MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.

BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.
Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.
3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; –se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica –rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare –zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice –de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare –infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic –rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:
-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

• • • •

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie –Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator:
• • • • • •
toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) . subcutan. miros. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei. 48. Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva. b) in vivo.Se va trece la etapa urmatoare. intramuscular. se observa microscopic. !!!!!!!! In vivo. culoare). Daca nu apar se va trece mai departe la alt test. Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar . Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi. Daca suspensia trece de toate testele. subcutan sau aplicatii locale (epicutan). reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust. • Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii. lineri. omogena.suspensia este injectata animalelor de laborator. sunt sectionati. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. neiritational . Efectul mutagen va fi pozitiv. mai mute) . la 24 ore. se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari. Daca suspensia are o actiune mutagena.• Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti –animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore).dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. Etapa de laborator. se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv).se testeaza toleranta materialului. II. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele. 72 ore. desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. 48 ore. . nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic. Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24. • La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol. • Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei. materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. • Deci. favorizand dezvoltarea salmonelelor. Se introduce in incubator. La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. iepuri. se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local). Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. se realizeaza frotiuri din zona punctionata.

sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala.S. .) . b) neplastice (incrustatii).I. sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. cimenturi ionomere de sticla (C. minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite . rasini compozite . 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: • Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. Cele plastice pot fi: • fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat. tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara.Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : • • • • sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar . Se urmareste suprimarea durerii. compomeri • nefizionomice(metalice) – amalgame. • Moderne: rasini acrilice armate . sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice . CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice .

Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic. Culoarea si denumirea se afla pe flacon. ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara • Plasticitatea .6% -alumina (oxid de aluminiu) :27. Prepararea. Denumiri comerciale: a) FRITEX .1% .starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. finisarea :sa se realizeza cat mai usor.7-9% . • Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal • Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii. Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31. Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara • • • CIMENTURI SILICAT Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) • • Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute. nuante intre 16-18. -fluoruri :13.Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol.2-29. . apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar. sticla inchisa la culoare).3-22% . au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80. b) sistemul predozat (capsulat).compomeri . Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .5-41. ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic. aplicarea. Elaborate la inceputul mileniului doi. -oxizi de calciu :7.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare).

CIS) ca baza secundara) . b) cu mixere speciale (Silamat. Aplicarea in cavitate : .1%. Prepararea : a) clasic(manuala).Timpul de spatulare pana la 1 minut.3%.2-9. b) capsulele contin cele doua componente. b) cu mixere speciale (cu mixerele).5% .5-2% zinc:4. Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei. !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii).5-5. pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator. microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari.3% .8-55.Se aplica pe o placuta de sticla. -neutralizanti: alumuniu:1. dar si de priza . Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. Se infiltreaza cohorta • aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii.9% . Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) .1-2. Duomat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat.6 g pulbere/0. b)industriala: in capsule. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. -pentaoxid de fosfor :3. lichidul : -acid fosforic :48. Dezavantajele metodei moderne : • • • pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung .4 ml lichid.-oxizi de sodiu :7. -oxizi de zinc :0. Timp de preparare : 10-20 secunde. Tehnica de lucru: • dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ. se scurteaza timpul de lucru. Cap vibrator). usor in exces. se obtine o buna omogenizare. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat. Avantajele metodei moderne : • • • se evita erorile dozarii extemporanee .7-11. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) . metoda este scumpa. cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara . . Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.

obturatii clasa V (azi contraindicate) • • • cavitati clasa IV . fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . marimea particulelor . marii consumatori de citrice. conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa.Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. 2) particule acoperite de gelul silice .15-0. PH acid). obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali .• Reactia de priza : finisare. nu adera chimic. Apare fenomenul de separatie marginala. prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore. II zona laterala.3% si contractia volumetrica :3-3. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : • • • • temperatura mediului ambiant . prelucrare. stabilitatea coloristica :se modifica in timp. • • • • aderenta : se mentine datorita factorului mecanic. Se deterioreaza in timp scurt. 4) fosfatul de aluminiu. • rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati. proportia pulbere-lichid . la persoanele ce consuma citrice.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. in zonele abrazate.5%. respiratia orala.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). Se indeparteaza excesul. . timpul de preparare. II) reactia acid-baza se intensifica. ce se datoreaza aluminosilicatului. Contractia lineara :0. reactie acido-bazica. inferioara amalgamelor. I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. • stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic. la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala. cavitati clasa I. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa).Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere . biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. Indicatii: • • • Contraindicatii : obturatii clasa III. 3) particule in gelul amorf . devin opace in contact cu mediul bucal. Proprietati : • fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului.

Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric). prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute . Turnare modele (caracter istoric).Recomandari practice : • • • • • alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala . dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC). b) ideala :la 24 ore. . se contraindica aplicarea silicatului. FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea. rezistenta mecanica . opacitatea. aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza). Compozitie : • • ciment fosfat de zinc . solubilitatea . au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). INFANTID (Spofa) . Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa). Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . Obturatii definitive la dintii temporari . compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) .5%. aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. fier pentru proprietati optice. Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: • • • • contractia volumetrica:3-3. Aceste cimenturi sunt mai dure.substanta de baza oxizi de aluminiu. rasinilor acrilice. • protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri .

cu 5-6 elemente. Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral) Clasificarea amalgamelor dentare : 1. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. 2. Forma de prezentare : • pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata. particule sferice : se obtin prin atomizare. moderne. Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic. cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. Transmit usor variatiile termice. ternare:mercur+argint+staniu. Dupa generatie: • conventionale (continut scazut de cupru) . Dupa numarul metalelor : • • • • binare: mercur+cupru. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%→ 13%) : pilitura aliaj bifazic particule sferice . Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. Procese fizico-chimice. • • cu faza dispersata (bifazice) . 3. B. sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. Dezavantaje: • • • • • Culoarea metalului.AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. amalgame cu continut crescut de cupru. se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43µ ) .

4) rezistenta la coroziune γ > γ 1> γ 2 Faza γ 2 este cea mai sensibila la coroziune. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul. Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule. se solidifica la –38. Timpul de priza finala :la 24 ore. zincul. Fierbe la 356º C. Sunt amalgame faza α . argintul. fierul. plasticitatea este cea indicata. Este dependenta de : • faza aliajului.γ -priza rapida. cuprul.90C. staniul. cromul.• lichidul : mercurul. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic. dozarea se face functie de cavitate. plasticitate crescuta datorita mercurului crescut . Nu se poate alia cu :nichelul.priza lenta fazaβ . . b) impregnare . cobaltul. Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza γ ) 2) miezul amalgam γ +Hg (faza γ 1) γ 1+γ 2+γ (fazaγ 2) 3) γ 1+γ 2 matrice de care se leaga γ nereactionat . nu se contamineaza partile reactante. Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . b) mecanica : Avantaje: dozare exacta . Aliajele de cupru au un continut final de γ 2 foarte redus. nu ne contaminam . c) amalgamare . proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere. capsulele se introduc in mixere. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. se masoara greutatea foarte exact. Prepararea: a)manuala: in mojar. d) cristalizare (priza). Cu cat γ 1 siγ 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare.

Pd . Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% • • • • • Argint:65%. Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. ternare:Hg+ag+Sn. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 67-74% . Aur.Pt. -seminobile : Ag. -Cupru :13% . Hg . FDI.2-7% Cu (continut↓ ) A. Hg > priza> . -Staniu :17% .1-3%. ADA. culoare. -nobile:Au. Formule (retele conventionale) • • binare :Hg+Cu . Staniu:25%. Conventionale : b. -Zinc :2% -Zinc :1%. -Argint :69% . presiunea de condensare CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTARE Dozarea si prepararea : • • Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil.• • • proportia pilitura /Hg . Platina. Electromecanic:capsulat si amalgamator. Cupru:6%. -Staniu :25-27% . Zinc:2%. dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. • cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne). -Cupru :6% . .

Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor γ 1. Cuprul : creste duritatea . creste dilatarea amalgamului. Staniul: creste viteza de amalgamare. LUXALOY(Degussa) Predozat • • AMALCAP. fularea se realizeaza rapid. lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice). Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid • • • • HARPER ‘S OPTALOY INDILOY . creste fluajul . Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Instrumente speciale de modelat amalgamul.micsorarea fluajului. Amalgamul este prelevat cu portamalgamul. Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici. Zincul: creste viteza de fuzionare. creste rezistenta mecanica. Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. condensat cu fuloarul de forma sferica. Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. γ 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Prelucrarea si adaptarea : . Materiale necesare: • • • Fuluar de amalgam. creste rezistenta la coroziune. scade rezistenta mecanica . TYTIN.

Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta . γ 2. Zn. 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune .5 minute. Condensarea . Cu. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. 5) conductivitatea termica:buna. • • cantitatea de mercur(mai mare de 55%). patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6µ m). dimensiunea particulelor . Sn. daca este crescut rezulta amalgame vascoase. dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. 4) duritatea :110 unitati Knoope. . au loc modificari intre 0-20µ . datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza γ ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor γ 1.Apare fenomenul de percolare conditionata termic.Se impune prepararea unor cavitati retentive. dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala. faza a treia:contractie usoara. dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . Proportia pilitura /mercur . cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. 2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza. Factorii ce influenteaza : • • • • • Compozitia aliajului :Ag. Factorii ce influenteaza : • • • compozitia aliajului (fazaγ ) cea mai rezistenta la compresiune . rezistenta la compresiune este scazuta . timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil.compensate de expansiunea amalgamului. Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. Necesita obturatie de baza si termolineri. Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. Amalgamele conventionale: la 7 zile.

Se aplica cu instrumentele cunoscute. masca. utilizarea sistemului capsulat. podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale. paste. AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara. prepararea electrochimica (cea mai buna). Sn. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : • • • • • compozitia aliajului . 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. aparitia gustului metalic. digestiva. lustruirea cu gume. Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. factorul pacient :igiena precara. amestec.6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse. finisarea. Proprietati : • • superioare . .Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului . senzatie de voma. tegumentara. solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. Recomandari practice : • • • • • • inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei. lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. folosire de manusi. Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. hematurie chiar exitus. priza rapida . se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . aerisirea cabinetului. Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. sferoidale. evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet. 8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. Proprietati biologice : • infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. ioni de argint. amalgameleγ 2 cele mai putin rezistente la coroziune. calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . nu se face inchiderea marginala.Cu) determinand aparitia culorii negre . 7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte.

(abandonate azi ). Forma de prezentare : • • • • aur pulbere . • • • obturatii coronare ale dintilor temporari . toleranta biologica mai buna. obturatii mai etanse . aur mat . obturatii retrograde dupa rezectie apicala . restaurari coronare simple sau armate .Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. rezistenta crescuta la coroziune . molari) . V. • • Folie ondulata . Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari . AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29.Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata. Folie prin laminare din lingou 0. modelul metalic – nu se mai foloseste azi. Mod de obtinere : • Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75µ ) si acoperite cu o folie de aur coeziv. la premolari si molari .07µ .04-0. Indicatii : • • • AURUL PRECIPITAT cavitati clasa I. culoarea si pretul de cost (dezavantaje). tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare • • Aurul mat se obtine prin electrodepunere. la spirtiera onduleaza cele doua folii .intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare.• • Indicatii : rezistenta mai buna la compresiune . Proprietati : • • • • • • etanseitate marginala superioara celor anterioare . indicatii limitate la obturatii mici. tehnica de lucru laborioasa si costisitoare.30 C. II. electroaloy = aur + (calciu 1%). particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur . tehnologia modelului de lucru unidentar.

