P. 1
Rolul Educatiei in Formarea Personalitatii

Rolul Educatiei in Formarea Personalitatii

|Views: 306|Likes:
Published by Dora Teodora

More info:

Published by: Dora Teodora on Feb 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Rolul educaț iei în dezvoltarea personalităț ii

Întocmit de:
Marchiș Teodora Grupa 6(An II,GT)

1

educatia permanenta devine o necesitate a societatii contemporane. Dar. dinamismului. nivelul crescut al aspiratiilor individuale.Caracteristica definitorie a omului este aceea de a fi nu numai un produs al evolutiei biologice naturale . criza modelelor relationale si de viata. pe tot parcursul vietii sale. evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii.in primul rand . Ea a aparut odata cu societatea. mobilitatea profesiilor. 2 . considera ca si "batranii trebuie sa invete". chiar si in aceste conditii. reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa ordoneze o realitate specifica secolului nostru. de la leagan pana la mormant". realizat de familie. Cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul social schitat de accelerarea schimbarilor. marile personalitati ale omenirii. dar si ale individului. necesitatea educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrarii dinamice a omului in societate. educatia are in mod implicit si un caracter istoric. Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii. Limbajul . societate are ca scop pregatirea educatului pentru educatie. In trecut. Comenius sustine ca "pentru fiecare om viata este o scoala. evolutia stiintelor. Asadar. ci un rezultat al procesului de insertie sociala . individul . educatia ca proces de modelare a personalitatii. In afara culturii si mediului social . Seneca de exemplu. fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a societatii. gandirea si vointa nu sunt caracteristici intrinseci biotipului . Ca orice fenomen social. sporirea timpului liber. Deci. Mai nou. precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii sociale. educatia se referea doar la o etapa din viata omului. ci un "hominid" destul de putin adaptat in lupta pentru existenta . scoala. Scopul fundamental al educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul. ci .al unei modelari sociale si culturale a personalitatii . chiar daca ar supravietui fizic nu ar deveni inca o fiinta umana in sensul plenar al acestui termen . iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat este omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii". sentimentul demnitatii personale. nevoia de incredere in viitor si in progres. au insistat pe ideea ca educatia este necesar sa se exercite asupra individului.

Ereditatea este o insusire biologica generala a organismelor vii ce se manifesta prin transmiterea unor caractere morfofiziologice de la ascendenti la descendenti . Pavelcu spunand ca: "nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte''. ca si in reflexele si 3 . O astfel de activitate a avut in vedere academicianul V. Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale. mediu si educatie . de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare. care impune determinari specifice relatiei dintre componentele biopsihice si cele sociale Pentru a putea clarifica dialectica relatiei dintre ereditate . se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire. priceperi si deprinderi se stimuleaza nevoia continua de educatie. Pregatirea pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. Exista o ereditate generala (a speciei) si o ereditate speciala (particulara) care se manifesta in transmiterea unor caracteristici individualizatoare Orice om se naste cu un patrimoniu genetic denumit de regula .Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte externe sau interne. a activitatii profesionale consta in a provoca in constiinta educatului. nevoia de educatie. Educatia pregateste autoeducatia intr-un sens dublu: ofera o "baza de lansare". Incepand cu primit ani de viata.premisa naturala a dezvoltarii psihoindividuale . de perfectionare. mediu si educatie este nevoie sa clarificam mai intai notiunile respective Ereditatea . ii formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter independent si ii cultiva increderea in sine. Aceasta "nastere" a personalitatii se realizeaza in procesul socializarii . Ce mosteneste individul prin ereditate ? Mai intai datele esentiale ale speciei umane particularizate in "schema" corporala. genotip . Menirea scolii. igienico-sanitare. Factorii dezvoltarii personalitatii Majoritatea covarsitoare a specialistilor inclina astazi spre teza ca personalitatea este o rezultanta a interactiunii dialectice dintre ereditate . in diversitatea organelor de simt si a sistemelor anatomice . Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii. In stabilirea rolului patrimoniului genetic in procesul dezvoltarii trebuie sa lamurim mai intai continutul ereditatii . Numai o angajare completa in ceea ce intreprinde personalitatea este capabila sa devina forta motrice care aduce progres de ordin cantitativ si calitativ in procesul educational. prin sistemul de cunostinte.

