Notiunea de management,managementul ca stiinta si arta

Specialistii considera ca managementul este stiinta care se bazeaza pe legi,principii metode si tehnici rigulos stabilite.Managementul stiintific este considerat ca fiind o practica a conducerii realizata pe baze stiintifice care o constituie stiinta manageriala. Stiinta manageriala are ca principal obiectiv studierea relatiilor de conducere din sistemul social,descoperirea,legitatea si principii care guverneaza aceste principii conceperea de noi sisteme ,metode si tehnici precum si modalitatile de conducere care au ca scop sa asigure optimizarea functionarii acestui sistem. Managementul este considerat o arta care se bazeaza pe intuitia,perceptia maiestria talentul indemanarea in a utiliza metode si tehnicile elaborate de stiinta managementului. Dealungul timpului sau prefigurat mai multe scoli de management dintre acestea cele mai semnificative sunt : 1)Sc.Clasica,Sc Managementului Stiintific 2)Sc relatiilor umane sau a compartimentului uman 3)Sc empirica 4)Sc sistemelor sociale 5)Noua scoala de Management

1) Scoala clasica.
Reprezentanti :F.W.Taylor,H.Fayol,R.Huxie. A aparut la inceputul secolului 20 si reprezinta prima directie in dezvoltarea teoriei managementului organizational. Principalele probleme carora si-au concentrat atentia reprezentantii scolii clasice : - specificarea detaliata a functiilor in conformitate cu obiectivele si strategia firmei - gruparea lucrarilor activitatilor in sectoare,a sectoarelor in servicii si in subdiviziuni compartimentale mai mari - delegarea autoritatii - fixarea responsabilitatilor pentru indeplinirea sarcinilor - stabilirea relatiilor,formelor dintre lucrator pentru ca fiecare sa-si cunoasca rolul si locul in grup - organizarea activitatii executantilor Aparatul national si problemele puse de aceasta scoala precum si unele directii in rezolvarea acestor probleme au intrat in teoria si practica managementului organizational. Organizatia este privita ca fiind formala(proiectata din timp de specialisti cu un sistem de comportament prescris de oamenii situati pe treptele superioare ale ierarhiei si orice abatere de la aceasta structura fiind considerate o incalcare a starii normale de lucruri in dauna deficientei) Scoala clasica considera organizatia ca fiiind un sistem ierarhic de tip functional precis reglementata de sus in jos care este bazata pe definirea clara a functiilor si sarcinilor pe specializarea fiecarei functii,este conceputa de baza principiilor unitatilor de management si unitatii de decizie si construita in asa fel incat sa aiba un aparat de conducere functional cat mai economicos.Organizatia este conceputa ca fiind un sistem inchis lipsita de orice fel de legaturi cu mediul exterior fapt care a condus la ignorarea aspectelor psihologice ale comportamanetului uman. Scoala clasica este legata in special de lucrarile lui Taylor iar principalele idei formulate de acestea sunt : - crearea unui fundament stiintific pentru fiecare element al muncii care sa inlocuiasca metodele de lucru traditionale cu studierea stiintifica a fiecarui element,component al muncii - selectarea ,instruirea si perfectionarea pe baze stiintifice a muncitorilor in locul practicii ,de a lasa pe seama acestora alegerea locului de munca si calificarea lor - cooperarea intre manager si muncitor in scopul introducerii si implementarii a sistemului stiintific de organizare a muncii - repartizarea pe cat este posibila a sarcinilor de munca intre manager si lucrator fiecare grup preluand munca pe care stie sa o faca cel mai bine. Taylor a abordat organizatia de pe pozitii mecaniciste ca fiind formala prin excelenta care nu cunoaste si respinge orice noi relatii de servicii neprescrise in continutul functional.Un rol esential in managementul stiintific al lui Taylor il ocupa complexul de masuri numit de el studiul muncii. Analizand atent miscarile diferitelor muncitori urmarind executarea operatiilor Taylor a cerut defalcarea fiecarei operatii in componente elementare si folosind cronometrarea sa creeze metode ideale de munca.O atentie deosebita a acordat-o problemei alegerii si pregatirii muncitorilor fiecarui muncitor trebuie sa i se incredinteze acea lucrare pe care stie sa o faca cel mai bine.Taylor a inlocuit sistemul liniar de organizare cand fiecare muncitor primea sarcini de la un singur sef cu sistemul de diviziune a muncii maistrului conform caruia fiecare muncitor primea sarcini de la 8 manageri ingust specializati. Fundamentand necesitatea separarii planificarii ca functie a managementului a cerut sa se planifice din timp metodele de munca intreaga activitate de productie a intreprinderii.Taylor a respins munca in brigada inlocuind-o cu salarizarea in acord direct individual. Meritul incontestabil a lui Faylor consta in faptul ca a propus separarea activitatii propriu-zise de conducere ca obiect distinct de cercetare .A fost primul care a incetat sa considere managementul ca privilegiu ,ca raspundere deosebita a conducerii de varf.

