PSIHOLOGIE EDUCATIONALA curs 1 Prof.

de Curs Ecaterina Moraru Psihologia educationala vizeaza marile teorii ale educatiei, dar nu este pedagogie. Este o disciplina de granita, vizand facotii care contrib. la educarea si formarea tanarului.

16.10.2003

Tematica cursului
C1: Statututl epistemologic al stiintelor educatiei 1) Trecerea de la pluri la interdisciplinariat 2) Filosofia educatiei; epistemologia(teorie a cunoasterii stiintifice) pedagogica si stiintele educatiei C2: Statutul semantic al conceptului de Teorie a educatiei 1) Teoria educatiei ca teorie stiintifica 2) Relatia teorie model paradigma C3: Educatia intelectuala 1)Rolul cunostintelor in formarea intelectuala 2)Paradigme si teorii ale educatiei intelectuale 2.1. Paradigma intelectualista 2.2. Paradigma formativista 2.3. Paradigma constructivista 2.3.1. J. Piaget 2.3.2. Jerome Bruner (Teoria modalitatii de cunoastere) 2.3.3. Ren Hubert (Inteligenta adaptativa ca principiu a educatiei) 2.3.4. Teoria conflictului sociocognitiv 2.3.5. Teoria socio istorica ( Teoria lui Vagotski ) 2.3.6. Conceptia lui G. Bachelard si consecintele sale pedagogice 2.3.7. Modelul alosteric A. Giordani 2.3.8. Teoria ,,schimbarii conceptuale sau teoria deranjamentului epistemologic Larochelle 2.3.9. Teoria profilelor pedagogice 3)Structura continuturilor intelectuale 4)Obiectivele educatiei intelectuale si modalitati de realizare a lor C4 Educatia morala 1)Relatia etica morala educatie morala 2)Paradigme si teorii ale educatiei morale 2.1. Paradigma Socratica (raul provine din ignoranta ) 2.2. paradigma spiritual religioasa ( raportul morala religie ) 2.3. Paradigma sociala (are in vedere o morala intemeiata pe respectarea regulii ) 2.4. Paradigma constructivista sau psihologica, are in vedere o morala specifica fiecarei varste 3)Modalitatea cum invata copilul morala 4)Obiectivele si finalitatile educatiei morale 5)Metode specifice educatiei morale C5: Educatia religioasa (se pune problema cum trebuie un psiholog sa orienteze un copil pe partea religioasa) Educatie si religie sau religiozitate Paradigme si teorii ale educatiei religioase 2.1. Paradigma crestina 2.2. paradigma spiritualista Scopul final al educatiei religioase Principiile educatiei religioase Metode si forme de realizare a educatiei religioase C6: Educatia estetica Necesitatea educatiei estetice Educatia estetica Educatia artistica Educatia estetica si kitsch - ul sau non - arta Finalitati si obiective ale educatiei estetice Principii ale educatiei estetice C7: Educatia fizica Paradigme ale educatiei fizice Obiectivele educatiei fizice Forme de organizare Principiile, metodele si tehnicile de realizare

C8: Educatia sexuala Paradigme ale educatiei sexuale Finalitatea si obiectivele educatiei sexuale Principii si metode de realizare a educatiei sexuale in scoala C9: Educatia tehnologica 1) Argumente pt educatia tehnologica 2) Consecintele psihopedagogice ale proceselor tehnice 3) Obiective, finalitati ale educatiei tehnologice C10: ,,Noile educatii ale lumii contemporane 1) Educatie ecologica 2) Educatie pt drepturile omului 3) Educatie pt democratie 4) Educatie pt pace C11: Personalitatea profesorului si a educatorului in general Codul etic al profesiei de psiholog sau consilier scolar BIBLIOGRAFIE 1) J. Piaget 2) J.Piaget 3) J. Piaget Psihologia inteligentei, Ed. Agora, Iasi, 1992 Judecata morala la copil, Ed. Didactica si Pedagogica (EDP), Bucuresti, 1980 ,,Psihologia cunostintelor si semnificatia sa epistemological in teorii ale limbajului, teorii ale invatarii. Dezbaterea dintre J.Piaget si Chomsky, Ed. Politica, Bucuresti, 1998 Procesul educatiei intelectuale, Ed. Stiintifica, Bucuresti 1970 Psihologia copilului de la nastere la adolescenta 30.10.2003