fauna . indeosebi capacitatea omului de a reactiona plastic si variabil la influentele mediului si educatiei . Polivalenta insusirilor ereditare este caracteristica lor cea mai semnificativa sub raport educational . Mediul fizic este cadrul natural in care se desfasoara viata oamenilor . Aceste predispozitii au un caracter larg si polivalent . unele particularitati anatomo-fiziologice ale analizatori-lor si ale raporturilor de intensitate si echilibru dintre procesele nervoase fundamentale .uman al dezvoltarii psihoindividuale . Majoritatea cercetarilor actuale conduce spre concluzia ca potentialul genetic al omului constituie premisa indispensabila a dezvoltarii si formarii personalitatii . Impactul sau asupra dezvoltarii psihice a copilului este nesemnificativ . Ce inseamna si cum se manifesta polivalenta ereditatii ? Ea consta in faptul ca acelasi ansamblu de predispozitii ereditare poate evolua in sensuri diferite in conditii diferite de mediu si educatie . elementele ereditare constituie un ansamblu de predispozitii ce stau la baza dezvoltarii individului . degradarea echilibrului ecologic etc. ci si in cel al dezvoltarii diferitelor procese si functii ale vietii psihice) . Dar cele mai importante din punctul de vedere al educabilitatii . a ochilor .Nu exista dovezi ca particularitatile mediului fizic (clima . Mediul este constituit din ansamblul conditiilor materiale si sociale ce contureaza cadrul de existenta si de dezvoltare a omului . sunt caracteristicile ereditare cu valoare functionala dintre care se detaseaza plasticitatea sistemului nervos central. Sub raportul semnificatiilor psihopedagogice . care anuleaza teza eronata a caracterului determinant si performant al ereditatii in evolutia omului .) ar influenta nemijlocit caracteristicile si continuturile dezvoltarii psihice a copilului .cu precadere . El este un ansamblu de conditii .cadrul socio . Mediul .Cu toate acestea anumite schimbari ce sau produs si se produs au efecte nocive ( poluare . Influenta mediului fizic este mediata totdeauna de factorii sociali .) Influenta cea mai importanta o exercita insa mediul social . Din analiza raportului dintre ereditate . etc.mediu .El influenteaza anumite aspecte ale schimbului de substante dintre individ si mediu .excitatia si inhibitia .) sau biochimice . Intre factorii de mediu ce influenteaza procesul dezvoltarii omului putem distinge influente ale mediului fizic (natural sau primar) cele ale mediului social si mai nou dupa studii recente mediul nutritional (dat fiind impactul sau considerabil nu numai in planul cresterii ai maturizarii fizice . ideea polivalentei potentialului genetic . factori si relatii . Prin ereditate "se transmite" . institutii si grupuri sociale si ideologia subadiacenta 4 .trebuintele fundamentale ci mijlocesc interactiunea cu mediul . Determinante genetic sunt si unele insusiri fizice (culoarea parului .educatie trebuie sa retinem . Se poate formula teza ca polivalenta datelor ereditare constituie premisa biologica a educatiei si a educabilitatii . flora etc.