Faylor a formulat 14 principii aplicabile la toate sferele de activitate : 1) Diviziunea muncii 2) Autoritatea 3) Disciplina 4) Unitatea de comanda 5) Unitate de conducere 6) Subordonarea intereselor personale celor generale 7) Recompensele 8) Centralizarea 9) Lantul scalar 10) Ordinea 11) Egalitatea 12) Stabilirea functiilor personalului 13) Initiativa 14) Spiritul operativ In cadrul acestor principii separa pe cele mai importante si anume unitatea de comanda si unitatea de conducere.Aceasta inseamna ca un executant trebuie sa indeplineasca ordine numai de la un singur sef ca pe ansamblul actiunilor care urmaresc unul si acelasi scop trebuie sa fie un singur manager si un singur program Concluzii la scoala clasica 1) Reprezentantii scolii clasice considera organizarea ca fiind formala iar conditiile ca o contributie si punerea in practica a organizarea unui anumit sistem strict de reguli ,principii si recomandari obligatorii de indeplinit 2) O asemenea organizatie are un caracter impus iar elementele structurale ale organizatiei trebuie sa functioneze ca un mecanism lipsit de personalitate 3) Individul in acest sistem este izolat de altii si trebuie sa fie adaptat cu ajutorul unor parghii economice formale iar organizatia in ansamblu are un caracter inchis

2) Scoala relatiilor umane

Scoala relatiilor umane este legata in mod direct de Elton Mayo care a efectuat o serie de cercetari asupra unui numar insemnat de ingineri si functionari si a ajuns la concluzia : - productivitatea muncitorilor este determinata mai curand de normele de grup decat de posibilitatile fizice ale acestora.Aceste reguli nescrise se dezvolta ca mijloace de conducere a relatiilor de grup iar in procesul dezvoltarii schimba fata organizatiei formale desi nu intotdeauna intra in contradictie cu aceasta Asemenea norme de grup sunt o parte a organizatiei informale adica a acelor elemete de comportament care nu au fost stabilite de administratori sau nu sunt sprijinite in mod deschis de aceasta.Aceasta organizatie formala nu apare numai pentru satisfacerea necesitatilor individuale,ea poate sa apara pentru compensarea lipsurilor din procesele si procedurile oficiale - muncitorii actioneaza sau adopta decizii mult mai frecvent in calitate de mebri ai grupului decat ca indivizi izolati.Nici un membru a grupului nu poate comunica mai mult timp cu grupul daca nu-si adapteaza comportamentul la normele de grup. - importanta liderilor informali pentru atingerea obiectivelor grupului stabilirea si mentinerea normelor de grup Soala relatiilor umane a inlocuit conceptia sistemului autoritar al organizarii cu conceptia sistemului participativ si a avut ca obiect al cercetarilor ceea ce sc.clasica nu a avut in vedere si anume motivele psihologice ale comportamentului oamenilor in procesul de productie,relatiile de grup,normele de grup problemele conflictului si ale colaborarii barierelor in comunicare organizarea neformala deci a introdus in teoria managementului elemente comportamentale intr-o forma integrata. Principalele probleme care au constituit obiectivul cercetarilor reprezentantilor sc.relatiilor umane sunt : 1)Motivarea individuala si comportamentul de grup 2)Comportamentul grupurilor de muncitori 3)Liderii 4)Comportamentul intergrupurilor Psihologia defineste motivul acel eveniment fapt care actioneaza comportamentul sau il mentine si orienteaza imediat ce organismul este scos din starea de repaus.Exista mai multe teorii ale motivarii dar dintre acestea doar teoria lui Abrahaw Maslov este frecventa Teoria lui David Mc.Creland afirma nevoia de putere ,de afiliere.Conform acestei teorii se analizeaza modul in care actioneaza individul mai putin si se pune accent in special pe activitati in grup. El spune ca grupurile pot fi analizate tinandu-se seama de 3 motive : 1) Nevoia de afiliere sau de apartenenta 2) Nevoia de putere 3) Nevoia de succes in atingerea obiectivelor Creland sustine ca pentru ca un conducator sa ajunga lider sa aiba o mare nevoie de putere si o nevoie mare in atingerea obiectivului este caracterizat conducatorul care prefera sa lucreze izolat o mare nevoie de afiliere poate in anumite situatii sa conduca la lipsa de eficienta a lucratorului generata de teama de a inrautati relatiile existente in grup. Desi conceptia lui Creland poate fi utilizata pentru imbunatatirea climatului organizational motivarea personalului fiind o componenta a acestui climat.In teoria lui sunt mai multe elemente discutabile prin care metodologia cercetarii clasificarea motivarii excesive de simplificata

