Dezvoltarea regionala in Europa

Despre globalizare: George Soros

Milosovici Andreea
Studii de integrare si securitate europeana Anul II

CUPRINS

Introducere...............................................................................................3 Deficientele capitalismului global..... 6

Capitolul 1 Comertul international:Organizatia Mondial a Comertului 7

Capitolul 2 Ajutorul international: componenta absent 9

Capitolul 3 Reforma structural: bncile multilaterale pentru dezvoltare...10

Capitolul 4 Stabilitatea financiar: Fondul Monetar International..12

Concluzii Ctre o Societate Deschis Global .14

-INTRODUCEREGeorge Soros este un emigrant din Ungaria care a ajuns in Statele Unite ale Americii in anul 1956, la varsta de 26 de ani, unde si-a creat un renume mondial de specialist in finante si investitii. Tatal sau provenea dintr-o familie ortodox-evreiasca care a schimbat numele familiei din Schwartz in Soros pentru a scapa de furia Holocaustului. In 1947 a emigrat impreuna cu familia in Anglia, unde si-a dezvoltat gandirea economica de investitor studiind la London School of Economics si lucrand pentru o societate de brokeraj la bursa londoneza. In 1956 Soros a ajuns in Statele Unite unde si-a inceput ascensiunea in topul brokerilor. Aceste cunostiinte l-au ajutat sa-si transforme economiile infime intr-o avere imensa ocupand pozitii de conducere in sectoarele de investitii si analiza la unele dintre cele mai mari fonduri de investitii din New York din acea vreme F.M. Mayer (1956-59), Wertheim & Co. (1959-63), Arnhold & S. Bleichroeder (1963-73) si devenind mai apoi unul dintre cei mai buni traderi . GEORGE SOROS conduce Soros Fund Management si a infiintat reteaua

mondiala de fundatii :Open Society Institute., avnd drept scop consolidarea societatilor deschise. n 1992 a fondat Universitatea Central Europeana, cu sediul principal la Budapesta. Este autorul mai multor carti traduse n ntreaga lume: The Alchemy of Finance: Reading the Mind of the Market (1987); Opening the Soviet System (1990); Underwriting Democracy (1991); Soros on Soros: Staying Ahead of the Curve (1995 ; trad. rom. Soros despre Soros. A fi acolo, sus !, Editura ALL, Bucuresti, 1997); Open Society: Reforming Global Capitalism (2000) si The Crisis of Global Capitalism: Open Society Endangerred (1998). Editura Polirom a publicat n traducere Criza capitalismului global: societatea deschisa n primejdie (1999), carte care s-a bucurat de un remarcabil succes n mediile academice, politice si de afaceri din Romnia. George Soros este un personaj aparte nu numai n lumea afacerilor. Printre filantropisti, el se distinge prin fervoarea cu care propaga ideile societatii deschise, ale democratiei. Dar Soros face acest lucru nu numai prin activitatea fundatiilor pe care le finanteaza; el scrie, si o face strnind reactii puternice. Stilul sau este simplu, clar si concis, exprimnd gndurile unui om adnc preocupat de soarta semenilor sai de pretutindeni. Soros se raporteaza direct la Karl 3

Popper prin conceptul de societate deschisa. n acelasi timp, viziunea sa despre societate si economie are, n opinia mea, filiatie cu scrierile lui Karl Polanyi (Cunoscut sociolog si antropolog, care a teoretizat .ascensiunea. pietei ca medium de interactiune ntre oameni si organizatii n lucrarea The Great Transformation (Marea Transformare), lucrare aparuta n 1944.) Soros explica globalizarea ca un fenomen relevant prin implicatii sociale si economice priveste mai cu seama liberalizarea pietelor financiare si a