in ultima instanta . de prieteni . orientand procesul formarii si dezvoltarii personalitatii in perspectiva unor finalitati formative explicite . ceea ce face ca influenta diferitelor sale componente sa fie neomogena . . profesionale .culturale . "Copilul cu polivalenta si nedeterminarea sa .de catre ambientul relational informal in care se afla copilul (grupurile de joaca .acestora . care va marca intreaga dezvoltare ulterioara . ca ea nu se poate configura adecvat prin considerarea si actiunea lor paralela . Pe aceasta baza . culturale . Prin intermediul educatiei . Mediul social actioneaza in mod direct . "civilizatia strazii" etc. prin modelele pe care le ofera noului venit comportamentele celorlanti membri ai societatii careia ii apartine si prin acea enciclopedie rezumativa pe care o reprezinta limbajul in care s-a cristalizat intreaga experienta trecuta a grupului . norme . Din acest punct de vedere putem distinge intre influente spontane (informale) si organizate (formale sau institutiona-lizate) . Influentele se diferentiaza nu numai prin forta si continutul lor ci si prin gradul lor de organizare . copilul asimileaza si interiorizeaza . Ceea ce atesta ca maturizarea psihica ce se deruleaza in cadrul trasat de programul genetic al omului este conditionata de caracteristicile influentei mediului ambiant si a celui socio -uman indeosebi . un proces sistematic si organizat de socializare si umanizare . de mediu si de educatie . Educatia este . este prin excelenta un animal educandum . "Cel mai important punct al acordului stiintific 5 .influenteaza neuniform evolutia copilului si a personalitatii sale . Mediul social este neomogen . o fiinta care cheama educatia " (Langeveld) Se poate afirma ca personalitatea copilului este rezultanta actiunii conjugate a factorilor ereditari . ce asigura trecerea de la realitatea pur biologica . avand in vedere ca diverse personaje (de exemplu parintii) care intervin in istoria individului de la inceputul copilariei . mass-media . educationale etc. valori .adesea in mod spontan . la cea sociala . Educatia este factorul care mijloceste interactiunea dintre premisele ereditare si conditiile de mediu . Diversele structuri ale mediului . de asimilare si interiorizare progresiva a elementelor socio. scoala . in mod direct .se edifica personalitatea copilului . Nu pot fi ignorate nici influentele exercitate . ceea ce impune o perioada relativ indelungata de formare si dezvoltare al carui continut si a carei orientare sunt date de finalitatile educatiei . in afara acestuia el ramanand la conditia biologica initiala (cazul fetitelor Amala si Kamala) .transferandu-le in comportamente modele .faza cruciala . cunostinte etc.factor determinant al formarii si dezvoltarii personalitatii .culturale din mediul ambiant . Premisa actiunii educative se afla in conditia naturala a copilului care se naste polivalent si nedeterminat .avand ca premisa predispozitiile ereditare . Educatia . atitudini .social -econo-mice .) 3.sunt ele insesi influentate in personalitatea lor si in comportamentul lor fata de el de catre cultura respectiva . Mediul social permite "umanizarea" copilului . institutiile si organizatiile socio. Componentele mediului social cu cea mai importanta semnificatie educationala sunt : familia .umana .

