de prejudiciere a statului, n cazul omiterii acestuia avnd n vedere c` n conformitate cu Legea 422/2001 republicat`, n zona de protec]ie fiind perceput` tax` de avizare, iar pe de alt` parte nu se poate ca unii s` fie taxa]i [i obliga]i la aviz iar al]ii nu. Este o problem` de echitate n drepturi care nu poate fi nc`lcat` de administra]ia public`. O alt` consecin]` a unei colabor`ri insuficiente ntre organismele cu atribu]ii n domeniul protej`rii monumentelor istorice, respectiv ntre administra]ia de specialitate [i administra]ia public` local`, este faptul c` n multe jude]e nu sunt semnalizate [i marcate monumentele istorice, de[i aceast` marcare este impus` de art. 18 alin (3) al Legii 422/2001, republicat n 2006, conform c`reia calitatea de monument istoric este marcat` n mod obligatoriu pe bunul imobil printr-un nsemn amplasat de reprezentan]ii prim`riei n conformitate cu normele metodologice de semnalizare a monumentelor istorice (Ordinul Ministerului Culturii [i Cultelor nr. 2.237/2004). La ora actual` la majoritatea monumentelor istorice, nsemnul este cel amplasat n anii 1970 -

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT n cazul n care el mai exist` [i este neconform prescrip]iilor. Conven]ii interna]ionale. Avnd n vedere c` Uniunea European` nu impune condi]ii privind politica cultural` a statelor membre, nu sunt impuse condi]ii nici n ceea ce prive[te politica conserv`rii patrimoniului arhitectural; exist` ns` recomand`ri n acest sens prin Conven]iile interna]ionale, iar aplicarea recomand`rilor este asigurat` de aderarea statelor la aceste Conven]ii. Necesitatea adopt`rii unor astfel de conven]ii a ap`rut ca urmare a constat`rii c` "patrimoniul imobil este din ce n ce mai amenin]at de distrugere nu numai datorit` cauzelor obi[nuite de degradare dar [i prin evolu]ia vie]ii sociale [i economice care le agraveaz` prin fenomene de alterare." Conven]ii europene la care a aderat Romania: 1.Conven]ia de la Floren]a, din 2000, referitoare la "Protec]ia peisajului european", care introduce no]iunea de peisaj cultural, a fost ratificat` prin Legea nr.451/2002, publicat` \n Monitorul Oficial nr.536 din 7 iulie 2002; 2.Conven]ia de la Granada, din 1985, referitoare la "Protec]ia patrimoniului arhitectural al Europei" a fost ratificat` prin Legea nr.157/1997, publicat` \n Monitorul Oficial nr.274 din 13 octombrie 1997; 3. Conven]ia de la Paris, din 1954, referitoare la "Cooperarea cultural` european`", a fost ratificat` prin Legea nr.117/1991, publicat` \n Monitorul Oficial nr.258 din 20 decembrie 1991. Aceste conven]ii promoveaz` adaptarea sistemelor legislative [i a reglement`rilor na]ionale la exigen]ele conserv`rii integrate a patrimoniului arhitectural, preg`tirea de speciali[ti arhitec]i [i urbani[ti, ingineri constructori [i peisaji[ti n domeniul protej`rii patrimoniului arhitectural [i ntreprinderea unor ac]iuni care s` salveze meserii pe cale de dispari]ie n cadrul activit`]ii artizanale. P`r]ile semnatare ale conven]iei de la GRANADA, printre care [i Romnia se oblig` prin Legea 157 /1997 la urm`toarele: 1."s` aplice n temeiul protec]iei juridice a bunurilor considerate proceduri corespunz`toare de control [i autorizare" 2.supunerea spre aprobare c`tre autoritatea competent` a proiectelor de demolare sau de modificare a unor monumente deja protejate, precum [i al oric`rui proiect care afecteaz` mediul lor nconjur`tor 3.posibilitatea autorit`]ilor publice de a obliga pe proprietarul unui bun protejat s` efectueze anumite lucr`ri sau de a i se substitui, n cazul n care acesta nu este n m`sur` s` le fac` 15

1. INTRODUCERE 4. s` prevad`, n func]ie de competen]ele pe plan na]ional, regional sau local un sprijin financiar din partea autorit`]ilor publice pentru lucr`ri de ntre]inere [i de restaurare a patrimoniului arhitectural situat pe teritoriul s`u 5. fiecare parte se angajeaz`, s` procedeze astfel nct infrac]iunile la legisla]ia de protec]ie a patrimoniului construit s` fac` obiectul unor m`suri corespunz`toare [i suficiente din partea autorit`]ii competente. Aceste m`suri pot antrena la nevoie, obliga]ia pentru autorii infrac]iunii s` redea starea anterioar` a unui bun protejat distrus". Recomand`rile de mai sus se refer` la patrimoniul arhitectural na]ional care includ [i monumentele istorice. Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice a fost elaborat` pe baza recomand`rilor conven]iilor europene prelund inclusiv defini]iile acestora. Pe lng` aceste protec]ii ICOMOS - Comisia Mondial` a Monumentelor [i Siturilor istorice a nfiin]at lista patrimoniului mondial localizat \n Romnia. Ministerul Culturii [i Cultelor a propus dezbaterii publice "Legea patrimoniului industrial na]ional" iar la \nceputul acestui an ea a fost promulgat`, ca legea nr.6/2008. In Romania exist` nc` multe obiective ale patrimoniului industrial, chiar din secolele trecute, dintre care unele mai func]ioneaz`. Privatiz`rile, situa]ia economic` precar` a proprietarilor sau chiar investi]iile au favorizat demol`ri, cas`ri, distrugeri rapide de patrimoniu valoros clasat sau nc` nereperat. Potrivit legii patrimoniului industrial, acesta este reprezentat de "m`rturii ale culturii industriale, de la primele manifest`ri preindustriale [i pn` n prezent, avnd semnifica]ie istoric`, tehnologic`, social`, arhitectural` sau [tiin]ific`". Aceste m`rturii, mobile sau imobile, ar putea fi construc]ii industriale - ateliere, hale, depozite, turnuri de ap`, centrale electrice etc. -, ma[ini, instala]ii, linii tehnologice, utilaje, precum [i proiecte, documenta]ii tehnice, fotografii, nregistr`ri video si audio, documente juridice, alte documente legate de industrie, constituite n arhive de ntreprindere [i fonduri documentare de stat sau private. Legea se refer` [i la protec]ia peisajelor culturale industriale, respectiv acele teritorii naturale sau urbane cu valoare de peisaj cultural al c`ror caracter este rezultatul interac]iunii n timp a factorilor naturali cu cei determina]i de activit`]i umane industriale. Protectia legal`, asigurat` n momentul de fa]` prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice [i Legea 182/2000 privind prote-

TIPOGRAFIE TRANSFORMATA INTR-UN COMPLEX COMERCIAL CU UTILIZARI MIXTE LA NEW YORK O cl`dire de 8 etaje, construit` nainte de primul razboi mondial, a devenit ineficient` din punct de vedere al costurilor de exploatare [i a fost p`r`sit` de chiria[i. n 1976 proiectul arhitec]ilor de la Stephen B.Jacobs & Associates a c[tigat premiul pentru acest proiect care propunea utilizarea panourilor solare pentru nc`lzire, instalate pe acoperi[ul cu o suprafa]` de peste 2000mp. Cl`direa urma s` aib` 188 duplexuri familiale, cu spa]ii comerciale la primele dou` niveluri [i un club de s`n`tate cu restaurant la ultimul etaj.

Cl`direa este situat` ntr-un cartier cu locuin]e dar n`ltimea interioar` de peste cinci metri permite inser]ia unui plan[eu intermediar iar ferestrele nalte ale fostei fabrici - ce aduc un plus de iluminat natural, conduc la ob]inerea unor spa]ii mari de locuit. Renovarea [i conversia cl`dirii a fost posibil` cu o subven]ie important` a Agen]iei de Locuire [i Dezvoltare Urban` care ncuraja la vremea respectiv` utilizarea oric`rei ini]iative de utilizare a energiilor alternative.

16

1. INTRODUCERE jarea patrimoniului cultural na]ional mobil, se refer` la obiectivele clasate [i are, chiar [i pentru acestea, o eficien]` relativ` ntruct n domeniul industrial primeaz` reglement`rile economice. Acum, potrivit legii, orice decizie a proprietarilor [i titularilor dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale cu privire la casarea sau demolarea de patrimoniu industrial, mobil sau imobil va fi, n mod obligatoriu, precedat` de o expertiz` de specialitate. n acest scop, proprietarii [i titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra obiectivelor de patrimoniu industrial sunt obliga]i s` notifice Ministerul Culturii si Cultelor Direc]ia Monumente Istorice [i Muzee, cu privire la inten]ia de demolare sau casare cu minimum trei luni nainte de termenul programat pentru aceasta. "Valoarea ridicat`, european`, a patrimoniului industrial romnesc, mobil sau imobil, situa]ia de risc n care se g`se[te acesta, precum [i eficien]a mai mult dect relativ` a protec]iei sale justific` necesitatea interven]iilor de inventariere, clasare [i salvare, care nu pot fi desf`[urate dect n condi]iile unor reglement`ri legale specifice", se ar`ta \n nota de fundamentare a proiectului de lege. Legea 50 din iulie 1991, republicat` [i reactualizat`, privind autorizarea execut`rii lucr`rilor de construc]ii, face referiri concrete n articolul 10, aliniatele a) [i b) la condi]iile de autorizare pentru executarea lucr`rilor de construc]ii n zonele asupra c`rora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protec]ie prev`zut n planurile de amenajare a teritoriului [i n documenta]iile de urbanism aprobate: a) n zonele construite protejate, n zonele de protec]ie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, [i n ansamblurile de arhitectur` [i situri arheologice, solicitantul va ob]ine avizul conform al Ministerului Culturii [i Cultelor, pe baza documenta]iilor de urbanism avizate [i aprobate conform legii; b) n cazul lucr`rilor de interven]ii asupra construc]iilor monumente istorice, pe lng` avizul conform al Ministerului Culturii [i Cultelor, se vor ob]ine avizele specifice cerin]elor de calitate a construc]iilor potrivit prevederilor legale. Legea nr.10 din 1995 privind calitatea n construc]ii, care reglementeaz` verificarea [i atestarea solu]iilor de proiectare [i se refer` la controlul calit`]ii execu]iei n scopul asigur`rii vie]ii de serviciu [i exploat`rii corespunzatoare a cl`dirilor, precizeaz` n articolul 18, aliniatul 2 c` "Interventiile la construc]iile existente se refer` la lucr`ri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiin]are par]ial`, precum [i la

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOFTURI INTR-UN FOST DEPOZIT AL PORTULUI SAN FRANCISCO

17

1. INTRODUCERE lucr`ri de repara]ii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul ini]ial al cl`dirii sau a unei expertize tehnice ntocmite de un expert tehnic atestat, [i se consemneaz` obligatoriu n cartea tehnic` a construc]iei" iar n articolul 21 se precizeaz` c` investitorii, persoane fizice sau juridice care finan]eaz` [i realizeaz` investi]ii sau intervent]i la construc]iile existente n sensul legii, au urm`toarele obliga]ii principale referitoare la calitatea construc]iilor: ....... litera h) expertizarea construc]iilor de c`tre experti tehnici atesta]i, n situa]iile n care la aceste construc]ii se execut` lucr`ri de natura celor prev`zute la articolul 18, alin. 2 al prezentei legi". Realitatea ne arat` c`, n pofida existen]ei prevederilor acestor legi, prim`riile [i consiliile locale uit` de multe ori s` cear` avizul Direc]iei pentru Cultur`, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional, situa]ie n care monumente istorice, cu valoare de patrimoniu sau de arhitectur` sunt distruse pentru a se construi cl`dirile \n mod`, cu volume preten]ioase [i greoaie, colorate exotic.

LOCUINTA UNIFAMILIALA INTR-UN VECHI GRAJD LINGA LUCERNA, ELVETIA

CONCLUZII LA CAPITOLUL 1
|n ultimele 3-4 decenii preocuparea pentru patrimoniul construit s-a amplificat [i s-a responsabilizat aproape spectaculos; interesul pentru aceast` "latur`" a identit`]ii noastre de oameni a crescut cuprinznd aproape toate ]`rile [i a p`truns chiar [i \n sfera politicului. Patrimoniul arhitectural pare s` aib` calitatea de a r`spunde unei nevoi profunde, aproape instinctive, a sentimentului omului de identificare emo]ional` cu patrimoniul construit. Aceast` identificare explic` comentariile [i critica pe care opinia public` le face asupra tuturor opera]iilor de interven]ie - conservare, suprimare, modificare, re-afectare, re-utilizare, opinie public` ne\ncrez`toare deocamdat` \n aceste tipuri de demersuri. Trecutul [i, mai mult, imaginea pe care ne-o facem despre el, devine proprietate public`, obiect al unei con[tiin]e civice comune. Aceast` atitudine este definitorie pentru \n]elegerea formelor prin care se percepe ast`zi patrimoiul construit ca [i interven]iile ale c`ror obiect este. Amploarea [i puterea fenomenului provine, \n mare parte, din nevoia de identitate cultural-istoric`, de repere [i de referin]e \ntr-o lume cu un ritm de via]` rapid [i o evolu]ie din ce \n ce mai accelerat`. "Patrimoniul construit reprezint` un fel de plas` de siguran]`, ofer` o garan]ie, lini[te[te prin prezen]`, prin juxtapunerea omului cu timpul"(21) Adaptarea patrimoniului mo[tenit din trecut la nevoi care evolueaz` este 18

1. INTRODUCERE procesul necesar al progresului istoric. Aceast` adaptare continu` face parte din \ns`[i identitatea patrimoniului dar ea induce probleme diverse [i poate constitui chiar [i o amenin]are pentru el. Procesul de conversie a func]iunilor a ap`rut ini]ial din motive economice [i a fost preluat \n ultimii 30 de ani ai secolului al XX-lea pentru revitalizarea unor cl`diri [i zone cu semnifica]ie istoric` sau cultural`, r`mase f`r` utiliz`ri din diferite ra]iuni. Sigur c`, \n principiu, este recomandat sau de dorit ca s` se atribuie cl`dirilor vechi func]iuni asem`n`toare sau apropiate func]iunilor originare pe care le-ar suporta f`r` a fi nevoie de schimb`ri structurale [i f`r` a agresa valoarea estetic`. |n anumite cazuri \ns`, pentru cele care sunt luate \n considerare \n acest studiu, este justificat` o conversie radical`. Aceast` ac]iune impune \ntotdeauna o mare sensibilitate [i o competen]` dovedit` a speciali[tilor (arhitec]i, tehnicieni, istorici) - oameni de cultur` implica]i. Cu toate acestea, dup` cum se va vedea \n exemplele urm`toare, dac` ea este corect [i bine dirijat` att din punct de vedere estetic ct [i economic [i social, conversia constituie o cale important` de regenerare [i, prin urmare, de conservare a cl`dirilor [i de \nsufle]ire a cartierelor uitate \n paragin`, de adaptare a lor la activit`]ile actuale ale societ`]ii [i de eficientizare a spa]iului construit. Patrimoniul arhitectural fiind o mo[tenire colectiv` este de la sine \n]eles c`, \n afar` de sub\n]elesele interven]ii [i responsabilit`]i ale autorit`]ilor publice, sunt implica]i to]i membrii comunit`]ii. |n acest sens autorit`]ile publice trebuie s` consulte, \n permanen]`, locuitorii comunit`]ii asupra tuturor proiectelor care le afecteaz` cadrul vie]ii lor. Cu alte cuvinte demersul ini]ial, istoric [i cultural, devine o adev`rat` politic`, bazat` pe o activitate de natur` [tiin]ific`, care coordoneaz` toate eforturile.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

HOTEL INTR-O VECHE MAMASTIRE LA ARRAIALOS, PORTUGALIA

NOTE CAPITOLUL 1
1) "Six concepts" in "Architecture and Disjunction", Bernard Tschumi, Cambridge, MIT Press 1995 2) "The Necessity of Theory" , Vittorio Gregotti, Casabella nr.494, Septembrie 1983 3) "The Renovation of the Body: John Hejduk and the Cultural Relevance of G theoretical Project", Alberto Perez-Gomez, AA Files 13 nr.8, 1986 19

1. INTRODUCERE 4) "The Death and Life of Great Amercian cities", Jane Jacobs, \n Theories and Manifestoes ot Contemporary Architecture" Charles Jencks &Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.25 5) "Complexity and Contradiction in Architecture" Robert Venturi, \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.41 6)"On Style, Classicism and Pedagogy" Robert Stern, \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.183 7)"The End of Classical", Peter Eisenman, \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.282 8) "On the Typology of Architecture", Giulio Carlo Argan, \n "Theorizing a New Agenda for Architecture", Kate Nesbitt, Princeton Architectural Press, New York, 1996, pag.243 9) "Relevance in Classical Architecture", Demetri Porphyrios, \n "Theorizing a New Agenda for Architecture", Kate Nesbitt, Princeton Architectural Press, New York, 1996, pag.92-96 10) "Learning from Las Vegas" Robert Venturi [i D.Scott Brown, MIT Press Cambridge Massachusetts, 1977, pag.139 11) "Post-Modern: the Architecture of Post-Industrial Society", Paolo Portoghesi, Rizzoli International Publications, 1984, pag. 96 12) idem 4) 13) "Towards the Contemporary City" Rem Koolhaas 1989, \n "Theorizing a New Agenda for Architecture", Kate Nesbitt, Princeton Architectural Press, New York, 1996, pag.328-330 14) idem 2) 15) "Seven Lamps of Architecture" John Ruskin, Dover Publications Inc.; New Edition 1990, pag.185 16) "Buldings Reborn: New Uses, Old Places" Barbaralee Diamonstein, Harper & Row Publishers, 1978, pag.13 17) "Conservation and Development in Historic Cities" Pamela Ward, Oriel Press Limited, 1968, pag.23 18) "Re-Architecture" {erban Cantacuzino, Abbeville Press Publishers, New York 1989, pag.11 19) "Politics and Preservation", John Delafons, E & FN SPON, 1997, pag.45 20) "Protec]ia patrimoniului cultural \n Romnia - culegere de acte nornative", Sergiu Nistor, Editura Universitar` "Ion Mincu", Bucure[ti, 2002, pag.4 21) "Alegoria patrimoniului" , Francoise Choay, Editura "Simetria", 1998, pag.129
LOCUINTA UNIFAMILIALA INTR-UN VECHI DEPOZIT LA BRESCIA

20

1. INTRODUCERE

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

21

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 2. CONVERSIA 2.1. Conversia - definirea termenului Conversia sau re-utilizarea adaptat` \n arhitectur` este procesul de adaptare al cl`dirilor vechi unor noi folosin]e Re-utilizarea, re-adaptarea, re-luarea structurilor construite au precedente \ndep`rtate istorice \n scopul prelungirii perioadei de via]` a unei cl`diri. |n antichitate structurile construite \n piatr`, robuste, au durat mai mult dect imperiile [i [i-au schimbat programele de mai multe ori. |n timpurile moderne dorin]a de a p`stra cl`dirile [i cartierele istorice a ap`rut \n multe ]`ri vestice datorit` diferitelor curente romantice, na]ionaliste [i istorice. Ast`zi imperativul de a extinde ciclul de via]` a unei structuri se leag` direct de obiectivele dezvolt`rii durabile (oprirea extinderii urbane, conservarea materiilor prime [i conservarea energiei). Totodat` multe dintre aceste ]`ri se schimb` \n mod dramatic ca peisaj datorit` deplas`rii opera]iunilor industriale c`tre ]`rile din sud [i est, l`snd vacante cl`dirile industriale masive. Chiar [i natura institu]ional` se schimb` avnd ca urmare golirea multor sedii ale spitalelor, sanatoriilor, cl`dirilor militare [i, de asemenea, a multor cl`diri de birouri. Singura solu]ie pentru vindecarea acestor situa]ii se \ntrevede a fi procesul de conversie. Un exemplu poate fi cel al multor cartiere ale ora[elor americane, martore ale schimb`rilor demografice rasiale [i etnice din timpul ultimului veac, unde sinagogile au fost transformate \n biserici sau temple de cult ale congrega]iilor neo-protestante sau cel al comunit`]ilor mici unde cl`dirile unor [coli dezafectate sau ale oficiilor de po[t` au fost adaptate pentru re-utilizarea ca spa]ii comerciale sau birouri. Tate Modern de la Londra este un exemplu de re-utilizare adaptat` la scar` urban` - prin convertirea unei vechi termocentrale din sudul Tamisei \ntr-o galerie de art` modern` - fiind, de asemenea, [i un exemplu de regenerare urban`. Alte muzee rezultate din adaptarea unor vechi fabrici sunt "MassMOCA" (centrul din Long Island, New York) [i Dia: Beacon - Muzeul Funda]iei de art` Dia \n nordul New York-ului. Station Square din Pittsburg, Pennsylvania este un alt exemplu de 21

CLADIRE DE BIROURI LA HAMBURG, CONVERTITA IN APARTAMENTE

2. CONVERSIA regenerare urban` prin conversia unei fostei g`ri - peroane [i birouri - cu lungimea de mai bine de 1 km, \ntr-o zon` turistic` cu multiple func]iuni (magazine, birouri [i hotel). Folosind acest procedeu, foste cartiere industriale ca Meatpacking District din Manattan, New York [i Callowhill din Philadelphia, Pennsylvania, sunt "\nobilate" [i transformate \n cartiere reziden]iale. Apartamentele tip loft sunt acele apartamente rezultate \n urma conversiei spa]iilor industriale \n locuin]e. Aceste spa]ii s-au pretat foarte bine sistemuluii de locuire tip "studio" cu zona de noapte organizat` pe supant`. Deseori apartamentele tip loft constituie componente ale ini]iativelor de regenerare urban` care includ renovarea cl`dirilor industriale [i transformarea lor \n galerii de art`, promovnd zona respectiv` ca un "cartier al artelor". Ini]ial populare printre arti[ti, acum lofturile sunt c`utate [i de al]i boemi iar \nobilarea fostelor zone de manufactur` ale marilor ora[e este \n prezent un tipar curent (unul dintre acestea este cartierul Meatpacking din Manhattan). Un exemplu al modului \n care o legisla]ie lipsit` de prejudec`]i \ncurajeaz` conversia unor cl`diri industriale [i comerciale neviabile economic, \n comunit`]i reziden]iale de lofturi de lux, este adoptarea Ordonan]ei pentru reutilizarea adaptat` de c`tre prim`ria ora[ului Los Angeles (mai \nti pentru Cartierul Artelor). Deoarece cererea pentru astfel de locuin]e a devenit att de mare, dezvoltatorii [i agen]ii imobiliari au hot`rt s` creeze loft-uri prefabricate chiar \n cladiri nou-construite dar procedeul este criticat deoarece "produsul" nu este autentic. Re-utilizarea adaptat` este \n strns` leg`tur` cu conservarea istoric`, integrarea \n via]a contemporan` prin "refolosire" fiind procedeul cel mai \ndr`zne], dificil [i paradoxal de punere \n valoare a patrimoniului; el const` \n reintroducerea unui monument dezafectat \n circuitul folosin]elor curente, evitnd un destin muzeal sau, mai r`u, abandonarea sau chiar demolarea lui. Multe cl`diri sunt semnificative \n primul rnd pentru arhitectura lor ca relicve vernaculare ale unor timpuri trecute [i pot fi asociate cu oameni sau evenimente importante; altele au fost proiectate de arhitec]i renumi]i. Declinul industriei grele \n ]`rile dezvoltate, petrecut la mijlocul secolului al XX-lea, a condus la un stoc de cl`diri industriale greoaie, neutilizate [i oarecum ciudate \n peisaj c`rora li se poate aplica, \n scopul recuper`rii lor, o opera]iune de conversie. 22 Reciclarea cl`dirilor a fost un mijloc important [i eficient \mpotriva demol`rii, de conservare a patrimoniului istoric; s-a dezvoltat ini]ial ca o metod` de protejare a cl`dirilor istorice semnificative pentru comunit`]i. |n literatura de specialitate reabilitarea este definit` ca "o varietate de repara]ii [i \mbun`t`]iri aduse unei cl`diri existente pentru a-i permite s` fie utilizat` pentru programe contemporane p`strndu-i totodata caracteristicile istoriei sale trecute". Prin urmare conversia este o componenta a reabilit`rii [i este deseori numit` "re-utilizare adaptat`" pentru a evita termenul "refolosire", legat de reconversie, termen consacrat pentru o lung` perioad` de timp dar abandonat \n ultimii ani. Identitatea noastr` de oameni (ca individ, grup, comunitate) este definit`, printre altele, [i de leg`tura cu spa]iul provenit din mediul construit; cu alte cuvinte acest spa]iu contribuie la crearea identit`]ii noastre. F`r` a avea vreo leg`tur` cu motiva]ia utilit`]ii "construirilor" noastre - care \[i pot [i chiar \[i pierd \n timp valoarea proprie, aceste construc]ii se constituie ca material fragmentar al unei reprezent`ri axiomatice despre noi \n[ine. |n aceast` reprezentare tocmai aceast` component` identitar` a templelor, catedralelor, caselor, castelelor, fabricilor [i uzinelor, podurilor [i g`rilor, centralelor electrice [i chiar a monumentelor funerare, prime[te o importan]` semnificant`. R`d`cinile unei societ`]i stabile, \n timp [i \n spa]iu, de care avem nevoie pentru a ne identifica, au ca m`rturii toate construc]iile de valoare "mo[tenite", denumite ast`zi generic patrimoniu construit, ce se constituie \n patrimoniu cultural la orice nivel al s`u. "De fapt noi avem nevoie de continuitateconservarea istoric` nu este o necesitate sentimental` ci psihololgic`. Trebuie s` \nv`]`m s` ne respect?m istoria [i s` conserv`m cladirile vechi valoroasee bine s` \nv`]`m s` le p`str`m nu ca piese jalnice de muzeu ci s` le d`m noi intrebuin]`ri." Ada Louise Huxtable (1) Una dintre ac]iunile noastre pentru p`strarea cu respect a acestui bun mo[tenit este restaurarea. Restaurarea este o procedur` complex` iar practicarea ei poate varia \n func]ie de concep]ie. "Conservarea nu este [i, mai ales, nu \nseamn` numai restaurare. Cu toate c` la \nceputul anilor '60 aceasta era obiectul unei preocup`ri modeste, \n zilele noastre exist` o mi[care puternic`, manifestat` de comunit`]ile oric`rui trg sau ora[el din ]`rile civilizate. Acest efort uria[ are ca scop p`strarea trecutului nostru, asigurarea unei ancore a memoriei noastre

2. CONVERSIA colective...Apreciez c` cel mai important aspect al mi[c`rii de conservare este reciclarea cl`dirilor vechi - adaptndu-le pentru a le utiliza altfel dect au fost gndite la origine. Acest fenomen are nenumarate denumiri, nu toate potrivite: renovare, reabilitare, remodelare, reciclare, readaptare, recuperare ambiental`, utilizare extins`, re-utilizare adaptat` (probabil cel mai adecvat termen de[i nu chiar eufonic!)" Barbaralee Diamonstein(2) Ca urmare a amploarei sale acest curent nou \n arhitectur` reprezint` un fenomen social care eviden]iaz` atitudinea comunit`]ilor \n privin]a resurselor naturale [i chiar a propriilor lor existen]e, ceea ce s-ar defini mai exact printr-o revolu]ie sociala civic` contemporan`. 2.2 Conversia - motive, justific`ri Pn` \n anii '70 demolarea era cel mai folosit procedeu pentru a uita cl`dirile vechi [i de prisos care intoxicau peisajul ora[elor. Refacerea de dup` al doilea r`zboi mondial a \nsemnat o cre[tere u[oar` dar inevitabil` \n prosperitatea general` [i a declan[at o cre[tere vertiginoas` a propriet`]ilor [i valorilor patrimoniale. Ca urmare, s-a \nregistrat o cre[tere urban` rapid` [i dezvoltarea sectoarelor de proprietate att cel particular ct [i cel public. Chiar mai mult, datorit` achizi]iilor masive de automobile, cerin]a re-sistematiz`rii planurilor urbanistice existente pentru extinderea drumurilor, a devenit tot mai stringent`. |n timpul ultimei jum`t`]i a secolului al XX-lea conceptul de adaptare a cl`dirilor a c[tigat din ce \n ce mai mult` recunoa[tere ca alternativ` viabil` vis vis de construc]iile noi, ca rezultat al mai multor influen]e; distrugerea total` prin demolare [i \nlocuirea fondului de locuin]e defectuos dar recuperabil \n multe zone urbane, \n special \n perioada 1960 - 1970, a mers prea departe, l`snd nenum`rate comunit`]i f`r` "suflet" [i \nlocuind cele mai multe dintre casele individuale tradi]ionale cu blocuri de calitate modest`, cu sec]iuni neadecvate. Chiar [i folosirea unor noi metode tehnice a influen]at negativ calitatea cl`dirilor de locuin]e sociale. |n afara de aspectele economice [i legale exist` [i alte motive luate \n considerare cnd se vorbe[te despre conversia cl`dirilor \n opozi]ie cu redezvoltarea (demolare [i reconstruc]ie) [i se eviden]iaz` urm`toarele: termenele - lucr`rile de conversie [i reabilitare dureaz` de obicei mai pu]in dect construc]iile noi (\n func]ie de opera]iile prev`zute "dezmembrarea" unei vile aristocratice \n cteva apartamente se poate face \n 4-6 luni, adic` jum`tate din timpul necesar unei construc]ii noi cu acela[i num`r

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT de apartamente, indiferent de tehnologia utilizat`) performan]a \n exploatare - necesitatea cre[terii calit`]ilor termice, acustice, structurale [i de durabilitate ale unei cl`diri \n exploatare conduce de multe ori la lucr`ri de adaptare - renovare ale acesteia; consumurile excesive de energie induc opera]ii de ridicare a eficien]ei termice a anvelopei [i a instala]iei de \nc`lzire [i, ca urmare, lucr`ri de renovare schimbarea func]iunii - \n situa]ia unei cl`diri p`r`site pentru o lung` perioad` din cauza demod`rii func]iunii ei ini]iale, adaptarea re-func]ional` este o solu]ie pentru asigurarea continuit`]ii vie]ii (prin ocuparea ei eficient`) oprirea deterior`rii - o adaptare adecvat` (re-func]ional`) este un r`spuns viabil pentru oprirea factorilor care contribuie la deteriorarea cl`dirii [i asigur` cre[terea valorii ei patrimoniale constrngerile legale - cnd cl`direa nu poate demolat`, fiind inclus` \n planuri de sistematizare, \n pofida condi]iei ei defectuoase, solu]ia de p`strare poate fi adaptarea fie prin conversie fie prin renovare conservarea - cnd cl`direa este protejat` f`cnd parte din patrimoniu cultural [i este util` p`strarea ei pentru regenerarea zonei aplicarea conceptului de construire durabil` - re-utilizarea sau cre[terea eficien]ei instala]iilor unei cl`diri este o solu]ie mai adecvat` [i mai convenabil` din punct de vedere al mediului deoarece o construc]ie nou` implic` lucr`ri de demolare [i consumuri noi de energii ob]inerea subven]iilor - \n unele cazuri, \n special cnd este vorba de cl`diri istorice sau cartiere de locuin]e tradi]ionale (\n ]`rile dezvoltate) se ofer` subven]ii guvernamentale sau din partea comunit`]ilor locale. 2.3. Conversia - consecin]e ale procesului de conversie 2.3.1. Avantaje Pentru societate P`strarea [i refolosirea cl`dirilor istorice constituie beneficii indiscutabile pe termen lung pentru comunit`]ile care le pre]uiesc. Atunci cnd o opera]iune de conversie este facut` inteligent, conversia poate reda [i men]ine semnifica]ia tradi]iei unei cl`diri [i asigur` supravie]uirea ei. In loc s` ajung` o ruin` neglijat` de nerecunoscut, cl`dirile din patrimoniul istoric convertite cu [tiin]` [i profesionalism pot fi folosite [i apreciate \n continuare. Comunit`]ile, guvernele, dezvoltatorii [i investitorii, caut` din ce \n ce mai mult diferite mijloace pentru a reduce costurile sociale, economice [i de mediu ale extinderii (expansiunii) [i dezvolt`rii urbane. Suntem cu to]ii constien]i c` proiectarea [i calitatea mediului construit din ora[ele noastre sunt vitale pentru calitatea vie]ii noastre. Pe plan mondial (mai pu]in \n Romnia, aici aceast` preocupare este \nc` 23

2. CONVERSIA modest`), \n contextul sistematiz`rii generale [i locale, grija pentru patrimoniu s-a combinat cu preocup`rile generale pentru mediu [i calitatea vietii. Majoritatea comunit`]ilor sunt preocupate \n mod serios [i responsabil de faptul c` [i genera]iile viitoare vor beneficia de anumite zone [i locuri protejate inclusiv cele ale patrimoniului istoric. Stilul nostru de via]` este \mbog`]it nu numai prin recuperarea [i p`strarea cl`dirilor din patrimoniul istoric dar [i prin adaptarea loc ca locuri accesibile [i folosibile. Beneficii economice Aplicnd procedura de conversie cl`dirilor din patrimoniu istoric rezult` cteva beneficii [i reduceri ale costurilor financiare. Economia realizat` din evitarea demol`rii va cre[te [i mai mult, propor]ional cu cre[terile costurilor energiei prev`zute pentru viitor. De fapt nu exist` o cercetare final` asupra pie]ei cl`dirilor din patrimoniu refolosite dar au devenit \n fapt populare datorit` originalit`]ii lor [i autenticit`]ii lor istorice. Studii f`cute pentru pie]ele de profil ale ]`rilor dezvoltate au ar`tat c` bilan]ul investi]iilor financiare [i beneficiile ob]inute din opera]iunile analizate din punct de vedere comercial al schemelor de re-utilizare adaptat` s-a dovedit cu mult mai stabil [i rentabil dect costurile [i riscurile unei investi]ii de conservare [i recuperare care ar fi decurs din aplicarea oric`rui alt procedeu. Acelea[i studii relev` faptul c` aceste scheme de re-utilizare adaptat` au dus la investi]ii cu adevarat viabile pentru proprietarii acestor cl`diri, fie ei particulari sau publici. Promovarea inovatiei Adaptarea cl`dirilor istorice din patrimoniu reprezint` o provocare autentic` pentru arhitec]i [i designeri de a g`si [i alege solu]ii inovatoare, numeroasele proiecte existente certificnd aceast` afirma]ie. Datorit` presiunii dezvolt`rii urbane crescute se adapteaz` din ce \n ce mai multe cl`diri prin acest procedeu, fapt din care rezult` exemple superbe de proiecte care p`streaza semnifica]ia mo[tenirii patrimoniilor. Pentru mediul nconjur`tor Re-folosinta cl`dirilor joaca un rol important \n dezvoltarea durabil` a comunit`]ilor de pretutindeni. Unul dintre beneficiile de mediu al opera]iei de conversie/refolosire a cl`dirilor este "p`strarea" energiei \ncorporate \n cl`direa original`. Energia \ncorporata se define[te ca energia consumat` de (c`tre) toate procesele asociate cu "producerea" cl`dirii de la achizi]ionarea resurselor naturale la recep]ia "produsului" final. 24 Prin re-folosirea cl`dirilor energia lor ncorporata este salvat`, f`cnd proiectul acceptabil din punct de vedere al dezvolt`rii durabile [i al protej`rii mediului [i a resurselor. Cladirile noi au costuri ale energiei \ncorporate mult mai ridicate dect cele ale cl`dirilor re-folosite. Dac` ne referim la ]`rile dezvoltate exist` statistici c` \n anul 2001 cl`dirile noi au \nsumat cam 40% din energia anual` [i consum al materiei prime, 25% din produc]ia de lemn, 16% din sursele de apa, 44% din terenurile ocupate [i aproape 50% din totalul emisiilor poluante (controlate). Atunci cand conversia implic` cl`diri istorice, beneficiile legate de mediul nconjurator sunt [i mai semnificative ntruct atributele istorice, estetice [i emo]ionale aduc un plus de valoare peisajului. 2.3.2.Dezavantaje func]ionale - din literatura de specialitate se observ` c` nu exista garan]ia c` o cl`dire adaptat` va avea \ntrutotul calit`]ile \n exploatare ale unei construc]ii noi deoarece restric]iile pentru solu]iile de organizare a planului [i \n`l]imea nivelurilor pot duce la compromisuri f`r` a corespunde cerin]elor ocupan]ilor iar via]a cl`dirii nu este prelungit` conform a[tept`rilor; tehnice - nu exist` garan]ia c` lucr`rile de renovare [i \mbun`t`]ire a calit`]ilor instala]iilor vor rezolva toate deficien]ele \n exploatare; economice - investi]ia pentru lucr`rile de adaptare poate fi de multe ori ridicat` din cauza fie a unor vicii ascunse (constructive) fie din cauza respect`rii cerin]elor urbanistice contemporane, costurile de exploatare [i \ntre]inere pot fi mai ridicate dect costurile unei cl`diri similare nou construite, venitul ob]inut din chirii fiind mai mic; de mediu - nu totdeauna rezultatul lucr`rilor de adaptare poate s` fie comparabil sau compatibil cu calit`]ile de eficien]` ale unei cl`diri noi iar noua func]iune poate s` nu corespund` cu cele ale vecin`t`]ilor din punct de vedere al naturii sau a gradului de ocupare; din punct de vedere al legalit`]ii - e dificil s` se respecte toate reglement`rile actuale constructive sau urbanistice (protec]ia la foc, c`i de evacuare, rezisten]a structurii la cutremure) sau, pur [i simplu, s` fie o opera]iune nereu[it`. Exist` un echilibru fragil \ntre avantaje [i dezavantaje, din acest motiv este important` o metodologie profesionist` care s` ia \n calcul ct mai multe aspecte [i care, \n final, s` poat` stabili ct mai realist posibil, oportunitatea unei opera]iuni de conversie.

2. CONVERSIA 2.4. Apari]ia conversiei \n arhitectur` - component` a procesului de dezvoltarea durabil` Problemele globale referitoare la conservarea energiei [i reducerea polu`rii pentru a combate modificarea climatului au adus la ordinea zilei mai vechea atitudine referitoare la poten]ialul de folosire (al cl`dirilor): r`spunsul politic primar al guvernelor multor ]`ri dezvoltate la aceste probleme este dezvoltarea durabil`. Concepute de William McDonough [i Michael Braungart \n 1992, "Principiile de la Hanovra" au fost printre primele semnale care au eviden]iat \n mod limpede [i cuprinz`tor ideile fundamentale ale rela]iei \ntre dezvoltarea durabilit` [i mediul construit, admi]nd interdependen]a cu mediul natural [i propunnd o rela]ie nou` care include responsabilit`]ile noastre de a-l proteja. Principiile \ncurajeaz` to]i membrii societ`]ii - profesioni[ti sau nu - s` coreleze problemele de dezvoltare durabil` cu responsabilitatea etic` [i s` re-stabileasc` rela]ia integral` \ntre procesele naturale [i activitatea uman` prin: recunoa[terea interdependen]ei, simplu spus: orice activitate uman?, la orice nivel sau scar`, interac]ioneaz` cu [i depinde de mediul natural, pe plan local sau global eliminarea conceptului irosirii, lund \n considera]ie consecin]ele pe termen lung a ceea ce producem \n]elegerea limitelor proiectului [i tratarea naturii ca un model nu ca un obstacol de care trebuie s` evi]i sau s`-l controlezi. Principiile de la Hanovra(3) trebuie considerate ca un documen viu destinat procesului de transformare [i dezvoltare a \n]elegerii interdependen]ei \ntre umanitate [i natur` astfel \nct s` se poat` adapta pe masur` ce cuno[tin]ele noastre evolueaz`. 1. Accentueaz` dreptul umanit`]ii [i al naturii de a coexista \ntr-o formul` s`n`toas`, solidar` , diversificat` [i durabil`. 2. Recunoa[te interdependen]a. Elementele crea]iei (proiectului) umane interac]ioneaz` cu [i depind de lumea natural`, cu implica]ii importante [i diverse la orice scar`, extinznd considera]iile proiect`rii pentru a recunoa[te chiar [i efectele trzii. 3. Respect` rela]ia \ntre spirit [I materie. Ia \n considerare toate aspectele a[ez`rilor omene[ti referitoare la comunitate, locuire, industrie [i comer] care au leg`tur` cu rela]iile existente [i viitoare (evolutive) \ntre con[tiin]a spiritual` [i material`. 4. Accept` responsabilitatea consecin]elor deciziilor de proiectare asupra bun`starii umane, viabilit`]ii sistemelor naturale [I dreptului lor

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT de a co-exista. 5. Creeaz` obiecte cu o valoare sigur` pe termen lung. Nu \ncarc` genera]iile viitoare cu cerin]e pentru \ntre]inerea [I administrarea vigilent` a pericolelor poten]iale cauzate de concept]ia neglijent` a procduselor, proceselor sau standardelor. 6. Elimin` conceptul de irosire.. Evalueaz` [i optimizeaz` \ntregul ciclu de via]` al produselor [i proceselor \n scopul identific`rii cu sistemele naturale unde nu exist` pierderi prin irosire. 7. Se bizuie pe furnizarea natural` de energii. Crea]ia uman` ar trebui, la fel ca lumea vie]uitoarelor, s`-[i extrag` for]ele creatoare din energia perpetu`, solar`. S` incorporeze energia eficient [I bine pentru o utilizare responsabil`. 8. S` \n]eleag` limitele proiect`rii. Nici o crea]ie uman` nu dureaz` ve[nic iar proiectul nu solu]ioneaz` toate problemele. Acei care concep [i planific` ar trebuie s` exerseze umilin]a \n fa]a naturii [i s` o trateze ca pe un model [i mentor care nu poate fi ocolit sau controlat. 9. C`uta]i \mbun`t`]irea permanent` prin \mp`rt`[irea cuno[tin]elor acumulate. |ncuraja]i comunicarea direct` [i deschis` \ntre colegi, patroni, produc`tori [i utilizatori pentru a uni considera]iile de durabilitate pe termen lung cu responsabilitatea moral` [i a re-stabili rela]ia integral` \ntre procesele naturale [i activitatea uman`. Parcurgnd att literatura de specialitate ct [i exemplele studiate [i oferite \n aceast` lucrare, se observ` c` procesul de conversie respect` principiile de la Hanovra, reg`sindu-le \n valen]ele pozitive atribuite fiec`ruia dintre ele. Unicitatea unor astfel de proiecte, rezolv`rile lor ingenioase [i, \n final, adaptarea acestor vechi construc]ii la tehnologiile secolului XXI, sunt de fapt r`spunsurile [i rezolv`rile unor probleme ce ]in seama de proiectarea durabil` - \n cazul nostru - al arhitec]ilor. 2.5. Influen]a diferi]ilor factori asupra fenomenlui de adaptare a mediului construit 2.5.1.Conditiile economico-financiare (cerere/oferta) f Studii efectuate \n ]`rile cu economie dezvoltat` indic` schimbarea suprafe]ei medii a locuin]elor, \nregistrnd un declin continuu. |n Marea Britanie, de exemplu, \n ultimele dou` decade ale secolului al XX-lea, s-a \nregistrat o schimbare considerabil` a tipurilor de locuin]e cerute(4): -locuin]a destinat` (prin proiect) unei persoane a crescut de la 17% \n 1971 la 28% \n 1996, dintre care 28% reprezint` cea utilizat` efectiv de o persoan` -locuin]ele ocupate de cupluri c`s`torite au sc`zut sim]itor. 25

2. CONVERSIA Nu numai schimb`rile demografice au influen]at cererea pentru cl`dirile de locuit dar, de asemenea, [i factorii economici: cre[terea prosperit`]ii [i disponibilitatea fondurilor de finan]are au \ncurajat proprietarii locuin]elor s`[i adapteze casele sau apartamentele. Mul]i proprietari doresc s`-[i m`reasc` suprafe]ele unor zone ale locuin]ele lor, ca buc`taria, al]ii au nevoie de zone suplimentare, ca cele pentru studiu sau hobby sau garaje. Lucrul acas` a devenit comun, prin schimb`rile tipurilor de activit`]i [i de comunicare (internetul), [i \nc`perile lipsite de utiliz`ri au fost convertite \n mini sedii ale unor firme individuale sau familiale; alt` solu]ie pentru a rezolva aceast` necesitate a fost construirea unor extinderi care s` convin` acestor utiliz`ri. De asemenea au crescut [i preten]iile ocupan]ilor cl`dirilor de locuin]e, ca facilit`]ile de confort suplimentare cum ar fi grupurile sanitare cu du[, instala]iile termice mai eficiente [i, chiar, fa]ade mai frumoase. Cre[terea mediei de via]` are deopotriv` influen]` asupra cererii cl`dirilor de locuit: fie sunt necesare spa]ii suplimentare \n locuin]ele familiale pentru a g`zdui p`rin]ii \n vrst`, fie sunt necesare cl`diri specializate pentru \ngrijirea persoanelor de vrsta a treia, cl`diri ce pot ap`rea prin adaptarea prin conversie a unor cl`diri cu alte func]iuni ini]iale. |n ceea ce prive[te cererea pentru alte tipuri de cl`diri/func]iuni, aceasta s-a modificat considerabil, de asemenea, \n ultimii 20 de ani, datorit` schimb`rii rapide \n structura organizatoric` a societ`]ilor [i a practicilor contemporane de munc`. Exist` \n continuare practica de angajare [i lucru cu program fix, de la nou` la cinci, dar introducerea tipurilor alternative de colabor`ri, ca part-time, la \nceputul anilor '70, a influen]at utilizarea spa]iului construit, tipul [i ritmul ocup`rii acestuia. De asemenea evolu]ia [i dezvoltarea tehnologiilor informatice a avut un impact semnificativ \n cererea pentru spa]iile de birouri; computerele, imprimantele [i alte echipamente specifice muncii de birou sunt mai mici [i mai u[oare [i, \n consecin]`, ocup` mai pu]in spa]iu. Flexibilitatea spa]iului este o cerin]a imperativ` a noilor tipuri de organiz`ri ale \ntreprinderilor, pentru a acomoda practicile actuale ale activit`]ilor [i, pentru o companie \n continu` dezvoltare, este esen]ial` satisfacerea cerin]elor de schimbare a spa]iilor. 26 Standardele crescute ale cerin]elor de mediu pentru condi]iile moderne de lucru au condus la reabilitarea [i renovarea multor cl`diri de birouri. Astfel de cl`diri reflect`, de asemenea [i de obicei, imaginea corpora]iei care le ocup`. Reac]ia la cererea pie]ei \nseamn` c` unit`]ile de comer] tip retail, ca b`ncile [i supermarket-urile, trebuie s` se adapteze cel mult la fiecare cinci ani. Rata adapt`rii cl`dirilor comerciale este mai rapid` dect a altor tipuri de cl`diri, deoarece ele sunt mai sensibile la for]ele ce guverneaz` pia]a. Consecin]ele schimb`rii cererii de pia]`: \n unele sectoare, ca birourile \n centre ale ora[elor scumpe, cererea a sc`zut; acest lucru a fost indus de faptul c` oferta mare a spa]iilor de birouri amplasate \n centrele ora[elor a determinat existen]a multor cl`diri cu o rat` de utilizare sc`zut`, deci disponibile; existen]a unui important stoc de cl`diri neocupate; de exemplu, \n Marea Britanie exist` aproximativ un milion de case \n aceast` situa]ie(5); cre[terea num`rului de cl`diri vechi care nu corespund standardelor contemporane; multe cl`diri au fost demolate deoarece nu s-a g`sit solu]ia convenabil` economic pentru a le "vindeca" defectele fizice (ca igrasia avansat`) redundan]a multor cl`diri industriale cu amplasamente neadecvate, respectiv ori \n zone f`r` cerere pe pia]a imobiliar` ori \n zone unde nu s-au definitivat planurile de sistematizare. In acest moment este dificil s` se prevad` cu mare exactitate toate tipurile de cereri referitoare la spa]iile construite, ca urmare a schimb`rilor rapide actuale [i viitoare. Problema este mai acut` \n cazul cl`dirilor cu alte func]iuni dect cele de locuire deoarece cererea acestora este influen]at` de condi]iile economice de moment ale pie]ei. Cererea referitoare la spa]iile reziden]iale este predictibil` deoarece schimb`rile demografice sunt mai u[or de estimat dect condi]iile economice pe termen lung. Schimb`rile viitoare ce se \ntrev`d la nivelul tipologiilor construc]iilor cerute se refer` la : cre[terea num`rului [i tipurilor de facilit`]i pentru recreere (centre de sport [i fitness, cl`diri de cinematografe tip multiplex, restaurante) cre[terea num`rului persoanelor care lucreaz` acas` (\n sistem de colaborare sau ca liber profesioni[ti) cre[terea folosirii informa]iei tehnologice pentru cump`raturi [i recreere prin internet

2. CONVERSIA o mai mare diversitate a tipurilor de activit`]i tip retail (baruri, cafenele, spa]ii pentru internet cafe) cre[terea num`rului de locuin]e pentru o persoan` - \n oricare variant` posibil` dar oricum cu o calitate superioar` cre[terea num`rului de cl`diri pentru persoane de vrsta a treia - \n special cl`dirile cu un singur nivel cererea pentru cl`diri cu spa]iu interior adecvat condi]iilor de munc` variabile cererea pentru spa]ii "inteligente" - cu senzori, materiale corepunz`toare care r`spund eficient condi]iilor \n schimbare ale climatului [i cerin]elor ocupan]ilor. Schimb`ri \n oferta altor tipuri de cl`diri diferite de cele reziden]iale sunt determinate de: multe cl`diri vechi nu sunt adecvate facilit`]ilor moderne, \n special pentru instala]iile corespunz`toare informa]iei tehnologice cheltuielile de \ntre]inere sunt extrem de ridicate datorit` tehnicilor vechi de construire [i a materialelor utilizate care nu sunt \n acord cu cerin]ele de eficien]` energetic`, de aici decurgnd costuri de operare mari standardele de mediu ridicate cerute pentru condi]iile moderne de munc` asimilarea cl`dirilor cu imaginea companiilor care le ocup` cl`dirile inteligente sunt comune durabilitatea a devenit o problem` a politicilor publice [i a organiz`rii companiilor. Consecin]ele schimb`rilor ofertei decurg din: o presiune tot mai puternic` pentru adoptarea tehnicilor de construire durabil` filozofia conserv`rii se va afla \n prim plan utilizarea sistemelor BMS \n spa]iile industriale [i publice diversificarea materialelor "inteligente" [i sc`derea pre]urilor. 2.5.2. |nvechirea (\mb`tranirea) [i redundan]a cl`dirilor A[a cum spune Jane Jacobs \n "Death and Life of Great American Cities": "|ntr-un cartier trebuie s` se amestece cl`diri care au vechimi [i st`ri diferite, iar cele vechi ar trebui s` fie \ntr-o propor]ie serioas`" (6) Fiecare cl`dire are propria ei durat` de via]` datorit` faptului c` nici o cl`dire nu are acela[ tipar de utilizare [i nici acelea[i condi]ii ini]iale de localizare sau climat. Dep`[irea moral` este un atribut firesc prin care poate trece

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT orice construc]ie [i a fost numit` "a patra dimensiune a unei cl`diri"(7) deoarece determin` ritmul de adaptare sau demolare a acesteia; spa]iul gestioneaz` primele trei dimensiuni (lungime, l`]ime, \n`l]ime) iar timpul gestioneaz` a patra dimensiune care \n contextul utiliz`rii cl`dirii este la fel de important. |n termeni generali "\nvechirea" este m`sura nefolosin]ei unui obiect \n timp [i indic` tendin]a unei valori (imobiliare sau de alt` natur`) sau a unor procese de a deveni dep`[ite, demodate, aceasta fiind starea de tranzi]ie spre statutul de "f`r` folos". Cnd ne referim la construc]ii, ne gndim la gradul de ne-folosire a unei cl`diri \n leg`tur` cu factorii de cerere sau de ofert`. Se pot lua m`suri de prelungire a timpului de utilizare a unei cl`diri [i, \n consecin]`, obsolen]a ei devine relativ`. De aceea, \nvechirea ei moral` poate fi apreciat` ca o func]ie a deciziei umane [i nu consecin]a "for]elor" naturale; orice factor care tinde, \n timp, s` reduc` capacitatea sau eficien]a unei cl`diri de a asigura necesit`]ile ocupan]ilor s`i, comparativ cu alte cl`diri de acela[ tip, va contribui la \nvechirea ei. Abandonarea unei cl`diri \mb`trnite are ca efect imediat deteriorarea ei; interven]iile primare de oprire ale deteriorarii sunt numai dou`: \ntre]inerea ei prin lucr`ri frecvente sau conversia ei pentru o alt` func]iune. Nu vorbim aici despre demolare care este ultima interven]ie, brutal`. Schimb`rile rapide economice, demografice [i tehnologice influen]eaz` riscul demod`rii [i \mb`trnirii multor cl`diri. O re]et` pozitiv` pentru combaterea a acestei probleme este proiectarea unor spa]ii flexibile att pentru o cl`dire nou construit` ct [i pentru spa]iile supuse unor opera]iuni de conversie. Ipoteza conform c`reia condi]ia fizic` a unei cl`diri se deterioreaz` propor]ional cu vechimea ei este admis` de toat` lumea \n pofida tehnologiilor [i materialelor moderne folosite. De[i exist` solu]ii pentru \mpiedicarea anumitor reac]ii chimice \n materialele de construc]ie - \n timp (pentru ca o]elul din betonul armat, de exemplu, s` nu mai corodeze), modific`rile fizice datorate unor influen]e exterioare (ca funinginea sau vandalismul), conduc la deterioararea vizibil` a cl`dirii, \n special a anvelopei. Deteriorarea structurii [i a pere]ilor cl`dirilor este de obicei asociat` cu trei cauze principale: umezeala, descompunerea biologic` [i mi[c`rile (cauzate de mi[c`ri ale p`mntului, vnt, etc.). Se poate spune c`, de la darea ei \n func]iune, randamentul originar al structurii [i \nchiderilor unei cl`diri va fi subminat de dou` influen]e primare: 1.agen]ii climatici - sunt chiar cei care afecteaz` \n primul rnd exteriorul cl`dirii [i, prin acesta, [i interiorul, att cel material ct [i microclimatul 27

2. CONVERSIA 2.agen]i func]ionali (activit`]ile utilizatorului) care afecteaz` \n primul rnd interiorul cl`dirii dar influen]eaz` (se propag`) [i exteriorul ( prin lipsa unei \ntre]inerii adecvate). |n concluzie, cl`dirile devin neutilizabile prin combina]ia mai multor factori: schimb`ri \n zona tehnologiilor folosite (datorate progresului tehnic) la care o cl`dire existent` nu se poate adapta deteriorarea structurii [i pere]ilor cl`dirii cauzate de condi]iilor climatice, via]a materialelor, etc.- se reduce capacitatea de a satisface necesit`]ile utilizatorilor [i randamentul energetic al cl`dirii schimb`ri ale bazei industriale a economiei ce induc schimb`ri \n gestionarea timpului - sectorul manufacturieir reducndu-se \n folosul sectorului serviciilor, astfel survenind schimb`ri \n practicile de lucru spa]iile utile disponibile devin insuficiente sau necorespunz`toare ca organizare sau dimensiuni imposibilitatea de aliniere a caracteristicilor cl`dirii noilor reglement`ri de siguran]` \n exploatare (din cauza costurilor foarte ridicate) imposibilitatea de a adapta cl`direa la o alt` func]iune din cauza unei structuri sau morfologii inflexibile. Redundan]a este, pe de alt` parte, cauzat` de supra-oferta existent` pe pia]` pentru un anumit tip de cl`dire care nu mai este cerut [i astfel se ajunge la un surplus fa]` de cerere (o cl`dire poate fi \ntr-o foarte bun` condi]ie fizic` dar, fiind localizat` \ntr-un cartier de periferie sau avnd o sec]iune care nu este \n "mod`" poate fi clasificat` ca redundant` dar nu [i \nvechit`). Datorit` ne-utiliz`rii ei, \ns`, o cl`dire redundant` poate deveni \nvechit`, f`r` operarea unor lucr`ri de \ntre]inere uzuale poate [i ea ajunge la acela[ stadiu de deteriorare. Unele cl`diri sunt mai predispuse dect altele s` devin` incapabile pentru o via]` util`. Cl`dirile vechi sau cele protejate (ca patrimoniu istoric sau cultural), de exemplu, sunt susceptibile de a fi \n exces, avnd structuri inflexibile [i nu pot fi cu u[urin]` supuse unor lucr`ri \n scopul refunc]ionaliz`rii lor. Alt motiv ar fi acela al mi[c`rilor demografice din centrele urbane [i declinul unor industrii, astfel \nct multe cl`diri comerciale sau reziden]iale r`mn f`r` utilizatori. Principalele schimb`ri actuale care determin` excesul unor anumite tipuri de cl`diri [i, astfel, crearea unui fond de "lucru" pentru opera]iuni de conversie, sunt: tele-banking - conduce la situa]ia \n care multe cl`diri de b`nci sunt \n surplus fa]` de cerere crearea centrelor comerciale tip mall \n afara ora[elor conduce la 28 p`r`sirea multor loca]ii din centru declinul sau chiar dispari]ia unor industrii de prelucrare tradi]ionale (textile, etc.) mic[orarea num`rului elevilor (\n anumite zone) duce la neutilizarea unor cl`diri ale [colilor. |n orice propunere de adaptare trebuie avute \n vedere consecin]ele actuale sau viitoare ale demod`rii sau redundan]ei unei cl`diri. Acestea se clasific` \n trei grupe principale: economice (costurile de \ntre]inere [i exploatare devin foarte ridicate, exist` alternative [i, \n plus, deteriorarea duce la sc`derea valorii cl`dirii), tehnice (echipamentele \nvechite determin` ca randamentul cl`dirii s` fie deficitar) [i func]ionale (cl`direa este sub-utilizat` sau par]ial locuit` din cauza st`rii ei demodate iar golirea ei complet` este cel mai sigur efect care duce la \nvechirea ei). In acela[ timp s-a observat c` demodarea sau redundan]a pot oferi chiar un impuls c`tre decizia de abordare a conversiei unei cl`diri sau chiar pentru regenerarea unei zone. 2.5.3. Flexibilitatea - capacitatea de schimbare [i modificare a cl`dirilor Cnd estim`m poten]ialul cl`dirilor pentru a fi adaptate diverselor utiliz`ri este bine sa \ncepem pur [i simplu de la suprafa]a necesar` consacrat` - \n plan=dou` dimensiuni - pentru diferite activit`]i specifice. Aceasta abordare ignor` \n`l]imea, rezisten]a [i alte caracteristici fizice care sunt necesare proiectului de detalii; concentrndu-ne asupra activit`]ii, nu categoriei de utilizare, putem observa mai bine tr`s`turile comune ale activit`]ilor umane, oricare are fi scenariul de utilizare. In 1963 profesorul Peter Cowan de la University College London, a f`cut un studiu pe aceasta tem` plecnd de la problemele cauzate de dezvoltarea rapid` a popula]iei asupra proiect`rii cl`dirilor de [coli [i spitale. Analiznd spa]iile folosite pentru un set generic de activit`]i umane \n rela]ie cu frecven]a cazurilor, el a ajuns la concluzia c` cele mai multe dintre aceste activit`]i au un indice al necesarului de spa]iu cuprins \ntre 2,5 [i 20 mp /utilizator, spa]iile mai mari avnd o frecven]` relativ sc`zut`. Aceast` constatare indic` faptul c` poten]ialul cl`dirilor, ce pare a fi limitat de constrngerile datorate organiz`rii interne, formei sau structurii, de adaptabilitate pentru o mare varietate de utiliz`ri nu este limitat de indicatorul "necesar de suprafa]`".

