MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.

BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.
Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.
3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; –se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica –rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare –zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice –de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare –infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic –rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:
-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

• • • •

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie –Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator:
• • • • • •
toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24.dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. intramuscular. Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa. ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) . b) in vivo. se realizeaza frotiuri din zona punctionata. Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi.suspensia este injectata animalelor de laborator. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii. 48 ore. mai mute) . • Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei. subcutan sau aplicatii locale (epicutan). La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. Daca suspensia are o actiune mutagena.Se va trece la etapa urmatoare. nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic. miros. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari. favorizand dezvoltarea salmonelelor. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei. se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local). lineri. sunt sectionati. omogena. Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar . Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. culoare). Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. Etapa de laborator. materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. neiritational . Daca nu apar se va trece mai departe la alt test.se testeaza toleranta materialului. iepuri.• Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti –animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). • Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. Daca suspensia trece de toate testele. 72 ore. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24. subcutan. 48. la 24 ore. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini. . Se introduce in incubator. II. se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). Efectul mutagen va fi pozitiv. • Deci. se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. !!!!!!!! In vivo. reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust. • La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol.

Se urmareste suprimarea durerii. compomeri • nefizionomice(metalice) – amalgame. organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite . cimenturi ionomere de sticla (C. sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. b) neplastice (incrustatii). CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale.I. sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala. sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice . Cele plastice pot fi: • fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat.S. . • Moderne: rasini acrilice armate . CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice . minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara.Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : • • • • sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar . rasini compozite .) . 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: • Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat.

apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.3-22% .Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol.(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31.5-41. -oxizi de calciu :7. ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) • • Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute. Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara • • • CIMENTURI SILICAT Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). nuante intre 16-18. aplicarea.2-29. ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara • Plasticitatea .compomeri . ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic. Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.1% . • Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal • Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii. finisarea :sa se realizeza cat mai usor. Denumiri comerciale: a) FRITEX . -fluoruri :13.7-9% .starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic. Prepararea. b) sistemul predozat (capsulat). .Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon. sticla inchisa la culoare). Elaborate la inceputul mileniului doi. Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .6% -alumina (oxid de aluminiu) :27. au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80.

Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat. . dar si de priza .3% . Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. -oxizi de zinc :0.5-5.8-55.4 ml lichid. !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii).2-9. cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara .3%. microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. Dezavantajele metodei moderne : • • • pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung . -neutralizanti: alumuniu:1. Aplicarea in cavitate : . metoda este scumpa. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. Duomat.9% . lichidul : -acid fosforic :48. b) cu mixere speciale (cu mixerele). Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1. -pentaoxid de fosfor :3. b) capsulele contin cele doua componente. se obtine o buna omogenizare. Prepararea : a) clasic(manuala).-oxizi de sodiu :7.1-2. CIS) ca baza secundara) . Se infiltreaza cohorta • aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii. b) cu mixere speciale (Silamat. Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei. pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.1%.6 g pulbere/0. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) . b)industriala: in capsule. usor in exces. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.Se aplica pe o placuta de sticla.Timpul de spatulare pana la 1 minut. Cap vibrator).5-2% zinc:4. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) . Avantajele metodei moderne : • • • se evita erorile dozarii extemporanee . Timp de preparare : 10-20 secunde. Tehnica de lucru: • dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ. se scurteaza timpul de lucru.5% .7-11.

in zonele abrazate. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : • • • • temperatura mediului ambiant . PH acid). fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali . II) reactia acid-baza se intensifica. II zona laterala. Se deterioreaza in timp scurt. Proprietati : • fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului. respiratia orala. Apare fenomenul de separatie marginala. devin opace in contact cu mediul bucal. ce se datoreaza aluminosilicatului. marii consumatori de citrice. la persoanele ce consuma citrice. stabilitatea coloristica :se modifica in timp. Contractia lineara :0. nu adera chimic. cavitati clasa I. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati. obturatii clasa V (azi contraindicate) • • • cavitati clasa IV .3% si contractia volumetrica :3-3.5%.15-0.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). Indicatii: • • • Contraindicatii : obturatii clasa III. • • • • aderenta : se mentine datorita factorului mecanic. I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. reactie acido-bazica. • stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic. .Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. inferioara amalgamelor. 3) particule in gelul amorf . biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore. 2) particule acoperite de gelul silice . timpul de preparare. conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. prelucrare. marimea particulelor . 4) fosfatul de aluminiu. Se indeparteaza excesul.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere . proportia pulbere-lichid .Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. • rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei.• Reactia de priza : finisare. la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala.

Obturatii definitive la dintii temporari .substanta de baza oxizi de aluminiu. rasinilor acrilice. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) . Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa). Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: • • • • contractia volumetrica:3-3. prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute . aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. Turnare modele (caracter istoric). au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC). fier pentru proprietati optice. rezistenta mecanica .Recomandari practice : • • • • • alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala . FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea. Compozitie : • • ciment fosfat de zinc . CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). solubilitatea . Aceste cimenturi sunt mai dure. se contraindica aplicarea silicatului. Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric). aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza). • protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri . . INFANTID (Spofa) . b) ideala :la 24 ore. opacitatea.5%.

cu 5-6 elemente. particule sferice : se obtin prin atomizare. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43µ ) . Forma de prezentare : • pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata.AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%→ 13%) : pilitura aliaj bifazic particule sferice . sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. ternare:mercur+argint+staniu. B. Transmit usor variatiile termice. 3. Procese fizico-chimice. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. • • cu faza dispersata (bifazice) . 2. Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. Dupa generatie: • conventionale (continut scazut de cupru) . Dupa numarul metalelor : • • • • binare: mercur+cupru. Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice. amalgame cu continut crescut de cupru. Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral) Clasificarea amalgamelor dentare : 1. Dezavantaje: • • • • • Culoarea metalului. Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic. moderne.

priza lenta fazaβ . argintul. proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere. dozarea se face functie de cavitate. Prepararea: a)manuala: in mojar. plasticitate crescuta datorita mercurului crescut .γ -priza rapida. plasticitatea este cea indicata. se masoara greutatea foarte exact. Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule. .• lichidul : mercurul. se solidifica la –38. Sunt amalgame faza α . nu se contamineaza partile reactante. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. cromul. Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . fierul. Cu cat γ 1 siγ 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare.90C. Nu se poate alia cu :nichelul. c) amalgamare . cobaltul. staniul. componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic. Este dependenta de : • faza aliajului. b) impregnare . Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul. Fierbe la 356º C. Timpul de priza finala :la 24 ore. 4) rezistenta la coroziune γ > γ 1> γ 2 Faza γ 2 este cea mai sensibila la coroziune. d) cristalizare (priza). zincul. Aliajele de cupru au un continut final de γ 2 foarte redus. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . capsulele se introduc in mixere. nu ne contaminam . cuprul. Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza γ ) 2) miezul amalgam γ +Hg (faza γ 1) γ 1+γ 2+γ (fazaγ 2) 3) γ 1+γ 2 matrice de care se leaga γ nereactionat . b) mecanica : Avantaje: dozare exacta .

. -Staniu :17% . dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.1-3%. -nobile:Au. Electromecanic:capsulat si amalgamator. Pd . Aur. Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% • • • • • Argint:65%. presiunea de condensare CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTARE Dozarea si prepararea : • • Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil. FDI. -seminobile : Ag. ADA. Platina. Hg . Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 67-74% . -Argint :69% .Pt. ternare:Hg+ag+Sn. Zinc:2%.• • • proportia pilitura /Hg . -Zinc :2% -Zinc :1%. Staniu:25%. Hg > priza> . Cupru:6%. -Cupru :13% .2-7% Cu (continut↓ ) A. Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. -Cupru :6% . • cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne). -Staniu :25-27% . Formule (retele conventionale) • • binare :Hg+Cu . culoare. Conventionale : b.

TYTIN. Amalgamul este prelevat cu portamalgamul. Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri. Prelucrarea si adaptarea : .micsorarea fluajului. Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor γ 1. creste rezistenta mecanica. Cuprul : creste duritatea . Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid • • • • HARPER ‘S OPTALOY INDILOY . Materiale necesare: • • • Fuluar de amalgam. creste dilatarea amalgamului. Zincul: creste viteza de fuzionare. condensat cu fuloarul de forma sferica. lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice). Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. LUXALOY(Degussa) Predozat • • AMALCAP. Instrumente speciale de modelat amalgamul. scade rezistenta mecanica . γ 2 si cand obturatia poate fi sculptata. creste fluajul . Staniul: creste viteza de amalgamare. Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). fularea se realizeaza rapid. energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. creste rezistenta la coroziune.

2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza. datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4).5 minute. 4) duritatea :110 unitati Knoope. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. Factorii ce influenteaza : • • • compozitia aliajului (fazaγ ) cea mai rezistenta la compresiune . 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune .Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta . γ 2. dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . Amalgamele conventionale: la 7 zile. dimensiunea particulelor . Zn. timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. Proportia pilitura /mercur . • • cantitatea de mercur(mai mare de 55%). patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6µ m). Necesita obturatie de baza si termolineri. cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. au loc modificari intre 0-20µ . daca este crescut rezulta amalgame vascoase.Apare fenomenul de percolare conditionata termic. Condensarea . Sn. rezistenta la compresiune este scazuta . Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza γ ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor γ 1.compensate de expansiunea amalgamului. Factorii ce influenteaza : • • • • • Compozitia aliajului :Ag. Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. Cu.Se impune prepararea unor cavitati retentive. Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. faza a treia:contractie usoara. dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. 5) conductivitatea termica:buna. dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala. .

7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte. utilizarea sistemului capsulat. folosire de manusi. senzatie de voma. 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. aerisirea cabinetului. nu se face inchiderea marginala. paste. lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. tegumentara. amalgameleγ 2 cele mai putin rezistente la coroziune. Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei. Proprietati : • • superioare . Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . factorul pacient :igiena precara. Proprietati biologice : • infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. amestec. Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. 8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. digestiva. evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : • • • • • compozitia aliajului . finisarea. AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice. Sn.6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse. ioni de argint. Recomandari practice : • • • • • • inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . prepararea electrochimica (cea mai buna). priza rapida . podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale. se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . aparitia gustului metalic. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara. Se aplica cu instrumentele cunoscute. Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri. solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. sferoidale.Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului .Cu) determinand aparitia culorii negre . masca. hematurie chiar exitus. . lustruirea cu gume.

(abandonate azi ). Proprietati : • • • • • • etanseitate marginala superioara celor anterioare .Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. culoarea si pretul de cost (dezavantaje). tehnica de lucru laborioasa si costisitoare. • • • obturatii coronare ale dintilor temporari . modelul metalic – nu se mai foloseste azi. la premolari si molari .07µ . particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur . V. folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata.30 C. • • Folie ondulata . molari) . Folie prin laminare din lingou 0. aur mat .Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. indicatii limitate la obturatii mici. tehnologia modelului de lucru unidentar. toleranta biologica mai buna. rezistenta crescuta la coroziune . Forma de prezentare : • • • • aur pulbere . restaurari coronare simple sau armate . la spirtiera onduleaza cele doua folii . Indicatii : • • • AURUL PRECIPITAT cavitati clasa I. electroaloy = aur + (calciu 1%). Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari . obturatii mai etanse . tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare • • Aurul mat se obtine prin electrodepunere.• • Indicatii : rezistenta mai buna la compresiune . AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29. obturatii retrograde dupa rezectie apicala .intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare. II.04-0. Mod de obtinere : • Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75µ ) si acoperite cu o folie de aur coeziv.

RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare .Tehnica de lucru : • Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . radiatii vizibile.RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite . pneumatica : nu se poate controla presiunea. deci se contraindica . .blue light . temperatura sa nu depaseasca 760 0C . ciocane. ORTHOMITE(SUA). b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L). 2. -pulbere +lichid (foarte toxic) .). 3) degazare electrica.D. radiatii vizibile coerente – laser. -coroane provizorii (proteze fixe si mobile). MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1. fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). Clasificare:-criterii- a) compozitie: nesarjate (au o faza). Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer).C. condensare electronica (cea mai buna). -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) . c) matricea organica : bis GMA. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet. -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. ADHESIVE 3. 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute . Condensarea : • • • manuala:fuloare.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R. sarjate (bifazice).

II au o adeziune mecanica. • generatia III Pulbere –Lichid : PALAKOV. TETRIC.: Macroumplutura (10-100µ m) . CURS 4 RASINI COMPOZITE R. Exista R.D. ADAPTIC . HERCULITE. Midiumumplutura (1-10µ m) .01-0. d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura . ADAPTIC . si pentru sigilare si pentru fixari adezive. bonding sunt autopolimerizabile. Hibride (micro+miniparticule). EVICROL ..15-20µ . IV . nu au agent de gravaj . in seringa: VALUX. COMPOCAP . microumplutura :0.C.D. Generatia I.1-1µ m) .05-0. Moderne : hibride (condensate).fara agent de gravaj Pasta –Pasta :CONCISE.bis UDMA. Forma de prezentare : • generatia I Pasta/Lichid : SMILE. Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: . • generatia V Capsulat :POLYCAP. cu agent de gravaj.1µ . • generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND.C. • generatia II Pasta –Pasta : CONCISE. mixte. Generatia III. KERR nu contine agent de gravaj. Microumplutura (0.1µ m). V au o adeziune chimica. Miniparticule (0.

Ex : acidul metacrilic. -dilatare scazuta . au vascozitate scazuta. difunctionali. Monomerii de dilutie : • Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza. . un volum crescut. Azi este inlocuit cu bis-MA. -stabilitate chimica. monomeri de dilutie .Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. sistem de initiere . cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare . -tolerate. masa moleculara scazuta.• • organica . bis-PMA. aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . trifunctionali. bis EMA.rasina Bowen). -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . • Sunt : monofunctionali . metacrilatul de metil. anorganica. -inodore.

Nu necesita instalatii speciale(avantaj). In R. Se introduce sub forma de particule micro. diferiti oxizi metalici. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici. nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) . Spotul de U.. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice. bariu. Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde. amina tertiara (accelerator de polimerizare).V. termice (15-55%).V. camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice .Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. fibre de sticla. medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. necesita protectie. Substanta organica fotosensibila : eter etilic. Initierea cu U. pe baza de peroxid de benzoil (0.C. aluminosilicati. estetice. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm.Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic. toxic. La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto). nano. silice coloidala.52.2%).D.5%). grad de penetrare crescut. Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10µ -30µ . strontiu). are valoare istorica. mecanice.1-0. Dezavantaje : • • Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante .Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani. derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0. grad de penetrare scazut. inhiband formarea radicalilor liberi. (litiu. borosilicati. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti. impuritati. efect nociv. triclorura de yterbiu.Reactia intre componente este completa . ionomere. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). Reprezenta de : cuart cristalin. nu se mai utilizeaza. efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. . sunt implicate in afectiuni oculare. coloranti. benzoina.

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100µ m) – Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10µ m). microumplutura : (0,01-0,1µ m) miniparticule (1-10 µ m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10µ .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20µ .

4) porozitate : aproximativ 10µ , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii :
• • • • • •
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice :
• • • • • • •
Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii ’90.
Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:
• • • •
F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.I. 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) . Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C. Clasa I. (efect cariopreventiv). . exact ca la rasinile compozite. Proprietati : • • • • • Vascozitatea mai scazuta ca R. SINGLE BOND La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic. nu adera de instrumentar . faciliteaza adeziunea compomerului. Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . .S. Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . Cariile radiculare . Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii. Pot fi utilizati ca adezivi : • • SCOTCHBOND N. Se aplica usor. Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . Indicatii : • • • • • • • De electie clasa III. clasa IV . II dintii temporari. polimerizare 10-20secunde.C. Restaurari coronare dinti fracturati .P. Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa . !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer.Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica. Absorb apa datorita polimerului hidroxilic .D. -Seringa –contine compomer. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului .

Sunt poliacrilati complecsi.dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) . polialkenolati de sticla . care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat. Recomandari practice: • • • Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi. GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa . solutii de homo. Clasificare : • • • chituri adezive . Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. II. sistem bicomponent predozat . se modifica proprietatile obturatiei. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. III) ASPA I -IV-abandonate –valoare istorica. Respectarea timpului de fotopolimerizare. sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata. Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea.si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. Suprafata nu se usuca.3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). ochi. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde. tegumente. Uscare 510 secunde. cimenturi pentru restaurari coronare . puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) . Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid. cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . acidul tartric.Fotopolimerizare10 secunde.(luting cement) .

1% . Fluorura de aluminiu 2. Fluorura de calciu. Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . Rezistenta mecanica crescuta . lichidul cu grad de volatilizare crescut . Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire .6% . Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) . abandonat . pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C. Efect cariostatic . Oxid de aluminiu 19. Transluciditate crescuta.9% . Generatia I: sticla ternara . 2. aluminiusilicat de calciu.I. . macinare dau pulberea. Fosfat de aluminiu 1%.S) .7% . Fluorura de sodiu 3.FUJI-CAP2-GC. c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50µ m si pentru cimentari 20µ m Pulberea : • • • • • • Oxid de siliciu 30. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului. reactie acidbaza.6% .

rezultand acid ortosilicic.I. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare .5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. CaF).) 2. Proprietatile C. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat . sodiu. Al) si reticularea catenelor poliacidului. 1. Precipitarea polisarurilor (Ca. (sticlei : Al2O3/SiO2).c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) . se recomanda prelucrarea riguroasa. 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . calciu. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) .) Factorii ce influenteaza priza : • • • • Raportul sticla-sticla/lichid. priza mai mica. 3.Sticla mai multa.) Etape: dizolvarea-ionizarea poliacidului. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie. priza finala la 24 ore.S. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru. Lichid mai mult . dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu. Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat . Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. Doza ideala :pulbere/lichid:1. . 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . priza mai lunga.) 4. 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.

M. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor. Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici). • Tehnici adezive. Obturatii coronare clasa V . Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich .2% la 7 minute .I.I.S) • • • • • • Cimentarea coroanelor. dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH.3-3. modificat cu rasini). . 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor. bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C.I. Indicatiile cimenturilor ionomere(C.4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. Obturatii retrograde . Obturarea dintilor temporari . -NU necesita gravaj.La 48 ore proprietati maxime. capsulat. CURS 5 CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare. sunt opace fata de acestea. C. la1 ora este de1. -Adera in prezenta apei.Se altereaza in timp. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite. Are loc o chelare a OH. 12) adeziunea chimica la smalt. puntilor .R. Sunt poroase 10-14µ . Obturatii de baza.7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). 10) solubilitatea in apa crescuta : 0.asemanatoare ionilor de calciu . Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza. deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. impregneaza smaltul.S. -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare.2%.din hidroxilapatita dentinara si amelara. cimentari.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: pasta.dentina pe o adancime de 3µ .

Obturatii coronare.C.S.M. tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA. C.I. VITREBOND(3M). Adeziunea la substrat (smalt.S. Ph acid : 3.R. Obturatii de baza (cavitati medii) .I. Vitrebondul – acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic.-uri .S.C. Ba. Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede .. Cimentari .D.aderenta ) superioare C.I. fosfati de Ca. .. Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) .S. adeziunea chimica . Proprietati mecanice (duritatea. Compozitia chimica: • Pulbere: asemanatoare cu cea a C. Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C. PHOTAC –FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat. Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) .I.D.I.S. Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare . +C. Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp . dentina) valori superioare C.D.R. Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie –60%/1 minut asemanator R. .I. Eliberatoare de fluor –in cantitati apropiate. CIS. itaconic. liner Ca (OH)2-cavitati profunde. HEMA (hidroximetacrilatul). Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer .cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.Denumiri comerciale: VITREMER (3M)./C. dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) . .-pentru cervical +radicular. PHOTAC-FIL (ESPE).5 . (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator (λ =400-600 nm)+ coloranti • Lichid: poliacid + grupari metacrilice .S –urile ca lineri-efect cariopreventiv . compatibilitatea foarte buna R.S.I. Indicatii : • • • • Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) . FUJI II LC(GC).I.I. Biologic : raspuns pulpar asemanator C.C. inferioare C. HEMA + fotoinitiator.M.

Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C.CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. ARGION MOLAR (VOCO). Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI. Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE). conventionale. rupere.) Dozarea /Prepararea : vezi C. Particule de sticla +particule metalice (Ag. asemanator smaltului. macinare rezultand particule de 20µ . etanseitate. ARGION (VOCO). macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800ºC). Pd) presate. adeziune .S. MIRACLE MIX (GC Co).S. se obtin suprefete cu luciu metalic . . b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE). Pd. Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari. Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara . JUMBO MIX.S. ARGION MOLAR (VOCO) Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare . Au fost utilizate diferite metale :Au.I.I. Indicatii: • • Obturatii coronare ale dintilor temporari. sinterizate. Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune. Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor . urmata de racire. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare.I. duritatea sunt superioare cimenturilor clasice . gust metalic). coroziune. Mecanic : rezistenta la abraziune. . Proprietati: Prelucrate superior C. Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu).

PULPDENT .I. infectata.• • LINERII Reconstituiri de bonturi . . in grosime de 20µ . Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F. dureroasa. etil cetona) . . Apa .M.O. Denumiri comerciale : CONTRASIL . A. pentru protectia plagii dentinare. Aplicarea se realizeaza strict parapulpar . C.S.I. fluorofosfat de calciu.S FOTO) . Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) . /C. Solventi organici volatili (colofoniu.O. Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C.S. Agenti antibacterieni : diiod-timol . Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde. silicat pentru protectia pulpei dentare.I. Sistem monocomponent: pasta.R. conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. metil. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu . cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei. Forma de prezentare : Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL). fluor. Sigilari largite.)/C. . HIDROXYLINE . Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam. rasini compozite.Z.Z.M. medii) : liner-hidroxid de calciu +F. CALCIMOL . ( C. Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. Plaga dentinara este : nesangeranda .R.I.I.. HYPOCAL.

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20µ grosime ;

solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

• • •

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6
MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare :
• • •
o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
• • • •
totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :
• •
metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate

standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

DETAX. au sisteme de retentie-orificii . MIRATOM. inele metalice (inel de cupru).. C-PLAST) • • bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS.• individuale materiale termoplastice : placa de baza. cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H. Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice . Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max. policarbonate./inf.S WHITE.. 10 linguri (1-4) . 2) material plastic : mai usor de manipulat . ALGILOCK DEVIN –lingura ortomorfa. nervuri . TELEDINE. MIRATRAY. KETTENBACH (amprentare in ocluzie) . R. iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR. aluminiu+rasini epoxi . R.cu gura inchisa .D. polistiren. amprente preliminare. modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) .C. lingura de suport metalic . cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) . 4) portamprente speciale : • bimaxilare totale : se amprenteaza sup. –VAN R. rasini compozite . S.A. polistiren rasini acrilice autopolimerizabile .R.S.

(DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta. Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma. uniform distribuit Materiale : R. mase termoplastice (placa de baza.D.D. TRAY-DENT (TELEDENT). Confectionarea lingurilor. mai mare ca cele standard . Tehnica moderna. usor de prelucrat . . Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate . in confectionarea gutierelor. cele mai utilizate R. In cuptor special-flux halogen . se tractioneaza cu usurinta . SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri –termoformare. Pret de cost crescut. polistiren) . nedeformabile. Inelul metalic. ERKORIT (ERKODENT). Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) . ergonomica. Lampi cuptor: TRIAD II. ERKOPRESS.C.A. campurile protetice maxilarenecesita armare. CITOTRAY (BAYER). SPECTRAY-50 placi-fotopolim. ERKOPLAST R. Placi 3-4 mm (stare prereactica) .S. TRIAD-TRAY (DENTSPLY).Linguri individuale : precizie crescuta . avantaj-strat 2-3 mm . rigide. bazei sabloanelor de ocluzie.

-semirigide. Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica. -elastice. Proprietati secundare : Nu efect toxic . Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala . Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante .2) 3) 4) 5) 6) 7) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic . sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala . **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru. sa nu se dilate . sa nu se contracte (in limitele ISO) . Nu efecte secundare locale . Compatibile cu materialele pentru modele. Dupa Falk : rigide plastice . . **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. Pret de cost rezonabil. argint. Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide.

netoxic. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) : siliconi polisufuri de aditie si Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator . elastomeri de sinteza condensare polieteri. ermetice. Stents. depozitare in cutii metalice.p. Denumiri comerciale : . Neiritant . d) Elastice ireversibile : alginate. c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului . Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne. Cerurile. Pulbere calcinata de culoare alba . Proprietati : • • • • Fidelitate.Compound Bucoplastice . ireversibile :gips. Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile . Gutaperca. rasini acrilice simple. ZOE. plasticitate foarte bune. Dupa Ieremia : vezi L.elastice. Prêt de cost scazut . Mat. Timpul de priza modificabil.

sulfat de potasiu. Atentie !!! !Nu amprentare • • • • • • • 90% alabastru .gips pentru amprentare. Bucoffox.• • • • • Clasificare: Gipsul de Paris . moi(amprente. eozina . β hemihidrat de sulfat de calciu (β CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) . ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . . se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu . 10% aditivi Acceleratori de priza . Substante aromatizante . cutii Snow White (Kerr). • • • Compozitie : ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) α hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur .modele β hemihidrate=gipsuri preliminare) • Clasa II-gips pentru modele preliminare. Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea. saci ermeticm inchisi. G77 Odoncia • Clasa I. Borax 1% ce scade dilatarea de priza. • Industriala in cazul sistemului predozat. Dozare : • Extemporanee : 100gP/50mlapa. Coloranti : albastru de metilen. Preparare : • Manual 1 minut . 5% sulfat de cupru . Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster .

• Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. fara incluziuni de aer. Imbatranire in timp. cu fracturarea amprentei . • • • Dezavantaje: Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) . 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa.1-0.3% functie de :P/L . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida . RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. .apa dizolva particulele din pulbere . metoda cea indicata.• Reactia de priza : Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. Dezavantaje: • • • coeficientul de contractie 5%. Fenomene fizice : Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC . amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare. Indepartare foarte dificila de pe campul protetic. priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza). 1) Are loc o hidrolizare. • • • • • Manipulare dificila. pastele ZOE –amprenta finala . manevrare dificila. Volum mare in cavitatea bucala. 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile. Ambalare(tehnologia protezei totale). casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare . efectul iritant local. Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile. . tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate . rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa . Se contraindica campurile mandibulare . Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. elastomerii. Dilatarea de priza :0. materialul este spalat de saliva. Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor.

Denumiri comerciale : REPIN . Forma de prezentare : sistem P/P. pret de cost crescut. lanolina 9p .eugenol.pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale. Pasta ZOE contine : . coroane partiale. ocru). MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata). Eugenol 6p. LURALITE. ca baza protezei . dispozitive coronare de substitutie.in tuburi metalice. alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . CERO-PLUS (nu contine eugenol) . Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului. Compozitia chimica : Pasta alba. PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. Reparatii-proteza partiala. IMPRESSION PASTE . granulatie foarte fina). ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. Sunt : Clasa I – pentru amprentare. reconstituiri corono-radiculare. apa1p. ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. totala. lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac.inchisa (maron. Clasa II. KELLY’S PASTE .(PMMA) .P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. Initial au fost folosite ca ciment chirurgical. Pasta bruna : colofoniu 20p . Portamprente individuale . DURACRYL .• Sunt scoase din uz. Pasta alba : oxid de zinc 27p . mustar. Indicatii • • • Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. de culori diferite .ZnO bruna.

iritant . consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. caustic. ulei mineral 16% . Acceleratori de priza: • • • Apa Clorura de magneziu . Acetatul de zinc. masa de umplutura (talc. cu spatula metalica. Fidelitate ideale 0. ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat .• Pasta alba : oxid de zinc 80% . • Pasta bruna : eugenol56% . guma arabica16% . Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. clorura de magneziu1%. Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O. Stabilitate dimensionala buna . . usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. modificari dupa priza 0. Inhibitori ai prizei : • Proprietati : Glicerina (prelungeste timpul de priza). scade timpul de priza. Local nu au efect toxic. spatulare 5-10secunde. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. caolin) – scade fluajul. Rolul elementelor componente : • Eugenolul este iritant.1%. se prepara curent prin tehnica spatularii. • • • • Plasticitate . • • Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta.01 mm. Uleiurile neutralizeaza eugenolul. cresc plasticitatea. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . aplicare in linguri individuale. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. ulei de in 6% . acetat de zinc 19% . ulei de masline16% .

tehnologia protezei scheletate . Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) .• • • Indicatii ZOE : Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) . Indepartare urme pasta :neofalina . Timpul de lucru suficient . Cimentari provizorii(coroane. ceara. Sabati. la caldura ele devin plastice. Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) . Nu se toarna imediat modelul. Inregistrarea relatiei de ocluzie. gutaperca intra in compozitie Ceara. Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) . plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) . Rezistenta mecanica. poate fi modificat . Dezinfectie (hipoclorit 1-2%) CURS 7 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . gutaperca. maini. Stents. Stabilizarea sabloanelor. materiale bucoplastice . si in compozitia materialeor bucoplastice. Aderente de portamprente. Manusi asistenta . nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate • • • • • • Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). Avantaje : • • • • • Fluiditatea. Batoane(20-50bucati) . Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels. MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi). punti). Recomandari practice : • • • • Vaselinare tegumente . Kerr. gutaperca = material de amprenta : macheta. tegumente . Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. duritate bune .

verde cu intervale de plastifiere diferita. Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. Masa de umplutura: talc:5-9%. Kerr verde :50-51ºC.inchidere marginala . Compozitie : • Amestec de ceruri. palmitic. gri. Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. masa de umplutura. scad aderenta. oleic ce confera fluiditate . Strict extemporaneum .Maron. Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . . Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC . Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . amprenta cu inel . Stearina 2% ( confera luciu) . coloranti. ex:Reprodent (contine cupru). Coloranti. Denumiri comerciale : Stents . rasini. proprietatile mecanice. Acestea confera plasticitate. Coloranti. Ceroform . Kauri (40%). Aromatizanti. mai mult de 70ºC se ard elementele componente. pentru a impiedica socul termic. Formula Stents • • • • • • Dozare/Preparare : Copal 28% . Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala .Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . Rasinile naturale : copal. Xantigen . • • • • • 20-22% acid stearic. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. Exact Compound. Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) . Plasticitate mica . Proprietati : • • Rigide la temperatura mediului . Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.

testele Herbst . Pentru obtinerea lingurilor individuale .• • • Indicatii : Fidelitate medie . Rezinoplast. MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . se prepara usor. au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . Ex-3N Gold. Coloranti. Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. ceara de albine . Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) . Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala). Dupa racire se contracta 2-3%. Rasini naturale. Denumiri comerciale : Dentiplast . Adheseal . parafina . valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. . iritant. • • • • • Amprenta clasica cu inel de cupru . Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. tuburi metalice. colofoniu /Shellack. Nu au efect toxic. Compozitie: • • • • Ceruri. Rasini sintetice . Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului. • • • Recomandari practice : Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . Amprenta antagonistilor (rar) . Plastifiere la temperatura indicata .

Redevin rigide sub actiunea apei (racire) . Inserare amprenta cu presiuni blande . HIDROCAST . . Indicatii : • • • Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare) Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy . Shellack5g. MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple .5g. Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii . Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor .nelimitat in cavitatea bucala . fluajul are valori mari . Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . Recomandari practice : • • • Racire intensa . Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).5g. Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic . ideal 34-38ºC. Proprietati : • • • Excelente-plasticitate. Se aplica materialul in proteza .Amprenta poate fi corectata. pentru vindecarea anatomo.Rezinoplastul: Colofoniu 82g. contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. histofiziologica a campului protetic. Dezinsertia /transportul cu mare atentie. in cuburi de ghiata. se evita amprentarea supraextinsa. Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL . Ulei de parafina 7. Turnare rapida a modelului. se dozeaza extemporaneum .Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. FITT . Ceara de albine 5. ele grabesc vindecarea osoasa.

P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. Elastomeri de sinteza : Siliconi .rebazare . Polieteri.rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% . . Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime. dupa 1 ora scade . MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. Tiocoli . Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor. Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . COE-CONFORT. alcool etilic. Fidelitate foarte buna 25µ . • • • • • Netoxic . Indicatii : • • • • Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Proprietati : • • • • Conditii de lucru : Stabilitate buna . Bratu . Rebazare temporara. ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . Compozitie : Pulberea : copolimer al M. Amprenta functionala (metoda indirecta ). Fidele .N. Lichidul : amestec de ester acid carboxilic . Ireversibili . Stabile chimic .IVOSEAL. Proprietati mecanice : duritate la 24 ore .

mentol. Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui . Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid.5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile). AGARLOID(Van R). Compozitia chimica: • Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil.Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . batoane. Forma de prezentare : Chitoasa in cutii.5% . Gelificarea la 30-50ºC .extrasa din agele rosii. Borax 0. silice. SURGIDENT (Lactona). argila. tuburi.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol).2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1. Apa 83-85. Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . Lichefierea are loc la 70-100ºC. .pamant de diatomee. Dimensiunea particulelor este micronica. Alte formule in care apa 75-81%.R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel). HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H. Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. Rol inhibitor al prizei gipsului. • Apa 75-80% Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . timol. in general aceste materiale sunt fidele. Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . talc. seringi.

Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere. bai modulare. gipsuri extradure. • • Indicatii : Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0. coroanelor. Turnarea modelului (gipsuri dure. duplicarea modelului de lucru . Proprietati : • • Pierd apa . Fidelitate :reproduc detalii micronice . Baia nr. in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta. Baia nr. portamprente. se deshidrateaza :SINEREZA .Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. mixere) . Aplicare cu presiuni blande .(linguri. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare.55 .2 :la 63-70ºC depozitare . Baia nr. punti (moderne) Dezavantaje : • • • • • Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . Electie :proteza scheletata .Dozare/Preparare : • • Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) . CURS 8 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional. • • • Tehnologia incrustatiei.1: la 100ºC se plastifiaza. sunt superioare alginatelor . Risc de soc termic. Dezinsertia dupa o racire lenta. Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale .:IMPRESEPT (Espe). Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). Predozat : livrat in tub/seringa :exact. Amprenta in edentatia partiala . Stabilitate mica (pierd apa). sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent). coroane .7% . puntii (ca material de amprentare. Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . inferior elastomerilor. . si dupa racire :0. disconfort.65-0.3 : asteptare (in lingura speciala). sistem de racire. cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) . Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie. durere. superdure).

cutii metalice. Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. clasa C .R. dupa utilizare: • • • clasa A . clasa II . -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H. disociatie mare 20*10-5 . Forma de livrare: pulbere in pungi. .amprentare inlay + coroane. Jeltratrec (Caulck SUA). extras din alge marine brune . clasa B .I. Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): • • clasa I . lichidul : apa/ apa distilata. plastic si cilindru gradat.rapide.posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4). -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu. potasiu. Alginoplast (Bayer).amprente preliminare (edentatia partiala.-Derivati ai acidului alginic. de studiu. Forma de prezentare: -pulbere/lichid.normale. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont). plastic ermetic inchise. Ortoprint (Zermack).amprenta anatomica. • • pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile. dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat. edentatia totala). .

I. H. Reprezinta principalele reactante masa inerta (de umplutura):74-78% (talc. confera rezistenta materialului si rigiditate .I. carbonat de calciu. pamant diatomeic) pentru cresterea volumului. indicatori de priza. aditivi: Ypeen (Spofa).agent de gelificare. fosfatul trisodic. Algodent (Rom). Hidrogum. Zelgan 2000 (Detrey).de model facilitand demularea.prezinta instabilitate chimica si dimensionala. fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza. sulfat de calciu:10-12%. Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciu→alginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: • • • • • • sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului. alginat de potasiu 10-12%. Dozare/Preparare: . corectori.scade aderenta si scade fluajul. masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa.Palgat (Espe). aromatizanti.R. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata).Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa.R. silicati.5-2%. fluorura de sodiu:0. glicoli.silico-florura de sodiu. indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat. fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H.

47.3. predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa. solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline . alginate clasa I . mandibula 1. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive.8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) . plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica. Preparare: -Manuala.1 minut. -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri.5 linguri. absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) .30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri. pot amprenta toata gama de campuri protetice . rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili. Proprietatile materialelor elastice alginice: • • • • • • au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare. grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic . Timpul de priza 4 minute.Dozare : • • extemporanee. se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II. stabilitate dimensionala mica . pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. -Mecanica. leucoplast).

4 minute . amprente preliminare pentru edentatul partial si total. amprente pentru antagonisti. aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm. Recomandari practice: • • • • • • • • respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant.• • • rezistenta la rupere:350-600g/cm 2.clasa II. este influentat de timpul de gelificare . presiune scazuta la aplicare. amprente in ortodontie.temperatura apei. igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) . dezinsertia: dupa pierderea succiunii. cantitatea de fosfat trisodic. amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili . flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior .SUA). timpul si tehnica de spatulare. conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare . amprente functionale (numai proteza partial acrilica). Indicatii: • • • • • • amprente anatomice pentru modele documentare. . pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei. tehnica de spatulare. timpul de priza 2-3 minute-clasa I. dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile..

coroane. timpul de priza 4 minute.• • • conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente. extradure. se toarna modelul din gipsuri dure. se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta . se igienizeaza .I. se dezinfecteaza . (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire). punti) . . in 15 minute. cu H. tehnica rapida.R. agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard. se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna. demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa . fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza . si H.I. se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare . R. Tehnica de lucru: Preparare agar –agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1. turnare model imediat. indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay. AMPRENTA COMBINATA H. evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H.R.R.mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. comoda . Avantaje: • • • • simplifica tehnologia de amprentare clasica. se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute.

manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. fluida . medie. cu consistente diferite :mare.I) sau tuburi metalice (gen II). Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice. chituri (clasa I). ireversibile ca si comportament fizic. Catalizatorul este un peroxid al plumbului.• gipsul de model este compatibil cu agar-agarul. Clasificarea ADA si ISO: • • • • 1. cu vascozitate mare heavy-body (clasa II). Actuala). cu vascozitate medie (clasa III). fidelitate. ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice . siliconici. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). stabilitate dimensionla excelenta. cu vascozitate mica (clasa IV). elasticitate. pasta-pasta (gen. Clasificarea elastomerilor: • • • polisulfurici(tiocauciucuri). Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. polieterici. frecvent culoarea este alba. .

7%.5%. oleic (inhiba mirosul de sulf) . sulful 3. Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79.timpul de lucru 7 minute. . coloranti (dioxid de titan) .pasta/accelerator = 1/1 .datorita vascozitatii crescute . hiperoxid de mangan . Acceleratoi: • • Aditivi : • • • ulei mineral16. Neo-Flex (Surgident).4% cu rol de liant. igienizare. plastifiant. -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei.8% (plastifiant). Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15. Predozat (mai rar).Unilastic (Kerr). -dezinsertie. dezinfectie. -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala. Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala . alte substante 2% : acid stearic. Dozare/Preparare: 1. peroxidul de plumb 78% (initiator). 2.legarea terminala a lanturilor polimerice .

punti. amprente pentru incrustatii. produsul se mentine in loc uscat. in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. prepararea. aplicarea de adeziv pe portamprente. amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers). Recomandari practice: • • • • turnarea modelului in prima ora.35% (light) si 0. Local: • • • nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie). nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. mai putin ca siliconii de condensare. coroane. Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid. La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0.Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb ⇒ vulcanizare cu etapele de initiere. stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa . Proprietati: • • • • insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse.9% (chit). au un miros dezagreabil. intrerupere. 2. mai putin ca polieterii. sa se respecte proportia elementelor componente.05%). Indicatii: • • • amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate.25% in prima ora!!!!!. nu se imbiba cu apa). Reactia este exoterma (3-4ºC) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. ELASTOMERII SILICONICI . amprentarea. vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. propagare. La 24 ore este de 0.

Silaplast (Detax). Coltex M (Coltene) Lastic 55. protectie). Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa. Sta Seal (Detax). Elastomerii siliconi de condensare . mirosul neplacut. Siliconi de : condensare aditie. patare haine. Coltex fine Silasoft.au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente. Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer). Zafo (Ketenbach). pasta-pasta . timpul de priza crescut. fluida. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid . Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer). medie. Sicaform.

Reactia de priza: octoat de staniu ⇒ cauciuc siliconic + produsi (al polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil secundari cool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie.si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili. octoat de staniu. Intre gruparile HO. Coloranti : silicea . !!!!!Grad de redare foarte exact. suspensie de ortosilicat de etil. masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii.Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. CURS 9 MATERIALE DE AMPRENTARE ⇒ silicon de aditie . consistente: chitoasa . medie frecvent semifluizi. rigiditate. acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan Forma de prezentare: pasta-pasta. semifluizi 75% pentru cei chitosi. oxid de crom. Catalizatorul. bioxidul de titan le confera vascozitate.alcool) ce determina modificari dimensionale. oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen.

Japan). etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta. se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. placute. energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. au vascozitate crescuta. . Tehnica spatularii: miscari circulare.SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . Permagum (Espe). Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1. Reprosil (De Trey). se realizeaza orificii in masa siliconului chitos. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. Provil. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat. President (Coltene). se aplica in seringa. Proprietati: • • geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH). Imprint (3M).

Indicatii: • • • tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard. tiocauciucuri. timpul de lucru 6-8 minute. coroane partiale: siliconi de aditie. siliconii de aditie la 24 ore . rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri. daca se toarna mai multe modele . modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. .• • • • • • • • • • stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza). nu au efect toxic local. polieteri. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale. elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model. primul model este cel mai bun.!!!!!!!!! Recomandari practice: • • • se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise. flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare. timpul de priza 3-5 minute . sunt contraindicati la cei alergici. contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii.05% deci sunt cei mai fideli. amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi).0. tehnologia de precizie:inlay. Nu siliconi de condensare. siliconii de condensare (gen.

Polygel .• • • se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare). casete. Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata). inalta. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale.medium + light. se contraindica conservarea in mediu umed. Forma de prezentare: pasta-lichid –medie. POLIETERII W. coloranti in functie de consistenta. consistenta :chitoasa medie. Plastifiant. Schmidt (1969) –Espe. unghiuri). Denumiri comerciale: Impregum . Permadyn .. pasta-pasta . se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie. semifluida (fluida).medie. Masa inerta (silicea) . Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri. precizie).automixing. Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie. Ramitec . .inregistrari ocluzale.

timpul de priza:5-6 minute. Recomandari practice: sunt materiale hidrofile. rigiditate mare. fenomenul de imbibitie. exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. aplicare.In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. stabilitatea dimensionala buna. inserare. valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie. Proprietati: • • • • • • • • • Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile . efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona). grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor. dinamica de lucru foarte rapida : preparare. vascozitate mai mare. flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. . necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. Dozarea/Prepararea: • • • • • timpul de spatulare:35-55 secunde. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol). nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor.

fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior.D.V. Tehnica de lucru: 1.D. faza a-II-a energic. 3. 2. dozarea. dezinsertie.I. portamprenta individuala. fibra optica : diametru 8-10mm. turnare model la 1 ora. un singur ax . 5. H. aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia. Avantaje: . aplicare pasta fluida pe bont . dezinfectie (glutaraldehida.• • • • • • pregatirea campului protetic (conditionare: uscare. timp de lucru nelimitat. fotoinitiatori ~ R. sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid.. control amprenta. crearea de santuri de fuga a siliconului fluid. 4. prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant. glutarfenol.C. clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic. inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare . 6. conditionare camp protetic (bont). inserare pe campul protetic a portamprentei. se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. hepatic. nu se conserva in mediu umed.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice . portamprenta individuala transparenta. hemostaza).C. conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii. conditionarea amprentei primare. dezinsertie : faza I lent. timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice. aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta. • • • • MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R.

compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. Caracteristici: 1.10H2O) 3. fidelitate maxima. Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7. Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor). rezistenta la abraziune mare Secundar: 1.preparare. 2. manipulare usoare. Preliminar. exactitate dimensionala.pret de cost scazut. Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta. Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic- . 2.Plasticitate si timp de lucru nelimitate . Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing). Tipuri: • • • • • Anatomic.. ghips normal. 3. De studiu. Polimerizare neuniforma. sintetic. Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia. redarea detaliilor de ardin micronic. Duplicat: mase de ambalat. superdur. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. De lucru: ghips dur. proprietati mecanice de suprafata . Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare.

Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala. -mase ceramice. . -metale usor fuzibile.N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. -dupa tehnologia de realizare- 1. 2) metalice: -amalgame. 3. -mase compozite. -cimenturi. -mase compozite. Clasificare gipsuri : • dupa D. turnate in amprente: -ghips. indesare: -amalgame. -mase de ambalat. -metale eletrodepuse. Clasa III: ghips dur (Moldano).1) nemetalice: -gipsuri. -pulverizare. 2. ghips de model(normal).I. metale depuse: -galvanizare. -cimenturi. Clasa IV: ghips superdur. ghips de model (normal). • dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. Clasa III: ghips dur (Moldano). -metale pulverizabile.

cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza. GIPSURILE NORMALE clasa II .4% . 100gP/40-50cm 3apa. Indicatii : • • • • Modele anatomice. Dezavantaje : • • • • • • • • Dupa priza rezulta o structura poroasa . aciforme. Fixarea modelelor in articulatoare. Dozare : recvent metoda extemporanee . Pret de cost rezonabil. Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare . Obtinerea: Ardere uscata: 110-120ºC. de studiu.4 %).3-0. Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g. Valorile dilatarii :0.Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0.in 1000ml H2O la 20ºC .β hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale. Socluri . preliminare. Proprietati: • • Plasticitate. Proprietati mecanice precare . SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. Modele lucru protetice pebntru reparatii . fidelitate bune. Timpul de priza :5-30 minute .2-0. Particulele sunt filamentoase. mai rar sistemul predozat . MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor. dintii antagonisti .

Pulberi de culori diferite. MOLDANO (BAYER). Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. Respectarea proportiei P/L . BEGO DUR (Bego). absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . rezultand un ghips friabil . aparate ortodontice. proteze partiale. Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor).Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala. punti dentare. GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane. Se contraindica acceleratori de priza. Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. Denumiri comerciale . Se contraindica turnarea modelelor de lucru. dinti antagonisti. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un α hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale. DURALITE (Degusa). α hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. sine parodontale.5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare. GIPSURILE DURE • • • • α Hemihidrate .1%) . Proprietati: • • • • Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale. Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1. Recomandari practice : • • • • Se contraindica adausul de acceleatori de priza . Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici.) . . proteze totale. clorura de calciu(30%). granulatie fina. compensatori de contractie) . socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV). absorbtia apei intre particule este mult mai mica.

Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal).4% . abraziune este foarte mare . rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare .apa sau 5P/3L in bol de cauciuc . coroane partiale.(Kerr) . ale bonturilor.01%. 2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde. Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii. MOLDAROCK (Bayer) . tehnologia metalo-compozita.Rezistenta la rupere. EPI (De Trey) .clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri.P/2vol. coroane supraecuatoriale. raman intacte marginile preparatiei. incovoiere.C). -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. FUJI ROCK(G. timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala . care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric . obtinandu-se particule foarte fine. -Valoarea dilatarii mica =0. GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) 2) din dihidrat de sulfat de calciu. Proprietati mecanice: . -Atinse la 24 ore.3-0. fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0. Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV – dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol. metalo-ceramica. Produse comerciale : VEL MIX .

Forma de prezentare : Pasta/L . Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru .4% similara cu cea a gipsurilor normale . Puritate maxima.) arcada ZEISER I. modele pentru Co-Cr si Ni-Cr.S. Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare. Crescuta de lucru (peste 100ºC) . Modele de lucru cu bont mobil. tehnologii moderne ACUTRACK (D. Coeficient de contractie 0. P/P .nu sunt expuse fracturilor . Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure .Absorbtia apei mai mare . Proprietati : • • • asemanatoare celor super dure . ce au coeficienti de contractie mari.A. dilatarea :0.05%. Rezistente la temp.2-0. CURS 10 RASINI COMPOZITE Caracteristici : • • • • • • Materiale moderne. Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare . Duritate scazuta . Proprietati: • • • • • • • • sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure. Materialele viitorului . II.S. Modul de elasticitate favorabil . Indicatii idem gipsuri superdure . HIGH-TECH. Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R. limitate in tehnologia modelului de lucru . .

Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii. 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed . Modele sectionate unidentare.A. Dezinfectie . DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice). dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) . Folosite initial. Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant . CIMENTURI DENTARE Au fost folosite . se omogenizeaza 10-30 secunde . Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial).• • • Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare . BLUE STAR(Girbach Dent) . insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm . Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan. Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri.se aplica. . Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120ºC.S.. MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat . Indicatii : • • Modele sectionate (cu bont mobil) . Tehnica de lucru : • • • • • • Igienizare . Dificultati in fularea in amprenta R. Priza primara =3 ore . ) Se mai folosesc pentru modele didactice . 7 minute. Timpul de priza = 3 ore .: Valoare istorica. CSF.adera de amprenta .

R. nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) . aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure. Sunt fragile. suport rigid) . Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta). Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. 1. turnarea placilor protetice.5-1mm in toate detaliile amprentei.I.Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate. SPENTZ (FeS. punti colate . caracter istoric . Tehnica de lucru : . AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag . MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic. intervalul de topire:96-102º C . +mat. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb. Zn) .R. termoplastice. punti din elemente unite. 3. pentru zona PM-M (s-au folosit). Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent.intervalul de topire :110-120ºC . Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza.se contraindica H. Ex : Temperatura de lichefiere:180º C . punti metalo-compozite . punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile). solidificarea 140º C. AMALGAMELE (CU. +H. model de lucru (patricea ) la coroana stantata . Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0. 2. dificultati tehnice (amprenta unitara. Zn. Sn. Pb) . Bi.

cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . Stratul electrodepus . 4.METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): • procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru . Ag).1-1. mai putin decat solutiile electrolitice.se aplica amprenta . Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus . 2. incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) . solutia electrolitica este pura. sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza . Avantaje: Metoda simpla. Grosimea stratului 0. Cu. consecutiv solidificarii metalului. in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. Usor toxice . Stabilitate volumetrica buna. uscare. la catod.5 mm . duritate bune. stabila. se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice. Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips. lichefierea aliajului (Bi+Zn) . 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni. buna conducatoare electrica.8-6 V si 6-10mA . ghips dur). conditionarea amprentei : igienizare. gipsuri superdure. Electrodepunerea 10-12 ore . Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic. . Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure. 3. ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . compozitie simpla . 4. Instrumentar : • • • • • • Baie galvanica din material plastic/sticla . Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala. Fidelitate. polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : • • • Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru .1. dezinfectare.

coroane ecuatoriale. rasini) . electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate . metalocompozita. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V. conectare la tensiune si intensitate scazuta.Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag. control. Cu) . tehnologia metalo-ceramica. amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . examinare amprenta electrodepusa. Indicatii : Inlay. Stabilitate volumetrica. Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore). Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. coroane partiale. daca e corecta electrodepunerea. se toarna materialul de completare 2) 3) 4) 5) 6) 7) Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore). .• • se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . Apa distilata 600ml. Avantaje : • • Fidelitate crescuta . se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. Formula Derman • • • Sulfat de cupru 156g . intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini. legarea amprentei la electrodul negativ al baii . Acid sulfuric 42g . gipsuri).

Compozitie : 1. Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. vegetale) obtinute prin topire/racire . cu utilizari restranse. Intervalul de topire :60ºC. Sa nu aiba efect toxic local . nu exista riscul de fisurare. proprietati piesei protetice exacte Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) . CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : • • • • Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont . are culoare bruna. Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC. rezulta un amestec omogen. • • (pentru esentiale obtinerea a se indeparta pentru Stabilitatea fizico-chimica . MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice.3%. nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model . minerale. animale. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire . Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala . Contractie 0. Dupa racire sa prezinte o faza rigida. Ceruri animale : cu utilizari restranse • • • • La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) .• • Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite . sa nu se combine cu materialele pentru modele usor) .2-0. 2.

CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. cerezina (incolora) • • Se obtine din distilarea titeiului brut . • • • • • • Cerezina : Se obtine din depozitul de titei . Ceara Carnauba : • • • • Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor .Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. ozecherita. are culoare bruna. Ceara Montana : • Se obtine din lignit. Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. Rigida . • Intervalul de topire :6-90ºC. Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. este prezenta in compozitia cerurilor tari. Este dura. casanta . Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. Intervalul de topire :47-71ºC . CERURI SINTETICE Au utilizari limitate . Parafina : • • • • Ozecherita : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . Casanta . purificare Galbena Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . Ceara Candelila • • Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC . Intervalul de topire :60º C . Are culoare verde-cenusie . duritatea . plasticitatea amestecului . cerezina. Se obtine prin distilarea titeiului .

1. casanta . Intervalul de topire=300ºC.17/lat.Ceara pentru macheta protezei acrilice • • roz.T = rezistenta. DAMMAR SACAZ . Adera . pentru a conferi CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari . laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung.Ceruri polietenice .(I. COPALUL : • • • • Se obtine din fosile .Ceruri polioxietenice(I. plante.T. Compozitie : . In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) I. SANDARACK.8 .T. se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece). Dura. Intra in compozitia cerurilor pentru lipit. Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu 43ºC . COLOFONIUL : • • • • Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei . Dura.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2. galbena.= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci. 1.

Compozitie : • • • • Indicatii : Ceara de albine 55p . Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi .Ceara tare : Ceara de albine 50p . Oleum susan 5p(dizolvare) . Terebentina 15p(plastifiant) . Confectionarea bordurilor de ocluzie. • Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) . 2. • • • • • Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . Carnauba Ceara Carnauba 25p . . Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Are Ceara de Albine 75p . Indiguire. Ceara Carnauba 10p . Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali . Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . Cinabru 5p(colorant) Proprietati : • • • • Indicatii : Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala . cresc valorile contractiei. Parafina 33p . Alb-galben. Tare/moale. Coloranti • Modelare macheta coroanei. cofrare. 3. Batoane pentru model corpuri de punte. Sa nu se combine/coloreze model/tipar. corpului de punte. macheta puntii din elemente unite. Ceara Ivoire • • Pentru coroane acrilice . tipica dentinei .

Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. Ceara Carnauba 10p . Compozitie : • • • • • • Ceara de albine10p . 4. Parafina 35p. blocuri/placute. dura datorita elementelor componente. conectori. Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte . MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : • • • Rasini acrilice simple . Rasini fotopolimerizabile . Macheta coroanei acrilice. Cerezina 20p . Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete.• Indicatii : Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii. Compozitie: • • • Ceara de albine 55p. conectori. Permit o excelenta individualizare a modelajului. Ceara topita se introduce in seringa. nedeformabila. Parafina 30p . Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi. Sub forma de batoane. plase pentru sei. crosete. sisteme retentive) Aderenta. Ceara Carnauba 30p . Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . Ceara Damar 10p . racire. plasate in tipare. Mase plastice .

Nu dau reziduuri dupa ardere . Precizie mare in modelaj . macheta coroanelor.5 minute. cape de protectie. Arderea fara spargerea tiparului . Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise . Caracteristici : • • • • • • • • • • Se contracta dupa polimerizare mai putin . Ard fara reziduuri . PALDISCK LG. pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta . macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren. Sunt transparente. 2 consistente:vascoasa/pastoasa. coroane provizorii. Pot fi asociate cu ceruri. metalo-ceramica. RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC. Livrare sistem monocomponent. Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : diferita. punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant . punte. conectori. fluida. Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung . sisteme retentive.Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza. tije pentru canale de turnare. Timp de intarire :1. Timp de manipulare nelimitat. crosete. Ergonomice. Confera scaderea contractiei. puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita.