care este o influenta organizata constienta si finalista. afective . Astfel Democrit afirmase ca in fiecare individ educatia poate crea "o a doua natura" . Trebuie spus . J. un consens ( bazat pe rezultatele investigatiilor stiintifice) asupra interactiunii optime si "echilibrului" (Piaget) dintre factorii interni (ereditari) si factorii externi (ambientali) ai dezvoltarii individului . Acest nivel de "optimalitate " este realizat prin educatie . ca in vreme ce ponderea si semnificatia factorilor interni este mai mare in achizitionarea sau dezvoltarea conduitelor elementare . Comenius aratase ca "nu se afla alt mijloc mai puternic sub Soare pentru imbunatatirea vietii omenesti decat o buna educatie a tineretului" . a carui influenta se realizeaza constant .Kant sustinuse ca "in educatie sta marele secret al perfectiunii naturii omenesti" . trebuie sa admitem semnificatia majora . pe baza investigarii stiintifice a caracteristicilor psihoindividuale ale elevilor . Actiunea ei formativa se afla sub incidenta decisiva a idealului de om al societatii. factorii externi . sistematic . fara insa ca ele "sa actulalizeze " relevant atata timp cat conditiile mediului educatiei nu antreneaza aceasta actualizare Daca factorii interni sunt cei care regleaza ordinea stadiilor dezvoltarii psihice . Exista desigur . trebuie spus ca efectele formative ale actiunii conjugate a factorilor stau sub semnul rolului conducator si determinant al educatiei . Acest rol al educatiei se manifesta atat in planul actiunii . care configureaza un anumit model de personalitate ce urmeaza a fi realizat in practica prin intermediul educatiei .au rol covarsitor in formarea comportamentelor (intelectuale . esentiala a factorilor externi in maturizarea si dezvoltarea psihica a individului. In toate timpurile si oranduirile sociale a existat o atitudine favorabila de incredere in forta si rolul educatiei . durabil .si indeosebi educatia .rezida in faptul ca nici o trasatura sau calitate nu este exclusiv ereditara si nici una nu este exclusiv ambientala la origine" . 6 . Pentru a atinge acest ideal .subliniaza unul dintre cei mai remarcabili specialisti in problema personalitatii . continut si pot accelera ritmurile dezvoltarii (si implicit ale progreselor in achizitionarea cunostintelor si comportamentelor) .) complexe . cu atat influenta lor modelatoare si stimulativa asupra individului este mai mare . Cu toate acestea . actiunea educativa este institutionalizata . de asemenea . cat si in cel al efectelor . cei externi confera orientare . Cu toate acestea .morale etc. Piaget subliniaza ca maturizarea sistemului nervos "deschide doar o serie de posibilitati " . scoala fiind institutia educativa cea mai importanta . Aceasta intrucat ea structureaza un mediu educational optim . consens ce ne fereste de exagerari intr-o directie sau alta . Cu cat actiunea factorilor externi este mai bine organizata si ordonata in perspectiva unor finalitati clare .

care vizeaza descoperirea si valorificarea unor legitati. capacitati si atitudini cognitive. Teoria si metodologia cercetarii pedagogice – are ca obiect de studiu specific: evidentierea fundamentelor epistemologice ale domeniului si a strategiilor de inovare necesare la nivelul activitatilor organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Educatia intelectuala are ca obiectiv fundamental formarea-dezvoltarea constiintei stiintifice realizabila prin dobandirea unor cunostinte. a) Educatia morala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii realizabila prin intermediul valorilor etice care concentreaza toate dimensiunile binelui moral. realizarea si dezvoltarea activitatilor de educatie si instruire organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. obiectivitate. In acest domeniu putem include: Teoria generala a educatiei (care include disciplinele propuse in planul de invatamant al facultatii. c) educatia tehnologica (aplicativa). generale si specifice. in mod special. ordine. sintetizate. e) educatia fizica. la nivelul oricarei activitatii de educatie / instruire: a) educatia morala. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Didactica generala sau de Teoria si metodologia instruirii). in mod obiectiv. vizeaza urmatoarele cinci continuturi generale ale educatiei. sanatate) care confera activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane un cadru dimensional stabil. Teoria generala a instruirii (care include disciplina propuse in planul de invatamant al facultatii. dezvoltat in functie de valorile pedagogice fundamentale evocate. Acest cadru dimensional stabil. realizat / realizabil. adevar. b) Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii "prin stiinta si pentru stiinta". principii si norme de actiune specifice. legitate etc. Teoria si metodologia curriculumului – are ca obiect de studiu specific: proiectarea. d) educatia estetica. Continuturile generale ale educatiei reprezinta ansamblul valorilor pedagogice fundamentale (bine. analizate. frumos. respectiv prin intermediul valorilor stiintei (rigoare.). b) educatia intelectuala. care pot fi aplicate. adevar aplicat / util. cu o 7 .Pedagogia este stiinta socioumana care studiaza educatia la nivelul functiei si a structurii sale specifice prin metodologii de cercetare specifice. apreciate critic la nivelul stiintelor educatiei considerate fundamentale. la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Abordarea problemelor fundamentale ale pedagogiei presupune explicarea si intelegerea conceptelor de baza ale domeniului. precizie. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Fundamentele pedagogiei si Teoria educatiei). prezente. Educatia morala are ca obiectiv fundamental formarea-dezvoltarea constiintei morale care vizeaza optimizarea raporturilor omului cu lumea si cu sine.