C.Tehnica de lucru : • Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) .). Acest lucru este traumatizant pentru pacinet. Clasificare:-criterii- a) compozitie: nesarjate (au o faza). condensare electronica (cea mai buna). MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1.D. sarjate (bifazice). ORTHOMITE(SUA). -coroane provizorii (proteze fixe si mobile).RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare . -pulbere +lichid (foarte toxic) .RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R. .blue light . ADHESIVE 3. deci se contraindica . c) matricea organica : bis GMA. Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute . temperatura sa nu depaseasca 760 0C . -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. 2.RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite . 3) degazare electrica. radiatii vizibile. ciocane. fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). radiatii vizibile coerente – laser. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L). pneumatica : nu se poate controla presiunea. Condensarea : • • • manuala:fuloare.

mixte.: Macroumplutura (10-100µ m) . cu agent de gravaj. ADAPTIC . Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: .fara agent de gravaj Pasta –Pasta :CONCISE. KERR nu contine agent de gravaj. • generatia V Capsulat :POLYCAP. Moderne : hibride (condensate). d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura .1µ m).C. in seringa: VALUX. microumplutura :0. nu au agent de gravaj .bis UDMA. COMPOCAP . Forma de prezentare : • generatia I Pasta/Lichid : SMILE. si pentru sigilare si pentru fixari adezive. TETRIC.05-0. Generatia III.15-20µ .1-1µ m) . • generatia II Pasta –Pasta : CONCISE. Exista R.D.D. Miniparticule (0. Generatia I. V au o adeziune chimica.1µ . IV . • generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND. ADAPTIC .C. Microumplutura (0. EVICROL . CURS 4 RASINI COMPOZITE R. Midiumumplutura (1-10µ m) .. bonding sunt autopolimerizabile. HERCULITE. II au o adeziune mecanica.01-0. Hibride (micro+miniparticule). • generatia III Pulbere –Lichid : PALAKOV.

anorganica. masa moleculara scazuta. Monomerii de dilutie : • Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza. -inodore. un volum crescut. au vascozitate scazuta. • Sunt : monofunctionali . -tolerate. -dilatare scazuta .Ex : acidul metacrilic. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . -stabilitate chimica.rasina Bowen). . sistem de initiere .• • organica . cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare .Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta. bis EMA. bis-PMA. aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . difunctionali. monomeri de dilutie . trifunctionali. metacrilatul de metil. Azi este inlocuit cu bis-MA.

silice coloidala.. grad de penetrare scazut. aluminosilicati.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. are valoare istorica. nu se mai utilizeaza. necesita protectie. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice . estetice. grad de penetrare crescut. toxic.Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic. triclorura de yterbiu. Initierea cu U. nano. camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi. Substanta organica fotosensibila : eter etilic. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice. mecanice. Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10µ -30µ . benzoina. Se introduce sub forma de particule micro.V. pe baza de peroxid de benzoil (0. inhiband formarea radicalilor liberi. derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0. Nu necesita instalatii speciale(avantaj). termice (15-55%). medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. fibre de sticla. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm. Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde. coloranti. Reprezenta de : cuart cristalin.5%). borosilicati.V.2%). strontiu). bariu. diferiti oxizi metalici. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici. La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto). In R. Dezavantaje : • • Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante .52. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti. ionomere. Spotul de U. .Reactia intre componente este completa . sunt implicate in afectiuni oculare. impuritati.C.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani.1-0. efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. efect nociv. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride).D. amina tertiara (accelerator de polimerizare). nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) . (litiu.

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100µ m) – Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10µ m). microumplutura : (0,01-0,1µ m) miniparticule (1-10 µ m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10µ .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20µ .

4) porozitate : aproximativ 10µ , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii :
• • • • • •
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice :
• • • • • • •
Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii ’90.
Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:
• • • •
F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

S. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . .D. Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii. Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C. Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . . clasa IV . 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) .P. SINGLE BOND La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic. Pot fi utilizati ca adezivi : • • SCOTCHBOND N. Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . nu adera de instrumentar . polimerizare 10-20secunde. -Seringa –contine compomer. II dintii temporari. faciliteaza adeziunea compomerului. Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa .I. Restaurari coronare dinti fracturati . Proprietati : • • • • • Vascozitatea mai scazuta ca R. Absorb apa datorita polimerului hidroxilic . Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer. (efect cariopreventiv). exact ca la rasinile compozite. Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare. Indicatii : • • • • • • • De electie clasa III. Clasa I. Se aplica usor.C. Cariile radiculare .Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica.

Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. acidul tartric. ochi.3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid. sistem bicomponent predozat . Sunt poliacrilati complecsi. cimenturi pentru restaurari coronare . cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata. polialkenolati de sticla . III) ASPA I -IV-abandonate –valoare istorica. se modifica proprietatile obturatiei.Fotopolimerizare10 secunde. II. solutii de homo. 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). tegumente. Recomandari practice: • • • Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local.(luting cement) .si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat. care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde.dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) . Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea. Respectarea timpului de fotopolimerizare. Suprafata nu se usuca. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson. puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) . GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa . Clasificare : • • • chituri adezive . Uscare 510 secunde.

7% . Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului.6% . Fluorura de sodiu 3. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50µ m si pentru cimentari 20µ m Pulberea : • • • • • • Oxid de siliciu 30. 2. pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C. reactie acidbaza. Fosfat de aluminiu 1%. Oxid de aluminiu 19.I. aluminiusilicat de calciu. Fluorura de aluminiu 2. Transluciditate crescuta. Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . Efect cariostatic . abandonat . Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire .9% .1% .S) . Fluorura de calciu.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) . c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. macinare dau pulberea. Rezistenta mecanica crescuta . lichidul cu grad de volatilizare crescut .6% . Generatia I: sticla ternara . .FUJI-CAP2-GC.

Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.) Factorii ce influenteaza priza : • • • • Raportul sticla-sticla/lichid. se recomanda prelucrarea riguroasa. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare .c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) . Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru. 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. sodiu. Doza ideala :pulbere/lichid:1. priza finala la 24 ore.Sticla mai multa. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.) 4. dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu.I. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel.) Etape: dizolvarea-ionizarea poliacidului. priza mai lunga.S. Al) si reticularea catenelor poliacidului. priza mai mica. 3. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. calciu. 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . Lichid mai mult . Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat .5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. CaF). Precipitarea polisarurilor (Ca. .rezultand acid ortosilicic. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie. (sticlei : Al2O3/SiO2).) 2. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . Proprietatile C. Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) . 1. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat .

C.3-3. sunt opace fata de acestea. bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C. Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: pasta.La 48 ore proprietati maxime.2% la 7 minute . 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.S. • Tehnici adezive. Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza. cimentari.7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa).dentina pe o adancime de 3µ . 12) adeziunea chimica la smalt. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor. impregneaza smaltul.asemanatoare ionilor de calciu . CURS 5 CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare.M.I. la1 ora este de1. Obturatii retrograde . Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich . 10) solubilitatea in apa crescuta : 0. Sunt poroase 10-14µ .Se altereaza in timp. Obturatii coronare clasa V . capsulat.4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. . Obturatii de baza. modificat cu rasini). -Adera in prezenta apei. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare.R. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4.I. -NU necesita gravaj. Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH. Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici).S) • • • • • • Cimentarea coroanelor. deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.I.2%. puntilor . dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) . Obturarea dintilor temporari .din hidroxilapatita dentinara si amelara. Indicatiile cimenturilor ionomere(C. Are loc o chelare a OH.

Obturatii coronare. liner Ca (OH)2-cavitati profunde.-uri .S. tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA. HEMA (hidroximetacrilatul).I. Eliberatoare de fluor –in cantitati apropiate. PHOTAC –FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R. +C. itaconic. Obturatii de baza (cavitati medii) . Adeziunea la substrat (smalt. Compozitia chimica: • Pulbere: asemanatoare cu cea a C.M. Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare . . Biologic : raspuns pulpar asemanator C.I. CIS. PHOTAC-FIL (ESPE). compatibilitatea foarte buna R. Indicatii : • • • • Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) .I.S. Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) .I.I. Ba. inferioare C.D.R.D. Vitrebondul – acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic. Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede .I.I.-pentru cervical +radicular. C. Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer . adeziunea chimica . dentina) valori superioare C.Denumiri comerciale: VITREMER (3M).I. dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) . VITREBOND(3M).C. HEMA + fotoinitiator. Ph acid : 3. Proprietati mecanice (duritatea.S. FUJI II LC(GC). (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator (λ =400-600 nm)+ coloranti • Lichid: poliacid + grupari metacrilice .S –urile ca lineri-efect cariopreventiv .I.C.S.R.S..aderenta ) superioare C.C.S.D. Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) . .. .M./C. Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie –60%/1 minut asemanator R. Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C. Cimentari . Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp .5 . fosfati de Ca.

I. urmata de racire. ARGION MOLAR (VOCO) Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare . Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI. macinare rezultand particule de 20µ . Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C.S. conventionale. gust metalic). . Particule de sticla +particule metalice (Ag. Proprietati: Prelucrate superior C. Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE). se obtin suprefete cu luciu metalic . macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800ºC). M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu). b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE). duritatea sunt superioare cimenturilor clasice . asemanator smaltului. Indicatii: • • Obturatii coronare ale dintilor temporari. Mecanic : rezistenta la abraziune. ARGION MOLAR (VOCO).S. Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara . . Au fost utilizate diferite metale :Au.CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune. Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor .) Dozarea /Prepararea : vezi C. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. adeziune . etanseitate. coroziune. Pd. rupere.I. Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari. Pd) presate. MIRACLE MIX (GC Co).I.S. JUMBO MIX. ARGION (VOCO). sinterizate.

fluor.M. Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) . pentru protectia plagii dentinare. silicat pentru protectia pulpei dentare. Aplicarea se realizeaza strict parapulpar . Plaga dentinara este : nesangeranda . Forma de prezentare : Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL). dureroasa.Z. Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde. Solventi organici volatili (colofoniu.M.O. Sigilari largite. /C.I. medii) : liner-hidroxid de calciu +F. cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam. etil cetona) .I. CALCIMOL .R. fluorofosfat de calciu. A. Agenti antibacterieni : diiod-timol .R.I.I.S. Sistem monocomponent: pasta. . Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. Denumiri comerciale : CONTRASIL . . Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F.S. HIDROXYLINE .S FOTO) . infectata. ( C.I. metil. rasini compozite. HYPOCAL.)/C. PULPDENT .• • LINERII Reconstituiri de bonturi . Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu .Z. C. . Apa . in grosime de 20µ . conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras..O.