2. CONVERSIA Aceasta sugereaz` mai departe c` cele mai multe cl`diri sunt adaptabile, din punct de vedere fizic, mai multor utiliz`ri. Acest lucru conduce la concluzia c` cele mai multe cl`diri sunt compatibile mai multor func]iuni iar atitudinea foarte popular` \n anii '60, potrivit c`reia o cl`dire solid` se poate adapta oricnd, ar trebui s` fie un principiu c`l`uzitor al oric`rui raport din care decurge tema de proiectare. Adaptarea \n \n]elesul acestei lucr`ri se refer` la gestionarea [i controlul schimb`rii \n contextul atributelor func]ionale [i fizice ale unei cl`diri existente [i se bazeaz` pe premiza c` cl`dirile nu sunt "statice" \n aceea[i utilizare sau stare fizic` pe toat` durata vie]ii lor; chiar [i \n interiorul aceluia[i program nivelul activit`]ilor sau intensitatea ocup`rii nu r`mn constante \n timpul existen]ei cl`dirii. Pentru locuin]ele familiale aceste date se schimb` chiar \n timpul unei singure genera]ii (cnd copii cresc [i pleac` la facultate o parte a locuin]ei r`mne neutilizat`). |n ultimele 2 decade ale secolului al XX-lea natura [i rata schimb`rilor au fost f`r` precedent; se pare c` \n viitorul apropiat aceasta va continua cel pu]in \n acela[ ritm dac` nu [i mai rapid. Bine\n]eles c` multe dintre aceste schimb`ri s-au datorat factorilor tehnologici. Evolu]iile tehnicilor de construire automatizate [i componentele prefabricate [i, de asemenea, utilizarea materialelor sintetice [i compozite, au avut o influen]` important` \n industria construc]iilor. De asemenea inova]iile \n tehnologia informa]iei au [i ele efect asupra utiliz`rii cl`dirilor, \n pofida naturii conservatoare a industriei construc]iilor: microprocesoarele sunt mult mai mici dect versiunile lor originale [i, ca urmare, ocup` mult mai pu]in spa]iu dar, \n acela[ timp necesit` cablaje mai sofisticate. 2.6. Conversia - decizii pro [i contra Consultan]ii profesioni[ti ca arhitec]ii sau agen]ii imobiliari au o contribu]ie important` \n procesul de decizie al unei scheme de adaptare. Este oricum important ca ei s` fie con[tien]i tot timpul de necesit`]ile clien]ilor. Pentru cei mai mul]i dintre utilizatorii sau proprietarii cl`dirilor, cerin]ele critice pentru ca acestea s` fie eficiente n exploatarea pe termen lung sunt urm`toarele: 1. durabilitatea s` aib` o via]` lung` (s` fie rezistent` la factorii interni [I externi. 2. adaptabilitatea s` fie adaptabil` (pentru a se ajusta unor schimb`ri viitoare) 3. etan[eitatea s` fie izolat` (pentru a rezista intemperiilor)

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 4. eficien]a din punct de vedere energetic s` aib` un consum sc`zut de energie (eficien]` termic` [i costuri mici de exploatare) 5. s` asigure \n interior parametrii confortului. Exist` mai mul]i factori care influen]eaz` decizia \n favoarea conversiei unei cl`diri [i nu cea a unei noi investi]ii. Ace[tia pot fi: calitatea [i fezabilitatea altor variante - cererea [i oferta existente pe pia]` vor influen]a cel mai mult; amplasamentul cl`dirii existente - zonele centrale cu accese facile constituie alti factori importan]i (de asemenea [i planurile de regenerare urban` existente pentru situl \n discu]ie) valoarea terenului poate fi mai atractiv` dect a construc]iei \n cauz` starea fizic` [i morfologia cl`dirii - influen]eaz` major renovarea sau conversia unei cl`diri pentru a determina gradul de compatibiliate cu alte func]iuni factori operativi - gradul de distrugere [i dezmembrare pe care \l presupune adaptarea propus` influen]nd costurile [i termenele procesului de construire gradul la care cl`direa poate fi adaptat` pentru a r`spunde cerin]ele ocupan]ilor - influen]eaz` costurile [i termenele necesare opera]iunii poten]ialul de adaptare a cl`dirii - pentru a oferi siguran]a eficientiz`rii echipamentelor necesare pentru exploatare posibilitatea optimiz`rii calit`]ilor fizice ale construc]iei - aplicnd toate cuno[tin]ele [i informa]iile specializate convergente (proiectare, execu]ie, dotare cu echipamente, etc.) influen]e politice - existen]a unor legi de sistematizare urban` generale sau speciale statutul cl`dirii \n rela]ie cu legile patrimoniului istoric sau cultural (o cl`dire protejat` sau amplasat` \ntr-o zona protejat` nu va putea fi demolat` total sau par]ial) estimarea costurilor necesare - \n general un proiect de reabilitare cost` mai pu]in dect o nou` investi]ie; \n mod empiric s-a constatat c` o conversie are costuri care reprezint` dou` treimi din costurile unei construc]ii noi, de aici decurgnd firesc decizia \n favoarea conversiei nivelul calit`]ii spa]iului oferit \n rela]ie cu cerin]ele clien]ilor poten]iali cuantificat` diferit la locuin]e (unde moda [i popularitatea joac` un rol mai important dect calitatea intrinsec` a cl`dirii) fa]` de spa]iile comerciale (unde rolul important este cel al nivelului chiriei) via]a prognozat` a cl`dirii adaptate prin conversie - \n func]ie de catego29

2. CONVERSIA ria func]iunii, adaptarea trebuie s` asigure o prelungire a vie]ii de utilizare \ntre 10 [i 60 de ani procesul de proiectare - cu totul diferit \ntr-o conversie fa]` de proiectarea pentru o nou` cl`dire: procesul proiect`rii pentru o conversie este unul analitic [i nu sintetic, informa]iile necesare pentru proiect ob]inndu-se printr-o munc` de descoperire [i identificare procesual`, concomitent` cu concep]ia [i chiar cu execu]ia. Abordarea proiectului de conversie Orice proiect de adaptare/conversie trebuie s` aib` o tem`-cuprins de proiectare care s` eviden]ieze inten]iile clientului (proprietarului) \n leg`tur` cu acesta; astfel se stabilesc cerin]ele de baz` ale proiectului care este \ntocmit de c`tre responsabilul opera]iunii de conversie (arhitect/inginer/agent imobiliar) [i care \l propune dup` consult`ri aprofundate cu clientul. Aceast` tem` con]ine prima parte a studiului de fezabilitate [i se refera la urm`toarele probleme : obiectivul proiectului - respectiv cl`direa care se adapteaz`, con]inutul [i orice alte informa]ii de baz` necesare caracteristica social` care indic` cine si \n ce fel va fi utilizat` cl`direa dup` opera]iunea de conversie activit`]ile [i func]iunile dorite [i leg`turile \ntre ele constrngerile aplicate proiectului (de cost, proiectare, termene) cerin]e speciale (m`suri de durabilitate, constrngeri de \n`l]ime sau dimensiuni) sau subcontractan]ii ceru]i/indica]i schema de ocupare, tabele de finisaje [i orice alte dot`ri cerute.

CONCLUZII LA CAPITOLUL 2
Este foarte probabil ca interesul pentru adaptarea cl`dirilor existente va cre[te \n continuare \n ]`rile dezvoltate datorit` necesit`]ii construc]iilor durabile: este mult mai eficient [i mai responsabil, din punct de vedere al protec]iei mediului, s` investe[ti [i s` refaci cl`dirile vechi situate \n centrele urbane dect s` le demolezi [i s` le folose[ti terenul sau s` construie[ti pe terenuri curate situate \n proximitatea urban-rural`. Conversia sau re-utilizarea adaptat` este procesul de adaptare u a cl`dirilor vechi unor noi folosin]e. Progresul societ`]ii, att tehnologic ct [i ca atitudine general` [i obligatorie pentru controlul strict al mediului, conduce la transform`ri semnificative \n tipul [i m`rimea cererii propriet`]ilor. Totodat` propriet`]ile existente tre30

2. CONVERSIA buie s` r`spund` acestei schimb`ri a cererii prin adaptarea lor att pentru o utilizare polivalent` ct [ipentru conceptul de eco-durabilitate. Este probabil ca noile construc]ii s` devin` mai costisitoare [i, astfel, mai pu]in tentante; aceasta situa]ie este urmarea, \n parte, a lipsei terenurilor libere sau eliberabile \n centrele ora[elor [i a cheltuielilor ridicate necesare trat`rii terenurilor deteriorate ale fostelor utilit`]i industriale. |n aceste condi]ii proprietarii cl`dirilor vor fi mult mai interesa]i s`-[i adapteze cl`dirile noilor cerin]e dect s` demoleze [i s` re-dezvolte terenul, mai ales c` reciclarea cl`dirilor a devenit un mijloc de conservare a cl`dirilor istorice semnificative pentru comunit`]i. Un alt factor care influen]eaz` op]iunea pentru procesul de conversie este [i interesul crescnd pentru conservarea cl`dirilor din patrimoniu cultural [i istoric, interes materializat prin controlul legiferat asupra acestora. Pe de alt` parte procesul de adaptare a cl`dirilor prin procesul de conversie este o component` important` a strategiei de dezvoltare durabil`. |mpreun` cu ac]iuni de \ntre]inere adecvat` este necesar s` asigur`m prosperitatea pe termen lung a valorilor noastre. Mai mult dect att, opera]iunile de adaptare determin` un consum redus al energiei, pierderi sc`zute de materiale [i ofer` beneficii sociale p`strnd reperele comunitare familiare iar economia ob]inut` prin evitarea demol`rii unei cl`diri va cre[te [i mai mult, propor]ional cu cre[terile costurilor energiei prev`zute pentru viitor. Cre[terea num`rului proiectelor de adaptare are [i un impact major \n produsul total al industriei construc]iilor: se estimeaz` c` \n multe ]`ri dezvoltate ponderea acestor lucr`ri, la care se adaug` [i investi]iile pentru ntre]inere, va atinge \n curnd pe cea a investi]iilor noi. Procesele de renovare, adaptare, conversie, refunc]ionalizare a unei construc]ii sunt de cele mai multe ori mai complicate dect cele pentru construirile noi, ]innd cont de specificul ac]iunilor de cercetare, descoperire [i analiz` a diferitelor elemente [i componente ale cl`dirii, \n timpul procesului de concep]ie concomitent cu proiectarea [i execu]ia unui proiect de conversie. Schimb`rile economice, demografice [i tehnologice curente sus]in adaptarea cl`dirilor deoarece schimb`rile de mentalit`]i [i reflexe care decurg din acestea vor afecta riscul demod`rii multor cl`diri (mai greu de controlat dect deteriorarea, chiar utiliznd opera]iunea de conversie).

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA SI ATELIERUL UNUI ARTIST PLASTIC INTR-UN VECHI OFICIU POSTAL DIN LONDRA

31

2. CONVERSIA
CENTRU DE ARTE LA MONTPELLIER La mijlocul secolului al XIX-lea biserica Sainte Anne a fost reconstruit` deasupra ruinelor unei capele de secol XII. Cl`direa a fost terminat` n anul 1872, ntr-un stil neogotic reprezentativ pentru Viollet-le-Duc. Pentru a se construi n aceasta zon` a ora[ului au fost consulta]i de asemenea Haussmann [i Baltard. Carre Sainte Anne este ast`zi un centru expozi]ional organizat n nava acestei biserici neo-gotice convertite. Centrul expune n special expozi]ii de art` contemporan`. Arti[tii plastici care expun n timpul verii fac o scenografie unic` utiliznd arhitectura luminii [i culorile vitraliilor autentice.

Evolu]ia cl`dirilor este influen]at` de adaptarea lor altor utiliz`ri, ceea ce le prelunge[te via]a lor de serviciu, func]ional`. Avantajele sociale ale conversiei includ oferirea unei leg`turi cu trecutul [i revitalizarea unui cartier, unul dintre cele mai importante beneficii ale reutiliz`rii cl`dirilor fiind nt`rirea conexiunilor culturale. Conservarea, care este de cele mai multe ori cadrul \n care se opereaz` o schem` de conversie, are aproape totdeauna un serios sens politic, economic, social [i al mediului \nconjur`tor. Ca subliniere a istoriei institu]ionale, cl`dirile reprezint` adesea \ncrederea \ntr-o institu]ie ce serve[te cultura unei societ`]i [i a identit`]ii sale sociale. Restabilirea unui sens al locului din uitare [i incoeren]` creaz` o demnitatea re\noit` a genera]iilor [i locuitorilor actuali [i viitori, men]innd un sens al istoriei iar experien]a comun` [i tradi]ia une[te comunitatea [i mediaz` impactul altor schimb`ri.

NOTE CAPITOLUL 2
1) "Lessons in Healing the City's Scars" , Ada Louise Huxtable \n "The Adaptive Reuse of Historic Buildings", Sophie Francesca Cantell, Virginia Polytechnic Institute and State University , 2005, pag.2 2) "Building Reborn: New Uses, Old Places" , Barbaralee Diamonstein, Harper & Row Publisher, 1978, pag.13 3) "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture", Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.160 4) "Adapting Buildings for Changing Uses", David Kincaid, Taylor & Francis; 1 edition (December 31, 2002) pag.7 5) idem 4), pag.8 6) "The Death and Life of Great American Cities", Jane Jacobs \n "Theories and Manifestos", Charles Jencks and Karl Kropf, Academy Editions,1997, pag.25 7) Iselin & Lemer (1993) "The Fourth Dimension in Building: Strategies for Minimizing Obsolescence- Natl Academy Pr (April 1993) Cerceteaz` \n]elesul \nvechirii ca termen aplicat cl`dirilor; aceast` carte trateaz` factorii func]ionali, economici, tehnologici, sociali, legali, politici [i culturali care pot influen]a situa]iile cnd apare obsolen]a [i analizeaz` ac]iunile posibile ale proiectan]ilor, proprietarilor [i locatarilor (utilizatorilor) cl`dirilor pentru a amna sau a reduce costurile acestui proces.

32

2. CONVERSIA

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

33

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 3.PROCESUL DE CONVERSIE AL CLADIRILOR Din documenta]ia de specialitate reiese c`, din punctul de vedere al pie]ei imobiliare, conversia cl`dirilor este o alt` formul` de dezvoltare. De aceea, ca \n orice alt` ac]iune legat` de acest domeniu, exist` un factor de risc. Gradul de risc depinde de un num`r de variabile relevante ale schemei propuse de conversie, variabile care includ : amplasarea cl`dirii starea cl`dirii [i gradul de complexitate al lucr`rilor necesare pentru repararea defectelor perioada de timp necesar` execu]iei (implement`rii) acestor lucr`ri starea general` a economiei, cu impactul asupra dobnzilor pentru credite nivelul cererii existente pe pia]` pentru func]iunea propus` la momentul finaliz`rii lucr`rilor [i livr`rii cl`dirii pe pia]a imobiliar` nivelul constrngerilor legale (inclusiv a celor de sistematizare urban`) care ac]ioneaz` asupra propriet`]ii m`rimea investi]iei (costurile) valoarea estimat` a cl`dirii dup` conversie. Studiile efectuate de URBED(1) - o societate britanic` celebr`, de cercetare [i consultan]`, fondat` \n 1976, specializat` \n domeniile de regenerare urban`, dezvoltare economic`, management-ul dezvolt`rii durabile [i al transform`rii, promotorul unor tehnici recunoscute de regenerare urban`, apreciaz` ca \ntr-o opera]iune de conversie exist` trei cerin]e esen]iale [i patru stadii care sunt descrise mai jos: Cerin]e: 1. Abordarea corespunz`toare a dezvolt`rii /investi]iei - exist` dou` posibilit`]i: 1.a. abordarea conven]ional`, cnd este stabilit` cererea de pia]` pentru func]iunea nou` propus`, \n consecin]`, se cunosc utilizatorii [i, astfel, nivelul lucr`rilor de execu]ie; \n acest caz sunt necesare informa]ii precise [i abilit`]i pentru: determinarea tendin]elor curente ale pie]ei negocierea amplasamentului, a dimensiunilor, a demersurilor complexe \n scopul ob]inerii autoriz`rii de construire, inclusiv a investi]iilor \n]elegerea regulamentelor [i a logisticii opera]iunii de conversie
RENASTEREA UNUI CASTEL IN TICINO CASTELGRANDE, BELLINZONA, ELVETIA Arh.Aurelio Galfetti In punctul de intersec]ie al pasajelor alpine din Ticino, un promontoriu natural poart` pe vrful lui, o construc]ie medieval` . Din vremea imperiului roman pn` \n evul mediu istoria a f`cut din acest loc bolta [i poarta Italiei.

Acum accesibil printr-un lift, castelul este plasat \n jurul unei cur]i interioare. Aripa de sud ad`poste[te un muzeu arhelogic \n timp ce aripa de vest con]ine un restaurant. Turnurile cu sc`ri contemporane \n spiral` ofer` o vedere panoramic` asupra mun]ilor din jur. Accesul printr-o deschidere \ngust` care-[i croie[te drumul \n inima de [i[turi, cu f[ii de cus`turi din beton aparent care sunt inserate \n vechii pere]i.Tonurile [i densitatea materialelor \[i arat` r`d`cinile din arhitectura militar`.

Planul sitului: 1. Acces lift 2. curtea de sud 3. Receptia muzeului 4. muzeul arheologic 5. Sala de conferinte 6. Restaurant 7. Turnul alb (Bianca) 8. Turnul negru (Nero) 9. Curtea vestica

33

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR

MUZEUL VINULUI DIN CASTILLA CASTELUL DIN PENAFIEL, SPANIA Arh.Roberto Valle Gonzales O corabie din piatr` pentru un un muzeu al vinului din Castilla [i Lon Deta[ndu-se singuratic pe pintenul stncos, la r`scrucea strategic` a trei v`i, castelul medieval dateaz` din sec.10, cu modific`ri \n sec.15, se ridic` mndru [i sever, deasupra viilor sc`ldate \n soare. Iluminarea intim` prin lumini create de ziduri/ecran [i spoturi, se filtreaz` \n castele de sticl` transparente, cu culorile aurii ale strugurilor [i vinului. In ciuda scnteilor de lumin` ale patio-ului, iluminatul sofisticat este asigurat mai ales de fibre optice [i accentueaz` constrastul dintre lumina [i desgin-ul rafinat al casetelor expuse [i zidurilor cortin` masive. Muzeul ocup` una dintre cur]ile castelului; terasele lui de pe acoperis, \ncercuite de o cale acoperit`, [i ea deschis` publicului, este f`cut` din f[ii de teck gri, asemeni pun]ii unui vapor.

coordonarea sus]inut` \n scopul implement`rii rapide a \ntregului proiect, de la execu]ie pn` la exploatare. 1.b. abordarea antreprenorial` - din ce \n ce mai pu]in \ntlnit` fiind mai speculativ`, necunoscndu-se nivelul cererii pentru func]iunea propus` (utilizatorii), de obicei r`spunde cererii viabile de moment [i reac]ioneaz` prin flexibilitate [i mobilizarea entuziast` a participan]ilor. 2. Motorul ac]iunii - \n mod ideal este un conduc`tor al proiectului care ini]iaz` [i coordoneaz` opera]iunea de conversie. Pentru investi]iile din sectorul privat acesta poate fi un inginer, arhitect sau agent imobiliar - profesioni[ti sau reprezentan]i ai clientului (sau investitorului) iar pentru cele din sectorul public acest rol este asumat de consilieri locali entuzia[ti [i dinamici. 3. Cl`direa optim` - cl`direa ar trebui s` fie corespunz`toare func]iunii propuse \n ceea ce prive[te caracteristicile ei de amplasament, starea fizic` [i spa]ial` [i condi]ii legale deoarece multe cl`diri r`mn ne-utilizate din cauza loca]iei [i a acceselor nepotrivite. O cerin]` important` pentru conversia cu succes a unei cl`diri este aceea c` trebuie s` \ntruneasc` condi]iile de disponibilitate pentru aceast` formul` de adaptare, inclusiv eventualele restric]ii legale sau financiare. 3.1.Stadiile procesului sau proiectului de conversie 1. Stadiul de concept (sau de incubare) - perioada de analiza a cererii [i ofertei diferitelor func]iuni sau programe pe pia]a imobiliar` [i de decizie asupra variantei de conversie corespunz`toare a cl`dirii selec]ionate a. estimarea utiliz`rilor poten]iale - urmare a unei analize serioase, se definesc func]iunile compatibile tipului cl`dirii dup` principiul dezvolt`rii durabile b. \n]elegerea cererii c. selec]ionarea cl`dirii d. ob]inerea sprijinului autorit`]ii locale - important pentru flexibilitatea cerin]elor de armonizare la reglement`rile curente e. evaluarea st`rii cl`dirii [i a costurilor necesare pentru ob]inerea noii func]iuni f. formularea schemei - viabil` ([i tentant`), care include profitabilitatea social` [i financiar` g. ob]inerea sprijinului public (al comunit`]ii)

Sectiune transversala: 1. Paza (loc de straja) 2. patio 3. curte 4. receptia si magazinul 5. foyer-ul muzeului 6. camera de expozitie 7. auditoriu 8,9 - terase

Executat din sec]iuni de o]el gri [i cabluri tensionate, gardul de protectie nu obtureaz` vederea panoramic` din zidul crenelat. Muzeul vinului ad`postit \n interiorul acestei imense cor`bii, ia forma unei serii de platforme din metal u[or, plasate lng` ace[ti pere]i ancestrali, chiar pe stnc`. Spa]iul ocup` dou` etaje, prezentarea ocup` dou` etaje formate din grinzi de lemn sprijinite de un cadru de o]el deta[at de zidurile solide de calcar.

34

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR 2. Stadiul de organizare [i negocieri (inclusiv negocierea contractelor) \n scopul implement`rii opera]iunii [i de documentare asupra condi]iilor juridice [i caracteristicile st`rii fizice ale cl`dirii, stabilirea standardului de confort [i calitate pentru func]iunea dorit`, g`sirea echipei de profesioni[ti pentru execu]ia lucr`rilor, a constructorului, negocierea finan]`rii opera]iunii. 3. Stadiul de execu]ie - care necesit` un proiect corespunz`tor preten]iilor clientului, o bun` gestionare a subantreprizelor \n termeni de calitate [i respectare a termenelor, flexibilitate - posibilitatea adapt`rii proiectului unor cerin]e suplimentare ale clientului, controlul financiar [i rezolvarea problemelor nea[teptate, participan]ii sunt project managerul, proiectan]ii, constructorii, controlorii de calitate [i financiari. 4. Stadiul de organizare a strategiei adecvate de exploatare [i \ntre]inere a cl`dirii finite - cu participarea tuturor celor implica]i - clientul, project managerul, constructorul, organismele de decizie, inclusiv proiectan]ii a. vnzarea sau \nchirierea cl`dirii - marketingul opera]iunii b. atragerea clien]ilor (chiria[i [i/sau cump`r`tori) c. crearea atmosferei de succes, influen]nd manifest`rile [i comportamentul participan]ilor d. planificarea ac]iunilor viitoare 3.2. Metodologia organiz`rii spa]iilor \n procesul de conversie Organizarea spa]iilor \n opera]iunile de conversie \nseamn` g`sirea celei mai compatibile formule \ntre spa]iul disponibil \n cl`direa analizat` [i cerin]ele clien]ilor (necesit`]ile lor [i func]iunile corespunz`toare acestora) pentru acest spa]iu. O cl`dire propus` pentru conversie are un spa]iu limitat pentru a ad`posti noua utilizare; orice spa]iu suplimentar necesar, cerut de clien]i, poate fi ob]inut numai prin dou` modalit`]i: printr-o extindere, lateral` sau pe vertical` prin inser]ia unor plan[ee suplimentare care conduc la m`rirea suprafe]ei utile. Cererea spa]iului este determinat` de necesit`]ile clientului \n timp ce alegerea solu]iei pentru m`rirea suprafe]ei utile nu depinde numai de ingeniozitatea arhitectului sau a celorlal]i participan]i la proces ci [i de reglement`rile de sistematizare [i urbanism din zon`.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

HOTEL NTR-O MANASTIRE FRANCISCANA LA ALMENDRAL, SPANIA Arhitect: Carmen Cienfuegos Interioare: Lucia Bos Dominguin, Carlos Tristancho

Plan : 1. Biserica, sala de conferin]e 2. Nav`, foyer , pasaj 3. Sala de lectur` 4. Arhiva 5. Patio 6. Intrare 7. Spa]iu public

Mn`stirea Rocamodor a fost construit` n anul 1512 de c`lug`rii franciscani. E amplasat` ntr-un peisaj idilic, cu terase naturale, ntre mun]ii Monsalud [i p`[unile din Extremadura. Restaurarea a condus la amenajarea n cl`dirile vechi a 30 de dormitoare confortabile, duble, dar a p`strat structura existent`. Aceste od`i ad`posteau odinioar` sala de lectur`, biblioteca, buc`t`ria [i chiliile c`lug`rilor. Arcadele [i balconul, acoperit cu picturi murale pe plafonul boltit, ai capelei principale sunt atrac]iile principale ale sufrageriei.

35

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR

HOTEL NTR-O MNASTIRE BENEDICTINA LA CATALAYUD, SPANIA Arhitect: Gonzalo Urbizu Construit n secolul al XVII-lea,n stil baroc, pentru c`lug`rii benedictini, hotelul Husa Monasterio Benedictino este ast`zi o construc]ie restaurat` din piatr`, caramid` [i roc` cioplit`. n secolul al XIV-lea a fost construit un templu Mudejar, paralel cu construc]ia mn`stiriii - din care a fost p`strat doar presbiteriul. Intrarea cu arce gotice triple dateaz` din secolul al XVIlea iar arcele ncruci[ate ale bol]ii tavanului au fost nlocuite de unele decora]ii cu semilune [i un dom impresionant - toate fiind decorate cu ornamente tradi]ionale din [tucatur` \n stil baroc, specifice artei Mudejar.Descoperite recent, ruinele unei biserici protogotice au fost conservate n zona holului principal.

Metodologia determin`rii temei de proiectare necesar` organiz`rii spa]iilor con]ine: estimarea concret` a suprafe]ei disponibile, prin consultarea oric`ror informa]ii scrise existente (proiecte originale sau ale ultimei modific`ri, acte de proprietate, \nscrisuri \n cartea funciar`) [i m`sur`tori pe [antier pentru actualizarea tuturor acestor informa]ii stabilirea, prin consultarea cu speciali[ti \n domeniu (arhitec]i, agen]i imobiliari) a suprafe]elor nete standardizate necesare pentru utilizarea dorit` de client. 3.3.Procesul de conversie a cl`dirilor istorice Conversia este un proces complex pentru orice tip de cl`dire abordat; cl`dirile istorice au probleme care sunt absente sau minime \n cl`dirile mai recente. Sensibilitatea istoric` sau arhitectural` a cl`dirii este un aspect important iar prezen]a posibil` a unor materiale proaste sau deteriorate \n textura cl`dirii este un alt aspect. Principalele probleme \ntlnite de arhitec]i [i project manageri \n opera]iuni de conversie [i renovare sunt inventariate mai jos(2): geometria cl`dirilor vechi nu este \n concordan]` cu necesit`]ile actuale, de[i utilizarea tehnologiei poate debloca aceast` constrngere dificult`]i \n compatibilitatea componentelor [i materialelor existente care nu mai pot fi procurate sau pot fi executate \n alt sistem de referin]` (de exemplu m`surarea \n diferite sisteme, corespunz`toare perioadelor de construire). \nlocuirea acestor componente sau materiale necesit` comenzi dedicate, speciale, adaptnd materiale noi care pot avea comportamente diferite \n timp [i sunt mai costisitoare dificult`]i \n g`sirea minii de lucru calificate tehnicilor tradi]ionale [i dep`[irea termenelor promise datorit` lucr`rilor de execu]ie elaborate structura de rezisten]a neadecvat` la sarcinile noi, urmare a schimb`rii func]iunii [i a redistribuirii sarcinilor incertitudinea construc]iei propriu-zise, posibilitatea descoperirii unor defecte ascunse, goluri mascate, sau calitatea necorespunz`toare materialelor (carbonarea betonului sau coroziunea elementelor de o]el) cl`direa poate fi \ntr-o stare de distrugere mai avansat` dect evaluarea ini]ial` [i necesit` lucr`ri suplimentare [i costisitoare alegerea unei func]iuni care poate strica sau distruge caracterul istoric sau arhitectural al cl`dirii dac` sunt necesare modific`ri radicale ale structurii [i pere]ilor; pentru evitarea eventualelor efecte cauzate \n astfel de situa]ii se recomand` respectarea unor criterii de conservare.

36

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR Procesul de evaluare a poten]ialului [i caracteristicilor cl`dirilor istorice propuse pentru conversie necesit` o abordare mai respectuoas` [i mai rezervat`, avnd \n vedere sensibilitatea lor istoric` [i arhitectural`. Organismele na]ionale de conservare a patrimoniului istoric [i cultural, de exemplu din Statele Unite (National Park Service(3)), Marea Britanie (Society for the Protection of Ancient Buildings(4)), Olanda (Dutch Heritage), Fran]a (SDAP(5)), Romnia (Comisia Na]ional` a Monumentelor Istorice) gestioneaz` [i aprob` toate proiectele de conservare prin conversie ale cl`dirilor istorice. Opera]iile preliminare necesare \n vederea conversiei cl`dirilor istorice, eviden]iate [i reclamate de Agen]ia American` pentru Protejarea Patrimoniului sunt urmatoarele: verificarea documentelor disponibile \n form` electronic` evaluarea caracterului istoric aprecierea integrit`]ii arhitecturale, inclusiv starea fizic` propunerea reconfigur`rii spa]iului pentru a corespunde caracterului noii func]iuni verificarea reglement`rilor legale de construire [i sistematizare verificarea utiliz`rii subven]iilor [i revederea condi]iilor de finan]are verificarea publica]iilor de specialitate Cel mai vechi organism specializat \n protejarea [i conservarea patrimoniului istoric, SPAB(4), a elaborat un ghid pentru a ajuta proprietarii sau consultan]ii de specialitate pentru stabilirea celei mai compatibile nou` destina]ie, atunci cnd este cazul, deoarece se accept` faptul c` o structur` istoric` poate fi supus` unor modific`ri pentru a se asigura viitorul s`u. Adaptarea creativ` poate contribui pozitiv la istoricul cl`dirii dar o adaptare incompatibil` \i diminueaz` drastic integritatea, calitatea [i statutul. Urmare a acestor posibile efecte nedorite este necesar` estimarea tuturor consecin]elor asupra caracterului, carcasei, structurii [i contextuluii cl`dirii: Poate fi men]inut` func]iunea actual` dac` este compatibil` cu cererea existent` pe pia]`? Dac` nu, care sunt motivele? Este necesar` conversia rapid` a cl`dirii, dac` este neutilizat` [i p`r`sit`? Poate fi luat` \n considera]ie o alt` alternativ` de protejare pentru conservarea ei ? Va fi func]iunea propus` solu]ia viabil` pentru o perioad` medie de timp, f`r` a se executa lucr`ri majore sau de extindere ? Este cl`direa, \n starea [i cu func]iunea actual`, cerut` pe pia]a imobiliar`? Este cl`direa analizat` [i \n]eleas` suficient pentru a se identific` opera]iunile cele mai pu]in nocive asupra caracterului, structurii [i anvelopei?

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-O BISERICA LA AMBER HILL, MAREA BRITANIE Interioare: Es Devlin

Biserica cea veche din sit a fost la origine a Sf.Ioan Botez`torul. A fost proiectat` n 1867 de c`tre Edward Brwning, un arhitect din Stamford [i este men]ionat` pentru decora]ia sa din c`r`mid`, n volumul Cl`dirile din Anglia ale lui Sir Nikolaus Pevsner. Biserica a fost p`r`sit` n 1995 [i patru ani mai trziu a fost cump`rat` de Tim [i Angela Devlin. Exteriorul era intact. Es Devlin, fiica lor - scenograf de teatru, recunoscut` prin diferite premii primite, s-a ocupat de proiectul de interior. Ea a desenat o structur` simpl` suplimentar` sprijinit` pe 8 stlpi [i accesat` de dou` sc`ri gemene, l`snd un spa]iu sc`ldat generos n lumin`, att la parter ct [i la supant`, unde a organizat dormitorul [i baia. Zona acestora este unic`, cu elemente decorative [i mobilier n stil minimalist pe tonuri neutre, n a[a fel nct sunt eviden]iate lumina [i structura bisericii originale.

37

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR

HOTEL INTR-O MANASTIRE LA MAASTRICHT, OLANDA Arhitect: Camille Oostwegel O mn`stire frumoas` gotic` renovat`, \n complexul c`reia se g`se[te [i o biseric`, din centrul Masstrichtului, este un decor spectaculos pentru un hotel cu stil neobi[nuit. Acest complex mare de cl`diri folosea ca mn`stire [i biserica Ordinului C`lug`rilor invalizi la mijlocul secolului al XV-lea (1438).

a nceputul secolului trecut Victor de Stuers, mpreun` cu arhitectul Cuypers, au vrut s` salveze cl`dirile c`zute n ruin` [i dup` lucr`ri masive de renovare, acestea au fost folosite pentru Sta]iunea Na]ional` de Cercet`ri Agricole. n 1981 complexul a fost abandonat, devenind din nou o ruin`. a nceputul anului 2000 Camille Oostwegel a avut ini]iativa s` salveze aceast` cl`dire unic` de la ruinare. Au nceput lucr`ri de anvergur` pentru renovare iar cl`direa a fost transformat` ntr-un hotel de lux, contemporan, p`strnd respectul pentru trecut. Biserica a fost transformat` ntr-o zon` public` cu spa]iu pentru recep]ie, o bibliotec`, un bar de vinuri [i trei saloane de discu]ii.

Este necesar, \n scopul deciziei pentru noua func]iune, un studiu istoric [i de evolu]ie al zonei, cu identificarea interesului special din punct de vedere al apartenen]ei la patrimoniu? Au fost explorate toate func]iunile poten]iale solidare func]iunii actuale? Exist` posibilitatea ca unele formule de conversie s` aib` beneficii semnificative pentru cl`dire [i mediul \nconjur`tor chiar dac` sunt \n contradic]ie cu reglement`rile [i politica de sistematizare a locului? Poate cl`direa s` cuprind` toate cerin]ele noii func]iuni f`r` a se compromite caracterul istoric sau arhitectural al structurii [i anvelopei? se iau \n considerare urm`toarele: goluri noi (numarul, tipul, stilul, dimensiunile) protec]ia la foc [i c`i de evacuare (utilit`]i suplimentare, sc`ri protejate, schimbarea caracteristicilor u[ilor, parti]iilor, mobilierului din lemn, \nchideri controlate, rampe) subdivizarea spa]iilor sau \nc`perilor existente (compromiterea elementelor decorative ale pere]ilor - panotaje, plafoanelor - corni[e, pardoselilor elaborate) extinderi (scara/propor]ia, designul, materialele folosite, leg`tura cu cl`direa existent` nstala]ii specifice utilit`]ilor moderne (conducte, cabluri electrice, aparate de condi]ionare a aerului pentru \mbun`t`]irea mediului interior) propor]ia extinderii [i reconstruc]iei unor zone p`r`site [i/sau ruinate \nc`rcarea plan[eelor (poate fi necesar` consolidarea lor) izola]ia fonic` (cu grad mai ridicat pentru pere]i, plan[ee, ferestre) randament termic mai ridicat (la pere]I, plan[ee, ferestre) Poate cl`direa s` respecte cerin]ele noii func]iuni f`r` a compromite mediul \nconjur`tor? Suprafa]` de parking m`rit` (amplasament, necesar suprafa]`, accese, semnalistic`) Organizarea spa]iilor deschise (ansambluri de cl`diri, locuri de recreere, de joac`, cur]i ale gospod`riilor la ferme) Separarea sau desprinderea de orice cl`diri sau obiecte -monument istoric Reorganizarea administra]iei tradi]ionale a cl`dirii Impactul asupra oric`ror ruine arheologice din proximitate Efectul asupra caracterului general al zonei protejate.

38

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR De asemenea trebuie luat \n considera]ie [i cazul, posibil, al reversibilit`]ii acestor opera]iuni, chiar dac` se cere o calitate special` a execu]iei acestor lucr`ri. Reglementarea statutului cl`dirilor istorice |naintea \nceperii procesului de conversie sau similar pantru a adapta o cl`dire istoric` este foarte important` cunoa[terea principiilor generale de conservare. Conservare - p`strarea unei cl`diri prin schimb`ri benefice \n scopul men]inerii integrit`]ii ei din punct de vedere fizic; ea vizeaz` \n principal evitarea alter`rii obiectului [i asigur` transmiterea acestuia genera]iilor urm`toare, excluznd orice interven]ie care ar duce la modific`ri ale edificiului \n cauz`; Prezervarea - oprirea sau \ntrzierea deteriorii unei cl`diri sau a unui monument utiliznd tehnici de repara]ii precise, adecvate, poate fi definit` ca ac]iunea sau procesul de aplicare a unor m`suri necesare pentru a men]ine forma, integritatea [i materialele actuale existente ale unui obiectiv istoric; prezervarea se concentreaz` asupra men]inerii [i repara]iilor necesare p`str`rii formei intacte a monumentului a[a cum a evoluat \n timp, incluznd m`suri de protec]ie [i stabilizare. Termenii sunt foarte apropia]i, de multe ori sunt confunda]i, dar procesele implic` rezultate diferite. Principalele motive pentru conservarea cl`dirilor sunt: culturale - p`strarea unei p`r]i valoroase a mediului construit pentru semnifica]ii arhitecturale [i istorice educa]ionale - utilizarea cl`dirii ca surs` de studiu turism istoric - atragerea vizitatorilor \n zon` varietate istoric` - men]inerea caracterului specific al unei zone urbane economice - conservarea creaz` locuri de munc`, lucr`rile necesit` mn` de lucru calificat` [i dureaz` perioade mai lungi; banii utiliza]i pentru lucr`rile de conservare, din bugete locale, sunt cheltui]i tot local legale - se respect` politicile de sistematizare locale [i na]ionale [i legisla]ia \n domeniu tehnice - men]inerea structurii [i a anvelopei pentru a preveni repara]ii minore \n viitor.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

HOTEL SANTO DOMINGO INTR-O MANASTIRE LA CALZADA, SPANIA Interioare: Echipa tehnica a firmei Paradores Designul interior al mn`stirii Bernardo de Fresnada este opera echipei tehnice a hotelului de stat, echip` care a reu[it s` sublinieze arhitectura spectaculoas` a vechii mn`stiri. Ei au nobilat spa]iile comunale [i patio-ul central cu dimensiuni generoase, care acum func]ioneaz` ca spa]iu social, avnd [i un restaurant [i este acoperit de un dom de sticl`. Iluminarea elaborat` contribuie la crearea unei atmosfere confortabile care este accentuat` de utilizarea catifelei [i a altor materiale textile n decora]ie. Spa]iile comune sunt luminate cu l`mpi de fier forjat. Complementar acestora sunt montate spoturi luminoase care intensific`, paradoxal, grandoarea arhitectural` a diferitelor unghere prin raze de lumin` ce nc`lzesc zonele mai mari.

39

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR Pentru a se asigura c` orice propunere de conversie sau adaptare nu compromite calitatea arhitectural` sau caracterul istoric, ghidurile obligatorii, elaborate de diferite organisme na]ionale, reclam` respect [i sensibilitate \n abordarea oric`ror lucr`ri. Conservarea merge mai departe \ncercnd s` asigure c`, urmare a lucr`rilor efectuate, cl`direa este pus` \n valoare; armonizarea cu schimbarea func]iunii este un atribut al conserv`rii. Principiile de conservare a cl`dirilor enun]ate \n continuare se bazeaz` pe Carta de la Burra, adoptat` \n 1979(6): 1. este important locul \n sine 2. este obligatorie \n]elegerea semnifica]iei locului 3. este obligatorie \n]elegerea cl`dirii (obiectului) 4. semnifica]ia poate \ndruma [i influen]a deciziile 5. se face ct de mult este necesar [i ct mai pu]in posibil 6. totul se face \n ordinea logic`: asimileaz` semnifica]ia cultural` aplic` politica [i strategia de conservare implementeaz` strategia de conservare Orice opera]iune de conversie care contravine acestor criterii nu va primi acordul autorit`]ii locale pentru efectuarea lucr`rilor [i nici finan]area corespunz`toare de la organismele respective. Pentru respectarea acestor principii este obligatoriu s` se aplice urm`toarele criterii de baz` ale conserv`rii: consemnarea [i \nregistrarea atent` a tuturor desenelor de detaliu, fotografiilor, documentelor despre cl`dire pentru a nu se deteriora [i pierde \n timpul lucr`rilor \n vederea conversiei interven]ii minime - pentru a nu distruge caracterul autentic original al cl`dirii sacrificarea minimal` a elementelor constructive, pere]ilor [i elementelor decorative deoarece, eliminate, sunt dificil de recuperat asigurarea procesului de reversibilitate - orice construc]ii suplimentare trebuie s` fie oricnd \ndep`rtate asigurarea compatibilit`]ii func]iunii noi, f`r` efectuarea unor modific`ri care afecteaz` caracterul istoric [i reputa]ia cl`dirii ca obiect patrimonial [i/sau identitar eviden]ierea modific`rilor sau inser]iilor - pentru a nu se crea imagini artificiale care nu corespund imaginii originale 40

LOCUINTA NTR-O BISERICA LA LINDIG, SUEDIA Biserica, desenat` n anii 30 [i nefolosit` de c]iva ani, are un acoperi[ uria[ de lemn, vizibil n special de la al doilea nivel, acolo unde se ]ineau slujbele relgioase. La parter se g`sea locuin]a preotului. Proprietarii actuali au reu[it s` cumpere cl`direa [i au nceput o opera]iune profesional` de reconstruc]ie. Cea mai spectaculoas` zon` a noii case este ultimul nivel, de aproximativ 125 mp, unde s-a l`sat la vedere tavanul original de lemn ca o valoare formal` frapant`. Ferestre mari, unghiulare, las` s` intre valuri de lumin` natural`. S-a construit un nivel suplimentar, ad`ugnd varietate planului parterului [i, binenteles, spa]iu suplimentar. Accesul n nc`peri p`streaz` nc` o tu[` cleric`. Mobilierul specific scandinav al familiei se potrive[te perfect cu arhitectura special` a vechii biserici. Desenele clasice ale lui Aalto si Wegner sunt combinate cu cele contemporane.

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR sinceritatea (acurate]ea) lucr`rilor de repara]ii sau restaurare pentru ca acestea s` corespund` tipului de construc]ie durabilitatea - procesul de adaptare la noua func]iune trebuie s` asigure folosirea cl`dirii [i de c`tre genera]iile viitoare, s` respecte consumurile de energie prescrise \n prezent [i reglement`rile de emisii poluante asupra mediului natural [i, de asemenea, s` asigure strategia pentru administrarea corespunz`toare a cl`dirii \n viitor. 3.4. Procesul de conversie a cl`dirilor redundante |n pofida tuturor constrngerilor posibile, varietatea tipurilor de cl`diri care se pot adapta prin conversie este limitat` numai de lipsa de imagina]ie, ini]iativ` [i spiritul \ntreprinz`tor. Cele mai multe propriet`]i au poten]ialul de a li se schimba func]iunea. Func]iunea practic` sau optim` a unor cl`diri nu se poate \ns` realiza din cauza naturii specifice a func]iunii originale care nu permite adaptarea cu u[urin]` pentru o alt` func]iune (\nchisori, termo [i hidrocentrale, uzine chimice sau alte fabrici cu foste tehnologii [i procese ale industriei grele). Totu[i s-a dovedit c` cele mai nea[teptate structuri au fost transformate prin conversie, primind o utilizare nou`. In general func]ioneaz` principiul c` pentru orice cl`dire exist` o cale pentru a se putea adapta dac` exist` voin]` - [i, mai ales, finan]area necesar`. G`sirea utiliz`rilor noi pentru cl`dirile redundante necesit` ingenuitate [i determinare, \n special \n cazul cnd cl`direa are un amplasament \n afara cererii pie]ei imobiliare sau cnd cererea de pia]` pentru func]iuni compatibile este deja saturat`. Exist` posibilitatea ca \n urma conversiei s` nu se ob]in` un rezultat reu[it iar noua func]iune s` nu fie compatibil` cu func]iunea original`. Contextul cl`dirii [i calitatea ei patrimonial` sunt determinante pentru gradul de conversie adoptat. Multe cl`diri au poten]ial pentru schimbarea func]iunii dar re-utilizarea practic` optim`, garantat` nu se poate concretiza deoarece ele au asemenea caracteristici speciale \nct cl`direa nu se supune procesului. Din perspectiva URBED, cele mai multe cl`diri industriale sau comerciale care au poten]ial de a fi supuse unei conversii, sunt, \n ordine cresc`toare din punctul de vedere al viabilit`]ii: \n exces fat` de cerere, f`r` nici o utilizare momentan`

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

MUZEUL PICASSO IN FOSTUL HOTEL SALE LA PARIS

GRADELE DE COMPLEXITATE A OPERATIUNII DE CONVERSIE - (7)

GRADUL CARACTERISTICI FUNC}IUNEA POTEN}IAL~

Ridicat

Adoptarea filozofiei de conservare - utilizarea unor solu]ii de protejare; func]iunea propus` compatibil` cu cea anterioar`; p`strarea caracterului original al cl`dirii

Centru de arte/meserii Centru comunitar-multifunc]ional pentru optimiziarea func]iunii Muzeu Locuin]e de lux Complex de \ngrijire vrsta a 3-a Centru comunitar cu utiliz`ri mixte Restaurant [i bar Locuin]e individual` Centru sportiv Garaj Depozit Atelier

Densitate sc`zut` Profitabilitate social` maxim` pentru regenerarea zonei locale

Mediu

Beneficii sociale sc`zute sau medii Un nivel de compatibilitate dar nu similar cu func]iunea anterioar` Unele \mbun`t`]iri ale imaginii exterioare a cl`dirii

Sc`zut

Conversie comun`, minim` [i renovare de locuin]e sociale sau atelier de manufactur` Via]` util` medie Beneficiu minim pentru mediu |mbun`t`]iri reduse ale imaginii exterioare a cl`dirii

41

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR cu amplasamente proaste, nedorite, f`r` vad comercial cl`diri de patrimoniu amplasate \n zone la mod`. 3.5. Procesul de conversie a cl`dirilor rigide (inflexibile) Cl`dirile tradi]ionale au fost proiectate [i construite pentru o singur` func]iune; nu exista preocuparea pentru o posibil` func]iune alternativ` \ntr-un stadiu trziu al cl`dirii. Cl`dirile ce nu permit modific`ri ale configura]iei structurale [i morfologiei urmare a ajust`rilor cerute de schimbarea func]iunii, sunt cunoscute ca inflexibile. Inflexibilitatea este una dintre principalele constrngeri fizice care afecteaz` re-utilizarea efectiv` a unei cl`diri. Factori care determin` inflexibilitatea unei cl`diri sunt externi sau interni. Factori externi: teren restrictiv, ce nu permite extinderi laterale sau verticale suprafa]a [i amplasamentul spa]iului disponibil pentru eventualele extinderi sau chiar dificultatea mont`rii unor schele necesare lucr`rilor de execu]ie constrngeri care decurg din indicatorii de urbanism prev`zu]i prin regulamentele locale. Factori interni: \n`l]imi mici \ntre plan[ee care nu permit montarea unor instala]ii suplimentare \n`l]imi mari \ntre plan[ee [i ferestre \nalte care nu permit inser]ia unor plan[ee intermediare forme neobi[nuite ale partiului care nu permit organizarea sau articularea eficient` a spa]iului structuri pe cadre cu travei mici care limiteaz` organizarea spa]iului \ntr-o formul` actual` configura]ii desuete ale cl`dirilor amplasate pe terenuri \nguste [i adnci ce nu permit iluminarea [i ventilarea natural`. Morfologia [i planul cl`dirii |n general cl`dirile cu structur` de c`r`mid` sau piatr` sunt mai pu]in adaptabile dect cl`dirile pe cadre de beton moderne. Forma planului [i num`rul de niveluri pot influen]a gradul de adaptabilitate a unei cl`diri deoarece de aici decurg : forma, dimensiunile [i juxtapunerea noilor \nc`peri num`rul de niveluri cerute c`ile de evacuare existente 42

GRADELE DE INFLEXIBILITATE -(8)

GRADUL DE INFLEXIBILITATE EXEMPLE FUNC}IUNEA POTEN}IAL~

Cu inflexibilitate ridicat`

Mori de vnt, silozuri de beton Depouri de locomotive Uzine chimice

Forme de plan neobi[nuite sau restrictive (ex.circulare) |n`l]ime mic` \ntre plan[ee Rampe sau podiumuri mari din beton, elemente de instala]ii cu dimensiuni mari sau alte instala]ii specifice de \ntre]inere care sunt redundante |n`l]imi mari \ntre plan[ee care nu permit \nc`lzirea sau cur`]irea spa]iului Travei modeste (sub 3 m) Volum neadecvat sau o configura]ie nepotrivit` a instala]iilor pentru o nou` func]iune Spa]iul interior relativ u[or de reorganizat Inflexibile extern Vecin`t`]i apropiate [i restric]ii ale extinderi acoperi[ului pot limita extensiile laterale [i, respectiv, verticale

Cu inflexibilitate medie

Cl`diri neobi[nuite sau unicat Biserici [i capele Fabrici [i depozite Cl`diri agricole S`li de spectacole [i cinema Hambare Filaturi Cl`diri foarte mari

Cu flexibilitate rezonabil`

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR extinderea [i organizarea circula]iilor eficien]a spa]ial` a cl`dirii.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

CENTRU CULTURAL PENTRU ARTE VIZUALE NTR-O MNASTIRE LA COIMBRA, PORTUGALIA Arhitect: Joo Mendes Ribeiro Scopul principal al interven]iei la colegiul de arte a fost s` fie convertite aceste structuri ntr-un centru pentru arte vizuale. La parter a fost creat un spa]iu de expozi]ii. Acest spa]iu era desemnat s` fie utilizat n diferite configura]ii, aceasta realizndu-se cu ajutorul panourilor mobile care restructureaz` spa]iul cu nc`peri mici sau coridoare largi. Structurile arheologice au fost p`strate sub pavaj, care poate fi descompus pentru un acces u[or.

CONCLUZII LA CAPITOLUL 3 Schimbarea func]iunii este o etap` fireasc` \n evolu]ia multor cl`diri. Natura dinamic` a ocup`rii [i a propriet`]ii determin` faptul c` oricare cl`dire poate avea mai multe tipuri de utiliz`ri de-alungul vie]ii sale de serviciu. Procesul de conversie d` posibilitatea proprietarului sau ocupantului s` ob]in` poten]ialul maxim al cl`dirii, oferind mijloacele de a o modifica pentru a se plia nevoilor \n schimbare ale ocupantului. Procesul de conversie are patru stadii: 1. Stadiul de concept - perioada de analiz` a cererii [i ofertei diferitelor func]iuni sau programe pe pia]a imobiliar` [i de decizie asupra variantei de conversie corespunz`toare 2. Stadiul de organizare a implement`rii opera]iunii [i de negocieri, de documentare complet` asupra caracteristicilor fizice [i legale ale cl`dirii [i selec]ionare a echipei de proiectan]i [i executan]i 3. Stadiul de execu]ie - care necesit` un proiect corespunz`tor preten]iilor clientului, o bun` gestionare a resurselor materiale [i umane [i a termenelor prev`zute, cu asigurarea calit`]ii lucr`rilor 4. Stadiul de organizare a strategiilor adecvate de exploatare imobiliar` (vnzare sau \nchiriere) [i operare [i \ntre]inere a cl`dirii finite cu participarea tuturor celor implica]i - clientul, constructorul [i organismele de decizie. |ntruct procesul de conversie are caracteristici speciale, detaliile constructive ale proiectului se concep [i se adapteaz`, dup` ac]iuni de detectare [i analiz` \n sit, concomitent cu execu]ia. Un proiect de conversie optim implic` schimb`ri minime ale imaginii exterioare a cl`dirii, cele mai multe schimb`ri fiind executate \n interiorul anvelopei (noua organizare a planului, sisteme de instala]ii noi [i,

Tavanul a fost ndep`rtat pentru a l`sa vizibilei grinzile principale [i celelalte elemente structurale ale acoperi[ului. n exterior pardoseala a fost ridicat` cu un pavaj de piatr` iar liniile drenajului creaz` un sens de unitate cu curtea adiacent`. Scopul m`rturisit a fost de a adapta cl`dirile existente unor noi utiliz`ri f`r` a neglija valoarea sa istoric` [i arheologica. Aceast` strategie implic` un limbaj clar contemporan, desemnat pentru a crea un continuum ntre vechi [i nou, trecut [i prezent.

Sc`ri metalice noi duc la nivelul superior care este divizat n dou` zone printr-un perete structural. Spa]iile expozi]ionale, biblioteca [i birourile sunt amplasate pe cealalt` latur`.

43

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR bine\n]eles, finisaje adecvate). Cea mai bun` sau mai adecvat` solu]ie durabil` pentru salvarea unei propriet`]i redundante sau \mb`trnite este conversia \ntr-o func]iune benefic`. Totodat` prin opera]iunea de conversie se poate ob]ine o reutilizare profitabil` din punct de vedere economic [i social. Adaptarea prin conversie a unor func]iuni noi pentru cl`diri vechi \nseamn` [i respectarea cerin]elor actuale referitoare la protec]ia \mpotriva incendiilor, accesele pentru persoanele cu dizabilit`]i, asigurarea eficien]ei energetice \n exploatare prin opera]iile corespunz`toare. "Extinderea unei cl`diri istorice, care poate altera sau distruge materialele sau caracterul ei, se poate lua \n considera]ie numai dup` ce s-a determinat cu precizie c` noua func]iune nu poate fi acceptat` de spa]iul interior nesemnificativ sau secundar. Aceast` completare exterioar` trebuie construit` \ntr-o manier` care p`streaz` materialele [i calit`]ile semnificative [i caracterul ei istoric. |n plus, o extindere trebuie s` se diferen]ieze de cl`direa istoric` astfel \nct aceast` component` s` nu se confunde cu ceea ce este o parte autentic` a trecutului." Kay D. Weeks9)

MUZEU IN RIMOUSKI, CANADA arhitect: Dupuis Le Tourneaux Situat n centrul or`[elului Rimouski, muzeul este ad`postit n prima biseric` de piatr` construit` n localitate. Cl`direa, construit` n 1824, a fost restaurat` n ntregime n 1972 [i adaptat` pentru a func]iona ca muzeu. n 1933 interiorul fusese complet redecorat, contribuind la crearea unui aer mai contemporan al muzeului [i mai adaptat muzeologiei.

Fa]adei i s-a ad`ugat o structur`, care este utilizat` pentru reclama evenimentelor [i proiectelor arti[tilor. n 1996 acoperi[ul de cedru a fost nlocuit cu foi de o]el galvanizat, oferind cl`dirii un aer de noutate. Priorit`]ile de expunere ale muzeului sunt art` contemporan`, istoria [i [tiin]ele.

Procesul de conversie a cl`dirilor istorice are [i alte obiective specifice deoarece contextul cl`dirii [i calitatea ei patrimonial` sunt determinante: 1. P`strarea integrit`]ii cl`dirii: arhitecturala - lucr`rile [i opera]iile propuse pot afecta radical interiorul, care duc la compromiterea sau distrugerea integrit`]ii arhitecturale a cl`dirii; aceea[i situa]ie se poate g`si [i la propunerea unei extinderi sau a unei alter`ri exterioare, care pot strica stilul [I profilul construc]iei. |n special proiectul de conversie al unei cl`diri vechi trebuie conceput \n a[a fel \nct nu numai s` conserve structura [i \nchiderile cl`dirii \ntr-o maniera sensibil` dar trebuie s` respecte caracterul original [i al \mprejurimilor naturale. constructiv` - proiectul propus nu poate reduce sau afecta rezisten]a sau sistemul constructiv al cl`dirii existente; orice schem` de adaptare trebuie s` aplice cele mai noi materiale [i instala]ii eficiente din punct de vedere energetic dar este interzis ca montarea lor s` intre \n conflict cu cl`direa sau sa-i scad` valoarea sau detaliile istorice

44

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR structural` - \nc`rc`rile suplimentare (datorate schimb`rii utiliz`rii) trebuie s` fie calculate [i asigurate prin lucr`ri de consolidare cultural` - se refer` la noua func]iune a cl`dirii care, \n mod ideal, ar trebuie s` fie complementar` func]iunii anterioare. 2. Cunoa[terea evolu]iei cl`dirii |n situa]iile de conversie ale unei cl`dirii istorice este obligatoriu s` se cunoasc` cunoscut stadiul de evolu]ie, ca o component` a procesului de cunoa[tere [i documentare, \n scopul respect`rii originalelor \n timpul lucr`rilor de repara]ii [i alter`ri. 3. Probleme speciale Abordarea filozofic` a conversiei apare \n scen` dup` ce cl`direa a fost deplin \n]eleas` [i totdeauna depinde de puterea financiar` a clientului sau de politica de conservare a organismului finan]ator. Factorii care o decid sunt urm`torii: criteriile de conservare selec]ionate nivelul modific`rilor care este reglementat de statutul patrimonial al zonei sau al cl`dirii \n cauz` cerin]ele referitoare la gradul de respectare \n \nlocuirea materialelor originale care este limita pna la care se pot substitui materialele originale, cerin]ele de eficien]` a noului produs gradul de respectare a reglement`rilor legale de construc]ie contemporane (adapt`ri \n vederea siguran]ei la foc - sprinklere, detectoare de fum, c`i de evacuare, [i adapt`ri pentru persoane cu necesit`]i speciale accese pe rampe, toalete)

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-UN FOST STAUL LA CHEVANNY, FRANTA

45

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR

MUZEUL COPIILOR MACHMIT DIN BERLIN Proiect: Klaus Block Architekt Acest muzeu al copiilor este g`zduit n ceea ce odinioar` a fost o biseric` evanghelic`, construit` n 1910. Interven]ia arhitec]ilor de la firma Klaus Block [i-a stabilit unul din principalele obiective de a armoniza spa]iile noi cerute, necesare pentru muzeu, cu caracterul istoric al bisericii avnd ca rezultat instalarea unor structuri independente pentru a o proteja [i conserva.