K1 rasina fluida – de precizie . rezultand machete de mare precizie. Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1. Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala.4 mm . ASTAR . Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara. TRANSLUX). Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont. radierea implantelor. 1. SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare.cul. Se aplica rasina K1 . Microperle – IVOCLAR – 200-300µ . apoi K2. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane).5 minute (DENTACOLOR. obtinandu-se tiparul. K2 – vascoasa. 2. Rosie. se realizeaza o modelare primara . pozitionarea implantelor . Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga.2-0. Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile.BREDENT. Cristale calcinabile . Se ambaleaza prin metode uzuale. Se prezinta sub forma de : • • Macroperle (macroretentii) : 0. LUSTROL – cul.

un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse

utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.

4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)

5.Plase

ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). CURS 11 MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul – negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii

P. acrilice

Mase de ambalat pentru:

Aliaje nobile

Aliaje inoxidabile

Lipit parti componente.

B. chimic (functie de liant)

Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati

Proprietati
• • • •
Plasticitatea – permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; Fidelitatea – reda cu exactitate toate detaliile machetei . Stabilitatea volumetrica – masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. Stabilitatea chimico-mecano-termica:

Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: • Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile;

10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate→ la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent) pt. eliminarea gazelor din tipar

• • • •

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.

Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
• • •
momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica.

Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;

3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
• •
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. Proportia lichid / pulbere lichid> ⇒Dilatarea higroscopica<

Pulbere cu ghips < ⇒Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant α hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) ⇒ Dilatare higroscopica >

Mixta.-punti clasice. refractara este CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) . b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice Moderne ca liant cristobalit. A. lipirea elem. I. KCl. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (β hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: • • • • Verticala Orizontala. Cu val. EXPANSIT au ca liant gipsul dur au in compozitie ghips dur Comp. SPEED pt. SiCl ⇒Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) ⇒< Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea >⇒ > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa >⇒ Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare). • • • • • • M.< rezistenta mecanica a M. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. comp. cu cristobalit > ⇒Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f. fine ⇒Dilatare higroscopica> Masa de umplutura – NaCl. fara val. A.

Proprietati : 1. KSO4. 3. Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat . Ag. incalzit la 100ºC valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii. Plasticitatea si fidelitatea foarte bune. datorita granulatiei fine . Denumiri comerciale: . Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului . Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica). Fenomene fizice: α CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0. 2. . La 400ºC si 700ºC au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale. 4. Liant .Cu.2-1.1%. Acid Boric. Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl. fara a depasi 750ºC. contaminant pentru aliajul fluid).Compozitia chimica 1. II. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic.creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termochimica a tiparului Coloranti.ghips dur 25-40% 3. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS . Pd. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1. LiCl. Contractia va fi compensata de agentii de modificare. tiparului si nu dilatari. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului.3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. KCl.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400ºC. Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. Indicatii: Aliaje Au. Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. Agenti reducatori :pulberi C.

1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate. P. stelitele (Cr-Co SOFT).Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+MgO Proprietati: 1.S.. Componenta refractara (80%) cristobalit carborundum 2.Dilatarea de priza = 3. Indicatii: 1. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2. aliajele nobile pentru metalo-ceramica. 3. (pt. Compozitia chimica : 1. Ti AUROPLUS TANCOVEST THERMOVEST (KERR)= M. oxid de magneziu. fosfat de amoniu. . Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1. A.. Masa de umplutura 4. Liantul 3. ) VIDERIT VIDELIT OCELA Moderne BEGORAL Cor. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile...2-3. 3.8-2. Clasice P. Auroceramica. 2. aliajele inoxidabile (Ni-Cr).1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice.1% CERAMIGOLD-teh. 2.Punti. Au(Incr. oxid de magneziu → NH4MgPO4+6H2O →H3PO4+ NH4OH →MgHPO4+ H2O Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina.VITADUR VIROPLUS P. universala . Wipla) Cor. S. Coloranti Reactii chimice: 1. oxid de zinc.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O 2. oxid de crom.

NU CONTIN GHIPS. MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA . Silicati de sodiu. mecanica > (1400015000 C) Indicatii: exoterma ⇒ CIMENT.) 3. Ti 4. ⇒ GEL deshidratare→ R. cuart Reactia chimica H2O 1. Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. Componenta refractara: 2.solutii coloidale de SiO2/ . Silicatul de etil → HCl acid ortosilicic (SOL) 2. cristobalit. de etil 3. Saruri de Cu. solutie acida (HCl). MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite.III. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM Compozitia chimica: 1. Coloranti. Acidul ortosilicic → Cuart/ cristobalit acid polisilicic (SOL COL.!!!!!!!!!!! P/L . Rezistenta 1. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata.

Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv CURS 12 MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice. Prepararea la vacuum-malaxor. baze proteze. Pd. metalice :aliajele dentare : nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr nobile : baza Cr-Co . Recomandari practice: • • • • • • Masa de ambalat – ermetic inchisa. Ag-Pd . Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. Clasificare : Materiale aur. obtinerea arcadelor artificiale. -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii.S) organice : rasini acrilice . placarea componentei metalice. Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza exercitiu ) :GAUDENT cupru (aliaje pentru nemetalice : simple(R.A. Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare.

Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele. Clasificarea aliajelor metalice : I. aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne . Baza Pd . Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. . Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. a) b) aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) . ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. Imprumuta proprietatile elementelor componente.anorganice : mixte : masele ceramice rasini compozite. Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente. Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) .(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) . dar se segrega in cea solida. Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) . Punctul de topire este inferior celor 2 metale. a) b) c) d) II.

Prelucrarea aliajelor: • la rece: laminare.5-atele. au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat . aliaje titan . aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament. Ga) . ciocanire. sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0. cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate. Proprietatile aliajelor dentare: • • • • • • • • la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg. bune conducatoare de caldura si electricitate . maleabilitate. coroana din 2 bucati . intindere. • • prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala). rezistenta la abraziune. . 0.3) : inele ortodontice. flexibilitate.2-ligaturi. elasticitate .V. 1-1. INLAY GOLD • Clasa II – aliaje medii (coroane. au un coeficient specific de densitate =densitate specifica .8-crosete. duritate = 50-90H. topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate). IV. reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni . stantare (ambutisare). incrustatii) . culoare majoritar alb-argintie (alb-gri).III.2-0.6-0. Forma de prezentare : 1) 2) 3) banda (0. pastile 9cele mai folosite). Aliaje nobile : • Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale.

singur nu poate fi utilizat (in stare pura). Punctul toipire Densitatea 10. Paladiul : • • • • inlocuieste platina . Cu. . Pt. Clasa IV.pentru metalo-ceramica : dure/extradure. tenacitate. procesul de fuzionare. Iridiu.• • • Clasa III. culoarea . oxigenul) Cuprul: • • • influenteaza culoarea. culoarea si densitatea aliajului . dupa turnare confera o structura cristalina aliajului .5 1-14% Platina 1769 21. rezistente la coroziune. punti totale. se aliaza cu Ag. clorul. coroane substitutie)=aliaje platinate. influenteaza punctul de topire. rigiditate. rezistenta mecanica.8 cupru 1082 8.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice. Clasa V. in cavitatea bucala sunt neutre. principalul element de innobilare al aliajelor .(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica).4 10-13% Paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22. Iridiul : • creste rezistenta la coroziune. prelucrare usoara . Platina: • • • rezistenta mecanica la coroziune. fluorul. Aliajele nobile : componente : Aurul : • • • • • moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica). punti). modifica densitatea.aliaje extradure (coroane .aliaje dure (coroane.5 Procentaj(%) 1-14% Argintul : • • argint de 960. confera rezistenta . confera proprietati mecanice foarte bune. Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful. influenteaza punctul de topire. Pt. dar nu nobil. confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu.4 1-5% metal pretios .

6 83. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14.3 75 66. Staniul = elemente de echilibraj.5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 . Zincul=creste fluiditatea . se obtin turnaturi omogene.(Titlul aurului pur =1000). Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului. Structura cristalina : Aur-Cu . Sistemul procentual : Aur pur % 100 91. oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil .5-20 Cupru % 2-4. turnare) Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire. Aur-Ag . Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0.Aurul pur =24 karate 2.5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : 1.5 0 0-3 3. Karataj 24 22 20 18 16 14 3.5 8-20 4.5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0.6 58.Zincul. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare. Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.5 Zinc % 0-0.

Kripton. Heliu)=mediu de protectie. Ag). turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor. Ez : Nautilus : cadere si aspirare. cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. cresterea ductilitatii) aliajele dure. clasa II) . notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent. Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. timp de 2-3 minute. Ag-Pd : 855-900ºC. acid boric. cu racire brusca. ionomeri de sticla. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat. Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750ºC. Turnarea aliajelor nobile Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon. silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice. Ex : Au-Pt-Pd. coroane partiale.Cel mai indicat de ADA . aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. (Pd. restaurari fixe partiale (punti) – clasa III. . totale (clasa I. timp de 2-3 minute cu racire brusca. in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare. Pentru solidarizarea segmentelor de proteze. superdure. cu racire brusca . b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºC. tehnologia protezei partiale scheletate –clasa III (exceptional). timp de 5 minute. Au-Ag-Pd. timp de 2-3 minute. IV . Indicatii : • • • • restaurari directe : obturatii de aur . restaurari indirecte : inlay.

Aur :54% .c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435ºC. daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . Contractia 1. Pd+Ag cresc proprietatile mecanice. Clase : 1. Densitate crescuta. proprietati mecanice superioare. indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Aliaje nobile cu procent crescut de aur Denumiri comerciale : Degudent. . cu racire lenta. 2. Rezistenta la temperatura de ardere .grosimi mai mari. la tractiune bune . • • • Aur : 78-85. argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) Au modul de elasticitate mic. ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : • • • • • • Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice . timp de 15-30 minute. Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine . Sa permita adeziunea maselor ceramice . Scumpe.5% . Caracteristici : • • • • • • • Nu contin cupru . se deformeaza in timpul arderii . Herador. Rezistenta la coroziune.6% . Platina : 5-11% . Limita de curgere sa fie inalta. prelucrare. Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice. Confort mic. Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal . staniu. Argint.

Caracteristici : • • • • • • similare. staniu. Elemente de echilibrare. zinc. prelucrare asemanatoare . . Caracteristici : • • • • similare Au-Pd-Ag . Paladiu :40%. cost scazut . 5. Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% . Cupru :15% . Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . rezistenta la coroziune . necesita bondinguri prêt de cost scazut . dar superioare din punct de vedere mecanic. 4. la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) . Caracteristici : • • • • • rezistenta crescuta la coroziune . pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica. Aliaje nobile Au. Elemente de echilibrare : indiu.Paladiu :35% . Ag :38% . Nu contin argint. prêt de cost scazut. rezistenta crescuta la ardere. modul de elasticitate crescut . nu se deformeaza la ceramizare .Pd : Aur :50% . Argint : 18%. modul de elasticitate crescut . se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3.

Sn. Denumiri comerciale . decapare). Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd. Zn. paste). Sn. acid boric. nu se deformeaza . . Zn (765-800ºC) . LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile. Cu. Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire. Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. cu. Indicatii : Lucrari mici. Cd. Contin :Ag. Contin :Ag. carbonat de potasiu. Antidecapanti : solutie grafitica. fizico-chimce bune . baza Pd. lichizi. Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. OPTION Caracteristici : • • • • proprietati mecanice. curg mai greu in tipar datorita paladiului . topire in creuzete ceramice (nu grafit). Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. Decaparea se realizeaza cu borax.Galiu :5-10%. Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta. Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . fluoruri (pulberi. Caracteristici: • • • • • • Compozitie asemanatoare aliajului.

Compozitia: Clasice: . Paladin (Metalor). Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale. Sn. inelul coroanei turnate) . Bondon IV (Degussa) Degupal +cupru. Placute 7/7.10/10 . Cu. Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur.CURS 13 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur. Caracteristici : • • • • Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur . • Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica (Degussa) mai contin si paladiu Back-On. Forma de prezentare : • • • Banda laminata :0.40 mm (inele ortodontice.5-3.30-0. Banda/sarma =LOT (Ag. Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza . Pt. • Baza paladiu : Castadur (Pd. 1. coroane partiale. Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur . incrustatii) . indiu-metalo-ceramica) .5 grame . inelul coroanei din 2 bucati. aur. Zn) Produse comerciale: • Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa).

turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3.7% . structura cristalina (rezistenta la indoire. cupru :11. incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) . rezultand piese mai confortabile decat Aur-platina .argint :39% paladiu :76. Sensibile in etapa de topire. Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC . Modulul de elasticitate. Indicatii : • • Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice .Argint :30%.5-3 mm) .8% . De necesitate coroane partiale. Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati. Proprietatile mecanice bune . Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului . abraziune) Moderne : • • • • Realor : Degupal : Bondon : aur :20% . Paladiu:25% Aur :2-15% . paladiu :79. paladiu :20% . Se contraindica piese de inalta precizie. incrustatii. Poson : Paladiu :57.topire :1100ºC . asemanatoare celor Aur-platina . Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale. fosfati . duritatea le indica in tehnologia puntilor .6%. • • • Preincalzire. unele superioare aliajelor Aur-paladiu . incrustatii in incrustatii. ALIAJELE NENOBILE Baza : A) B) Ni-Cr Cr-Co . Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) . Tehnologia metalo-ceramica . Cupru :5% .5% . Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice : • Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2. Cupru :7-9% .• • • • • Argint 65%. Platina :1-2% cu rol de a ameliora proprietatile mecanice. Proprietati : • • • • • • • • • • Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur.

molibden.t.Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . si tantal. • • Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier γ (wipla) Compozitie : • Feγ +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) .40mm . (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. • Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala . usor prelucrabil . Microbond . Denumiri comerciale : Ticonium . modulul de elasticitate.=1539ºC. Sarma. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel . carbon. mangan. Verosoft . p. Nemagnetic . ductilizabil . Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan.20-0.5% . siliciu. titan. element de innobilare fizicio-chimic . 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire.70% Crom : 16% Aluminu : maleabilizeaza aliajul. Cape :0.30-0. tungsten . rezistenta la rupere.30-0. Alte elemente : beriliu. cobalt. molibden. Remanium CS . Ni:8% (“aliaj18-8 »). • • Crom:18%.40mm . A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice : • : Aliajele Ni-Cr : banda :0. 0.

Ney Q. Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica . Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . tehnologia metalo-ceramica In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) . . Manganul. modul de elasticitate scazut . Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate).V. Proprietati: • • • • • • Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom. Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). rezistenta la deformare. Siliciul. Verabond. Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) . Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA. Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice. Fluiditatea –solutia lichida . duritate . Beriliul este agent carcinogenetic.influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . rezistenta mecanica .. siliciul =creste ductilitatea . responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) Cobaltul : Propretati mecanice crescute . ductilitatea. Intervalul de topire :1375-1420ºC .

tulburari parodontale . rupere. grad de extindere mare. Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. Prêt de cost mai mic . Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur . modul de elasticitate. Tehnologia de prelucrare –accesibila . nedeformabilitate.5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) . Forma de prezentare: 1. Avantaje : • • • Proprietati mecanice excelente (duritatea.15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati .3-2. Crosetele se fractureaza . arcuri ortodontice . Aluminiu. Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) . Magneziu. indoire. modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. cu buna elasticitate. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati . Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. tratamentul ocluzal. rezistenta mecanica. Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . se toarna din elemente unite . Baza: Co-Cr-Mo-Ni. Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). Sarma :WIPTAMprin laminarea lingoului. Tungsten. 2. Compozitie : . Wolfram. efect carcinogenetic . prêt de cost scazut. este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) . »memory effect » . rigide. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. Proprietati : • • Pasivitatea datorita oxidului de crom . Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . limita de curgere . Dezavantaje : • • • • Nichelul poate determina reactii alergice . Tantal. abraziune) . Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) .• • • • • Coeficientul de contractie :2. Duritatea. Indicatii : • • • Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) .

Crom :15-30%-alb-densitate=7. recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . rezistenta crescuta la rupere. tungsten. rezistenta la rupere. Curg mai bine decat Ni-Cr .1 . wolfram. Proprietati: • • • • • • • • Duritatea mare :260-300U. Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul . subperiostale. Virobond. bare Dolder . Molibden :50%. Magneziu :1% . !!!!!!!!!!!!!! Aliaje moderne : Bondiloy : Siliciu :1%. Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL.2-8. Crosete sarma.(WIPTAM).8-creste ductilitatea. Culise . Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8. Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC .9(stabilitate chimica. Aceste aliaje nu contin carbon. mai usor de turnat fata de titan. proprietati mecanice crescute. piese de precizie . antioxidant cristalina omogena. Cobalt :66.5g/cm3 . pasivitate datorita oxidului de crom .1% este compensat de masele de ambalat .4-2.(nu se formeaza carburi). ALIAJE BAZA TITAN . Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita . Coeficientul de contractie 1. duritate) . Tantal/tungsten confera duritate. Densitatea :8. Indicatii: • • • • • Baza protezelor scheletate. curge in tipar .Cobalt :5-64%-alb-gri . implanturi lama. BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND Crom :27%. Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. densitate=8. recoacere. Dupa turnare. mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . aliajul este mai usor prelucrabil . proprietati mecanice Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului.V.5%. capse . . surub. piese confortabile . Molibden :6-18%-alb-argintie-structura crescute. WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate.

crom. azotul. . Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 . cadmiu-dau bronzuri complexe. defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida). GAUDENT S Compozitia : • Cupru :80% . Dezavantaje: • • • Turnaturile se obtine cu dificultate. Conductilitatea termica este redusa . azot. Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu . fier. oxigenul si hidrogenul . staniu. argint. nichel. Este dificil de turnat implanturi . Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. magnaziu. foarte confortabile . Compozitie: Se aliaza cu molibden. Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) . Electroeroziune . CAD/CAM .5g/cm3 – piese de mare finete . zinc Contin hidrogen.Aliaje:tehnologia protezelor. Proprietati : • • • • • • • • • • Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) . Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate . zirconiu .5 utilizate in tehnologia protezelor . carbon. oxid de aluminiu. oxigen . Densitatea mica de 4. In faza de turnare se poate combina cu carbonul. Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu. . ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama . Sunt aliaje α . pret de cost crescut. deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) . Tehnica de prelucrare : • • • Turnare . Titan pur: implanturi. β Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri . Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr .

Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute . iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. Se pot turna piese protetice cu grosime de 0. Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice . sub medii de protectie .5-2. Proprietati : • • • • • • • Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala.5% .5-10% . punti (metalice. Denumiri comerciale : GAUDENT S . OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. NP G II (USA) OROCAST .5 ori mai mica decat la aliajlele nobile. coroane partiale si pentru proteze scheletate. mixte) . se contraindica depasirea acestei temperaturi . Conductibilitatea termica este de 2. prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC . Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat .• • • • Aluminu :8. Densitatea =8.3-0.4mm. Recomandari practice : • • • • Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire .5g/cm3. Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. Raportul Nichel/Fier=2 . contin 80% cupru in compozitie Indicatii : • • Pentru turnarea RCR (indicatie de electie). Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN . . Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. coroane . ORALIUM . Nichel :2-4% . se racesc rapid si devin vascoase. Mangan :1. Fier :1-2% . Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii.

Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru. CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). anorganice: masele ceramice. MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : • • • • rezistenta mecanica. antrenament :Gaudent. biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . Daca turnatura se face corect. (mai putin la tractiune. inerte fizico-chimic . incovoiere f. Dupa turnare. paladiu). turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) . rasini compozite. stabilitatea coloristica exceptionala . -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta . keramin=ceramica . Cr-Co . metalice: aliajele nobile (baza aur.• • • Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . b. • • Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. culoarea galben-gri nu se modifica. Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . se desprind usor) . baza titan . la rupere. nenobile (inox) . argint. keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. baza cupru : aliaje pentru Ni-Cr .

Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . la temperaturi joase :850-1050ºC. lingouri :prelucrate la rece/cald. silicatice .albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : • • cristaline . la temperaturi medii :1050-1200ºC . necristaline. 6)dupa procedeul tehnologic : • • • • arse pe folie metalica . 4) functie de temperatura de ardere : • • • la temperatura crescute : 1200-1400ºC .culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . 3) functie de metoda de ardere : • • arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . in prezenta oxigenului : cea industriala. neoxidice. mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).portelan = scoica alb sidefie. 5) dupa forma de prezentare : • • pulberi (frite) . tehnologia mixta . pentru dinti artificiali . Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). . 2) functie de structura atomica : • • • oxidice(cele mai indicate) .

smalt. Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. Ceramica turnata(DICOR) . dentina. mixte. Glazura 1 flacon . Mase pentru zona gingivala . coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). Flacoane cu diferite lichide :lichid universal. cu agentul de cuplare. . . O trusa BIODENT contine : • • • • • • • • • • • • Masa ceramica (opac)16 flacoane. fac zgomot. 3)Moderne : • • • • Aluminoceramica . Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . fatete. glucoza. Godeu . pentru izolarea bonturilor « die spacer » . Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. smalt . lichid+coloranti. Mase ceramice pentru nuantari coloristice . 1) Prefabricate :se prezinta ca : • dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial . punti • • 2) Preparabile :pentru mixte :sistem P/L.3)moderne. coroane. nu chimic implanturile ceramice (mixte) . dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Mase pentru corectarea culorii . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. obtinerea coroanelor fizionomice. Masa opac. Masa pentru dentina 16 flacoane . unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. Masa pentru smalt 6 flacoane . Diagrama de amestec . dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. Ceramica presata(IVOCLAR). Pensule de diferite marimi. Ceramica magnezica . se desprind usor.

dupa ardere confera luciu. Cuart :20-25% .Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. cuart. carbonat de sodiu si potasiu.5% 9absent la ceramica moderna . argint. fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. Caolin :0. Rolul elementelor componente: Feldspatul: • • • • in masele ceramice au procentul cel mai mare. MASELE CERAMICE MODERNE • • se ard numai in vacuum . oxid de aluminiu 19% .culori foarte stabile. reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. crom. in timpul arderilor se dilata. cristobalit. sodiu(albit). scad temperatura de ardere. ramane rigid.Cuart :15-25% . Alte elemente : . calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. titan. maresc masa produsului . aur. Cuartul : • componenta refractara confera rezistenta mecanica. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. borax. dupa ardere confera transluciditate. cobalt. Fondantii : • • • in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu.oxizii metalici • • stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. nu da fluorescenta. nichel. mangan-violet) . Caolinul : • • • aluminosilicat hidratat de culoare alba. fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . . cu rol de liant . carbonat de calciu. nedeformabil . este un aluminosilicat de potasiu(ortoza).) Portelanul : Feldspat :20-30% . indiu. Caolin:50-70%.

dentina. pentru incrustatii. smalt) . Rolul fritarii : • • • • scade intervalul de uscare a maselor ceramice . potasiu. previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . zirconiu . CERAMCO .• • in amestec mai putin de 165 oxid de bor. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM. se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. magneziu. PERMODENT. BIOBOND . se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine.G. metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) .) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas. Ceramica turnata + presata: DICOR(C. ceramica arsa pe model VITA IN CERAM fizionomice. fatete. pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. mai putin coroane total Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : .

in prezenta oxigenului si cu racire lenta. racire lenta. « SINTER »=cenusa incandescenta.3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute .Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model. sint indicate in special pentru piesele total fizionomice.2-0. modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere . racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. ocluzal. are loc numai invid . Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model .• • inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice.Poate fi autoglazurare si supraglazurare. temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . Etape de ardere in tehnologia mixta : • 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare. b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC . Arderea ceramicilor moderne : • • • timpul de ardere mult mai lung . degresare. Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC . Urmeaza arderea in vid 5 minute. 6-7 minute in vid si racire lenta. are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . arderea are loc in mijlocul cuptorului. temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. . Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa). apoi in cavitatea bucala (cervical. Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC. preardere. Caracteristici: • aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta).masa grundului se aplica in strat uniform 0. Etapele arderii : • • a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur . • 2)arderea masei dentina + smalt. Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. timp de trei minute . aplicare sau nu de bonding sau oxidare) . proximal) • 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta .

tractiune. ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. rezistenta mica la tractiune. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. canal. proprietati mecanice : rezistenta la rupere.42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla). implanturi (cele zirconice. punti. 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. punti. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). • VITA IN CERAM pentru incrustatii. Amprenta . proprietati optice :sunt izotrope. izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. Clasificare : . 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. obturatii de baza. se toarna ceramica DICOR (este o sticla. ambalare. model de lucru. materiale inerte neatacate de agenti chimici . Ceramica turnata DICOR. 380 pentru aliajele Cr-Co . biologic :foarte bine tolerate : coroane. timp de 1100ºC timp de 4 ore. nici electricitatea. stabile coloristic. comparativ cu 20 U. Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal . porozitatea : dupa ardere poroase. cele mai translucide . incovoiere are valori mari . flexiune) bune . punti fizionomice ceramice. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase. 343 pentru smalt. magnezica . proprietati termice:nu conduc caldura. coroane fizionomice. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). Model de lucru.este foarte translucida . pentru acrilat .K. CURS 15 CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25µ ) . la 1360ºC rezulta miezul ceramic. 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . vitroceramica) . rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. macheta miezului ceramic. Se aplica apoi masele ceramice conventionale. 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica . singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric.• • ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice . atele.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric.6). Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. fixari de aparate ortodontice. tipar.K. Proprietatile maselor ceramice : • • • • • • • • proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. proprietati chimice . pe baza de calciu). duritatea : valori crescute :400-460 U. arderea la 1120ºC timp de 2 ore .95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. pentru fixari de coroane.

I. lichidiana : acid fosforic : b) F. fenoli: componenta ZOE. CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : . C. FOZ . ZOE + polimer.F .S. +liant C. acid Policarboxilat .Z. C.O.S.S. C. dupa C.S.S. minerale organic: ZOE.Policarboxilat .I.a) din punct de vedere chimic : minerale : C.F. EBA . policarboxilic: C. C.S.

8%. HARVARD CEMENT (H. Pot avea priza normala/rapida.P/L : cimentari (clasa I)-particule f. oxid de calciu.S. oxid de siliciu :1.3% .b. Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90. fine . ZINC CEMENT (S.1%. oxid cupros ( rosietic) . . Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru.3%.White) . Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi. oxid de magneziu :8.4% : oxid de bariu. Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza.G.2% .D. C&B CEMENT (Detrey). • Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) .20%.H).m. canal . sulfat de bariu :0. oxid de aluminiu :2-3% . -acid fosforic:16. argint. sulfat de argint. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14. • Pulberea : oxid de zinc :90. oxid de cupru (negru) .

la1 ora=4-6minute .6 . mai mare in solutii acide . . tehnica prepararii . . intens acida. Dupa cimentare devine neglijabila :0.6 Atentie !!Bonturi vitale.05%. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : • • • • • temperatura (racire placuta) . la 24ore=6. 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.05%(in apa). mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. obturatii de baza.5-7.4-1. P/L . 2) optic =opace. Pe bontul vital nu se aplica.Zn)2.Este un izolant bun. 3) solubilitate mica in apa . racire lenta.9(neutru spre bazic). dimensiunea particulelor . la 3minutedevine3.5 . Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc. 4) PH-ul acid intens initial :1. Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. oxid de magneziu la 12000 C.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen.5-1.0. structura poroasa. timpul de spatulare. 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C).dentinei). macinare rezultand particule de 20µ .. PH initial mic :1.3%.1%.neutralizanti: (Al.

prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul . Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. . 8) adeziunea : strict mecanica .K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. Fixarea coroanelor si puntilor dentare. CIMENTURI ANTISEPTICE . dentinei 40-60U. Inainte : Citire prospect . 9) chimic se corodeaza in mediul bucal. Obturatii de canal+antiseptice :timol. In carbon mediul bucal carbonat de zinc. Agitare pulbere .3/1.metoda clasica .7) duritatea este asem. nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40µ ). se incorporeaza pulberea in lichid. Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. Indicatii : • • • • • • • Obturatii de baza (cavitati medii ). Reparare modele de lucru. Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . Proportia :2/1. Obturatii coronare – dinti temporari . aparate ortodontice . iodoform . 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Timpul de spatulare:60-90secunde. Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice .

(oxid de cupru. Urme de oxid de magneziu • Lichidul : -Eugenol :85% . provizorii . Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . coeziunea slaba. Clasa III :obturatii baza. Compozitie: • Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. . CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate. oxalat de calciu. eugenolati. Sulfat de zinc . . ARGIL . P/P cu priza . sulfat de cupru. KUPFERZEMENT . 2metoxi4etilfenol=eugenol. ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc. ClasaIV : captisirea cavitatii. saruri de argint) Denumiri comerciale : • • • • CUPRODUR(Merz) . aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. Clorura de zinc . P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . iodura de cupru. GERMICIDAL KUPFEX.Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. Adeziunea mecanica este buna. bactericid. argint cu efect antiseptic. ramforsare.

. PH=7-8(bazic) . Acetat de zinc :0. Dimensiunea particulelor.-Ulei de masline . Timpul de priza : Factorii care influenteaza : • • • • P/L. Proprietati : 1) 2) 3) 4) solubilitate .1%. disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). ZOE este sensibila in mediu oral. Compozitie: • • • • Oxid de zinc:70%. -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul de zinc eugenolat Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. Tehnica de preparare . Optic-opace . Apa . Colofoniu :29% . Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Conductibilitatea termica(izolator bun) .5-1% : Stearat de zinc :0.

Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare). Raportul:4/1 – cimentari. TEMP BOND(Kerr) . pansamente calmante. CAVITEC. Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). 6/1 – obturatii de baza. CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. Se corodeaza in mediul oral. cimentari provizorii. . parodontale . Timpul de spatulare:60-90secunde. FOZ. Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). Indicatii: • obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau CISfoto+CIS • • • • coafaje indirecte .5) 6) 7) 8) 9) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . obturatii de canal . +rasini compozite +rasini compozite Denumiri comerciale : • • • • KALSOGEN(Detrey) . CARIOSAN (Spofa).

eugenol.5g. clorura de zinc. Indicatii : • • • Obturatii de baza . rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. ulei de bumbac15ml. Eugenol80ml. Au proprietati mecanice asem. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Componenta lichidiana trebuie incalzita. 5/1 obturatii. Colofoniu 88. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . colofoniu.FOZ . Alta formula : Oxid de zinc70g . Cimenturi provizorii . acceleratori de priza : acid acetic. Au efect cicatrizant. Lichidul : Polimeri rigizi. policarbonati (10%).Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. Acetat de zinc 0. Proprietati : • • • • • • Nu au efect pulpotoxic . Vascozitatea este mai mare ZOE .5g . alergic. PMMA. Mai exista timol(antiseptic). agitata. . polistiren. Componenta solida trebuie agitata. Obturatii coronare provizorii. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari . mai vascoasa ca la toate cimenturile. bactericid . Stearat de zinc 1g .

Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. 2-3minute in cavitatea bucala). . ). Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat.B. Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare . punti de hidrogen. Formeaza punti ionice si de hidrogen. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . Timpul de spatulare :60-90 secunde. ZOE=40MN/m2. Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare . Indicatii: • • Asemanatoare ZOE. Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) . germicid. P/P. Polimeri :6%. Oricum valoarea adeziunii este mica. • • • Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. Se prezinta ca P/L. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Lichidul :eugenol+EBA.A. Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Asemanatoare ZOE cu polimeri. Biologic : sunt bine tolerate . efect cicatrizant.CIMENTURI E. Oxid de aluminiu :20-30% . unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. Nu au un efect chelator. Proprietati : • • Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) .

1975-Darton particule de siliciu . Livrate in 2 clase : coronare. Reactia de priza : . fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE . DURELON(Espe). Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). Forma de prezentare : • • • P/L .I. Oxid de magneziu :0-10% . vulnerabili la apa Fluorura de staniu :0.S) . CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Oxid de aluminiu :10-40% . Denumiri comerciale: BONDEX.2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. Sistem anhidru(vezi C.Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. Sistem capsulat.Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. Compozitie : Pulbere : • • • • • • • Oxid de zinc :50-90% . fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : • • Acidul poliacrilic :50% .Inainte de utilizare se va agita si incalzi. Apa : 50-605%. pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza.

FOZ.La ceramica adeziunea este inexistenta.Solubilitatea este de 0. de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. rezistenta la tractiune mai mare . rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2). policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. adeziunea este superioara EBA . mediului ambiant . ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ . proprietati mecanice asem. Sunt cimenturi donatoare de fluor. Toxicitatea este inferioara FOZ. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C).Depinde de :temp. Acest lucru nu se intampla asa . 2) 3) 4) Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea . adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida).spatulare. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu. (40%). P/L . in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare. Dozarea/Preparare . 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. La met le nobile valoarea este mai mica . Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr . Dupa preparare se insera rapid in cavitati. -cuticula proteica pe smalt. in urma prepararii rezulta un film micronic 25µ . In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa.05% in 24 ore. -limfa dentinara . rezistenta la incovoiere=FOZ.Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate).Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni.

Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop. punti . bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). Timpul de lucru .Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Obturatii de baza . se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute . Fixare inele ortodontice . Obturatia coronara a dintilor temporari . rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. Indicatii : • • • • • • Fixare coroane.2. Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana. instrumentele se curata foarte greu (adera de metal). atele chirurgicale . se spatuleaza 30 secunde. Obturatii de canal . Adera de coroane si punti (vezi papila) .5 minute.5-3.