comertului din ultimele doua decenii pe fondul unui spirit al timpului, al ideologiei numite .fundamentalism de piata (market fundamentalism). Potrivit acestei optici doctrinare, piata ar fi capabila sa livreze att bunurile private, ct si pe cele publice de care avem nevoie; ceea ce este fals n privinta multor bunuri publice cum ar fi educatia (prin asigurarea de sanse egale), un minimum necesar de asistenta medicala, infrastructura (drumuri, poduri etc.), siguranta cetatenilor (prin politie si alte servicii de ordine publica), securitatea nationala, protectia mediului nconjurator etc. ntre bunurile publice trebuie introdusa si evitarea de echilibre precare nefavorabile, cu subutilizarea masiva de forta de munc (somaj). Soros este ngrijorat de mersul pietelor de capital din ultimele decenii (de dimensiunea neagra a globalizarii), care ne poate ndrepta ntr-o directie mai mult dect gresita, cu consecinte incalculabile. Soros poate fi usor ncadrat ntre keynesisti , cartea sa facand referiri repetate la problematica saraciei n lume, la responsabilitatea principalilor actori n economia mondiala (n special SUA), la constructia asimetrica prin efecte a sistemului economic international, la momentul 11 septembrie 2001, care deschide o epoca noua prin amenintari neconventionale si conflicte asimetrice iesite brutal la rampa.. n ultimul capitol al cartii, Soros vorbeste despre arma biologica si despre cea chimica, despre proliferarea armelor nucleare, deficitul de guvernanta la nivel global; el considera un mare defect al lumii contemporane tendinta de globalizare a pietelor, fara a exista capacitatea de impunere de reguli si reglementari la nivel global. n aceasta privinta, el critica aranjamentele institutionale internationale actuale, care snt asumate a ordona relatiile dintre state. n opinia sa, este nevoie de o regndire a acestor alcatuiri institutionale nu numai pentru a contracara ofensiva gruparilor de extrema stnga si extrema dreapta aflate pe aliniament antiglobalizare.

O atentie deosebita este acordata de Soros asistentei internationale pentru dezvoltare. Aceasta componenta a sisemului financiar international este considerata de autor ca fiind cu mult sub cerinte. Efectul negativ s-ar resimti nu numai prin imposibilitatea de a asigura bunuri publice la nivel global, dar si prin slabiciunea stimulentelor care pot orienta comportamentele organizatiilor si guvernelor ntr-o directie considerata dezirabila. De altfel, la Conferinta ONU de la Monterrey, din februarie 2002, dedicata problemelor finantarii dezvoltarii economice n lume, Soros a accentuat rolul-cheie pe care trebuie sa-l joace asistenta internationala. Din pacate, asa cum remarca el, exista n cercuri politice si cercuri de afaceri, mai ales n SUA, un puternic scepticism fata de asistenta internationala. n fapt, de multe ori, ajutorul international este ineficace, ntruct regulile functionarii sistemului economic international nu favorizeaza valorificarea acestui ajutor. Inferenta se impune de la sine. Analiza lui Soros privind sistemul financiar international porneste nu numai de la experiensa sa ca .operator. pe pietele financiare, de la ceea ce el a conceptualizat prin notiunea de reflexivitate (influenta mutuala dintre prezent si trecut prin intermediul anticipatiilor, care adesea nu snt rationale, mai ales pe pietele financiare). Cstigurile economiei teoretice din ultimele decenii datorate unui Joseph Stiglitz, Andrew Weiss, Bruce Greenwald, Paul Krugman, Dani Rodrik, Gregory Mankiw, Paul Romer si altii explica de ce echilibrele pot fi multiple (multiple equilibria), bune sau precare (bad equilibria), de ce asimetriile informationale si de alta natura nsotesc miscarea sistemelor economice reale, de ce asistam la proliferarea de crize prin contagiune. n ultima parte a lucrarii, unde abordeaza ascensiunea Realpolitik-ului n politica externa a administratiei americane actuale, George Soros califica SUA ca fiind un .hegemon. ce ar trebui sa-si concretizeze suprematia economica si militara tinnd cont mai mult de interesele altora; el pledeaza pentru ca SUA sa renunte la masurile unilaterale, sa adopte o atitudine mai .cooperanta. n structurarea relatiilor lor internationale . ntr-o lume cu multe si mari disparitati si n contextul campaniei mpotriva terorismului. Altminteri, consecintele pot fi si mai dramatice. Soros nu este un dusman al globalizarii; el cere nsa echilibru si clarviziune n judecarea unui asemenea proces extraordinar de complex, care are fatete negative, a caror 5