Teoria celor doi factori motivatori sau teoria motivationala a lui F.Herzberg.Modelul care sta la baza acestei teorii este rezultatul unei cercetari ample in care persoanele implicate in esantion au fost solicitate sa descrie amanuntit evenimentele care i-au determinat sa simta deplina satisfactie sau insatisfactie in munca.Emotiile pozitive generate de munca au fost legate de continutul muncii si de factorii exteriori cum sunt conditiile de munca Conditiile proaste de munca au generat insatisfactia in munca. F.Herzberg trage concluzia ca oamenilor le sunt proprii doua tipuri de necesitati : - evitarea suferintei - evitarea cresterii psihologice Pentru ai feri pe subordonati de insatisfactii managerul trebuie sa creeze conditii favorabile de munca managerul corespunzator,conditii de munca bune,salariile statutul social,relatiile interpersonale sunt considerate ca reprezentand factori igienici in sensul ca ajuta la prevenirea insatisfactiei in munca. Factorii care determina continutul muncii - indeplinirea sarcinilor - recunoasterea succesului - cresterea responsabilitatii - posibilitatea cresterii profesionale acest factori sunt considerat factori motivatori Prezenta lor duce la un grad inalt de satisfactie insa lipsa nevoii de succes si autoexprimare a personalului deoarece pe aceasta cale se poate stimula comportamentul acestuia in timp ce imbunatatirea conditiilor de munca inlatura numai insatisfactia Teoria asteptarilor In aceasta teorie se evidentiaza importanta legaturii dintre efort si recompensa afirmandu-se ca pentru o recompensa corespunzatoare trebuie ca o anumita persoana sa depuna un efort iar acea persoana trebuie sa creada ca efortul sau va mari posibilitatea de obtinere a recompensei respective. Unele recompense vin oricum indiferent de efortul depus,deci nu le putem include in categoria factorilor motivationali eficienti in schimb altele sunt legate de efort si constituie o motivatie.Exista recompense legate de efort intr-un mod probabilistic ceea ce inseamna ca recompensele nu sunt garantate chiar in conditii in care se depune un anumit efort Teoria X si Y a lui Dougla Mc. Gregor. Cea mai consecventa teorie a motivatiei in cadrul sc.relatiilor umane a fost elaborata de D.Mc.G care in teoria X porneste de la urmatoarele premise : - fiinta umana medie este de la natura predispusa la delasare in munca si lucreaza cat mai putin - nu are suficienta ambitie,nu-i plac responsabilitatile si doreste sa fie condusa - este egocentrica de la natura adica indiferenta fata de nevoile organizatiei - prin natura sa este impotriva schimbarilor - este o prada usoara pentru sarlatani si demagogi Teoria X pune accent pe tactica controlului pe proceduri si metode care dau posibilitati oamenilor sa li se atribuie sarcini si sa se stabileasca daca iau indeplinit sau nu si in consecinta sa aplice sanctiuni sau recompense Intrucat la baza sta teoria ca pe oameni trebuie sa-i silesti sa faca ceea ce este necesar pentru succesul intreprinderii,atentia este indreptata spre functia de control. Teoria Y 1) Oamenii nu sunt prin natura lor pasivi si nu se opun obiectivelor organizatiei 2) Motivarea,posibilitatea de dezvoltat capacitatea de asi asuma responsabilitati,disponibilitatea de a-si directiona activitatile catre atingerea obiectivelor organizatiei,toate acestea se afla in oameni si nu se inoculeaza in acestia de catre manageri.Sarcina managerului este aceea de a ajuta oamenii sa fie constienti de asemenea calitati si sa se dezvolte 3) O sarcina importanta a managerilor consta in a crea asemenea conditii in organizatie si a folosi acele metode de lucru care i-ar ajuta pe oameni sa-si atinga propriiloe lor obiective concentrandu-si eforturile spre atingerea obiectivelor organizatiei Teoria Y acorda o atentie deosebita matura relatiilor reciproce creari mediului care concura la opozitia fidelitatii fata de obiectul organizatiei Caracteristicile scolii relatiilor umane : 1) Atentia este concentrata nu asupra persoanelor ci a grupurilor 2) Integrarea persoanelor se bazeaza pe increderea acordata acestora 3) Deciziile care se iau sunt considerate descrentralizate 4) Eficacitatea individuala depinde de simtul responsabilitatii si mai putin de control 5) Coordonatorii grupurilor sunt considerati centre de comunicatii intra si intergrupuri Contributiile aduse de la scoala relatiilor umane 1) Recunoasterea factorului uman si a comunicatiilor 2) Deplasarea accentului de pe relatiile formale spre relatiile neformale 3) Realizarea tranzitiei intre scoala clasica si scolile moderne de M 4) Concentrarea asupra relatiilor de munca si mai putin asupra structurii organizatorice 5) Se pune accent pe diversificarea muncii 6) Se pune accent pe cresterea rolului deregarii de autoritate si descentralizarii

3) Scoala sistemelor sociale

Reprezentanti : - T.Parson,R.Marton,L von Bertalanfly,A.Rappaport,C.I.Bernard,H.A.Simon,P.Selznick Din punct de vedere teoretic scoala sistemelor sociala sa formata in principal sub influenta conceptiilor analizei functional structuraliste dezvoltate de T.Parson, R.Marton precum si a teoriei generale a sistemelor formulata de L von Bertalanfly si A.Rappaport , C.I.Bernard Aceasta scoala a incercat de pe pozitiile celor mai noi conceptii sociologice sa analizeze critic tezele scolilor anterioare privind natura si metodele managementuluii si sa teoretizeze noua practica in acest domeniu.Reprezentantii acestei scoli considera organizatia ca fiind un sistem complex formata dintr-o serie de subsisteme .Ca subsistem este considerat individual,ca membru a oragnizatiei structura neformala ,statusu si rolurile Ca sistem este considerat si mediul inconjurator in care functioneaza intreprinderea .Intreprinderea se considera ca este o retea de centre decizionale legate intre ele si cu lumea exterioara prin canale de comunicatii. Scoala sistemelor sociale a elaborat o metodologie proprie privind proiectarea structurilor oragnizatorice considerand ca structura orgnizatiei trebuie conceputa in asa fel incat sa faciliteze procesul decizional.Intrucat decizia depinde de informatii iar acestea depind de comunicatii concluzia este ca o structura oraganizatorica se proiecteaza pe baza analizei nevoilor informationale si a canalelor de comunicatii Aceasta se considera ca notiune metodologica notiune de legatura procese de legaturi distingandu-se 3 asemenea procese : 1) Comunicatia care se aprecieaza ca fiind metoda prin intermediul careia se genereaza actiune in diferite parti ale sistemului iar apoi se controleaza aceste actiuni 2) Echilibrul considerat ca mecanism prin intermediul careia se asigura stabilitatea sistemului.Adaptarea acestuia la conditiile in permanenta schimbare 3) Luarea deciziilor reprezentand cel mai important mijloc de reglare si conducere strategica Parsons considera ca echilibrul sistemului este asigurat prin respectarea urmatoarelor cerinte : - se refera la functia de alegere si de atingere a obiectivelor stabilite - adaptarea tuturor componentelor sistemului - integrarea tuturor componentelor sistemului - reglarea tuturor presiunilor ascunse in sistem Bernard prefigureaza 4 elemente ale motivatiei: - motivatia materiala - motivatia nemateriala - conditia fizica de munca - motivatia spirituala Pune accent pe legatura dintre accord si satisfactie considerand ca recompensa materiala are o importanta hotaratoare pana la anumite limite si departajeaza stimulentele generale care influenteaza asupra comportarii omului in 4 grupe 1) Caracterul atragator al muncii 2) Conditiile de munca,concordanta acestora cu deprinderile si conceptiile de munca a individului 3) Posibilitatea de a simti propria participare la desfasurarea evenimentelor 4) Posibilitatea de a comunica cu alte persoane Pune un accent deosebit pe organizarea formala si neformala .H.A.Simon considera organizatia ca fiind un sistem in care oamenii sunt mecanisme care iau decizii.El acorda importanta diferitelor principii organizatorice si metode matematice folosite in procesul luarii deciziilor desi neaga posibilitatea obtinerii unei decizii in intregime rationale folosind aceste mijloace sustine ca inpartirea oraganizatiei in compartimente trebuie sa se realizeze pe baza acelor tipuri de decizii care se vor lua iar printre principalele criterii de apreciere a structurii organizatorice se inscrie si influenta pe care o are aceasta asupra comportamentului uman P.Selznick considera ca la constituirea compartimentelor trebuie sa se tina seama de tendinta spre autonomie proprie a acestora.In acelasi timp acorda o atentie deosebita mecanismelor care unesc organizatiile si grupurile care are diferite obiective ocupandu-se in mare masura de problemele conflictului si integrarii Concluzii privind scoala Reprezentantii acestei scoli trateaza problemele intreprinerii din mai multe puncte de vedere :cibernetic,structural al relatiilor umane.Intreprinderea spun acestia este o unitate a componentelor ei interconditionate si interconectate in cadrul unui ansamblu complex alcatuit din oameni,masini resurse,produse intre care se stabilesc legaturi.In acelasi timp intreprinderea trebuie sa se adapteze mediului extern in care traieste si se dezvolta .Pentru aceasta se impune crearea unui sistem de comunicatii care sa permita cadrelor de conducere sa ia deciziile cele mai eficiente.O mare atentie acorda comportamentului oamenilor si motivatiei Criticile aduse scolii : - inscrierea neclara in domeniul stiintei managementului a unora dintre tezele formulate - ignorarea unor elemente importante ale managementului :baza tehnico-materiala si caile de aplicare a deciziilor - exagerarea pozitiei ierarhice si rolului ei in cadrul organizatiei.

4) Noua scoala de managemet

In ultimii ani o importanta dominanta in solutionarea stiintifica a problemelor de managemet o au diferite directii de cercetare legate de cibernetica,cercetarile operationale,analiza de sistem,metodele matematice economice si de folosire a tehnicii de calcul.Aceste cercetari tind sa introduca in stiinta managementului metodele si aparatul stiintelor exacte.Acest elemet a determinat multi specialisti ai domeniului sa uneasca aceste tendinte intr-o scoala unitara denumita,,Noua Scoala in teoria Managementului. Cercetarile operationale au aparut in 1940 in Anglia in legatura cu necesitatea solutionarii unor probleme militare teoretice si practice.Initial cercetarea operationala sa redus la elaborarea mijloacelor de analiza a problemei considerata ca un intreg fara impartirea acesteia in parti componente.Ulterior cercetarea operationala sa transformat intr-o activitate comuna a unor specialisti de profiluri diferite intr-o ramura independenta a stiintei si practicii organizatorice si sa impartit in doua directii principale : 1) Prima este legata de conceperea de modele matematice pentru cele mai importante supraprobleme ale managementului cum ar fi problemele stocurilor,repartizarea produselor limitate cantitativ intre diferiti consumatori,problema servirii in masa,alegerea itinerariilor si ordonantarea lucrarilor in timp,inlocuirea echipamentelor si utilajelor,probeleme de teoria jocarilor de problemele matematice ale cercetarilor operationale este strans legat domeniul asa-ziselor metode in retea cum ar fi de exemplu metoda drumului critic si metoda pert Aparitia diferitelor sisteme de management,metode de planificare pe termen lung de programare de prognoza a fost conditionata de necesitatea crearii conditiilor cerute de adoptarea corecta de deciziilor in situatia in care managerul se confrunta cu cantitati imense de informatii,cu mii de factori a caror evidenta ,evaluare si integrare nu sunt posibile in conditiile unei organizari clasice a conducerii Avantajele aplicate sistemului pert si drumului critic constau in posibilitatea optimizarii programului de lucrari prin reducerea,,evenimentelor criticeadica a trecerii,,lanturilor critice in necritice.In urma perfectionarii metodei pert initiale sau obtinut metodele :PERT-TIME,PERT-COST,PERT-LOB,. Metoda PERT-TIME asigura