NOTE CAPITOLUL 3 1) The Urban and Economic Development Ltd. - www.urbed.co.uk 2) www.urbed.co.uk si www.spab.org.uk 3) Agentia federal` a Statelor Unite care gestioneaz` toate domeniile nationale, multe monumente nationale si alte obiective (cl`diri [i zone) istorice si patrimoniale cu diferite destina]ii; creat` \n 1916 printr-o lege organic` \n scopul de a "conserva peisajul [i obiectele naturale [i istorice, mediul natural s`lbatic \n a[a fel \nct genera]iile viitoare s` beneficieze de acestea \n aceea[i manier` ca \n zilele noastre" 4) SPAB - Fondat` \n 1877 de William Morris pentru a contracara restaurarea distructiv` a cl`dirilor mediavale practicat` de mul]i arhitec]i ai epocii Victoriene; ast`zi este cel mai mare, mai vechi [i mai profesional din punct de vedere tehnic - grup na]ional care lupt` pentru salvarea cl`dirilor vechi de la distrugere [i demolare 5) Services Departementeaux de l'Architecture et de Patrimoine (din 1976) \n subordinea Ministerului Culturii [i Comunic`rii 6) adoptat` de ICOMOS Australia \n 1979 [i revizuit` \n 1999, Carta de la Burra respect` Carta interna]ional` pentru conservarea [i restaurarea monumentelor [i siturilor (Vene]ia, 1964) [i Rezolu]iile adun`rii generale ICOMOS de la Moscova (1978) [i ofer` \ndrumare pentru conservarea [i managementul locurilor cu semnifica]ie cultural` din Australia [i stabile[te un standard de practic` pentru cei sunt implica]I \n orice tip de activitate (consultan]`, decizie, manoper`) referitoare la locuri cu semnifica]ie cultural`, inclusiv proprietari, manageri [i custozi. 7) "Adapting Buildings", James Douglas, Butterworth-Heinemann, Second Ed., 2006, pag.109 8) Idem 7), pag.137 9) "Old and New", The AIA Journal, nov.1983

Astfel, vizitatorii pot explora cl`direa care are n interior un labirint. Vestigiile bisericii au constituit unul dintre criteriile care a determinat alegerea materialelor [i schema coloristic` a noilor elemente. Utilizarea interesant` a culorii, marginile contrastante, au fost conservate din perioada post-belic`. Sec]iunile tavanului [i bol]ile care acoper` balcoanele sunt ncadrate cu o culoare turqoise. Balustradele galeriei sunt colorate ntr-o nuan]` de galben; culoarea de ro[u profund al mozaicului [i ntreaga armonie de culori joac` un rol important n concep]ia design-ului actual.

46

3. PROCESUL DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

47

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Memoria este viitorul trecutului Paul Valery Oricare oper` de art` care supravie]uie[te este amputat` [i \n maniera timpului s`u Andre Malraux Astfel, pentru primii [ase mii de ani ai lumii, arhitectura a fost forma principal` de scriere a rasei umane Victor Hugo Aceast` stratificare, acest adaos care \nzestreaz` lucrurile cu consisten]` Jean Nouvel 4.1.GENERALITATI Conversia cl`dirilor este de obicei stimulat` de nevoia de a atribui cl`dirilor o utilizare continu` a vie]ii de serviciu. Pentru cei mai mul]i dintre utilizatori o schimbare de func]iune este cel mai la \ndemn` [i mai ieftin procedeu de a rezolva problema unei cl`diri redundante. S-au descris \n capitolul 2.5.2. motivele pentru care proprietarul unei cl`diri opteaz` pentru p`strarea [i adaptarea unei cl`diri ie[it` din uz \n loc s` o demoleze [i s` reconstruiasc` altceva pe teren. De-a lungul istoriei procesul de conversie apare desigur ca o ac]iune \ntmpl`toare. S-au g`sit dovezi c` din epoca roman` pn` \n perioada medieval` au existat unele modific`ri ale cl`dirilor dar acestea au fost absolut \ntmpl`toare [i cu totul ocazionale (exemple: catacombele romane care au devenit l`ca[uri de rug`ciune pentru cre[tini, palatul lui Diocle]ian de la Split) dar \ntre secolele XVI [i XIX conversiile, ca [i alte forme de adaptare, au devenit destul de comune (exemplu Hagia Sofia). Frecven]a conversiilor este mai mare odat` cu cre[terea rapid` a popula]iei asociat` cu transform`rile ap`rute \n via]a urban` datorate evolu]iei agriculturii, industriei [i preocup`rilor religioase. La sfr[itul secolului al XIX-lea popularitatea conversiilor a sc`zut \n favoare construc]iilor noi. A doua jum`tate a secolului al XX-lea a reprezentat \ns` o explozie a opera]iunilor de conversie, \n primul rnd din motive economice dar, [i, din cauza lipsei terenurilor adecvate \n zonele urbane. Aceast` tendin]` va continua \n viitorul apropiat \n ]`rile dezvoltate. 47

PALATUL LUI DIOCLETIAN DE LA SPLIT

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR {tim c`, \n compara]ie cu cerin]ele de performan]` moderne, cele mai multe dintre cl`dirile construite cu ani \n urm` sunt de o calitate inferioar`. Ca urmare a acestei situa]ii devine necesar` g`sirea unei solu]ii pentru upgradarea caracteristicilor acestor cl`diri. Mai mult, datorit` num`rului mic de cl`diri corespunz`toare, cre[terea rapid` a cererii pentru cl`diri de locuin]e [i comerciale poate fi rezolvat` prin construc]ia de noi spa]ii. Cl`dirile redundante sunt \nc` \ntr-o condi]ie satisf`c`toare pentru a fi utilizate [i ar fi o pierdere dac` ar fi distruse, deoarece a[a cum s-a ar`tat anterior, demolarea este un proces poluant, violent [i costisitor. |n ultimii ani cererea de modific`ri a avut influen]e semnificative \n propor]ia [i natura conversiei cl`dirilor att \n ceea ce prive[te spa]iile de locuire ct [i celelalte spa]ii. Pentru locuin]e, cele mai multe opera]iuni de conversie se aplic` pentru "defalcarea" locuin]elor unifamiliale de dimensiuni mari \n mai multe apartamente. Am mai subliniat c` acest aspect apare \n momentul cnd familiile se mic[oreaz` din diferite cauze cum ar fi schimbarea mentalit`]ii. Pentru alte programe situa]ia are alte ra]iuni: proprietarii cl`dirilor publice [coli, universit`]i, spitale - sunt interesa]i s` converteasc` construc]iile vechi, ie[ite din uz - neadecvate cerin]elor moderne, pe care le de]in. Cre[terea num`rului de elevi/studen]i, pacien]i, a determinat construc]ia de noi localuri pentru aceste categorii, care au rezolvat [i problema reducerii cheltuielilor de operare [i \ntre]inere necesare pentru eficientizarea consumurilor de energie. Deci, vechile spa]ii care le-au apar]inut, devin obiectul unor posibile conversii. Din anumite motive, cteodat`, aceste schimb`ri a cererii pie]ei pot duce la re-conversii: unele reziden]e aristocratice au fost convertite \n spa]ii pentru birouri \n anii '60 iar dup` 10-15 ani au fost "recuperate" pentru spa]ii de locuire. Natura [i ritmul schimb`rii \n pia]a imobiliar` face dificil` prognozarea cu acurate]e a cererii viitoare. Dup` unii cercet`tori exist` dou` curente de gndire asupra efectelor acestor schimb`ri: primii, profesioni[tii imobiliari, consider` c` pia]a este ciclic` [i astfel stabil` pe termen lung, asumnd un viitor asem`n`tor trecutului. Al doilea grup, format predominant din reprezentan]i ai grupurilor de afaceri [i servicii, au o pozi]ie mai radical` considernd c` schimbarea este ireversibil` [i structura cererii va fi alterat` fundamental att pentru sectorul public ct [i cel particular.

FRECVENTA CONVERSIILOR DUPA FUNCTIUNEA PLECARE - FUNCTIUNEA SOSIRE IN DOCUMENTATIA STUDIATA

CATEGORIA UTILIZARE EXISTENTA UTILIZARE NOU~

Cl`diri agricole

Hambar Moar` Grajd {opron de c`ru]e Fier`rie Banc` Magazin Oficiu Po[tal Hotel Burs` de cereale Cl`dire de birouri Biserica Cas` parohial`

Locuin]` individual`; centru de arte [i me[te[uguri; bar; magazin suveniruri/ muzeu sau galerie locala Hotel, centru de recreere, centru comunitar sau parohial de evenimente Cafenea, bar de vinuri, restaurant, apartamente idem idem Birouri Studio de televiziune; sal` de spectacole Hotel; apartamente Locuin]e; Centru de arte; Sal` de lectur` Restaurant; depozit; apartamente; centru de \ngrijire persoane de vrsta a III-a a Apartamente; magazine [i birouri la parter, apartamente la etajele superioare Centru de arte; centru de sport; birouri, galerie Magazine Apartamente; birouri Galerii comerciale [i de art`, centre de recreere apartamente; Centru comunitar; apartamente Hotel Cl`diri educa]ionale; apartamente Complex sportiv; birouri; centru de corec]ie pentru tineri; apartamente de lux apartamente de calitate mai ridicat`, cu alt` organizare interioar` [i instala]ii idem Apartamente sau birouri de lux, restaurant [i bar muzee [i galerii de art`, sedii locale; locuin]` individual` de lux; hoteluri, unit`]i de \nv`]`mnt

Comerciale

Ecleziastice

Industriale

Distilerie Depozit Moar` Gar` Moar` de vnt Fabric`

Institu]ionale

{coal` Colegiu Spital Azil de bolnavi

Reziden]iale

Locuin]e sociale Bloc de apartamente Case boiere[ti, urbane sau rurale Castel medieval

48

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Dar, dup` cum se vede, schimbarea frecvent` [i persistent` este o caracteristic` continu` a modului de via]a [i munc` modern. Conversia cl`dirilor implic` \n primul rnd modific`ri ale interiorului \n scopul aplic`rii noii scheme func]ionale |n multe cazuri nu exist` schimb`ri evidente \n exterior. Dar conversiile unor cl`diri ca hambarele pot determina alter`ri majore ale caracterului lor originar; mai mult, unde re-utilizarea necesit` o m`rire a suprafe]ei pentru a primi un program mai complex, poate fi necesar` o extindere care ar putea avea un impact advers asupra imaginii exterioare a cl`dirii. De aceea este nevoie de o analiz` atent` a propunerii de conversie pentru a men]ine armonia vizual` a stilului ini]ial, \n cazul \n care este permis` interven]ia la fa]ade. Clasificarea procedeului dup` noua func]iune (func]iune sosire) Conversiile se pot clasifica \n trei grupe distincte: conversia pentru aceea[i func]iune, conversia pentru o func]iune alternativ` [i conversia pentru func]iuni mixte. Conversia pentru aceea[i func]iune determin`, de obicei, modific`ri ale organiz`rii interioare. Conversia (unui conac sau) re[edin]` aristocratic` \n cteva apartamente este un exemplu tipic pentru acest tip de re-utilizare. |n cazuri rare procesul poate fi inversat, convertind o cl`dire cu mai multe apartamente \ntr-o re[edin]a preten]ioas`. {i transformarea destina]iei unor spa]ii nefolosite - a c`ror utilizare este demodat`, cum ar fi vechile sp`l`torii [i usc`torii, sau a podurilor caselor, face parte tot din aceea[i categorie. Conversia podurilor caselor - sau extinderea pe vertical` - este \nc` o op]iune frecvent` [i popular` oferind ocupan]ilor posibilitatea de a avea noi spa]ii, necesare ca urmare a schimb`rilor modului de via]` sau tipului de ocu-pa]ie, cu costuri sc`zute. Acest tip de conversie genereaz` adapt`ri [i alter`ri interne substan]iale; de exemplu, divizarea \n unit`]i mai mici necesit` compartiment`ri cu materiale adecvate nivelului de izolare fonic` [i termic` [i reorganizarea tuturor instala]iilor, eventual [I complet`ri ale partiului pentru asigurarea cerin]elor legale contemporane (ramp` pentru personae cu nevoi speciale, o a doua scara pentru respectarea m`surilor de prevenire a incendiilor, etc). Conversia pentru o func]iune nou` este tipul consacrat sub care acest procedeu este cel mai cunoscut. Un exemplu tipic este conversia unei biserici sau a unui depozit \n apartamente sau condominiumuri. Alte exemple oarecum scandaloase sunt legate de conversia unor b`nci \n cafenele, bi-

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

MEMORIE ARHEOLOGICA IN POITOU MUZEUL TUMULILOR DIN BOUGON, FRANCE Arh.Jean-Francois Milou Unul dintre cele mai remarcabile situri arheologice din preistorie, sunt constituite din r`m`[itele unei necropole ce const` din cinci tumuli construi]i \ntre mileniile 5 si 2, \.e.n., completate de \nc`perile mortuare [i dolmene. Nu departe de aici locuin]ele neolitice re-create [i un muzeu arheologic sunt obiectele unei priviri copil`re[ti din micutii gigan]i crea]i de sculptorul contemportan Zarca. Coloane din o]el pl`pnde sprijin` copertina dantelat` a acestui nou templu. Ruinele unei mn`stiri cisterciene [i ruinele unor locuin]e medievale sunt \nglobate \n acela[i sit. Re]eaua geometric` [i regulat` a galeriilor [i copertinele din metal vopsit gri sunt suprapuse peste stratul cl`dirilor seculare. Un decor dramatic [i mobil vorbe[te despre mai mult de 6000 ani de istorie [i creaz` un sentiment al permanen]ei [i a unei rela]ii de supunere [i transparen]` cu cmpurile din jur. Plan : 1. Hol intrare 2. museu arhelogic 3. ruinele unei locuinte din sec.15 4. ruinele unui hambar din sec.17 5. o biserica cisterciana 6. peristil 7. o cafea intr-p loggie 8. galleria

49

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

MUZEU IN JUTLAND CASTELUL REGAL DIN KOLDINGHUS, VEJLE, DANEMARCA Arh.Inger Exner si Johannes Exner

Lacul poart` reflectarea glorioas` [i tragic` a unui castel, o antologie a arhitecturii gotice, renascentiste [i baroce, distruse par]ial de un foc la \nceputul secolului 19. Complexitatea morfologic` a ruinelor, att arheologic` ct [i simbolic`, necesita un proiect reversibil pentru a nu afecta structura pere]ilor . Ochiurile dominante executate cu m`iestrie din lemn lamelar, la aceea[i scara cu cl`direa, umplu sp`rturile din zidurile r`mase intacte, sub bolta unui cer \nr`murat (cu crengi), legat de pere]i printr-o membran` sub]ire cu nervuri de lemn. Schi]ele preliminare arat` o abordare care reflect` structura organic` a elementelor naturale \n rezonan]` cu o arhitectura gotic` flamboiant`.

serici \n magazine sau birouri, o sinagog` \n restaurant. Acestea sunt mult mai dificile, implic` cerin]e func]ionale [i spa]iale cu totul diferite de cele ale func]iunii ini]iale [i necesit` de cele mai multe ori modific`ri structurale. Conversia pentru func]iuni mixte implic` contopirea a dou` sau mai multe func]iuni diferite \n interiorul aceleia[i cl`diri (conversia unui bloc de birouri de talie mic` \n spa]ii comerciale la parter [i spa]ii de locuit la etaje este o formul` tipic`). Aceste tipuri de conversii sunt cele mai dificile [i complexe fiindc` trebuie respectate reglement`ri contemporane (cerute de legisla]ia \n domeniu) pentru care cl`direa, \n forma ei originar`, nu a fost utilat` ini]ial. Realitatea dovede[te c` pentru aceast` op]iune procesul de conversie aduce reale beneficii fiind un mod inteligent de a maximiza utilizarea unei cl`diri care ar avea spa]ii neocupate [i, deci, neexploatate. Riscurile financiare sunt \mp`r]ite \ntre dou` tipuri de ocupare [i, astfel, rezult` mai multe surse de finan]are. Cu alte cuvinte cnd este vorba de func]iuni complementare, acestea se sus]in una pe alta, formnd o schema economic` viabil` pe termen lung [i mai tentant` pentru to]i utilizatorii. 4.2. Variantele comune de conversie Op]iunea cea mai bun` pentru o schem` de conversie depinde, bine\n]eles, de func]iunea originar` [i func]iunea planificat`.

4.2.1.CONVERSIA CLADIRILOR AGRICOLE Scara local` reprezint` o valoare anthropologic` fundamental` Franoise Choay Arhitectura devine ungest oarecare, golit de semnifica]ie cnd nu are nici o rela]ie cu condi]iile spa]iale [I conceptuale Oswald Mathias Ungers Caracteristicile ale acestor cl`diri Metodele [i tiparele moderne de agricultur` au ca rezultat ne-utilizarea unui mare num`r de cl`diri tradi]ionale ale fermelor ca hambarele [i grajdurile; acestea nu sunt destul de spa]ioase pentru a primi echipamentele moderne f`r` modific`ri drastice [i, astfel, g`sim multe anexe ale gospod`riilor care se pot folosi, de[i sunt construite cu tehnici tradi]ionale, avnd trame [i \n`l]imi mici. sunt construite pe un singur nivel, cu tehnici tradi]ionale (\nainte de

Plan : 1. Camera de expozitii 2. Capela 3. Muzeul 4. auditorium 5. Serviciile

50

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR 1945) sau moderne (dup` 1945) sisteme constructive de calitate inferioar` (pere]i sub]iri, izola]ii termice [i hidro inexistente, puteri mici pentru electricitate, f`r` sisteme de \nc`lzire) opera]ii de \ntre]inere inexistente sau executate de amatori spa]ii insalubre datorit` folosirii lor pentru ad`postirea animalelor Poten]ialul de adaptare este sc`zut pentru alte func]iuni dar se pot folosi, cu lucr`ri minime, ca spa]ii pentru depozitare. Cu toate aceste defecte sunt frecvent folosite pentru locuire deoarece: amplasamentul \n afara ora[ului le fac potrivite pentru case de vacan]` spa]iul interior f`r` compartiment`ri se poate adapta beneficiaz` de spa]ii exterioare importante care permit eventualele extinderi caracteristica de a fi construite pe un singur nivel le ajut` pentru a fi folosite ca spa]ii de locuire. Cl`dirile agricole istorice - cu anume valoare istoric` datorit` rela]iei lor cu evenimente sau personalit`]i sau eventuale locuri sau, datorit` vechimii lor de sute de ani, au un sistem constructiv interesant: chiar dac` adaptarea necesit` repara]ii semnificative ele contribuie la peisajul [i necesit`]ile comunit`]ii, conversia lor fiind o alternativ` preferat` abandon`rii. Aplicarea procesului de conversie acestor cl`diri, \ns`, ar implica unele modific`ri ale structurii, fa]adelor sau chiar a atributelor patrimoniale; operarea de goluri [i \nlocuirea elementelor structurale de \nchidere, ca tocurile de lemn ale ferestrelor schimbarea configura]iei pere]ilor [i a acoperi[ului pentru a executa alte goluri de ferestre sau a le l`rgi pe cele existente sau a construi un co[ de cheminee sau sob` distrugerea spa]iilor interioare prin inser]ia unor pere]i de compartimentare sau a unor plan[ee suplimentare [i, \n consecin]` \nlocuirea unor elemente ini]iale de construc]ie crearea de \nchideri unor parcele cu anexe necesare (ca garajele sau eventualele piscine) Pentru ca o asemenea opera]ie s` respecte caracterul istoric al cl`dirii sunt propuse urm`toarele re]ete: s` se utilizeze [i cl`dirile anexe, ca [oproanele, pentru garaje s` se refac` sau s` se \nlocuiasc` orice element respectnd desenul originar al ramelor [i tocurilor de u[i [i ferestre s` se p`streze fa]adele (eleva]iile) ini]iale [i golurile lor "\ntmpl`toare"

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-O FERMA TRADITIONALA LA RESENDAL, NORVEGIA Cele [apte cl`diri ale fermei Habakka, \nghesuit` \ntre mun]i \mp`duri]i [i un fiord, dateaz`, probabil, din secolul al XVII-lea [i sunt construite din bu[teni pe soclu de piatr`. Conversia acestor cl`dirilor rurale pentru a corespunde necesit`]ilor contemporane a avut ca rezultat o varietate de tipologii. Solu]ia cea mai comun`, descris` drept "casa lung`" extinde structura pe [arpant` a acoperi[ului \nclinat crend un spa]iu suplimentar pentru camera de zi. Alt` tip de cl`dire con]ine buc`t`rie, baie, camer` de zi [i accesul spre gr`din`, cu dou` dormitoare la primul etaj. Pentru a ob]ine un spa]iu suplimentar pentru unul dintre membrii familiei, cu camer` de zi, dormitor, baie [i o \nc`pere climatizat`, clientul a dorit s` unifice cele dou` corpuri de cl`dire; \n acest scop arhitec]ii au creat un hol mare de 24 mp care permite accestul \n gr`dina din spatele casei. |n fa]ad`, o construc]ie deschis` din panouri de sticl` cu dimensiuni mari permite vederea spre fiord [i iluminarea natural` generoas`. Forma simpl` a acestei extinderi ofer` o solu]ie elegant` care r`spunde cerin]elor traiului contemporan dar permite aprecierea cronologiei cl`dirilor.

51

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR s` se \nlocuiasc` \nvelitoarea acoperi[ului tot cu pl`ci ceramice, eventual sm`l]uite, nu metalice s` se practice pu]ine goluri \n acoperi[ - preferabil tabachere, nu lucarne s` fie p`strate toate golurile specifice unei cl`diri cu func]iuni agricole s` se p`streze designul robust al elementelor constructive (balustrade, trepte sc`ri, etc) sau: s` nu se compartimenteze spa]iul interior s` se p`streze configura]ia originar` a parcelei [i s` nu se fac` \nchideri sau extinderi nepotrivite s` nu se construiasc` co[uri care s` distrug` calit`]ile [i imaginea acoperi[ului s` nu se adauge elemente contemporane pe pere]ii exteriori, inclusiv corpuri de iluminat sau elemente prefabricate de \mprejmuire golurile pentru u[i [i ferestre s` nu fie m`rite pentru a monta rame metalice sau de pvc s` nu se modifice forma acoperi[ului pentru construirea unor lanternoane sau lucarne s` nu se ad`uge corni[e suplimentare s` nu se planteze vegeta]ii nepotrivite cu locul (de exemplu exotice) EXEMPLE LOCUINTA INTR-UN SILOZ DE CEREALE LA LUKASOD, BAVARIA Arh.Eberhard Stauss O dat` folosit pentru depozitarea grnelor, turnul \nalt al silozului st` \n cmp, ad`postit acum de vnturi \n spatele unui ecran de plopi ca exemplu sugestiv al unui sit utilitar transformat \ntr-o locuin]` ecologic`. O arhitectur` tehnic` dar o arhitectur` \n care se tr`ie[te. Pardoselile [i pere]ii fa]adelor respir` \n ritmul anotimpurilor [i se adapteaz` schimb`rilor vremii. Nuiele [i chingi de o]el \mpiedic` dilatarea lemnului care se umfl` din cauza umezelii [i se strnge cnd e usc`ciune.
Sec]iune transversala (pag.198) 1. Hol de intrare 2. Bucat`rie [i living 3. Dormitor [i grup sanitar 4. Terasa

LOCUINTA INTR-UN SILOZ DE CEREALE LA LUKASOD, BAVARIA Arh.Eberhard Stauss

52

Plan[eele din placaj naval sunt a[ezate pe un schelet tridimensional de tuburi radiale, legate cu cabluri. Voluta sculptural` din metal duce spre teras`, un loc de libertate [i odihn` pentru corp [i spirit.

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Patru cercuri metalice pe fiecare nivel \nconjoar` doagele butoaielor, \nt`rite de ferestrele tip hublou [i de mici panouri de metal contravntuite pentru transferul sarcinilor. |n interior structura este curat` iar spa]iile sunt flexibile, cu parti]ii din ]es`tura alb` \nc`lzite de pere]i din brad strunjit.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

CONVERSIA UNUI HAMBAR IN LOCUINTA LA CAMBIANO, ITALIA Casa Negro este situat` \n centrul unei foste comunit`]i rurale \n proximitatea ora[ului Torino, devenit` acum suburbie a acestuia. Cl`direa a fost un hambar cu acoperi[ \n pant`, la parter fiind folosit` ca staul pentru vaci iar la etaj ca depozit pentru fn. Beneficiaz` de o curte privat` care are, \n spate, cl`direa unui fost grajd. Prin procesul de conversie efectuat \ntregii propriet`]i, acestei cl`diri i se va \ngloba o piscin`, o sal` de sport [i un garaj \nc`p`tor pentru automobilele de lux ale locatarilor. Cl`direa, transformat` \n locuin]`, are trei nivele, o structur` firav` [i o suprafa]` de numai 40 de mp. Beciul cu bolt` de la subsol ofer` spa]iu de depozitare pentru alimente. Deoarece reglement`rile de construire locale sunt restrictive \n privin]a extinderilor, acestei cl`diri i s-a ad`ugat doar o scar` exterioar`. Cum fa]ada principal` este orientat` spre nord, arhitec]ii au hot`rt s` \nal]e acoperi[ul peste zona din spate pentru a permite o iluminare mai adecvat` [i au inserat o structur` de beton colorat` puternic - \n oranj - un vocabular nou, care con]ine grupurile sanitare. |ntruct sistemul de circula]ii original era haotic arhitec]ii au introdus o structur` independent` pentru circula]ia vertical` [i scar` exterioar` care \mbrac` toat` cl`direa ajungnd la buc`tarie [i sufragerie. Mixtura betonului aparent [i a culorilor tari induce asprimii istoriei acestei locuin]e semirurale. 53

CONVERSIA UNUI HAMBAR IN LOCUINTA LA CAMBIANO, ITALIA

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

LOCUINTA UNUI ARHITECT IN ANEXELE UNEI GOSPODARII RURALE DIN IRLANDA Fost colaborator al lui Foster [i Grimshaw, David McDowell [i-a construit locuin]a de la ]ar` \ntr-un ansamblu de grajduri ale unei gospod`rii de la Malahide, \n Irlanda.
LOCUINTA UNUI ARHITECT IN ANEXELE UNEI GOSPODARII RURALE

Incinta \n jurul unei cur]i pietruite era constituit` din cele trei cl`diri existente, foarte deteriorate, cu \n`l]imi diferite, a patra latur` fiind un gard de piatr` \nalt. Arhitectul a decis s` p`streze forma original` [i organizarea cur]ii dar s` schimbe articularea a dou` corpuri de cl`dire \n a[a fel \nct s` ob]in` o cl`dire unitar`. Cele dou` cl`diri convertite sunt perpendiculare una fa]` de cealalt` al`turndu-se tangen]ial. La aceast` jonc]iune s-a inserat o cutie de sticl` pe structur` metalic`, \mbr`cat` \n cherestea de cedru ro[u. Structura opac` de sticl` constituie nu numai un element de leg`tur` dar [i o surs` de lumin`, \ng`duind rev`rsarea acesteia \n interior. |n interiorul acestei structuri sunt amplasate livingul la nivelul inferior [i dormitorul principal la cel superior [i, \n contrast cu orientarea tipic`, spre interiorul cur]ii, a caselor renovate, peretele de sticl` permite o belevedere spre peisajul \nconjur`tor. Interioarele cl`dirilor au fost modificate de-alungul timpului pentru a se adapta diferitelor practici rurale astfel \nct pere]ii interiori nu aveau nici o valoare istoric`. De aceea ei au putut fi demola]i pentru a fi schimbat` organizarea interioar` evitndu-se spa]iile lungi [i \nguste originare. Toate deschiderile din pere]ii exteriori au fost p`strate, men]inndu-se astfel compozi]ia ini]ial` a fa]adelor [i simplitatea arhitecturii vernaculare.

54

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-O FOSTA CRAMA LA AZEITAO, IN PORTUGALIA Vechea cram` dintr-un sat din regiunea Setubal, cu ziduri cu grosime nea[teptat` de 90 de cm, s-a dovedit o pies` de lucru interesant` pentru a-i oferi o func]iune nou` de locuire. Structura originar` este din piatr`, cu acoperi[ pe [arpant` de lemn care a fost renovat \n timpul procesului. Crearea unei structuri contemporane \n spa]iul existent a dus la o arhitectur` dramatic`, neobi[nuit` pentru vocabularul uzual al arhitecturii domestice. Volume mari, concepute ca spa]ii locuibile, par s` pluteasc` peste spa]iul principal stricnd simetria original` a interiorului. Arhitectul a inserat sc`rile \ntr-un perete secundar, paralel cu perimetrul existent eviden]iind tocmai grosimea neobi[nuit` a zidurilor. Aceast` dublare a pere]ilor a creat un spa]iu adecvat pentru a i se organiza func]iunile secundare - buc`t`ria, camera de serviciu, sp`l`toria, elibernd astfel spa]iul central. Cutiile de la nivelul superior con]in dormitoarele cu b`ile adiacente [i sunt luminate prin ferestre t`iate \n cutii [i aliniate cu ferestrele existente. Plasnd cutiile \n interiorul spa]iului existent arhitectul ob]ine acela[ efect cu cele ob]inute prin lucr`rile sculptorului minimalist Donald Judd. Cnd cutiile sunt locuite, ocupantul nu mai este un spectator ci interac]ioneaz` cu peisajul domestic. Datorit` calit`]ii lor ra]ionale, fa]adele existente nu au fost \nlocuite ci, dimpotriv`, ele au dictat programul interiorului.

LOCUINTA INTR-O FOSTA CRAMA LA AZEITAO, IN PORTUGALIA

55

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

LOCUINTA INTR-UN HAMBAR LA TECHIN, GERMANIA Hambarul, o construc]ie minimal` din lemn, \nchis` cu pere]i de c`r`mid`, este o structur` agricol` tipic` de sfr[it de secol XVIII, nefiind folosit din anii '90. Structura acoperi[ului e pe [arpant` de lemn, restaurat` [i l`sat` la vedere. Deoarece clientul a considerat c` suprafa]a total` de 400 mp a cl`dirii este prea mare pentru necesit`]ile sale [i, totodat` , lucr`rile de renovare sunt prea costisitoare, arhitectul are hot`rt s` insereze o structur`, ca o cutie de placaj, cu dou` nivele. |n eleva]ie cutia pare independent` de pere]ii hambarului dar \n realitate ea este sprijinit` pe ace[ti pere]i care au fost consolida]i. Suprafa]a interioar` impresionant` a hambarului a permis un proces etapizat de conservare prin care unele zone zu fost reparate cu interven]ii minime dar prin care s-a reu[it crearea imaginii unui spa]iu de locuit contemporan. La parter se g`sesc trei spa]ii generoase - sufrageria, buc`t`ria [i camera de zi. La nivelul superior - unde se g`sesc dormitoarele - se accede pe o scar` plasat` \ntr-un turn metalic, recrend imagine unui siloz de cereale. O pasarel` din tabl` galvanizat` pe structur` de lemn duce la plan[eul mezaninului care ofer` o priveli[te spectaculoas` asupra lacului din \mprejurimi. O platform` de lemn marcheaz` spa]iul exterior al "cutiei" de locuit, avnd imaginea unui capac de lemnal unei cutii care a fost deschis. Suprafa]a interioar` a hambarului, r`m`s` neutilizat`, a devenit o curte privat` unde se pot desf`[ura diferite activit`]i sociale ale locatarilor.

LOCUINTA INTR-UN HAMBAR LA TECHIN, GERMANIA

56

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR 4.2.2. CONVERSIA CLADIRILOR DE CULT (BISERICI) Pietrele se lipesc una de alta prin dou` feluri de mortar: cunoa[terea deplin` [i dragostea perfect` Saint Bernard Nu lumnarea face flac`ra ci flac`ra face lumnarea Paul Claudel Individul este doar o piatr`, umanitatea este o catedral` Viitorul apar]ine bisericii care are cele mai largi por]is Alphonse Karr Caracteristici - formeaz` o parte distinct` a peisajului rural [i urban \n cele mai multe zone din Europa [i \n cele dou` Americi. Cre[terea rapid` a popula]iei \n secolul al XIX-lea [i \ntre cele dou` r`zboaie mondiale a determinat dezvoltarea ora[elor [i astfel s-a ajuns la o cerere mare a cl`dirilor religioase pentru a servi nevoilor spirituale ale comunit`]ilor. Dar din cauza tendin]ei actuale de laicizare a societ`]ii foarte multe r`mn f`r` obiect. Exist` dou` tipuri principale de cl`diri ecleziastice dup` dimensiunile [i stilul lor: simplu [i bogat decorate. Primele apar]in religiilor non-conformiste sau reformate, ca o reac]ie la cl`dirile existente apar]innd unor stiluri clasice, cu decora]ii elaborate. Toate bisericile au \ns` \n comun urm`toarele caracteristici : pere]i solizi, gro[i, de piatr`, (rareori c`r`mid`) cu contrafor]i de piatr` ferestre \nalte, \nguste, de obicei cu geam pictat sau vitralii pardoseli din piatr` a[ezat` direct pe structura neizolat` - \n cl`dirile dinainte de 1850 pardoseli de lemn ridicate - dup` 1850 acoperi[uri cu pante abrupte, izolate cu strat dublu de smoal` [i pl`ci de ardezie structura acoperi[ului executat` din elemente robuste de lemn \n`l]ime interioar` mare. Motivele redundan]ei bisericilor vechi: num`r prea mare \n raport cu cerin]ele actuale ale societ`]ii costurile mari de \ntre]inere (fiind construite cu tehnici tradi]ionale, repara]iile necesit` un grad special de cuno[tin]e)

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

HOTEL NTR-O MANASTIRE FRANCISCANA LA ALMENDRAL, SPANIA Arhitect: Carmen Cienfuegos Interioare: Lucia Bos Dominguin, Carlos Tristancho

Plan : 1. Biserica, sala de conferin]e 2. Nav`, foyer , pasaj 3. Sala de lectur` 4. Arhiva 5. Patio 6. Intrare 7. Spa]iu public

Mn`stirea Rocamodor a fost construit` n anul 1512 de c`lug`rii franciscani. E amplasat` ntr-un peisaj idilic, cu terase naturale, ntre mun]ii Monsalud [i p`[unile din Extremadura. Restaurarea a condus la amenajarea n cl`dirile vechi a 30 de dormitoare confortabile, duble, dar a p`strat structura existent`. Aceste od`i ad`posteau odinioar` sala de lectur`, biblioteca, buc`t`ria [i chiliile c`lug`rilor. Arcadele [i balconul, acoperit cu picturi murale pe plafonul boltit, ai capelei principale sunt atrac]iile principale ale sufrageriei.

57

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

LOCUINTA INTR-UN FOST SCHIT LA FLORENTA Cl`direa, construit` \n secolul al XVI-lea, a fost folosit` ca locuin]` timp de multe genera]ii. Remodelarea actual` a scos \n eviden]` materialele originale, executate tradi]ional, insernd tehnici [i materiale contemporane care nu concureaz` cu acestea. Utiliznd dou` plan[ee intermediare par]iale, arhitecta Paola Innocenti a creat acestei locuin]e de numai 145 mp \n total, o senza]ie de spa]iu generos.

Toate materialele ad`ugate construc]iei ini]iale au fost demontate [i s-au revelat pere]ii din c`r`mid`, construi]i cu tehnica local` [i structura acoperi[ului; acestea au fost cur`]`te, reparate [i, pentru asigurarea structurii acoperi[ului, s-au introdus grinzi noi. Pere]ii originali din piatr` au fost proteja]i cu lac, oferind un contrapunct suprafe]elor curate, moderne. Cu ajutorul unui luminator, montat \n structura acoperi[ului, a amplificat cantitatea de lumin` natural` \n interior; a montat plafoane false numai spa]iile de serviciu - buc`t`ria [i baia de la mezanin. O combina]ie de lumini orientate \n sus sau \n jos, \mpreun` cu suprafe]e de oglind` pe pere]i, accentueaz` structura cl`dirii. Finisaje specifice zonei au fost aplicate pe pere]i [i pardoseal`, culorile alese contribuind la echilibrul atmosferei interioare.

mic[orarea congrega]iilor din motive diverse - schimb`ri demografice [i sociale cre[terea popularit`]ii arhitecturii moderniste \ntre 1960 [i 1970 [i schimb`ri \n practica liturgic` apari]ia unor curente religioase noi care \nclin` s` utilizeze cl`diri moderne sau cl`diri vechi cu facilit`]i moderne. Asigurarea continuit`]ii folosirii cl`dirilor ecleziastice prin: conservarea ca monumente - cu condi]ia s` fie \nc`lzite [i cur`]ate utilizarea ca spa]ii legate de activitatea religioas` a comunit`]ii - de exemplu ca magazine sau biblioteci specilizate continuarea func]iunii de cult prin utilizarea cl`dirii de dou` sau mai multe rituri, de preferin]` cre[tine (ca \n cl`dirile din marile ora[e americane, canadiene [i australiene) utilizare ca spa]ii comune sociale sau de recreere ale comunit`]ii utilizare reziden]ial` des \ntlnit` la construc]ii de dimensiuni mici utilizare mixt` - una dintre componentele cl`dirii - turla de exemplu, poate fi adaptat` pentru locuire [i astfel cl`direa principal` poate r`mne folosit` mai departe. Lucr`ri necesare pentru conversia bisericilor [i aten]ion`ri: p`strarea dimensiunilor [i formei ferestrelor instalarea unor structuri interioare de metal pentru asigurarea protec]iei la foc suplimentarea sc`rilor existente - cu sc`ri din beton armat.

58

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

CENTRU CULTURAL PENTRU ARTE VIZUALE NTR-O MNASTIRE LA COIMBRA, PORTUGALIA Arhitect: Joo Mendes Ribeiro Scopul principal al interven]iei la colegiul de arte a fost ca aceste structuri s` fie convertite ntr-un centru pentru arte vizuale. La parter a fost creat un spa]iu de expozi]ii. Acest spa]iu era desemnat s` fie utilizat n diferite configura]ii, aceasta realizndu-se cu ajutorul panourilor mobile care restructureaz` spa]iul cu nc`peri mici sau coridoare largi. Structurile arheologice au fost p`strate sub pavaj, care poate fi descompus pentru un acces u[or. Sc`ri metalice noi duc la nivelul superior care este divizat n dou` zone printr-un perete structural. Spa]iile expozi]ionale, biblioteca [i birourile sunt amplasate pe cealalt` latur`. Tavanul a fost ndep`rtat pentru a l`sa vizibilei grinzile principale [i celelalte elemente structurale ale acoperi[ului. n exterior pardoseala a fost ridicat` cu un pavaj de piatr` iar liniile drenajului creaz` un sens de unitate cu curtea adiacent`. Scopul m`rturisit a fost de a adapta cl`dirile existente unor noi utiliz`ri f`r` a neglija valoarea sa istoric` [i arheologica. Aceast` strategie implic` un limbaj clar contemporan, desemnat pentru a crea un continuum ntre vechi [i nou, trecut [i prezent.
CENTRU CULTURAL PENTRU ARTE VIZUALE NTR-O MNASTIRE LA COIMBRA, PORTUGALIA

59

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

HOTEL INTR-O MANASTIRE LA MAASTRICHT, OLANDA Arhitect: Camille Oostwegel O mn`stire frumoas` gotic` renovat`, \n complexul c`reia se g`se[te [i o biseric`, din centrul Masstricht-ului, este un decor spectaculos pentru un hotel cu stil neobi[nuit.
HOTEL INTR-O MANASTIRE LA MAASTRICHT, OLANDA Arhitect: Camille Oostwegel

Acest complex mare de cl`diri folosea ca mn`stire [i biserica Ordinului C`lug`rilor invalizi la mijlocul secolului al XV-lea (1438). La nceputul secolului trecut Victor de Stuers, mpreun` cu arhitectul Cuypers, au vrut s` salveze cl`dirile c`zute n ruin` [i dup` lucr`ri masive de renovare, acestea au fost folosite pentru Sta]iunea Na]ional` de Cercet`ri Agricole. n 1981 complexul a fost abandonat, devenind din nou o ruin`. La nceputul anului 2000 Camille Oostwegel a avut ini]iativa s` salveze aceast` cl`dire unic` de la ruinare. Au nceput lucr`ri de anvergur` pentru renovare iar cl`direa a fost transformat` ntr-un hotel de lux, contemporan, p`strnd respectul pentru trecut. Biserica a fost transformat` ntr-o zon` public` cu spa]iu pentru recep]ie, o bibliotec`, un bar de vinuri [i trei saloane de discu]ii.

60

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-O BISERICA LA AMBER HILL, MAREA BRITANIE Interioare: Es Devlin

LOCUINTA INTR-O BISERICA LA AMBER HILL, MAREA BRITANIE Interioare: Es Devlin Biserica cea veche din sit a fost la origine a Sf.Ioan Botez`torul. A fost proiectat` n 1867 de c`tre Edward Browning, un arhitect din Stamford [i este men]ionat` pentru decora]ia sa din c`r`mid`, n volumul Cl`dirile din Anglia scris de Sir Nikolaus Pevsner. Biserica a fost p`r`sit` n 1995 [i patru ani mai trziu a fost cump`rat` de Tim [i Angela Devlin. Exteriorul era intact. Es Devlin, fiica lor - scenograf de teatru, recunoscut` prin diferite premii primite, s-a ocupat de proiectul de interior. Ea a desenat o structur` simpl` suplimentar` sprijinit` pe 8 stlpi [i accesat` de dou` sc`ri gemene, l`snd un spa]iu sc`ldat generos n lumin`, att la parter ct [i la supant`, unde a organizat dormitorul [i baia. Zona acestora este unic`, cu elemente decorative [i mobilier n stil minimalist pe tonuri neutre, n a[a fel nct sunt eviden]iate lumina [i structura bisericii originale.

61

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

LOCUINTA NTR-O BISERICA LA LINDIG, SUEDIA Biserica, desenat` n anii 30 [i nefolosit` de c]iva ani, are un acoperi[ uria[ de lemn, vizibil n special de la al doilea nivel, acolo unde se ]ineau slujbele relgioase. La parter se g`sea locuin]a preotului. Proprietarii actuali au reu[it s` cumpere cl`direa [i au nceput o opera]iune profesional` de reconstruc]ie. Cea mai spectaculoas` zon` a noii case este ultimul nivel, de aproximativ 125 mp, unde s-a l`sat la vedere tavanul original de lemn ca o valoare formal` frapant`. Ferestre mari, unghiulare, las` s` intre valuri de lumin` natural`. S-a construit un nivel suplimentar, ad`ugnd varietate planului parterului [i, binenteles, spa]iu suplimentar. Accesul n nc`peri p`streaz` nc` o tu[` cleric`. Mobilierul specific scandinav al familiei se potrive[te perfect cu arhitectura special` a vechii biserici. Desenele clasice ale lui Aalto si Wegner sunt combinate cu cele contemporane.

LOCUINTA NTR-O BISERICA LA LINDIG, SUEDIA

62

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

COMPLEX MULTI-FUNCTIONAL IN BISERICA SAN AGUSTIN DIN SAN CRISTBAL DE LA LAGUNA, SPANIA Arhitect: Estudio FAM Interven]ia n ruinele [i \mprejurimile bisericii San Agustin se dovede[te o ocazie unic` pentru a readuce via]a n una din cele mai importante, din punct de vedere istoric, enclave ale zonei vechi a ora[ului La Laguna. Propunerea respect` restaurarea precedent` a vechii mn`stiri San Agustin. Nu cedeaz` spa]iul generos al bisericii pentru utilizarea continu`, cum ar fi pentru nc`perile de conferin]e [i congrese care sunt situate n patio-ul de importan]` istoric` redus`. Aceast` atitudine determin` ca spa]iul mascat, n prezent, s` fie amplificat n armonie cu suprafe]ele acoperite, unul din cele patru obiective importante ale programului. Arhitec]ii de la FAM propun patru puncte strategice care implic` idei pentru suplimentarea num`rului de persoane ce folosesc spa]iile: mediateca, zona [colii de arte, zona cafenelei [i a magazinului [i zona dedicat` conferin]elor - [i unificarea ntregului complex. Suprafa]a licitat` pentru proiect este prezentat` ca o unitate care ofera o activitate continu` [i permanent` pentru ora[ [i, de asemenea, spa]iile pentru utiliz`ri speciale ca seminariile [i conferin]ele frecventate de un mare num`r de oameni. Studiolul FAM propune zona mediatecii ca generatorul principal al activit`]ii care rezolv` [i problema lipsei de informare, investigare cultural` precum [i utilizarea mediei audiovizuale la un nivel local. Asigur`, deopotriv`, [i necesit`]ile locuitorilor din La Laguna [i Santa Cruz de Tenerife, servind ca loc dedicat culturii unde, prin activit`]i organizate de conducerea centrului, necesit`]ile de comunicare sunt foarte bine satisf`cute.

COMPLEX MULTI-FUNCTIONAL IN BISERICA SAN AGUSTIN DIN SAN CRISTBAL DE LA LAGUNA, SPANIA Arhitect: Estudio FAM

63

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CENTRU COMUNITAR SI BIBLIOTECA INTR-O BISERICA LA MNCHEBERG, GERMANIA Arhitect: Klaus Block Architekt Biserica parohial` local` St.Marien a fost fondat` n secolul al VIII-lea de ordinul cistercian [i apoi remodelat` n 1817 dup` planurile lui Schinkel. n 1945 a fost complet demolat` [i recl`dit` n 1992. {ase ani mai trziu a fost extins` pentru a deveni un spa]iu pentru biblioteca locala [i centru cultural dar, de asemenea, [i pentru utilizarea sa original` ca loc pentru slujbe religioase. Noile suprafe]e sunt amplasate pe o structur` de o]el pe patru niveluri, acoperit` cu foi de sticl`, proiectat` ca o structur` independent`. Latura care face leg`tura cu interiorul bisericii este placat` cu lemn de frasin. Altarul [i baptisteriul sunt cele mai importante elemente de arhitectura din interiorul bisericii datorit` pozi]iei lor proeminente n acest spa]iu dar [i caracterului lor sculptural.

CENTRU COMUNITAR SI BIBLIOTECA INTR-O BISERICA LA MNCHEBERG, GERMANIA

64

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

BIBLIOTECA INTR-O BISERICA LA MADRID arhitect: Jose Ignacio Linazasoro Interven]ia n [coala Pias [i zonele adiacente acoper` diferite aspecte de la urban, datorit` spa]iului public, pna la cel a desenului interior al mobilierului. De asemenea se refer` la diferite sisteme constructive [i prezint` diferite tipuri de rela]ii ntre cl`dirile vechi [i diferite sec]iuni ale inser]iei. Materialele [i texturile ajut` astfel la crearea unui impact expresiv special. Solu]ia de arhitectur` nu se rezum` la utilizarea cli[eelor banale ci se exprim` prin valori atemporale [i sigure ca materialele, structura [i lumina, considernd n acela[i timp caracterul impun`tor [i brutal al locului [i al ruinelor. Unitatea caracterului proiectului nu intr` n conflict cu multitudinea spa]iilor [i sistemelor sale constructive. Exist`, oricum, o continuitate secven]ial` a parcursului interior [i exterior care dep`[e[te limitele ntre cl`diri [i care unific` toate spa]iile. Aceste parcursuri sunt legate prin analogie [i contrast.
BIBLIOTECA INTR-O BISERICA LA MADRID arhitect: Jose Ignacio Linazasoro

65

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CENTRU CULTURAL SI GALERIE DE ARTA NTR-O MNASTIRE LA BARCELONA, SPANIA Arhitect: Lluis Clotet, Ignacio Paricio

CENTRU CULTURAL SI GALERIE DE ARTA NTR-O MNASTIRE LA BARCELONA, SPANIA Arhitect: Lluis Clotet, Ignacio Paricio Mn`stirea ngerilor, amplasat` n mijlocul ora[ului, este un exemplu de recuperare a unei cl`diri istorice. Este m`rturia stilului Rena[tere n arhitectura din Barcelona, caracteristic pentru a doua parte a secolului al XVI-lea. Mn`stirea este un spa]iu unic cu o activitate bogat` pe care Forumul Angelilor (FAD) a deschis-o pentru public [i pentru alte organizatii, societa]i [i firme asociate cu cultura. Arhitec]ii [i designer-ii de interior ns`rcina]i cu proiectul au aspirat s` men]in` esen]a de patrimoniu ai valorii spa]iale utiliznd nava gotic` a vechii mn`stiri ca o referin]` cultural`. Pentru a transforma Formul ngerilor ntr-un spa]iu expozi]ional, un [ir ritmic de frnghii verticale au fost plasate n jurul ntregului perimetru cu inten]ia sugera un dialog respectuos cu spa]iul de interes patrimonial. O re]ea pentru simez`, aproape imperceptibl`, elibereaz` pere]ii [i permite instalarea lucr`rilor degajate de pere]i, ca tapiseriile n holurile medievale. Reabilitarea Mn`stirii ngerilor a fost conceput` de echipa Clotet-Paricio iar amenajarea interioar` de lluis Pau, Martorell, Bohigas. Mackaz [i IDP. 66

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR 4.2.3. CONVERSIA CLADIRILOR INDUSTRIALE Este cazul re-folosirii infrastructuri vechi care odinioar` am fost tenta]i s` le distrugem dar de asemenea, de a n`scoci un trecut \ntr-o regiune f`r` alt` tradi]ie dect indstria sa Berhard Rechmann Mai mult dect oricare domeniu al conserv`rii, problema mo[tenirii industirale este rodul epocii sale [i totodata a unei epoci foarte scurte Yves Lequin Memoria industriei se aga]` de aceste genealogii construite Louis Bergeron Omul va fi la culmea satisfac]iei cnd va realiza ciclurile perfecte de \nlocuire a \ntre]inerii [i re-desf`[urare a obiectelor (cl`diri sau altele) Andrea Bruno Tot ceea ce devine perfect prin progres dispare tot prin progres Blaise Pascal Cl`dirile industriale constituie unul dintre cel mai important domeniu de construc]ii din ultimele dou` secole, eviden]iind prin arhitectura lor dezvoltarea tehnologic` a unei societ`]i. Mai mult, ele reprezint` valorile sociale [i culturale ale timpurilor trecute. Evolu]ia pe care ele o ilustreaz` a determinat un interes crescnd pentru conservarea lor, ca parte a trecutului. Siturile industriale sunt deseori poluate - "abandonate, s`lbatice facilit`]i comerciale sau comerciale sub-utilizate unde extinederea sau dezvoltarea unei investi]ii este dificil` din cauza contamin`rii reale sau \nchipuite - percepute - a mediului \nconjur`tor"(1) Mari [i austere, deseori abandonate, murdare [i amplasate \n afara drumurilor normale, \[i a[teapta [ansa de a fi transformate. Cl`dirile care apar]in primelor timpuri industriale reprezint` memoria dezvolt`rii [i cre[terii acelui loc. Numai prezen]a lor dovede[te care au fost resursele naturale [i cum le-a capitalizat comunitatea pentru crearea bog`]iei regiunii. Marea lor majoritate au fost construite solid, deseori proiectate pentru a suporta \nc`rc`ri [i tensiuni mai mari dect cerin]ele func]ionale originale [i au dep`[it procesele pentru care au fost gndite ca s` le ad`posteasc`. Tehnologia modern`, de la lampa fluorescent` pn` la bran[amentele electrice [i costurile mici ale produselor importate, au schimbat modul de

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTE IN ATELIERELE FOSTELOR DOCURI DIN LEEDS, MAREA BRITANIE Arh.David Clarke Associates

Alimentate de canalele rului Aire, vechile docuri au fost convertite \n locuin]e. Constituite ca un spa]iu public, ]`rmurile, cu labirintul lor de canale legate de poduri, au devenit o atrac]ie turistic`. Nu departe de arcadele comerciale din centrul ora[ului, vechiul depozit a fost convertit \ntr-un hotel. O tratare arhitectural` proasp`t` a utilizat un vocabular naval, o scar` \n spiral` sprijinit` de un catarg, o teras` suspendat` ca pasarela unei cor`bii. Punctele de ancorare, ca ni[te cuvinte cu sunet metalic, puncteaz` fa]ada auster` din c`r`mid` a cl`dirii industriale victoriene.

67

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR producere [i depozitare a bunurilor. Acest progres a dus la abandonarea acestor structuri istorice. Ast`zi fabricile s-au mutat \n cl`dirile metalice, cu un singur nivel, cl`diri care ofer` alte facilit`]i, pe platformele industriale din afara ora[elor care s-au extins, localizarea lor \n centrul ora[ului nemaifiind oportun`. Dar fabricile abandonate, depozitele, filaturile, laminoarele se dovedesc a fi cele mai populare candidate pentru re-utilizare, din motive serioase: ofer` spa]ii generoase, sunt amplasate lng` centrele urbane sau \n \mprejurimile naturale [inasc adev`rate pasiuni estetice pentru structura vizibil` [i materialele naturale. |n America au fost ignorate de public [i de arheologi iar acum [i-au ocupat locul de simbol al transform`rii tehnice americane care a \nceput odat` cu revolu]ia industrial`. Cnd s-a constatat uria[ul succes al reabilit`rii pie]ei Ghirardelli (1964-1968) unde c]iva investitori curajo[i au transformat o veche fabric` de ciocolat` \ntr-o colec]ie de 70 de magazine [i 14 restaurante care a devenit o destina]ie turistic` predilect` a ora[ului San Francisco, imagina]ia publicului a fost captat` de ideea conversiei cl`dirilor industriale decrepite. Acum, la cteva decade dup` ce Ghirardelli Square a fost inaugurat, publicul contemporan a \mbr`]i[at conceptul de locuire, munc` [i recreere \n fostele depozite, mai mult dect \n orice alte cl`diri istorice. Aceste cl`diri, cu structura expus` [i planul liber cu dimensiuni generoase, s-au dovedit a fi extrem de adaptabile; datorit` acestor caracteristici ele ofer` o gestiune a sc`rii care permite dezvoltatorilor s` le organizeze \n diferite moduri, a[a cum cer noile func]iuni - de la birouri, restaurante [i magazine pn` la apartamente [i condominiumuri2) Dispunerea ferestrelor \n acela[ plan cu pere]ii permite o iluminare [i o ventilare natural` adecvat`, corespunz`toare regulamentelor de construire ([i locuire) contemporane. De fapt este chiar mai mult, cl`dirile industriale beneficiaz` [i de amplasamentul lor: alese la \nceput pentru apropierea fa]` de locuin]e, aceste zone s-au dezvoltat frecvent \n cartiere care ofer` comodit`]i urbane deosebite ca alei pietonale, cl`diri cu caracter de unicat, [i o via]` de noapte nea[teptat`. Toate aceste calit`]i le transform` \n func]iuni noi pentru locuire, birouri, restaurante [i magazine pentru acei care doresc s` evite banalitatea suburbiei - cu str`zi circulate, magazine, restaurante [i supermarket-uri comune, concepute s` aib` aceea[i imagine ca toate celelalte din lan]ul/marca lor [i nici o posibilitate de distrac]ie noaptea. 68

LOCUINTA INTR-UN FOST SPATIU INDUSTRIAL

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Decontaminarea fostelor zone industriale pentru asigurarea unui mediu s`n`tos [i amenajarea unor parcuri [i ochiuri de ap` au condus [i la respectul comunit`]ii pentru natur`. Un alt factor al tendin]ei de re-utilizare a cl`dirilor industriale este stilul, ceea ce pare nepotrivit la prima vedere dar estetica industrial` a f`cut parte din gusturile populare pentru mai multe genera]ii: \n anii '60, cnd s-a convertit Ghirardelli Square, modernismul era \n plin` glorie \n America, curentul care proclama utilizarea onest` a materialelor, f`r` ornamente [i o structur` articulat` clar, l`snd vizibile elementele de rezisten]`. Aceste atribute descriu [i vechile cl`diri industriale pe care moderni[tii le-au acceptat; c`r`mida aparent`, coloanele rustice, grinzile de lemn [i metal au un anume romantism ascuns care place publicului. De[i multe dintre aceste elemente la mod` au disp`rut \n anii care au urmat, imaginea structurii aparente ca schem` de decora]ie interioar` a r`mas ca o m`rturie a unui interior chic. {i acum un perete interior din c`r`mid` comun` pare pentru mul]i s` aib` un aer de sofistica]ie cosmopolitan`, lucru ce determin` mul]i dezvoltatori s` re-creeze imagini originale placnd pere]ii cu materiale scumpe, imitnd lemnul [i c`r`mida care nu pot fi v`zute dect \n cl`dirile autentice. Popularitatea acestor imagini a stricat, \ns`, procesul de conservare al unor cl`diri istorice ale c`ror interioare aveau elemente decorative delicate, acestea nefiind cerute de chiria[i sau cump`r`tori. Metodologia de conversie a cl`dirilor industriale comport` mai multe etape identificarea planurilor [i documentelor curente ale cl`dirii identificarea proprietarului [i a oricarei alte informa]ii relevante din punct de vedere juridic determinarea st`rii cl`dirii [i a instala]iilor sale cercetarea zonei, a acceselor [i a reglement`rilor de sistematizare viitoare identificarea tuturor func]iunilor prin care a trecut cl`direa verificarea tuturor legilor, regulamentelor [i codurilor care se aplic` func]iunii sau func]iunilor propuse implicarea \n proces a organismelor [i institu]iilor publice determinarea cererii pentru func]iunea propus` [i costurile comparabile pentru spa]ii similare implicarea \n proces a comunit`]ii identificarea resurselor financiare, directe [i indirecte disponibile determinarea costurilor [i taxelor opera]ionale

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-UN FOST DEPOU DE TRAMVAIE CU CAI LA AMSTERDAM Construit` ini]ial ca depou al tramvaielor cu cai, avnd spa]ii pentru grajd [i un "garaj" pentru vagoane, cl`direa a fost redesenat` \n 1920, pentru a func]iona ca [coal` pentru moa[e. Toat` organizarea spa]iului este pe un singur nivel, cl`direa avnd ferestre pe dou` laturi opuse. Datorit` istoriei sale industriale, suprafa]a este generoas` dar din cauz` diferitelor utiliz`ri altfel dect de lcouire, existau pere]i de compartimentare a[eza]i \n unghiuri dificile, formnd spa]ii complicate. Acestea au fost \ndep`rtate pentru a l`sa loc unei amenaj`ri ortogonale.

Suprafa]a total` a locuin]ei este de 150 mp si este ocupat` \n principal de spa]iul deschis al camerei de zi, sufrageriei [i buc`tariei. Accesul \n living se face printr-un vestibul, desp`r]it de acesta printr-o u[` glisant` de sticl` decorativ` cu ram` metalic`. Toate elementele robuste ale structurii de lemn ale cl`dirii sunt vizibile, eviden]iindu-se toate detaliile. Pere]ii u[ori de compartimentare pentru noua func]iune urm`resc direc]iile stlpilor de lemn [i mul]i dintre ei sunt amovibili, permi]nd deschiderea total` a spa]iului pentru ocazii speciale. Cele dou` b`i sunt placate cu marmur` alb`, pardoseala fiind din travertin.

Buc`t`ria are o amenajare minimalist` dar mobilierul este desenat de un designer britanic la mod` iar spa]iul ei se deschide spre birou. Toate detaliile sunt de bun` calitate [i imit` manufactura tradi]ional` de mobil`.

69

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

MUZEU - DEPOZITARUL INDUSTRIEI METALURGICE DIN OBERHAUSEN, WESTPHALIA Arhitect: Artur Mandler Sub co[ul enorm, simbol al puterii industriale, stau cl`dirile crenelate din c`r`mid` ro[ie [i ondul`rile ritmice ca din]ii de fier`strau, ale acoperi[urilor, cl`diri deservite de aripi uria[e pavate urm`rind linia urmelor lor. Constituind parte a potecii siturilor industriale legendare ale v`ii Ruhr-ului, fabrica de zinc, fondat` la mijlocul secolului al XIX-lea, expune unelte [i obiecte manufacturate care erau produsul acumul`rii de \nv`]`turi a muncitorilor. Ocupnd centrul enormei s`li a ma[inilor, rotonda de sticl` ad`poste[te acum recep]ia [i cafeneaua.

preg`tirea unui studiu de fezabilitate preg`tirea documenta]iei dezvoltatorului pentru partenerii [i institu]iile implicate(4). Caracteristicile comune ale cl`dirilor industriale construite \ntre anii 1950 [i 1980 sunt urm`toarele: izola]ii termice minime pot avea mai multe anexe cele mai multe sunt amplasate \n zone periferice, cu unele excep]ii au suprafe]e foarte mari de acoperi[, plate sau \n pant`, cu \nvelitori modeste (azbest, metal sau alte materiale) pere]ii sunt \n general u[ori [i sub]iri, necesitnd izola]ii termice de obicei au un singur nivel, cu \naltime interioar` impresionant` pentru a acomoda noua func]iune pot fi necesare demol`ri interioare par]iale structura de rezisten]a ar putea fi insuficient` pentru inser]ia unui plan[eu intermediar nivelul de degradare al terenului [i structurii este mai ridicat dect la alte tipuri de propriet`]i instala]iile circuitelor electrice sunt nepotrivite pentru o alt` func]iune nivelul opera]iilor de \ntre]inere curent` este foarte sc`zut sau inexistent.

n ncreng`tura necontrolat` a pasarelelor [i a re]elei de grinzi, se g`se[te autenticitatea original` a lucrului cu o]elul. n umbra ma[inilor grele cu suprafe]e nituite, se v`d bol]uri [i buc[e, ecrane perforate de zinc, irizate de lumina neonului.