mai ales in cadrul procesului de invatamant. Aceste continuturi generale ale educatiei reflecta liniile constante de evolutie a personalitatii umane. Ele au un caracter: . constituind o premisa calitativa absolut necesara pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educatiei – educatia: morala. . educatiei tehnologice / in invatamantul profesional etc.obiectiv. estetica c) Educatia tehnologica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor stiintei aplicate. educatia sanitara moderna. in general. exprimate in termeni de utilitate. educatia pentru democratie. "Noile educatii" "Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei. educatia fata de mass-media. tehnologica. Educatia intelectuala are un rol fundamental in cadrul oricarei activitati de formare-dezvoltare a personalitati. in mod special.integral. . igienicosanitare. a carei calitate de exemplaritate este valorificata la maximum in toate contextele si situatiile pedagogice posibile. educatia pentru schimbare si dezvoltare. fiecarei societati si comunitati. adaptabile la contextul propriu fiecarei etape istorice. e) Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul valorilor sanatatii umane. educatia pentru tehnologie si progres. determinat de aparitia periodica a unor "noi continuturi". d) Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor generale ale frumosului existent in natura. educatia ecologica poate fi integrata la nivelul educatiei morale / in invatamantul primar. determinat de structura de organizare bio-psiho-socio-culturala a personalitatii. arta. in functie de particularitatile acestora dar si de "ciclurile vietii" si de conditiile specifice fiecarui sistem educational / de invatamant (de exemplu. 8 . eficienta. unitar. caracteriala.larga sustinere afectiva. de genul celor instituite in ultimele decenii la nivel de UNESCO: educatia ecologica. motivationala.dinamic. determinat de corelatia pedagogica existenta intre "latura informativa" si "latura formativa" a educatiei intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice.). sportive. educatia casnica moderna.deschis. . productivitate. educatia demografica. realizabila prin dobandirea si practica unei anumite culturi medicale. educatiei intelectuale / in invatamantul liceal. Educatia estetica nu se reduce deci la educatia artistica. societate. Educatia fizica urmareste formarea constiintei fizice. determinat de interdependenta existenta intre educatia intelectualamorala-tehnologica-estetica-fizica.

demersul infuzional . educatie realizata doar pe baza unor influente implicite (educatia informala). chimie. cu obiective specifice dimensiunii educatiei intelectuale).demersul transdisciplinar . pe niveluri si trepte de studii (scoli. dar si la nivelul educatiei: intelectuale . educatia ecologica apare ca disciplina scolara integrata in planul de invatamant.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare distincte (de exemplu.). economie.demersul modular . Educatia formala reprezinta ansamblul actiunilor (si al influentelor) pedagogice proiectate institutional prin structuri organizate sistemic. abordarea problemelor globale ale educatiei ecologice din perspectiva unei echipe formata din profesori de biologie. Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii: a) criteriul proiectarii: educatie institutionala / cu obiective specifice institutionalizate (educatia formala-nonformala). . b) criteriul organizarii: educatie realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala-nonformala).morale . educatie noninstitutionala / realizata implicit. seminarii etice. cu obiective institutionalizate la nivelul programelor scolare). integrate la nivelul unor trepte scolare dar si la nivelul unor dimensiuni ale educatiei (de exemplu.abordarea problematicii "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare (de exemplu.tehnologice .estetice – fizice / igienico-sanitare).abordarea "noilor educatii" la nivelul unor "sinteze stiintifice" propuse anual sau trimestrial/semestrial de "echipe de profesori" (de exemplu. geografiei. geografie. . in cadrul activitatii de formaredezvoltare a personalitatii umane. in invatamantul liceal. succesiv sau simultan. . sociologie. fizica. centre de perfectionare etc. problematica educatiei ecologice este abordata simultan la nivelul biologiei.demersul disciplinar . universitati. fara obiective specifice institutionalizate (educatie informala). chimiei. educatia ecologica abordata ca "modul" in cadrul biologiei. Formele generale ale educatiei Formele generale ale educatiei reprezinta ansamblul actiunilor si al influentelor pedagogice desfasurate.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare. dezbateri tematice. in cadrul unor lectii de sinteza. concursuri scolare etc.. fizicii etc. filosofie etc.Integrarea "noilor educatii" in programele scolare este realizata / realizabila pe baza a patru demersuri de proiectare a continutului instruirii: .) in cadrul unui proces de instruire 9 .