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20µ grosime ;

solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

• • •

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6
MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare :
• • •
o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
• • • •
totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :
• •
metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate

standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

–VAN R. MIRATRAY. R. aluminiu+rasini epoxi .C.S WHITE. 2) material plastic : mai usor de manipulat . KETTENBACH (amprentare in ocluzie) . R.R.D.. S. cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H. rasini compozite . polistiren rasini acrilice autopolimerizabile . TELEDINE. 10 linguri (1-4) .. policarbonate. Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max. amprente preliminare. 4) portamprente speciale : • bimaxilare totale : se amprenteaza sup./inf.cu gura inchisa . lingura de suport metalic . ALGILOCK DEVIN –lingura ortomorfa. inele metalice (inel de cupru). nervuri . C-PLAST) • • bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS. DETAX. polistiren.S.A.• individuale materiale termoplastice : placa de baza. iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR. au sisteme de retentie-orificii . Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice . modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) . cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) . MIRATOM.

A. in confectionarea gutierelor. rigide. bazei sabloanelor de ocluzie. uniform distribuit Materiale : R. TRAY-DENT (TELEDENT). mase termoplastice (placa de baza. Pret de cost crescut. (DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta.Linguri individuale : precizie crescuta . Tehnica moderna.D. SPECTRAY-50 placi-fotopolim. Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) . Inelul metalic. Placi 3-4 mm (stare prereactica) .D. In cuptor special-flux halogen . ERKORIT (ERKODENT). polistiren) . CITOTRAY (BAYER). ergonomica. campurile protetice maxilarenecesita armare. TRIAD-TRAY (DENTSPLY). se tractioneaza cu usurinta . cele mai utilizate R. usor de prelucrat . ERKOPRESS.S. mai mare ca cele standard . Lampi cuptor: TRIAD II.C. . avantaj-strat 2-3 mm . SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri –termoformare. nedeformabile. ERKOPLAST R. Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma. Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate . Confectionarea lingurilor.

**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru. sa nu se contracte (in limitele ISO) . . Dupa Falk : rigide plastice . -elastice. Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala . Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica. Proprietati secundare : Nu efect toxic . Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide. Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante .2) 3) 4) 5) 6) 7) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic . Pret de cost rezonabil. -semirigide. Compatibile cu materialele pentru modele. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. sa nu se dilate . argint. Nu efecte secundare locale . sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala .

netoxic. Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului . ZOE. d) Elastice ireversibile : alginate. plasticitate foarte bune. ireversibile :gips.elastice.Compound Bucoplastice . Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne. ermetice. Stents. Denumiri comerciale : . Dupa Ieremia : vezi L. Pulbere calcinata de culoare alba . Timpul de priza modificabil. Proprietati : • • • • Fidelitate. c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). depozitare in cutii metalice. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) : siliconi polisufuri de aditie si Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator . Prêt de cost scazut . Cerurile. Neiritant . Gutaperca. elastomeri de sinteza condensare polieteri. Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile . Mat.p. rasini acrilice simple.

Preparare : • Manual 1 minut .modele β hemihidrate=gipsuri preliminare) • Clasa II-gips pentru modele preliminare.gips pentru amprentare. Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster . Atentie !!! !Nu amprentare • • • • • • • 90% alabastru . NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu . Coloranti : albastru de metilen. G77 Odoncia • Clasa I. • Industriala in cazul sistemului predozat. 10% aditivi Acceleratori de priza . saci ermeticm inchisi. • • • Compozitie : ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) α hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur . moi(amprente.• • • • • Clasificare: Gipsul de Paris . Borax 1% ce scade dilatarea de priza. Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea. eozina . sulfat de potasiu. ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . . Substante aromatizante . β hemihidrat de sulfat de calciu (β CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) . Bucoffox. 5% sulfat de cupru . se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. cutii Snow White (Kerr). Dozare : • Extemporanee : 100gP/50mlapa.

• • • Dezavantaje: Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida . • Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile. Se contraindica campurile mandibulare .3% functie de :P/L . elastomerii. Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile. RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. Fenomene fizice : Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC . . fara incluziuni de aer. Dilatarea de priza :0. amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) .1-0. cu fracturarea amprentei . rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare. pastele ZOE –amprenta finala . materialul este spalat de saliva. . Imbatranire in timp. Volum mare in cavitatea bucala. Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. Ambalare(tehnologia protezei totale). manevrare dificila. rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa . Indepartare foarte dificila de pe campul protetic. Dezavantaje: • • • coeficientul de contractie 5%. efectul iritant local. casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare .• Reactia de priza : Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate . priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza). • • • • • Manipulare dificila. metoda cea indicata. 1) Are loc o hidrolizare. Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor.apa dizolva particulele din pulbere . 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa.

LURALITE.pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale. ocru). ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. dispozitive coronare de substitutie. Clasa II. Portamprente individuale . Initial au fost folosite ca ciment chirurgical. Sunt : Clasa I – pentru amprentare. PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . mustar.inchisa (maron. granulatie foarte fina). CERO-PLUS (nu contine eugenol) . DURACRYL . Forma de prezentare : sistem P/P. Eugenol 6p. Reparatii-proteza partiala. lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac. KELLY’S PASTE . lanolina 9p . IMPRESSION PASTE . reconstituiri corono-radiculare.• Sunt scoase din uz. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului. totala.eugenol. ca baza protezei .(PMMA) .in tuburi metalice. Denumiri comerciale : REPIN . Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE. Pasta ZOE contine : . Compozitia chimica : Pasta alba.ZnO bruna. Indicatii • • • Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. pret de cost crescut. Pasta bruna : colofoniu 20p . de culori diferite . MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata).P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. apa1p. coroane partiale. Pasta alba : oxid de zinc 27p .

cresc plasticitatea.01 mm. Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O. iritant . se prepara curent prin tehnica spatularii.1%. caustic. • • • • Plasticitate . . Stabilitate dimensionala buna . Inhibitori ai prizei : • Proprietati : Glicerina (prelungeste timpul de priza). Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. Local nu au efect toxic. usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . ulei de in 6% . clorura de magneziu1%. guma arabica16% . Uleiurile neutralizeaza eugenolul. ulei mineral 16% . Acetatul de zinc. • • Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta.• Pasta alba : oxid de zinc 80% . Fidelitate ideale 0. modificari dupa priza 0. masa de umplutura (talc. aplicare in linguri individuale. acetat de zinc 19% . scade timpul de priza. consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. • Pasta bruna : eugenol56% . spatulare 5-10secunde. ulei de masline16% . Acceleratori de priza: • • • Apa Clorura de magneziu . Rolul elementelor componente : • Eugenolul este iritant. ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . cu spatula metalica. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. caolin) – scade fluajul.

Dezinfectie (hipoclorit 1-2%) CURS 7 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . Stents. Timpul de lucru suficient . gutaperca. Inregistrarea relatiei de ocluzie. maini. Manusi asistenta . gutaperca = material de amprenta : macheta. Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) . Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) . nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate • • • • • • Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala).tehnologia protezei scheletate . Batoane(20-50bucati) . poate fi modificat . Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. Nu se toarna imediat modelul. Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) . si in compozitia materialeor bucoplastice. gutaperca intra in compozitie Ceara. punti). la caldura ele devin plastice. Cimentari provizorii(coroane. Rezistenta mecanica. Avantaje : • • • • • Fluiditatea. plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) . Sabati. Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels.• • • Indicatii ZOE : Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) . Stabilizarea sabloanelor. materiale bucoplastice . duritate bune . tegumente . Indepartare urme pasta :neofalina . ceara. Kerr. Aderente de portamprente. Recomandari practice : • • • • Vaselinare tegumente . MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi).

verde cu intervale de plastifiere diferita.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . Kauri (40%). palmitic. Acestea confera plasticitate. masa de umplutura. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric. Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. Kerr verde :50-51ºC. Ceroform . rasini. Stearina 2% ( confera luciu) . Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala . gri. Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. Plasticitate mica . Proprietati : • • Rigide la temperatura mediului . oleic ce confera fluiditate . pentru a impiedica socul termic. Masa de umplutura: talc:5-9%. Rasinile naturale : copal. Denumiri comerciale : Stents . Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC . proprietatile mecanice. Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . Formula Stents • • • • • • Dozare/Preparare : Copal 28% .Maron.inchidere marginala . coloranti. Strict extemporaneum . amprenta cu inel . Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . ex:Reprodent (contine cupru). Exact Compound. scad aderenta. Aromatizanti. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. Xantigen . Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) . mai mult de 70ºC se ard elementele componente. Compozitie : • Amestec de ceruri. . • • • • • 20-22% acid stearic. Coloranti. Coloranti.

Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) . Coloranti. parafina . • • • Recomandari practice : Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . Pentru obtinerea lingurilor individuale . . Nu au efect toxic. Plastifiere la temperatura indicata .• • • Indicatii : Fidelitate medie . Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului. • • • • • Amprenta clasica cu inel de cupru . colofoniu /Shellack. Dupa racire se contracta 2-3%. Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala). Rasini naturale. se prepara usor. Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. Ex-3N Gold. au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . ceara de albine . tuburi metalice. Rezinoplast. Denumiri comerciale : Dentiplast .testele Herbst . Amprenta antagonistilor (rar) . Compozitie: • • • • Ceruri. Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . iritant. Adheseal . Rasini sintetice .

Amprenta poate fi corectata. Redevin rigide sub actiunea apei (racire) . Proprietati : • • • Excelente-plasticitate.5g. histofiziologica a campului protetic. HIDROCAST . Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL . Inserare amprenta cu presiuni blande . ideal 34-38ºC. Ulei de parafina 7.5g. pentru vindecarea anatomo. . Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic . ele grabesc vindecarea osoasa. Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin). fluajul are valori mari . se evita amprentarea supraextinsa. Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . Se aplica materialul in proteza . Recomandari practice : • • • Racire intensa . Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor . contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. se dozeaza extemporaneum .Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. Turnare rapida a modelului. FITT . in cuburi de ghiata. Ceara de albine 5. Shellack5g. MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple .Rezinoplastul: Colofoniu 82g. Dezinsertia /transportul cu mare atentie. Indicatii : • • • Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare) Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy .nelimitat in cavitatea bucala . Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii .

Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime. Fidele . ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor. Ireversibili . Elastomeri de sinteza : Siliconi . Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . Fidelitate foarte buna 25µ . dupa 1 ora scade .rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% . Compozitie : Pulberea : copolimer al M. alcool etilic. . P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. Rebazare temporara. COE-CONFORT. Tiocoli . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . • • • • • Netoxic . Proprietati : • • • • Conditii de lucru : Stabilitate buna . Bratu .N.IVOSEAL. Indicatii : • • • • Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Stabile chimic . Polieteri.rebazare . Lichidul : amestec de ester acid carboxilic . Amprenta functionala (metoda indirecta ).

R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel).5% . Alte formule in care apa 75-81%.5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile). batoane. . in general aceste materiale sunt fidele. Borax 0. Compozitia chimica: • Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil.pamant de diatomee. silice. timol. ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid. SURGIDENT (Lactona). Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui . Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . Dimensiunea particulelor este micronica. tuburi.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol). Rol inhibitor al prizei gipsului. argila. Gelificarea la 30-50ºC . AGARLOID(Van R). mentol. • Apa 75-80% Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.extrasa din agele rosii. Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. Forma de prezentare : Chitoasa in cutii. Apa 83-85. seringi. talc.Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza .2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1. Lichefierea are loc la 70-100ºC.

coroane . Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere. Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie. cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) . Necesita turnarea modelului in primele 15 minute .3 : asteptare (in lingura speciala). bai modulare. sunt superioare alginatelor .:IMPRESEPT (Espe).(linguri. disconfort.65-0. • • Indicatii : Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0. Risc de soc termic. Baia nr. Proprietati : • • Pierd apa . Fidelitate :reproduc detalii micronice . durere. Aplicare cu presiuni blande .7% . Baia nr. in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.55 . coroanelor. si dupa racire :0. Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). CURS 8 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional. puntii (ca material de amprentare. inferior elastomerilor. Baia nr. Electie :proteza scheletata . gipsuri extradure. punti (moderne) Dezavantaje : • • • • • Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale .Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. sistem de racire. Dezinsertia dupa o racire lenta. Stabilitate mica (pierd apa).2 :la 63-70ºC depozitare .1: la 100ºC se plastifiaza. • • • Tehnologia incrustatiei. duplicarea modelului de lucru . . Predozat : livrat in tub/seringa :exact. portamprente. Amprenta in edentatia partiala . Turnarea modelului (gipsuri dure.Dozare/Preparare : • • Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) . se deshidrateaza :SINEREZA . superdure). mixere) . Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare. sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent).

Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): • • clasa I . . plastic si cilindru gradat.rapide. clasa C . cutii metalice. edentatia totala). de studiu. .posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4). Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont). dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat.amprente preliminare (edentatia partiala. • • pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile.I. extras din alge marine brune . disociatie mare 20*10-5 . clasa B . potasiu. Alginoplast (Bayer). -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu. Ortoprint (Zermack).amprenta anatomica. Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. lichidul : apa/ apa distilata. Jeltratrec (Caulck SUA). Forma de prezentare: -pulbere/lichid.-Derivati ai acidului alginic. Forma de livrare: pulbere in pungi. -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H.R. dupa utilizare: • • • clasa A .normale.amprentare inlay + coroane. plastic ermetic inchise. clasa II .

corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata). fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H. fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza. Zelgan 2000 (Detrey). indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat. indicatori de priza.agent de gelificare. Algodent (Rom). silicati.I. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciu→alginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: • • • • • • sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului. sulfat de calciu:10-12%.prezinta instabilitate chimica si dimensionala. masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa.Palgat (Espe). aromatizanti.R.scade aderenta si scade fluajul. Reprezinta principalele reactante masa inerta (de umplutura):74-78% (talc.R. Dozare/Preparare: . H. aditivi: Ypeen (Spofa). fosfatul trisodic. corectori. glicoli. confera rezistenta materialului si rigiditate .Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa. carbonat de calciu. Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii.5-2%.de model facilitand demularea. pamant diatomeic) pentru cresterea volumului.I.silico-florura de sodiu. fluorura de sodiu:0. alginat de potasiu 10-12%. Hidrogum.

stabilitate dimensionala mica .5 linguri. alginate clasa I .1 minut. Preparare: -Manuala. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive. -Mecanica. pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza. mandibula 1. plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica.30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri. solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline .3. pot amprenta toata gama de campuri protetice . se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II. Proprietatile materialelor elastice alginice: • • • • • • au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare. predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa. Timpul de priza 4 minute. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) .8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) . grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic . rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili. leucoplast). -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri.Dozare : • • extemporanee.47.

aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior . amprente functionale (numai proteza partial acrilica). Indicatii: • • • • • • amprente anatomice pentru modele documentare. . amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili .temperatura apei. aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm. timpul si tehnica de spatulare. cantitatea de fosfat trisodic. Recomandari practice: • • • • • • • • respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant.• • • rezistenta la rupere:350-600g/cm 2. pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei. este influentat de timpul de gelificare . conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare . dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile.. dezinsertia: dupa pierderea succiunii. amprente preliminare pentru edentatul partial si total. amprente pentru antagonisti. 4 minute . flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. presiune scazuta la aplicare. amprente in ortodontie. timpul de priza 2-3 minute-clasa I.SUA). tehnica de spatulare.clasa II. igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) .

extradure. evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H. Tehnica de lucru: Preparare agar –agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1. indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay. Avantaje: • • • • simplifica tehnologia de amprentare clasica. coroane. se igienizeaza . se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta . se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare . agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard. se dezinfecteaza . in 15 minute. R. se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute. . se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna.I. (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire).I. si H.• • • conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente.mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. se toarna modelul din gipsuri dure. punti) . tehnica rapida.R. timpul de priza 4 minute. cu H. demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa .R. turnare model imediat. comoda .R. fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza . AMPRENTA COMBINATA H.

cu vascozitate mare heavy-body (clasa II). . frecvent culoarea este alba. chituri (clasa I). Clasificarea elastomerilor: • • • polisulfurici(tiocauciucuri). cu consistente diferite :mare.• gipsul de model este compatibil cu agar-agarul.I) sau tuburi metalice (gen II). cu vascozitate medie (clasa III). ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). siliconici. Clasificarea ADA si ISO: • • • • 1. Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. polieterici. medie. manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice . stabilitate dimensionla excelenta. Catalizatorul este un peroxid al plumbului. Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice. ireversibile ca si comportament fizic. pasta-pasta (gen. cu vascozitate mica (clasa IV). fluida . fidelitate. elasticitate. Actuala).

sulful 3. Predozat (mai rar). -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala. Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala . plastifiant.8% (plastifiant). dezinfectie. Neo-Flex (Surgident). coloranti (dioxid de titan) .5%.7%.4% cu rol de liant. -dezinsertie. .pasta/accelerator = 1/1 .datorita vascozitatii crescute . igienizare.Unilastic (Kerr). Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79.legarea terminala a lanturilor polimerice . oleic (inhiba mirosul de sulf) . 2. peroxidul de plumb 78% (initiator). hiperoxid de mangan . alte substante 2% : acid stearic.timpul de lucru 7 minute. Acceleratoi: • • Aditivi : • • • ulei mineral16. Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15. -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei. Dozare/Preparare: 1.

Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid. Recomandari practice: • • • • turnarea modelului in prima ora. Local: • • • nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie). nu se imbiba cu apa). coroane. aplicarea de adeziv pe portamprente. nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic.35% (light) si 0. in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. Proprietati: • • • • insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse. produsul se mentine in loc uscat. vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. intrerupere. La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0. punti. sa se respecte proportia elementelor componente. Reactia este exoterma (3-4ºC) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. propagare. amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers). amprentarea. mai putin ca siliconii de condensare.25% in prima ora!!!!!.9% (chit).05%). 2. Indicatii: • • • amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. amprente pentru incrustatii. ELASTOMERII SILICONICI . stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa . prepararea.Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb ⇒ vulcanizare cu etapele de initiere. au un miros dezagreabil. mai putin ca polieterii. La 24 ore este de 0.

timpul de priza crescut. Sicaform. medie. Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer). pasta-pasta . fluida. patare haine. Coltex M (Coltene) Lastic 55. Sta Seal (Detax).au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente. protectie). Coltex fine Silasoft. Zafo (Ketenbach). Siliconi de : condensare aditie. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). mirosul neplacut. Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa. Silaplast (Detax). Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer). Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid . Elastomerii siliconi de condensare .

masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii. Catalizatorul. suspensie de ortosilicat de etil. semifluizi 75% pentru cei chitosi. Coloranti : silicea . acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan Forma de prezentare: pasta-pasta.si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili. CURS 9 MATERIALE DE AMPRENTARE ⇒ silicon de aditie . oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. rigiditate. Reactia de priza: octoat de staniu ⇒ cauciuc siliconic + produsi (al polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil secundari cool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie.alcool) ce determina modificari dimensionale. !!!!!Grad de redare foarte exact. oxid de crom. Intre gruparile HO. consistente: chitoasa .Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. medie frecvent semifluizi. bioxidul de titan le confera vascozitate. octoat de staniu.

Permagum (Espe). Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta. se aplica in seringa. au vascozitate crescuta. . energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1. Reprosil (De Trey). placute. injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. Imprint (3M). Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. Proprietati: • • geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH). etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. Tehnica spatularii: miscari circulare.Japan). President (Coltene). se realizeaza orificii in masa siliconului chitos. Provil.SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat.

modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. siliconii de aditie la 24 ore . coroane partiale: siliconi de aditie.• • • • • • • • • • stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza). . daca se toarna mai multe modele . tehnologia de precizie:inlay. amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi). sunt contraindicati la cei alergici. timpul de priza 3-5 minute .!!!!!!!!! Recomandari practice: • • • se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise. Nu siliconi de condensare. nu au efect toxic local. contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii. timpul de lucru 6-8 minute. polieteri. primul model este cel mai bun. flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare. rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri. tiocauciucuri. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale.0.05% deci sunt cei mai fideli. siliconii de condensare (gen. elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model. Indicatii: • • • tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard.

se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie. se contraindica conservarea in mediu umed. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale. Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata). Plastifiant.medie. coloranti in functie de consistenta. pasta-pasta . Masa inerta (silicea) . Forma de prezentare: pasta-lichid –medie. precizie). Schmidt (1969) –Espe. Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie. Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri.medium + light. Denumiri comerciale: Impregum .• • • se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare). Permadyn .automixing. . inalta. Polygel .inregistrari ocluzale. POLIETERII W. unghiuri). consistenta :chitoasa medie. Ramitec . casete. semifluida (fluida)..

necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona). stabilitatea dimensionala buna. exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor.In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. . dinamica de lucru foarte rapida : preparare. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol). Dozarea/Prepararea: • • • • • timpul de spatulare:35-55 secunde. grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor. aplicare. timpul de priza:5-6 minute. rigiditate mare. vascozitate mai mare. fenomenul de imbibitie. inserare. Proprietati: • • • • • • • • • Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile . Recomandari practice: sunt materiale hidrofile. valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie.

timp de lucru nelimitat. Tehnica de lucru: 1. 2. inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare . conditionare camp protetic (bont). dezinsertie. dozarea. dezinfectie (glutaraldehida. 5.D. timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice. fibra optica : diametru 8-10mm.• • • • • • pregatirea campului protetic (conditionare: uscare.. glutarfenol. fotoinitiatori ~ R. conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii. prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant.I. aplicare pasta fluida pe bont . crearea de santuri de fuga a siliconului fluid. 4. Avantaje: .V. sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid.C. conditionarea amprentei primare. fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior. aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia. un singur ax . portamprenta individuala. H. hemostaza). hepatic. control amprenta. clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic. aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta. nu se conserva in mediu umed. portamprenta individuala transparenta. 3.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice .C. faza a-II-a energic.D. 6. se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. dezinsertie : faza I lent. inserare pe campul protetic a portamprentei. • • • • MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R. turnare model la 1 ora.

sintetic.10H2O) 3. Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7. De studiu. ghips normal. rezistenta la abraziune mare Secundar: 1. Preliminar. proprietati mecanice de suprafata . superdur. manipulare usoare. fidelitate maxima.compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare.Plasticitate si timp de lucru nelimitate . Caracteristici: 1.pret de cost scazut. Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor). exactitate dimensionala.. 2. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta.preparare. 2. 3. De lucru: ghips dur. Tipuri: • • • • • Anatomic. Duplicat: mase de ambalat. redarea detaliilor de ardin micronic. Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing). Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic- . Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia. Polimerizare neuniforma.