Op]iuni pentru re-utilizarea cl`dirilor industriale u |n mod tradi]ional conversia cl`dirilor industriale a fost mai pu]in comun` dar totu[i multe dintre ele au fost transformate \n cl`diri de birouri, locuin]e sau cl`diri academice.
Plan 1. Intrare 2. Receptie, magayin 3. Mezanin, cafenea 4. ncaperile expozitiei 5. Zona tehnica 6. Rampe, scari, lift

Structura, dimensiunile [i starea fizic` a acestora permit utilizarea lor pentru diverse tipuri de func]iuni de la birouri, cu sau f`r` spa]ii comerciale sau galerii de art` la parter, la locuin]e \n apartamente sau lofturi. Dar, datorit` preocup`rii generale a societ`]ii pentru durabilitate, pentru cur`]area terenurilor contaminate [i a politicii guvernelor de a \ncuraja aceste atitudini, se pot desprinde [i alte op]iuni pentru re-utilizarea cl`dirilor industriale:

70

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Conservarea ca monumente - necesit` finan]`ri pentru \ntre]inere [i protec]ie Muzee industriale - ca alternativ` a conserv`rii lor ca monumente identitare se dovede[te o op]iune viabil` att \n termeni economici ct [i sociali, luat` \n considerare \n primul rnd pentru primele construc]ii industriale din secolul al XIX-lea Alte func]iuni industriale - pentru cl`dirile din secolul al XX-lea, care pot fi transformate \n unit`]i mai mici pentru ateliere sau depozite [i care necesit` modific`ri pentru utilaje moderne

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

MUZEUL CARTONULUI DIN INSULA DEL LIRI, ITALIA arhitec]i: R.Morganti Studio MCM, architetti e Ingegnere Associati Noua imagine a sitului unei fabrici de carton neutilizate, deservite de c`i ferate vechi, amplasate pe apele canalizate ale rului Liri, apare dintrodat` dintr-o cascad`. A[ezate \n zidurile unei foste mn`stiri, straturile istoriei unei foste fabrici, acum nefolosite, relev` dou` secole de arheologie industrial`. Suprapuse peste re]eaua asimetric` a arterelor originale, noile galerii intr` adnc \n m`runtaiele sitului. Rela]ie spa]ial` intens`, structuri tridimensionale [i lanternouri din metal \negrit \n \ntrep`trunderea [i fragmentarea spa]iilor inflexibile. Apoi, un aranjament dinamic al unei pasarele u[oare metalice alunecnd tangen]ial peste cuvele de (fabricarea) hrtie a c`ror forme concave [i convexe dubleaz` contururile arcelor fostei mn`stiri. Secven]e de lumini [i umbre formate de grilaj, dedesubtul bol]ii cere[ti albastru \nchis.

MUZEUL CARTONULUI DIN INSULA DEL LIRI, ITALIA arhitec]i : R.Morganti Studio MCM, architetti e Ingegnere Associati

71

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR GAZOMETRELE DE LA VIENA Construite la o scar` impresionant`, pentru a stoca cantitatea total` de gaze necesar` ora[ului Viena, cele patu gazometre sunt considerate monumente al istoriei ora[ului; proiectate de inginerul Theodor Hermann ntre 1896 si 1899 au fost cele mai mari structuri de acest tip din Europa. Ie[ite din uz n anul 1985 ele au ramas goale timp de [apte ani pn` cnd zona a nceput sa fie reintegrat` ]es`turii ora[ului, dezoltndu-le printr-o strategie urban` de utiliz`ri multiple, care include unit`]i reziden]iale de mai multe tipuri, centru de distrac]ii, spa]ii de birouri [i galerii comerciale. Infrastructura zonei include extinderea sistemului de transport cu metrou [i construirea unei autostr`zi. Pentru dezvoltarea proiectului au fost desemnate patru societ`]i, fiecare avnd n responsabilitate cte un gazometru: Jean Nouvel, Coop Himmelb(l)au, Manfred Wedhorm [i Atelier Holzbauer.
GAZOMETRELE DE LA VIENA

Abordarea lui Nouvel pentru gazometrul A, n care trebuie s` intre spa]ii de birouri pe 7 500 mp [i 128 de unit`]i de locuire, a fost de a crea o mare pia]` interioar`, cu un acoperi[ translucid cu reflexii [i refrac]ii ntre structura veche [i cea nou`. Spa]iul este mp`r]it n patru zone, cu parcaje la ultimul subsol, un mall pe primele 3 niveluri supraterane (mall ce se extinde pe toate cele patru gazometre) [i patru niveluri de birouri peste acestea, nconjurnd atrium-ul la partea inferioar`. Peste birouri sunt [apte niveluri pentru locuin]e. Societatea vienez` a lui Coop Himmelb(l)au a primit proiectul gazometrului B cu obliga]ia de a include 360 de apartamente - de diferite tipuri, o sal` de evenimente, birouri, spa]ii comerciale [i parcajele aferente. Himmelb(l)au a anexat trei volume fa]adei clasice existente care constau dintr-un cilindru n interiorul structurii, ecranul frnt, lipit de gazometru [i un hol multifunc]ional la baza acestuia. Programul complex al proiectului este exprimat prin sintaxa contemporan` a ecranului ridicat pe pilotis re]eaua de piloni - din beton armat. Spa]iile pentru servicii [i comer] sunt integrate n parter. Att cilindrul ct [i ecranul cuprind spa]ii de birouri [i apartamente. Cele 360 de unit`]i de locuire ofer` diverse configura]ii de la lofturi, apartamente spa]ioase cu trei dormitoare pn` la garsoniere pentru studen]i. Toate apartamentele, cu o suprafa]` medie de 77 mp, sunt accesate printr-un miez de circula]ii central.

72

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Toate cele patru gazometre sunt legate la nivelul parterului prin mall-ul comercial. n interiorul gazometrului B acesta creaz` un tampon spa]ial [i func]ional ntre zona evenimentelor [i aripa spa]iilor de locuit [i birouri, amplificnd comunicarea interioar`. Manfred Wedhorn, specializat pe lucr`ri de restaurare, a fost invitat s` renoveze gazometrul C [i s` creeze 92 de unit`]i de locuire. Arhitectul [i-a bazat proiectul pe trei principii: ordinea clar` a func]iunilor, crearea unei calit`]i superioare de lcouire [i utilizarea unui limbaj simplu arhitectural pentru sublinierea dialogului cu structura existent`. Amplasat n zona fostului rezervor de ap`, programul a furnizat cinci niveluri de parcaje [i dou` pentru spa]iile comerciale [i de recreere, la nivelul care leag` aceast` structur` cu celelalte gazometre prin pasarele. Peste acesta se ridic` o construc]ie central` nou`, cu trei niveluri de birouri [i [ase de locuin]e, formnd un inel n jurul peretelui interior al cl`dirii istorice [i urcnd n terase suprapuse. Pe vertical` noua structur` este divizat` n [ase sectoare iar n aceste intersti]ii sunt amplasate patru sc`ri [i dou` spa]ii deschise pentru perceperea structurii existente [i pentru suplimentarea ilumin`rii pentru noua curte a spa]iilor reziden]iale. Interiorul locuin]elor este proiectat ntrun limbaj formal simplu, cu pere]ii albi. Arhitectul descrie proiectul ca o lectur` contemporan` a locuin]elor tradi]ionale vieneze desenate de Adolf Loos. Curtea interioar` are o vegeta]ie bogat`, ntre]inuta printr-un sistem de colectare a apelor meteorice. Proiectul lui Wilhelm Holzbauer pentru gazometrul D nglobeaz` 126 de locuin]e [i birouri ale arhivelor ora[ului. Spre deosebire de primele trei gazometre, care au toate atriumuri centrale deschise cu spa]iile de locuit [i de birouri n jurul acestui schelet interior, programul lui Holzbauer const` dintr-un miez central de circula]ie n care p`trund trei aripi. n spa]iile dintre aripi sunt amplasate, la partea inferioar`, gradinile. Astfel, zidurile interioare [i golurile originale ale structurii ramn vizibile. Cele trei aripi sunt albe, cu balcoane moderne n consol` peste atriumul creat. O serie de accese permit func]ionarea activit`]ilor nocturne n spa]iile publice. Abordarea acestui proiect complex prin utiliz`ri multiple permite activit`ti complementare de lucru, locuire [i recreere. n opinia partenerilor Coop Himmelb(l)au acest proiect "nfiin]eaza al doilea centru urban al Vienei prin crearea unei tensiuni ntre miezul istoric al ora[ului [i noile structuri. Aceast` tensiune determin` dezvoltarea dinamic` la care aspir` toate ora[ele pentru necesit`]ile lor viitoare."

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

GAZOMETRELE DE LA VIENA Jean Nouvel, Coop Himmelb(l)au, Manfred Wedhorm [i Wilhelm Holzbauer

73

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CENTRU ISTORIC MINIER LA LEWARDE, FRANTA Arhitec]i: Cabinet Novembre, Marc Isepi & Jacques Pajot
CENTRU ISTORIC MINIER LA LEWARDE, FRANTA Arhitec]i: Cabinet Novembre, Marc Isepi & Jacques Pajot

De[i construit mai trziu, \n 1920, centrul minier r`spunde aspira]iilor secolului al XIX-lea, bazate pe paternalism [i colectivism; o compozi]ie simetric`, un simbol al ordinii stabilite, o ra]ionalitate productiv` [i o putere organizat`. Str`pungerea a dou` cadre \n pu]urile minei, ancorate \n stlpii imenselor cresc`torii de tuneluri, simbolizeaz` trufa[ mina istoric` de c`rbuni. Situl neuitilizat, care este adnd \nr`d`cinat \n istoria local` social` [i economic`, nu poate disp`rea din memoria colectiv`. Transformat \ntr-un muzeu [i condus de o asocia]ie a fo[tilor mineri, locul dezv`luie [i conserv` pentru totdeauna istoria emo]ionant` a vie]ii lor zilnice. Expresie a trudei muncitorilor \n contrast violent cu solurile asfaltice negre [i suprafe]ele de pietri[ ro[iatic care limiteaz` curtea principal`, aceast` memorie urt` dispare \n dantel`ria structurii de metal [i a transparen]ei acoperi[ului de sticl` a noii cl`diri de recep]ie. C`utarea omniprezent` pentru grafisme aeriale, ca cea a structurii galeriilor, pe pardoseala cu dale a pu]ului Delloye, readecvate de vechituri acoperi[urile de sticl` create de Henri Guchet \n anii '80, constituie parte a profilului \n din]i de fier`str`u a acoperi[urilor cl`dirilor de c`r`mid`. {inele vagone]ilor [i prezen]a unor mici camioane sau locomotive \ntorc memoria c`r`u[iei c`rbunelui de la locul de extrac]ie la depozitul de livr`ri.

Planul de situa]ie 1. Parvis, curtea principal` 2. Recep]ie, magazin, cafenea 3. Zona expozi]iilor temporare 4. Acoperi[ de sticl` deasupra utilaaajelor, pu]urilor de extrac]ie, cadrelor minelor

5. 6. 7. 8. 9.

Zona de sortare Muzeul vie]ii cotidiene a minerilor restaurant Pia]a " Fosse Delloye " C`i ferate

74

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR LOCUINTA SI BIROU DE ARHITECTURA INTR-O FOSTA TIPOGRAFIE LA PARIS Nathalie Wolberg, scenograf cu forma]ie de arhitect, a conceput noul spa]iul cu func]iune mixt` de locuire [i atelier profesional, \ntr-un depozit al fostei tipografii, dorind s` experimenteze att o nou` tipologie de locuire ct [i de lucru, datorit` amplasamentului acestuia \n cartierul Saint-Ouen, devenit colonie de arti[ti. Condus` de doctrina modernist` potrivit c`reia spa]iul contribuie la bun`starea locatarului, ea a abordat cl`direa ca un laborator de idei [i ca un refugiu pentru relaxare. Cu experien]a \n scenografie ea a construit o nara]iune secven]ial`, tratnd spa]iul ca o serie de scene mobile. Aceste \nc`peri mobile pot fi aranjate \n diferite configura]ii pentru a crea fundalul unor situa]ii sociale diferite. Zonele generoase se combin` cu spa]ii intime permi]nd, \n acela[ timp, vizualizarea general` a interiorului. Cadrul de beton al fostului depozit a fost acoperit cu parti]ii [i structuri pe rame astfel nct spa]iul este perceput ca o suit` de arcade. Fiecare unitate, construit` din scnduri b`tute cu cuie [i rame de o]el sudate, a fost detaliat` cu mare grij`. P`[ind pragul casei, vestibulul devine o camer` care func]ioneaz` ca un tranzit \ntre exterior [i interior. Din acest hol o scar` construit` din benzi metalice de o]el duce la atelierul situat la etaj care se deschide spre o teras` impresionant`. Scara, cu treptele sale neobi[nuite, poate deveni [i un loc de [edere avnd perspectiva terasei. Dup` a doua arcad` spa]iul se deschide spre zona de zi care integreaz` [i alte func]iuni, ca buc`t`ria [i locul de luat masa. Plasa suspendat` \n golul existent reprezint` o interven]ie dinamic` pe care creatoarea l define[te ca un spa]iu unde corpul \[i descoper` gravitatea. Urm`rind perimetrul spa]iului g`sim zone mai intime func]ional, ca cel pentru lectur` iar grupurile sanitare sunt ascunse de u[ile mobilierului. Diferind ca dimensiuni, culori [i forme, u[ile produc o asimetrie dinamic` care rupe repeti]ia compartimentelor. Mesele joase integrate cu fotolii pot fi de deplasate. Dormitorul este proiectat astfel \nct are o perspectiv` vizual` total` asupra zonei precedente dar poate fi delimitat de aceasta prin ecrane [i paravane. O scar` cu trepte \n consol` se g`se[te \n alt` zon` a spa]iului de zi [i conduce spre un spa]iu pe dou` niveluri folosit ca zon` de expozi]ii.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA SI BIROU DE ARHITECTURA INTR-O FOSTA TIPOGRAFIE LA PARIS

Programul de iluminare integrat utilizeaz` l`mpi \ncastrate \n plafon sau ecrane cu ]es`turi albe, ceea ce determin` o ambian]` special`. Schema general` a amenaj`rii induce o stare de receptare caleidoscopic` de lumini [i culori schimb`toare.

75

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

DEPOZITE TRANSFORMATE IN CENTRU CULTURAL LA SUNDSVALL, SUEDIA Grupul celor patru depozite dateaz` din vremea reconstruc]iei ora[ului dup` incendiul din 1888. Dup` al doilea r`zboi mondial activitatea comercial` din ora[ s-a redus [i cele patru depozite au trecut prin diverse utiliz`ri fiind, la un moment dat, amenin]ate cu demolarea. Ini]ial construite din lemn - Sundsvall fiind un centru al comer]ului intensiv cu cherestea - depozitele au fost reconstruite din c`r`mid` dup` incendii iar inten]ia arhitec]ilor care s-au ocupat de proiect a fost ca estetica lor s` se apropie de palatele Rena[terii italiene[ti. Noul stil era simbolic pentru comer]ul de succes al ora[ului, cu o mare varietate de produse, de la cafea [i cacao pn` la fructe, condimente [i cereale. |n 1979 s-a decis restaurarea lor \n scopul recuper`rii cl`dirilor ca reper emblematic al ora[ului. Primele sarcini au fost concentrate pentru refacerea acoperi[urilor, demontarea tuturor structurilor auxiliare, construite \n decursul anilor [i consolidarea funda]iilor pe piloane de lemn, asigurnd un nivel de ap` constant pentru a evita uscarea [i distrugerea acestora. Acest lucru s-a realizat prin construirea unei cuve de beton umplut` cu ap` [i prin reglarea nivelului ei cu ajutorul pompelor. Acest rezervor de ap` s-a putut utiliza [i pentru stocarea c`ldurii. Intersec]ia \n cruce dintre cele patru vechi depozite s-a acoperit cu un acoperi[ de sticl` pe structur` metalic` pentru a forma spa]iul unei biblioteci, un spa]iu expozi]ional, o cafenea [i un auditorium. Acest spa]iu \nalt \nvelit \n sticl` colecteaz`, de asemenea, aerul \nc`lzit din cl`dire care se recircul` sau se folose[te la \nc`lzirea apei menajere. |n interiorul cl`dirilor s-au construit noi sc`ri [i lifturi, acolo unde se impunea, unele dintre elementele originare fiind p`strate din motive de patrimoniu istoric. Cl`dirile sunt legate cu pasarele care trec prin spa]iul acoperit. Complexul este acum un centru cultural, deschis publicului larg, fiind numit [i "promenada cultural`", pentru a i se p`stra caracterul public.

DEPOZITE TRANSFORMATE IN CENTRU CULTURAL LA SUNDSVALL, SUEDIA

76

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

MUZEU DE ARTE CONTEMPORANE (MAC) IN INIMA UNUI ORAS MINIER LA HAINAUT, BELGIA Arhitecti: Mellet Architects, Pierre Hebbelinck

n armonie cu dorin]ele fondatorului s`u, Henri de Gorge, a c`rui statuie ocup` centrul unui semicerc neoclasic vast, Bruno Renard a conceput la nceputul secolului al XIX-lea o comunitate autentic` de cl`diri. Acest palat al industriei servind productivitatea a fost modelat pe re[edin]e importante ale Rena[terii: o curte nchis` marcat` de o verand` monumental` [i curtea principal` limitat` de arce semicirculare: o colonie industrial`, desemnat` s` seduc` muncitorii cu ispita neauzit` a bun`st`rii. Acest proiect ambi]ios include de asemenea [i un ora[ muncitoresc constituit din cteva sute de case. Situl reconstruit p`streaz` deliberat urmele straturilor sale, pentru a p`stra memoria colectiv` a mineritului de c`rbune, n timp ce se deschide culturii [i activit`]ilor legate de tehnologia ultra modern`. Colec]iile de art` permanente sau temporare [i trag inspira]ia din domeniile arhitecturii, poeziei [i memoriei. Grevat tangen]ial n una din laturile elipsei, noul muzeu al artelor contemporane invit` publicul s` viseze [i [i declar` modernitatea n planul linear [i aranjamentul limpede al volumelor sale geometrice att cu suprafe]e opace ct [i transparente. Doar la c]iva pa[i de ora[ul minier, o ntlnire neobi[nuit` ntre lucrul cotidian al lumii muncitoare [i abstrac]ia artei moderne se exprim` n tratamentul contrastant [i sculptural al pere]ilor ro[ii de c`r`mid` necizelat`, [i suprafe]ele fine gri [i negre ale noului muzeu.

MUZEU DE ARTE CONTEMPORANE (MAC) N INIMA UNUI ORAS MINIER LA HAINAUT, BELGIA Arhitecti: Mellet Architects, Pierre Hebbelinck Plan 1. Intrare 2. Receptie. Magazin 3. Magaziile pentru fn 4. Administratia 5. Restaurant, receptia muzeului MAC 6. Muzeul de arta contemporana 7. "Minunata retorta a memoriei" 8. Cladirea directorului 9. Ateliere 10. Cladirea constructiilor de masini

77

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

VOPSITORIE TEXTILA TRANSFORMATA IN SEDIUL UNUI STUDIO DE ARHITECTURA SI LOCUINTE LA SYDNEY Cl`direa fostei fabrici de vopsit textile este situat` ntr-o suburbie a ora[ului australian, cu o evolu]ie istoric` multicultural`, ai c`rei genera]ii succesive de locuitori au adus tradi]ii din ]`rile lor de origine; acum Surry Hills este o suburbie cunoscut` pentru galerii de art`, negustori de antichit`]i [i boutique-uri la mod`. Structura cl`dirii constuite n 1920 este pe cadre de beton pe dou` niveluri, cu nchideri de c`r`mid` [i goluri cu dimensiuni mari care permit o luminare natural` consistent`. Anvelopa cl`dirii a fost p`strat` dar, pentru a se insera cele dou` plan[ee suplimentare necesare organiz`rii celor nou` apartamente, s-a ndep`rtat structura plan[eului intermediar ini]ial iar cea a parterului a fost consolidat`. Aceast` solu]ie a permis diversitatea dimensiunilor [i a tipurilor unit`]ilor de locuire iar apartamentele tip penthouse - amplasate la ultimul nivel al cl`dirii, pot penetra plan[eul superior, originar. Abordarea filozofic` a proiectului este de a combina elementele specifice exteriorului cu cele interioare, astfel, accesul principal este tratat ca "peisaj" stradal, din betonul turnat in-situ [i balustrade cu elemente de o[el galvanizat. Aceea[i estetica este utilizat` [i pentru grilajele exterioare ale u[ilor [i ferestrelor, care asigur` securitatea. Compartimentarea spa]iului de la parter s-a facut prin crearea unor cutii din materiale u[oare - panouri de rigips montate pe structura metalica - care par s` pluteasc` spectaculos peste parter, constituind exteriorul apartamentelor care au o nal]ime interioar` de 5,5 m. Aparen]a monastic` a cl`dirii ascunde compozi]ia spa]ial` complex` a interiorului galeriei de apartamente. Pere]ii interiori de beton sunt picta]i dar au fost l`sate zone "crude" pentru a se eviden]ia trecutul industrial al cl`dirii. Apartamentele tip penthouse au obloane de bambus care mascheaz` accesul pe de terasa. Iluminarea exterioar`, cu corpuri de inspira]ie industrial`, eviden]iaza finisajul ce pare superficial dar care are o calitate reflectorizant` a imaginilor str`zii. Pentru utilizarea inovativ` a o]elului n arhitectur` proiectul a primit n 2004 premiul oferit \n colaborare de asocia]ia zonal` a arhitec]ilor [i firma produc`toare de o]el (NSW RAIA Colorbond Steel Award). 78

VOPSITORIE TEXTILA TRANSFORMATA N SEDIUL UNUI STUDIO DE ARHITECTURA SI LOCUINTE LA SYDNEY

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

FABRICA DE CIOCOLATA CONVERTITA IN LOCUINTA LA MELBOURNE Regenerarea fostei zone industriale din proximitatea centrului ora[ului Melbourne a condus la transformarea numeroaselor cl`diri de fabrici [i ateliere ce se aflau aici. Structura industrial` expresiv` a cl`dirii cu cadre de beton a unei foste fabrici de ciocolat`, planul cu dimensiuni generoase, precum [i \ntre]inerea continu` a anvelopei, au contribuit la realizarea tuturor lucr`rilor planificate \ntr-un timp record de trei luni. Spa]iul crud a fost achizi]ionat de David Hicks, designer de interioare, care l-a amenajat pentru folosin]a proprie, abordnd aceast` amenajare ca o expunere vizual` a traiului minimalist. Ca o expresie contemporan` a fanteziei unui playboy, suprafe]ele sunt monocrome; conceput pe o formul` de gril`, planul pardoselii este moderat de dimensiunea [i desenul dalelor de ceramic`. Grila devine principiul de ordonare pentru divizarea suprafe]ei \ntr-o succesiune de spa]ii cu piese de mobil` incluse \n compozi]ie. Planul \n form` de "L" este luminat natural numai prin peretele scurt al fa]adei de sud, provocnd creatorul la alegerea unei solu]ii care s` extind` spa]iul: oglinzile montate pe peretele lung [i \n`l]imea de 3,2 m au permis crearea unei zone cu pardoseala \n`l]at`. Men]innd finisajul brut de beton al plafonului, un perete desp`r]itor consistent care \ncorporeaz` depozitarea, ofer` o leg`tur` puternic` \ntre zona de zi [i locul de luat masa amplasat pe pardoseala ridicat`, colorat` cu vopsea neagr` lucioas`. Un loc de lucru minimal este organizat \n proximitatea accesului, desp`r]it de zona de mas` tot cu acela[ tip de perete pentru depozitare. Panourile de dimensiuni mari, atipice pentru spa]ii de locuire, au replic` [i \n amenajarea spa]iului b`ii, placat total cu inox. Draperiile pe toat` \n`l]imea spa]iului, cromatica bicolor` [i textura simpl` a materialelor de finisaj creaz` o atmosfer` teatral` a spa]iului.

FABRICA DE CIOCOLATA CONVERTITA IN LOCUINTA LA MELBOURNE

79

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

O BIBLIOTECA METAMORFOZATA INTR-UN ABATOR DIN LANDAU, GERMANIA Arhitecti : Ansgar Lamott, Caterina Lamott

O BIBLIOTECA METAMORFOZATA INTR-UN ABATOR DIN LANDAU, GERMANIA Arhitecti : Ansgar Lamott, Caterina Lamott De[i renovarea unei cl`diri pare simpl` cnd nu se atac` identitatea ei, lucrarea de conversie poate fi traumatizant` atunci nu are nici o leg`tur` cu obiectul original al cl`dirilor.
Sectiune transversala A. Cladirile vechi B. Extinderea contemporana Plan 1. Holul de receptie 2. Zona de lectura 3. Arhive 4. Pasarele pietonale 5. Birouri, administratie

Aici, valoarea morfologic` [i simbolic` a monumentului era oarecum relativ`, dat fiind faptul ca abatorul construit n secolul al XIX-lea era de calitate mediocr` [i a[ezat la o distan]` de satul cu o mare diversitate de locuin]e. Dupa conversia sa ntr-o bibliotec` au r`mas numai delimitarea masiv` a pietrei abatorului [i cl`dirile de c`r`mid` roz iar acestea sunt acum integrate ntr-un aranjament orizontal al unei platforme contemporane. Acum un loc pl`cut, biblioteca ofer` o oportuntate pentru a citi n intimitatea parti]iilor de lemn conglomerat f`r` culoare [i a luminii filtrate de placajul ro[iatic al parasolarelor cu umbre calde, locale.

80

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR COMPLEX DE RECREERE INTR-UN VECHI PORT PE LACUL MICHIGAN Domul de pe cheiul naval, situat pe malul lacului Michigan din Chicago, a trecut prin mai multe transform`ri: construit \n 1916 pe baza proiectului arhitectului Charles S.Frost ca centru de recreere, inclusiv pentru organizarea evenimentelor din via]a comunit`]ii \ntr-o mare sal` de bal, cu o structur` combinat` de lemn (pentru funda]iile lacustre pe fundul lacului) [i plan[ee de beton, a func]ionat pn` \n anii depresiei economice din 1929. In 1941 complexul s-a transformat \ntr-un centru de studiu [i antrenamente pentru marina comercial`. Cu aceast` ocazie spa]iile interioare s-au organizat cu parti]ii u[oare \n clase de studiu iar, dup` r`zboi, \n 1946, aceste clase au fost \nchiriate de Universitatea din Illinois [i alte organisme, pentru s`li de studiu [i, chiar, pentru activitatea unui tribunal. Spa]iile mici, compartimentate dup` necesit`]ile fiec`rui chiria[, nu mai l`sau s` se citeasc` generozitatea [i amploarea original` a cl`dirii. Mai mult, dezinteresul proprietarilor a f`cut ca intemperiile [i vntul s` fac` mari stric`ciuni. |n 1974 primarul Richard Delaney a cerut unei firme de arhitectur`, condus` de Jerome Butler, s` refac` ansamblul pentru a g`zdui un trg interna]ional [i un festival organizat cu aceea[i ocazie. Lucr`rile primei etape, \ncepute \n 1975, au durat 12 luni [i cu ocazia anivers`rii bicentenarului din 1976, s-a organizat primul bal, dup` 35 de ani, de c`tre Funda]ia {colii de arhitectur` din Chicago. Bugetul pentru aceast` prim` faz` a fost \n total de 8.8 milioane dolari [i s-au reabilitat toate spa]iile ini]iale, folosind materialele contemporane epocii '70, corespunz`toare celor originare, din 1916. Etapa a doua [i-a propus izolarea termic` a tuturor elementelor de \nchidere, \nlocuirea total` a acoperi[ului [i conversia spa]iilor cuprinse \ntre sala de concerte [i malul lacului, \n magazine, restaurante, terenuri de tenis [i s`li de expozi]ie. |n continuare se preconiza dezvoltarea unei marine \n partea de nord [i un mic port pentru pescari. De asemenea se propunea construirea unei unit`]i experimentale demonstrative pentru energia solar` pentru a asigura \nc`lzirea a 35% din suprafa]a complexului. Fondurile de finan]are au fost asigurate prin vnzarea ac]iunilor de stat municipale [i din colectarea diferitelor taxe.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

COMPLEX DE RECREERE INTR-UN VECHI PORT PE LACUL MICHIGAN

81

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

SHOWROOM DE MOBILA INTR-UN FOST ATELIER DE PIELARIE LA LONDRA Un grup de trei cl`diri situate pe un teren \n form` de "L" au fost construite la \nceputul secolului al XX-lea pentru a fi utilizate ca atelierele de piel`rie ale unui produc`tor local [i ocupate de acesta pn` \n 1982. Politica rigid` a autorit`]ii locale n-a permis utilizarea acestui spa]iu industrial \n alt scop dect cel ini]ial [i, din acest motiv, cl`dirile au r`mas neocupate timp de patru ani, timp \n care s-au propus [i alte func]iuni, \n principal pentru educa]ie, care nu au fost acceptate. |n anul 1986 cl`dirile au fost achizi]ionate de o companie de design care a \nchiriat subsolul [i o parte din parter unei sucursale locale a unui produc`tor de mobil` american. Spa]iile au fost renovate, revelndu-se multe elemente speciale ale stilurilor, victorian [i o imita]ie de egiptean, \n care au fost construite cl`dirile ini]ial. De[i planul urmeaz` principii clasice, formale, suprafe]ele care \l definesc sunt asem`n`toare unui decor dar cu elemente ornamentale pre]ioase. Pere]ii [i tavanul, executate din pl`ci de tencuial` uscat` montate pe rame metalice formeaz` o c`ptu[eal` interioar`, separat` total de structura. Spa]iile rezultate prin cur`]irea elementelor de prisos, cu forme speciale, rotunde sau octogonale, au fost utilizate pentru depozit`ri [i ghene de instala]ii. Iluminatul este \n principal artificial, cu excep]ia unui luminator care a fost adaptat [i func]ioneaz` \n conjunc]ie cu iluminarea artificial`. Alte zone ale ansamblului au r`mas neutilizate pn` \n 1987 cnd s-au schimbat reglement`rile de construire [i urbanism [i, astfel, a fost posibil` conversia lor \n spa]ii pentru birouri [i studio-uri de crea]ie. Caracterul original al cl`dirilor a fost p`strat iar diferen]a \n interior s-a ob]inut cu ajutorul mobilierului \ncastrat proiectat special. |n exterior s-au f`cut cteva interven]ii minore, printre care schimbarea tutror ramelor ferestrelor, pentru a se ob]ine o imagine unificat` a cl`dirilor.

SHOWROOM DE MOBILA INTR-UN FOST ATELIER DE PIELARIE LA LONDRA

82

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

SPATIU MULTI-FUNCTIONAL ORGANIZAT INTR-O MOARA LA ZURICH, ELVETIA Ini]ial complexul de cl`diri cunoscut ca Tiefenbrunnen Mill, a fost construit n 1889 ca o fabric` de bere, fiind constituit din dou` cl`diri paralele, una constituind corpul principal, cu o zon` administrativ` la un capat [i un grajd la cel`lalt. Structura acestora era pe elemente din font`, specifice vremii. n anul 1913 cl`direa principal` a fost fost transformat` ntr-o moar` de f`in` iar n 1930 s-a construit nc` o cl`dire anex` pentru ateliere. Din 1983 toate aceste construc]ii au r`mas neutilizate, toat` activitatea fiind tranferat` n afara ora[ului. Pentru a asigura continuitatea vie]ii cl`dirilor, proprietarul a ini]iat convertirea lor n locuin]e [i spa]ii comerciale. Configura]ia sitului a permis ca zona central` a cl`dirii principale s` fie p`strat` ca spa]iu muzeal, nglobnd vechile utilaje ale morii, amenajarea devenind un punct de atrac]ie foarte popular. Celelalte suprafe]e ale cl`dirii morii au magazine [i restaurante la parter [i subsol, birouri la nivelul median [i studio-uri de crea]ie la nivelul acoperi[ului. Spa]iul exterior, cuprins ntre cele dou` cl`diri paralele, a devenit pietonal, la unul dintre capete fiind organizate diverse evenimente tip " happening " [i spectacole. Cele dou` cl`diri sunt legate la nivelul primului etaj printr-o pasarel` acoperit`, element recreat ca replic` a construc]iei de leg`tur`, pe trei niveluri cu structura metalic` u[oar` [i sticla, construit` n 1930, cnd s-a nfiin]at moara. Cl`dirile con]in acum o sal` de teatru cu 200 de locuri, o sal` de dans, un studio de televiziune, ateliere [i studiouri, structura construit` ini]ial pentru ateliere a fost convertit` ntr-un restaurant iar grajdurile n galerii de art`. Decora]ia original` - cu c`r`mid` [i piatr` a fost p`strat`, toate extinderile [i inser]iile noi folosind structuri metalice u[oare [i nchideri de sticl` care nu concureaz` zona veche. 83
SPATIU MULTI-FUNCTIONAL ORGANIZAT INTR-O MOARA LA ZURICH, ELVETIA

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR ATELIER DE SCULPTURA CONVERTIT N LOCUINTA LA MADRID Cladirea pe care arhitectul Manuel Serrano a amenajat-o unei familii nst`rite, cu o via]` social` activ`, face parte dintr-un ansamblu de construc]ii pe maximum doua nivele, cu utiliz`ri mixte de locuin]e [i ateliere ale arti[tilor plastici din Madrid. Clien]ii au cerut un spa]iu care se poate adapta mai multor utiliz`ri, inclusiv pentru organizarea unor evenimente cu participarea multor invita]i; o alt` cerin]` a fost integrarea unui bazin n interior. Pentru a da o coeziune cl`dirii, arhitectul a ra]ionalizat spa]iul, construind o incint` privat`, tratnd schema de amenajare ca pe o gradin` vertical` urban` care eviden]iaz` istoria cladirii, remodelnd spa]iul pentru a-i da o functiune contemporan`. Pentru a ob]ine unitatea formal` a fa]adei aceasta a fost mbracat` n panouri de aluminiu [i o]el perforat care filtreaz` lumina spre interior; pere]ii exteriori sunt izola]i cu materiale eficiente att n timpul verii ct [i iarna. Conceptul spa]iului interior nu respect` normele uzuale ale proiect`rii unei locuin]e: bazinul, construit n beton armat la subsol, particip` la consolidarea pere]ilor de c`r`mid` originari iar plan[eul de beton de peste subsol include grinzi cu goluri acoperite de sticl` armat`. Aceasta solu]ie creaz` o suprafa]` transparent` a parterului, inducnd perceperea bazinului din spa]iul de zi de deasupra. Plan[eul mezaninului, care are o supant` perimetral`, este format dintr-o structur` de o]el, aici g`sindu-se dormitoarele [i grupurile sanitare corespunzatoare. Buc`t`ria, un laborator modern de inox, este n afara spa]iului de zi [i functioneaz` ca un tampon spre curtea interioar`, formnd cu aceasta un spa]iu unitar atunci cnd se deschid u[ile de sticl` glisante. n spa]iul de zi de la parter nu s-au introdus pere]i de compartimentare, pere]ii de c`r`mid` originari sunt vizibili iar piesele de mobilier cu rotile, mobile, sublineaz` filizofia industrial` a amenaj`rii.

ATELIER DE SCULPTURA CONVERTIT N LOCUINTA LA MADRID

84

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA MICHAEL GRAVES INTR-UN FOST DEPOZIT Construit n 1926 de me[terii pietrari italieni care au ridicat [i cteva cl`diri de piatr` n campusul universit`]ii Princeton, depozitul cu caracteristici tipice pentru stilul vernacular toscan, a devenit re[edin]a unuia dintre arhitectii reprezentativi ai postmodernismului n arhitectur`, Michael Graves. Cladirea n form` de "L", cu spa]ii celulare pentru depozitare, din c`r`mid`, stucco [i pl`ci ceramice, a fost renovat` n trei etape. n aripa de nord se intra printr-o curt, fost parcaj al camioanelor [i cuprinde o camer` de zi, o sufragerie [i o galerie lung` [i nalt` - biblioteca deschis` c`tre o teras` [i gradin`. Arhitectul a p`strat pardoseala originar` de beton finisnd-o pentru a imita piatra; la etajul superior se g`sesc dormitorul principal [i biroul. Lumina folosit` n toata casa a accentuat percep]ia unor anumite nc`peri [i a eviden]iat simbioza cl`dirii cu peisajul natural din exterior. Abordarea lui Graves de a ilumina interioarele artificial, n dauna luminii difuze naturale, are ca efect energizarea acestora cu un sens dinamic al zilei [i al scurgerii timpului. Casa este mobilat` cu mult` aten]ie, cu o colec]ie impresionant` de c`r]i, obiecte, mobil` [i art`, care creaz` un decor armonios sugernd un sens puternic al locuirii domestice. Decora]ia interioar` mpreun` cu exteriorul n stucco roz, coloanele [i ni[ele, intensific` inspira]ia clasic` a cl`dirii.

"Reborn Buildins", Arian Mostaedi, Publ.Carles Broto & Ma Minguet

LOCUINTA LUI MICHAEL GRAVES INTR-UN FOST DEPOZIT

85

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CENTRU INTERNATIONAL DE DESIGN N FOSTE FABRICI DIN LONG ISLAND, NEW YORK Centrul Interna]ional de Design din New York s-a deschis n cl`dirile unor foste fabrici, cu scopul de a centraliza toate magazinele [i show-room-urile de mobil`, decora]ii [i bricolaj legate de amenajarea interioarelor. Cele patru cl`diri, construite din beton prefabricat n timpul primului r`zboi mondial, au ad`postit activit`]ile unei fabrici de chewing gum, a uneia pentru producerea bateriilor Eveready, o fabric` de biscui]i [i un imens garaj, anex` a fabricii de biscui]i, ofer` o suprafa]` de aproape 200 000 mp. n prima etap, n anul 1986, s-au convertit primele dou` fabrici. S-au creat accese noi n partea de sud [i de vest care conduceau c`tre o plaza interioar` pe toata nal]imea de 8 niveluri, spre care se deschid toate spa]iile de expunere [i magazinele accesate prin pasarelele fiec`rui etaj. Materialele de finisaje exterioare - c`r`mida [i teracota, au fost p`strate, renovate [i completate pentru a eviden]ia imaginea industrial`, originar`, a cl`dirilor Crearea acestui centru a constituit un exemplu al modului n care poate fi utilizat spa]iul oferit de un grup de cl`diri industriale banale ca spa]iu comercial [ireprezint` o dovada vie c` motivele economice [i sociale, al`turi de ra]iunile istorice, sunt motorul unor posibilit`]i nelimitate pentru a utiliza cl`dirile redundante.

CENTRU INTERNATIONAL DE DESIGN N FOSTELE FABRICI DIN LONG ISLAND, NEW YORK

86

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR MUSEE D'ORSAY, PARIS Gara [i hotelul s`u, concepute de Victor Laloux, au fost construite \ntr-o perioad` de doi ani, au fost inaugurate la 14 uilie 1900 [i a apar]inut pn` \n 1950 societ`]ii na]ionale de c`i ferate (SNCF). |ntre 1900 [I 1930 Gare d'Orsay a fost o gar` important` pentru zona de sud-vest a Fran]ei; hotelul primea, \n afar` de vizitatori, multe asocia]ii [I partide politice care \[i organizau \ntrunirile aici. |n anul 1939 s-a constatat c` gara nu mai putea deservi dect imediata vecin`tate, peroanele ei fiind prea scurte pentru noile linii [i trenuri electrificate. Din acest motiv gara a fost utilizat` ca centru de expedi]ii ale pachetelor pentru prizonieri \n timpul r`zboiului, apoi ca centru de primire al prizonierilor la eliberare, ca dcor cu ocazia turn`rii unor filme, ca sediu temporar al teatrului Renaud Barrault. Hotelul s-a \nchis \n anul 1973, nu \nainte de a g`zdui \n sala sa de reuniuni conferin]a de pres` ]inut` de Charles de Gaulle cu ocazia revenirii sale la putere. Nefiind \nregistrat` dect \n martie 1973 de Comisia Patrimoniului Cultural, cl`direa a fost amenin]at` chiar cu demolarea (pentru eventuala construc]ie a sediului Air France) [i a fost cump`rat` de Ministerul Culturii. |n acela[i an a fost emis un ordin preziden]ial prin care se decidea convertirea cl`dirii \ntr-un muzeu al artei secolului XIX. Datorit` legisla]iei franceze \n domeniu (legea Malraux, 1962) care \ncurajeaz` reabilitarea monumentelor istorice importante cu finan]are din partea guvernului, concursul [i lucr`rile necesare pentru realizarea acestui proiect au fost suportate de statul francez. La ini]iativa pre[edintelui Giscard d'Estaing, \n octombrie 1977 s-a nfiin]at o comisie pentru a conduce lucr`rile de construire a noului muzeu. Acesta s-a inaugurat \n decembrie 1986 [i a fost deschis publicului \n decembrie 1987. Proiectul de conversie a fostei g`ri \n muzeu apar]ine arhitec]ilor de la ACT Architecture, Baldon, Colboc [i Philippon. Proiectul lor a fost selec]ionat \n 1979, dintr-un total de 6, deoarece a respectat arhitectura cl`dirii conceput` de Laloux, interpretnd-o pentru noua ei func]iune. Amenajarea interioar` a muzeului a fost realizat` de o echip` de scenografi [i arhitec]i condu[i de Gae Aulenti (Italo Rota, Piero Castigliioni [i Richard Peduzzi). Folosirea omogen` a materialelor de finisaj pe multitudinea [i diversitatea volumelor interioare creaz` impresia de mic[orare a volumului impresionant al vechii g`ri.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

MUSEE D'ORSAY, PARIS

87

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR TATE GALLERY MODERN Un alt proiect n care Rogers a avut un rol determinant de[i nu lui i s-a ncredin]at proiectul de conversie propriu-zis l g`sim la Londra, de data asta pe malul sudic al Tamisei, n Bankside. Conversia vechii termocentrale Bankside Power Station n Galeria Tate Modern are un rol important n regenerarea zonei situate de-a lungul drumului spre Southwalk - veche a[ezare care s-a dezvoltat n partea de sud a primului London Bridge, construit de romani la pu]in timp dup` sosirea lor n insula britanic` n anul 43 e.n. Odinioar` de-alungul malului sudic al Tamisei se aliniau palate medievale, cei nst`ri]i alegndu-l ca loc de expunere al averilor acumulate. Bankside a devenit, de asemenea, re[edin]a episcopului de Winchester. Mai trziu, dup` cteva secole, localitatea s-a compl`cut n activit`]i mai pu]in ortodoxe, devenind la sf`r[itul secolului XVI terenul principal al locurilor de pl`cere, n special pentru jocuri, pariuri, bordele [i, pe deasupra, al tuturor teatrelor - teatrul The Globe al lui Shakespeare a fost inaugurat n 1598 n Bankside. Henry VIII a nchis bordelurile (care s-au redeschis din nou n secolul XVII) [i multe dintre re[edin]ele prela]iilor au disp`rut n timpul Restaura]iei. Teatrele au fost nchise de puritanii care au c[tigat Razboiul civil englez iar cea mai mare parte ale impresionantelor palate au fost distruse. Din secolul XVIII Bankside a devenit din ce n ce mai activ n comer], negustorie [i industrie. Pe la sfr[itul secolului XIX zona de]inea o o]el`rie, fabrici de gaz, ateliere de sticl`rie, o fabric` de textile, o distilerie de vin, fabrici de bere, toate acestea amplasate de-a lungul malului [i cam 90.000 oameni erau nghesui]i numai n acest cartier. Din locul bogat [i cu miros de bani [i putere al palatelor impozante nu mai r`m`sese nimic, zona fiind una a s`r`ciei, nghesuit` de fabrici, magherni]e [i alei strmte [i periculoase. La nceputul secolului XX dezindustrializarea urban` a adus declinul, des`vr[it de bombardarea puternic` din timpul celui de al doilea r`zboi mondial. Dup` r`zboi a fost construit` noua termocentral` (Bankside Power Station).

TATE GALLERY MODERN

Prima opera]iune a fost crearea unui ponton ntins de beton constituind funda]ia muzeului.

Sus - vedere general` a fa]adei de sud Jos - Sec]iune orizontal`-longitudinal` prin sistemul de nc`lzire al holului

88

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Amplasat` fiind exact vis--vis de catedrala St.Paul, Sir Giles Gilbert Scott a conceput un alt fel de catedral`, o catedral` a energiei pure. Scott a fost, de asemenea, arhitectul termocentralei Battersea (situat` tot pe malul sudic al Tamisei, n partea de vest a ora[ului), a conceput Catedrala Anglican` din Liverpool precum [i renumita cabin` ro[ie de telefon britanic`. Cl`direa construit` n dou` etape ntre 1947 [i 1963 consta dintr-o structur` de o]el mbr`cat` n c`r`mid` (se spunea c` ar fi avut mai mult de 4,2 milioane c`r`mizi!). In`l]imea co[ului central a fost limitat` la 99 m pentru a nu dep`[i domul catedralei St.Paul (114 m) iar lungimea fa]adei de nord (spre Tamisa) se ntindea pe 200 m. Jum`tatea vestic` a structurii, cea care includea co[ul, a nlocuit, n 1952, o veche central` electric` pe c`rbuni; jum`tatea estic` a fost construit` n 1963. Din cauza cauza cre[terii pre]ului petrolului [i a dezvolt`rii altor procedee de generare a electricit`]ii Bankside Power Station s-a nchis [i cl`direa a r`mas neocupat`, aceast` situa]ie atr`gnd [i alunecarea zonei n uitare, n afara vie]ii principale a Londrei. La sfr[itul anilor '80 consiliul municipal Southwalk a identificat adev`ratul poten]ial al zonei Banksidem urmnd o strategie de regenerare care s` conduc` la cre[terea accesibilit`]ii zonei [i proximit`]ilor sale [i, astfel, la infuzia de investi]ii. Re-afectarea vechii termocentrale Bankside a fost v`zut` ca [i cheia regener`rii zonei. Tot la sfr[itul anilor '80 s-a constatat c` sediul Galeriei Tate din Millbank a devenit nenc`p`tor pentru colec]ia sa efervescent` [i s-a decis crearea unei noi galerii care s` ad`posteasc` colec]ia interna]ional` de art` modern` fie ntr-o construc]ie nou` fie ntr-o construc]ie existent` ce putea fi recuperat` prin procedeul conversiei. Cl`direa de dimensiuni impresionante a fostei termocentrale Bankside, cu o arhitectur` distins`, situat` n mod fericit vis--vis de catedrala St.Paul, ntr-o zon` fascinant` [i istoric` - n imediata vecin`tate a faimosului The Globe, a constituit o alegere extrem de potrivit`.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

TATE GALLERY MODERN

Sus - nivelul 1: acces [i zona de bilete [i informa]ii, spa]ii tehnice [i utilitare (uzina, magazine, depozite, ateliere, hala turbinei) Jos - nivelul 2: auditorium, caf-bar, s`li de seminarii, intrarea estic`, birouri, platforma de expunere din sala turbinelor

Vedere din timpul lucr`rilor de nglobare a structurii celor 7 noi niveluri

89

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR S-a organizat un concurs interna]ional de arhitectur` la care au participat peste 70 arhitec]i, unii chiar celebri [i proiectul a fost acordat mai tinerilor arhitec]i elve]ieni Jacques Herzog [i Pierre de Meuron. Ei au eviden]iat noua func]iune a cl`dirii respectnd totodat` integritatea desenului ini]ial al lui Sir G.G.Scott. Crearea noii funda]ii a fost urmat` de executarea unui cadru structural de o]el n fosta zon` a boilerului, realiznd cele 7 nivele [i constituind efectiv o nou` construc]ie nglobat` pere]ilor celei vechi. Apoi a urmat construirea plan[eelor celor 7 galerii totodat` ndep`rtnduse structura ini]ial` a zonei boilerului astfel permi]nd noilor nivele s` sus]in` fa]ada de c`r`mid` existent`. In mai 1998 s-a nceput montarea celor 2 noi niveluri de sticl` ale acoperi[ului - cunoscut ca raza de lumin`. Aceast` structur` nu numai c` furnizeaz` lumin` natural` galeriilor superioare dar g`zduie[te [i o cafenea oferind o priveli[te unic` asupra Londrei. Apoi s-a demontat acoperi[ul halei turbinelor iar toamna, cnd structura fusese nlocuit` [i cl`direa era nchis` "la ro[u", s-au nceput lucr`rile de detaliere ale zonelor. La nceputul anului 1999 s-au montat, sc`rile fixe, sc`rile rulante [i lifturile pe pozi]iile lor finale [i au nceput lucr`rile pentru finisarea auditoriumului. Au urmat montajul pardoselilor de lemn ale galeriilor, montarea echipamentelor specifice de iluminat iar la sfr[itul lui 1999 Tate a recep]ionat n mod oficial lucrarea, galeria deschizndu-se publicului pe 12 mai 2000.

Vedere nocturn` dinspre Tamisa, dup` montarea "luminii elve]iene" conceput` de Michael Craig-Martini)

TATE GALLERY MODERN

Tate Modern de]ine o suprafa]` total` util` de 34.500 mp care include: - galerii pentru expunere permanent` [i expozi]ii n suprafa]` de 7.827 mp; - vechea hal` a turbinelor con]ine o "strad` interioar`" , unde se expun, de asemenea, opere de art`, de 3.300 mp; - o sal` de expozi]ii de sine st`t`toare de 1.300 mp; - o sal` de conferin]e (auditorium) cu 240 locuri; - 2 cafenele cu 240 [i respectiv 170 locuri plus un caf bar pentru 30 persoane; - 3 magazine (la nivelul 1 - 1.500 mp, la nivelul 2 - 2.300 mp, la nivelul 4 - 150 mp) - o zon` educa]ional` de 390 mp; - o zon` privat` pentru membrii societ`]ii Tate de 150 mp; - birouri - 1350 mp; - zon` de servicii/manipulare obiecte de art` de 1.500 mp; - 9 lifturi dintre care 4 pentru public, fiecare de cte 16 persoane; - 6 sc`ri rulante.

Proiect: perspectiva fa]adei nord, spre Tamisai

90

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR REGENERAREA URBANA A ZONEI In studiul urban asupra zonei, ncredin]at biroului de arhitectur` condus de Richard Rogers, acesta recomanda ca partenerii -participan]ii responsabili pentru via]a zonei s` lucreze mpreun` concertat, pentru a dezvolta [i implementa o viziune comun`, speculnd aceast` oportunitate unic` de a schimba durabil calitatea vie]ii oamenilor care muncesc [i tr`iesc n cartier. Studiul, comandat de Tate, i-a cerut lui Rogers s` conceap` o viziune pentru o schimbare pozitiv` [i realist` n zon`. Propunerile lui Rogers s-au concentrat pe cteva recomand`ri fundamentale pentru: a mbun`t`]i drumurile [i accesele n zon`; a dezvolta peisajul stradal [i peisajul afectat publicului; a defini [i consolida identitatea vecin`t`]ilor [i a ncuraja leg`turi pietonale n zon`; a crea noi facilit`]i [i dot`ri comunitare, inclusiv comerciale. Poten]ialul pentru re-modelarea spa]iilor actuale este foarte mare, este benefic pentru to]i cei interesa]i/implica]i [i poate constitui un proiect important de regenerare, ceea ce se petrece. Demersul concertat pentru viitorul zonei recunoa[te dezvoltarea poten]ial` a fiec`rei zone componente n beneficiul domeniului public, important att pentru zona Bankside ct [i pentru Londra. Crearea Bankside Square, complementar` Galeriei Tate Modern, ofer` oportunitatea recreerii pasive, organiz`rii evenimentelor culturale [i de art` [i, ocazional, a evenimente publice. Pia]a va oferi o diversitate a mediului urban cu zone verzi ntinse, spa]ii acoperite [i zone de plimbare care vor sublinia [i vor accentua caracterul deschis existent al promenadei de pe malul Tamisei. Bankside Square va fi nconjurat` de restaurante [i mici magazine la nivelul parterului, cu locuin]e [i birouri la nivelurile superioare. Acest demers va conduce la dezvoltarea dot`rilor [i facilit`]ilor accesibile att reziden]ilor ct [i angaja]ilor mbog`]ind n acela[ timp experien]a vizitatorilor. Dezvoltarea zonei va oferi [i oportunitatea dezvolt`rii altor servicii deficitare - cele legate de petrecerea timpului liber.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

Propunerea studiului conceput de Richard Rogers pentru regenerarea zonei urbane Bankside - varianta adoptat` de Consiliul municipali)

91

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

SCOALA DE ARTE INTR-O GARA CELEBRA (DIN CINCINNATI) Terminat` \n 1933, cu inten]ia declarativ` a viitorului optimist al transportului de c`l`tori pe calea ferat`, gara central` din Cincinnati a fost una dintre cele mai frumoase cl`diri Art Deco din Statele Unite. Roland A. Wank de la Fellheimer and Wagner a fost arhitectul coordonator al g`rii Union Terminal care a fost proiectat` cu o capacitate de 216 trenuri pe zi [i 17.000 de c`l`tori. Avea decora]ii murale valoroase care se p`streaz` nc` la Muzeul de art` din Cincinnati, un fronton semicircular impresionant, o rotond` cu desene geometrice pe pardoseal`. Cl`direa deservea cinci sta]ii de tren - din direc]ii diferite iar pasagerii aveau nenum`rate facilit`]i de la frizerie [i ziare pn` la cre[`. Amplasamentul nefericit, departe de centrul de afaceri al ora[ului a determinat abandonarea acestei cl`diri care n-a mai fost folosit` din 1945, pe timpul r`zboiului, cnd de aici se \mbarcau recru]ii. La nceputul anilor 70 cl`direa vacant` a devenit obiectul unui studiu, care a durat trei ani, de conversie a g`rilor din toat` ]ara dar sub presiunea prezerva]ioni[tilor proiectul, care propunea o [coal` de arte, a c`zut. Mai trziu s-a reluat, cu propunerea de restaurare - din cauza curentului puternic pentru conservare [i nscrierea lui n Patrimoniul Na]ional al Locurilor Istoriceiar George F.Roth & Partners - arhitec]ii ale[i, ar fi vrut s` o extind` cu o sal` de teatru [i o sal` de sport. Acestea ar fi reutilizat materialele originare ale fa]adei, c`r`mida [i profilele ferestrelor, astfeimaginea fa]adei nu ar fi fost modificat`. O zon` important` a cl`dirii ar fi r`mas ca gar`, n acest mod revitalizndu-se vechea func]iune a cl`dirii. Nici n aceast` nou` formul` nu a fost acceptat` reutilizarea adaptat` a edificiului. Ca o ironie aceast` cl`dire este periclitat` [i poate fi victima unei logici bizare care nu a permis un compromis pentru a-i asigura o nou` via]`.

SCOALA DE ARTE INTR-O GARA CELEBRA (DIN CINCINNATI)

92

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

Memoria este viitorul trecutului Paul Valery Oricare oper` de art` care supravie]uie[te este amputat` [i \n maniera timpului s`u Andre Malraux Astfel, pentru primii [ase mii de ani ai lumii, arhitectura a fost forma principal` de scriere a rasei umane Victor Hugo Aceast` stratificare, acest adaos care \nzestreaz` lucrurile cu consisten]` Jean Nouvel

CENTRALA ELECTRICA SECUNDARA TRANSFORMATA IN SPATIU CU UTILIZARI MIXTE COMERCIALE SI DE BIROURI Cl`direa masiv` a centralei electrice din San Francisco, construit` n 1881, acum un reper al structurilor istorice locale, a avut o istorie framntat`, fiind distrus` de foc [i de cutremur de dou` ori. Asupra ei s-au operat mai multe extinderi, ultima n 1909; n 1971, nemaifiind utilizat`, a fost vndut` prim`riei pentru a fi demolat` n vederea organiz`rii unui spa]iu public pietonal, component` a unui proiect de regenerare a cartierului Yerba Buena Center. Fiind situat` n imediata apropiere a unui centru comercial important, propunerea de reutilizare adaptat` pentru un centru cu func]iuni mixte, comerciale la primele doua niveluri [i spa]ii de birouri la celelalte, cu pu]ine modific`ri ale nchiderii exterioare [i cu p`strarea tuturor elementelor valoroase care au condus la nregistrarea cl`dirii ca monument istoric, a fost re]inut` [i realizat`.

CENTRALA ELECTRICA SECUNDARA TRANSFORMATA IN SPATIU CU UTILIZARI MIXTE COMERCIALE SI DE BIROURI

93

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR 4.2.4.CONVERSIA CLADIRILOR DE BIROURI

LOCUINTA INTR-O CLADIRE DE BIROURI Cerin]a expres` a proprietarului acestui spa]iu a fost pentru o amenajare cosmopolit` care s`-i reflecte caracterul.

Caracteristicile cl`dirilor de birouri Pn` \n anii '50 cele mai multe dintre cl`dirile tradi]ionale de birouri aveau structur` portant` de c`r`mid` sau piatr`; erau construite fie pentru utilizare comercial` sau fuseser` transformate din cl`diri reziden]iale. |n a doua jum`tate a secolului al XX-lea s-a folosit \n special structura pe cadre - beton sau metal, cu standarde de calitate destul de modeste, avnd travei relativ mici (pn` \n 5 m), \n`l]imi de aproximativ 3 m, [i celule de birou bine definite. |n schimb spa]iile comune, de circula]ii, holuri, toalete erau mai generoase. Aceste caracteristici fizice reprezint` handicapuri pentru condi]iile de lucru cerute \n zilele noastre, care impun structuri cu: suprafe]e libere mari - care se pot adapta u[or modific`rilor de organizare a societ`]ilor \n`l]imi de aproximativ 4 m spa]ii mari, necesare instala]iilor voluminoase de condi]ionare a aerului Cl`dirile de birouri moderne, totu[i, au structuri pe cadre, din beton armat sau metalice, \nchideri exterioare din c`r`mid` sau pere]i cortin`, eventual din aluminium [i aceste atribute le fac mai u[or adaptabile altor utiliz`ri. Dimensiunile, starea [i configura]ia structurii nu conduc \ns` la folosirea lor pentru locuire, cele mai multe sunt convertite \n alte func]iuni comerciale alternative: spa]ii pentru birouri - din cauza practicilor curente de lucru mai dinamice este imperativ` flexibilitatea partiului cerut de ocupan]i hotel - datorit` formulei regulate a planului pe mai multe niveluri (exemplu " Guru " hotel din Edinburgh este conversia unei fost sediu al editurii unui ziar local) magazin universal - urmare a configura]iei cl`dirii identice ca suprafa]` [i instala]ii pe mai multe niveluri apartamente - cladirile cu 2-3 nivele, cu structura portant` de c`r`mid`.

Ini]ial spa]iul a fost utilizat ca birouri, \ntr-o formul` open-space, aceast` caracteristic` dnd libertatea organiz`rii locuin]ei pe acela[ plan liber, f`r` pere]i desp`r]itori. Se poate ob]ine, \ns`, compartimentarea temporar` a diferitelor func]iuni prin utilizarea unor draperii din material moarat de culoare neagr`, dublat cu un material fonoabsorbant.