4) J.Bruner 5) M. Debesse

PSIHOLOGIE EDUCATIONALA curs 2

S t t le i t moi asin l re ua e t u p e o g l ti t o dc t i a u s l c e i
Termenul folosit: stiintele educatiei. ,,Nevoia de a cunoaste mai bine copilul si de a tine seama de el, de a-i face educatia in mod dezinteresat este imperioasa(L. Not). Discursul contemporan asupra educatiei cu tendinta lui tehnologizanta, pierde dimensiunea lui filosofica originala ca si dimensiunea psihologica constitutive unui authentic demers educativ. Aceasta situatie intretine o alta prejudecata si anume cea conform careia un curs de psihopedagogie nu te va face sa devii un professor mai bun deoarece importanta este vocatia, in sensul ca te nasti educator asa cum te nasti poet. Emile Plancharde spune ca scopul stiintei pedagogice este acela de a completa lacunele intelectului. Dupa cum a fost creata o stiinta medicala, deoarece instinctual nu ne spune nimic referitor la modul de a trata boala, tot asa trebuie sa cream o stiinta a copilului, pt ca instinctul nostru ramane mut cu privire la modul de a trata in mod adecvat dezvoltarea copilului. E. Claparede ,, Psihologia copilului Erau identificate mai multe cauze generatoare de confuzie si prejudecata in domeniul pedagogiei: 1. De ordin epistemologic: pedagogia este lipsita de demnitatea epistemological a stiintelor adevarate (exacte). Ea nu este o stiinta adevarata pt ca nu presupune precizie si exactitate. In stiintele socioumane adevarul este relativ, indoielnic, impecis. Dobandirea statutului de stiinte si consolidarea lui se leaga de imprumutul metodologic din domeniul stiintelor exacte ( experimental, observatia ). De la aparitia lor, stiintele psihosociale au determinat adevarate crize in definirea stiintificului, deoarece ele pretind stiintificului nu doar descrierea, ci si cuprinderea lui comprehensiva . 2. De ordin istoric: se invoca adesea un halou peiorativ ce insoteste pedagogia si-si are originea in statutul inferior al sclavului care se ocupa de copii. In antichitate era numit pedagog, sclavul care se ocupa de copii. Si astazi in scoli exista personae cu aceasta titulatura si acre au sarcina pe linie administrative. 3. De ordin ideologic: educatia a fost situata intr-o relatie de dependenta fata de sistemul ideologiilor politice, fata de ideologia dominanta. Faptul ca pedagogia impunea anumite proiecte de lectii, ea impunea vehicularea unor idei si sintagme care de cele mai multe ori, pt noi trimit la vechiul regim politic. Conturarea unui nou tip de om potrivit unui regim aflat la putere. Daca ideologia inseamna o ide in serviviul unei puteri, ce putere va fi mai mare decat aceea de a influenta copilul si de a forma noul cetatean.

Definitie: educatia este un fenomen politic care se raporteaza nu numai la ceea ce este (este satisfacuta astfel functia descriptiveexplicativa a oricarei stiinte si teorii stiintifice) ci si la ceea ce trebie sa fie; astfel teoria pedagogica nu este neutra si nici nu trebuie sa fie. Functia teoriei pedagogige nu este doar stiintifica ci si ideological, pt ca educatia ne determina modul de a gandi, a simti, a actiona. In procesul educational, ii vom transmite copilului modelele comportamentale pe acre le considera adecvate pt o anume societate si pe care un grup sau societate le considera dezirabile, sanctionand derapajul de la normele stabilite. Astfel, mediul educational contribuie in mod explicit sau implicit la raspandirea ideilor politice. Ideologia nu e doar politica, iar recunoasterea imposibilitatii unei totale neutralitati a discursului pedagogic in raport cu ideologiile politice nu inseamna justificarea transformarii acestora in instrumente puse in slujba unei ideologii politice. Accentuand dependenta sociala a fenomenului educational, exprimata in pedagogia generala a inceputului de secol , E. Durckheim va conditiona sociologic, insasi posibilitatea unei stiinte a educatiei. El afirma ca stiinta educatiei e chiar sociologia educatiei (1980). Pedagogia ramane o ,,speculatie de alta natura. Mai exact ,,o teorie practica. Mialarede, in lucrarea ,,Introducere in stiintele educatiei (1985) spune ca obiectul stiintei peagogice il constituie identificarea legilor fundamentale ale fenomenului educational. Mialarede va folosi pt prima data in 1985 termenul de ,,stiintele educatiei si nu de ,,stiinta educatiei. Trecerea aceasta constitutie mai mult decat un detaliu grammatical. Semnificatia pluralului este aceea a unei rupturi epistemologice (demersul pluridisciplinar asupra educatiei inlocuieste demersul monodisciplinar). Claparede a utilizat aceeasi terminologie in 1912, cand s-a infiintat Institutul de stiinte ale aducatiei cu subtitlul Institutul Jean Jack Rosseau. Concluzia: stiintele educatiei apar ca program de formare interdisciplinara din acest moment.

C sfc r a ti t l re ua e l ii ae sin o dc t i a e i
1. Stiintele care studiaza conditiile generale si locale ale institutiei scolare: Istoria educatiei si a pedagogiei Sociologia eduactiei Etnologia educatiei Demografia scolara (polulatia scolara) Economia educatiei Educatia comparata

2. Stiintele care studiaza situatiile si faptele educationale (relatia pedagogica si actul educativ propriu-zis): Stiinte care studiaza conditiile immediate ale actului educativ: - fiziologia educatiei - psihologia educatiei - psihopedagogia grupurilor mici - stiintele comunicarii Didacticile speciale ale diferitelor discipline de invataman Stiinta metodelor si tehnicilor de predare (metodologia) Stiinta evaluarii (notarea)

3. Stiintele consacrate reflectiei si evolutiei Filosofia educatiei Planificarea educationala si teoria modelelor

S i t l e ua e t n e dc t i i e i
Reprezentarea grafica a clasificarii realizata de Mialarede, evidentiaza ca stiintele pedagogice constituie un ansamblu al stiintelor educatiei. Autorul subliniaza ca stiintele educatiei au toate acelasi obiect: educatia. Iar educatia e in masura sa asigure unitatea si coerenta diversitatii stiintelor educatiei. Pedagogul roman George Vaideanu, spune ca interdisciplinaritatea nu anuleaza disciplinaritatea, adica interesul pt fiecare disciplina in parte. Ea dezvolta conexiuni, incercand sa diminueze ,,inchiderile sau granitele stanjenitoare. Asistam in prezent la inlocuirea expresiei ,,stiintele educatiei cu singularul ,,stiinta educatiei, insa nu in formula initiala a unei stiinte a educatiei fundamentata pe o stiinta de baza ( care inainte era biologia, psihologia sau sociologia), ci intr-o noua formula cesi propune sa valorifice toate avantajele abordarii pluridisciplinare. Se rezolva in acelasi timp, problema epistemologica a specificitatii, a unicitatii si coerentei demersurilor stiintifice asupra educatiei.

Intemeierea epistemologica a acestor demersuri, presupune afirmarea existentei unor stiinte ale educatiei. In 1991, se publica ,,Pedagogia generala (Mialarede) unde se arata ca demersul educativ al pedagogiei presupune o clarificare mai precisa a statutului acestei discipline si a raporturilor sale cu stiinta si filosofia. J. Piaget,,Cercetare de psihologie genetica si epistemologie genetica