conducerea lucrarilor prin informatii continue privind mersul acestor lucrari si permite sa se determine influenta unui eveniment asupra altuia Metoda PERT-COST ofera posibilitatea sa se optimizeze costul programelor sa se planifice timpul si mijloacele financiare,sa se determine timpul si costul fiecarei lucrari,sa se prevada abaterile posibile de la graficul de lucrari si devizul de cheltuieli pe felul de lucrari Metoda PERT-LOB este folosita in special in procesul managementului a trecerii din faza de concepere a prototipului la productia in masa. 2) A doua directie a cercetarilor operationale pune accent nu atat formalizarea matematica a problemelor de management si pe introducerea metodelor axacte cat mai ales pe folosirea principiilor de studiu a operatiilor ca un tot unitar.La inceputul anilor 1950 in cadrul managementului stiintific a aparut o noua stiinta si anume teoria deciziilor de management care a fost gandita ca o dezvoltare a cercetarilor operationale.Adeptii acestei teorii acorda o atentie principala procesului de adoptare a deciziilor formularii principiilor de alegere de stabilire a criteriilor decizionale si a modalitatilor de gasire a solutiilor potrivit principiilor stabilite.Adeptii acestei teorii afirma ca procesul edicizional contituie coloana vertebrala a activitatii de management ce determina trasaturile specifice ale acestora. Incercarile in acest domeniu se desfasoara in 2 directii : - prima se ocupa de modelarea matematica a proceselor decizionale in forme in care acestea se realizeaza in colectivele decizionale - o doua si-a concentrat eforturile catre elaborarea algoritmilor care permit obtinerea unei decizii optime In cadrul noii scoli a aparut si un alt punct de vedere potrivit caruia trasaturile caracteristice ale managementului sunt strans legate de latura economica a activitatii sistemelor. In centrul acestei scoli se afla sarcina cuantificarii si masurarii matematice a fenomenelor economice.Acest punct de vedere a dat nastere asa zisei abordari econometrice in analiza si programarea proceselor de management 3) A treia grupa de reprezentanti ai noii scoli vede particularitatile specifice ale problemelor de management in larga folosire a asazisei informatii expert care este informatie sub forma comunicarii parerilor convingerilor a cercetarilor sistematice.Cercetarile acestei grupe se desfasoara in directia conceperii dezvoltarii teoretice a sistemelor de prognoza In cadrul noii scoli de teoria managementului in anii 70-80 a avut loc un proces intens de formare a unor noi abordari in rezolvarea problemelor de orgnizare si conducere care se deosebesc calitativ de cercetarile clasice.Acest proces este conditionat pe de o parte de noile sarcini pe care le ridica sistemul de management a productiei contemporane iar pe de alta parte de dezvoltarea diferitelor directii ale stiintei si tehnici care inarmeaza pe cercetarea problemei de management cu noi metode stiintifice de analiza si puternici mijloace tehnice. Analiza de sistem a aparut pe deoparte ca urmare a generalizarii experientei specialistilor in cercetarile operationale iar pe de alta parte ca urmare a dezvoltarii teoriei generale a sistemelor.Abordarea sistematica pleaca de la premiza ca orice retea organizatorica este un sistem,fiecare element component a acestuia avand anumite obiective bine precizate si limitate Sarcina principala a abordarii sistemului consta in cresterea optima a eficientei functionarii organizatiei in ansamblu ceea ce inseamna optimizarea fara exceptie a tuturor elementelor acestuia.Conceptia actuala si de perspectiva a managementului a fost subliniata de catre Petre Drucker si anume : 1) Managementul este general afirmandu-se in toate directiile 2) Dezvoltarea sistemelor de inovare reprezinta trasatura caracteristica a managementului modern 3) Managementul este orientat spre sporirea continua a productivitatii intelectuale si fizice 4) Managementul se bazeaza pe traditiile culturale,sociale si politici ale fiecarei tari pe conditii istorice de dezvoltare a acesteia 5) Managementul reprezinta factor de sporire a eficientei activitatii organizatiei.