ignorare ar fi o dovada de iresponsabilitate. Iar accentul analizei sale cade pe functionarea pie]elor de capital, care provoaca multa instabilitate, nesiguranta si pot aneantiza vietile multor cetateni . n tarile sarace (.periferice.), dar si n tari bogate. Scriind aceasta carte George Soros nu vrea sa arate doar cum functioneaza capitalismul global ci ofera in acelasi timp si sugestii privind caile prin care poate fi imbunatatit. Conform autorul globalizarea reprezint miscarea liber a capitalului nsotit de dominatia crescnd a pietelor financiare globale si a corporatiilor multinationale asupra economiilor naionale. Acesta sustine ca globalizarea a fost inegala : dezvoltarea institutiilor noastre internationale nu a tinut pasul cu dezvoltarea pietelor financiare internationale, iar aranjamentele noastre politice au rmas n urma globalizrii economiei.

Deficientele capitalismului global

Globalizarea este un termen superuzitat cruia i putem atribui numeroase semnificatii globalizarea este un fenomen relativ recent care deosebeste prezentul de ceea ce se petrecea acum 50 sau chiar 25 de ani. La sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial, tranzactiile internationale de capital erau strict controlate n majoritatea statelor. Institutiile rezultate la Bretton Woods, Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondial, au fost concepute tocmai pentru a facilita comertul international si investitiile ntr-un mediu caracterizat prin restrictionarea fluxurilor de capital privat. Controalele asupra miscrilor de capital au fost treptat nlturate, iar pietele financiare off-shore, stimulate si de criza petrolului din anul 1973, s-au dezvoltat rapid. Miscrile internationale de capital s-au accelerat la nceputul anilor .80, n timpul lui Ronald Reagan si Margaret Thatcher, pietele financiare devenind cu adevrat globale la nceputul anilor 90, dup colapsul imperiului sovietic. Caracteristica primordial a globalizrii este aceea c permite capitalului financiar s se deplaseze liber. Deoarece capitalul este un ingredient esential n productie, trile trebuie s intre n competitie pentru a-l atrage, ceea ce determin o atenuare a capacittii lor de a-l impozita si reglementa. Capacitatea capitalului de a migra oriunde submineaz capacitatea statului de a-si exercita controlul asupra economiei. Globalizarea pietelor financiare a fcut ca, dup cel 6

de-al doilea rzboi mondial, ideea de stat asistential s fie depsit, ntruct cei care solicitau un sistem de securitate social nu si-au mai putut prsi tara, n vreme ce capitalul pe care statul asistential l impoziteaz poate s-o prseasc. ntr-adevr, globalizarea este de dorit din multe puncte de vedere. ntreprinderea privat este mai apt s produc bogtie dect statul. Mai mult, statele au tendinta de a abuza de propria putere. Globalizarea ofer un grad de libertate individual pe care nici un stat nu-l poate asigura. Concurenta liber la scar global a eliberat talentele antreprenoriale si creative si a accelerat inovatiile tehnologice. Dar globalizarea are si latura ei negativ. n primul rnd, n special n trile mai putin dezvoltate, multi au suferit din cauza globalizarii fr a primi un sprijin n ceea ce priveste sistemul de securitate social. Multi altii au fost marginalizati de ctre pietele globale. n al doilea rnd, globalizarea a produs o alocare defectuoas a resurselor ntre bunurile private si cele publice. Pietele snt capabile s creeze bogtie, dar nu snt destinate s rspund si altor necesitti sociale. A urmri fr nici o precautie profitul poate duce la deteriorarea mediului nconjurtor si la intrarea n conflict cu celelalte valori sociale. n al treilea rnd, pietele financiare globale pot nste crize. Este posibil ca locuitorii din trile dezvoltate s nu fie pe deplin constieni de urmrile devastatoare ale crizelor financiare deoarece, din motivele pe care le voi arta ulterior, acestea au tendinta de a lovi mai crunt n trile n curs de dezvoltare.

CAPITOLUL 1 Comertul international: Organizatia Mondial a Comertului

Din multe puncte de vedere, OMC este cea mai avansat si mai dezvoltat dintre institutiile noastre internationale. Ea a dovedit c poate repurta succese nu numai n crearea unor legi internationale, ci si n exercitarea functiei sale judiciare. Mai mult, a gsit si o cale de a-si impune deciziile. Calea la care a recurs OMC este aceea de a autoriza tara nedrepttit s se revanseze dac nu primeste compensatii sau dac practica ce a ofensat-o nu conteneste. Misiunea OMC const n liberalizarea ntemeiat pe reguli a comertului, misiune pe care si-o ndeplineste cu succes.

Privind functionarea necorespunztoare a mecanismului OMC, se ivesc dou probleme. Prima, cea mai important din punctul de vedere al volumului real al comertului, const n disparitatea de tratament dintre produsele provenite din trile dezvoltate si cele provenite din trile n curs de dezvoltare. nlturarea restrictiilor tarifare si netarifare pentru produsele agricole, pentru produsele textile si ncltminte s-a realizat ntr-o perioad de timp mult mai ndelungat dect pentru cele mai multe dintre bunurile industriale avansate. Trile industriale avansate cheltuiesc n mod current circa 360 miliarde de dolari pentru a-si subventiona agricultura. Prin contrast, ele cheltuiesc doar 53,7 miliarde pentru ajutorul extern. Statele Unite continu s-si mentin avantajele datorate legilor anti-dumping, acestea putnd fi oricnd invocate n scopul protejrii mpotriva unor importuri ieftine. Aceste msuri ne pot conduce ns pe un teren foarte periculos.A doua problem const n favorizarea intereselor corporatiilor. Exist acorduri ce au ca subiect Aspectele privind Drepturile de Proprietate Intelectual cu referire la Comert (ADPIC/TRIP*) si Msurile privind Investitiile legate de Comert (MIC/TRIM**), dar nu exist nici un accord privind drepturile muncii n domeniul comercial, exceptnd munca detinutilor, sau msurile consacrate mediului nconjurtor n legtur cu activitatea comercial. Este evident c nssi alegerea subiectelor acordurilor favorizeaz interesele corporatiilor. Astfel nct ncercarea de a decreta un Acord Multilateral privind Investitiile i-a ndemnat pe activistii antiglobalizare s treac la proteste si le-a oferit prilejul s repurteze cea dinti victorie care a si dus la blocarea acelui acord. n lipsa unor reglementri obligatorii pentru toti si n alte domenii, cum ar fi drepturile omului, conditiile de munc, sntatea si protecia mediului, OMC a favorizat suprematia comerului international asupra unor obiective sociale. ntr-un anumit sens, OMC s-a dovedit o organizatie de succes. Practic, este singura institutie international fat de care Statele Unite si-au dovedit dorinta de a se supune. Acest fapt i confer o mare putere. n plus fat de cadrul de ajutorare, vor trebui fcute unele modificri si n cadrul comercial. Ar trebui avute n vedere dreptul muncii, protectia mediului, Aspectele privind Drepturile de Proprietate Intelectual cu referire la Comert (ADPIC/TRIP), Msurile privind Investitiile legate de Comert (MIC/TRIM), concurenta, anticoruptia, politica de impozitare si modul de organizare a OMC. 8

CAPITOLUL 2 Ajutorul international: componenta absent

Componenta absent din arhitectura sistemului financiar international const ntro metod eficient de a furniza un ajutor capabil s fac posibil, s ncurajeze si s revigoreze ndeplinirea voluntar a cerintelor si standardelor internationale. Acordurile ar trebui s specifice nu numai sursa de finantare, ci si o modalitate eficient de furnizare a acesteia. Cele dou conditii snt interconectate: snt mai putini bani disponibili pentru asistenta international actual deoarece rezultatele snt considerate nesatisfctoare si reciproc. n Statele Unite ale Americii, ajutorul extern are o si mai proast reputatie. Trile care cheltuiesc un procent mai mare din PNB pentru ajutoare snt si cele care pot demonstra rezultate superioare. Ajutorul este necesar pentru scopuri dintre cele mai diverse. Trebuie s facem deosebire ntre dou categorii mari de ajutoare: cele care furnizeaz bunuri publice la scar global si cele care ncurajeaz progresul economic, social si politic din anumite tri. Prima categorie include mediul, educatia si sntatea. Lupta mpotriva bolilor infectioase, de exemplu, nu poate fi lsat pe seama unei singure tri. Cea de-a doua se refer, mai nti de toate, la promovarea unei guvernri mai bune. Aceasta include nu numai o administratie local si central mai onest si mai eficient si un sistem judiciar independent si demn de ncredere, dar si domnia legii si o relatie adecvat ntre sectoarele public si privat: o societate care s nu fie dominat de stat, un sector privat care s nu lucreze n crdsie cu guvernul si o societate civil a crei voce s se fac ascultat. Societatea deschis poate fi considerat o expresie a democratiei, care include n plus progresul economic si reducerea nivelului de srcie. Promovnd idealurile societtii deschise, este posibil ca telurile s difere: de la cel recunoscut pe scar international, de reducere a nivelului srciei, la sublinierea importantei acordurilor politice recunoscute de fiecare tar n parte. Ca asociatie de state suverane, ONU trebuie s se fereasc de o asemenea abordare, dar adevrul este c srcia si mizeria se asociaz de obicei cu proasta guvernare. Indiscutabil, este dificil s intervii n problemele interne ale unor state suverane, dar este important s fii capabil s faci fat problemei. Att FMI, ct si Banca Mondial snt pe deplin angajate n furnizarea asistentei tehnice si financiare ctre acele 9

tri pregtite necorespunztor pentru a face fat concurentei ntr-o economie global. Snt state pe care, de obicei, le considerm a face parte din Lumea a doua sau a treia . fostele tri comuniste si trile slab dezvoltate , dar si un numr de tri care s-au dezvoltat ca economii nchise si nu s-au putut adapta nc la piata liber si la deplasarea liber a capitalului: ele includ multe state din Asia si America Latin si, practic, ntreaga Afric. Considerate laolalt, ele cuprind majoritatea populatiei de pe glob. FMI si Banca Mondial au roluri institutionale oarecum diferite. Banca Mondial include un personal numeros si are tendinta de a fi mai orientate spre planificarea si angajarea mprumuturilor sectoriale. FMI are un personal mai redus, care se concentreaz pe problemele macroeconomice. n relatia sa cu guvernele ce primesc asistent pentru implementarea planului specificat, Fondul se bazeaz pe o scrisoare de intentie. Dac un guvern d gres si nu ndeplineste conditiile specificate, FMI blocheaz plata altor fonduri. ntruct Institutiile Financiare Internationale (IFI) detin controlul asupra fondurilor, ele actioneaz si ca organisme de arbitraj n ceea ce priveste tipul reformelor economice pe care doresc s le sprijine si n ce conditii s o fac. Aceste institutii au dezvoltat o abordare mai mult sau mai putin standardizat cu privire la reformele economice: FMI are o doctrin dominant, iar Banca Mondial ofer un meniu standard din care trile ce primesc sprijin pot s aleag. Cea mai ambitioas responsabilitate ncredintat Institutiilor Financiare Internationale (IFI) asistenta trilor din fostul imperiu sovietic pentru realizarea tranzitiei la o economie de piat nu a corespuns asteptrilor. Unii dintre fostii sateliti s-au descurcat, dar Rusia abia acum ncepe s dea semne de revenire economic, dup ce a ntreprins unele reforme de piat.

CAPITOLUL 3 Reforma structural: bncile multilaterale pentru dezvoltare

Banca Mondial a fost nfiintat ca institutie geamn a FMI. Misiunea sa initial a fost s ofere capital pe termen lung acelor tri a cror infrastructure fusese distrus de cel de-al doilea rzboi mondial, ntr-o vreme cnd capitalul privat disponibil era prea putin sau chiar deloc. Treptat, preocuprile Bncii s-au ndreptat ctre trile mai slab dezvoltate. Dup modelul Bncii Mondiale au fost create diverse bnci regionale pentru dezvoltare. Capitalul Bncii Mondiale a luat nastere n special prin garantiile acordate de 10

trile industrializate, pe baza crora Banca Mondial ar putea s fac mprumuturi de pe pietele de capital cu un rating AAA. Acest mecanism s-a dovedit a fi ingenios, el oferind trilor srace beneficii, practic fr nici un cost din partea tarilor bogate. Garantiile nu au fost ns niciodat invocate. Aranjamentul sufer de un neajuns important: el a transformat acordarea de mprumuturi de ctre Banca Mondial ntr-un mijloc de constrngere aflat la dispozitia guvernului. Carta Bncii Mondiale cere ca mprumuturile acordate s fie garantate de ctre guvernele din tara care solicit mprumutul. Garantiile devin astfel instrumente de control n minile guvernantilor. Adesea, mprumuturile pot sustine guvernri corupte sau represive. Guvernele din trile dezvoltate, care snt dominante n consiliu, pot s exercite si ele o influent incorect asupra activittilor de creditare ale Bncii Mondiale. Ele pot sustine acele mprumuturi de care s beneficieze propriile industrii exportatoare sau s fac uz de dreptul de veto n cazul unor mprumuturi care le-ar crea o concurent sau le-ar afecta n vreun alt mod interesele. n 1960, Bncii Mondiale i s-a alturat AID (Asociaia International de Dezvoltare), avnd drept obiectiv acordarea unor mprumuturi pe termen lung si cu dobnd foarte sczut pentru cele mai srace tri membre ale Bncii. Apoi, Banca Mondial si-a creat un alt organism subsidiar, Corporatia International Financiar (International Finance Corporation, IFC), abilitat s investeasc n sau s acorde mprumuturi sectorului privat. Ulterior, a nfiintat o Agentie Multilateral de Garantare a Investitiilor (MIGA*), care este si ea destinat sectorului privat. Initial, Banca Mondial s-a angajat n special n proiecte mari de infrastructur, dar, pe msur ce atentia s-a focalizat asupra trilor n curs de dezvoltare, ea si-a reorientat treptat activitatea ctre crearea capitalului social si uman si ctre atenuarea srciei. Sub conducerea lui James Wolfensohn, schimbarea a devenit mai explicit si mai pronuntat. El a fost cel care a introdus ideea unor Cadre Generale de Dezvoltare (CDF). Apoi, stergerea datoriilor pentru trile srace cele mai ndatorate (HIPC) a condus la realizarea unui Program Strategic de Reducere a Srciei (PRSP), proces realizat n comun de ctre Banca Mondial si FMI. Noua paradigm a ajutorului international rezultat acord celor ce primesc ajutor un mai mare simtmnt de proprietate si ncearc s-i sprijine pe cei care fac progrese, penalizndu-i pe cei care nu-si ndeplinesc obiectivele. Institutiile Financiare Internationale (IFI) ncearc n mod clar s nvete din 11

propriile greseli. De la instalarea lui James Wolfensohn la conducere, Banca Mondial sia asumat initiative sociale extrem de necesare, de la microcredite, la nvtmntul la distan si lupta cu SIDA si cu celelalte boli infectioase. A nceput experimentarea unor credite pentru ONG-uri si alte institutii situate la nivel subnational, dar carta sa limiteaz sfera de actiune a acestor eforturi, deoarece mprumuturile trebuie s circule prin administratiile centrale. Soros sustine ca nu este momentul potrivit pentru a ntreprinde o reformare major a Bncii Mondiale, ntruct orice restructurare este de presupus c va avea drept rezultat o reducere a resurselor Bncii. Ar fi mai bine s fie implementat schema DST dect s se ncerce o utilizare mai activ a capitalului de garantare al Bncii Mondiale. Momentul reformrii Bncii Mondiale ar trebui s fie ulterior, si anume dup ce schema DST si va fi dovedit succesul. Pn atunci, Institutiile Financiare Internationale (IFI) vor avea suficient rgaz s pun n practic noua paradigm, iar climatul va putea deveni mai favorabil unor reforme cu caracter constructiv.

CAPITOLUL 4 Stabilitatea financiar: Fondul Monetar International

Problema pietelor financiare globale este mai putin conturat dect cea a comertului international. Exist o diferent fundamental ntre pietele financiare si cele de bunuri fizice si servicii. Acestea din urm opereaz cu cantitti cunoscute, pe cnd primele opereaz cu cantitti care nu numai c snt pur si simplu necunoscute, dar nici nu pot fi cunoscute n mod real. Atunci cnd opereaz cu cantitti cunoscute, pietele au tendinta de a ajunge la un echilibru, pe cnd pietele financiare se comport diferit. Ele nu tin cont de viitor, dar viitorul pe care l ignor este conditionat tocmai de msura n care pietele financiare l ignor n prezent. Rezultatele nu snt predictibile, cci viitorul are de la sine un grad de incertitudine si este de presupus c nu va corespunde anticipatiilor. Aceast diferentiere inerent dintre anticipatiile pietei reprezint un factor care traseaz cursul evenimentelor. Exist o interactiune bilateral ntre anticipatii si rezultate, pe care eu am numit-o reflexivitate.

12

Sustine c reflexivitatea ne ofer un cadru conceptual mai bun pentru a ntelege functionarea pietelor financiare dect ni-l ofer conceptul de echilibru. Echilibrul implic o variabil de iesire bine determinat, or, pe pietele financiare, o asemenea variabil este incert. La nfiintarea sa, la Bretton Woods, n iulie 1944, FMI a fost conceput ntr-o lume caracterizat prin cursuri fixe de schimb si control al capitalului. Misiunea sa era s fac posibil dezvoltarea comertului international prin stabilirea unor reguli de administrare a cursurilor de schimb si pltilor internationale si s furnizeze finantarea temporar necesar reglrii balantei de plti. Treptat, s-a renuntat la controlul capitalului, iar n anul 1971 s-a renuntat si la sistemul cursului de schimb fix. Cea dinti criz a petrolului, din 1973, a dus la unele dezechilibre comerciale profunde, bncilor revenindu-le sarcina s finanteze aceste dezechilibre. Expansiunea activittii de creditare nu a mai cunoscut limite, ceea ce a avut drept rezultat criza din anul 1982. Salvarea sistemului bancar international a devenit o prioritate. FMI a devenit agentia principal de reunire a programelor de salvare care s permit trilor datornice ssi achite debitele. Bncile centrale au exercitat presiuni asupra bncilor comerciale s prelungeasc n mod voluntar termenele mprumuturilor si s mai pun la btaie alti bani, astfel nct debitorii s poat s-si achite la timp datoriile rezultate din dobnzi. Pe ansamblu, FMI si-a dus la bun sfrsit aceast sarcin. Marile esecuri au fost evitate Aceasta a si fost originea a ceea ce avea s fie considerat hazard moral: n caz de criz, cei ce acord mprumuturi pot recurge la FMI pentru ajutor. Criza din anii 1997-1999 a scos n relief o deficient fundamental a arhitecturii sistemului financiar international. Trile aflate n centrul sistemului snt n situatia de a putea aplica politici anti-ciclice. De exemplu, dat fiind recenta recesiune, Statele Unite au redus drastic ratele dobnzii si impozitele. Or, conditiile impuse de FMI snt exact inverse: Fondul mpinge statele ctre recesiune obligndu-le s creasc rata dobnzilor si s-si reduc cheltuielile administrative solicitri n total contradictie cu modul cum procedeaz Statele Unite n mprejurri similare. n trecut, trile care derulau programe FMI erau capabile s-si regseasc echilibrul, ntruct pietele financiare aveau ncredere n FMI si aveau disponibilitatea s i se alture. 13

De exemplu, n 1980, Coreea, care era greu ndatorat, a fost trt n criza international a mprumuturilor, dar ea s-a administrat astfel nct a reusit s-si rezolve admirabil problema. n anii 1997-1999 ns programele FMI nu au mai reusit s impresioneze pietele. Trile afectate preau a fi prinse de un ciclu descendent.

CONCLUZII Ctre o Societate Deschis Global

Principiul evident al globalizrii l constituie competitia. Att timp ct va exista globalizare, competitia o va nsoti. Realismul geopolitic este bazat pe interesele statelor, n vreme de idealismul societtii deschise pune accentul pe umanitate. nc din epoca Luminilor, a existat mereu o tensiune ntre principiile universale si suveranitatea statului. Cu ct Statele Unite au devenit mai puternice, cu att tensiunea a devenit mai pronuntat. Theodore Roosevelt poate fi considerat protagonistul hegemoniei americane, iar Woodrow Wilson . un model de abordare idealist n domeniul afacerilor externe. Totusi, el nu poate reprezenta un model de idealism al societtii deschise, date fiind performantele sale sumbre n domeniul respectrii drepturilor omului pe plan intern. Un exemplu mai potrivit ar fi Jimmy Carter. Atunci cnd realismul geopolitic se confrunt cu idealismul societtii deschise, cel dinti de obicei cstig. Ca posesoare ale principalei monede comerciale si factor decident al propriilor politici economice, Statele Unite manifest un larg interes pentru existenta pietelor deschise, n special a pietelor financiare. Aceasta a fost, de fapt, politica urmat de Statele Unite, uneori cu efecte dezastruoase pentru acele tri ale cror sisteme financiare nu puteau functiona efficient ntr-un mediu concurential. A dispune de piete deschise poate constitui uneori un factor defavorabil pentru anumite industrii, dar Statele Unite au suficient putere pentru a impune restrictii atunci cnd rul . sau presiunea politic depseste msura. Acest fapt a fost facilitat de influenta inegal pe care o au trile dezvoltate, n comparatie cu cele n curs de dezvoltare, n structura Organizatiei Mondiale a Comerului. Se poate observa c, pentru Statele Unite, globalizarea a lucrat ca o ursit bun si c ea a constituit o tint pentru ambele partide politice, chiar dac politicile lor pot diferi n anumite detalii. Pozitia militar a Statelor 14

Unite a continuat s fie una puternic si dup cel de-al doilea rzboi mondial. Mrimea fortelor armate s-a redus, dar inovaia tehnologic nu a contenit nici o clip. Decalajul dintre capacitatea militar a Statelor Unite si restul lumii a devenit mai mare dect oricnd. Bugetele o demonstreaz din plin: n totalul cheltuielilor militare mondiale, Statele Unite dein o pondere de 37 procente2. n domeniul economic, dominaia Statelor Unite este oarecum mai putin solid, dar amenintrile vin nu att dinspre interiorul sistemului, ct din pozitia Statelor Unite n cadrul sistemului. Faptul c exist o recesiune global sincron a pus sistemul n mare pericol si orice poate s mearg prost este de presupus c va merge prost.

15