Compartiment`ri fixe s-au dorit numai pentru buc`t`rie, bibliotec` [i cteva spa]ii pentru expunerea numeroaselor obiecte de art` colec]ionate de proprietar. Toat` atmosfera are un caracter teatral, subliniat de cada de baie a[ezat` pe un podium - \n acest spa]iu deschis [i de colec]iile de piese de mobil` stil clasic [i colonial, cu finisaje exotice. Schema coloristic` este \ntunecat`, folosindu-se mult negru, cteva accente de ro[u [i auriu, amplific` planurile [i sensul dramatic al interiorului.

94

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR 4.2.5. CONVERSIA CLADIRILOR PUBLICE O bibliotec` este \ncruci[area viselor umanit`]ii Julien Green Nu cunosc un serviciu mai mare pe care un architect poate s`-l fac` ca un profesionist dect s` simt` c` fiecare cl`dire trebuie s` serveasc` ca o institu]ie a omului, fie c` este o institu]ie a guvernului, o cas` sau de studiu Tradi]ia nu \nseamn` s` p`str`m cenu[a ci s` c`utam flac`ra aprins` Jean Jaurs Cea mai interesant` lucrare a anilor din urm` mi se pare a fi muzeul ca alibi, simbol al ora[ului, un mediu multifun]ional care exist` de multe ori \n detrimentul con]inutului s`u, obiectele expuse Massimiliano Fuksas Termenul este folosit pentru a descrie cl`diri institu]ionale ca spitale, muzee, sedii de po[t`, centre sociale sau comunitare - termen generic pentru spa]iile utilizate de c`tre public pentru activit`]i comunitare sau ca sedii ale administra]iilor guvernamentale sau locale. Caracteristicile lor sunt asem`n`toare cu ale cl`dirilor de birouri dar cu mai pu]ine niveluri, construite tradi]ional, din c`r`mid` sau piatr`, cu acoperi[uri pe [arpante din lemn sau metal. Func]iunile ce se pot propune sunt acelea[i ca [i pentru vechile cl`diri de birouri. Refolosirea construc]iilor dintr-un campus universitar ofer` beneficii mai mari dect simpla p`strare a materialelor de ne\nlocuit din structurile reper. Cl`dirile reprezint` istoria institu]iei. |n campusurile universitare cl`dirile reprezint` leg`tura material` cu via]a campusului, evenimentele importante [i realiz`rile personale ale studen]ilor [i profesorilor. Utilizarea lor men]ine continuitatea institu]iei de-alungul istoriei [i \i \nt`re[te identitatea. Cl`dirile creaz` apectul fizic care impresioneaz` oamenii la un nivel subliminal \n fiecare zi - de la comunitatea restrns` a unei grupe pn` la cele cteva mii care particip` la o ceremonie important`. Cl`dirile reprezint` scena acestor clipe de via]` conectndu-ne la trecut [i reflectnd valorile comune. Pentru multe institu]ii academice oferirea unei destina]ii noi, prin conversie, cl`dirilor identitare ale campusului reprezint` o provocare. Universitatea din Chicago a transformat Bartlett Hall (construit \n 1904 \n stil neogotic pentru antrenamentele echipei olimpice americane) \ntr-o modern` sal` de mese \n care se pot celebra [i evenimente importante ale student]ilor. Ea reprezint` o dovad` a implic`rii comunit`]ii academice \n problemele mediului construit, fiind recunoscut ca reper de conversie reu[it`, prin premiul acordat de AIA.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

CENTRU CULTURAL TEMPLO DE SAN MARCOS A[ezat pe un promontoriu ridicat din apele adnci ale lui LA TOLEDO SPANIA Tagus, ora[ul imperial care este produsul interac]iunii intre Arhitect : Ignacio Mendaro Corsini culturile arabe, iudaice [i cre[tine, \[i dezv`luie secretele pe m`sura ce str`zile sale \ntortocheate sunt parcurse. A[ezat` \n peteceala ora[ului fortificat, biserica lui San Marcos din secolul 17 a fost fondat` pe ruinele mn`stirii "Trinitarios Calzados", care data din secolul al 12-lea [i a fost recent convertit` \ntr-un centru cultural pentru g`zduirea seminariilor [i conferin]elor. Biserica este \nconjurat` de metereze noi care constituie un exemplu de imita]ie formal` [i structural`, care este este capabil`, \n func]ie de autor, s` transpun` emo]iile trecutului \n prezent f`r` s` repete planurile timpului trecut.

Plan : 1. Biserica, sala de conferin]e 2. Nav`, foyer , pasaj 3. Sala de lectur` 4. Arhiva 5. Patio 6. Intrare

|n arhiv` g`sim o simfonie de texturi [i culori luminoase. Parape]i de geam, ziduri de beton aparent, structuri metalice acoperite cu vopsea delicat` [i ziduri vechi inserate, spa]ii lineare ordonate urmnd direc]ia mn`stirii abandonate, toate p`streaz` mo[tenirea scris` a istoriei locale. Un perete sculptural st`puns de goluri are proiec]ii n arama \nvechit` a acoperi[ului Culoarea bej a pietrelor, m`riginite de lan]uri, mpreun` cu cea a c`r`mizilor roz ale bisericii creaz` o rela]ie intim`. Pere]ii masivi estompa]i ai betonului ocru, articula]i de jocul modular al rosturilor lor ntregesc imaginea.

95

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

HOSPITAL DE SAN RAFAEL CONVERTIT IN SEDIUL GUVERNULUI REGIONAL, SANTANDER, SPANIA

Cl`diri publice/institu]ionale Construit ini]ial \n 1791 dup` proiectul arhitectului Jose Alday, comandat de episcopul Menendez de Luarca, vechiul spital se afl` \n centrul ora[ului Santander, o zon` ajuns` \n ruin` la \nceputul anilor '60. Cl`direa a func]ionat ca spital pn` \n 1928, dup` care a fost utilizat` de diferite facult`]i ale universit`]ii locale. Dup` ce \n anul 1962 a existat o propunere de restaurare a spitalului, \n anul 1980 cl`direa a fost \nregistrat` ca monument istoric iar \n 1983 s-a hot`rt convertirea ei \n sediu al autorit`]ii locale. Urmare a concursului de arhitectur` ini]iat, curtea interioar` a complexului a fost acoperit` cu un dom de sticl` pe structur` metalic` sprijinit` pe pere]ii interiori, spre curte, p`strnd porticul continuu al cur]ii. Astfel s-a putut crea o galerie auxiliar` la nivelul aticului unde s-au recuperat [i alte spa]ii utilizate ca birouri, s`li de [edin]e, bibliotec`, toate acoperite [i luminate de aceast` nou` structur`. Fa]adele exterioare ale cl`dirii sunt simple, cu excep]ia fa]adei principale, spre strad`, care are parterul \mpodobit cu arcade, un element simplu, clasic. Curtea interioar` a devenit o mare sal` de recep]ii. Accesul principal din strad` sugereaz` o sal` de consiliu circular` la partea opus`, fiind flancat` de dou` sc`ri noi, legnd toate zonele complexului, inclusiv sala de consiliu circular` [i cafeneaua de la parter. Zona rezervorului de ap` situat sub curtea interioar` a fost transformat` ntr-o zon` lini[tit` utilizat` de parlamentari.
Re-architecture, Serban Cantacuzino, Abbeville Press - Publishers - New York, 1989

96

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR BURSA DE CEREALE DIN CAMBRIDGE TRANSFORMATA IN SPATIU MULTI-FUNCTIONAL La Cambridge (Marea Britanie) a fost necesar` construirea unor sp`]ii auxiliare noi care s` asigure facilit`]ile necesare unei s`li polivalente, pe un teren protejat (\nregistrat \n patrimoniul istoric) de lng` fosta cl`dire a bursei de cereale. Supunnd unei ac]iuni de conversie cl`direa Bursei de cereale, prim`ria ora[ului Cambridge, ca proprietar [i dezvoltator, a respectat faptul c` spa]iul principal al cl`dirii era unul de dimensiuni foarte mari, construit pe arce de fier ce sus]ineau un acoperi[ pe [arpant` de lemn. Cl`direa este amplasat` exact \n centrul ora[ului, chiar la sud de GuildHall. Construit` \n 1875 dup` proiectul lui R.R. Howe - un arhitectinginer localnic, ea are pere]i de c`r`mid` galben` [i deschideri mari pentru ferestre, cu arce de c`r`mid` circulare, geometrice.Servea nu numai ca burs` a cerealelor ci [i ca sal` de concerte \nc` de la ceremonia pentru deschiderea ei. Cnd bursa s-a desfiin]at marea ei sal` a fost utilizat` pentru concerte pop, expozi]ii, pist` de roller-skating [i teren de badminton. Primul studiu conceput \n vederea conversiei, ini]iat \n 1971, dup` ce cl`direa a fost \nregistrat` \n patrimoniu, a propus o sal` de concerte cu flexibilitatea de a g`zdui ct de multe alte activit`]i posibile care s` nu afecteze calitatea spectacolului/audi]iilor muzicale. Din cauza lipsei unui spa]iu pentru foyer cea mai mare parte a terenului din partea de vest trebuia s` fie construit pe dou` niveluri. De abia peste 10 ani un alt proiect care propunea o extindere ne\nsemnat` spre partea din spate a terenului a f`cut posibil` conversia. Bursa de cereale din Cambridge a fost redeschis` la sfr[itul lui 1986 oferind o gam` larg` de activit`]i, de la concerte simfonice, spectacole de oper` [i balet pn` la spectacole sportive ca lupte, box, biliard, patinaj pe rotile, prezentare/lansare de noi modele de automobile, evenimente sociale [i chiar festivalul anual al berii. De asemenea cl`direa are echipamentele tehnice necesare conferin]elor [i poate g`zdui expozi]ii de art`, industriale [i de artizanat precum [i examenele universitare. Sarcina principal` a fost construirea structurii unei galerii \nclinate pentru 500 locuri \n cap`tul de nord al hall-ului [i crearea unui foyer cu un bar [i o cofet`rie dedesubt. Stalurile sau zona orhestrei (care au att locuri

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

BURSA DE CEREALE DIN CAMBRIDGE TRANSFORMATA IN SPATIU MULTI-FUNCTIONAL

97

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR retractabile ct [i amovibile astfel \nct toat` suprafa]` poate fi eliberat`) \mpreun` cu trei noi loje pe peretele din vest num`r` 950 locuri. O scen` fix` a fost construit` traversnd toat` l`]imea hall-ului \n partea de sud iar cu ajutorul a dou` mecanisme ac]ionate electric aceasta se poate extinde. Zona scenei este complet utilat` cu echipamente de sunet, lumini [i proiec]ie video, montate pe poduri rulante din o]el iar \n spatele scenei, \n spa]iul existent, au fost create cabine pentru actori. Din ra]iuni de protec]ie \mpotriva incendiilor au fost inserate sc`ri de metal dintre care una ajunge \n curtea de lng` strada de acces \ntr-o form` elegant`, curb`, crend dintr-o necesitatea obligatorie, o completare acceptabil`. MUZEU MARITIM INTR-UN FOST OBSERVATOR ASTRONOMIC LA TURKU, FINLANDA Observatoarele astronomice sunt compuse \n principal dintr-un spa]iu de dimensiuni mari [i spa]ii auxiliare structurate celular. Acestea din urm`, respectiv spa]iile auxiliare, sunt socotite nepotrivite pentru folosin]e/utiliz`ri noi, contemporane. Dar se g`sesc solu]ii [i pentru aceste situa]ii. La Observatorul Vartiovuori din Turku (Finlanda) exista, din fericire, o cl`dire separat` - a vechiului rezervor de ap`, care a putut fi folosit` ca spa]iu expozi]ional, cu depozitele aferente muzeului, ce a luat locul observatorului. Cl`direa neo-clasic` a observatorului de pe Vartiovuori Hill, dominnd vechea capital` a Finlandei, Turku, a fost construit` dup` planurile lui Carl Ludwig Engel (student al lui Schinkel) \ntre 1818-1819. Capitala a fost mutat` la Helsinki foarte curnd dup` terminarea lucr`rilor [i \n 1834 tot echipamentul observatorului din Turku a fost mutat \n noul observator din Helsinki; \ntre 1836 [i 1967 cl`direa a func]ionat ca {coala de marin` (\n administra]ia prim`riei) iar apoi a r`mas neocupat`. De abia \n 1974 consiliul municipal al ora[ului a convenit convertirea vechiului observator \ntrun muzeu maritim [i astronomic [i a decis chiar [i folosirea vechiului rezervor de ap` tot ca spa]iu muzeistic. Lucr`rile au durat aproape 10 ani. Cl`direa este alc`tuit` dintr-o rotond` cu o arip` principal` \ncorpornd intrarea [i dou` aripi secundare con]innd spa]iile auxiliare. Acoperi[ul, ferestrele [i cteva u[i exterioare au fost re\noite iar stucatura exterioar` reparat`. Pentru refacerea ferestrelor [i u[ilor au fost respectate modelele ini]iale ale ochiurilor de geam [i ramelor cu t`blii. |n interior au fost concepute instala]ii moderne electrice [i de condi]ionare pentru a satisface 98

MUZEU MARITIM INTR-UN FOST OBSERVATOR ASTRONOMIC LA TURKU, FINLANDA

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR cerin]ele unui muzeu modern dar au fost p`strate, \n toate cazurile posibile, detaliile [i finisajele diferitelor perioade de construc]ie. Acestea includ tavanul pictat din 1890 \n hall-ul semicircular de la primul nivel, friza din stucco a hall-ului circular de la etajul II [i cte ceva din decora]ia pardoselii. Compartimentarea ini]ial` a spa]iilor a fost respectat` [i noile func]iuni [iau g`sit locul \n \nc`perile existente. Facilit`]ile administrative [i sociale reclamate de programul unui muzeu ocup` parterul; muzeul maritim [i colec]iile astronomice sunt g`zduite de cele dou` niveluri superioare \n [i \n jurul hall-urilor circulare [i semicirculare iar cl`direa fostului rezervor de ap` a fost tansformat` \n spa]ii de depozitare [i expozi]ii temporare ale muzeului. SCOALA TRANSFORMATA IN AZIL DE BATRANI LA MANCHESTER, U.S.A. Aceasta conversie este un exemplu caracteristic al urm`rilor schimb`rilor demografice petrecute dupa al doilea razboi mondial: cl`direa unei [coli r`mase f`r` elevi. Cl`direa, cu o structur` robust` de c`r`mid` [i piatr`, cu un acoperi[ de ardezie n pante, a fost convertit` n 1983 ntr-un azil pentru persoane n vrst`. n scopul ob]inerii unei suprafe]e utile mai generoase s-a f`cut o extindere - o construc]ie nou` cu cinci niveluri, n acela[ stil arhitectural cu cl`direa originar` a [colii, cu aceea[i c`r`mid` [i acelea[i pl`ci de ardezie pe acoperi[. Parterul, neutilizat n vechea formul` de func]ionare, se folose[te pentru administra]ie, nc`peri comune, depozite [i cteva apartamente. Spa]iul podului a fost de asemenea recuperat, organizndu-se unit`]i de locuit prin practicarea unor lucarne n acoperi[ pentru asigurarea ilumin`rii spa]iilor noi de zi. Multe dintre detaliile originale au fost p`strate iar n spa]iile b`ilor [i buc`t`riilor au fost montate plafoane false. Opera]ia cea mai spectaculoas` a fost crearea unui atrium central, iluminat printr-un luminator la nivelul acoperi[ului, montat n structura original` a cl`dirii, n scopul ob]inerii unei circula]ii fluente. Toate accesele de la nivelul parterului converg spre acest atrium care este centrul ipotetic al ansamblului. Vechea intrare este utilizat` numai pentru spa]iul bibliotecii. Culorile variate [i calde folosite la interior contribuie la o atmosfer` prietenoas` [i confortobil`, foarte apreciat` de locatari.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

SCOALA TRANSFORMATA IN AZIL DE BATRANI LA MANCHESTER, U.S.A.

99

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR CENTRU DE ARTA SI BIROURI IN FOSTELE CLADIRI ALE TRIBUNALELOR DIN CAMBRIDGE, STATELE UNITE Cl`dirile publice sunt de obicei construite fie de guvern, fie de particulari \n beneficiul societ`]ii, fiind accesibile publicului.Cl`dirile apar]innd programelor pentru s`li de judecat`, burse pentru diferite produse, etc.,au unele caracteristici comune. Se pare c` cea mai des \ntlnit` categorie de cl`diri este cea cu unul sau mai multe spa]ii de dimensiuni mari, forma acestora fiind determinat` de func]iunea lor. Este de re]inut c` prin convertirea acestor cl`diri pentru programe noi, aceste spa]ii de dimensiuni importante nu trebuie s` fie subdivizate (compartimentate) [i este preferabil ca structura vizibil` - originar` - s` nu fie mascat` sau integritatea ei s` fie compromis` \n nici un fel. Aici putem g`si, de exemplu, tribunalul din Cambridge, Massachusetts, una dintre s`lile sale de judecat` fiind convertit` \n spa]iu total pentru birouri (open plan) iar cealalt` con]ine acum atelierele de crea]ie, galeriile [i teatrul unui centru de arte. Cerin]ele func]ionale ale unui teatru nu sunt de loc potrivite unei \nc`peri cu ornamente delicate dar elementele nedorite vizual ca podiumul scenei sau echipamentele speciale pentru lumini (specifice spectacolului de teatru) pot fi oricnd \ndep`rtate iar \nc`perea poate reveni la stadiul (vizual) originar. Aceste dou` judec`torii, situate vis--vis una de cealalt`, sunt \nglobate acum \n Bulfinch Square, amplasat \ntr-un ansamblu urban cu dimensiuni mai mari. Cea mai veche dintre ele, situat` \n vestul pie]ei, a fost proiectat` originar de Charles Bulfinch \n 1814 [i apoi extins` \n 1848 - avnd vederea spre vechea Curte Superioar`, construit` \n 1877 [i extins` de dou` ori, \n 1889 [i 1924. Pentru a li se asigura acestora o percep]ie vizual` corespunz`toare valorii lor istorice [i estetice, cteva cl`diri nesemnificative din jurul lor au fost demolate; pentru crearea pia]etei s-a demolat [i aripa care lega cele dou` cl`diri, arip` ad`ugat` \n secolul al XX-lea. Colonada corintic`, cunoscut` doar dintr-o litografie de la 1850, a fost reconstruit`, crendu-se un portic de acces \n Bulfinch Building (1814), accentundu-se totodat` [i axa nordsud a pia]etei. Acum pare exagerat [i neverosimil ca acest complex frumos, construit din c`r`mid` ro[ie aparent` s` fi fost demolat [i \nlocuit cu zgrie norii care ar fi con]inut chiar [i o judec`torie - dup` cum se vede deja existent`. Un scandal \n jurul acestei "dezvolt`ri urbane" [i apari]ia, \n anul 1976 a Legii 100

CENTRU DE ARTA SI BIROURI DIN CLADIRI PENTRU TRIBUNALE, CAMBRIDGE, STATELE UNITE

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR taxei pentru conservare, au avut ca urmare \nfiin]area \n 1977 a Centrului multicultural de art` din Cambridge care avea nevoie de un "sediu". Finan]area pentru restaurarea cladirilor [i crearea Pie]ei Bulfinch a fost asigurat` \n 1979 de o subven]ie federal`. Deoarece arhitec]ii care au conceput proiectul erau totodat` [i investitori, ei au c`utat o solu]ie adecvat` din punct de vedere arhitectural, neinteresant` pentru un promotor obi[nuit al c`rui interes financiar (recuperarea investi]iei \ntr-un termen scurt) primeaz`. |n afara faptului c` ei au cheltuit mai mult dect era prev`zut, arhitec]ii \n[i[i [i-au mutat birourile \n Bulfinch Building pentru a demonstra clien]ilor posibili - prin amenajare [i mobilare - conceptul de open-plan, f`r` a distruge spa]iile autentice. De[i interioarele erau \ntr-o stare avansat` de degradare, existau totu[i destule elemente decorative originare de stucatur`, sculpturi \n lemn [i culori de zugr`veal`, pentru a putea fi restaurate cu fidelitate. Cl`dirile au fost ref`cute [i \n exterior, folosindu-se aceea[i c`r`mid` ro[ie ca cea originar` [i un beton armat tonat \n culoarea vechii pietre brune. SPATIU MULTI-FUNCTIONAL IN SEDIUL BANCII NATIONALE A AUSTRIEI Palatul B`ncii Na]ionale din centrul Vienei a fost construit \n 1855, dup` proiectul tn`rului arhitect H.Ferstel care a prezentat un proiect ce utiliza la maximum [i specula inspirat terenul neregulat. El a \mbr`cat exteriorul cl`dirii cu o arcad`, l`snd accese separate pentru cele trei func]iuni principale ale cl`dirii: banc`, burs` [i cafenea. Ornamentele folosite, din stucaturi, piatr`, lemn, erau de inspira]ie toscan`, prelucrate liber de arhitect. Dup` primul r`zboi mondial activitatea comercial` s-a redus sim]itor iar spa]iul cafenelei, devenit loc al \ntlnirilor pentru scriitorii [i arti[tii timpului, s-a transformat \ntr-un depozit de arhive ale b`ncii. Lipsa total` a interesului pentru \ntre]inerea cl`dirii a dus la abandonarea sa. |n 1975 s-a decis recuperarea cl`dirii [i au fost executate lucr`ri de recondi]ionare [i restaurare a unor spa]ii [i decora]ii, lucr`ri ce au durat din 1975 pn` \n 1986. La nivelul arcadelor din exteriorul cl`dirii s-au creat spa]ii de magazine, zona bursei, cea mai spa]ioas` din cl`dire a fost convertit` [i s-a creat un spa]iu multi-func]ional pentru evenimente, concerte [i baluri. Cafeneau a fost restaurat` meticulos [i i s-au atribuit [i alte spa]ii auxiliare la subsol pentru a func]iona ca o cafenea modern`.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

SPATIU MULTI-FUNCTIONAL IN SEDIUL BANCII NATIONALE A AUSTRIEI

101

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

EXTINDEREA UNIVERSITATII CATOLICE DIN EICHSTTT, GERMANIA Arhitect: Karljosef Schattner

EXTINDEREA UNIVERSITATII CATOLICE DIN EICHSTTT, GERMANIA Arhitect: Karljosef Schattner

In ne\nsemnatul ora[ fondat \n secolul VIII, situat \n inima rezerva]iei naturale Altmhl, g`sim re[edin]a uneia dintre cele mai prestigioase universit`]i catolice din Germania. O arhitectur` deliberat contemporan` - dar una care respect` istoria [i scara locului - a fost introdus` \ntr-o ordine dens` a cl`dirilor baroce, autentice ale universit`]ii. Institutul de psihologie [i jurnalism [i-a g`sit locul \n locul fostului orfelinat Prin montarea unui acoperi[ de sticl` peste curtea cl`dirii s-a creat o galerie de serviciu iar fa]ada sa cu travei regulate adopt` ritmul ferestrelor cu ochiuri verticale ale fa]adei originale. Biblioteca departamentului de teologie catolic` este un spa]iu cu adev`rat unic Acum acoperit` de o foi ondulate montate pe o structur` de grinzi cu \nchideri laterale de geam, curtea din secolul XVII Ulmer Hof a vechii mn`stiri este dedicat` lecturii. O mare de lumin` inund` vechile ziduri ale cl`dirilor cu decora]ia lor pictat`, actual` sau sugerat`, ce servesc, utilizate de galeriile vechii mn`stiri. O fa]ad` se ridic` \naintea unei aripi laterale noi pentru depozitarea c`r]ilor. De[i situl ini]ial avea o scara domestic` explicit` noile func]iuni inserate au schimbat caracterul general al complexului, f`r` s` atenteze la istoria sa.

Sec]iune axonometrica : 1.Galeria de serviciu Hol Administra]ie [i birouri

Pag.156 Sec]iune axonometric` : 1.Sala de lectur` 2.Galeria mn`stirii 3. Biblioteca 4.Administra]ia.

102

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR 4.2.6. CONVERSIA CLADIRILOR REZIDENTIALE (castele, palate, conace, reziden]e urbane)
Frumuse]ea peisajului nu va mai fi socotit` ca un suport ci ca un element al arhitecturii. {i \n acest fel se va regenera \n cele din urm` unitatea \ntr-o varietate nem`rginit`. Din asta va rezulta un anume regionalism Frank Lloyd Wright M-am obi[nuit s` v`d cu climate sunt variate, rasele sunt diferite, culturile sunt diferite Le Corbusier Genius loci face locul s` rezoneze Tadao Ando Situl unei cl`diri este mai mult dect un ingredient oarecare \n conceperea ei. Este fundamentul s`u fizic [i metafizic Kenneth Yeang

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

MUZEU INTR-UN GRUP DE CASE MUZEUL DE STAT BBLINGEN, GERMANIA Arhitec]i: Hermann + Bosch

Palatele, vilele spa]ioase din ora[e [i "conacele" de la ]ar`, sunt cl`diri private mult mai amenin]ate de distrugere dect casele mai modeste, att de la ]ar` ct [i de la ora[. Casele banale, \n special cele din zonele urbane centrale au devenit disponibile mai ales din cauza pre]urilor excesiv de mari ale terenurilor. Locuin]ele construite \n sec.XVIII [i XIX au spa]ii generoase [i astfel sunt nu numai costisitoare ca \ntre]inere dar [i nepotrivite cu "unitatea" familial` a timpurilor noastre. Pentru acest gen de locuin]e este relativ mai u[or de g`sit noi utiliz`ri: \n cazul cnd nu sunt subdivizate \n apartamente ele pot fi transformate cu succes \n birouri profesionale sau, dac` sunt mai mari, \n sedii de firme. Sunt mai ales adaptabile locuin]ele \n[iruite deoarece trei sau patru unit`]i de acestea pot fi cu u[urin]` unificate. Multe din aceste adapt`ri nu aduc cine [tie ce \mbun`t`]iri construc]iilor originare, dimpotriv`, ele au ca efect blocarea unor accese frontale, desfacerea unor sc`ri interioare [i chiar - \n cazul transform`rii unui num`r prea mare de locuin]e \n spa]ii de lucru, efectul este negativ chiar asupra cartierului care devine lipsit de via]` \n timpul nop]ii (exemplu, fostele re[edin]e pe Buckingham Palace Road spre Victoria Station, Belgravia - \n Londra, East End Historic District \n Galveston - Texas). Atunci [i acolo unde exist` finan]are public` ne \ntlnim cu situa]ia fericit`

Impresii: Un ansamblu de cl`diri domestice care constituie spa]iul unui muzeu, o leg`tur` sugerat` de crearea unui acces dedesubtul unui acoperi[ de sticl`, o baie de lumin` [i o \ntmpinare spre spa]iul public; Pere]ii de sticl` sunt articula]i de elementele lor verticale [i \[i deseneaz` inspira]ia din ritmul pere]ilor de lemn cu inser]iile lor de lumin`; Spa]ii fragmentate care respect` intimitatea vechilor locuri [i volumele diferite ale \nc`perilor originale; Un parcurs muzeal dedicat celebr`rii istoriei r`zboiului ]`r`nesc [i crea]iilor artistice locale;

1. 2. 3. 4.

Spa]iul public Intrare Recep]ie, magazine |nc`perile expozitiei

Un progres din pivni]e spre podurile acoperi[ului \n labirintul spa]iilor repartizate pentru c`utarea permanent` a vie]ii; O secven]` dialectic` \ntre ecranele de sticl`, suprafe]ele delicate tencuite [i structura aspr` a zidurilor originale de piatr`.

103

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

LOCUINTE PARTICULARE TRANSFORMATE INTR-UN HOTEL LA NEW YORK Construit la sfr[itul secolului al XIX-lea (1882) ansamblul n stil neo-renascentin italian era conceput cu trei laturi con]innd [ase locuin]e particulare, nchiznd o curte interioar` al c`rei acces din strad` avea o poart` din fier forjat. Construc]ia avea un aer rustic cu un placaj de piatr` pe soclu [i o corni[` armonizat`. Elementele decorative exterioare aveau acelas stil rustic. Villard, proprietarul ziarului new yorkez Post, pre[edinte al unei mari companii de c`i ferate, a locuit n aceast` cl`dire mai pu]in de un an din cauza declinului financiar al societ`]ii pe care o de]inea. Cl`direa a avut diferi]i proprietari [i locatari din lumea financiar` cunoscut` a ora[ului pna la nceputul anilor 60 cnd a ie[it din mod`. Un cunoscut dezvoltator, Harry Helmsley, a propus singura func]iune posibil` pentru aceast` cl`dire: transformarea ei ntr-un hotel, lucr`rile necesare ]innd cont de valoarea istoric` a construc]iei care, de altfel, era nregistrat` n patrimoniul ora[ului.

a transform`rii spa]iilor \n func]iuni de natur` social`, cultural` sau chiar politic`, nu neaparat comercial` cum este de obicei cazul finan]`rii private. Astfel consiliul municipal al ora[ului Milano a achizi]ionat o cas` de sec.XVIII \n Conca del Naviglio, a restaurat-o [i a f`cut o extindere \n partea din spate pentru o gr`dini]`, cre[` [i un centru de servicii sociale [i medicale. |n Germania, la Mosbach, un grup de case din sec.XVI [i XVIII au devenit a[ez`mnt pentru persoane de vrsta a treia; la Ansbach, o locuin]` din ora[ul vechi a fost convertit` \ntr-un centru pentru oamenii lipsi]i de ad`post iar \n Koblenz o locuin]` din sec.XIX a fost adaptat` ca centru cultural. |n Olanda, la Bergen op Zoom, palatul Markiezenhof (sec.XV) a fost convertit, cu fonduri publice, \n muzeu [i centru cultural; la Phoenix, casa J.M.Evans (o re[edin]` stil Queen Anne) a fost reabilitat` de autoritatea local` \n birouri ale Ministerului turismului. Din punct de vedere arhitectural un exemplu deosebit \l constituie conversia \n cancelaria unei ambasade a casei Tassel din Bruxelles, construit` \ntre 1892-1893 dup` proiectul arhitectului-pionier al stilului Art Nouveau, Victor Horta. |n cazul castelului di Rivoli din apropierea ora[ului Torino - o structur` neterminat` de dimensiuni impresionante din sec. al XVIII-lea, \nc`perile decorate ini]ial minu]ios au fost restaurate iar func]iunile mai utilitare ale noului program - muzeu - au fost "trimise" la etajele inferioare ale galeriei. Aceea[i abordare a avut [i conversia cunoscutului Htel Sal din Paris care a fost achizi]ionat de Prim`ria Parisului [i transformat \n muzeu pentru a ad`posti colec]ia de art` pe care Picasso a l`sat-o statului francez cnd a murit \n 1973. Ca [i \n exemplul anterior integritatea \nc`perilor principale a fost respectat`, acestea utilizndu-se ca galerii de expunere, \n timp ce activit`]ile mai concrete legate de conservare, documentare, casele de bilete, magazinul de souveniruri [i c`r]i de art` sunt organizate \n mansard` sau \n aripa de serviciu. Alt exemplu este Palazzo della Pilotta de la Parma unde, datorit` faptului c` r`m`seser` \n picioare numai zonele de serviciu [i auxiliare, nu a fost

Dup` dezbateri zgomotoase, n anul 1976 s-a ajuns la un proiect agreat democratic de to]i participan]ii [i, cu modific`ri acceptate umanim, cl`direa s-a transformat ntr-un hotel cu mari s`li de bal [i restaurante.

104

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR necesara respectarea propor]iei [i decora]iei ini]iale dect la recuperarea/restaurarea sc`rilor principale care conduc la Teatro Farnese. Aici atenansele spa]ioase (grajdurile [i fnarul) au permis inser]ia unor elemente de concep]ie modern`. Dup` cum se vede, cele mai multe construc]ii apar]innd acestei categorii au fost transformate \n muzee [i este o realitate de net`g`duit c` cererea pentru muzee, galerii de expunere [i centre culturale \n general, datorit` schimb`rilor \n stilul de munc`, care permite oamenilor mai mult timp liber, a condus la insuflarea unei noi "vie]i" unui mare mare num`r de construc]ii remarcabile. Aceast` tendin]` modern` c`tre activit`]ile libere duce la concluzia c` re-utilizarea cl`dirilor ca muzee este potrivit` nu numai din punct de vedere cultural dar [i din punct de vedere comercial; exemplele sunt foarte numeroase att \n Europa ct [i \n America. O alt` categorie care se remarc` \n mod evident con]ine cl`dirile - cu func]iuni ini]iale domestice - care au fost transformate, primind func]iuni civice, educa]ionale sau (de) hotel. La Heraklion, \n Creta, dou` case de secol XVII din perioada vene]ian` au fost combinate pentru a fi utilizate ca prim`rie; la Segura, \n Spania, Cardizabal Palaz, fost` re[edin]` particular`, a primit aceea[i utilizare. |n 1989, celebrul Palazzo Massimo alle Colonne - Roma, al lui Peruzzi, a fost restaurat prin efortul comun al guvernului italian, familiei Massimo, funda]iei Kress din New York [i Universit`]ii Cornell, [i convertit \n galerie de art`. Tot aici se \nscrie [i cl`direa elegant`, neo-clasic` "Colony Club" din New York, conceput` de Stanford White \n 1907 care din 1964 g`zduie[te Academia american` de art` dramatic`. Exist` numeroase exemple de castele [i re[edin]e rurale convertite \n hoteluri - printre ele fiind [i o cas` din Glasgow atribuit` lui Robert Adam, casa unui negustor din Istanbul, \n toate situa]iile dovedindu-se c` astfel de hoteluri ofer` acea facilitate necesar`, [i dorit` de clien]i, de a fi amplasate chiar \n inima unui ora[ vechi. De mai mult de 60 de ani guvernul spaniol a transformat cl`diri istorice, multe dintre ele castele, \n hoteluri - "paradores". La fel ca [i \n Portugalia - "pousadas" - aceste paradores constituie rezultatul unui program guvernamental de reabilitare [i refolosire pe termen lung.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

PALATUL DIN PILLOTA - GALERIA NATIONALA DIN PARMA Arh.Guido Canali Construit \n 1586 la comanda lui Ottavio Farnese, palatul a fost modificat \n sec.17-18 apoi par]ial distrus \n cel de al 2-lea r`zboi mondial. Azi un complex constituit din cl`diri diferite, alungite, \n jurul a dou` cur]i principale, palatul g`zduieste o bibliotec`, un teatru [i galeria na]ional`. Traversat` de un pod suspendat, galeria ofer` o abordare tridimensional` a unor lucr`ri de pictur` sau de sculptur` expuse \n module flexibile, create cu cabluri tensionate. De la intrare po]i vedea teatrul Farnese, un loc magic, celebru pentru calitatea panelajului [i echipamentelor sale. Conducnd spre muzeu [i imitnd spa]iul \ngust al galeriei, un pod lung din lemn netratat [i metal l`cuit \l arunc` pe vizitator \ntr-un semi\ntuneric. Iluminatul de deasupra interac]ioneaz` cu cel al fibrelor optice absorbite de asprimea zidurilor din c`r`mid`. Statui din stucco plasate \n cutii de lemn readuc la via]` un trecut glorios.

Sectiune 1. galeria nationala, culisele teatrului 2. podul suspendat 3. nivele de serviciu

105

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR |ntr-o altfel de manier` astfel de programe au fost aplicate \n ]`ri cu un important num`r de castele [i re[edin]e \n patrimoniul lor cultural [i arhitectural [i, totodat`, cu o industrie turistic` dezvoltat` (Fran]a [i Austria). |n Anglia exist` nenum`rate re[edin]e rurale amplasate \n vaste parcuri, amenajate dup` normele peisagistice specifice secolului al XVIII-lea. Multe dintre aceste re[edin]e, de dimensiuni considerabile, nu mai pot fi utilizate [i \ntre]inute de o singur` familie; solu]ia pentru conservarea lor este conversia pentru alte func]iuni. |n Marea Britanie sunt extrem de multe foste re[edin]e conservate prin procesul de conversie, tradi]ionalismul recunoscut [i afi[at al englezilor [i dorin]a lor de a fi proprietarii unor construc]ii vechi, istorice, f`cnd ca metodele aplicate s` respecte riguros structurile [i compartiment`rile ini]iale. {i \n Fran]a exist` numeorase castele [i conace care au fost convertite \n hoteluri: zonele de recep]ie ale re[edin]elor particulare s-au transformat, cu un minim de schimb`ri, \n recep]ia unui hotel; camerele sunt \ns` \n num`r redus [i este mai dificil ca rezultatul s` fie rentabil. Din acest motiv de multe ori od`ile de dormit ini]iale se compartimenteaz` - dac` decora]ia interioar` nu este alterat`, sau, o alt` rezolvare, se amenajeaz` "acareturile" sub forma unor unit`]i exterioare. Desigur aceste spa]ii se pot utila corespunz`tor cu grupuri sanitare individuale.
Plan : 1. Curtea acoperita 2. Fatadele vechiului castel 3. galerie 4. aripi in ruina 5. o camera multi=functionala 6. un turn din sec19 modificat

1. CENTRU CULTURAL IN CURTEA UNUI CASTEL DIN WESTPHALIA Arh.Jourdan si Muller Un castel renascentist maiestuos a fost ridicat \n sec.16 \n apropierea malurilor rului Emscher - o cl`dire p`trat` \nconjurat` de [anturi cu ap`. Curtea interioara a fost cndva \nconjurat` de turnuri masive cu domuri \n form` de ceap`; tot ce a r`mas acum sunt dou` aripi reconstruite. Curtea, ast`zi la o scar` domestic`, a dat na[tere un nou spa]iu public ad`postit de o membran` de sticl` protectoare. O dantel` din metal sprijinit` cu cabluri de o]el ia forma unei bol]i celeste [i \[i arunc` umbrele pe p`mnt [i peste ziduri [i peste lumina slab` a galeriilor sc`ldate \ntr-un ocru-roz. O juxtapunere monumental` de fa]ade contemporane [i renascentiste. O diviziune puternic` \ntre sobrietatea betonului aparent a p`r]ilor reconstruite [i bog`]ia ornamental`, multicolor` a c`r`mizilor [i pietrelor. Traversele din piatr` ale spa]iilor dantelate [i grinzile metalice \ncruci[ate ale cavit`]ilor \[i r`spund unele altora.

Acela[ principiu se aplic` [i \n alte ]`ri din Europa, ca Germania, Austria, etc., unde exist` un patrimoniu construit important fie c` ini]ial construc]iile au fost re[edin]e, mn`stiri sau castele; cu o abordare potrivit`, cu sensibilitate [i imagina]ie, toate aceste cl`diri pot primi func]iuni noi care s` le repun` \n circuitul societ`]ii [i s` le fac` viabile din punct de vedere economic. Caracteristica principal` a abord`rii conversiei cl`dirilor din aceast` categorie este c` suita \nc`perilor elaborat [i delicat decorate trebuie s` r`mn` aidoma concep]iei arhitecturale [i estetice ini]iale - nu se pot diviza. Acest principiu este aplicabil tuturor locuin]elor urbane, rurale [i palatelor construite \n stil clasic, unde chemine-le centrale [i dispunerea regulat` a ferestrelor, ca [i registrele decorative continue (antablamentele, corni[ele, profilele orizontale inferioare ale pere]ilor sau modulele peretilor lambrisa]i) fac imposibil` divizarea \nc`perii f`r` a o distruge. Aceste impuneri nu "inhib`" ac]iunea de conversie la o nou` utilizare deoarece,

106

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR oricum, exist` alte zone ale cl`dirii, mai pu]in formal decorate, ce pot fi adaptate unor folosin]e noi. Sistemele constructive ale cl`dirilor de locuit, indiferent de dimensiunile lor, folosesc tehnici tradi]ionale, asem`n`toare cu cele ale cl`dirilor ecleziastice, construite \n perioade corespondente. Pentru conversia castelelor [i palatelor construite \n stiluri clasice este obligatorie p`strarea atmosferei interioare prin evitarea compartiment`rilor [i a elementelor de decora]ie interioar` [i exterioar`. Experien]a practic` a dovedit c` adaptarea spa]iilor la diferite func]iuni a fost posibil` prin inserarea unor structuri independente, deta[ate de pere]i sau prin folosirea cl`dirilor anexe, f`r` valoare patrimonial` explicit`, aflate pe proprietate.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

SEDIUL NORSK DATA IN BENHAM PARK DIN BERKSHIRE

SEDIUL UNEI COMPANII IN BENHAM PARK DIN BERKSHIRE Norsk Data a restaurat casa principal` la aspectul [i condi]ia ei din sec. XVIII, transformnd-o \n s`li didactice de formare [i zone sociale iar \n apropierea fostelor grajduri a construit noi spa]ii pentru birouri. Birourile sunt organizate pavilionar, grupate \n trei unit`]i legate \ntre ele printr-un atrium cu structura de metal [i sticl`. Propor]ia [i expresia acestor pavilioane sunt comparabile cu cele ale fostului grup de grajduri iar materialele folosite sunt simple - stlpi de beton, panouri de sticl`, ardezie pentru acoperi[ (tradi]ional` \n Anglia). Cl`dirii principale i s-a ref`cut toat` decora]ia interioar` de stucco iar scara de serviciu, distrus` din cauza abandonului \ndelungat, a fost \nlocuit`, cum ar`tam mai sus, cu o structur` din metal [i perspex, conducnd spre subsol unde s-au amenajat s`lile de seminarii [i zone de recreere. Cele dou` "elemente" ale complexului (casa principal` [i pavilioanele cu birouri) sunt legate \ntre ele printr-un pasaj \nchis, construit, de asemenea, \n metal [i sticl`.

Construit` \n anii 1770 dup` proiectul lui Henry Holland, a fost salvat` de ruin` [i distrugere de o firm` de electronic` norvegian` \n expansiune, Norsk Data. Casa a avut la origin` dou` niveluri iar porticul din partea de sud era format dintr-un fronton sus]inut de coloane ionice. Locuit` pn` \n 1939, casa a fost rechizi]ionat` \n timpul celui de al doilea r`zboi mondial de trupele americane. Dup` r`zboi a r`mas p`r`sit` [i a c`zut \n ruin` dar, \nainte de 1974, cnd a fost pus` \n vnzare, fusese \nregistrat` \n patrimoniul istoric britanic.

107

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CASTELUL GUIDI CONVERTIT IN MUZEUL LEONARDO DA VINCI

CASTELUL GUIDI CONVERTIT IN MUZEUL LEONARDO DA VINCI Lucr`rile de conversie a castelului de la Vinci \ntr-un muzeu fac parte dintr-un proiect de reabilitare a unor cl`diri asociate cu Leonardo, incluznd casa \n care s-a n`scut, la Anchiano. Castelul dateaz` din secolul al X-lea [i a apar]inut con]ilor Guidi; \n 1919 a fost preluat de consiliul local care \n 1936 a finan]at lucr`rile de restaurare care l-a adus \n forma sa original`. Din 1953 este folosit ca muzeu dar activit`]ile intense de cercetare a lucr`rilor lui Leonardo [i num`rul mare ale exponatelor au condus la aceast` reorganizare a spa]iilor interioare, care s-a terminat ]n anul 1986. Muzeul este organizat pe trei niveluri, para[uta lui Leonardo suspendat` de turn face ca acesta s` fie v`zut de departe. La parter sunt prezentate machete, organizate pe domenii de interes, construc]ii de ma[ini, ceasuri, obiecte zbur`toare, poduri, etc. La primul etaj sunt expuse machete \n m`rime natural` ale ma[inilor concepute de inventator pentru mi[care pe p`mnt, \n aer sau ap`.
Poze : Forma semea]` a turnului care domin` satul [i st` ferm peretele de stnc` care marcheaz` o schimbare dramatic` de nivel \ntre pia]` [i drum Planul de situa]ie eviden]iind amplasamentul castelului, pia]a la dreapta sa [i drumul de acces la castel . |n dreapta planului sunt detaliile pentru desenul pardoselii de c`r`mid` a pie]ei. Para[uta lui Leonardo este suspendat` de turn peste curtea interioar`, constituind un semnal al existen]ei muzeului.

O scar` din interiorul turnului conduce la etajul al doilea unde se afl` zona dedicat` conferin]elor [i, bine\n]eles, facilit`]ile auxiliare. Tot aici sunt ag`]ate pe pere]i tip`rituri ale ilustra]iilor f`cute de Leonardo. Aceea[i \nc`pere include o video bibliotec` utilizat` la prezentarea documentarelor despre via]a, c`l`toriile [i lucr`rile lui Leonardo, ca artist, om de [tiin]` [i inginer.

108

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOFT IN MANHATTAN Conversia fostului spa]iu industrial situat \n inima cartierului Soho din New York, reflect` starea sa industrial` prin zugr`velile \nchise la culoare, stlpii de font` [i tuburile vizibile ale instala]iei de climatizare, suspendate de tavan. Re-utilizarea spa]iilor de loft a devenit o mod` \n anii '50 cnd spa]iile erau transformate ad-hoc reflectnd modul de via]` al locatarilor, \n general boemi care tr`iau cu resurse limitate. Loftul proiectat de Van Duysen are, prin contrast, detalii elaborate.

4.2.7. LOFTURILE Evolu]ia locuirii \n loft. De la originile sale \n anii 50' la New York, conceptul locuirii \n loft are o lung` [I interesant` istorie Prin spa]iul lor special atelierele arti[tilor ocup` un loc de cinste printre str`mo[ii loft-urilor de ast`zi. Construite la comand`, prev`zute cu ferestre mari orientate spre nord, aceste ateliere s-au \nmul]it la Paris \ncepnd cu mijlocul secolului al XIX-lea iar la New York cam pe la 1900, devenind chiar un fenomen \n cartierul Soho din Manhattan, dup` criza economic` din 1929. Cum spuneam \n capitolul 2, adev`rata explozie [I mod` a lofturilor se instaureaz` \n anii '70 cu genera]ia pop. Ini]ial pictorii parizieni au "inventat" acest mod neobi[nuit de locuire din motive economice; \n acea vreme erau la mod` teme militare sau academice (de unde tablourile supradimensionate) ceea ce obliga artistul s` lucreze \n spa]ii foarte \ntinse [i cu o \n`l]ime mare a plafonului. Pictorii ocupau de obicei ultimul etaj al imobilelor iar sculptorii etajele inferioare sau parter din cauza greut`]ii [i complexit`]ii materialelor folosite sau a lucr`rilor lor. Cnd se discut` despre loft-uri ne gndim imediat la loca]ii industriale sau artizanale reciclate \n locuin]e; la Paris aceste sedii de ateliere (ateliere de mobil`, imprimerii, fabrici de curele, cravate, cutii de carton) sunt amplasate \n fundul cur]ilor sau pe str`du]e \nchise, \n spatele imobilelor de locuit. Atelierele de manufacturat l`mpi ocupau adesea niveluri \ntregi: spa]iul era plin de amfilade de mese lungi unde mai multe duzini de meseria[i lucrau cot la cot. La New York localurile recuperate erau ocupate de imprimerii, edituri [i fabrican]i de haine. Ace[tia din urm` au migrat din Lower Manhattan \n Rag Trade, centrul confec]iilor din 7th Avenue. |n aceea[I perioad` \n New York existau peste 600 birouri de arhitectur`, multe grupate de-alungul Broadway-ului. Multe din aceste viitoare zone de loft-uri erau amplasate \n cartierele docurilor unde s-au putut reutiliza vechi depozite destinate la origin` produselor alimentare (ca [i la Londra \n Covent Garden sau cartierul docurilor Tamisei).

Clientul, un tn` celibatar, a dorit un interior dramatic [I masculin, retras de tumultul ora[ului. Acesta a fost [I motivul pentru care organizarea spa]iului nu este tipic` pentru acest mod de locuin]` - pe plan deschis ci are o amenajare domestic` tradi]ional` cu \nc`peri celulare, care amplific` dimensiunile zonei de zi. Acest spa]iu este utilizat ca living, loc de luat masa, buc`t`rie care are un col] pentru prepararea rapid` a hranei. Cele [ase ferestre mari ale peretelui fa]adei ofer` o vedere spectaculoas` a ora[ului. Piesele de mobil` \mprumut` limbajul arhitecturii contribuind la definirea zonelor.

109

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

LOFT IN SHOREDITCH, LONDRA Cartierul \n care se g`se[te cl`direa a c`rei pod a fost transformat \ntr-o locuin]`, este unul care apar]ine acelor suburbii \n care, de la \nceputul secolului al XIX-lea, era o concentrare a atelierelor de ebeni[ti [i tmplari de mobil`. Dup` ce a trecut printr-o perioad` de abandon [i dec`dere cu o sc`dere dramatic` a popula]iei, cartierul a devenit un loc monden cu galerii de art` care promovau tinerii arti[ti, cu baruri de noapte [i cafenele [i lofturi spa]ioase amenajate \n vechile cl`diri ale me[te[ugarilor. Sarcina arhitec]ilor de la Magma, originari din Berlin, pentru amenajarea acestui spa]iu sub acoperi[ul unei foste f`bricu]e de mobil`, a fost de a amplifica spa]iul de locuit de 175 mp. Pentru a ob]ine aceast` impresie ei au proiectat containere compacte, pe care le-au denumit pere]i moi, care estompeaz` diferen]ele \ntre pere]i [i mobilier [i integreaz` buc`t`ria, baia [I scara.

Primele loft-uri demne de acest nume s-au n`scut \n cartierul SoHo, \n Manhattan, unde arti[tii s-au instalat \ncepnd din anii '40. Metamorfozarea cartierului \n cartier reziden]ial s-a decis \ns`, cum spuneam mai sus, \n anii '50. Pu]ini dintre cei care locuiesc acum \n aceste loft-uri, cei ale c`ror familii ocup` cu u[urin]` 600 mp, pot r`mne insensibili la ironia situa]iei. In vremea p`rin]ilor sau bunicilor celor care tr`iesc acum \n aceste lofturi, \n acela[ spa]iu se \nghesuiau mai mult de 200 persoane. Ceea ce a \nceput ca un curent subversiv al unui grup boem de arti[ti de avangard`, a devenit \n ultimul deceniu al secolului 20 un mijloc sigur de c[tig al dezvoltatorilor de propriet`]i. Spa]ii insalubre - ni[te hrube cu oarecare anexe [i instala]ii minimale, ai c`ror ocupan]i - arti[ti rebeli au manifestat \mpotriva visului unei locuin]e \n suburbie cu o gr`din` [i o ma[in` \n garaj, au evoluat, \n spa]ii minimaliste - mimnd s`r`cia, cu echipamente [i dot`ri de mobilier limitate, la pre]uri ame]itoare. Andy Warhol, Jean Michel Basquiat [i al]i arti[ti celebri au fost pionierii acestui nou model de locuin]e numai pentru or`[eni profesioni[ti cu conturi importante \n banc` vnnd un stil de via]` "cool". |n cel mai bun caz loftul a fost - [i \nc` mai este - o galerie de expozi]ie a unei arhitecturi minimaliste, la mare mod`, o form` inteligent` de locuire urban` [i un adaus pozitiv pentru multe zone uitate din ora[e. |n anii '90 a ap`rut o alt` abordare a acestui fenomen, ini]iat de Tom Bloxham - un antreprenor din Manchester - [i Harry Handelsman colec]ionar de art` [i investitor - care au ini]iat o rela]ie mai strns` a arhitectului cu beneficiarul, folosind proiectarea ca o condi]ie de baz` a vnz`rii, adoptnd o strategie de marketing care promova locuirea \n loft ca o op]iune pentru un alt stil de via]`. Mesajul era c` locuirea \n loft \]i ofer` libertatea de a-]i crea un spa]iu [i o identitate personal`; nu numai c` puteai fi \n mod`, cult [i fermec`tor dar aveai, de asemenea, suficient spa]iu pentru a-]i instala jocuri mecanice, mese de billiard [i echipamente industriale. A fost un mare succes [i mul]i oameni s-au mutat din case victoriene din Londra \n lofturile convertite din estul ora[ului (cunoscut ca zon` tradi]ional`"proletar`", cu multe foste cl`diri de ateliere [i alte anexe ale docurilor).

Forma dinamic` a acestor forme moi deschide o leg`tur` \ntre zona din spate [i cea dinspre strad` [i creaz` un spa]iu continuu. U[a spre debara este mascat` tot \n aceste structuri moi. Scara care duce spre zona de noapte este \ncastrat` \ntr-un perete-bibliotec`. Suprafe]ele pere]ilor- container sunt din placaj de mesteac`n vopsit iar blaturile de lucru sunt din inox. Deoarece clien]ii au cerut eliberarea nivelului inferior prin \ndep`rtarea oric`ror elemente constructive, structura plan[eului zonei dormitorului - cu o suprafa]` de 35 mp, este suspendat` de structura [arpentei acoperi[ului care a fost consolidat` cu elemente de o]el.

110

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR Cererea a fost att de mare \nct compania Bloxham & Handelsman a remodelat cl`diri uria[e post-industriale \n lofturi [i apartamente [i \n alte ora[e din Anglia, ca Liverpool, Manchester [i Leeds. Genera]ia post-loft. l La schimbarea mileniilor stilul de locuire \n loft al anilor '90, cu tiparele binecunoscute - buc`t`rii Bulthaup, canapele Conran [i mobila modern` a anilor '60, a \nceput s` devin` un clich. Mul]i oameni au hot`rt c`-[i doresc extinderi din sticl` ad`ugate caselor clasice [i au devenit interesa]i de alternative ale locuirii tradi]ionale \n ora[, ca biserici, [coli, turnuri de ap`. "Curentul Loft a fost cu siguran]` un fenomen al anilor '90 [i \nc` este fascinant pentru tinerii profesioni[ti. Dar ideea a suferit muta]ii; loftul anilor '90 era un spa]iu al unui depozit industrial cu ferestrre mari [i cu o vedere spre cerul ora[ului. Ast`zi termenul a fost deformat pentru a \ncorpora o multitudine de p`cate: este un apartament cu dimensiuni mai mici, cu un living pe dou` niveluri, nu mai dezv`luie procesul de conversie al depozitelor [i cl`dirilor industriale, a devenit foarte comercial [i burghez(3)." Loft-ul constituie \nc` un model de via]` pasionant [i inedit \n mediul urban fiindc` el permite fiec`ruia s`-[i modeleze spa]iul \n care locuie[te dup` imaginea personalit`]ii sale. Spiritul novator care a fost motorul curentului loft-urilor nu s-a limitat numai la cartiere industriale sau comerciale; influen]a lor incontestabil` se g`se[te \n proiecte [i edificii importante recente la fel ca [i \n renovarea cl`dirilor existente. Acest mod de via]` a dep`[it stadiul experimental, este acceptat [i integrat complet, marcnd cu for]` concep]ia noastr` de amenajare interioar`. Majoritatea conversiilor demonstreaz` c` este posibil` reciclarea [i ridicarea confortului multor tipuri de cl`diri de la [coli, biserici, depozite, pn` la b`rci, avioane [i turnuri de ap`. }innd seam` de lipsa spa]iului \n Europa, visele arhitectului de a realiz` o cl`dire nou` sunt destul de rare [i op]iunea este de a redefini spa]iul locuirii domestice \n interiorul unei carapace existente, ceea ce reprezint`, \n acela[ timp, [i o provocare dar [i o constrngere. Condi]iile de iluminare sunt deseori modeste, spa]iile industriale sunt mari dar zonele mediane sunt \ntunecate, ferestrele sunt sau nu sunt; s` gestionezi toate aceste date este oarecum dificil dar provocarea st` \n a g`si solu]ii pentru a \ngloba instala]iile moderne \n aceste cl`diri vechi, s` izolezi pere]i \ntre apartamente, s` aplici principiile consumurilor

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

ATELIER DE MACHETE TRANSFORMAT N LOFT LA COLOMBES, PARIS Un spa]iu tipic industrial, cu structur` metalic` pe dou` niveluri, inclusiv cea a acoperi[ului, a devenit o locuin]` cu arhitectura ra]ionalist` care amplific` originea construc]iei. Pentru a ob]ine autoriza]ia de construire n vederea conversiei acestei cl`diri industriale situate ntr-o zona protejat` a Parisului, cu restric]ii reglementate de legi, arhitec]ii nu au propus modific`ri ale fa]adelor [i nici ale n`l]imii acoperi[ului. Bazinul interior, cerut de clien]i, a devenit caracteristica central` func]ional` [i estetic` a spa]iului, celelalte destina]ii fiind organizate n jurul lui. Spa]iul principal are nal]imea corespunzatoare a doua niveluri [i a fost conceput pentru zona de zi.

O supant` intermediar` a fost construit` pentru a organiza o zon` de noapte cu dou` dormitoare [i un grup sanitar comun, dormitorul principal fiind situat la parter, ntr-un spa]iu adiacent bazinului de la parter. Materialele folosite pentru finisaje sunt primare, cherestea ne[lefuit` pentru compartiment`ri [i beton aparent pentru pardoseal`.

111

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR reduse de energie, accesul [i circula]iile pentru oameni cu nevoi speciale. Deseori conversia spa]iilor ofer` arhitec]ilor [ansa de a le g`si cu sensibilitate calit`]ile atmosferei complexe uneori uitate, expresia vernacular` [i pragmatismul opera]iunilor; este un proces creativ bogat, nu se refer` numai la actul moral de refolosire a fondului de cl`diri \mb`trnite.

FABBRICA - LOFTURI INTR-O FABRICA DE TEXTILE LA MONTREAL

FABBRICA - LOFTURI INTR-O FABRICA DE TEXTILE LA MONTREAL

Fabbrica - ]esut` \n Mica Italie este marca ce r`spunde unei cerin]e moderne de eficien]` [i calitate a locuirii conformndu-se cu respect mo[tenirii erei industriale trecute. Echipa Kanva Architecture, alcatuit` din arhitectii asocia]i Tudor Radulescu [i Rami Benawi, a crescut pe str`zile din Mica Italie. Iat` de ce, \ndr`gosti]i de acest loc, au decis s`-[i insateleze sediul \ntr-o fost` fabric` de textile. Spa]iul [i lumina oferite de construc]ia \n stil industrial le-au pl`cut atat de mult \nct peste pu]in timp au achizi]ionat,tot \n zon`, o a doua manufactur` textil`. Aceast` cl`dire se afl` \n vecin`tatea imediat` a biroului lor, la col]ul str`zilor Beaumont [i Saint-Urbain. Astfel s-a n`scut proiectul reziden]ial Fabbrica, bizuit pe conversia spa]iului industrial \n condominium-uri (cl`dire de apartamente - locuin]e colective).
Conversia de la o fabric` la registru reziden]ial s-a bazat pe interven]ii sensibile [i rafinate care respect` patrimoniul arhitectural al cl`dirii. Volumul general al construc]iei este de col], regimul de \n`l]ime de patru nivele cu mezanin iar structura de o]el, cu \nchideri de c`r`mid`. O fenestra]ie generoas`, plafoane \nalte \ntre 2,70 [i 3,60 m (9 si 12 picioare), plan[ee de lemn originale, fermec`tor \nvechite prin simpla expunere la timp \nc` de la 1946, ct [i curburi complexe de c`r`mid` sunt doar cteva din datele ini]iale p`strate astfel \nct interven]ia s` nu anuleze caracterul existent.