profesionala. cercuri interdisciplinare.realizat cu maximum de rigurozitate in timp si spatiu (plan. activat prin "organisme scolare conexe".226). cursuri universitare. calificative. cursuri. Educatia nonformala completeaza educatia formala intr-un cadru institutionalizat situat in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia. favorabil reusitei pedagogice. George. pe doua circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat in afara clasei: cercuri pe discipline de invatamant. b) orientarea prioritara a "finalitatilor" spre parcurgerea "programei". Educatia nonformala sprijina. direct si indirect. b) exersarea aptitudinilor si a atitudinilor umane intr-un cadru metodic stimulativ. d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase. universitara-postuniversitara. multiplicabile in continuturi specifice. realizata prin corelarea activitatii cadrelor didactice de diferite specialitati la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice". perfectibil. pag. operabile la nivel moral – intelectual – tehnologic – estetic – fizic: a) dobandirea cunostintelor fundamentale in interdependenta lor sistemica. programe. actiunile si influentele sistemului de invatamant. materiale de invatare etc. 1988. deschis. pentru "asigurarea succesului unui numar cat mai mare de elevi si studenti" (Vaideanu. c) aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de integrare scolara-postscolara. materiale de stimulare a invatarii etc. Educatia formala reflecta. 10 . realizata prin: note. Educatia formala este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant. Educatia formala dezvolta urmatoarele obiective generale. ansambluri sportive. extradidactice sau extrascolare.. caracterizari etc. c) invatarea scolara/universitara sistematica. urmatoarele coordonate functionale. valabile la nivelul sistemului si al procesului de invatamant: a) proiectarea pedagogica organizata pe baza de planuri.). programe. in acelasi timp. manuale scolare. aprecieri. sub indrumarea cadrelor didactice de specialitate. manuale. cercuri tematice / transdisciplinare. care asigura dirijarea constienta a raporturilor functional-structurale dintre "educator" si "educat" realizate intr-un context metodologic de predare-invatare-evaluare.

cu resurse moderne: videoteca. universitati populare. radio. televiziune scolara. reciclare.organizarea facultativa. vizite.in comparatie cu activitatile de educatie formala . politic.cateva note specifice: . b) un circuit pedagogic situat in afara scolii: . etc.. cu programe deschise spre interdisciplinaritate si educatie permanenta . organizate pentru valorificarea educativa a timpului liber: cu resurse traditionale: excursii. cu deschideri speciale spre experiment si inovatie. .activitati periscolare. olimpiade scolare/universitare.artistice. ca "solutii alternative" de perfectionare. Activitatile de educatie nonformala au un caracter institutional. fara note sau calificative oficiale. . organizate in mediul socioprofesional. sportiv.evaluarea facultativa. cluburi. concursuri. cursuri. urmare a unor progrese tehnologice permanente: presa scrisa. culturale etc. proiectat si realizat in timp si spatiu. neformalizata. coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocatie": sprijinirea elevilor si chiar a adultilor cu sanse reduse de acces la o scolaritate normala.proiectarea pedagogica neformalizata. intreceri. estetic civic. dependente de stilul activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii. mediului social (cultural. profesional. cu retele de programe nonformale etc. neformalizata cu profilare dependenta de optiunile elevilor si ale comunitatilor scolare si locale. vizionari de spectacole (teatru. radio-televiziune scolara. prioritar stimulative.) si de expozitii etc. stimularea dezvoltarii socioeconomice si culturale a personalitatii umane si a comunitatilor locale Dezvoltarea educatiei nonformale angajeaza "noile mass-media" care intervin din ce in ce mai eficient. . institutionalizate special la nivel de: presa pedagogica.. tabere.cu programe speciale de educatie permanenta etc. Educatia informala include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan asupra personalitatii de la nivelul familiei..la nivel general-uman. instruire permanenta. Aceasta structura parcurge doua coordonate functionale specifice educatiei nonformale. Ele probeaza . radio-televiziunea. universitar etc.activitati parascolare. 11 . mediateca. Structura actiunii educationale de tip nonformal are un plus de flexibilitate si de deschidere in raport cu influentele campului psihosocial care concentreaza si multiplica numeroase efecte centrale si secundare.. cinema etc. instruire asistata pe calculator. discoteca. cu accente psihologice. competitii. sistemele de retele video si de calculatoare – cu profil scolar. conferinte tematice .