-cimenturi. -mase de ambalat. metale depuse: -galvanizare. 2) metalice: -amalgame. Clasa III: ghips dur (Moldano). Clasa IV: ghips superdur. -metale usor fuzibile.1) nemetalice: -gipsuri. -mase compozite.I.N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. -cimenturi. -metale pulverizabile. indesare: -amalgame. • dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. -mase ceramice. -pulverizare. Clasa III: ghips dur (Moldano). 2. -mase compozite. ghips de model(normal). ghips de model (normal). . -dupa tehnologia de realizare- 1. turnate in amprente: -ghips. Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala. 3. Clasificare gipsuri : • dupa D. -metale eletrodepuse.

in 1000ml H2O la 20ºC . Particulele sunt filamentoase. mai rar sistemul predozat .4% .4 %). dintii antagonisti . Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza. fidelitate bune. MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor.2-0. de studiu. SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. Fixarea modelelor in articulatoare. Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g. Proprietati: • • Plasticitate.β hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale. preliminare. Modele lucru protetice pebntru reparatii . Valorile dilatarii :0. Timpul de priza :5-30 minute . Socluri . Dozare : recvent metoda extemporanee . Dezavantaje : • • • • • • • • Dupa priza rezulta o structura poroasa . Obtinerea: Ardere uscata: 110-120ºC. Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare . Proprietati mecanice precare .Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0. aciforme. 100gP/40-50cm 3apa. GIPSURILE NORMALE clasa II . Pret de cost rezonabil. Indicatii : • • • • Modele anatomice.3-0.

DURALITE (Degusa). absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . punti dentare. MOLDANO (BAYER). clorura de calciu(30%). Se contraindica acceleratori de priza.1%) . Recomandari practice : • • • • Se contraindica adausul de acceleatori de priza . Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor). GIPSURILE DURE • • • • α Hemihidrate . Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane.) . Proprietati: • • • • Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale. Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. Respectarea proportiei P/L . Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. Se contraindica turnarea modelelor de lucru. rezultand un ghips friabil . socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV). Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1. α hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. dinti antagonisti. Pulberi de culori diferite.5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare. sine parodontale. aparate ortodontice. proteze partiale. Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici.Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala. proteze totale. BEGO DUR (Bego). absorbtia apei intre particule este mult mai mica. granulatie fina. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un α hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale. . Denumiri comerciale . compensatori de contractie) . GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) .

coroane partiale. -Valoarea dilatarii mica =0. rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare . Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal).4% . fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0. MOLDAROCK (Bayer) . timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala . Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV – dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol. Proprietati mecanice: . incovoiere. coroane supraecuatoriale.clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri. -Atinse la 24 ore.apa sau 5P/3L in bol de cauciuc .P/2vol.(Kerr) . FUJI ROCK(G. GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) 2) din dihidrat de sulfat de calciu. obtinandu-se particule foarte fine.01%. abraziune este foarte mare . -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. EPI (De Trey) . metalo-ceramica.Rezistenta la rupere. tehnologia metalo-compozita.3-0. 2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde. raman intacte marginile preparatiei.C). care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric . Produse comerciale : VEL MIX . Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii. ale bonturilor.

Duritate scazuta . HIGH-TECH. Proprietati: • • • • • • • • sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure. Indicatii idem gipsuri superdure . Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare . Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R.2-0. Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare. Rezistente la temp. ce au coeficienti de contractie mari.05%. Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru .4% similara cu cea a gipsurilor normale . limitate in tehnologia modelului de lucru .A. CURS 10 RASINI COMPOZITE Caracteristici : • • • • • • Materiale moderne. .S. Crescuta de lucru (peste 100ºC) . Coeficient de contractie 0. Modul de elasticitate favorabil .S. tehnologii moderne ACUTRACK (D. dilatarea :0.) arcada ZEISER I. modele pentru Co-Cr si Ni-Cr.Absorbtia apei mai mare . Modele de lucru cu bont mobil.nu sunt expuse fracturilor . Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure . P/P . Proprietati : • • • asemanatoare celor super dure . Materialele viitorului . II. Forma de prezentare : Pasta/L . Puritate maxima.

MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat . BLUE STAR(Girbach Dent) . ) Se mai folosesc pentru modele didactice . Tehnica de lucru : • • • • • • Igienizare . Priza primara =3 ore . DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice). Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan. Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120ºC.: Valoare istorica. .A.• • • Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare .. insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm . Modele sectionate unidentare. CIMENTURI DENTARE Au fost folosite . Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant .se aplica. se omogenizeaza 10-30 secunde . Timpul de priza = 3 ore . Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii. Dificultati in fularea in amprenta R. Folosite initial. Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial). Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) .S. Indicatii : • • Modele sectionate (cu bont mobil) . dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. Dezinfectie .adera de amprenta . Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri. 7 minute. CSF. 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed .

Sunt fragile. model de lucru (patricea ) la coroana stantata . solidificarea 140º C. Sn.intervalul de topire :110-120ºC . Bi. Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0. aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure. SPENTZ (FeS.se contraindica H. Tehnica de lucru : . +H. pentru zona PM-M (s-au folosit). Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent. 3. AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag . punti colate . suport rigid) . AMALGAMELE (CU. turnarea placilor protetice. Ex : Temperatura de lichefiere:180º C . +mat. Pb) . punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile).Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta). Zn. Zn) . intervalul de topire:96-102º C .R. MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic. termoplastice. Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. 2. punti metalo-compozite . nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) . dificultati tehnice (amprenta unitara.R. 1.I. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb. punti din elemente unite. caracter istoric .5-1mm in toate detaliile amprentei. Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza.

Stabilitate volumetrica buna. 4. Ag). sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza . 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni. 3. ghips dur). Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala. cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru . se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice. incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) .8-6 V si 6-10mA . conditionarea amprentei : igienizare. Instrumentar : • • • • • • Baie galvanica din material plastic/sticla . stabila.METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): • procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru . solutia electrolitica este pura. in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. consecutiv solidificarii metalului. duritate bune. lichefierea aliajului (Bi+Zn) .5 mm . Electrodepunerea 10-12 ore . cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . Grosimea stratului 0. Stratul electrodepus .se aplica amprenta . polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : • • • Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . 2. Fidelitate. gipsuri superdure. Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus . buna conducatoare electrica. la catod. Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips. dezinfectare. uscare. Avantaje: Metoda simpla. ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model. compozitie simpla . .1-1.1. Usor toxice . 4. Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure. pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. Cu.5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic. mai putin decat solutiile electrolitice.

Avantaje : • • Fidelitate crescuta . Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate . electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. Acid sulfuric 42g .Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag. tehnologia metalo-ceramica. intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini. Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore). examinare amprenta electrodepusa. metalocompozita. Apa distilata 600ml.• • se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . Cu) . Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore). in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. control. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V. Indicatii : Inlay. Formula Derman • • • Sulfat de cupru 156g . rasini) . gipsuri). daca e corecta electrodepunerea. se toarna materialul de completare 2) 3) 4) 5) 6) 7) Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. . coroane partiale. legarea amprentei la electrodul negativ al baii . Stabilitate volumetrica. se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. conectare la tensiune si intensitate scazuta. coroane ecuatoriale.

Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) .2-0. Dupa racire sa prezinte o faza rigida. Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC. Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. are culoare bruna. Intervalul de topire :60ºC. rezulta un amestec omogen. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. nu exista riscul de fisurare. • • (pentru esentiale obtinerea a se indeparta pentru Stabilitatea fizico-chimica . Sa nu aiba efect toxic local . Contractie 0. cu utilizari restranse. minerale.3%. MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. vegetale) obtinute prin topire/racire . proprietati piesei protetice exacte Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. sa nu se combine cu materialele pentru modele usor) .• • Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite . Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) . Ceruri animale : cu utilizari restranse • • • • La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala . 2. animale. nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model . CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : • • • • Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont . Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire . Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. Compozitie : 1.

Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. casanta . Ceara Carnauba : • • • • Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor . Ceara Candelila • • Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC . duritatea . plasticitatea amestecului . Intervalul de topire :47-71ºC . Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. Casanta . purificare Galbena Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . Este dura. Se obtine prin distilarea titeiului . Rigida . are culoare bruna.Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. este prezenta in compozitia cerurilor tari. ozecherita. Are culoare verde-cenusie . cerezina. Ceara Montana : • Se obtine din lignit. Parafina : • • • • Ozecherita : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . CERURI SINTETICE Au utilizari limitate . cerezina (incolora) • • Se obtine din distilarea titeiului brut . • • • • • • Cerezina : Se obtine din depozitul de titei . Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. • Intervalul de topire :6-90ºC. CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. Intervalul de topire :60º C .

Ceara pentru macheta protezei acrilice • • roz. laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu 43ºC .T. DAMMAR SACAZ . se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece).17/lat.T. Compozitie : . In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) I.Ceruri polietenice . Adera . Intra in compozitia cerurilor pentru lipit. SANDARACK. casanta . plante.(I. COPALUL : • • • • Se obtine din fosile .8 . galbena. COLOFONIUL : • • • • Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei .1. pentru a conferi CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari . Intervalul de topire=300ºC.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2.T = rezistenta. Dura. 1. Dura.= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci.Ceruri polioxietenice(I.

• Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) . Indiguire. Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali .Ceara tare : Ceara de albine 50p . Carnauba Ceara Carnauba 25p . cofrare. 3. Ceara Carnauba 10p . corpului de punte. Parafina 33p . Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . Cinabru 5p(colorant) Proprietati : • • • • Indicatii : Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala . Terebentina 15p(plastifiant) . Compozitie : • • • • Indicatii : Ceara de albine 55p . Coloranti • Modelare macheta coroanei. Oleum susan 5p(dizolvare) . Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . 2. Ceara Ivoire • • Pentru coroane acrilice . Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi . tipica dentinei . . Sa nu se combine/coloreze model/tipar. macheta puntii din elemente unite. • • • • • Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . cresc valorile contractiei. Confectionarea bordurilor de ocluzie. Tare/moale. Batoane pentru model corpuri de punte. Alb-galben. Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Are Ceara de Albine 75p .

crosete. Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete. Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi. Ceara Carnauba 10p . blocuri/placute. Compozitie: • • • Ceara de albine 55p. plasate in tipare. Macheta coroanei acrilice. Mase plastice . racire. Ceara Damar 10p . Permit o excelenta individualizare a modelajului. Parafina 35p. Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte . Compozitie : • • • • • • Ceara de albine10p . sisteme retentive) Aderenta. Ceara Carnauba 30p . Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . Rasini fotopolimerizabile . Sub forma de batoane. Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. Ceara topita se introduce in seringa. Parafina 30p . plase pentru sei. 4. MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : • • • Rasini acrilice simple . dura datorita elementelor componente. nedeformabila. conectori. Cerezina 20p . conectori.• Indicatii : Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii.

pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta . crosete. Confera scaderea contractiei.5 minute. Arderea fara spargerea tiparului . puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita. Ergonomice. sisteme retentive. Timp de manipulare nelimitat. Sunt transparente. Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung . Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : diferita. PALDISCK LG. Pot fi asociate cu ceruri. tije pentru canale de turnare. Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise . coroane provizorii. punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant . RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC. conectori. Livrare sistem monocomponent.Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza. fluida. Caracteristici : • • • • • • • • • • Se contracta dupa polimerizare mai putin . cape de protectie. macheta coroanelor. Precizie mare in modelaj . Nu dau reziduuri dupa ardere . punte. 2 consistente:vascoasa/pastoasa. metalo-ceramica. Ard fara reziduuri . Timp de intarire :1. macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren.

Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1.cul. rezultand machete de mare precizie.5 minute (DENTACOLOR.4 mm . Microperle – IVOCLAR – 200-300µ .2-0. se realizeaza o modelare primara . obtinandu-se tiparul. K2 – vascoasa. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane). Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. pozitionarea implantelor . apoi K2. Cristale calcinabile . radierea implantelor. TRANSLUX).BREDENT. Se aplica rasina K1 . 2. Se prezinta sub forma de : • • Macroperle (macroretentii) : 0. Rosie. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara. SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. ASTAR . Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER.K1 rasina fluida – de precizie . Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. 1. LUSTROL – cul. Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont. Se ambaleaza prin metode uzuale.

un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse

utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.

4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)

5.Plase

ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). CURS 11 MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul – negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii

P. acrilice

Mase de ambalat pentru:

Aliaje nobile

Aliaje inoxidabile

Lipit parti componente.

B. chimic (functie de liant)

Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati

Proprietati
• • • •
Plasticitatea – permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; Fidelitatea – reda cu exactitate toate detaliile machetei . Stabilitatea volumetrica – masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. Stabilitatea chimico-mecano-termica:

Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: • Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile;

10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate→ la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent) pt. eliminarea gazelor din tipar

• • • •

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.

Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
• • •
momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica.

Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;

3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
• •
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. Proportia lichid / pulbere lichid> ⇒Dilatarea higroscopica<

Pulbere cu ghips < ⇒Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant α hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) ⇒ Dilatare higroscopica >

cu cristobalit > ⇒Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f. comp. b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice Moderne ca liant cristobalit.< rezistenta mecanica a M. A. EXPANSIT au ca liant gipsul dur au in compozitie ghips dur Comp. Cu val. refractara este CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) . fara val. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (β hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: • • • • Verticala Orizontala. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. Mixta. lipirea elem. KCl. I.-punti clasice. SiCl ⇒Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) ⇒< Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea >⇒ > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa >⇒ Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare). fine ⇒Dilatare higroscopica> Masa de umplutura – NaCl. • • • • • • M. A. SPEED pt.

tiparului si nu dilatari. Plasticitatea si fidelitatea foarte bune. Proprietati : 1.Cu.3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului. II.creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termochimica a tiparului Coloranti. Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat . 4. La 400ºC si 700ºC au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale. Liant .1%.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400ºC.2-1. LiCl. . MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS . Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl. Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica). incalzit la 100ºC valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii.ghips dur 25-40% 3. contaminant pentru aliajul fluid). Agenti reducatori :pulberi C. Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic.Compozitia chimica 1. Contractia va fi compensata de agentii de modificare. Fenomene fizice: α CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0. 2. Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. Denumiri comerciale: . Ag. Indicatii: Aliaje Au. KSO4. Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului . Acid Boric. Pd. 3. fara a depasi 750ºC. KCl. datorita granulatiei fine .

1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate. 2. Wipla) Cor.S.. Masa de umplutura 4. (pt. Componenta refractara (80%) cristobalit carborundum 2. 3.1% CERAMIGOLD-teh. 3. aliajele inoxidabile (Ni-Cr)...Dilatarea de priza = 3. oxid de crom. oxid de magneziu. Coloranti Reactii chimice: 1. P.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O 2. Compozitia chimica : 1. 2. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2. .Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+MgO Proprietati: 1. S. Au(Incr. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile. oxid de magneziu → NH4MgPO4+6H2O →H3PO4+ NH4OH →MgHPO4+ H2O Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1. aliajele nobile pentru metalo-ceramica. fosfat de amoniu. stelitele (Cr-Co SOFT).1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Ti AUROPLUS TANCOVEST THERMOVEST (KERR)= M. universala .. Indicatii: 1. Clasice P. ) VIDERIT VIDELIT OCELA Moderne BEGORAL Cor. Liantul 3.2-3.Punti. oxid de zinc.8-2. A. Auroceramica.VITADUR VIROPLUS P.

solutie acida (HCl). mecanica > (1400015000 C) Indicatii: exoterma ⇒ CIMENT. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. Rezistenta 1. Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM Compozitia chimica: 1. NU CONTIN GHIPS.) 3.solutii coloidale de SiO2/ . Acidul ortosilicic → Cuart/ cristobalit acid polisilicic (SOL COL. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite. Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA . Silicatul de etil → HCl acid ortosilicic (SOL) 2.III. Coloranti. de etil 3. Ti 4. Componenta refractara: 2. cristobalit.!!!!!!!!!!! P/L . ⇒ GEL deshidratare→ R. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata. cuart Reactia chimica H2O 1. Saruri de Cu. Silicati de sodiu.

-dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii. Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv CURS 12 MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice. Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. Prepararea la vacuum-malaxor.A. baze proteze. obtinerea arcadelor artificiale. Pd. placarea componentei metalice. Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare.S) organice : rasini acrilice . Ag-Pd . Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza exercitiu ) :GAUDENT cupru (aliaje pentru nemetalice : simple(R. Clasificare : Materiale aur. metalice :aliajele dentare : nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr nobile : baza Cr-Co . Recomandari practice: • • • • • • Masa de ambalat – ermetic inchisa.

dar se segrega in cea solida. Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) . Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) . a) b) aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) . Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne . ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente. Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida. Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele. Baza Pd .anorganice : mixte : masele ceramice rasini compozite. Punctul de topire este inferior celor 2 metale.(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) . . Imprumuta proprietatile elementelor componente. a) b) c) d) II. Clasificarea aliajelor metalice : I.

Proprietatile aliajelor dentare: • • • • • • • • la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg. 1-1. Aliaje nobile : • Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. rezistenta la abraziune. 0. maleabilitate.3) : inele ortodontice. duritate = 50-90H.III. elasticitate . . incrustatii) .2-0. aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament. ciocanire. aliaje titan . sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0. • • prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala). reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni . topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate). intindere. INLAY GOLD • Clasa II – aliaje medii (coroane.5-atele.8-crosete. Ga) . IV. Prelucrarea aliajelor: • la rece: laminare.2-ligaturi. bune conducatoare de caldura si electricitate . Forma de prezentare : 1) 2) 3) banda (0. cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate. pastile 9cele mai folosite). flexibilitate. au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat .V. au un coeficient specific de densitate =densitate specifica . culoare majoritar alb-argintie (alb-gri). coroana din 2 bucati .6-0. stantare (ambutisare).

culoarea si densitatea aliajului . in cavitatea bucala sunt neutre. dupa turnare confera o structura cristalina aliajului . tenacitate. Aliajele nobile : componente : Aurul : • • • • • moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica).4 1-5% metal pretios .8 cupru 1082 8. singur nu poate fi utilizat (in stare pura). . confera rezistenta . rezistente la coroziune. coroane substitutie)=aliaje platinate.pentru metalo-ceramica : dure/extradure. oxigenul) Cuprul: • • • influenteaza culoarea. procesul de fuzionare. Iridiu. se aliaza cu Ag. Punctul toipire Densitatea 10. Iridiul : • creste rezistenta la coroziune. Cu. dar nu nobil. Platina: • • • rezistenta mecanica la coroziune.(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica). principalul element de innobilare al aliajelor . punti). Pt.aliaje dure (coroane. influenteaza punctul de topire. culoarea . confera proprietati mecanice foarte bune. Paladiul : • • • • inlocuieste platina .aliaje extradure (coroane . Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful. Pt. Clasa V. confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu.• • • Clasa III.5 Procentaj(%) 1-14% Argintul : • • argint de 960.5 1-14% Platina 1769 21. prelucrare usoara . rigiditate. rezistenta mecanica.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice. Clasa IV. clorul.4 10-13% Paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22. modifica densitatea. fluorul. influenteaza punctul de topire. punti totale.

Aurul pur =24 karate 2.5 0 0-3 3.3 75 66. Zincul=creste fluiditatea .6 58. Staniul = elemente de echilibraj.5 Zinc % 0-0. oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil . Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului.5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : 1. se obtin turnaturi omogene. turnare) Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire.5 8-20 4.5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 .6 83. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare. Sistemul procentual : Aur pur % 100 91.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14.(Titlul aurului pur =1000). Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj. Aur-Ag .Zincul.5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0.5-20 Cupru % 2-4. Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic. Karataj 24 22 20 18 16 14 3. Structura cristalina : Aur-Cu . Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza.

(Pd. Au-Ag-Pd. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat. clasa II) . aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. cu racire brusca . Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750ºC. restaurari indirecte : inlay. Indicatii : • • • • restaurari directe : obturatii de aur . tehnologia protezei partiale scheletate –clasa III (exceptional). Ex : Au-Pt-Pd. timp de 5 minute. cresterea ductilitatii) aliajele dure. in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare. turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor. restaurari fixe partiale (punti) – clasa III. . b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºC. notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent. Ag-Pd : 855-900ºC. superdure. Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. IV . silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. cu racire brusca.Cel mai indicat de ADA . timp de 2-3 minute. coroane partiale. timp de 2-3 minute cu racire brusca. timp de 2-3 minute. Ag). Turnarea aliajelor nobile Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon. ionomeri de sticla. Kripton. Heliu)=mediu de protectie. acid boric. cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. Pentru solidarizarea segmentelor de proteze. totale (clasa I. Ez : Nautilus : cadere si aspirare.

Confort mic.grosimi mai mari. Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal . . ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : • • • • • • Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice . argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) Au modul de elasticitate mic. Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine . Caracteristici : • • • • • • • Nu contin cupru .c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435ºC. Clase : 1. Aur :54% .5% .6% . Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice. Scumpe. Contractia 1. Argint. Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . se deformeaza in timpul arderii . cu racire lenta. staniu. Densitate crescuta. indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Aliaje nobile cu procent crescut de aur Denumiri comerciale : Degudent. • • • Aur : 78-85. proprietati mecanice superioare. prelucrare. la tractiune bune . Rezistenta la temperatura de ardere . Rezistenta la coroziune. timp de 15-30 minute. daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . Sa permita adeziunea maselor ceramice . Limita de curgere sa fie inalta. 2. Pd+Ag cresc proprietatile mecanice. Platina : 5-11% . Herador.

Nu contin argint. Cupru :15% . la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) . Caracteristici : • • • • similare Au-Pd-Ag . modul de elasticitate crescut . pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica. zinc. nu se deformeaza la ceramizare . Elemente de echilibrare : indiu. prêt de cost scazut. rezistenta crescuta la ardere. Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . Ag :38% . prelucrare asemanatoare . se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3. 4. Caracteristici : • • • • • rezistenta crescuta la coroziune . 5. Argint : 18%. Elemente de echilibrare. Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% . . staniu.Pd : Aur :50% . necesita bondinguri prêt de cost scazut . Aliaje nobile Au.Paladiu :35% . rezistenta la coroziune . modul de elasticitate crescut . Caracteristici : • • • • • • similare. cost scazut . Paladiu :40%. dar superioare din punct de vedere mecanic.

carbonat de potasiu. Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). Zn (765-800ºC) . Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd. decapare). Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire. Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. Decaparea se realizeaza cu borax. topire in creuzete ceramice (nu grafit). Sn. Contin :Ag. Sn. OPTION Caracteristici : • • • • proprietati mecanice. Caracteristici: • • • • • • Compozitie asemanatoare aliajului. Cd. lichizi. Zn. Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . Denumiri comerciale . Indicatii : Lucrari mici. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. acid boric. fizico-chimce bune . Antidecapanti : solutie grafitica. Cu. Contin :Ag. nu se deformeaza . Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. cu. paste). curg mai greu in tipar datorita paladiului . Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta. fluoruri (pulberi. Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile.Galiu :5-10%. . baza Pd.

Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur. Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza .5 grame . Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale. incrustatii) . Bondon IV (Degussa) Degupal +cupru. inelul coroanei turnate) . 1. Compozitia: Clasice: . Pt. Caracteristici : • • • • Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur . indiu-metalo-ceramica) . Cu. Placute 7/7. inelul coroanei din 2 bucati. Banda/sarma =LOT (Ag.40 mm (inele ortodontice.10/10 . Zn) Produse comerciale: • Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa). • Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica (Degussa) mai contin si paladiu Back-On. Sn. Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur .5-3. Forma de prezentare : • • • Banda laminata :0. coroane partiale. • Baza paladiu : Castadur (Pd. aur.30-0. Paladin (Metalor).CURS 13 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur.

abraziune) Moderne : • • • • Realor : Degupal : Bondon : aur :20% . Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati.5-3 mm) . cupru :11. Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale.Argint :30%. Cupru :5% . Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) . Poson : Paladiu :57. Proprietatile mecanice bune .6%. • • • Preincalzire.• • • • • Argint 65%. rezultand piese mai confortabile decat Aur-platina . incrustatii. paladiu :20% . Tehnologia metalo-ceramica . Modulul de elasticitate.5% . Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC . asemanatoare celor Aur-platina .topire :1100ºC . Se contraindica piese de inalta precizie. Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului . Platina :1-2% cu rol de a ameliora proprietatile mecanice. duritatea le indica in tehnologia puntilor . fosfati .7% . structura cristalina (rezistenta la indoire. ALIAJELE NENOBILE Baza : A) B) Ni-Cr Cr-Co . Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice : • Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2. Indicatii : • • Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice .8% . Sensibile in etapa de topire. De necesitate coroane partiale. Paladiu:25% Aur :2-15% . paladiu :79. incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) . Cupru :7-9% . turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3. incrustatii in incrustatii. unele superioare aliajelor Aur-paladiu . Proprietati : • • • • • • • • • • Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur.argint :39% paladiu :76.

• • Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier γ (wipla) Compozitie : • Feγ +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) . 0. p. Microbond . tungsten . mangan. abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . Sarma. • • Crom:18%. usor prelucrabil .40mm . ductilizabil . cobalt. (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire.5% . Ni:8% (“aliaj18-8 »). Nemagnetic . • Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala .70% Crom : 16% Aluminu : maleabilizeaza aliajul.=1539ºC. molibden. Denumiri comerciale : Ticonium .30-0.30-0.40mm . Alte elemente : beriliu.20-0. rezistenta la rupere. Verosoft . modulul de elasticitate. Cape :0. A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice : • : Aliajele Ni-Cr : banda :0. molibden. carbon.t. siliciu.Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. Remanium CS . titan. Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan. si tantal. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel . element de innobilare fizicio-chimic .

Proprietati: • • • • • • Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) Cobaltul : Propretati mecanice crescute .Ney Q. Fluiditatea –solutia lichida . siliciul =creste ductilitatea .V.. rezistenta mecanica . Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica . Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom. rezistenta la deformare. . Intervalul de topire :1375-1420ºC . Verabond. Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) . Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA. Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Siliciul.influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . duritate . Manganul. multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). Beriliul este agent carcinogenetic. Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . modul de elasticitate scazut . tehnologia metalo-ceramica In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) . Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate). ductilitatea. Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice.

B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . Magneziu. Crosetele se fractureaza . Sarma :WIPTAMprin laminarea lingoului.3-2. rupere. »memory effect » . Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. tratamentul ocluzal. prêt de cost scazut. Avantaje : • • • Proprietati mecanice excelente (duritatea. Proprietati : • • Pasivitatea datorita oxidului de crom . Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati . Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur . Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) . limita de curgere . Compozitie : . indoire. abraziune) . modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. tulburari parodontale . Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. Tantal. Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. efect carcinogenetic . 2.• • • • • Coeficientul de contractie :2. modul de elasticitate. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. grad de extindere mare. rigide. Dezavantaje : • • • • Nichelul poate determina reactii alergice . Prêt de cost mai mic . Baza: Co-Cr-Mo-Ni. nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. Tungsten. Aluminiu. rezistenta mecanica. Wolfram. Duritatea.15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . arcuri ortodontice . Tehnologia de prelucrare –accesibila . Indicatii : • • • Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) . se toarna din elemente unite . Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) .5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) . cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) . Forma de prezentare: 1. cu buna elasticitate. nedeformabilitate.

aliajul este mai usor prelucrabil . densitate=8. capse . Densitatea :8. ALIAJE BAZA TITAN . tungsten. mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . Molibden :6-18%-alb-argintie-structura crescute. Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8. recoacere. Dupa turnare. bare Dolder . Curg mai bine decat Ni-Cr . Indicatii: • • • • • Baza protezelor scheletate. curge in tipar .5g/cm3 .1 . implanturi lama. Coeficientul de contractie 1. mai usor de turnat fata de titan. Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita . Virobond. Tantal/tungsten confera duritate.1% este compensat de masele de ambalat . Proprietati: • • • • • • • • Duritatea mare :260-300U.2-8. Cobalt :66. Crom :15-30%-alb-densitate=7.5%. proprietati mecanice Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului. !!!!!!!!!!!!!! Aliaje moderne : Bondiloy : Siliciu :1%. Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal.(nu se formeaza carburi). duritate) . surub. Aceste aliaje nu contin carbon. antioxidant cristalina omogena. Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL. recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . piese de precizie . wolfram.4-2.(WIPTAM). Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC .Cobalt :5-64%-alb-gri . Magneziu :1% . Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul . . Culise . BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND Crom :27%. piese confortabile . rezistenta crescuta la rupere. WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. Molibden :50%. pasivitate datorita oxidului de crom .9(stabilitate chimica.8-creste ductilitatea. proprietati mecanice crescute. subperiostale. Crosete sarma. rezistenta la rupere.V.

Dezavantaje: • • • Turnaturile se obtine cu dificultate.Aliaje:tehnologia protezelor. oxigenul si hidrogenul . staniu. Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri . defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida). azotul.5g/cm3 – piese de mare finete . fier.5 utilizate in tehnologia protezelor . foarte confortabile . zirconiu . deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) . β Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. pret de cost crescut. Sunt aliaje α . ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama . Densitatea mica de 4. GAUDENT S Compozitia : • Cupru :80% . cadmiu-dau bronzuri complexe. Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu. argint. Compozitie: Se aliaza cu molibden. Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. magnaziu. Este dificil de turnat implanturi . . Proprietati : • • • • • • • • • • Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) . Tehnica de prelucrare : • • • Turnare . Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 . In faza de turnare se poate combina cu carbonul. . zinc Contin hidrogen. Conductilitatea termica este redusa . nichel. Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu . azot. Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr . Electroeroziune . crom. oxid de aluminiu. CAD/CAM . carbon. oxigen . Titan pur: implanturi. Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) . Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate .

5g/cm3.4mm. Nichel :2-4% . Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii. ORALIUM . Proprietati : • • • • • • • Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala. Raportul Nichel/Fier=2 . Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. contin 80% cupru in compozitie Indicatii : • • Pentru turnarea RCR (indicatie de electie).3-0.5% . prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC . iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice .5 ori mai mica decat la aliajlele nobile. Se pot turna piese protetice cu grosime de 0. Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute .5-10% . coroane . NP G II (USA) OROCAST . coroane partiale si pentru proteze scheletate. Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat . Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. Densitatea =8. punti (metalice. Fier :1-2% . Conductibilitatea termica este de 2. Mangan :1. OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. se racesc rapid si devin vascoase. Denumiri comerciale : GAUDENT S . mixte) . . se contraindica depasirea acestei temperaturi .5-2.• • • • Aluminu :8. sub medii de protectie . Recomandari practice : • • • • Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire . Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN .

Dupa turnare. keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. • • Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. (mai putin la tractiune.• • • Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . Cr-Co . se desprind usor) . anorganice: masele ceramice. culoarea galben-gri nu se modifica. b. MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : • • • • rezistenta mecanica. antrenament :Gaudent. biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . argint. incovoiere f. keramin=ceramica . Daca turnatura se face corect. paladiu). turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) . baza cupru : aliaje pentru Ni-Cr . nenobile (inox) . stabilitatea coloristica exceptionala . baza titan . rasini compozite. inerte fizico-chimic . CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). la rupere. -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta . Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru. metalice: aliajele nobile (baza aur.

6)dupa procedeul tehnologic : • • • • arse pe folie metalica . lingouri :prelucrate la rece/cald. necristaline. 3) functie de metoda de ardere : • • arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . . in prezenta oxigenului : cea industriala. 5) dupa forma de prezentare : • • pulberi (frite) .albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : • • cristaline . la temperaturi joase :850-1050ºC. 4) functie de temperatura de ardere : • • • la temperatura crescute : 1200-1400ºC . 2) functie de structura atomica : • • • oxidice(cele mai indicate) .culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . silicatice . pentru dinti artificiali . Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). neoxidice.portelan = scoica alb sidefie. mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice). la temperaturi medii :1050-1200ºC . tehnologia mixta .

Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . nu chimic implanturile ceramice (mixte) . Godeu . Flacoane cu diferite lichide :lichid universal. unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. obtinerea coroanelor fizionomice. Masa pentru smalt 6 flacoane . coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. se desprind usor. pentru izolarea bonturilor « die spacer » . lichid+coloranti. Mase pentru zona gingivala . smalt. fatete. 1) Prefabricate :se prezinta ca : • dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial .3)moderne. coroane. O trusa BIODENT contine : • • • • • • • • • • • • Masa ceramica (opac)16 flacoane. 3)Moderne : • • • • Aluminoceramica . cu agentul de cuplare. dentina. Glazura 1 flacon . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. Masa opac. mixte. . Masa pentru dentina 16 flacoane . smalt . Ceramica presata(IVOCLAR). Mase pentru corectarea culorii . Mase ceramice pentru nuantari coloristice . . Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. Ceramica magnezica . Pensule de diferite marimi. Ceramica turnata(DICOR) . fac zgomot. punti • • 2) Preparabile :pentru mixte :sistem P/L. glucoza. Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. Diagrama de amestec . dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor .

carbonat de calciu. fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. oxid de aluminiu 19% . cuart.oxizii metalici • • stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . Cuartul : • componenta refractara confera rezistenta mecanica. dupa ardere confera transluciditate. Caolinul : • • • aluminosilicat hidratat de culoare alba. . titan. argint. Rolul elementelor componente: Feldspatul: • • • • in masele ceramice au procentul cel mai mare. cobalt.culori foarte stabile. mangan-violet) . ramane rigid. prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. dupa ardere confera luciu. Fondantii : • • • in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu. maresc masa produsului . borax. cu rol de liant . in timpul arderilor se dilata. nu da fluorescenta.5% 9absent la ceramica moderna . scad temperatura de ardere.) Portelanul : Feldspat :20-30% . Alte elemente : . aur. cristobalit. MASELE CERAMICE MODERNE • • se ard numai in vacuum . Caolin:50-70%. coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . crom. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. sodiu(albit).Cuart :15-25% . este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). Cuart :20-25% . carbonat de sodiu si potasiu. nedeformabil . Caolin :0. indiu. reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. nichel.

scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. zirconiu . BIOBOND . smalt) . potasiu.G. dentina. pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . CERAMCO . PERMODENT. Rolul fritarii : • • • • scade intervalul de uscare a maselor ceramice . fatete. Ceramica turnata + presata: DICOR(C. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM. magneziu.) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas. se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. pentru incrustatii. mai putin coroane total Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : . metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) . ceramica arsa pe model VITA IN CERAM fizionomice. se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine.• • in amestec mai putin de 165 oxid de bor.