112

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

Doua treimi din unit`]ile de locuit sunt dispuse pe doua etaje (tip duplex). Apartamentele primului nivel, situate la strad`, ocup` o parte semnificativ` din demisolul imens. Marea majoritate a apartamentelor de la etajul 3 de]in att cte un mezanin (nivel inferior) ct si o teras` individual` pe acoperi[ul cl`dirii. Toate apartamentele au spa]ii de depozitare individuale (boxe). O sal` de reuninuni, \mpreuna cu spa]iile comune, parcarea pentru biciclete situat` \n subsol precum [i amenajarea peisajer`, le apar]in locatarilor \n sistem "co-proprietate". Fabbrica ofer` un spa]iu de locuit cald [i confortabil. Finisajele interioare sunt armonizate cl`dirii miznd pe materiale naturale. Blatul bucatariilor este din granit, plac`rile din b`i sunt din materiale ceramice, frumoase dar nu foarte preten]ioase. De[i pentru acest proiect Kanva nu a urm`rit ob]inerii certific`rii LEED autorii insist` ca proiectul s` fie atestat drept construc]ie ecologic`. Astfel interven]ia include multe elemente de protec]ie a mediului precum izolare termic` de mare performan]`, toalete cu jet de ap` dual [i, foarte explicit, utilizarea \n mod substan]ial a materialelor reciclabile. Fa]ada \n c`r`mid` aparent` a cl`dirii, aflndu-se \n stare bun`, a fost p`strat` integral [i reparat` \n locurile sau zonele deteriorate. Kanva s-a angajat \ntr-un proces responsabil de recuperare a materialelor: \n loc s` arunce cei 1800 de metri p`tra]i de plan[ee de lemn, deteriorate de ap`, ale etajului trei, echipa a desf`cut la]urile, a scos cuiele, a l`sat materialul s` se usuce [i apoi a fost repus \n opera. "Montarea unui plan[eu nou ne-ar fi costat la fel" constata arhitectul Radulescu. Pentru el toate deciziile au mers de la sine." Nu e vorba de un efort suplimentar pentru a face ca proiectul s` fie respectuos fa]a de mediu. Este mai degrab` logic pentru noi. {i aceasta nu ne costa mai mult. Clien]ii sunt din ce in ce mai preocupa]i de problemele de mediu. Sunt preg`ti]i s` pl`teasc` diferen]a. Toata lumea este c[tig`toare"

FABBRICA - LOFTURI INTR-O FABRICA DE TEXTILE LA MONTREAL

113

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

MUSEO CANOVIANO, POSSAGNO Arhitect: Carlo Scarpa Istoria actualului muzeu unde sunt expuse cele mai multe lucr`ri ale celebrului sculptor Antonio Canova este destul de fr`mntat`. Micul or`[el Possagno, situat la poalele Alpilor, \n regiunea Veneto, este locul na[terii celebrului pictor [i sculptor Antonio Canova (1757 - 1822) cunoscut pentru nudurile sale delicate, opera sa marcnd o \ntoarcere la rafinamentul clasic dup` excesele barocului, un reprezentant str`lucit al stilului neoclasic. Aici artistul a proiectat la apusul vie]ii sale un mic templu neoclasic, Il Tempio, dedicat Sfintei Treimi, pentru a-[i strnge toate lucr`rile sale. Canova a a[ezat prima piatr` a construc]iei \n 1819 [i a cheltuit toate economiile sale, primind de la comunitatea local` numai materialele de baz` ca piatra, calcarul [i nisipul. |n schimb concet`]enii s`i au lucrat zi [i noapte, chiar [i s`rb`torile, pentru a termina structura. Templul alb, cu porticul [i cupola sa albe, domin` ora[ul, fiind vizibile de la mare distan]`. Privind spre cl`direa templului se pot g`si trei surse de inspira]ie: coloanele dorice care amintesc Parthenon-ul de pe Acropole, cl`direa principal` care aminte[te de Parthenon-ul din Roma iar absidele ridicate provin din concep]ia primelor bazilici cre[tine. Acestea simbolizeaz` cele trei epoci ale istoriei clasice: greac`, latin` [i cre[tin`. Il Tempio g`zduie[te multe opere de art` valoroase, printre care o pies` de altar al lui Sf.Franceso di Paola, de Luca Giordano [i pictura lui Iisus \n gr`dina cu m`slini f`cut` de Palma il Giovane. Diferite exemple de metope - lucr`ri ale lui Canova, care s-a inspirat dupa Vechiul Testament. |n ni[a din dreapta intr`rii g`sim o Pieta de bronz executat` de Bartolomeo Ferrari dup` un model al lui Canova.

MUSEO CANOVIANO, POSSAGNO Arhitect: Carlo Scarpa

114

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

Pe altarul principal se g`se[te o pictur` a Detron`rii pe care Canova a lucrat-o \ntre 1798-99 pentru vechea biseric` parohial` [i a fost mutat` \n templu \n 1830. De pe portic se pot vedea mun]ii [i v`ile care se ridic` spre Alpi, dealurile fiind \mp`durite cu nuci, [i alte esen]e de foioase ca mesteac`nul, frasinul, accacia [i tufi[uri de aluni. La baza templului se afl` Muzeul Canoviano, cunoscut si ca Gipsoteca care, \ntr-o serie de s`li de expozi]ie, prezint` lucr`rile lui Canova din diferite perioade. Aripa din secolul al XIX-lea are o arhitectur` minunat` [i a fost proiectat` de arhitectul Francesco Lazzari, la comanda fratelui vitreg [I mo[tenitorul lui Canova, abatele Giovanni Battista Sartori [i terminat` \n 1836. Aripa, \necat` \n lumin` natural` venit` din luminatoarele din tavan, este acoperit` de o bolt` \nalt` divizat` \n trei sec]iuni. |n aceast` zon` sunt expuse machete de ispsos ale ctorva monumente funerare [i statui, printre care un Theseu enorm, cuceritorul Centaurului. Se pot vedea statui ale altor zei ca Hercule, Lichas, Venus [I Adonis [i cunoscuta sculptur` a Paolinei Bonaparte. |n 1957, cu ocazia bicentenarului na[terii artistului, complexul a fost extins. Arhitectul vene]ian Carlo Scarpa a creat un spa]iu nou de expunere gndit astfel \nct s` accentueze puritatea culorii ipsosului [i realismul formelor umane sculptate de Canova. |n aceast` nou` aripa se poate admira sculptura "Cele trei gra]ii", nuduri senzuale, idealizate, drapate cu voaluri diafane, un ansamblu armonios, aproape perfect. Tot aici se g`sesc un grup de Dansatori, o Venus, o Psyche, un bust al lui Napoleon - \mpreun` cu toate machetele \n teracot` [i un autoportret sculptat al artistului. De[i Scarpa a avut libertate deplin` \n conceperea proiectului, extinderea sa este ingenioas` [i \n[el`toare: basilica-muzeu a fost m`rit` cu o extindere cu dimensiuni relativ reduse; \n cadrul celor trei volume distincte, m`iestrit orhestrate, Scarpa a creat o compozi]ie ca o suit` muzical`, crend astfel [i o suit` de luminozitate care urm`re[te vizitatorul dndu-i o senza]ie de bucurie.

MUSEO CANOVIANO, POSSAGNO Arhitect: Carlo Scarpa

115

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

}innd cont de teren [i de construc]iile deja existente, Scarpa a desenat extinderea cu o form` de L aproximativ, constnd \n trei volume. Cel mai scurt segment al L-ului este anexat vechiului muzeu formnd o galerie rectangular` de-a lungul galeriei cubice vechi. Latura lung` a Lului este u[or dep`rtat` de dimensiunea lung` a muzeului, paralel` cu structura mare care coboar` pe teren [i formeaz` o galerie alungit` \n form` de pan`.
MUSEO CANOVIANO, POSSAGNO Arhitect: Carlo Scarpa

Proiectul lui Scarpa include [i o pasarel` \ntre galeria \n form` de pan` [i zidul muzeului. Aceast` organizare a unor volume secven]iale, noi, joase, permite ca volumul cl`dirii din secolul XIX s` r`mn` dominant, eviden]iind [i pre]iozitatea volumelor inserate. Jocul subtil al texturilor disimulate ale suprafe]elor induce iluzia unei schimb`ri \n scara perceput` a diferitelor zone, \n special \n juxtapunerea suprafe]ei peretelui impun`tor cu detaliile mai delicate de la canturi. Scarpa a dezv`luit la Possagno mai mult dect un moment al trecutului istoric. Contribu]ia sa special` a fost de a formula metofore arhitecturale astfel \nct s` fie \n]eleas` nara]iunea locului. Aranjnd firesc [i fluid vechiul cu noul el a permis construc]iilor s`-[i spun` povestea istoriei \n timp ce se manifest` ca actori activi ai progesului istoriei. Imagina]ia sa a adaptat trecutul prezentului, inversnd abordarea curent` de renovare a monumentelor istorice, \mbog`]ind \n acest fel percep]ia a ceea ce poate fi arhitectura.

116

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR CONCLUZII CAPITOLUL 4 Orice variant` de conversie confer` o valoare suplimentar` cl`dirii, altfel neutilizat`; procesul de conversie ofer` cl`dirilor o manier` avantajoas`, economic` [i social`, de a reprezenta o valoare, att imobiliar` ct [i social`. Variantele de re-utilizare sunt aproape nelimitate; prosperitatea societ`]ii [i evolu]ia atitudinii civice, con[tientizarea armoniz`rii mediului construit cu mediul natural sunt motive \ntemeiate de a opta pentru aplicarea procesului de conversie cl`dirilor neutilizate. Conversia \i permite proprietarului sau utilizatorului s` ob]in` poten]ialul maxim al unei cl`diri [i \i ofer` mijloacele prin care func]iunea ei poate fi modificat` pentru a corespunde unor diferite destina]ii. Cu alte cuvinte poate optimiza profitabilitatea fondului construit. Schimbarea func]iunii este o etap` fireasc` \n evolu]ia vie]ii multor cl`diri; natura dinamic` a ocup`rii cl`dirii face s` i se schimbe intensitatea sau tipul utiliz`rii pe durata vie]ii de serviciu. Cl`dirile vor continua s` se \nvecheasc` sau s` nu mai fie interesante din cauza caracteristicilor lor constructive c`rora nu li se mai potrivesc schimb`rile tehnologiei [i fluctua]iile cererii. Aceste influen]e majore vor alimenta necesitatea re-utiliz`rii adaptate a cl`dirilor s`n`toase care, altfel, ar putea fi demolate, situa]ie care ar reprezenta ultima op]iune. Conversia este un fenomen relativ nou [i nu s-a transformal \ntr-o alternativ` viabil` a redezvolt`rii unei propriet`]i pn` \n a doua jum`tate a secolului al XX-lea, cnd s-a \nregistrat o explozie a opera]iunilor de conversie, \n primul rnd din motive economice (lipsa terenurilor adecvate \n zonele urbane) dar [i din respectul pentru monumentele istorice, m`rturii ale evolu]iei civiliza]iei. Cl`dirile au fost totdeauna adaptate sau modificate \ntr-o oarecare m`sur` [i exist` toate motivele pentru ca aceast` tendin]` s` continue \n viitor. Pentru arhitec]i, proiectul de conversie reprezint` o provocare [i din exemplele ar`tate putem vedea c` spiritul novator, respectul pentru crea]iile \nainta[ilor [i respectul pentru comunitate au produs crea]ii semnificative pentru profesie.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-O ANEXA A UNEI UZINE ELECTRICE LA LOS ANGELES

117

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

NOTE CAPITOLUL 4 1) "Working Places", Walter C.Kidney, Ober Park Associates,1976, pag.4 2) tip de proprietate individual` asupra unei unit`]i de locuit \n cadrul unui bloc de apartamente, cu drept de proprietate deplina asupra terenului [i proprietate indiviz` asupra p`r]ilor comune H 3) "Building Adaptation", James Douglas, Butterworth-Heinemenn, Second Edition, 2006 pag.113

118

LOCUINTA SI ATELIERUL UNUI GRAFICIAN LA BERGAMO

Sursa imaginilor A 1. "Carlo Scarpa: Museo Canoviano, Possagno", Judith Carmel-Arthur, Stefan Buzas, Edition Axel Menges, 2002 fotografii: Richard Bryant 2. "Conversions" , Emma O'Kelly [i Corrina Dean, Laurence King Publishers, 2007 3. "Yesterday's Structures: Today's Homes", Lucy D.Rosenfeld, Schiffer Publishing Ltd., 2000 4, "Re-architecture", Serban Cantacuzino, Abbeville Press - Publishers New York, 1989 5. "Buildings Reborn: New Uses, Old Places", Barbaralee Diamonstein, Harper &Row, Publisher,Inc., 1978 6. "Old Buildings Looking for New Uses" Pierre Thiebault, Ed.Axel Menges, 2007 7. "Reborn Buildings", Arian Mostaedi, Publishers: Carles Broto & Josep M Minguet, 2002 8. "Converted Churches", Eva Marin, Tectum Publishers, 2007 9. "New Trends in Renovating", Carles Broto, Structure-Publisher: Arian Mostaedi, 2005

4. PRINCIPIILE DE CONVERSIE A CLADIRILOR

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

119

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE 5.1. Generalit`]i |n orice proiect, pentru o construc]ie nou` sau \n unul care implic` adaptarea prin conversie a unei cl`diri existente, trebuie estimat rezultatul final al proiectului. |n contextul opera]iunii de conversie acest studiu iau \n considerare trei atribute principale: caracterul viabil (fezabilitatea economic`) caracterul practic (fezabilitatea fizic`) caracterul utilitar (fezabilitatea func]ional`) Ponderea acestora nu este egal` pentru decizia final`, fiecare proiect are propriile sale circumstan]e. De obicei, totu[i, viabilitatea este factorul decisiv, apoi aspectul practic iar ultimul luat \n considera]ie este cel utilitar (care include, din p`cate, [i factorul estetic!) 5.1.1.Caracterul viabil Viabilitatea este de obicei cel mai important [i mai influent criteriu de evaluare deoarece orice decizie de dezvoltare (investi]ie) se bazeaz` pe considera]ii financiare. Principalul motiv pentru efectuarea opera]iunilor de conversie a cl`dirilor cu alte func]iuni ini]iale dect cea de locuire este de a maximiza venitul sau valoarea bunului imobiliar. |n contrast, considera]ile func]ionale [i personale, pe lng` cele financiare, au un rol important \n conversiile cl`dirilor de locuin]e. Aspectele care trebuie luate \n considera]ie pentru maximizarea valorii imobiliare a unei cl`diri supuse conversiei sau a veniturilor pe care le aduce se refer` la : ameliorarea din punct de vedere estetic cre[terea eficien]ei energetice cre[terea suprafe]ei utile. alegerea noii func]iunii schimbarea reglement`rilor legale atragerea clien]ilor (chiria[ilor) O schem` de conversie poate fi fezabil` dar nu [i viabil` deoarece chiar dac`, din punct de vedere tehnic, conversia este posibil`, costurile pentru implementarea tuturor opera]iilor necesare pot fi prohibitive. Aceast` situa]ie poate surveni fie din cauza condi]iei fizice precare a cl`dirii - care impune lucr`ri de remedieri costisitoare fie \n situa]ia cnd complexitatea 119

SEDIUL UNEI FIRME DE INFORMATICA IN ATELIER DE LA SFIRSITUL SEC XIX LA VIENA

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE lucr`rilor de adaptare impune respectarea unor reglement`ri de construire ceea ce ar dura prea mult timp. |n aceast` situa]ie sunt cl`dirile istorice [i, \mpreun` cu motiva]ia costurilor ridicate pentru \ntre]inerea lor, se explic` starea de ruin` \n care ajung.
CENTRU COMUNITAR SI BIBLIOTECA INTR-O BISERICA LA MNCHEBERG, GERMANIA Arhitect: Klaus Block Architekt Biserica parohial` local` St.Marien a fost fondat` n secolul al VIII-lea de ordinul cistercian [i apoi remodelat` n 1817 dup` planurile lui Schinkel. n 1945 a fost complet demolat` [i recl`dit` n 1992. {ase ani mai trziu a fost extins` pentru a deveni un spa]iu pentru biblioteca locala [i centru cultural dar, de asemenea, [i pentru utilizarea sa original` ca loc pentru slujbe religioase.

Orice evaluare a viabilit`]ii unei opera]iuni de adaptare compar` valoarea poten]ial` cu costurile planificate; att timp ct valoarea anticipat` a cl`dirii este mai mare dect cea actual`, proiectul propus este fezabil din punct de vedere financiar. Este important s` se fac` distinc]ia \ntre cost [i valoare: costul este suma de bani necesar` opera]iunii [i include orice profit banal. Valoarea - tot o sum` de bani - este influen]at` de for]ele pie]ei, cerere [i ofert`. Influen]ele ofertei asupra valorii se manifest` de obicei pe termen lung. Un punct de plecare valabil pentru aprecierea semnifica]iei costurilor estimate ale unui proces de conversie este compara]ia cu cele pentru o construc]ie nou` (redezvoltare, \n termeni specifici domeniului imobiliar); deoarece, \n contextul unei cl`diri existente care, inevitabil, trebuie demolat`, cheltuielile necesare demol`rii, cu toate consecin]ele (timp, selectarea materialelor toxice sau interzise, a celor reutilizabile, etc.) pot influen]a considerabil costul total al proiectului. Cu alte cuvinte, afecteaz` fezabilitatea adapt`rii. Din parcurgerea materialelor de specialitate am g`sit o regul` "de aur" pentru a stabili o limit` de costuri pentru conversia sau reabilitarea unei cl`diri existente - utilizat` cu succes \n opera]iunile guvernamentale din Marea Britanie(1) 1.stabilirea noului program al cl`dirii (birouri, comer], etc.) 2.stabilirea costului pe mp pentru acest tip de cl`dire \n eventualitatea unei construc]ii noi 3. stabilirea suprafe]ei totale cerute de func]ia convenit` pentru eventuala cl`dire nou construit` 4.estimarea costului total al noi cl`diri echivalente (pct.2+3) [i ad`ugarea unui procent de 10% pentru lucr`rile exterioare impuse (de reglement`rile \n vigoare) 5.calcularea a 2/3 din totalul costurilor (pct.4) [i acesta va fi limita de cost pentru conservare prin conversie n cele mai multe cazuri. Aceast` regul` "de aur" se folose[te cu discre]ie \ntruct ignor` toate punctele de vedere care trebuie luate \n considera]ie - sociale,

Noile suprafe]e sunt amplasate pe o structur` de o]el pe patru niveluri, acoperit` cu foi de sticl`, proiectat` ca o structur` independent`. Latura care face leg`tura cu interiorul bisericii este placat` cu lemn de frasin. Altarul [i baptisteriul sunt cele mai importante elemente de arhitectura din interiorul bisericii datorit` pozi]iei lor proeminente n acest spa]iu dar [i caracterului lor sculptural.

120

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE istorice, sentimentale - care sunt incluse \n procesul complex de analiz` (studiul de oportunitate) al conserv`rii prin conversie a cl`dirii vizate. 5.1.2.Caracterul practic Cu siguran]` unele cl`diri sunt mai u[or de adaptat dect altele; fabricile cu grad mare de specializare, cl`dirile cu sisteme industrializate, propriet`]ile cu configura]ii structurale neobi[nuite sunt mai dificil de convertit. Astfel sistemul constructiv [i configurarea planurilor vor fi un factor important \n studiul fezabilit`]ii. Adaptarea unor astfel de construc]ii implic` de obicei demol`ri [i reconstruc]ii par]iale. |n cazul cl`dirilor istorice aceast` solu]ie nu poate fi acceptat` [i este necesar` consultarea unui organism specializat decizional. Caracterul practic este influen]at [i de accesibilitatea terenului pe care este amplasat` cl`direa: \n zonele urbane congestionate este dificil` nu numai manevrarea materialelor dar chiar [i aprovizionarea acestora. 5.1.3 Caracterul utilitar. |n multe cl`diri spa]iul existent dep`[e[te necesit`]ile [i orice proiect de adaptare de succes trebuie s` \ndeplineasc` noile cerin]e spa]iale [i de calitate a mediului impuse de ocupan]ii cl`dirii. 5.2. Analiza caracteristicilor constructive ale cl`dirilor Caracteristicile constructive ale cl`dirii vor avea un impact asupra fezabilit`]ii [i poten]ialului de conversie. Pentru determinarea poten]ialului este important, \n special, s` se evalueze diferen]ele esen]iale \ntre construc]iile tradi]ionale [i cele moderne. Informa]iile despre metodele de construire vechi nu sunt totdeauna disponibile. |n func]ie de perioadele istorice [i zonele geografice, sistemele tradi]ionale presupun structur` portant`: - de piatr` - de c`r`mid` - cadre de lemn cu \nchideri de c`r`mid` sau alte materiale (de exemplu, chirpici) - sisteme hibride - metalice (font`). Pere]ii celor mai multe cl`diri vechi, construite tradi]ional, indiferent de structura lor, sunt gro[i, grei, poro[i [i permeabili. Ca rezultat masa lor termic` este ridicat`.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

GALERIE COMERCIALA SI CENTRUL DE PROMOVARE VLEESHUIS, LA GENT, BELGIA Arh.Coussee & Goris De-alungul malurilor Lys-ului, sub structura magnific` [i robust` din cherestea a unei pie]e medievale din secolul al XV-lea, o cutie nou`, minimalist` de sticl`, a fost instalat` chiar peste caldarmul pavat pe vinciuri metalice. Amplasat de-alungul unei rute pietonale foarte aglomerate [i protejat de vremea schimb`toare, acest centru este \n]esat de mirosurile [i gusturile produselor regionale ce se g`sesc la c]iva pa[i de pia]`. Completarea contemporan`, care ocup` toat` lungimea pie]ei, dubleaz` ritmul lemnelor pie]ei

Sec]iune transversal` (pag.159) 1. Zona de degustare Plan (pag.160) 1. Zona de degustare 2. Birou 3. Buc`taria 4. Zona de promovare 5. Pod pietonal 6. Sit arheologic 7. Pia]a veche 8. Rul Lys

121

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE

CENTRU CULTURAL DE DIVERTISMENT PENTRU PERSOANE CU MOBILITATE REDUSA LA LONDRA arhitect Matthew Lloyd Architects LLP Primul obiectiv al proiectului a fost de a ntineri o biseric` oarecum delapidat` [i sub-utilizat` situat` n estul Londrei. Interesul cel mai acut era de a p`stra spa]iul altarului [i utilizarea ca biseric`.

Construc]iile epocii moderne au structuri pe: - c`r`mid` cu smburi de beton armat [i plan[ee de beton armat - cadre (stlpi, grinzi, plan[ee) de beton armat, cu \nchideri de c`r`mid` plin`, cu goluri sau eficient` sau structuri u[oare ag`]ate (pere]i cortin`) -cadre metalice, cu \nchideri identice cu cele ale cadrelor de beton armat - mase plastice de mai multe tipuri. Pere]ii cl`dirilor construite cu metode moderne, pe de alt` parte, sunt sub]iri, u[ori, neporo[i [i impermeabili. Cl`dirile de birouri dotate cu instala]ii de condi]ionare, de exemplu, nu iau \n calcul ventilarea natural` [i ofer` o mas` termic` redus`. 5.2.1. Sisteme tradi]ionale ale construc]iilor de locuin]e Construirea tradi]ional` poate fi definit` ca acele tehnici care opereaz` cu metode verificate utiliznd pe [antier mn` de lucru calificat`, cu materiale [i componente de dimensiuni mici, majoritatea executate pe [antier. O taxonomie simpl` oferit` de J.Simpson \n 1992(2) explic` dihotomia \ntre formele vechi [i cele noi a construc]ilor domestice. El ia \n considerare dou` tipuri, A [i B pe care le analizeaz`. Tipul A este de origin` medieval` dar a r`mas comun [i dup` secolul al XVII-lea: elementele constructive principale sunt vizibile [i nu exist` \ncercarea de a inhiba mi[carea vaporilor de ap` \n cl`dire. Echilibrul \ntre interior [i exterior se ob]ine prin curen]i de aer naturali, iar calitatea de a "respira" a cl`dirii ar putea deveni critic` la agresiunea umezelii care p`trunde \n pere]i; Simpson subliniaz` faptul c` acest tip de construc]ii are nevoie de o ventila]ie natural` intens` pentru a se evita umezeala [i a[a se explic` existen]a [emineelor mari, deschise [i a deschiderilor neizolate din pere]ii exteriori. Tipul B a ap`rut cndva \ntre 1740 [i 1850 [i cl`dirile construite \n aceast` perioad` prezint` \mbun`ta]iri semnificative. Simpson sugereaz` c` motivul acestor \mbun`ta]iri ar putea avea trei influen]e: schimb`ri \n ideile de func]iune [i sistematizare, schimb`ri \n mod` sau stil [i schimb`ri ale tehnicilor de construire. Este sigur c` schimb`rile economice [i demografice determinate de revolu]a industrial` au jucat un rol important [i \n acest domeniu.

Proiectul propus urm`rea s` defineasc` modul n care biserica continua s` supravietuiasc` [i s` serveasc` o comunitate relativ dezavantajat`, de rituri diferite. n afara p`str`rii spa]iului de rug`ciune din inima bisericii, tema de proiect cerea [i consultarea unor parteneri din comunitate pentru a introduce n cl`dire func]iuni relevante. Solu]ia de arhitectur` a fost construirea unei cl`diri de patru niveluri pe structura metalic` n partea de vest a bisericii din care se proiecteaz` o structur` sus, deasupra navei, pentru a primi galeriile de art` de deasupra. Aceast` structur`, care a fost cunoscut` sub numele de arca este placat` cu cherestea [i se sprijin` pe pilo]i de o]el care se desfac peste nava bisericii. Prin tema final` s-a propus un loc de rug`ciune, o cre[`, un hol comunitar generos, o galerie de art`, o cafenea, o sal` de conferin]e, spa]ii terapeutice si o sal` de gimnastic` special construit` pentru persoane cu mobilitate redus`.

122

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE Pentru construirea relativ modern` a locuin]elor, Simpson avanseaz` alte dou` tipuri, C [i D: tipul "C" este mai sofisticat dect precedentele [i include \n structur` pere]i cu goluri. Tipul "D" descrie un stil mai modern, \ncorpornd structuri cu pere]i pe cadre [i panouri, izola]i, eviden]iind cerin]ele pentru eficien]a termic`, impermeabilit`]ii [i a calit`]ii finisajelor. Obiectivul acestui tip de construire este de a oferi un grad de confort mai ridicat [i a realiza un proiect rentabil. Aceast` taxonomie simplist` nu poate fi aplicat` \n toate cazurile dar ofer` un ghid al evolu]iei [i tiparelor formelor constructive de baz` de la care pleac` orice propunere de adaptare a unei cl`diri; adaptarea nu se refer` numai la cl`dirile cu sisteme tradi]ionale constructive, multe construc]ii recente au nevoie de reabilt`ri destul de repede dup` ce au fost date \n folosin]`. Aceast` situa]ie este frecvent` pentru cl`dirile supermarket-urilor - care trebuie s` se adapteze \n mod continuu cerin]elor impuse de pia]` [i, de asemenea, pentru cl`dirile de birouri care trebuie s` atrag` poten]ialii chiria[i. 5.2.2. Tipuri constructive ale cl`dirilor comerciale (3) |n general, principalele tipuri ale sistemul constructiv pentru aceste cl`diri, sunt: - cu pere]ie portan]i (pn` la 6 niveluri) - cu structuri pe cadre de beton armat sau schelet metalic (multietajate), cu pere]i exteriori [i interiori u[ori

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ALE CLADIRILOR COMERCIALE (4)

PERIOADA AVANTAJE DEZAVANTAJE

1900-1940

Plafoane \nalte, proiectate pentru ventila]ie natural` ; sistemele de \nc`lzire [i instala]ii sunt amplasate perimetral Planuri deschise, proiectate pentru ventila]ie natural`, sistemele de \nc`lzire [i instala]ii sunt amplasate perimetral

Sunt \nregistrate \n Patrimoniu istoric, pere]ii de compartimentare interiori sunt structurali - spa]iu inflexibil , plan[eele sunt calculate pentru sarcini mici; izolare termic` modest`

1950 - 1960

5.2.3. Al]i factori care influen]eaz` adaptarea cl`dirilor prin conversie Coeficientul de utilizare al terenului poate fi un factor restrictiv pentru a adapta o cl`dire atunci cnd nu sunt permise extinderi sau supraetaj`ri. Forma [i \n`l]imea unei cl`diri pot influen]a capacitatea ei de a permite modific`ri interioare sau exterioare: cl`dirile cu plan rectangular au poten]ial mai mare de adaptare dect cele cu planuri neregulate sau cu forme rotunde dificile [i, \n consecin]`, procesul pentru conversia lor este pu]in mai costisitor. Poten]ialul de adaptabilitate al cl`dirii influen]eaz` decizia pentru noua func]iune: amplasamentul, starea fizic`, sistemul constructiv, morfologia [i constrngerile legale determin` complexitatea lucr`rilor suportate. Obiectivul conversiei: cnd viitorul beneficiar (proprietar sau chiria[) al

In`l]imi mici, pere]i exteriori cu panouri de sticl` care dau efect de ser` ; rezisten]a plan[eului calculat` pentru sarcini mici, pere]i de compartimentare u[ori ; izolare termic` [i etan[eitate modest`, sistemele de \nc`lzire [i instala]ii sunt amplasate ineficient, greu de inlocuit

Deceniul '70

Inal]imi mai mari dect \n Structuri u[oare, f`r` etan[eitate, izolare termic` anii '50, prev`zute cu modest` plafoane false pentru instala]ii ; planuri deschise, adnci, necesit` iluminat artificial [i condi]ionare In`l]imi mari, la fel ca \n anii '70, cablajele instala]iilor montate \n pardoseli ridicate, planuri deschise [i capacit`]i mari ale instala]iilor electrice Structuri u[oare, instala]ii de ventila]ie [i condi]ionare supra-dimensionate, greu de controlat

Deceniul'80

123

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE cl`dirii nu este cunoscut func]iunea propus` trebuie atent analizat`, aceast` situa]ie determinnd un proces mai speculativ pentru evitarea riscurilor financiare. Factorii economici: adaptarea unei cl`diri are, de cele mai multe ori, un impact pozitiv asupra valorii de capital (imobiliar`, de pia]`) ct [i a valorii de exploatare (venituri din chirii) ale cl`diri. O proprietate reabilitat` sau supus` procesului de conversie este mai tentant` pentru poten]ialii chiria[i [i, \n consecin]`, determin` un nivel mai ridicat al chiriei. Acela[ ra]ionament este valid [i pentru situa]iile de vnzare.
MUZEUL STICLEI SI CERAMICII INTR-UN PALAT DIN TEHERAN Un palat construit \n secolul al XIXlea, \n timpul dinastiei Qajar, a fost convertit \n anul 1978, \n timpul domniei [ahului Reza al Pahlavi, \n muzeul sticlei [i a fost men]inut tot cu aceast` func]iune [i de regimul lui Khomeini, devenind o atrac]ie public`. La parter au fost restaurate \nc`perile principale, p`strndu-se decora]ia bogat`, specific` civiliza]iei persane, cu pere]i placa]i cu panouri de lemn sculptate elaborat, [eminee de marmur` [i pardoseli de parchet cu desene ornamentale; aici exponatele au fost a[ezate pe suporturi independente, f`r` a se interveni \n decora]ia general`. |n zonele de la etaj, unde cl`direa era \ntr-o stare de uzur` avansat`, din cauza abandon`rii ei, arhitectul a inserat structuri u[oare, deta[ate de pere]i, pe care se suspend`, cu ajutorul unor cadre aliniate pere]ilor, alte tipuri de exponate, f`r` a concura cu decora]ia original`. Scara de onoare, punct focal al parterului, a fost restaurat` [i pus` \n adev`rata ei valoare. Nu s-au f`cut nici un fel de modific`ri exteriorului cl`dirii iar \n interior s-au executat consolid`ri u[oare, minimale.

|n ceea ce prive[te estimarea costurilor necesare investi]iei, acestea sunt relativ u[or de apreciat pentru func]iunile uzuale deoarece exist` programe [i informa]ii care furnizeaz` cu exactitate pre]ul pe metru p`trat, att pentru cl`dirile noi, ct [i pentru cele vechi. Aceste cifre \ns` trebuie analizate mai atent cnd este vorba de func]iuni mixte sau cl`diri patrimoniale, cazuri \n care sunt necesare configura]ii noi [i lucr`ri corespunz`toare pentru adaptarea la normele actuale de protec]ie la incendii [i cele referitoare la accese [i circula]ii pentru persoane cu dizabilit`]i. Unul din aspectele specifice proiectului de conversie, indiferent de anvergura lui, este acela c` nu toate informa]iile necesare temei de proiectare sunt disponibile, \n timpul execu]iei apar diverse probleme neprev`zute sau ascunse [i, \n consecin]`, apar costuri legate de lucr`rile suplimentare obligatorii. 5.3 Strategia de adaptare a cl`dirii Conforma]ia cl`dirii [i a sitului s`u sunt stabilite pe baza investiga]iilor descrise mai sus. Aceast` analiz` trebuie extins` [i asupra modific`rilor f`cute \n decursul timpului, randamentelor curente [i st`rii fizice a elementelor, instala]iilor [i infrastructurii cl`dirii pentru \n]elegerea deplin` a poten]ialului s`u. |n acest context este necesar` [i o analiz` a istoriei ocup`rii cl`dirii, a modific`rilor care i-au afectat estetica, structura [i organizarea interioar`.

Toate aceste analize vor identifica pe termen lung lucr`rile necesare care conduc att la strategia pe termen lung ct [i la elaborarea proiectului de c`tre arhitect.

124

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE Factorii strategiei de adaptare a unei cl`diri sunt: - planificarea lucr`rilor de \ntre]inere - care sunt necesare pentru men]inerea cl`dirii \ntr-o stare operabil` - cerin]ele viitoare posibile pentru spa]iu, instala]ii [i condi]iile de mediu. Condi]ia cl`dirii, \mpreun` cu configura]ia sa spa]ial` [i cu restric]iile rezultate din analizarea ei, vor determina limita pn` la care se poate adapta. Gradul s`u de adaptare este influen]at [i de poten]ialul economic [i de func]iunea nou` cerut`. Evaluarea op]iunilor pentru diferite scheme de adaptare necesit`, \ns`, [i o analiz` economic` care ia \n considerare veniturile [i cheltuielile corespunz`toare duratei de serviciu a cl`dirii dup` adaptare. 5.4. Ac]iuni preliminare 5.4.1. Stabilirea consultan]ilor de specialitate depinde de mai mul]i factori: Clien]ii tradi]ionali vor alege instinctiv un arhitect pentru a se ocupa de procesul de conversie, din punct de vedere al concep]iei. Alte categorii profesionale care pot gestiona, din punct de vedere economic, un astfel de proiect sunt agen]ii imobiliari sau constructorii cu experien]` \n asemena lucr`ri, formnd, \ns`, o echip`, \mpreun` cu arhitectul. Cerin]ele principale pentru selec]ionarea acestor consultan]i se refer` la experien]` [i reputa]ie. Acelea[i principii se aplic` [i pentru selec]ionarea antreprenorului care va organiza, coordona [i va implementa proiectul. Acesta trebuie s` aib` o experien]` dovedit` [i recunoscut` bazat` pe cuno[tin]e tehnice temeinice [i capacitate de organizare a lucr`rilor, \ntruct aceste lucr`ri sunt complexe [i ridic` mai multe probleme dect cele pentru construc]iile noi. 5.4.2. Surse de finan]are. Finan]area lucr`rilor de conversie - ca procedeu recunoscut de conservare a patrimoniului construit este legat` intrinsec de legisla]ia specific` domeniului. |n Europa [i America este acceptat faptul c` politica de conservare trebuie s` fie integrat` politicilor de sistematizare. No]iunea de "protejare" a fost extins` nu numai \n a include obliga]ia de a nu distruge sau schimba fizic (ceea ce \nseamn` [i distrugere par]ial`) dar, de asemenea, men]inerea construc]iei \ntr-o stare onorabil` - o idee ce nu se define[te cu u[urin]`. Urmare acestei cerin]e [i totodat` faptului c` statutul patrimoniului istoric [i cultural este o problem` na]ional` - prin reciprocitate - statul ar trebui s` sus]in` pe acei care nu dispun de resurse

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

MUZEUL ISTORIEI ORASULUI LUXEMBOURG Comori ascunse \n pivni]ele unui bloc din Luxembourg Arh.Reprages architectures Aflat pe stnca ce separ` ora[ul de jos de ora[ul de sus [i constituind o parte a harababurii de case de secol XII, XVII [I XIX, muzeul ora[ului se \ntinde peste dou` cl`diri adiacente, a[ezate peste pivni]e medievale. Acoperind incinta, acoperi[ul \ntins de sticl` ofer` bun venit [i leag` casele al`turate. Cobornd apoi \n pivni]e, se dezv`luie spa]ii m`re]e laminate de lumina diafan` a deschiderilor de deasupra, compartimentate cu ecrane de sticl` [i lemn de ar]ar auriu. Casetele de expunere se percep ca obiecte pre]ioase de art` pe care le ad`postesc \n strnsoarea primitiv` a pere]ilor stnco[I de piatr` galben` nisipoas`.

Plan (pag. 180) 1. Holul de recep]ie 2. Zona expozi]ional` 3. Hol 4. Grupurile sanitare 5. Liftul 6. Casa sc`rii

125

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE

MUZEU DIN CASE ANCORATE INTR-O CURTE MUZEUL ZUIDERZEE, ENKHUISEN, OLANDA Arh.RMIF van Roosmalen A[ezat \n \ncreng`tura liniilor geometrice ale canalelor M`rii de sud, muzeul m`rii st` \n curtea unui ansamblu de locuin]e constituit din cl`diri ale unor perioade diferite, inclusiv case or`[ene[ti elegante din secolul al XVII-lea. Pentru a lega [i a unifica aceste cl`diri, cur]ile au fost aranjate ca spa]ii comunitare [i par]ial acoperite de acoperi[uri de sticl` [i, cl`diri noi, absolut contemporane, au fost inserate respectnd morfologia [i scara domestic` a structurilor.

financiare pentru a-[i asuma responsabilitatea cl`dirii sau monumentului, par]ial prin subven]ii destinate repara]iilor [i par]ial prin asumarea tutelei. Deoarece legile [i m`surile de asisten]` ([i \ndrumare tehnic`) sunt relativ noi [i sunt bazate \n special pe aprecieri calitative, statul \[i asum` pu]ine responsabilit`]i referitoare la asisten]a financiar` pentru propriet`]ile particulare. In Marea Britanie, de exemplu, pe m`sur` ce au fost inventariate mai multe categorii de cl`diri, \n vederea protej`rii, s-a constatat c` locuin]ele particulare au o pondere mai mare, totalul reprezentnd cam 3% din \ntregul fond construit. Dat fiind faptul c` statul accept` reponsabilitatea tutelei [i \ntre]inerii propriet`]ilor particulare [i, \n consecin]`, a acord`rii subven]iilor pentru monumente reprezentative, aproximativ jum`tate din bugetul anual (cam 35 milioane lire sterline) pentru construc]ii se cheltuie[te pentru repara]ii [i men]inerea structurilor existente. Presupunnd c` numai 3% sunt \nregistrate \n fondul patrimonial [i acestea cost` de dou` ori mai mult dect celelalte pentru a le \ntre]ine, rezult` c` anual se aloc` [i se cheltuiesc cam un miliard de lire sterline pentru ele. Exist`, \ns`, multe tipuri de finan]`ri pentru p`strarea (conservarea sau conversia) acestui fond patrimonial; s-a dezvoltat o nou` categorie de "antreprenori ai conserv`rii" cu abilit`]i \n asigurarea finan]elor [i a argument`rilor.

Exist` o tent` marin` \n tratarea cablurilor tensionate ale balustradelor, deschideri unghiulare ca cele ale cor`biilor sau, din nou, ferestre tip hublou. Sec]iunile metalice tubulare vopsite [i ramele lamelare asem`n`toare carenelor sunt de asemenea inspirate din arhitectura naval`. Ele co-exist` cu piesele de \mbinare masive [i pere]ii exteriori de lemn ale cl`dirilor existente O re]ea de metal [i sticl`, care imit` pnza cu nervuri a unei b`rci, este fixat` de fa]adele cl`dirilor cu ajutorul caburilor de o]el [i sprijinit` de stlpi p`tra]i care imit` catargele.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Incinta ansamblului reziden]ial Incinta muzeului Recep]ie, magazin Curtea acoperit` cu sticl` Spa]iile muzeului Zona expozi]iei de nave

Banii pot veni din diferite surse; deoarece conversia a devenit att popular` ct [i profitabil`, s-au g`sit metode de a primi banii de la ceea ce se cheam` generic "lumea capitalului" - b`nci, companii de asigurare, fonduri mutuale. Fiind con[tient de multitudinea resurselor financiare \n vederea repara]iilor cl`dirilor istorice, English Heritage a publicat \n 1988 un "|ndrum`tor al subven]ilor surselor publice pentru repara]ii [i conversie". "Comisia pentru cl`diri [i monumente istorice" (HBMC5)) a fost \nfiin]at` ca o consecin]` a Legii patrimoniului na]ional ratificat` \n 1983 [i este cunoscut` ca "patrimoniul englez". Cea mai interesant` atribu]ie a sa - din punctul de vedere al lucr`rii de fa]` - este oferirea de subven]ii. Respectul englezilor pentru tradi]ie este \ns` bine eviden]iat prin multitudinea de organisme create \n scopul administr`rii "capitolelor" patrimoniului: monumente istorice, construc]ii istorice de importan]` deosebit`, biserici \n func]iune, zone urbane, (alte) zone protejate, memoriale, patrimoniu arhitectural, etc. Toate acestea beneficiaz` de subven]ii guvernamentale centrale [i/sau locale, un obiectiv putnd primi ajutor financiar din mai multe

126

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE surse, c`znd sub inciden]a mai multor asemenea "capitole". Motivele principale ale acestor asisten]e din partea statului sunt derivate [i din alte obiective ale guvernului: crearea de noi locuri de munc`, asigurarea unui fond locativ suficient, regenerare economic` [i, bine\n]eles, efectul colateral al reabilit`rii cl`dirilor. Exist` \ns` [i organisme caritabile private care se pot \nfiin]a oricnd este necesar` recuperarea unui obiectiv istoric. Funda]ii ca "Building Preservation Trust" (peste 180 \n prezent) pot, \n aceast` situa]ie, achizi]iona, restaura [i asigura func]iuni convenabile acestor cl`diri istorice sau monumente de arhitecur` care sunt \n pericol de a fi distruse. Subven]ii sunt de asemenea oferite, pentru anume zone, de comitetele locale pentru sport, comitetele locale pentru dezvoltarea industriilor mici \n zone rurale, organiza]iile de turism. Contribu]ia acestora este \ns` aproape nesemnificativ` \n compara]ie cu fondurile gestionate de Legea locuirii [i, mai recent, a Programului de dezvoltare [i regenerare urban`. |n Romania institu]ia abilitat` pentru gestionarea fondurilor din bugetul statului \n scopul lucr`rilor de restaurare [I conservare a monumentelor istorice este "Oficiul Na]ional al Monumentelor Istorice" care se afl` \n subordinea Ministerului Culturii [i Cultelor. Acest oficiu a fost \nfiin]at \n anul 2001 prin reorganizarea Oficiului Na]ional pentru Protejarea Patrimoniului. Printre atribu]iile sale principale sunt: "gestionarea, \n condi]iile legii, a fondurilor destinate cercet`rii [i expertiz`rii, \n vederea proiect`rii [i execut`rii lucr`rilor de consolidare-restaurare [i de punere \n valoare a monumentelor istorice; fundamentarea, \n conformitate cu normele privind creditarea, necesarului de credite; propune priorit`]ile [i evalueaz` priorit`]ile\n vederea ob]inerii de credite f`r` dobnd`, cu dobnd` redus` sau cu dobnda pie]ei pentru efectuarea de lucr`ri de protejare la monumentele istorice de]inute de persoane particulare gestiunea, prin acordarea de credite, \n regim extrabugetar, a sumelor provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, instituit prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, precum [i alte surse cu aceea[i destina]ie." Procedura de acordare a creditelor necesare efectu`rii de lucr`ri de protejare la monumentele istorice de]inute de persoane fizice sau juridice de drept privat este reglementat` de Hot`rrea Guvernului nr.610 din 29 mai 2003, publicat` \n Monitorul Oficial nr.402 din 10 iunie 2003. Prin aceast` Hot`rre "se reglementeaz` cadrul organizatoric [i metodologia unitar` \n

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

RESEDINTE PARTICULARE INTR-UN VECHI COMPLEX INDUSTRIAL, BARCELONA

127

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE

MUZEUL VOSTELL - POP-ART LA MALPARTITA DE CACERES, SPANIA |n imensitatea peisajului de ap` neted`, de stnci erodate [i tuf`ri[, se afl` o siluet` umil` a unei sp`l`torii de ln`, ale c`rei cl`diri lineare \nconjoar` o curte vast`. Acest sit emblematic l-a inspirat pe artistul Wol Vostell care a g`sit \n el muzeul pop-art O adunare de obiecte sophisticate n`scute din civiliza]ia noastr` [i scoase acum din contextual lor urban, sub privirea atemporal` a naturii s`lbatice [i virgine. Camere video; peste 30 de arti[ti ai anilor '50 [I '60 \[i expun lucr`rile. Sculpturi de Wolf Vostell : De ce procesul \ntre Pilat [I Iisus a durat doar dou` minute, toros de hormigon, Voaex

vederea asigur`rii accesului egal la creditare al oric`rei persoane fizice sau juridice de drept privat" iar "Oficiul Na]ional al Monumentelor Istorice evalueaz` documenta]iile prezentate de persoanele fizice [I fundamenteaz` necesarul de credite [i propune priorit`]ile". Capitolul 2 al acesteii Hot`rri dezvolt` "constituirea fondului de creditare necesar efectu`rii de lucr`ri de protejare la monumentele istorice" [I st`bile[te sursele de finan]are ale acestuia iar Capitolul 3 stabile[te dona]iile [i criteriile de acordare a creditelor. Planul Na]ional de Restaurare este principalul program al Ministerului Culturii [i Cultelor prin care se aloc` fonduri provenite de la bugetul de stat pentru lucr`ri de restaurare a patrimoniului arhitectural din Romnia. Este recunoscut \ns` c` "num`rul mare de obiective care necesit` interven]ii urgente de consolidare a structurii de rezisten]`, restaurare a componentelor de arhitectur` sau artistice, comparativ cu sumele alocate de la bugetul de stat [i nesemnificativa participare la cofinan]area lucr`rilor de c`tre proprietari a determinat conceperea [I utilizarea de noi criterii pentru stabilirea priorit`]ilor \n finan]area lucr`rilor din acest program"(6). |n general, \n cazurile adapt`rii oric`ror tipuri de cl`diri pentru noi folosin]e (cl`diri supuse conversiei) programele de finan]are sunt decise, respectnd legisla]ia locului, de c`tre promotori. Ace[tia analizeaz` profitul [i produsul (rezultatul final) \n urma studiului pie]ei, respectiv a cererii. Deciziile sunt \n esen]` financiare [i economice. 5.4.3. Participan]ii \n procesul de conversie Procesul de proiectare [i execu]ie a unei opera]iuni de conversie nu este diferit fundamental de procesul de realizare a unei construc]ii noi. Cei mai mul]i dintre clien]i [tiu ce doresc dar acest lucru nu este similar cu necesit`]ile lor, care sunt, ca \n orice fel de proiect, definitorii. Stabilirea nivelului de complexitate a fezabilit`]ii din punct de vedere tehnic [i financiar depinde de to]i participan]ii la proiect care sunt: grupul de investitori, cei care se ocup` de g`sirea fondurilor necesare pentru finan]area opera]iunii [i achizi]ioneaz` cl`direa, de exemplu b`nci, companii de finan]e, companii de asigurare, fondurii de pensii; grupul de produc]ie, cei care proiecteaz`, evalueaz` costurile [i execut` proiectul de conversie, format din arhitec]i, ingineri proiectan]i de specialitate, constructori [i controlorii de calitate a lucr`rilor; grupul de marketing, cei care g`sesc utilizatorii cl`dirii sau cl`direa pentru utilizatori, respectiv agen]i [i brokeri imobiliari;

10. "El Lavadera" centru interpretativ 11. Cafenea 12. |nc`perea canalului de sp`lat lna 13. "Por que el proceso entre Pilato y Jesus duro solo dos minute" sculptura de Wolf Vostell 14. Zona de servicii

Vedere axonometric` (pag.213) 1. Intrare, magazin 2. |nc`perea colec]iilor Wolf [i Mercedes Vostell A 3. |nc`perea colec]iilor Wolf [i Mercedes Vostell B 4. |nc`perea colec]iilor Wolf [i Mercedes Vostell C 5. Chei, belvedere 6. Camera video 7. Toros de hormigon, sculptura de Wolf Vostell 8. Colec]ie a arti[tilor de concep]ie 9. Colec]ia Fluxus, dar al lui Gino di Maggio

128

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE grupul de verificare, cei care asigur` respectarea reglement`rilor [i regulamentelor de construire, respectiv verificatorii atesta]i ai proiectelor [i ai execu]iei construc]iilor; grupul utilizatorilor, cei care ocup`, gestioneaz` [i folosesc cl`direa, respectiv locatari, administratori [i responsabilii lucr`rilor de \ntre]inere grupul de dezvoltatori, cei care preiau unele sau toate atributele investitorilor, produc`torilor [i ai grupului de marketing, adic` antreprenori [i companii de dezvoltare. 5.5. Procesul de proiectare \n opera]iunile de conversie Este recunoscut c` multe proiecte de adaptare, \n special cele care se refer` la cl`dirile rurale, pot ridica probleme speciale. Nu totdeauna "conservarea" cl`dirilor vernaculare sau istorice a avut succes deoarece o deficien]` general` a acestor opera]ii este pierderea caracterului originar \n timpul execu]iei. Aceast` situa]ie poate avea un efect ostil att asupra cl`dirii ct [i asupra mediului natural de proximitate. Pentru ob]inerea unui rezultat de bun sim] [i de succes este necesar` implicarea unor profesioni[ti care s` \n]eleag` [i s` evalueze importan]a adapt`ri asupra mediului construit. Aceast` implicare \nseamn` s` se ia \n considera]ie principii de proiectare ca echilibrul, simetria [i stilul [i, bine\n]eles, consultarea autorit`]ilor locale \n domeniu pentru a se asigura respectarea reglement`rilor [i a politicii de sistematizare. Unii arhitec]i consider` c` exist` reguli de proiectare care reprezint` restric]ii pentru abilitatea lor, al]ii accept` orice asisten]` care contribuie la realizarea unui proiect adecvat. De[i \n "Practical Guide to Alterations and Extensions" ap`rut` \n 1995 \n editura E & FN Spon, Londra, A.R.Williams sintetizeaz` 12 criterii principale de proiectare pentru opera]iunile de adaptare a cl`dirilor de locuit, aceste criterii se pot referi [i la alte tipuri de cl`diri aplicnd corec]iile de scar`, form` [i utilizare; principalele cerin]e se pot rezuma la: Armonizarea: orice modific`ri exterioare ale unei cl`diri existente, ca, de exemplu o extindere, trebuie s` fie \n armonie cu mediul construit \nconjur`tor; oricum extinderea trebuie s` fie compatibil` cu cl`direa existent` \n ceea ce prive[te scara [i stilul; prin proiectul de conversie nu se admite ca noile func]iuni s` fie organizate \n corpuri de cl`diri nou construite; Respectarea \n`l]imii: prevederea unei distan]e minime \ntre laturile paralele, pe front, lateral [i \n fa]ada posterioar` care s` reduc` efectul vizual al unei eventuale supraetaj`ri;

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-UN HAMBAR LA IVYBRIDGE, IN DEVON Lucr`rile de conversie a fostelor cl`diri rurale din Anglia, sunt foarte atent controlate de autorit`]ile locale din cauza interesului special pentru conservarea peisajului rural englezesc, att cel natural ct [i cel construit. Arhitectul David Sheppard a achizi]ionat aceast` cl`dire aproape distrus` pentru a-[i amenaja o locuin]` proprie, abordnd acest prociect cu ideea de a exploata caracteristicile naturale ale tipologiei vernaculare. La origine hambarul a fost construit pe o structur` de lemn cu goluri gndite pentru iluminare [i ventialarea natural` a hranei animalelor. Fiecare element al structurii fusese construit economic [i cu detalii atente. Cheresteaua netrat` [i calitatea rudimentar` a execu]iei au oferit acestui tip de cl`dire agricol` robuste]ea [i natura rustic`.

Sheppard s-a concentrat pe aceste elemente reintroducnd vocabularul lor \n conversia sa, p`strnd astfel calit`]ile fundamentale ale \mbin`rilor dulghere[ti, textura [i culoarea organic`. Pentru a a consolida structura acoperi[ului arhitectul a introdus c`priori suplimentari \n form` de foarfec` [i a completat consola acoperi[ului cu jgheburi pentru a colecta apele de ploaie \ntr-un mic ele[teu. Pe fiecare latur` a hambarului sunt dou` cl`diri exterioare ce au fost transformate \n dormitoare [i un studio, cu coridoarele de leg`tur`. Toate ferestrele hambarului sunt dublate cu rame de brad, nevopsite dar tratate cu ulei[i pentru a reduce accentuarea orizontalelor s-au inserat [ipci verticale din alte esen]e de lemn, cu diferite culori , imitnd imaginea tradi]ional` a pere]ilor unui hambar.

129

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE

MUZEUL MINEI LA CAGNAC-LES-MINES IN ALBIGEOIS, FRANTA Arhitecti : Didier Onde, Sophie Thomas Nu departe de cmpurile impresionante cu carbune de la Carnaux, n lumina unui cer blnd, fostele cl`diri industriale din secolul al XIX-lea au fost construite pe roca steril` a minelor. Spa]iul de expozi]ie, sub care se desfasoara labirintul vast al tunelelor, merge prin memoria trudei omene[ti.

Muzeul minei Cagnac-les -Mines

La muzeu se ajunge printr-un pod longitudinal articulat cu pere]i de lemn ntr-o ram` simpl` de metal, ca liniile vagone]ilor, cu o expunere sobr` a obiectelor utilitare proiectate pe un fundal de case simple colorate. Dedesubtul unei copertine albe din pnz`, galeria ofera leg`tura ntre diferite cl`diri, cafenea, holul de recep]ie ai spa]iul expozi]ional.

Se utilizeaz` de asemenea, un vocabular industrial n tratarea intersec]iilor de linii; solul de pietri[ gri [i pere]ii de beton, br`zda]i de caneluri, dubleaz` negreala c`rbunelui.

Gestionarea volumelor: forma [i dimensiunile oric`ror lucr`ri exterioare trebuie s` fie subordonate cl`dirii originale [i, \n acela[ timp, s` nu aib` un efect negativ asupra cl`dirilor \nvecinate; Respectarea indicatorilor de urbanism prev`zu]i de autorit`]ile locale: trebuie men]inut` ponderea spa]iilor verzi sau a spa]iilor pentru parcaje, alinierea frontului [i distan]ele spre vecin`t`]i, toate acestea sunt reglementate prin legi ale autorit`]ilor locale; Respectarea registrelor, formei [i materialelor acoperi[ului: orice extindere pe vertical` trebuie s` fie subordonat`, ca design, acoperi[ului original, acest criteriu se aplic` [i la restric]iile referitoare la inserarea unor lucarne sau ferestre tip Velux; Eviden]ierea jonc]iunilor \ntre zonele vechi [i cele noi: din punct de vedere structural [i estetic este mai prudent a nu se masca aceste al`tur`ri ci a le sublinia prin finisaje diferite sau prin crearea unor planuri diferite; Evitarea folosirii elementelor [i detaliilor neadecvate se realizeaz` prin p`strarea tipului cl`dirii sau a caracterului locului. Prin urmare nu este indicat` propunerea unor detalii specifice construc]iilor urbane \n conversiile efectuate cl`dirilor rurale [i invers, introducerea unor elemente specifice cl`dirilor publice unor cl`diri de locuit; P`strarea caracterului originar: modific`rile pere]ilor exteriori trebuie s` fie minimale, de asemenea trebuie s` fie evitat` [i utilizarea materialelor moderne de finisaje." Pentru conversia unei cl`diri istorice primul obiectiv este ca aceasta s` se adapteze unei func]iuni durabile [i benefice; un astfel de proiect este dictat de statutul cl`dirii, starea sa fizic` [i poten]ialului de adaptabilitate. Cerin]ele criteriilor pentru proiectarea unor astfel de cl`diri includ [i: o abordare de specialitate (coordonat` de istorici, arheologi, oameni de cultur`) adus` la cuno[tin]` organismelor finan]atoare (cnd ne referim la fonduri ale societ`]ilor de conservare, private sau de stat) [i de asemenea, coordonat` cu politica local` de protejare a patrimoniului; rela]ia cl`dirii cu mediul construit din proximitate; poten]ialul func]ional [i estetic al vecin`t`]ilor; semnifica]ia istoric` [i arhitectural` a cl`dirii; costurile de execu]ie [i de operare dup` conversie, valoarea de pia]` rezultat`. De multe ori opera]iunile \n vederea conversiei unei cl`diri istorice implic` [i o opera]iune de conservare [i, din acest motiv, interven]iile propuse trebuie s` fie foarte reduse.

Plan (pag. 260) 1. Galeria de acces 2. Receptie, magazin 3. Cafenea 4. Spatiul de expunere 5. Accesul spre galeriile subterane 6. Spatii pentru spectacole 7. Ramele puturilor 8. Atelier Sectiune transversala

130

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE CONCLUZII LA CAPITOLUL 5 Studiul de fezabilitate al oric`rui proiect reprezint` o analiz` preliminar` a tuturor variantelor posibile [i recomand` solu]ia optim` pentru succesul opera]iunii, lund \n considerare caracterul viabil, caracterul practic [i caracterul utilitar al produsului rezultat. Decizia \ntre opera]iunea de conversie[i demolare (reconstruc]ie) este determinat` de aspectele economice ale acestor dou` op]iuni. Valoarea poten]ial` a cl`dirii supus` conversiei va avea o pondere important` \n viabilitatea oric`rei propuneri. Alte criterii care influen]eaz` decizia sunt legate de atributele amplasamentului, caracteristici constructive [i starea fizic` ale cl`dirii, constrngerile legale, care, toate, determin` poten]ialul de adaptabilitate, complexitatea lucr`rilor preconizate, durata [i costurile corespunz`toare. Pentru cl`dirile patrimoniale obiectivele sunt mai complexe \ntruct intervin [i componente culturale-istorice specifice procesului de conservare, armonizate cu politicile locale de protejare. Analizele financiare sunt importante \n toate situa]iile, deoarece, indiferent de motivele sociale sau culturale, decid viabilitatea unor astfel de interven]ii: 1.Trebuie stabilit` func]iunea nou` a structurii; cl`direa trebuie s` aib` calitatea de a func]iona cu o alt` destina]ie care s` aib` profit social sau material; \n mod ideal costurile de adaptare trebuie s` fie mai mici dect costurile corespunz`toare pentru o nou` constru]ie; 2.Trebuie asigurate fondurile de finan]are necesare pentru \ntreaga opera]iune de conversie [i trebuie respectate toate reglement`rile legale curente; 3.Trebuie s` fie suficient teren disponibil att pentru execu]ia lucr`rilor de conversie pe situl cl`dirii ct [i pentru asigurarea spa]iului necesar pentru organizarea de [antier. Plusul de valoare a unei cl`diri convertite poate fi realizat cnd alegerea proiectului este ra]ional` [i produce rezultate pozitive att pentru proprietari (financiare - venituri din chirii sau vnzare) ct [i pentru ocupan]i, prin confortul ridicat ce-l ofer`.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

SPATIU MULTI-FUNCTIONAL INTR-UN PORT COMERCIAL LA NEW YORK Zona portului maritim din Manhattan, construit` pe teren recuperat \n a doua jum`tate a secolului al XVIII-lea, a fost la origine centrul comer]ului maritim din New York, cu prima pia]` deschis` \n 1822, Fulton Market, un paradis al m`rfurilor din toat` lumea. Dup` r`zboiul civil din 1871, c`nd au ap`rut vapoarele cu aburi, zona a devenit centrul industriei piscicole, cu sediul \n Tin (=conserv`) Building, \nglobnd pia]a tradi]ional` [i mare parte din South Street. |n regenerarea din ultimii ani ai deceniului opt, zona s-a transformat \ntr-un mare centru comercial [i muzeu al marinei [i s-a p`strat [i specificul pie]ei de pe[te. Zona este inclus` \n registrul na]ional al locurilor istorice [i s-a urm`rit p`strarea ei ca reper al evolu]iei istorice a ora[ului.

131

5. FEZABILITATEA OPERATIUNII DE CONVERSIE

NOTE CAPITOLUL 5 1) Royal Institution for Chartered Suveyors, 1977 2) "Construction and the Generation of Style", Journal of the Alumni Association of the Institute of Advanced Architectural Studies 3) alte cladiri dect cele de locuire - \n vocabularul strict imobiliar 4) "Building Adaptation", James Douglas, Butterworth-Heinemenn, Second Edition, 2006, pag.62 5) Historic Buildings and Monuments Commission for England 6) Programe de finan]are a monumentelor istorice g`site \n www.cultura.ro Sursa imaginilor A 1. "Carlo Scarpa: Museo Canoviano, Possagno", Judith Carmel-Arthur, Stefan Buzas, Edition Axel Menges, 2002 fotografii: Richard Bryant 2. "Conversions" , Emma O'Kelly [i Corrina Dean, Laurence King Publishers, 2007 3. "Yesterday's Structures: Today's Homes", Lucy D.Rosenfeld, Schiffer Publishing Ltd., 2000 4, "Re-architecture", Serban Cantacuzino, Abbeville Press - Publishers New York, 1989 5. "Buildings Reborn: New Uses, Old Places", Barbaralee Diamonstein, Harper &Row, Publisher,Inc., 1978 6. "Old Buildings Looking for New Uses" Pierre Thiebault, Ed.Axel Menges, 2007 7. "Reborn Buildings", Arian Mostaedi, Publishers: Carles Broto & Josep M Minguet, 2002 8. "Converted Churches", Eva Marin, Tectum Publishers, 2007 9. "New Trends in Renovating", Carles Broto, Structure-Publisher: Arian Mostaedi, 2005
PROIECTUL TERRANTAI - O CONVERSIE A UNUI GRUP DE CASE TRADITIONALE INTR-UN HOTEL LA SAN PEDRO DE ATACAMA, CHILE

132

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 6. DEZVOLTAREA DURABILA 6.1. Generalit`]i. Originile dezvolt`rii durabile ca mi[care mondial` sunt g`site \n anii '60 iar \n decursul anilor, pe m`sur` ce ideea s-a conturat, defini]ia sa s-a dezvoltat [i completat. Prima zi a Terrei a fost celebrat` \n iunie 1971 ca rezultat al preocup`rii sus]inute pentru ecologie din timpul deceniului premerg`tor. |n 1972 "Limits to Growth" a fost publicat` de Clubul de la Roma, populariznd ideea cre[terii "zero" ca o reac]ie \mpotriva consecin]elor cre[terii exponen]iale ce avea loc. Conservarea resurselor a devenit o tem` important` \n 1973 o dat` cu prima criz` de energie. |n 1980 "World Conservation Strategy" produs` de Uniunea interna]ional` pentru conservarea naturii a utilizat pentru prima dat` termenul de "durabilitate" \n leg`tur` cu mediul [i se referea la strategii de dezvoltare. |n 1982 Raportul Brandt, cerut de pre[edintele Nixon, a oferit un program elaborat de urgen]` care ar schimba fundamental rela]iile existente \ntre Nord [i Sud [i a adus \n discu]ie crearea unei noi ordine economice interna]ionale; a ridicat de asemenea problemele politicii mondiale \n privin]a mediului, bazat` pe inegalit`]ile [i neconcordan]ele \ntre economiile ]`rilor dezvoltate [i ale ]`rilor lumii a treia. Comisia Bruntdland a fost \nfiin]at` \n 1983 de Adunarea General` a Na]iunilor Unite ca o recunoa[tere a faptului c` problemele legate de mediu sunt de natur` global` [i s-a stabilit c` este \n interesul tuturor popoarelor s` realizeze politici comune pentru dezvoltarea durabil`, definind-o ca "dezvoltarea care satisface nevoile din prezent f`r` a compromite posibilitatea genera]iilor viitoare de a-[i satisface propriile nevoi". Cunoscut [i ca "Viitorul nostru comun", raportul a fost publicat \n 1987 [i a eviden]iat trei componente fundamentale ale dezvolt`rii durabile: protec]ia mediului, cre[terea economic` [i echitatea social`. "Dezvoltarea durabil`" este, dup` defini]ia propus` \n 1987 de Comisia Mondial` pentru Mediu [i Dezvoltare \n Raportul Brundtland: "o dezvoltare care r`spunde nevoilor prezente, f`r` s` compromit` capacitatea genera]iilor viitoare de a r`spunde nevoilor lor. Dou` concepte sunt inerente acestei no]iuni: conceptul de "necesit`]i - nevoi" [i \n mod particular acelora esen]iale, care nu pot lipsi [i pentru care s-a convenit c` trebuie s` li se acorde prioritate; precum [i cel de "limitare", la care nivelul tehnicii noastre actuale [i organizarea social` sunt constr\nse de capaci133
O FERMA TRADITIONALA AMERICANA OVALTINE EGG FARM CONVERTITA IN SEDIUL UNEI SOCIETATI PROMOTOARE A CONCEPTULUI DE ECOLOGIE ZERO EMISSIONS

6. DEZVOLTAREA DURABILA tatea mediului de a r`spunde nevoilor actuale [i viitoare". Cu alte cuvinte, este vorba despre o dubl` identitate: Privind spa]iul: fiecare locuitor al planetei are acelea[i drepturi la resursele ei. Privind timpul: avem dreptul s` utiliz`m resursele planetei, dar cu obliga]ia de a asigura perenitatea pentru genera]iile viitoare. Mediul apare, \ncep\nd cu anii '70, ca un patrimoniu mondial esen]ial pentru a putea fi transmis genera]iilor viitoare. Filosoful Hans Jonas a exprimat aceast` preocupare \n cartea sa "Principiul responsabilit`]ii" (1979). La a doua |nt\lnire la nivel \nalt asupra P`m\ntului de la Rio de Janeiro din 1992, defini]ia Brundtland, axat` prioritar pe conservarea mediului [i pe consumurile prudente a resurselor naturale neregenerabile, a fost modifcat` de defini]ia celor "trei piloni" [i care trebuie s` fie compatibil` cu perspectiva unei "dezvolt`ri durabile": progresul economic, echitatea social` [i conservarea mediului. Se poate folosi no]iunea de "sustenabil". "Sustenabilitatea" sau "durabilitatea" sunt caracteristicile care respect` cel mai bine principiile dezvolt`rii durabile. Termenul de dezvoltare completeaz` no]iunea de progres, care \n secolul XIX s-a constituit \n jurul progresului industrial, [i care poate avea conota]ii ideologice (ideologia progresului) Plec\nd de la aceste aspecte comunica]ionale, dezvoltarea durabil` corespunde, \mpreun` cu mondializarea [i internetul, la o viziune nou` despre lume. Semantica conceptului: De mai bine de un deceniu conceptul a devenit curent, astfel \nc\t institu]ii multiple [i diverse, actori sociali sau economici folosesc conceptul de "dezvoltare durabil`". El s-a n`scut din dou` constat`ri: Fractura Nord/Sud [i cercetarea dezvolt`rii umane; Criza ecologic` [i urgen]a rezolv`rilor problemelor de conservare a mediului. Leg`tura dintre obiectivele dezvolt`rii [i criza mediului au condus la conceptul de "eco-dezvoltare" ap`rut la \nceputurile anilor '70, la Ignacy Sachs [i la Conferin]a Interna]ional` de la Stockholm asupra Mediului Uman, din 1972. |n 1980, apare termenul de "dezvoltare sustenabil`" tradus prin termenul de "dezvoltare durabil`", oficializat [i r`sp\ndit mai apoi de raportul "Viitorul nostru al tuturor" din 1987.

Plan: 1. Intrare -. Podul Nisei de vest 2. Receptie, magazin 3. bistro 4. Spatiu pentru seminarii, terasa, 5. Toalete 6. Incaperile expozitiilor temporare 7. Santul.

VIATA CULTURALA IN MARUNTAIELE UNUI FORT DIN FLANDRA DE VEST FORTUL NAPOLENO - OTENDE, BELGIA Arh.Govaert& Van Houtte Comandat de Napoleon I, fortul domina cndva singur imensitatea dunelor de nisip pentru a le ap`ra mai eficient` \mpotriva atacurilor britanice. Construit \n 1814, dup` c`derea imperiului, cl`direa niciodat` nu [ia \ndeplinit func]ia original`. Acum, renovat, fortul imperial, este dedicat culturii. Cl`direa ad`poste[te camere pentru expozi]ii temporare [i spa]ii de recep]ie. Podul de la intrare [i restaurantul sunt extinse prin structuri u[oare din metal [i sticl`, peste [an]urile de ap`rare, care urm`resc linia pentagonal` a structurilor originale.

134

6. DEZVOLTAREA DURABILA Obiectivele dezvolt`rii durabile: s` r`spund` nevoilor actuale [i viitoare. A[a cum s-a v`zut anterior, defini]ia clasic` a dezvolt`rii durabile provine din Raportul Brundtland al Comisiei mondiale asupra mediului [i dezvolt`rii. Aceasta aminte[te de cuvintele lui Antoine de Saint-Exupery: "Noi nu mo[tenim P`m\ntul de la str`mo[i, ci \l \mprumut`m copiiilor no[tri". Raportul Brundtland insist` pe necesitatea protej`rii diversit`]ii genelor, a speciilor, a \ntregului ecosistem natural terestru [i acvatic, prin m`suri de protec]ie a calit`]ii mediului, prin restaurarea, amenajarea [i men]inerea habitatelor vitale ale speciilor, precum [i prin "gestionarea durabil`" a utiliz`rii popula]iillor animale [i vegetale. Putem considera c` obiectivele se \mpart \n trei mari categorii: Cele care se extind la \ntreaga planet`: raporturi \ntre na]iuni, indivizi sau genera]ii; Cele referitoare la autorit`]ile publice din fiecare mare zon` economic` (Uniunea European`, America latin`, Asia) \n lungul unor re]ele teritoriale, de exemplu; Cele referitoare la responsabilit`]ile \ntreprinderilor. Dezvoltarea durabil`, asociat` no]iunii de bun` guvernare, nu este o stare static` de armonie, ci un proces de transform`ri, \n care utilizarea resurselor, op]iunea investi]ilor, orientarea schimb`rilor tehnologice [i institu]ionale sunt coerente at\t cu prezentul, c\t [i cu viitorul. Pentru respectarea obiectivelor dezvolt`rii durabile pe teritoriile marilor regiuni economice, re]elele de ora[e [i comunit`]ile urbane trebuie singure s`-[i exprime nevoile [i s` pun` \n practic` solu]iile definite \n Programul Cadru, stabilit la |nt\lnirea la nivel \nalt asupra Terrei de la Rio de Janeiro [i adunate \n "Agenda 21", unde sunt definite, \n 40 de capitole, repartizate pe patru sec]iuni. Colectivit`]ile teritoriale trebuie s` fie \ntr-o permanent` rela]ie cu \ntreprinderile, universit`]ile [i cu centrele de cercetare, pentru a putea imagina solu]ile inovative de m\ine. Cele [ase teme principale rezultate dup` Summit-ul Terrei din 1992 de la Rio se refer` la calitatea vie]ii, utilizarea resurselor, protejarea valorilor comune, gestionarea a[ez`rilor, controlul produselor chimice [i de[eurilor [i dezvoltarea economic` durabil`. Este adoptat` Conven]ia de la Rio, ia na[tere Agenda 21 [i se \ncepe redactarea noii Carte a Terrei. "Carta Terrei" este o declara]ie de principii fundamentale \n vederea edific`rii, \n decursul secolului XXI, a unei societ`]i mondiale drepte, durabile [i pacifiste.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

SEDIUL UNEI FIRME LA APELDOORM, OLANDA OBTINUTA PRIN CONVERSIA A TREI FOSTE CLADIRI DE BIROURI

135

6. DEZVOLTAREA DURABILA Ea dore[te s` inspire tuturor popoarelor un nou sentiment de interdependen]` [i de responsabilitate reciproc` pentru bun`starea umanit`]ii [i a lumii vii \n general. Este expresia speran]ei [i un apel la contribu]ia fiec`ruia spre crearea "unei societ`]i mondiale", \ntr-un moment determinant al istoriei. Prin viziunea etic` ce o transmite, Carta recunoa[te c` protec]ia naturii, drepturile omului, dezvoltarea uman` echitabil` [i pacea sunt interdependente [i indivizibile. Carta Terrei ofer` un nou cadru de reflec]ie \n abordarea acestor teme. Rezultatul este o nou` [i larg` concep]ie a ceea ce constituie o comunitate [i o dezvoltare durabil`. Ea s-a dovedit a fi de o real` importan]`, pentru c` schimb`rile c`rora trebuie s` le facem fa]` \n modul de a g\ndi [i de a tr`i ne oblig` s` ne reconsider`m valorile, \n alegerea unei c`i mai bune, pentru g`sirea unui climat de \n]elegere, \n ciuda marii noastre diversit`]i, [i de asemenea, \n g`sirea unei viziuni etice compatibile unui num`r din ce \n ce mai mare de persoane, din ]`ri [i culturi diferite.Carta Terrei este produsul unui deceniu de discu]ii inter-culturale asupra obiectivelor [i valorilor comune din \ntreaga lume. Este un "tratat al popoarelor" - care reprezint` speran]ele [i aspira]iile unei "societ`]i civile globale", pe cale de na[tere. Comisia Cartei Terrei, creat` \n 1997, a numit un Comitet Interna]ional de Redac]ie care a demarat [i organizat procesul de consult`ri interna]ionale. Versiunea final` a fost aprobat` \n anul 2000, la sediul UNESCO de la Paris. Originea valorilor morale ale Cartei Terrei |n afara procesului de consult`ri pentru Carta Terrei, cele mai importante influen]e au fost determinate de [tiin]a contemporan`, dreptul interna]ional, lec]iile \nv`]ate de la popoarele indigene, \nv`]`tura marilor religii, precum [i tradi]iile filozofice ale lumii, declara]iile [i rapoartele celor [apte mari conferin]e ale Na]iunilor Unite din anii '90, mi[carea etic` mondial`, numeroase declara]ii non-guvernamentale [i diversele tratate \ncheiate de popoarele lumii \n ultimii treizeci de ani, ca [i experien]ele acumulate \n crearea unor comunit`]i durabile. Obiectivele Ini]iativei pentru Carta Terrei 1. S` promove difuzarea, adeziunea [i aplicarea Cartei Terrei la nivelul societ`]ii civile, a lumii de afaceri [i a guvernelor. 2. S` \ncurajeze [i s` sus]in` promovarea \n scop educa]ional a valorilor Cartei Terrei. 3. S` ob]in` suportul Natiunilor Unite pentru sus]inerea valorilor Cartei Terrei. 136

LOCUINTA INTR-O FOSTA BISERICA LA GLENLYON, VICTORIA, AUSTRALIA

6. DEZVOLTAREA DURABILA "Terra este casa noastr`" se arat` \n acest document, iar capacitate de refacere a acestei comunit`]i unice de fiin]e vii, depinde de prezervarea unei biosfere s`n`toase, cu toate sistemele ei ecologice". Situa]ia global` momentan` reliefeaz` c` tendin]ele periculoase, dar nu inevitabile, ale modului de produc]ie [i consum, provoac` daune considerabile naturii, epuizarea resurselor [i dispari]ia masiv` a numeroase specii. Beneficiile dezvolt`rii nu sunt \mp`r]ite de o manier` echitabil`, iar diferen]a \ntre boga]i [i s`raci este din ce \n ce mai mare. Cre[terea f`r` precedent a popula]iei a supra\nc`rcat sistemul ecologic [i social. A[tept`rile viitorului prefigureaz` multe schimb`ri fundamentale ale valorilor, ale institu]iilor [i ale modului nostru de via]` - schimb`ri ce devin indispensabile. Posed`m cuno[tin]ele [i tehnologiile necesare pentru a contribui la satisfacerea nevoilor tuturor [i la reducerea daunelor aupra naturii. Documentul reliefeaz` no]iunea de "responsabilitate universal`": Suntem \n acela[i timp cet`]eni ai diferitelor na]iuni [i ai aceleia[i lumi, unde localul [i mondialul sunt interdependente. Recunoa[tem necesitatea urgent` a unei viziuni comune a valorilor fundamentale. |n consecin]`, \ntr-un spirit de solidaritate, formul`m principii care vizeaz` un mod de via]` durabil, ca norm` universal` [i care vor servi ca ghid, at\t pentru evaluarea comportamentului persoanelor, c\t [i a organiza]iilor, \ntreprinderilor comerciale, guvernelor [i institu]iilor intermediare. Continund demersul de la problemele omenirii la cele europene, apoi la cele ale Europei Centrale [i de Est, se ajunge la situa]ia Romniei, foarte bine analizat` de Walt Patterson \n lucrarea "Energy, Efficiency and the Economic Transition - Rebuilding Romania". Situa]ia energetic` a Romniei. |n Decembrie 1989 tiparul energetic al Romniei era foarte diferit \n compara]ie cu ]`rile Vest-Europene - planificarea central` aloca mai mult de 80% combustibil [i electricitate uzului industrial; ca rezultat, sectorul reziden]ial suferea acute priva]iuni; transportul [i agricultura erau subfurnizate; sectorul servicii, ca de exemplu luminatul public era minimal, iar sectorul comercial era aproape inexistent. |ncep\nd din 1990 acest tipar s-a ameliorat continuu - consumul reziden]ial de combustibil [i electricitate a crescut substan]ial; sectorul comercial are complet o alt` via]`, iluminatul public a crescut, traficul public, practic, a explodat. Speciali[tii romni sunt deja angaja]i \n reorganizarea studiilor [i analizelor statistice energetice, pentru a putea stabili tipurile [i calit`]ile informa]iilor ce se cer \ntr-o economie de pia]`, \n vederea promov`rii eficie]ei energetice.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA UNUI ARHITECT INTR-UN FOST GARAJ PARTICULAR DIN BEACON HILL, BOSTON

137

6. DEZVOLTAREA DURABILA |n ianuarie 1994, O.E.C.D - Agen]ia Interna]ional` de Energie - publica un raport intitulat "Politici energetice \n Romnia" (elaborat \n colaborare cu speciali[ti romni). Studiul "Rebuilding Romnia" se str`duie[te s` ac]ioneze ca un complement al suportului mai sus amintit, concentr\ndu-se mai mult pe problemele de "end user" [i eficien]`. Este de ramarcat faptul c` au ap`rut o serie \ntreag` de organiza]ii implicate \n probleme de energie, numai c`, la nivelul anilor 1998, a[a cum observa raportul I.E.A., comunicarea \ntre aceste organisme nu era eficient`. Studiile deja angajate reflect` c` \n Romnia abund` oportunit`]ile referitoare nu numai la eficien]a cerin]elor, ci [i la eficien]a \n folosin]`. |n context, se remarc` importan]a rolului pe care \l are factorul educa]ional, de antrenare a speciali[tilor, de Informare a publicului, \n ideea c` un management energetic corect la nivelul societ`]ii este cheia reducerii consumurilor de energie. Ca urmare, apare evident rolul \nv`]`m\ntului [i \n mod special al \nv`]`m\ntului superior care formeaz` speciali[ti \n domeniu. De aceea este normal [i obligatoriu ca o [coal` de arhitectur` s` introduc` cursuri noi de specialitate, mai ales c`, au \nceput s` apar` [i legile [i reglement`rile referitoare la eficien]a energetic`, legi asem`n`toare altor ]`ri conform c`rora vor trebui s` proiecteze speciali[tii. Studiul relev` faptul c` trebuie recuperat decalajul \ntre ]`rile ce de]in o "cultur` a eficien]ei energetice" (\nceput` de acum 20 de ani). |n Romnia din p`cate, aceasta este inexistent` la nivelul societ`]ii, iar formula "saving energy" a fost asociat` cu stoparea aliment`rii cu gaz sau energie electric`. |n ]`rile O.E.C.D, guvernele ofer` sprijin financiar, granturi, sc`deri de taxe pentru investi]iile eficiente din punct de vedere energetic; \n loc s` se aloce fonduri pentru noi centrale, guvernele investesc \n clien]ii lor (instala]ii de iluminat performante, sisteme eficiente de \nc`lzire, ventila]ie, motoare sau izola]ii); alimentarea cu gaz [i electricitate a fost plasat` \n sfera managementului local. In aprilie 1991 s-a \nfiin]at prin Decret Guvernamental Agen]ia Roman` pentru Conservarea Energiei - ARCE, cu 16 filiale \n marile ora[e [i care are rol de asisten]` tehnic` [i financiar` a antreprizelor industriale, \n activitatea lor de conservare a energiei [i eficien]` energetic` [i elaboreaz` programe de eficien]` energetic` \n industrie 138

LOCUINTE ECOLOGICA INTR-UN GRUP DE FOSTE HAMBARE IN INSULA GUERNSEY

6. DEZVOLTAREA DURABILA Tendin]e de dezvoltare: Pentru energiile regenerabile, la fel ca pentru c`rbune, petrol [i gaze Romnia are oportuni`]i semnificative \n dezvoltarea acestor surse: Au fost deja demarate programe de promovare a acestor surse. Fiecare program include considera]ii pentru un cadrul legislativ, fiscal [i de politic` comercial`, pentru \ncurajarea dezvolt`rii industriilor ce produc echipamente pentru astfel de investi]ii. Actual, Romnia \[i construie[te un set coerent de legi (\n sensul legisla]iei avizate de parlament) \n domeniul energiei [i eficien]ei energetice. Legile trimise parlamentului vizeaz` aprovizionarea cu electricitate [i c`ldur` iar altele se refer` la conservarea energiei [i protec]iei mediului. Romnia este localizat` \ntr-o zon` geografic` cu resurse moderate de energie regenerabil`, incluz\nd hidro, geotermale, solar, v\nt [i biomas`. A[a cum afirm` speciali[tii romni, poten]ialul estimat al acestor surse, sugereaz` ca pe termen lung, p\n` \n 2020, acestea s` poat` \nlocui 510% din cererea de enrgie primar` a ]`rii, economisind astfel resursele de combustibil fosil [i reduc\nd \n acela[i timp nivelul polu`rii. |n zonele favorabile - Sud-Estul ]`rii, zonele adiacente M`rii Negre, litoralul, s-ar putea instala capacit`]i energetice care s` \nsumeze 12001500 MW. Cea mai important` problem` pare a fi, \ns`, "schimbarea de atitudine". De aceea, eforturile pentru promovarea eficien]ei energetice \n Rom\nia trebuie \ndreptate pe plan local, nu numai pe filiera tehnologic`, ci [i pe cea social` [i bine\n]eles psihologic`. "Dar, schimbarea mentalit`]illor este dificil`, mai ales dac` ai fost \nv`]at s` g\nde[ti c` statul de]ine totul, iar tu e[ti un subiect pasiv, la cheremul unei jurisdic]ii arbitrare a acestuia". Aspectul crucial al poten]ialului, \n acest caz - al eficien]ei energetice, este faptul c` fiecare romn \n parte ar trebui s` devin` activ [i personal implicat \n acest scop. Educa]ia - referitoare la problemele legate energie Din punct de vedere tehnic, problema educa]iei - referitor la acest subiect este bine dezvoltat` \n Romnia, exist\nd o re]ea de licee industriale specializate pe probleme de energie, institute politehnice care includ centre pentru energie. Problema curent` este necesitatea introducerii temelor referitoare la eficien]a energetic`, \n [coli [i facult`]i, mai ales \ntr-un moment ca acesta, c\nd s-au eliminat subven]iile pentru energie, iar

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-O VECHE MOARA DE VINT LA VILAR DE MOUROS, PORTUGALIA

139

6. DEZVOLTAREA DURABILA pre]urile trebuie aliniate la standardele interna]ionale. |n plus, problema organiz`rii publicit`]ii [i activit`]ii educa]ionale \n sensul amintit e important` [i practic inexistent`. Standardele de performan]` energetic` Una din hot`r\rile importante, luate de guverne, este elaborarea de standarde energetice \n materie de performan]ele energetice ale cl`dirilor [i etichetarea lor \n mod corespunz`tor. 6.2. Dezvoltarea durabil` [i mediul construit Pentru mediul construit dezvoltarea durabil` nu este un fenomen nou. Arhitec]ii au o tradi]ie \n ceea ce acum se nume[te proiectarea durabil`. Vitruvius chiar a remarcat: "Este evident c` proiectul pentru case ar trebui s` se conformeze diversit`]ii climatului". |naintea dezvolt`rii relativ recente a sistemelor de control al climei \n cl`diri, structurile utilizau \nc`lzirea [i r`cirea pasiv`, lumina de zi [i ventilarea natural` pentru a r`spunde mediului lor [i pentru a oferi confort utilizatorilor. Urmare a crizelor de energie din anii '70, \n contextull curentului protej`rii mediului, s-a conturat o mi[care pentru construirea mai responsabil` fa]` de mediu [i pentru eficientizarea energiei. Dezvoltarea durabil` este definit` ca un set de procese care au ca scop producerea [i livrarea \n fondul construit a unor cl`diri construite eficient pe termen lung sau, n limbajul Principiilor de la Hanovra (capitolul 2.4), o strategie care s` controleze impactul dezvolt`rii umane asupra mediului natural. Scopul fundamental este de a satisface necesit`]ile oamenilor de azi f`r` a se submina posibilit`]ile descenden]ilor de a-[i satisface necesit`]ile proprii. Cu alte cuvinte este vorba despre progresul social [i economic [i dezvoltarea tehnologic`, care recunosc necesit`]ile tuturor membrilor societ`]ii [i, deopotriv`, a mediului n care ei lucreaz` [i tr`iesc: "Practicile dezvolt`rii durabile sunt o investi?ie n viitor. Prin conservare, ntre]inere responsabil`, reciclare, reducere, re-folosire [i alte ac]iuni [i inova]ii, putem s` ne satisfacem nevoile din prezent f`r` s` compromitem posibilitatea genera]iilor viitoare de a le satisface pe ale lor"(1). Pentru mediul construit sunt relevante dou` aspecte ale conceptului durabilit`]ii: dezvoltarea durabil` [i construirea durabil`. Prima are aplica]ii mai largi dect a doua: dezvoltarea durabil` se refer` la problemele urbane, regionale [i locale cum ar fi evolu]ia densit`]ii, transportul urban [i rela]ia \ntre terenul utilizat [i re]elele de transport. Include aspecte de planificare social` (crearea locurilor de munc` [i a locuin]elor \n proximitate pentru a reduce pierderile [i a mic[ora problemele de transport), aspecte ale

LOCUINTA UNIFAMILIALA INTR-UN DEPOZIT INDUSTRIAL LA TOKIO

140

6. DEZVOLTAREA DURABILA proiect`rii pentru adaptare prin execu]ia cl`dirilor noi mai flexibile \n scopul re-utiliz`rii lor, ceea ce apar]ine construirii durabile. Construirea durabil`, \n rela]ie cu cl`dirile existente sau cele nou construite, se refer` la o multitudine de procese. O cl`dire este considerat` durabil` dac` poate continua s` func]ioneze pentru o perioad` nedefinit`. |n acest context durabilitatea se refer` \n primul rnd la reducerea materialelor de construc]ie, a polu`rii, economisirea energiilor, utilizarea pe scar` larg` a materialelor reciclabile sau produse local [i a materialelor mai pu]in toxice. De asemenea se refer` la proiectarea cu scopul de a utiliza cl`direa pe \ntreg ciclu de via]` [i pentru a determina costuri de \ntre]inere reduse. Obiectivele primare ale construirii durabile, subliniate [i de Stephen J.Strong(2) sunt : s` produc` impact negativ minim mediului natural [i social prin protejarea efectiv` [i utilizarea prudent` a resurselor naturale s` reduc` att energia \nglobat` (energia necesar` pentru a construi sau a adapta o cl`dire) ct [i energia opera]ional` (energia necesar` pentru a utiliza o cl`dire nou` sau adaptat`) s` mic[oreze utilizarea materialelor rare cum sunt combustibilii fosili [i materialele care nu se regenereaz` [i s` creasc` utilizarea surselor de energie regenerabil` s` creasc` calitatea vie]ii prin men]inerea unui nivel ridicat [i stabil al cre[terii economice [i al locurilor de munc` s` produc` construc]ii (re-func]ionalizate sau nou construite) acceptabile pentru genera]iile viitoare. 6.3. Proiectarea durabil` Domeniul gestion`rii a[ez`rilor, eviden]iat la Summit-ul Terrei din 1992 de la Rio, a fost considerat suficient de semnificativ pentru American Institute of Architects pentru a-l releva \n "Ghidul AIA referitor la resursele mediului", publicat \n 1992, cu scopul de a sublinia faptul c` reducerea impactului asupra mediului este important` pentru profesiune. Ghidul pentru resursele mediului a fost conceput pentru a dezvolta [i a disemina informa]ii [tiin]ifice recunoscute [i a facilita cunoa[terea lor, necesar` \n interiorul profesiunii. Defini]ie Proiectarea durabil` urm`re[te s` creeze comunit`]i, cl`diri [i produse care contribuie la prosperitatea continu` a tuturor fiin]elor.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA ECOLOGICA IN CARTIERUL ARTISTILOR PLASTICI INTR-O FOSTA ZONA INDUSTRIALA LA LOS ANGELES

141

6. DEZVOLTAREA DURABILA Principiile proiect`rii durabile, dup` ghidul AIA(3): 1.Proiectare [i inova]ie - Proiectarea durabil` este un aspect inerent al excelen]ei \n proiectare; proiectarea trebuie s` exprime conceptele [i inten]iile proiect`rii durabile [i s` profite de oportunit`]ile oferite de programele inovatoare. 2. Proiectarea regional`/comunitar` - Proiectarea durabil` pre]uie[te caracterul unic cultural [i natural al tuturor regiunilor 3.Utilizarea terenului [i ecologia sitului - Proiectarea durabil` protejeaz` ecosistemele, oglinzile de ap` [I habitatul natural care interac]ioneaz` cu dezvoltarea uman`. 4. Proiectarea bioclimatic` - Proiectarea durabil` conserv` resursele [i ridic` calitatea confortului prin adapt`rile de concept la specificul sitului [i la condi]iile de clim` regionale. 5. Lumin` [i aer - Proiectarea durabil` creaz` medii interioare confortabile care furnizeaz` lumina natural`, priveli[ti [i aer curat. 6. Ciclul apei - Proiectarea durabil` conserv` apei [I protejeaz` [i \mbun`t`]e[te calitatea ei 7. Fluxurile de energie [i energiile viitoare - Proiectarea durabil` conserv` energia [i resurselor [i reduce emisiile de carbon \n timp ce \mbun`t`]e[te calitatea [i confortul cl`dirii. Proiectarea durabil` anticipeaz` nevoile [I sursele viitoare de energie. 8. Materiale [i construc]ie - Proiectarea durabil` include selec]ia documentat` a materialele [i produselor pentru a reduce impactul asupra mediului natural al ciclului de produc]ie, a ridica calitatea [i a optimiza confortul [i s`n`tatea ocupantului (utilizatorului) 9. Via]` lung`, utilizare polivalent` - Proiectarea durabil` caut` s` intensifice \n timp valorile ecologice, sociale [I economice 10. |n]elepciunea colectiv` [i dilemele reac]iilor - Strategiile proiect`rii durabile evolueaz` \n timp prin realiz`rile documentate [I \mp`rt`[irea cuno[tin]elor acumulate prin experien]`. Fondarea Comitetului Mediului (COTE - Committee on the Environment) al AIA \n 1991 a dus la o definire solid` a dezvolt`rii durabile care propune ca procesul de proiectare durabil` s` includ` o gam` larg` ale prolemelor mediului construit [i ale mediului natural. Comitetul ac]ioneaz` pentru promovarea, diseminarea [i sus]inerea - \n cadrul profesiei, a industriei construc]iilor, \n lumea academic` [i public - a practicilor de proiectare care integreaz` sistemul construit cu cel natural [i controleaz` att calitatea proiectului ct [i (impactul) comportamentul mediului construit \n rela]ia cu natura. 142

LOCUINTA INTR-UN FOST GRAJD DE CAI IN NEW ENGLAND

6. DEZVOLTAREA DURABILA Obiectivele comitetului: educarea arhitec]ilor \n sensul con[tientiz`rii deciziilor de proiectare referitoare la impactul asupra mediului [I energie; informarea publicului [i a sectorului privat asupra preocup`rilor AIA referitoare la problemele de mediu [I energie [i influen]area deciziilor luate de public, speciali[ti, clien]i, [i oficialit`]i \n leg`tur` cu impactul deciziilor lor asupra mediului [i energiei stimularea pozi]iei de conceptori a arhitec]ilor \n toate aspectele deciziilor asupra mediului recunoa[terea pozi]iei arhitec]ilor de promotori ai problemelor de mediu \n practic`, educa]ie, industrie [i structurile guvernamentale promovarea implement`rii programelor de proiectare durabil` [i a literaturii ecologice \n [colile de arhitectur` [i alte forme de educa]ie men]inerea leg`turilor cu alte comunit`]I [I comitete AIA, cu practicienii [i asocia]iile profesionale ca Asocia]ia {colilor de Arhitectur` (ACSA), Societatea American` a inginerilor speciali[ti \n \nc`lzire, r`cire [I condi]ionare a aerului (ASHRACE) [i Societatea inginerilor speciali[ti \n iluminare din America de nord (IESNA), Consiliul interna]ional al codurilor (ICC), Consiliul industriei construc]iilor durabile (SBIC), Institutul terenurilor urbane (ULS), Consiliul american al construirii ecologice (USGBC) [i alte organisme responsabile pentru proiectarea coordonat` a mediului. Probabil c` cel mai important aspect al proiect`rii durabile pentru locuin]e este c` el se trage din arhitectura vernacular` secular`, tipul de construire care s-a practicat \n cea mai mare parte a istoriei omenirii [i continu` s` se practice \n ceea ce lumea vestic` nume[te lumea a treia. Aceast` abordare se sprijin` pe materiale izolante simple, naturale (cum ar fi chirpiciul) [i strategii pasive ca pere]ii gro[i, ventilarea natural` pentru p`strarea temperaturii joase \n timpul verii [i a c`ldurii iarna. Totu[i lec]ia oferit` de o treime din popula]ia globului, poate fi copiat` cu u[urin]` de responsabilii consumului de energie [i ai protec]iei mediului. Simplificnd putem spune c` arhitectura vestic` a uitat de tradi]iile arhitecturii antice grece[ti. Dar divor]ul \ntre arhitectur` [i mediu nu a fost finalizat cu adev`rat dect la \nceputul secolului al XX-lea, cnd modern[tii s-au \ndr`gostit de noile tehnologii industriale - de la ascensor pna la cadrele de o]el - producnd o arhitectur` care exista \n totalitate \n afara naturii. |n primele decenii al acelui secol amplasamentul ideal pentru arhitectura locuin]elor a devenit o cutie, f`r` culoare, banal`, a[ezat` pe un cmp oarecare. (Le Corbusier \[i numea versiunea sa "ma[ina de locuit", o cl`dire care si-a ctigat notori-

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA SI CABINETUL UNUI NOTAR INTR-UN DEPOZIT DIN SEC XIX LEA IN TOSCANA

143

6. DEZVOLTAREA DURABILA etatea exact din ceea ce era f`r` natur`: dur` acolo unde terenul era moale, monocrom` \n loc de nuan]e multiple, \nchis` \n loc de prietenoas`, cu muchii de fabric` acolo unde ar fi trebuit s` fie cizelat` de intemperii). Critica arhitecturii moderniste ca anti-ecologic` este o problem` cunoscut` ba chiar eviden]iat` prea mult [i prea des. Este important s` subliniem c` moderni[tii au \nceput cu acela[ tip de mentalitate spre reform` care preocup` acum arhitectura ecologic` (verde) [i c` unii arhitec]i care au inspirat mi[carea durabilit`]ii (ca Buckminster Fuller) erau sus]in`tori autentici ai modernismului care sperau s` utilizeze tehnologia pentru a \mbun`t`]i traiul familiilor obi[nuite. Kevin Pratt, arhitect [i critic, eviden]ia: "Curentul verde invidiaz` tipul de model total, estetic [i ideologic, pe care l-au \mbr`]i[at moderni[tii [i, de asemenea, seam`n` cu ei \n ceea ce prive[te dreptatea unei cauze: schimbarea omenirii prin reforma culturii sale materiale."4) |n afar` de asta \n ultimile dou` decade un num`r semnificativ de repere ecologice au fost proiectate de firme de arhitectur`, cum ar fi High Tech Group din Anglia, a c`rei abordare [i metodologie s-a n`scut chiar din modernism. 6.4. Procesul de conversie [i dezvoltarea durabil` Adaptarea prin conversie a unei cl`diri, \n contrast cu construirea unei cl`diri noi, nu numai c` contribuie la reducerea consumului de energie, a polu`rii [i la irosirea materialelor dar "reciclarea cl`dirilor [i alocarea unor noi utiliz`ri este la fel de important` ca reciclarea sticlelor(5)" deoarece industria construc]iilor genereaz` cam o treime din totalul risipei de pe glob. Procesul de conversie economise[te, de asemenea, resurse valoroase [i reduce volumul materialelor \nglobate \n cl`dire [i terenul pe care e construit` deoarece 50% din resursele globului sunt utilizate \n construc]ii iar aceasta include 70% din produc]ia de cherestea, 50% din energia produs` fiind utilizat` pentru procesul de construc]ie sau pentru \nc`lzirea, iluminatul, ventila]ia cl`dirilor noastre iar 40% din resursele de ap` sunt utilizate pentru instala]iile sanitare [i alte procese adiacente din interiorul acestor cl`diri. Acesta este motivul pentru care, din punct de vedere al mediului, este mai cu bun simt s` renovezi sau s` adaptezi dect s` demolezi [i s` reconstruie[ti. |n acest contex aplicarea proiect`rii durabilite const` \n urm`toarele : re-utilizarea cl`dirilor vechi (prin aplicarea procedeului de conversie) care altfel ar r`mane neocupate sau subutilizate \mbun`t`]irea performan]elor fizice ale cl`dirilor existente (prin orice tip de procedeu de adaptare), inclusiv reducerea impactului asupra mediului 144 \nconjur`tot sau reducerea consumului de energie prin izolare termic` p`strarea caracteristicilor istorice ale cl`dirii prin adaptarea \n scopul conserv`rii patrimoniale includerea cerin]elor ecologice \n tema de proiectare [i \n strategia de \ntre]inere a cl`dirii pentru minimizarea oric`ror efecte ostile mediului m`rirea dimensiunilor acceselor \n cl`dire \n beneficiul tuturor utilizatorilor persoane cu dizabilit`]i fizice [i accese spre [i \n jurul cl`dirilor pentru pietoni [I cicli[ti proiectarea unor extinderi [i complet`ri pentru a facilita procese de re-utilizare, reciclare sau demolare p`strarea \n sit a copacilor [i a altei vegeta]ii importante din punct de vedere ecologic pentru a men]ine sau spori diversitatea bio-climatic` utilizarea materialelor indigene unde este posibil, \n scopul sus]inerii produc`torilor [i furnizorilor locali [i pentru a evita folosirea excesiv` a mijloacelor de transport realizarea leg`turilor comunit`]ii oferind facilit`]i cu utiliz`ri multiple [i flexibile \n cl`dirile publice supuse conversiei optimizarea utiliz`rii materialelor reciclate sau recuperate (]igle, olane, pardoseli vechi de lemn, [i/sau folosirea lor ca materie prim` pentrualte materiale) optimizarea utiliz`rii eco-materialelor sau a celor nepoluante reducerea [i controlul utiliz`rii materialelor poluante din punct de vedere al mediului, ca amoniacul, urea, formaldehida [i pvc-urile, de asemenea [i a materialelor chimice toxice \n opera]iile aplicate pentru conservarea lemnului, echipamentelor electrice, vopseluri [i materiale plastice reducerea utiliz`rii materialelor rare (ca marmura) [i a combustibililor fosili reducerea la minimum posibil a emisiilor de bioxid de carbon [i alte emisii toxice, pentru a combate efectul de ser`, prin executarea cl`dirii eficiente din punct de vedere termic utilizarea luminii naturale pe ct posibil pentru a reduce consumul de energie \n scopul ilumin`rii utilizarea pentru iluminarea artificial` a l`mpilor cu consum mic de energie \n scopul reducerii costurilor de energie realizarea unei anvelope cu grad ridicat de eficien]` energetic`, perfect izolat` [i etan[` dar ventilat` adecvat pentru prevenirea apari]iei umezelii [i igrasiei \n cl`dire reducerea consumului de ap` prin utilizarea instala]iilor sanitare corespunz`toare (de exemplu, obiecte sanitare cu control dual) reducerea utiliz`rii materialelor toxice sau chimice folosite \n lucr`rile de adaptare [i \ntre]inere (de exemplu, folosirea vopselelor acrilice pe baz` de ap`)

6. DEZVOLTAREA DURABILA \ncorporarea unor instala]iilor sensibile eficiente energetic - cu senzori [i control automat de reglaj pentru economisirea energiei construirea cl`dirii pentru condi]iile de mediu viitoare eliminarea combustibililor de calitate sc`zut`, f`r` randament energetic. Aplicarea acestor cerin]e ale proiect`rii durabile conduc la realizarea obiectivelor de profitabilitate a proiectului [i de eficientizare a energiei. Intr-o cl`dire ce a fost supus` procesului de conversie eficientizarea energiei se realizeaz` cel mai mult prin reducerea consumurilor de energie [i mic[orarea pierderilor de c`ldur`. Iluminatul cl`dirilor comerciale, de exemplu, are o pondere important` \n consumul de energie [i aceast` situa]ie se rezolv` prin solu]ii de m`rire a cantit`]ii de lumin` natural` [i de utilizare a dispozitivelor eficiente de iluminare. Fenomenul de \nc`lzire global` oblig` instalarea sistemelor active de condi]ionare, ceea ce se reflect` \n cre[terea consumului de energie; \n multe situa]ii este mai costisitor s` se r`ceasc` o cl`dire dect s` se \nc`lzeasc`. M`surile de combatere a pierderilor de c`ldur`, prin placarea anvelopei cu materiale izolante termic, sunt valabile [i ca m`suri pasive de condi]ionare a microclimatului interior. Pierderile de c`ldur` prin pere]ii exteriori ai cl`dirii au un impact important asupra eficien]ei sale energetice, studiile realizate \n acest sens au aproximat urm`toarele procente la cl`dirile construite dup` tehnologiile tradi]ionale, cu cifrele rezultate prin cre[terea nivelelor de izolare termic`: -25% pierderi prin acoperi[ - doar 8% dup` izolare -35% pierderi prin pere]i - 10-12% dup` izolare -15% prin u[ile exterioare - 9% dup` izolare -15% la nivelul parterului - 9% dup` izolare -10% pierderi prin ferestre - 5% dup` izolare Obiectivele eficientiz`rii energiei se realizeaz` prin urm`toarele ac]iuni: realizarea unei izola]ii termice cu grad ridicat a \nchiderilor exterioare reducerea consumului apei \n cl`diri utilizarea ilumin`rii eficiente utilizarea instala]iilor de \nc`lzire eficiente termic sau a celor care folosesc energii regenerabile controlarea ventil`rii. Beneficiile unei mai mari eficien]e energetice se identific` prin : reducerea costurilor combustibililor reducerea cererii pentru combustibili fosili

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA SI CABINETUL UNUI MEDIC INTR-O FOSTA MOARA DIN MISTELBACH, AUSTRIA

145

6. DEZVOLTAREA DURABILA cre[terea condi]iilor de confort \n cl`diri, avnd ca rezultat \mbun`t`]irea s`n`t`]ii ocupan]ilor [i a productivit`]ii reducerea polu`rii mediului reducerea sau anularea efectului de ser`. |n ]`rile dezvoltate proiectele actuale includ urm`to`rele practici de proiectare [i execu]ie a cl`dirilor: sistematizarea durabil` a sitului: reducerea impactului proiectului asupra mediului natural prin limitarea agresiunii asupra solului, vegeta]iei [i faunei care decurge din opera]iunile de execu]ie, exploatare [i \ntre]inere a cl`dirii eficien]a consumului de ap` randamentul energetic [i perturbarea atmosferic`: cre[terea utiliz`rii surselor de energii alternative [i limitarea folosirii combustibililor fosili conservarea materialelor [i resurselor: utilizarea eficient` a resurselor naturale prin reciclarea [i refolosirea lor [i planificarea atent` a cantit`]ilor de materie prim` necesare, inclusiv apa, lemnul, etc. asigurarea parametrilor specifici de confort gestionarea costurilor ciclului de via]`: proiectarea [i planificarea opera]iilor de \ntre]inere [i exploatare \n scopul men]inerii valorii imobiliare a cl`dirii pe termen lung. |n pofida eforturilor comunit`]ii interna]ionale exist` \nc` obstacole care \mpiedic` aplicarea m`surilor pentru o mai mare eficien]` energetic`; acestea se identific` astfel: a. economice - costurile de multe ori sunt prohibitive mai ales cnd perioada de recuperare a lor poate dura 10 ani b. lipsa legisla]iei care determin` \ntrzieri \n ob]inerea avizelor pentru execu]ia lucr`rilor [i conduc la subminarea eficien]ei lor c. psihologice - ignorarea beneficiilor [i costurilor [i atitudinile sceptice sau ostile \n privin]a ipotezelor efectului de ser`, ale polu`rii mediului [i a reducerii combustibililor fosili, limiteaz` promovarea acestor m`suri; d. tehnice - dificultatea accesului \n scopul mont`rii instala]iilor noi \n cl`diri.

LOFTURI INTR-O FOSTA FABRICA DE CONSERVE LA BRUGES

146

6. DEZVOLTAREA DURABILA CONCLUZII CAPITOLUL 6 Considerarea conceptului de dezvoltare durabil` \n crearea comunit`]ilor [i cl`dirilor atrage analizarea unor probleme complexe de mediu, economice [i sociale. Habitatul uman, ca [i \n cazul altor specii, este construit cu scopul de protec]ie \mpotriva elementelor naturii [i pentru siguran]` iar omul are abilitatea de a utiliza un vocabular \ntins exosomatic - uneltele f`cute de el \nsu[i - pentru a crea o varietate de structuri complexe pentru locuire, lucru, recreere [i inclusiv de mi[care \ntre loca]iile acestor activit`]i: mediul construit. Crearea, \ntre]inerea, renovarea, adaptarea [i schimbarea elementelor mediului construit constituie componentele economice ale ecua]iei. Interac]iunea ecologic` cu crearea mediului construit este complex` [i profund`. Natura ne furnizeaz` toate bunurile [i materiile necesare pentru a crea ]es`tura componentelor de lucru: p`mntul pe care cl`dirile [i infrastructura sunt a[ezate, combustibilii pentru a le pune \n mi[care [i a exploata structurile ce rezult`, apa necesar` ocupan]ilor [i mecanismele de absorb]ie, asimilare [i reciclare a resturilor. De fapt f`r` natur` [i sistemul ecologic nu exist` resurse pentru mediul construit. Crearea mediului construit, pe de alt` parte, are un impact cu multe componente negative asupra sistemelor naturale, cruciale pentru existen]a sa: distrugerea plantelor [i habitatului natural, generarea resturilor solide, surse de poluare, emiterea materialelor toxice, alterarea sistemului natural de drenare, poluarea atmosferei [i a apelor. Edificarea [i exploatarea cl`dirilor este legat` de construirea [i operarea centralelor electrice, utilizarea automobilelor, conectarea la surse de ap`, gaze naturale [i a altor utilit`]i [i multe alte sisteme g`site de oameni, sisteme care au impact asupra sistemelor naturale. Proiectarea [i construirea durabil` sunt definite ca seturi de procese care au ca scop conceperea [i producerea pentru societate a unor cl`diri construite eficient pe termen lung, conform unei strategii prin care se controleaz` impactul dezvolt`rii umane asupra mediului natural prin: conceperea unor cl`diri mai flexibile \n scopul re-utiliz`rii lor pe \ntregul ciclu de via]`, reducerea materialelor de construc]ie [i utilizarea materialelor reciclabile sau regenerabile, utilizarea unor instala]ii cu consumuri eficiente de energie sau care utilizeaz` energii alternative,

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

APARTAMENT INTR-UN FOST REZERVOR DE APA LA AMSTERDAM

147

6. DEZVOLTAREA DURABILA reducerea energiei \nglobate [i a energiei opera]ionale, proiectarea unor construc]ii acceptabile pentru genera]iile viitoare. Crearea unui mediu construit durabil este o sarcin` complex` care impune un evantai de cuno[tin]e [i o experien]` mai mare dect pentru practicile obi[nuite. Durabilitatea cere, la baza sa primar`, grija fa]` de mediu [i utilizatorii mediului construit [i, ca urmare, interdependen]a \ntre ele nu mai poate fi neglijat` de arhitec]i, ingineri, proprietarii cl`dirilor [i de dezvoltatori. Prima regul` \n abordarea acestei mi[c`ri noi este angajarea responsabil` a unui mare num`r de speciali[ti [i discipline, membri ai comunit`]ii iar refacerea cu succes a mediului construit pe baza dezvolt`rii durabile depinde de implicarea [i munca interdisciplinar` de echip`. Procesul de conversie presupune, paralel cu interven]ii ca extinderea, inser]ia, renovarea, [i asigurarea parametrilor de confort la nivelul contemporan apelnd la cele mai moderne tehnologii. Aceste tehnologii sunt cele care impun utilizarea unor forme de energii alternative, pentru asigurarea conserv`rii resurselor [i a eficien]ei energetice. Adaptarea cl`dirilor unor noi utiliz`ri prin procesul de conversie contribuie nu numai la reducerea consumului de energii, reducerea polu`rii [i a utiliz`rii materialelor dar "reciclarea" cl`dirilor este la fel de important` ca orice alt proces de reciclare a resurselor naturale deoarece, cum s-a ar`tat, 50% din resursele globului sunt utilizate \n [i pentru construc]ii. Proiectarea durabil` nu se refer` numai la m`suri de protejare a mediului natural dar [i la principiile de integrare a costurilor, duratei lucr`rilor, exploatarea [i \ntre]inerea mediului construit pentru men]inerea valorii culturale [i imobiliare pe termen lung.

MUZEU DE ARTA MODERNA INTR-UN FOST PALAT LA RIVOLI, ITALIA

NOTE CAPITOLUL 6 1) http://renovation.pentagon.mil/ US Air Forces Facilities Guide 2005 2) "Reshaping the Built Environment: Ecology, Ethics and Economics" editor charles Kibert, publicat de Island Press, 1999, pag.91 3) www.aia.org 4) "Conserving Habitats - K.Pratt on Green Design Architecture", Kevin Pratt in ArtForum, Februarie, 2004 5) idem 3), pag.3

148

6. DEZVOLTAREA DURABILA

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

149

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA 7.1. Situatia economica (1) Dupa cre[terea impresionant` nregistrat` n 2006 (7,7%) la sfrsitul anului 2007 Produsul Intern Brut a sc`zut cu doua puncte procentuale, atingnd aproximativ 5,7%. Conform estim`rilor Comisiei Na]ionale de Prognoz`, Produsul intern brut [i va ncetini ritmul de cre[tere comparativ cu ritmurile nregistrate n 2006-2007. Institu]ia mai sus men]ionat` estimeaz` o cre[tere constant` a PIB cu o medie de aproximativ 5,5% n urm`torii 5 ani. n anul 2006 investi]iile str`ine directe au atins un nivel record de 9 miliarde de Euro, cu 75% mai mult dect n anul 2005. Conform Bancii Na]ionale a Romniei n perioada ianuarie-noiembrie 2007 investi]iile str`ine directe au nsumat 6,55 miliarde Euro, cu 21% mai pu]in dect n 2006. Totu[i cuantumul superior al investi]iilor din 2006 se datoreaz` prelu`rii B`ncii Comerciale Romne de c`tre Erste Bank, prin cea mai mare tranzac]ie nregistrat` pe pia]a romneasc` pna n prezent. Pentru anul 2008 Agentia Romna pentru Investi]ii Directe estimeaz` investi]ii str`ine directe de 7 miliarde de Euro, nivel comparativ cu cel nregistrat n anul 2007. Conform Comisiei Na]ionale de Prognoz`, investi]iile str`ine directe vor cre[te n urm`torii cinci ani datorit` oportunit`]ilor create prin finan]`rile Uniunii Europene dar, de asemenea, prin finan]`ri interne. Se estimeaz` c` ponderea investi]iilor n cadrul PIB va cre[te de le 23,9% (2006) pn` la 31,5% n anul 2013. Fluctua]iile pre]ului petrolului [i instabilitatea economic` de pe pie]ele interna]ionale s-au num`rat printre cauzele ce au determinat cre[terea ratei infla]iei peste nivelul estimat pentru 2007, aceasta atingnd 6,57% n luna decembrie a anului trecut. Cu toate acestea se estimeaz` c` pn` la sfr[itul lui 2008 rata infla]iei va sc`dea pn` la aproximativ 5,9%, coroborat` cu mic[orarea ratei [omajului. Anul trecut s-a nregistrat cea mai mic` rat` a [omajului din ultimii 15 ani. Romnia se confrunt` n prezent cu lipsa for]ei de munca, n special n sectorul construc]iilor, lips` datorat` migr`rii muncitorilor c`tre ]`rile Europei de vest. n 2007 rata anual` a [omajului a fost de 4,3% [i se estimeaz` c` n 2008 se va men]ine la un nivel comparabil cu cel de anul trecut. Ca urmare a dezechilibrului de pe pia]a muncii n 2007 salariul mediu lunar net a crescut ntr-un ritm constant, cu 15,2%, atingnd 1266 Ron (356 149
NOUL SEDIU AL UAR - INSERTIE A UNEI STRUCTURI NOI INTR-O CLADIRE DE LA 1882, BUCURESTI arhitecti: Zeno Bogdanescu si Dan Marin - 2003

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA Euro) n luna decembries aceasta cre[tere se reflecta n venitul lunar pe familie, care a ajuns la 1693 Ron (525 Euro) n trimestrul 3 din 2007, salariul reprezentnd cea mai important` surs` financiar` a familiei (51,4%).

7.2 Situa]ia pie]ei imobiliare (1) 7.2.1.Pia]a spa]iilor reziden]iale Oferta noilor proiecte reziden]iale livrate pe pia]` n ultimii ani, cu amplasamente [i facilit`]i tentante, a determinat vnz`ri ridicate, de[i multe dintre acestea s-au adresat popula]iei cu venituri mari. Dezvoltatorii au ini]iat proiecte de mari dimensiuni care se afl` n acest moment n curs de construc]ie sau n stadii avansate de ob]inere a avizelor de urbanism sau autoriza]iilor de construire. La sfr[itul anului 2006 Institutul Na]ional de Statistic` a estimat stocul total din regiunea Bucure[ti-Ilfov la aproximativ 893.241 de unit`]i reziden]iale, din care 785.696 sunt amplasate n Bucure[ti. Num`rul total de unit`]i livrate n 2007 n Bucure[ti [i jude]ul Ilfov (9.719) a crescut cu 77,15% comparativ cu 2006. Num`rul locuin]elor din aceasta zona a crescut rapid n ultimii ani; conform INS ntre anul 2000 [i 2007 fondul total a crescut cu 13.623 unit`]i noi n Bucure[ti (din care aproximativ 23,87% au fost finalizate n primele trei trimestre din 2007). Locuin]ele finalizate n ultimii ani au contribuit la mbun`t`]irea calit`]ii stocului reziden]ial, noile unit`]i fiind de calitate superioar` [i mai spa]ioase. Dac` n anul 2000 suprafa]a util` medie per locuin]` era de 130 mp, n 2006 s-a nregistrat o cre[tere cu aproximativ 20 mp per unitate, noile locuin]e avnd mai multe dormitoare (cel pu]in dou`) si living-uri mai mari. Locuin]ele cu mai mult de trei camere finalizate n 2006 au reprezentat aproximativ 87% din stocul total n timp ce n anul 2000 acestea reprezentau 70% din totalul locuin]elor construite. Ca urmare a cre[terii rapide din ultimii ani a pre]ului terenurilor [i materialelor de construc]ie, dezvoltatorii au nceput sa regndeasc` structura proiectelor, construind locuin]e de dimensiuni mai mici (ntre 60-90 mp) pentru a men]ine pre]urile la niveluri accesibile. De[i o mare parte a cererii se concentreaz` pe locuin]e unifamiliale, dezvoltatorii au devenit interesa]i, n ultimele 12 luni, s` construiasc` blocuri reziden]iale n judetul Ilfov, ca urmare a lipsei terenurilor n interiorul ora[ului. De asemenea, se construiesc blocuri reziden]iale n zone secundare din 150

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA Bucure[ti, n cartiere ca Titan, Colentina, Dristor, Stefan cel Mare, Militari, Drumul Taberei ; proiectele de acest gen sunt atractive datorit` accesului u[or la transportul public [i existen]ei spa]iilor de parcare dar [i a facilit`]ilor pentru sport [i spa]iilor comerciale. Construirea pe vertical` este noua tendin]` a dezvoltatorilor pentru noile proiecte reziden]iale, ap`ruta tot pentru men]inerea echilibrului ntre costurile de construc]ie [i pre]urile de vnzare, n special pentru proiectele destinate popula]iei cu venituri medii. Aceast` tendin]` se nscrie [i n reglement`rile planului de urbanism deoarece terenurile situate n aceste zone permit construirea cl`dirilor multietajate. De asemenea ca urmare a lipsei terenurilor la pre]uri convenabile n zona urban`, n ultimii ani nu se mai ofer` vile individuale dar se ofer` proiecte multifamiliale, respectiv unit`]i unfamiliale n incinte dezvoltate de acela[ investitor. Un num`r mare de astfel de proiecte se afl` n construc]ie sau n stadiul de ob]inere a autoriza]iilor de construire, fiind situate n apropierea limitelor ora[ului: Pipera, Tunari, Stefane[tii de Jos, Mogo[oaia. Cererea pentru apartamentele destinate popula]iei cu venituri medii [i medii-ridicate continu` s` creasc`, ca urmare a m`surilor luate de Banca Na]ional` n scopul ncuraj`rii achizi]iilor imobiliare. Dezvoltarea tipurilor de apartamente [i vile este sus]inut` de categoria popula]iei tinere (ntre 35 si 40 de ani), al c`rui venit mediu pe familie trebuie s` dep`[easc` 2500 Euro pentru a putea ob]ine un credit ipotecar. Puterea de cump`rare [i pre]ul de vnzare pe metru p`trat influen]eaz` n mod direct m`rimea locuin]elor [i tipul de finisaje solicitate. Sunt relativ pu]ini clien]i interesa]i s` achizi]ioneze un studio sau un apartament amenajat ntr-un pod al unei cl`diri interbelice, deoarece organizarea unor lucr`ri n vederea conversiei acestui tip de spa]iu necesit` o abordare atent` din partea arhitectului, o echip` de meseria[i califica]i [i o atitudine solidar` a investitorului. Constrngerile care decurg din aplicarea legilor referitoare la construc]ii (n special legea 50 din 1991, referitoare la realizarea lucr`rilor \n construc]ii [i legea 10 din 1995, a calit`]ii \n construc]ii), dificultatea ob]inerii tuturor aprob`rilor [i avizelor cerute de autorit`]i n vederea emiterii autoriza]iei de construire, lipsa spa]iilor de parcare, sunt alti factori care influen]eaz` aceast` atitudine. Majoritatea clien]ilor prefer` s` achizi]ioneze apartamente cu unul sau dou` dormitoare, complet finisat.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

151

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA 7.2.2.Piata spa]iilor comerciale (1) Oferta spa]iilor comerciale n anul 2007 a avut un nivel relativ sc`zut comparativ cu anul 2006. Proiectele noi au fost reprezentate de extinderea suprafe]elor a dou` mall-uri [i finalizarea unor magazine specializate (mobilier, bricolaj). Segmentul magazinelor specializate (Bricostore, Praktiker, Hornbach) are \nc` un poten]ial semnificativ, dezoltarea rapid` a pie]ei imobiliare genernd o cerere crescut` de materiale de construc]ii, accesorii, mobilier [I obiecte pentru \ntre]inerea casei. |n 2007 au fost finalizate trei proiecte importante : IKEA (26.000 mp), Hornbach (24.000 mp) [i extinderea Bucure[ti Mall (8.900 mp). |n afara acestora, pe pia]a local` au fost livrate proiecte mai mici (dou` magazine Penny Market, patru noi unit`]i ale lan]ului de supermarket Mega Image, membru al grupului Delhaize, dou` magazine Billa) \nsumnd aproximativ 9.000 mp. Pe segmentul supermarket-urilor, re]eaua Carrefour [i-a consolidat pozi]ia pe pia]` prin deschiderea unui nou magazin de 3.600 mp \n centrul capitalei, \n incinta fostului supermarket Univers'all, \n apropiere de Unirea Shopping Center iar lan]ul Real, membru al grupului Metro, [i-a deschis primul magazin \n Bucure[ti \n cartierul Vitan. Stocul total al spa]iilor co-merciale moderne din Bucure[ti este estimat la aproximativ 695.000 mp din care 40% sunt reprezenta]i de proiecte de tip mall [i centre comerciale. Spa]iile comerciale tip detail [i show-room au o cre[tere continu` [i permanent` a cererii, influen]at` de interesul crescut din partea b`ncilor interna]ionale de a-[i extinde activitatea pe pia]a romneasc`, \n special pe arterele principale ale ora[ului [i \n cartiere dens populate, cu vizibilitate comercial`. M`rcile de lux nou intrate pe pia]` [i operatorii spa]iilor petrecerii timpului liber au r`mas active pe segmentul spa]iilor comerciale de tip mall dar sunt \nchiriate [i spa]iile vechilor unit`]i comerciale [i de alimenta]ie public` din cl`dirile din zona central` a ora[ului; acestea sunt renovate sau li se schimb` destina]iile ini]iale prin procedeul de conversie, \n scopul ob]inerii unor imagini atractive [i, deci, profitabile. 7.2.3. Piata spatiilor de birouri (1) Oferta pe pia]a spa]iilor de birouri din Bucuresti [i-a men]inut tendin]a ascendent` nregistrat` n ultimii doi ani, oferta fiind n cre[tere dar nc` dep`[ita de cererea tot mai mare. De[i n 2007 au fost finalizate numeroase cl`diri de birouri, pe pia]` exist` nc` o lips` acut` de spa]ii de calitate disponibile. 152

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA Totu[i, \n urma livr`rii a peste 300.000 mp suprafa]` pn` la sfr[itul anului trecut, s-a realizat un echilibru \ntre spa]iile de clasa A [i clasa B. Pia]a se reorienteaz` c`tre spa]ii de clasa A [i, ca urmare, birourile de clasa B au sc`zut cu 19% comparativ cu anul 2006 iar spa]iile renovate au reprezentat numai 6,5% din stocul ad`ugat. Respectnd tendin]a general` privind zonele favorite pentru birouri, noile proiecte din Bucure[ti s-au concentrat \n zona de nord, reprezentnd \n 2007 66,5% din stocul total livrat in 2007. In centrul ora[ului activitatea de construc]ie a fost mai redus`, numai 12% din totalul birourilor livrate fiind amplasate \n aceast` zon`, \n vile renovate [i cl`diri de birouri de mici dimensiuni. Incepnd din anul 2005 zona de vest a Bucure[tiului a generat un interes tot mai mare din partea dezvoltatorilor care au achizi]ionat foste platforme industriale in vederea realiz`rii unor proiecte de birouri. Se estimeaz` c` aceast` zon` va deveni una dintre cele mai active pe segmentul birourilor datorit` proiectelor aflate in construc]ie sau in stadii finale de ob]inere a autoriza]iilor de construire, devenind a doua ca importanta dupa nordul Bucure[tiului in privin]a concentr`rii spa]iilor de birouri. Cererea [i gradul de ocupare a acesui tip de spa]ii au fost influen]ate de interesul crescut din partea companiilor locale [i interna]ionale pentru economia romneasc`. Gradul de ocupare a crescut cu 61% comparativ cu anul 2006, reprezentnd aproximativ 435.000mp. Cererea pentru birouri de calitate inc` dep`[e[te oferta, absorb]ia spa]iilor de clasa A ridicndu-se la 243.000 mp. Ca urmare a lipsei acute a birourilor de clasa A \ncepnd din anul 2004, rata de neocupare a acestei categorii a atins un nivel record de 1%. Cre[terea cererii \n anul 2007 a fost influen]at` de tendin]a cererii pentru spa]ii cu suprafe]e mai mari de 1000 mp, necesare companiilor cu activitate \n domeniile financiar, industrial, IT [i telecomunica]ii. Din punct de vedere al amplas`rii clien]ii solicit` \n principal birouri situate \n zona central` dar, nefiind spa]ii de calitate corepunz`toare \n aceast` zon`, s-au reorientat spre solu]ii alternative \n alte zone, \n special \n nordul capitalei, cel mai activ sector al pie]ei bucure[tene de birouri, cu 225.000 mp \nchiria]i. Cl`dirile de birouri din nordul Bucure[tiului ofer` numeroase avantaje: suprafe]e de mari dimensiuni care permit extinderea ulterioar`, un nivel

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

153

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA sc`zut al chiriilor comparativ cu cele din zona central`, locuri de parcare suficiente [i mai ieftine, aproprierea fa]` de cartierele reziden]iale cunoscute. Zonele centrale sunt atractive din punct de vederea al amplas`rii, serviciilor disponibile [i vizibilit`]ii comerciale. Cererea pentru birouri \n centrul capitale provine \n principal din partea companiilor furnizoare de servicii [i institu]iilor financiare care doresc spa]ii de calitate pentru sediile principale sau pentru servicii destinate clien]ilor; aproximativ 30% din tranzac]iile de \nchiriere au fost \ncheiate \n aceast` zon`, \n cl`diri ca Tower Center International, Premium Plaza [i Clucerului Office Building. Este de remarcat faptul c` \n spa]iile situate \n zona central`, majoritatea de clasa B, gradul de neocupare a fost de 2,2%, ceea ce denot` reabilitarea neadecvat` a acestora, fie prin renovare fie prin conversie, din punctul de vedere al calit`]ii. 7.2.4. Pia]a spa]iilor industriale (1) Oferta spa]iilor comerciale este \nc` limitat`, proiectele noi fiind construite cu preponderen]` la cererea utilizatorilor; ca urmare a cre[terii cererii dezvoltatorii au \nceput construc]ia speculativ` a unor spa]ii de dimensiuni mai mari, extinzndu-[i interesul c`tre zonele de sud [i est ale Bucure[tiului. Zona de vest a ora[ului r`mne cel mai activ segment, \n anul 2007 finalizndu-se primele faze ale unor proiecte de mari dimensiuni (ProLogis, Parcul Industrial A1) [i extinzndu-se unele proiecte existente (Cefin, Logistics park). Stocul total de spa]ii industriale moderne a fost de 540.000 mp la sfr[itul anului 2007, ceea ce reprezint` o cre[tere cu 74% \n compara]ie cu nivelul anului 2006. Cererea pentru spa]ii industriale s-a men]inut la un nivel ridicat, \n special pentru spa]ii logistice, ceea ce a dus la o lips` acut` a acestora. Ca urmare a ofertei limitate din alte zone ale ora[ului [i a preferin]ei chiria[ilor pentru partea de vest/nord-vest (acces facil pentru autovehicule, apropierea de cele mai importante zone comerciale, spa]ii industriale de mari dimensiuni, dotate cu toate facilit`]ile pentru logistic`), majoritatea tranzac]iilor mari pentru suprafe]e de peste 5.000 mp se \ncheie \n zona de vest a ora[ului.

CONVERSIA UNUI FOST SHOW-ROOM DE AUTOMOBILE INTR-O CAFENEA, BUCURESTI arh. Ana Mihaela Faciu

154

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA 7.2.5.Pia]a de investi]ii (1) Aderarea la Uniunea European` [i perspectivele economice optimiste, coroborate cu evolu]ia ascendent` a pie]ei imobiliare precum [i indicatorii favorabili referitori la riscul de ]ar`, constituie principali factori cu au condus la cre[terea atractivit`]ii pie]ei locale de investi]ii \n prima jum`tate a anului 2007. Ca urmare, \ns`, a instabilit`]ii de pe pie]ele financiare interna]ionale [i \n special datorit` \ngrijor`rii crescute legate de pia]a creditelor, \n ultimul trimestru al anului trecut s-a \nregistrat o sc`dere a activit`]ii de investi]ii \n Bucure[ti. Cre[terea constant` a cererii pe acest segment a fost sus]inut` de aportul important de capital al fondurilor de investi]ii [i companiilor ce gestioneaz` propriet`]i imobiliare care au \n vedere Romnia \n scopul diversific`rii portofoliului imobiliar [i al riscului la nivel regional. De[i pia]a investi]iilor se afl` \n proces de maturizare, dezvoltarea acesteia este limitat` de lipsa propriet`]ilor de calitate, insuficiente pentru acoperirea cererii tot mai mari. |n 2007 pia]a investi]iilor institu]ionale a atras aproximativ 750 milioane de Euro [i s-a men]inut interesul crescut pentru pia]a spa]iilor de birouri, \nregistrndu-se pe acest segment tranzac]ii de investi]ii \n valoare de 530 milioane de Euro. Sectorul industrial se afl` pe locul doi, cu aproximativ 19% din volumul total al tranzac]iilor de investi]ii. Spre deosebire de tranzac]iilor cu spa]ii de birouri care au fost \ncheiate exclusiv \n capital`, investi]iile implicnd centre comerciale au fost realizate numai \n ora[ele de provincie, totaliznd aproximativ 747 milioane de Euro. Ca [i \n anul 2006 aproape toate tranzac]iile de investi]ii \ncheiate \n anul 2007 au fost realizate cu fonduri de investi]ii provenind din Austria [i Marea Britanie (31% [i respectiv 27%). Investitorii din aceste ]`ri au fost activi \nc` din stadiile incipiente ale pie]ei romne[ti (2003-2004), achizi]ionnd propriet`]i \n toate sectoarele domeniului imobiliar. Ca urmare a sc`derii rapide a randamentelor, pe pia]a local` s-au creat noi tendin]: au ap`rut fonduri de investi]ii cu risc sc`zut iar altele au profitat de sc`derea randamentelor [i au vndut investi]iile ini]iale. Lipsa propriet`]ilor de calitate determin` investitorii s` achizi]ioneze propriet`]i \n faza de de proiect sau aflate \n construc]ie, \n special pe segmentul birourilor. Aceast` tendin]` clar` de achizi]ionare a cl`dirilor \nainte de finalizarea lucr`rilor de construc]ie \n defavoarea propriet`]ilor deja finalizate (deoarece investitorii urm`resc s` \[i asigure randamente ct mai

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

LOCUINTA INTR-UN POD, BUCURESTI arh. Tomnita Florescu

155

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA bune [i s` ob]in` controlul asupra proiectului) au condus la un total al acestor achizi]ii de aproximativ 252 milioane de Euro. O alt` caracteristic` care decurge din lipsa propriet`]ilor generatoare de venit, a gradului mare de lichiditate a fondurilor interna]ionale de investi]ii dar [i a cererii crescute de spa]ii pe anumite segmente ale pie]ei, este interesul multor investitori de a dezvolta proiecte prin ini]ierea unor parteneriate cu dezvoltatorii locali sau interna]ionali [i co-finan]area de proiecte viitoare. |n Bucure[ti segmentul spa]iilor de birouri a r`mas cel mai activ \n ceea ce prive[te tranzac]iile de investi]ii \n 2007, cu un aport total de capital de 531 milioane de Euro, reprezentnd o cre[tere cu 39% comparativ cu anul 2006. Pe pia]a spa]iilor industriale activitatea de investi]ii a \nregistra un ritm foarte lent \ncepnd cu anul 2003, suma total` \nvestit` \n ultimii trei ani fiind zproximativ 200 milioane de Euro, 72% din aceasta fiind investit` \n anu 2007. Una dintre cele mai mari tranzac]ii \ncheiate pn` acum a fost achizi]ionarea Parcului Industrial A1 de c`tre fondul britanic Teesland IOG pentru 70 milioane de Euro. |n timp ce fondurile institu]ionale de investi]ii sunt interesate de spa]ii comerciale, fondurile private au \n vedere [i propriet`]i reziden]iale destinate persoanelor cu venituri medii [i ridicate. Sectorul reziden]ial a atras doar aproximativ 15 milioane de Euro din partea fondurilor institu]ionale de investi]ii ca urmare a num`rului redus de proiecte de calitate diponibile pe pia]`. Dezvoltatorii nu doresc s` vnd` proiecte reziden]iale unui cump`r`tor unic, prefernd s` vnd` clien]ilor individuali sau investitorilor particulari pentru a ob]ine profituri ct mai mari.

LOCUINTA INTR-UN POD, BUCURESTI arh. Tomnita Florescu

156

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA CONCLUZII CAPITOLUL 7 Pentru spa]iile reziden]iale, previziunile pentru anul 2008 arat` c`, n contextul finaliz`rii primelor proiecte de mari dimensiuni, competi]ia ntre dezvoltatori va cre[te ceea ce va duce la cre[terea avantajelor oferite clien]ilor, pornind de la numeroase variante de finan]are [i condi]ii favorabile pentru credite pn` la facilit`]i de mobilare a apartamentelor. Din cauza pre]urilor ridicate la terenuri [i materiale de construc]ie dezvoltatorii sunt nevoi]i s` construiasc` apartamente cu suprafe]e comparabile cu cele construite nainte de 1989 dar cu finisaje superioare din punct de vedere calitativ. Previziunile pentru anii ce vin sunt optimiste, fiind propuse spre finalizare numeroase proiecte de birouri, confirmndu-se expansiunea acestui segment. Pn` la sfr[itul anului 2008 se estimeaz` c` stocul de birouri va atinge 1,9 milioane mp, din care 410.000 mp programa]i spre finalizare \n anul 2008; din proiectele ce se vor livra \n anul 2008 aproximativ 40% sunt amplasate \n zona de nord (Pipera) iar 67.000 mp \n zona de vest, ceea ce demonstreaz` continuarea tendi]ei de descentralizare a pie]ei. |n viitorul apropiat va cre[te num`rul proiectelor cu utilizare mixt` ce vor include spa]ii comerciale, reziden]iale [i de birouri. Pentru pia]a de birouri previziunile pentru 2008 sunt influen]ate de cre[terea num`rului de proiecte speculative \n cele mai c`utate zone ale jude]ului Ilfov. Investitori [i dezvoltatori importan]i precum European Future Group [i Immoeast au achizi]ionat terenuri \n zona de sud [i est, aici urmnd s` fie construite proiecte industriale noi. Cererea va r`mne concentrat` pe zona de vest, datorit` calit`]ii slabe a infrastructurii [i lipsei de proiecte de calitate \n celelalte zone ale proximit`]ii ora[ului. Se estimeaz`, de asemenea, [i cre[terea cererii de spa]ii de birouri situate \n cadrul proiectelor industriale, existnd tendin]a clar` a chiria[ilor pentru integrarea, \n cadrul propriet`]ii, att a opera]iilor logistice ct [i a celor administrative. Referitor la pia]a investi]iilor, previziunile pentru anul 2008 sunt pozitive datorit` condi]iilor favorabile de pe pia]` (grad ridicat de ocupare, cerere crescut` din partea clien]ilor, nivelul stabil al chiriilor) [i num`rului mare de proiecte propuse spre livrare \n toate sectoarele pie]ei; num`rul [i valoarea tranzac]iilor de investi]ii se vor men]ine la niveluri ridicate, \n special pe segmentul birourilor.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

COMPLEX HOTELIER INTR-UN VECHI CONAC LA URLATI, PLOIESTI arh. Niculae Grama

157

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA

doble fortaleza
albergue sala de exposiciones

acceso principal a la ciudadela

recorridos

jardin

acceso principal a la ciudadela

iglesia

Pia]a local` de investi]ii este mai pu]in afectat` de criza din Statele Unite, Romnia fiind \nc` perceput` ca pia]` atractiv`. Totu[i institu]iile finan]atoare sunt mai rezervate \n acordarea de finan]`ri pentru proiecte [i tranzac]ii imobiliare. |n contextul instabilit`]ii pie]elor financiare interna]ionale, \n anul 2008 fondurile de investi]ii vor deveni mai precaute \n privint` achizi]ion`rii de propriet`]i cu pre]uri mari dar vor c`uta \n continuare solu]ii alternative cu randamente mai ridicate. In prima decad` a secolului 21, pia]a imobiliar` romneasc` este asem`n`toare pie]ei imobiliare a ]`rilor dezvoltate din perioada de reconstruc]ie dup` al doilea r`zboi mondial: \n contextul general al implement`rii economiei de pia]`, dezvoltarea fondului construit spre zonele periferice, libere de construc]ii, se \nscrie \ntr-o evolu]ie dialectic` deja cunoscut`. Procedeul de conversie a \nceput s` fie utilizat \n ]`rile dezvoltate, cu tradi]ie \n economica de pia]`, ca solu]ie de eficientizare a fondului construit existent, la \nceputul anilor '70, dup` perioada dezvolt`rii frenetice a zonelor periferice ale ora[elor; este probabil c` [i la noi, acest procedeu se va utiliza la o scar` mai mare, cnd starea economic`, educa]ia [i mentalitatea comunit`]ii vor crea interesul \n acest sens. Starea precar` a fondului construit \ntre cele dou` r`zboaie mondiale, ambiguitatea legilor [i procesul dificil de recuperare a propriet`]ilor care ar putea constitui un fond de lucru compatibil acestui procedeu, inflexibilitatea legilor referitoare la construire [i lipsa programelor de finan]are sunt al]i factori care contribuie la \ncetinirea, dac` nu blocarea, acestei abord`ri. Deocamdat`, prin conversie se realizeaz` extinderi pe vertical` ale spa]iilor reziden]iale transformate \n mici lofturi sau, \n scopul ob]inerii unei imagini mai atractive, vechi unit`]i comerciale [i de alimenta]ie public` sunt convertite \n spa]ii de retail ale m`rcilor de lux sau ale reprezentan]elor unor b`nci. NOTE CAPITOLUL 7 1) Raportul activit`]ii anului 2007 al societ`]ii Atisreal Romania - sucursala a "BNP PARISBAS Real Estate" 2) Clasa A = spatii cu dimensiuni mari cu calitate corespunzatoare cerintelor internationale, clasa B= spatii pana in 1000 mp, situate in vile [i foste cladiri administrative, in proprietate privat`.

camino principal

espacios sirvientes
pasarela perimetral

acceso principal a la ciudadela

sala polivalente entrada de materiales y mercancias

espacio publico

planta general escala 1/200 dealu frumos

Rodrigo Alvarez Cristina Chirtas Laura Marinas Francisco Montoya Cristina Nicolaescu Eduardo Tajuelo

esquemas escala 1/500

la escuela

la escuela

sala polivalente

aseos

aseos

biblioteca+internet

info+administracion

aula+taller

aula+taller

fachada sur

fachada este

planta baja

planta primera

dealu frumos

Rodrigo Alvarez Cristina Chirtas Laura Marinas FranciscoMontoya Cristina Nicolaescu EduardoTajuelo

dealu frumos

Rodrigo Alvarez Cristina Chirtas Laura Marinas FranciscoMontoya Cristina Nicolaescu EduardoTajuelo

la escuela
plano de situacion

fachada norte

fachada oeste

dealu frumos

CENTRU DE STUDII VERNACULARE AL UNIVERSITATII DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU IN FOSTA INCINTA A BISERICII EVANGHELICE DIN DEALU FRUMOS

Rodrigo Alvarez Cristina Chirtas Laura Marinas FranciscoMontoya Cristina Nicolaescu EduardoTajuelo

158

7. PIATA IMOBILIARA IN ROMANIA

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

159

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 8. IN LOC DE CONCLUZII |n aceast` perioad` de cre[tere rapid` a popula]iei globului, de cerere crescut` pentru resurse, [i, \n acela[i timp, de poluare continu` cu toate efectele care decurg, dezvoltarea durabil` a devenit o atitudine dominant` a timpurilor noastre. Este o problem` pe care fiecare dintre noi, ca individ sau ca reprezentan]i ai unei institu]ii, putem [i trebuie s` o lu`m \n considera]ie \n activit`]ile cotidiene. |ncercarea de a eviden]ia \n proiectele noastre curente caracteristicile importante ale materialelor utilizate, inclusiv ale celor rezultate urmare a diferitelor procese, poate servi ca motor pentru a dezvolta solu]ii \mbun`t`]ite [i, implicit, pentru educarea clien]ilor no[tri - membrii ai societ`]ii, c` durabilitatea economic` [i problemele mediului sunt fe]e ale aceleia[I atitudini. In timp ce dezvoltarea durabil` este un obiectiv, proiectarea durabil` este mijlocul prin care noi, arhitec]ii, trebuie s` contribuim la realizarea acestui obiectiv. Proiectarea durabil` acoper` multe activit`]i de la procesele de extragere [i dispunere ale materiilor prime [i materialelor, care sunt energofage, toxice [i consum` ineficient resursele, pn` la procesele ciclice regenerative, dinamice [i flexibile. Proiectarea durabil` recunoa[te interdependen]a \ntre mediul natural [i mediul construit; caut` s` valorifice fluxurile energiilor naturale [i ale proceselor biologice, s` elimine dependen]a de combustibili fosili [i materiale toxice [i s` creasc` eficien]a utiliz`rii resurselor. Pe termen scurt, rezultatul acestor abord`ri diferite va fi s` reducem impactul proiectelor noastre asupra mediului. Pe termen lung obiectivul este s` concepem cl`diri care nu numai c` nu agreseaz` mediul natural dar fac parte din procesele naturalede restaurare [I regenerare. Proiectarea durabil` este preocupat` de calitatea mediului nostru [i se concentreaz` pe cl`dirile individuale. Construc]ia [i operarea cl`dirilor contribuie semnificativ, direct [i indirect, la cele mai multe dintre provoc`rile noastre legate de mediu. Cl`dirile sunt consumatoare majore de resurse [i generatoare de pierderi. Procesele industriale utilizate pentru a manufactura materialele de construc]ie produc, de asemenea, pierderi [I poluare. Cl`dirile [i infrastructura lor consum` teren [i \nlocuiesc habitatul natural. Parametrii mode[ti ai confortului interior pot inhiba productivitatea [i pot chiar amenin]a s`n`tatea ocupan]ilor. Impactul cl`dirilor asupra mediul erodeaz` chiar calitatea vie]ii noastre. Spa]iul deschis, natural, este consumat de extindere iar comunit`]ile sunt cople[ite de trafic [i congestionare. Problemele legate de folosirea terenului, de sistematizarea local` [i regional` sunt, de asemenea, de mare importan]` pentru proiectarea durabil`. Proiectarea nu poate rezolva toate problemele legate de durabilitate dar poate determina o sincronizare a mediului construit cu procesele naturale; dezvoltarea durabil` ne face s` \n]elegem c` nimic nu dureaz` la nesfr[it \n forma sa original` [i caut` sa faciliteze schimbarea [i evolu]ia \n timp. Obiectivul final este s` concepem cl`diri [i comunit`]i care constituie o parte a lumii naturale, utiliznd abunden]a naturii, cl`diri ale c`ror sisteme de operare [I exploatare contribuie la regenerarea celorlalte sisteme naturale de via]`. De fapt trebuie s` ac]ion`m pentru [i nu s` filozof`m despre obiectivele proiect`rii durabile, s` evolu`m \n aceast` direc]ie. S-a constatat c` exist` multe c`i de \mbun`t`]ire a muncii noastre f`r` s` cre[tem tarifele sau s` sacrific`m caracteristicile programelor de arhitectur` [i cerin]ele temei de proiectare. Proiectarea durabil` \n construc]ii [i cl`diri \nseamn` o vedere de ansamblu; \nseamn` s` concepem cl`diri [i infrastructur` care utilizeaz` terenul, materialele [i resursele de energie [i ap` eficient; care \mbun`t`]esc s`n`tatea ecosistemelor; [i care se preocup` de problemele de confort [i s`n`tate din interiorul mediului. Pentru aproape orice cl`dire utilizat` ast`zi exist` variante mai bune din punctul de vedere al mediului. De cele mai multe ori exist` solu]ii practice banale cu performan]e mult superioare. Adoptnd sistematizarea durabil` a terenului disponibil, protej`m [i intensi-fic`m habitatele naturale [i oferim comunit`]ilor noastre condi]ii mai bune de trai.

159

IN LOC DE CONCLUZII Principalele obiective care ghideaz` deciziile reponsabile, \nscrise \n cerin]ele proiect`rii durabile, sunt urm`toarele: 1. s` nu risipim, preferand s`: reducem activitatea de construc]ie, reciclnd spa]iile existente [i regiznd opera]iile care duc la irosire; s` utiliz`m resursele eficient concepem cl`diri flexibile care pot fi utilizate pe termen lung \ncuraj`m re-utilizarea resurselor [I evitnd utilizarea celor rare. 2. s` ne adapt`m locului: utiliznd procese [i materiale autohtone urm`rind caracteristicile zonei [i diversitatea solu]iilor 3. s` utiliz`m resursele "nelimitate" disponibile \n natur`: energii [i materiale regenerabile materiale [i resurse disponibile local, \n cantit`]i suficiente 4. s` optimiz`m \n loc maximiz`m: c`utnd solu]ii sinergetice reducnd dependen]a de sistemele mecanice 5. s` cre`m un mediu de calitate: protejnd ecosistemele sensibile [I amenin]ate contribuind la refacerea sistemelor naturale degradate propunnd proiecte care promoveaz` dezvoltarea comunit`]ilor, prin func]iuni mixte [i circula]ii pietonale, care s` nu agreseze mediul natural evitnd utilizarea materiilor toxice oferind iluminare natural` [i leg`turi directe cu natura oferind posibilitatea controlului personal al consumurilor crend oportunit`]i pentru exprimarea personal` c`utnd oportunit`]I de \mbun`t`]ire a echit`]ii sociale. 8.1. RELATIA INTRE CONVERSIE SI PROIECTAREA DURABILA Proiectarea durabil` ne demonstreaz` c` practica curent` de produc]ie linear`, \n care ceva este produs, utilizat [i aruncat nu mai este viabil`. Demersul proiect`rii durabile poate fi exemplificat prin aplicarea procesului de conversie unei structuri existente. Ceea ce alt` dat` era dat la o parte ca \nvechit se poate recicla [i aduce la o nou` via]`. Reutilizarea unei cl`diri stabile[te un exemplu pentru crearea unor tipare responsabile de dezvoltare att din punct de vedere economic [i social ct [i din punct de vedere al mediului. Ast`zi trebuie g`sit un echilibru \ntre p`strarea trecutului cl`dirii, transformarea structurii \ntr-una viabil` \n condi]iile prezentului [i realizarea durabilit`]ii pentru viitor. 160 Nu este suficient s` refolosim o cl`dire dac` ea continu` s` fie ineficient` energetic \n detrimentul mediului natural, [tiind care \i sunt consumurile actuale [i cuantumul lor \n produc]ia de energie mondial`. In prezent durabilitatea este un imperativ \n arhitectur` care, \n pofida beneficiilor sale att pentru mediu ct [i pentru ocupant, nu se utilizeaz` \nc` pe o scar` foarte mare. Conversia unei structuri vechi pentru o alt` func]iune este o parte a procesului de dezvoltare durabil` [i este necesar` conceperea unei metodologii care s` eviden]ieze aplicarea principiilor proiect`rii durabile \n procesul de conversie. Schimbarea este inevitabil` iar dezvoltarea care are loc ar trebui s` includ` nu numai acumularea economic` dar [i confortul oamenilor [i administrarea responsabil` a resurselor naturale. Aceast` idee eviden]iaz` problema aplic`rii principiilor de durabilitate [i, anume, de a g`si un echilibru \ntre progresul economic [i conservarea mediului. Mediul construit poate reac]iona mai bine cu mediul natural opernd cu fluxuri ale energiilor naturale dect func]ionnd independent de ele. O abordare holistic` a proiectului de conversie ia \n considerare o varietate de preocup`ri de la materialele utilizate \n construc]ie pn` la reducerea impactului cl`dirii asupra sitului [i la confortul ocupan]ilor. Societatea trebuie s` ia \n considerare costul total al producerii produselor sau a cl`dirilor astfel \nct [i costurile de mediu s` fie contabilizate: de la energia \ncorporat`, pn` la costurile necesare \ntregului ciclu de via]` al cl`dirii. Indiferent de tehnicile utilizate pentru a cuantifica valoric componentele de mediu, nici o evaluare nu se poate face cu acurate]e deoarece nu exist` un consens asupra valorilor intrinseci care pot fi evaluate \n bani. Scopul este asigurarea restaur`rii resurselor regenerabile [i \ncetinirea consumului resurselor neregenerabile pn` ce se vor g`si alternative. |n construc]ii acest aspect are implica]ii asupra alegerii materialelor utilizate. Problemele recicl`rii [i ale eliber`rii materiilor chimice prin emisii de gaze, au impact asupra membrilor societ`]ii de azi [i asupra genera]iilor viitoare. Ideea conserv`rii resurselor materiale poate fi aplicat` prin decizii \n favoarea de re-utilizare a structurilor existente [i nu prin construirea altora noi. Principiile dezvolt`rii durabile se refer` de asemenea la responsabilitatea trat`rii terenurilor deteriorate [i nu la abandonarea lor.

IN LOC DE CONCLUZII Cnd aceste scenarii se vor aplica pe scar` larg`, vom avea cl`diri cu o evolu]ie continu` de utiliz`ri [i nu vor mai exista \n mediul construit de[euri [i pierderi la nivelul infrastructurii [i investi]iilor. Proiect`m cu scopul de a m`ri la maximum ceea ce este disponibil \n mediul natural [i \n mediul construit \n loc s` recreem prin instala]ii mecanice energofage, contribuind la reducerea utiliz`rii resurselor naturale, la eficientizarea energiilor necesare, reducerea costurilor de construc]ie, exploatare [i \ntre]inere, la conservarea patrimoniului istoric [i arhitectural [i la p`strarea conexiunilor \ntre oameni [i mediul \nconjur`tor, natural sau construit. Cnd ace[ti factori sunt lua]i \n considera]ie \mpreun` ne d`m seama ct de mare este impactul cl`dirilor asupra mediului natural, att \n ceea ce prive[te resursele necesare pentru a le construi ct [i cantitatea de energie necesar` pentru a le exploata. Acest lucru cere o nou` abordare a proiect`rii [i execu]iei cl`dirilor care adopt` schimbul de informa]ii [i colaborarea [i, totodat`, reclam` respectul pentru starea de bine a oamenilor [i a mediului \nconjur`tor [i pentru rela]ia care exist` \ntre ei.

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

CONVERSIA STRUCTURILOR EXISTENTE IN CLADIRI CU FUNCTIUNI NOI POATE INDEPLINI MULTE DINTRE OBIECTIVELE DEZVOLTARII DURABILE: conversia cl`dirilor existente situate \n centrele ora[elor poate \ncetini procesul de extindere a construc]iilor \n centura verde de la periferii; mediul construit este una dintre cele mai importante investi]ii economice, sociale [i de mediu f`cute de om, estimat` la aproximativ 40% din PIB-ul mondial u (53.640.000 milioane dolari \n 2007, dup` raportul CIA); respectnd caracterul [i conceptul ini]ial, procesul de conversie schimb` caracteristicile proiectului originar al unei cl`diri prin: modificarea organiz`rii interioare a spa]iului, m`rind eventual suprafa]a util` prin inserarea unor plan[ee pe structur` independent`, deta[at` de structura originar` sau prin extinderi pe orizontal` care nu pericliteaz` caracterul autentic respectarea configura]iei [i caracteristicilor anvelopei utilizarea tehnicilor de construc]ie tradi]ionale pentru refacerea zonelor sau componentelor deteriorate utilizarea materialelor originale reciclate sau a unora similare [i compatibile pentru refacerea zonelor deteriorate sau \n completarea lor utillizarea unor instala]ii eficiente energetic sau care folosesc energii alternative, f`r` agresarea structurii refacerea \nchiderilor, p`strnd dimensiunea [i propor]ia originar` a golurilor utilizarea amplasamentului \n sit [i a orient`rii cl`dirii pentru propunerea utiliz`rii energiilor pasive, contribuind astfel att la economia consumurilor ct [i la asigurarea parametrilor actuali ai confortului ocupan]ilor conversia cl`dirilor patrimoniale sau situate \n zone protejate trebuie s` respecte legile generale sau locale care se aplic` pentru conservarea respectivului tip de cl`diri; \n Romnia, Legea 422/2001, a patrimoniului, define[te normele metodologice privind criteriile de clasare a bunurilor culturale din patrimoniu, \n trei clase distincte ca importan]`, pe care un proiect de conversie a oric`r`rei cl`diri trebuie s` le respecte, respectnd \n acela[ timp [i planurile locale de sistematizare [i regulamentele de construire curente, avnd un aport semnificativ \n p`strarea identit`]ii comunit`]ii.

Majoritatea energiei consumate \n cl`diri este utilizat` pentru \nc`lzire, climatizare [i iluminat. Dac` reducem activitatea sistemelor electrice [i mecanice [i le supliment`m cu iluminatul [i ventilarea natural`, avem o cl`dire care un impact redus asupra mediului [i un impact pozitiv economic \ntruct oferim ocupan]ilor un confort ajustat parametrilor accepta]i aast`zi iar costurile de operare sunt mai mici. Sintetiznd informa]iile cuprinse \n aceast` lucrare, mai ales din capitolul 3, care descrie stadiile specifice ale procesului de conversie [i din capitolul 5, care trateaz` fezabilitatea procesului de conversie, se eviden]iaz` rolul arhitectului att ca participant al procesului de analiz` [i estimare a caracteristicilor cl`dirii luate \n discu]ie [i a func]iunilor compatibile poten]iale ct [i ca regizor coordonator al procesului de proiectare [i implementare a proiectului.

8.2. METODOLOGIA PROIECTARII OPERATIUNII DE CONVERSIE 161

IN LOC DE CONCLUZII

8.2. METODOLOGIA PROIECTARII OPERATIUNII DE CONVERSIE

OPERATIUNEA DE CONVERSIE A UNEI CLADIRI SAU ZONE

1. STADIUL DE CONCEPT AL VARIANTEI DE CONVERSIE
ANALIZAREA CERERII SI OFERTEI ANALIZAREA UTILIZARILOR POTENTIALE
a) ANALIZA SITULUI
reglementari urbanistice (existen]a PUG, PUZ) reglementari patrimoniale - categorii A,B,C - constrngeri rezultate vecinatati - de mediu construit - mediu ambiental infrastructura existenta - orientare accese, drumuri existente analiza sociologica

b) ANALIZA CONSTRUCTIEI
reglementari urbanistice (existenta PUG, PUZ) reglementari patrimoniale (categorii A,B,C) - constrngeri rezultate vecinatati - de mediu construit - mediu ambiental infrastructura existenta orientare accese, drumuri existente analiza sociologica

c) ESTIMAREA
costurilor de executie calitatii spatiilor obtinute prelungirii vietii de serviciu a cladirii impactul socio-psihologic in comunitate valorii de piata dupa conversie = beneficii financiare costurilor de operare si intretinere

d) ANALIZA
politicilor de regenerare a zonei sI existenta proiectelor in acest sens posibilitatilor de finantare (privata si publica, din programe guvernamentale sau locale)

e) COOPTAREA AUTORITATILOR LOCALE

pentru o atitudine flexibila in privinta aplicarii reglementarilor care actioneaza asupra sitului si eventuala cooptare a comunitatii

STAREA FIZICA
(expertiza tehnica) anvelopa (si pentru evaluarea in scopul aplicarii dezvoltarii durabile) instalatii si echipamente existente (idem, dezv.dur.) structura

MORFOLOGIA INTERNA
organizarea existenta spatiilor rezulta posibila FUNCTIUNE

APARTENENTA PATRIMONIALA
cu specialitati - istorici - arheologi - reprezentanti ai forurilor resp. de conservare locale)

FACTORII OPERATIVI
gradul de distrugere si nivelul modificarilor gradul de adaptare al cladirii gradul de adaptare al echipamentelor tehnologice (determina gradul de confort posibil)

REZULTA VARIANTA OPTIMA (SI FEZABILA) A TIPULUI DE CONVERSIE

162

IN LOC DE CONCLUZII

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

2. STADIUL DE ORGANIZARE A PROIECTARII SI A EXECUTIEI

a) PROCESUL DE PROIECTARE tema de proiectare stabilirea abordarii
1.abordare conventionala (functiunea este clara definitiva, se cunosc utilizatorii)

schema functionala
- se aplica metodologia organizarii spatiului: 1. spatiul util disponibil 2. spatiul necesar cerintelor functiunii - din analiza celor doua poate rezulta necesitatea extinderii (pe verticala sau cu insertii de plansee, in functie de reglementarile de sistematizare locale) constrngeri si cerint]e speciale (de sit, vecinatatI, legislatie, structurale, structura inflexibila, echipamente tehnologice) respectarea statutului patrimonial (aplicarea principiilor de conservare, restaurare, pastrarea caracterului si posibilitatea reversibilitatii) aplicarea principiilor de dezvoltare durabila stabilirea materialelor utilizate (reciclabile, compatibile cu cele originare) armonizarea cu vecinatatile si oferirea unor beneficii ambientale considerarea feedback-ului dezbaterilor publice

realizarea proiectului -arhitectului (coordonator)

functiune si legaturi functionale estetica incadrare in sit materiale si tehnici de executie parametrii de confort specialitati - sanitare termice climatizare iluminare (toate cu respectarea principiilor de dezv.durabil`) specialitti in conservare sociologi

2. abordare antreprenoriala (functiunea este flexibila, nu se cunosc utilizatorii)

antemasuratoare si deviz economic

PROIECTUL trebuie sa fie corespunzator cerintelor clientului, legilor de protejare, legilor de sistematizare, de constructie si calitate a constructiei) participanti: client + reprezentanti ai organismelor locale de protejare, sistematizare, construire, control + dezvoltatori + finantatori .

PROIECTUL

163

IN LOC DE CONCLUZII

PROIECTUL trebuie sa fie corespunzator cerintelor clientului, legilor de protejare, legilor de sistematizare, de constructie si calitate a constructiei) participanti: client + reprezentanti ai organismelor locale de protejare, sistematizare, construire, control + dezvoltatori + finantatori .

PROIECTUL
supunerea dezbaterii publice in vederea obtinerii suportului public pro
corespunde functional corespunde structural corespunde d.p.d.v. al confortului (tehnic) aduce beneficii zonelor invecinate corespunde estetic

contra
corespunde d.p.d.v. al investitiei aplica masurile unei dezvoltari durabile respecta strategiile de conservare, restaurare, etc. respecta normativele si legile in vigoare asigura procesul de reversibilitate

ANALIZA PROIECTULUI

b) ORGANIZAREA PROCESULUI DE EXECUTIE

regizarea si obtinerea finantelor selectionarea antreprenorului (experienta in operatiuni de conversie, flexibil pentru operatiuni neprevazute, respectare termene, respectare calitate, cu o echipa calificata pentru tehnici traditionale) selectionare: - project manager - echipa de control a calitatii

3. STADIUL DE EXECUTIE A OPERATIUNII

santierul

CONSTRUCTIA FINITA
4. STADIUL DE ORGANIZARE A STRATEGIILOR ADECVATE DE EXPLOATARE SI INTERTINERE A CLADIRII FINITE
participa proprietarii, clientul, constructorul, organismele de decizie a) exploatare si intretinere a cladirii asigurndu-se parametrii de confort b) exploatare imobiliara (vnzare sau inchiriere) - marketing - crearea atmosferei de succes c) situatii viitoare (in cazul unei zone propuse pentru regenerare)

164

IN LOC DE CONCLUZII

CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT

8.3. CONVERSIA SI MEDIUL CONSTRUIT Conversia a fost descris` ca fiind un proces prin care se dezvolt` poten]ialul unei cl`diri vechi pentru o func]iune nou` [i este esen]ial` \n reciclarea fondului construit. |n locul utiliz`rii \n continuare a unei cl`dirii prin reabilit`ri sau restaur`ri f`cute pentru a-i asigura existen]a pentru o perioad` de timp limitat`, conceptul conversiei nu este constrns de func]iunea ini]ial` a cl`dirii dar, prin inserarea unui program nou, \i respect` istoria [i structura. Exist` avantaje economice [i sociale ale conversiei; dac` o cl`dire are o structur` s`n`toas` [i se adapteaz` cu u[urin]` noului program costurile investi]iei sunt mai sc`zute, costul de achizi]ie al terenului este mai mic [i termenul de execu]ie este redus considerabil. Un factor al fezabilit`]ii oric`rei dezvolt`ri este abilitatea de a achizi]iona un sit cu o cl`dire existent`, cu infrastructura aferent`, la un pre] avantajos, comparativ cu cel pl`tit pentru un teren vacant pe care s-ar putea construi o cl`dire nou`. Conversia a devenit de asemenea o strategie pentru conservarea energiei, o problem` economic` serioas` cnd ne referim la resursele naturale care sunt din ce \n ce mai reduse. Demolarea unei cl`diri sau a unei zone urbane nu face dect s` elimine o valoare imobiliar` sau chiar una patrimonial` [i s` iroseasc` toat` investi]ia f`cut` anterior \n acea zon` deoarece dezvoltarea economic` nu este generat` din distrugere. Conservarea, care este de cele mai multe ori cadrul \n care se utilizeaz` o opera]iune de conversie, are aproape totdeauna un serios sens politic, economic, social si al mediului \nconjur`tor. Ca subliniere a istoriei institu]ionale, cl`dirile reprezint` adesea \ncrederea \ntr-o institu]ie ce serve[te cultura unei societ`]i [i a identit`]ii sociale. Activit`]ile de recuperare, prin oricare proces, sau de reconstruc]ie - ale unei cl`diri sau ale unei zone, pot exista atunci cnd exist` cerere pentru spa]ii cu func]iuni precise, stabilite \n urma unor studii complexe de regenerare care presupun o nou` sistematizare urban` [i studii de fezabilitate \n scopul dezvolt`rii economice.

Fondul de cl`diri existente constituie adesea o resurs` nevalorificat` care poate fi utilizat` pentru a primi func]iuni noi de care ar putea beneficia categorii mai pu]in favorizate, dac` lu`m \n considerare costul mic al spa]iului \n construc]iile vechi comparativ cu cel al cl`dirilor noi; re-utilizarea unor cl`diri ale comunit`]ii poate crea o cerere nou` de pia]` pentru zon` [i, \n continuare, revitalizarea ei economic`. Ora[ele exist` de mai bine de [ase mii de ani, atr`gnd valuri succesive de locuitori, cu preocup`rile lor pentru comer], cultur`, energie [i oportunit`]i. Primul ora[ care a dep`[it o popula]ie de un milion de locuitori a fost Bagdadul, acum o mie de ani. In 1825 Londra era primul ora[ cu cinci milioane de locuitori; o sut` de ani mai trziu New York-ul avea peste zece; zona metropolitan` a ora[ului Tokyo dep`[ea zece milioane \n 1965 iar acum se apropie de treizeci. La \nceputul secolului al XX-lea, erau 16 ora[e cu un milion de locuitori; la sfr[itul secolului erau aproape patru sute. Ast`zi mega [i hiper ora[ele au devenit sugrumate de oameni: Bombay, Sao Paolo, Mexico City, Los Angeles, Shanghai [i Buenos Aires au toate popula]ii de peste zece mi-lioane. Prima dat` \n istorie mai mul]i oameni tr`iesc \n ora[e dect \n afara lor. Pentru o lung` perioad` de vreme ora[ele aveau o reputa]ie oribil` cnd se vorbea despre mediu: au fost gndite ca ni[te jungle de beton unde locuitorii sunt rup]i de iarb`, copaci, aer curat [i tr`iesc f`r` un echilibru ecologic. Ceva din aceast` reputa]ie este bine meritat`: ast`zi ora[ele consum` mai mult de 75% din resursele mondiale de[i ocup` cam 2% din suprafa]a terenului. Odata cu conceptul dezvolt`rii durabile a ap`rut o evaluare mai complex` a rela]iei \ntre urbanism [i mediul natural, preocup`rile pentru calitatea aerului fiind o dovad` explicit`, ceea ce a avut ca efect \n primul rnd c` ora[ele au devenit mai respirabile. In al doilea rnd s-a constatat c` densitatea - caracteristic` a ora[elor, este un factor care reduce drastic consumul general al resurselor: o persoan` care tr`ie[te \ntr-un apartament [i ocup` mai pu]in de 50 mp, nu consum` ap` pentru a-[i uda gazonul, \mparte consumul sistemului de \nc`lzire cu colocatarii s`i [i folose[te transportul public, \n consecin]` este mai prietenoas` mediului dect cei care tr`iesc \n suburbii, merg numai cu automobilul [i tr`iesc \ntr-o cas` individual` cu gr`din` proprie.

165

IN LOC DE CONCLUZII

Constructorii [i proiectan]ii se str`duiesc mult pentru a reduce impactul asupra mediului utiliznd materiale reciclabile [i netoxice, instalnd sisteme de izolare eficiente energetic [i, de asemenea, prin alegerea amplasamentelor care pot folosi soarele [i energia eolian`. Merit` subliniat c` unul dintre cele mai populare procese de construire - conversia cl`dirilor industriale \n propriet`]i reziden]iale - este intrinsec ecologic. Reciclarea [i re\noirea cl`dirilor vechi constituie metode recunoscute de conservare a resurselor [i de reducere a pierderilor. Pentru a opri extinderea, att ora[ele mari ct [i cele mici au dezvoltat programe de succes de dezvoltare a construc]iilor \n interiorul lor folosind ac]iuni de \ncurajare prin politici de reducere a taxelor [i alte stimulente. Unele au \nceput cu refacerea cartierelor de docuri de la marginea apelor, transformndu-le \n zone culturale [i reziden]iale, reabilitnd \n timpul acestui proces mare parte a fondului de cl`diri. Urbani[tii [i responsabilii traficului s-au ocupat de scurtarea traseelor zilnice de navet` \ntre zonele de afaceri [i comerciale [i cele cele reziden]iale concepnd sisteme mai sofisticate de transport. Din ce \n ce mai mul]i arhitec]i [i urbani[ti iau \n considera]ie metodele de edificare a construc]iilor lor \n rela]ie cu impactul asupra mediului, lund \n calcul, de exemplu, costurile corespunz`toare transportului diferitelor mate-riale. Cu resursele lor reciclabile, cu infrastructura existent`, cu densitatea furnizorilor, ora[ele se transform` \n situri poten]iale din punct de vedere al ecologiei. In 2004 Jane Jacobs scria, \ntr-un articol pentru New York Times Magazine: "In nevoia sa pentru varietate [i acceptare a diversit`]ii, un ecosistem natural \nfloritor seam`n` mai mult cu un ora[ dect cu o planta]ie; s-ar putea ca tocmai ora[ul s` ne de[tepte \n]elegerea [i aprecierea naturii, \n toat` complexitatea sa fertil` imprevizibil`". Ca r`spuns umanim al moderniz`rii societ`]ii noastre, dar mai ales \n vest, pledoaria pentru o schimbare deliberat planificat` a crescut \ntr-o prezen]` efectiv`, bine organizat`, \n a[a m`sur` \nct protejarea mo[tenirii noastre construite este un ideal universal deoarece tindem s` perpetu`m un sens al locului, tradi]ia [i cultura.

Curentul de protejare a fost \ntre]inut deopotriv` de o con[tientizare global` sporit` a mediului \nconjur`tor. Acum medit`m asupra resurselor \ncorporate \ntr-o cl`dire veche socotindu-le o contribu]ie care merit` conservat`. Totu[i b`t`lia \ntre vechi [i nou nu e niciodat` static`. Schimbarea este inevitabil` [i \ncurajat` dar, la fel sunt [i m`surile care previn distrugerea unor cl`diri [i locuri. Exemplele prezentate [i analizate \n lucrarea de fa]` sunt o mic` parte a cl`dirilor care au fost supuse unui proces de conversie dar, din documenta]ia parcurs`, am constatat c` acest fenomen a luat amploare pe plan mondial fiind \ntlnit des att \n ]`ri dezvoltate care au deja o tradi]ie \n acest sens, ca Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Fran]a, Olanda, chiar [i India, ct [i \n ]`ri care au trecut relativ recent la economia de pia]`, ca Polonia, Rusia [i China. Arhitec]ii, proprietarii, dezvoltatorii, speciali[tii \n conservare [i ceilal]i membri ai echipei care se ocup` de o opera]iune de conversie a unei cl`diri vechi, \n special a uneia cu valoare patrimonial`, iau \n considerare multe aspecte ale contextului acesteia, \n special barierele induse [i impuse de reglement`rile legale [i regia financiar` corespunz`toare. Diversitatea lor este mare, de la un teren deteriorat, care trebuie remediat, pn` la asumarea riscurilor financiare legate de noua utilizare. Totu[i, multitudinea [i diversitatea cazurilor existente dovedesc c` exist` solu]ii pentru a rezolva numeroaselor constrngeri prin abord`ri ingenioase care duc la realiz`ri spectaculoase [i unice ce \mbog`]esc comunit`]ile din punct de economic, cultural [i spiritual. Procesul de conversie va continua s` evolueze [i s` fie din ce \n ce mai pu]in supus reglement`rilor generale de construire pe m`sur` ce va aduce mai multe inova]ii [i i se va consacra definitiv ssstatutul de component` a dezvolt`rii durabile [i a strategiilor de revitalizare. Este numai o chestiune de timp pn` cnd avantajele estetice, istorice, sociale [i de respectare implicit` a principiilor dezvolt`rii durabile prin aplicarea procesului de conversie vor fi cu adev`rat apreciate [i sus]inute.

166

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA PUBLICATII CONSULTATE: 1. Arnheim Rudolf, "The Dynamics of Architectural Form", University of California Press, 1977 2. Baudrillard Jean, "Simulacra and Simulation", Ann Harbor The University of Michigan Press, 1994 3. Bloom Harold, De Man Paul, Derrida Jacques, Hartman Geoffrey H., Miller J.Hillis, "Deconstruction and Criticism", Continuum London-New York, 2004 4. Bradbury Dominic, "Barns: Living in Converted and Reinvented Spaces", Collins Design, 2004 5. Broner Kaisa, "New York face son patrimoine", Ed.Pierre Mardaga, 1978 6. Broto Carles, "New Trends in Renovating", Structure-Publisher: Arian Mostaedi, 2005 7. Bueno Patricia, Eiriz Marta, Torres Martha , "Great Architects", Published by Atrium Group 2002 8. Cantacuzino {erban, "Re-Architecture", Abbeville Press - Publishers - New York, 1989 9. Cantacuzino G.M., "Despre o estetic` a reconstruc]iei", Editura Paideia, 2001 10. Cantell Sophie Francesca, "The Adaptive Reuse of Historic Buildings", Virginia Polytechnic Institute and State University Press, 2005 11. Carmel-Arthur Judith, Buzas Stefan, "Carlo Scarpa: Museo Canoviano, Possagno", Edition Axel Menges, 2002 A 12. Cerver Francisco Asensio, "The World of Contemporary Architecture", Knemann, 2005 13. Chaline Claude, "La rgnration urbaine", Presses Universitaires de France, 1999 14. Choay Francoise, "Alegoria patrimoniului", Editura "Simetria", 1998 15. Cook John W. & Klotz Heinrich, "Questions aux architectes", Architecture+Recherches, editura Mardaga, 1974 16. Curinschi Vorona Gh., "Istoria arhitecturii \n Romnia" Ed.Tehnic`, 1981 17. Delafons John, "Politics and Preservation", E & FN SPON, 1997 18. Diamonstein Barbaralee, "Buildings Reborn: New Uses, Old Places", Harper & Row Publishers, 1978 19. Dimont Max, "Evreii, Dumnezeu si istoria", Editura Hasefer, 1999 20. Douglas James, "Adapting Buildings", Butterworth-Heinemann, 2006 21. Duval Georges, "Restauration et rutilisation des monuments anciens", editura Mardaga, 1990 22. Florescu Tomni]a, "Arhitectura solar`", Editura universitar` "Ion Mincu" Bucure[ti, 2006 23. Frampton Kenneth, "L'architecture moderne" - une histoire critique" Ph. Sers, Paris, 1985 24. Frunzetti Ion, "|n c`utarea tradi]iei", Editura Meridiane Bucure[ti, 1998 168

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

25. Gerosa Barbara, "Loft - uno spazio da inventare", "Bravacasa" ianuarie, 2002 26. Gideon Siegfried, "Space, Time and Architecture", Harvard University Press, 1967 27. Glesin Suzanne, Stafford Cliff, Rozensztroch Daniel, "Lofts - un nouvel art de vivre", Ed.fr. - Flammarion 1988 28. Haskett James L., "Lessons in the Service Sector", Harvard Business Review, martie-aprilie, 1987 29. Hays K.Michael, "Architecture - Theory - since 1968", Columbia Books of Architecture - The M.I.T.Press, 2000 30. Heath Neill, "Farm Houses: The New Style", Collins Design, 2006 31. Henehan Dorothy A., "Building Change of Use: Renovating, Adapting, and Altering Commercial, Institutional, and

Industrial Properties", McGraw-Hill Professional, 2003

32. Ioan Augustin, "O nou` (Est)etic` a reconstruc]iei", Paideia, 2002 33. Jencks Charles & Kropf Karl, "Theories and Manifestoes ot Contemporary Architecture", Academy Editions, 1997 34. Joffroy Pascale, "La rhabilitation des btiments - conserver, amliorer, restructurer les logements et les

quipements", Ed.Le Moniteur - Paris 1999

35. Kibert Charles, editor "Reshaping the Built Environment: Ecology, Ethics and Economics", Island Press, 1999 36. Kidney Walter C., "Working Places", Ober Park Associates,1976 37. Kincaid David, "Adapting Buildings for Changing Uses", Taylor & Francis, 2002 38. Kotler Philip, Amstron Gary, Saunders John, Wong Veronica, "Principles of Marketing" European Edition, Prentice Hall Europe, 1996 39. Kruft Hanno-Walter, "A History of Architectural Theory - from Vitruvius to the Present", W Princeton Architectural Press, 1994 40. Lascu Nicolae, (prefa]at` [i tradus`) "Func]iune [i form`", Editura Meridiane Bucure[ti, 1989 41. Linch Kevin, "L'image de la Cite", Bordas, Paris, 1976 42. Marin Eva, "Converted Churches", Tectum Publishers, 2007 43. Mostaedi Arian, "Reborn Buildings", Ed.Carles Broto i Comerma, Barcelona, 2001 44. Nesbitt Kate, "Theorizing a New Agenda for Architecture", Princeton Architectural Press, New York, 1996 45. Nistor Sergiu, "Protec]ia patrimoniului cultural \n Romania - culegere de acte normative", Editura Universitar` "Ion Mincu" 2002 46. Norberg-Schulz Christian, "Existence, Space & Architecture", Studio vista London, 1971 S 169

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

47. Norberg-Schulz Christian, "Intentions in Architecture", The M.I.T. Press, 1968 S 48. O'Kelly Emma, Dean Corrina, "Conversions", Laurence King Publishers, 2007 49. Oudin Bernard, "Dictionnaire des architectes" - Seghers, Paris 1970 50. Pearce David , "Conservation Today", Routledge, 1989 51. Powell Kenneth, "Architecture Reborn - The Conversion and Reconstruction of Old Buildings", Laurence King Princeton Architectural Press, 1 edition, 2005 52. Richter Greer Nora, "Architecture Transformed: New Life for Old Buildings", Rockport Publishers,1998 53. Riegl Alois, "Cultul modern al monumentelor - esen]a [i geneza lor", Editura Meridiane-Bucure[ti 1993 54. Rooney E. Ashley, "Old Barns - New Homes: a Showcase of Architectural Conversions", Schiffer Publishing, 2004 55. Rosenfeld Lucy D., "Yesterday's Structures: Today's Homes", Schiffer Publishing Ltd., 2000 56. Ryker Lori, "Off The Grid: Modern Homes + Alternative Energy", Gibbs Smith Publisher, 2005 57. Smith K.A. James, "Who's Afraid of Post-Modernism - Taking Derrida, Lyotard and Foucault to Church", Baker Academic, Grand Rapids, Michigan, 2006 58. Stang Alanna & Hawthorne Christopher, "The Green House: New Directions in Sustainable Architecture", Princeton Architectural Press, 2005 59. Stevens Talbot , "Financial Freedom without Sacrifice", Financial Success Strategies, NY-Toronto, 1995 60. Thiebault Pierre, "Old Buildings Looking for New Uses", Ed.Axel Menges, 2007 61. Torres Arcila Martha, "Contemporary Houses of the World", Published by Atrium Group 2002 62. Toynbee Arnold, "Ora[ele \n mi[care", Editura Politic` Bucure[ti 1979 63. Urquhart Dennis, "Guide for Practitioners - Conversion of Traditional Buildings;, Historic Scotland - Crown Copyright, Edinburgh 2007 64. Venturi Robert, "De l"Ambiguite en Architecture", Bordas Paris 1976 65. Venturi Robert, Scott Brown Denise, Izenour Steven, "Learning from Las Vegas:

the Forgotten Symbolism of Architectural Form", The MIT Press, 1977

66. Vischer Jacqueline C., "Space Meets Status", Routledge - Taylor Francis Group, 2005 170

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 67. Von Meiss Pierre, "De la forme au lieu", Presse polytechnique normande 1986 68. Ward Pamela, "Conservation and Development - in Historic Towns and Cities", Oriel Press Limited, 1968 69. Watkin David, "A History of Western Architecture", Laurence King Publishers, 1996 70. Williamson Laurie, "Loft Conversions", Crowood Press, 2000 71. Zevon Susan, "Inside Architecture", Rockport Publishers, 2000 72. "Btiments anciens usages nouveax", Centre de Cration Industrielle - Centre de culture Georges Pompidou, 1978 73. "Lofts", Arco Editorial S.A., Barcelona, Ed.Feierband, 2003 74. "Paris Apartments" - teNeues, 2002 75. "Dictionary of 20th Century Architecture", ed.gen.Vittorio Magnago Lampugnani, Thames and Hudson, 1996 Site-uri vizitate: u www.achp.gov www.architectureweek.com/topics/adaptive_reuse www.cabe.org/building for life www.cherokeefund.com www.aia.com www.arthistoryarchive.com www.dcat.net www.euractiv.com/en/sustanability www.greatbuildings.com www.greenerbuildings.com www.english-heritage.org.uk www.brunercoot.com www.urbed.co.uk www.usgbc.org www.environment.gov.au www.architectureaustralia.com www.moscow.architecture/preservation society www.china.conversion www.leed.org 171