excursii didactice etc. localitate. foarte variata si inegala de la zi la zi. 12 . ciclu scolar etc. televiziune etc. lectiile deschise (bazate pe informatii provenite din mediul informal. strada. (micro)grup etc. comunitatii (locale. activitati educative / ore de dirigentie etc. avand o capacitate rapida de receptare a tuturor influentelor pedagogice informale. trimestru. (micro)grupurilor sociale.n. religios etc..).economic. aflate. cartier. Interdependenta formelor de educatie asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in plan individual si social.). intr-o expansiune cantitativa greu controlabila. an. bazate pe informatii provenite din mediul informal. la nivel didactic si extradidactic. teritoriale. de la persoana la persoana" . Interpretarile clasice evidentiaza rolul prioritar al educatiei formale care "ghideaza. altfel. (provenite din diferite medii sociale: familie. organizate in echipe interdisciplinar si pluridisciplinare (care valorifica informatiile de tip nonformalinformal). Societatea contemporana extinde aria de influente a educatiei informale care este sustinuta de "o masa informationala enorma ca volum dar eterogena. informale) si nonformale". organizate de echipe pluridisciplinare). activitati de invatare independenta. Interpretarile postmoderne – realizabile din perspectiva paradigmei curriculumului – evidentiaza necesitatea integrarii educatiei informale in activitatea de proiectare a continutului instruirii in vederea valorificarii efective a resurselor informationale ale acesteia si a experientei de viata a elevului / studentului. completeaza si corecteaza achizitiile obtinute prin intermediul educatiei ocazionale (n.) si organizate (provenite de la nivelul institutiilor mass-media care nu angajeaza raspunderi pedagogice explicite. deosebite de institutiile mass-media specializate in educatie . activitati interdisciplinare in domeniul stiintelor socio-umane.activitati de sinteza (capitol. nationale). organizate la nivel didactic. Interpretarile moderne evidentiaza posibilitatea preluarii unor prioritati si pe te-renul educatiei nonformale care ofera un camp motivational mai larg si mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalitatii. organizate interdisciplinar. exercitand "o functie integrativa de sinteza a diferitelor experiente traite" . realizabile in mediul scolar si extrascolar: lectii tematice. Institutionalizarea interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei solicita "o abordare holistica". mass-mediei (presa scrisa. realizabila pe doua coordonate pedagogice: o coordonata orizontala si o coordonata verticala In aceasta perspectiva pot fi proiectate mai multe modalitati de articulare a celor trei forme de educatie/instruire. activitati extradidactice si/sau extrascolare de tip cercuri stiintifice.Aceasta "masa informationala enorma" include un ansamblu de influente neorganizate. radio.).

PEDAGOGIE PENTRU INVATAMANTUL SUPERIOR TEHNIC coordonator IOAN BONTAS Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983 1988 13 . univ . LAZAR VLASCEANU Universitatea din Bucuresti .dr. univ. Facultatea de Istorie . dr. IOAN CERGHIT lect.BIBLIOGRAFIE CURS DE PEDAGOGIE coordonatori : conf.Filozofie .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->