2-0. Caracteristici: • aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta). timp de trei minute .3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute . b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC . modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere . temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . Arderea ceramicilor moderne : • • • timpul de ardere mult mai lung . Etape de ardere in tehnologia mixta : • 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare.masa grundului se aplica in strat uniform 0. aplicare sau nu de bonding sau oxidare) . Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa). « SINTER »=cenusa incandescenta. apoi in cavitatea bucala (cervical. are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . arderea are loc in mijlocul cuptorului. are loc numai invid .Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC . Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. in prezenta oxigenului si cu racire lenta. racire lenta. .Poate fi autoglazurare si supraglazurare. sint indicate in special pentru piesele total fizionomice. proximal) • 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta . racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. preardere. degresare.• • inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice. • 2)arderea masei dentina + smalt. ocluzal. 6-7 minute in vid si racire lenta.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model. Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC. Urmeaza arderea in vid 5 minute. temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model . Etapele arderii : • • a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur .

ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. proprietati mecanice : rezistenta la rupere. stabile coloristic. flexiune) bune . 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune.6). singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric. punti. CURS 15 CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. se toarna ceramica DICOR (este o sticla. 380 pentru aliajele Cr-Co . 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25µ ) . pentru acrilat . Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. punti. duritatea : valori crescute :400-460 U. magnezica . comparativ cu 20 U. Se aplica apoi masele ceramice conventionale. vitroceramica) . 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica . pe baza de calciu). Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. Proprietatile maselor ceramice : • • • • • • • • proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase.K. biologic :foarte bine tolerate : coroane. 343 pentru smalt. Clasificare : . • VITA IN CERAM pentru incrustatii.este foarte translucida . obturatii de baza. model de lucru. proprietati optice :sunt izotrope. macheta miezului ceramic. incovoiere are valori mari . timp de 1100ºC timp de 4 ore. coroane fizionomice. implanturi (cele zirconice. ambalare. tractiune.42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. pentru fixari de coroane. porozitatea : dupa ardere poroase. atele. punti fizionomice ceramice. Model de lucru. la 1360ºC rezulta miezul ceramic. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla). Ceramica turnata DICOR. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). Amprenta . fixari de aparate ortodontice.K.• • ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice . materiale inerte neatacate de agenti chimici . Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal . proprietati chimice . 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . arderea la 1120ºC timp de 2 ore .Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. cele mai translucide . rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. proprietati termice:nu conduc caldura.95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. canal. nici electricitatea. tipar. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). rezistenta mica la tractiune.

Z. fenoli: componenta ZOE.O.I. FOZ . C. C.S.S.S. C.S. dupa C. ZOE + polimer.F . minerale organic: ZOE.a) din punct de vedere chimic : minerale : C. CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : .S.F. EBA . lichidiana : acid fosforic : b) F.I.Policarboxilat . +liant C. acid Policarboxilat .S. C. policarboxilic: C.

3% . Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza. -acid fosforic:16. fine .P/L : cimentari (clasa I)-particule f. argint. oxid de cupru (negru) . ZINC CEMENT (S. • Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi.D.20%. oxid de calciu. .2% . Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru. oxid cupros ( rosietic) .1%. Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) .8%. sulfat de argint. • Pulberea : oxid de zinc :90.G. oxid de siliciu :1.4% : oxid de bariu. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14. oxid de magneziu :8. Pot avea priza normala/rapida. C&B CEMENT (Detrey). oxid de aluminiu :2-3% .White) . sulfat de bariu :0.H).3%.m. HARVARD CEMENT (H. canal .S.b.

3%. . tehnica prepararii . mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. timpul de spatulare.5 . Pe bontul vital nu se aplica.6 . racire lenta. P/L .05%. PH initial mic :1.0. mai mare in solutii acide . Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : • • • • • temperatura (racire placuta) . Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. structura poroasa. 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem. Dupa cimentare devine neglijabila :0.6 Atentie !!Bonturi vitale. Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc.dentinei). 3) solubilitate mica in apa . la1 ora=4-6minute . macinare rezultand particule de 20µ .Unele cimenturi contin si 2 mg arsen. .1%.05%(in apa). 4) PH-ul acid intens initial :1. obturatii de baza. dimensiunea particulelor . la 24ore=6.5-1.neutralizanti: (Al. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C).Este un izolant bun.Zn)2. oxid de magneziu la 12000 C.. 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0. la 3minutedevine3.4-1. intens acida.5-7. 2) optic =opace.9(neutru spre bazic).

Inainte : Citire prospect . Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice . nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40µ ). dentinei 40-60U. In carbon mediul bucal carbonat de zinc. CIMENTURI ANTISEPTICE . 8) adeziunea : strict mecanica . si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). Fixarea coroanelor si puntilor dentare. Agitare pulbere . Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. .K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul . Obturatii de canal+antiseptice :timol. Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. Timpul de spatulare:60-90secunde. aparate ortodontice . Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor.metoda clasica . Proportia :2/1. iodoform . Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca.3/1. ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. Indicatii : • • • • • • • Obturatii de baza (cavitati medii ). se incorporeaza pulberea in lichid.7) duritatea este asem. Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . 9) chimic se corodeaza in mediul bucal. Obturatii coronare – dinti temporari . 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Reparare modele de lucru.

Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . argint cu efect antiseptic. aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . Compozitie: • Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. oxalat de calciu. iodura de cupru. saruri de argint) Denumiri comerciale : • • • • CUPRODUR(Merz) . (oxid de cupru. ramforsare. Sulfat de zinc . . 2metoxi4etilfenol=eugenol. coeziunea slaba. provizorii . KUPFERZEMENT . . Urme de oxid de magneziu • Lichidul : -Eugenol :85% . -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc. Clorura de zinc . P/P cu priza . ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate. ClasaIV : captisirea cavitatii. GERMICIDAL KUPFEX. ARGIL . eugenolati. sulfat de cupru. Clasa III :obturatii baza. Adeziunea mecanica este buna. bactericid.

1%. disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit).5-1% : Stearat de zinc :0. Conductibilitatea termica(izolator bun) . Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). . Compozitie: • • • • Oxid de zinc:70%. Dimensiunea particulelor.-Ulei de masline . Proprietati : 1) 2) 3) 4) solubilitate . Timpul de priza : Factorii care influenteaza : • • • • P/L. Optic-opace . Colofoniu :29% . PH=7-8(bazic) . Apa . Tehnica de preparare . Acetat de zinc :0. Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul de zinc eugenolat Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. ZOE este sensibila in mediu oral.

6/1 – obturatii de baza. +rasini compozite +rasini compozite Denumiri comerciale : • • • • KALSOGEN(Detrey) . FOZ. TEMP BOND(Kerr) . CAVITEC. CARIOSAN (Spofa). Se corodeaza in mediul oral. Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). Raportul:4/1 – cimentari. Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). parodontale .5) 6) 7) 8) 9) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . Indicatii: • obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau CISfoto+CIS • • • • coafaje indirecte . Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare). . Timpul de spatulare:60-90secunde. Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. obturatii de canal . pansamente calmante. cimentari provizorii. CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile.

policarbonati (10%). agitata. Stearat de zinc 1g . Vascozitatea este mai mare ZOE . 5/1 obturatii. Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. colofoniu. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari . rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. Colofoniu 88.5g. Au efect cicatrizant.Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. ulei de bumbac15ml. Proprietati : • • • • • • Nu au efect pulpotoxic . mai vascoasa ca la toate cimenturile. Lichidul : Polimeri rigizi. polistiren. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea.5g . Obturatii coronare provizorii. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Cimenturi provizorii . PMMA. acceleratori de priza : acid acetic. In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . bactericid . alergic. Au proprietati mecanice asem. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. Indicatii : • • • Obturatii de baza . Acetat de zinc 0. Eugenol80ml. clorura de zinc. eugenol. Componenta lichidiana trebuie incalzita. Componenta solida trebuie agitata. .FOZ . Alta formula : Oxid de zinc70g . Mai exista timol(antiseptic).

CIMENTURI E. Formeaza punti ionice si de hidrogen. Oxid de aluminiu :20-30% . Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) . unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. ZOE=40MN/m2. efect cicatrizant. Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Polimeri :6%. Oricum valoarea adeziunii este mica. Lichidul :eugenol+EBA. Asemanatoare ZOE cu polimeri. Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. punti de hidrogen. Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Indicatii: • • Asemanatoare ZOE. Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare . 2-3minute in cavitatea bucala).A. germicid. Timpul de spatulare :60-90 secunde. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. • • • Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. . Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare . ).B. Proprietati : • • Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) . Se prezinta ca P/L. Nu au un efect chelator. Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. P/P. Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . Biologic : sunt bine tolerate .

Apa : 50-605%.Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare.2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza. Oxid de magneziu :0-10% . DURELON(Espe). Sistem capsulat.Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex.S) .Inainte de utilizare se va agita si incalzi. Denumiri comerciale: BONDEX. CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Sistem anhidru(vezi C. Oxid de aluminiu :10-40% . Reactia de priza : . vulnerabili la apa Fluorura de staniu :0. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE . Livrate in 2 clase : coronare. Forma de prezentare : • • • P/L . 1975-Darton particule de siliciu .I. fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : • • Acidul poliacrilic :50% . Compozitie : Pulbere : • • • • • • • Oxid de zinc :50-90% .

rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2).Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr . Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ .Depinde de :temp.Solubilitatea este de 0. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). P/L . -limfa dentinara . FOZ. In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. La met le nobile valoarea este mai mica . policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. rezistenta la tractiune mai mare . in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. -cuticula proteica pe smalt. Acest lucru nu se intampla asa . Dozarea/Preparare . rezistenta la incovoiere=FOZ. mediului ambiant . se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). (40%). In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare. in urma prepararii rezulta un film micronic 25µ . adeziunea este superioara EBA . Dupa preparare se insera rapid in cavitati.spatulare.Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni.La ceramica adeziunea este inexistenta. 2) 3) 4) Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea . de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. proprietati mecanice asem. Sunt cimenturi donatoare de fluor. necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). Toxicitatea este inferioara FOZ. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu.05% in 24 ore. adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita.

Timpul de lucru . se spatuleaza 30 secunde. atele chirurgicale . bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana. se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute .2. punti . rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. instrumentele se curata foarte greu (adera de metal).5 minute. Indicatii : • • • • • • Fixare coroane.Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Obturatii de canal . Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop.5-3. Fixare inele ortodontice . Adera de coroane si punti (vezi papila) . Obturatia coronara a dintilor temporari . Obturatii de baza .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful