MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.

BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.
Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.
3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; –se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica –rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare –zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice –de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare –infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic –rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:
-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

• • • •

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie –Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator:
• • • • • •
toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar . se observa microscopic. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini. Daca suspensia are o actiune mutagena. la 24 ore. Daca nu apar se va trece mai departe la alt test. Daca suspensia trece de toate testele. Se introduce in incubator. omogena. sunt sectionati. Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi. neiritational . • Deci. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). favorizand dezvoltarea salmonelelor. se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). . Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) . II. culoare).dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei. 72 ore. 48. • La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol.suspensia este injectata animalelor de laborator. La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic. Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24. • Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta.• Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti –animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele. se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local). Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa. mai mute) . materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei.Se va trece la etapa urmatoare. Etapa de laborator.se testeaza toleranta materialului. Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. b) in vivo. iepuri. subcutan sau aplicatii locale (epicutan). Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. 48 ore. ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. lineri. intramuscular. • Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei. se realizeaza frotiuri din zona punctionata. subcutan. miros. !!!!!!!! In vivo. reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust. Efectul mutagen va fi pozitiv.

sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala.Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : • • • • sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar . CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. cimenturi ionomere de sticla (C. Cele plastice pot fi: • fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat.S. . minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara. sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice . Se urmareste suprimarea durerii. rasini compozite .I. sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. b) neplastice (incrustatii). CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice . organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite . 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: • Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. • Moderne: rasini acrilice armate .) . compomeri • nefizionomice(metalice) – amalgame.

Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic. Culoarea si denumirea se afla pe flacon. nuante intre 16-18.3-22% .2-29. . Denumiri comerciale: a) FRITEX . b) sistemul predozat (capsulat). au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80. • Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal • Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii.(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31.Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic. apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar. -oxizi de calciu :7. finisarea :sa se realizeza cat mai usor.6% -alumina (oxid de aluminiu) :27. sticla inchisa la culoare). Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.compomeri .5-41. aplicarea. Prepararea.starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara • • • CIMENTURI SILICAT Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara • Plasticitatea .7-9% .1% . -fluoruri :13. Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali . Elaborate la inceputul mileniului doi.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare). ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) • • Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute.

Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei.2-9. Dezavantajele metodei moderne : • • • pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung . microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. b)industriala: in capsule.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat. .4 ml lichid.1%. metoda este scumpa. dar si de priza .-oxizi de sodiu :7.6 g pulbere/0. Timp de preparare : 10-20 secunde. Avantajele metodei moderne : • • • se evita erorile dozarii extemporanee . b) cu mixere speciale (Silamat.7-11. cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara . a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.5% .5-2% zinc:4. se scurteaza timpul de lucru. Cap vibrator). Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. CIS) ca baza secundara) .Se aplica pe o placuta de sticla.3%.ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala.3% . Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1.8-55. b) cu mixere speciale (cu mixerele). Tehnica de lucru: • dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) .1-2.5-5. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) .Timpul de spatulare pana la 1 minut. b) capsulele contin cele doua componente.9% . -pentaoxid de fosfor :3. Aplicarea in cavitate : . !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). Prepararea : a) clasic(manuala). lichidul : -acid fosforic :48. Duomat. -oxizi de zinc :0. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator. -neutralizanti: alumuniu:1. se obtine o buna omogenizare. usor in exces. Se infiltreaza cohorta • aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii.

PH acid). Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : • • • • temperatura mediului ambiant . cavitati clasa I. II) reactia acid-baza se intensifica. la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala. . devin opace in contact cu mediul bucal. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati. biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. inferioara amalgamelor. prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). Proprietati : • fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului. reactie acido-bazica. Contractia lineara :0. timpul de preparare. I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.• Reactia de priza : finisare.5%. prelucrare. II zona laterala.15-0. proportia pulbere-lichid .Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . in zonele abrazate. obturatii clasa V (azi contraindicate) • • • cavitati clasa IV . • • • • aderenta : se mentine datorita factorului mecanic. ce se datoreaza aluminosilicatului.3% si contractia volumetrica :3-3. • stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic. Indicatii: • • • Contraindicatii : obturatii clasa III.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere . marimea particulelor . 2) particule acoperite de gelul silice . 3) particule in gelul amorf . obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali . conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. Apare fenomenul de separatie marginala. stabilitatea coloristica :se modifica in timp. la persoanele ce consuma citrice. • rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei. Se deterioreaza in timp scurt. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). respiratia orala. 4) fosfatul de aluminiu. marii consumatori de citrice. nu adera chimic. Se indeparteaza excesul.

aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza).5%. Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: • • • • contractia volumetrica:3-3. compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) .substanta de baza oxizi de aluminiu. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . INFANTID (Spofa) . Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric). FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea. se contraindica aplicarea silicatului. au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. solubilitatea .Recomandari practice : • • • • • alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala . . prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute . Compozitie : • • ciment fosfat de zinc . aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. b) ideala :la 24 ore. • protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri . rasinilor acrilice. Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa). Aceste cimenturi sunt mai dure. Turnare modele (caracter istoric). rezistenta mecanica . fier pentru proprietati optice. opacitatea. Obturatii definitive la dintii temporari . CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC).

aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%→ 13%) : pilitura aliaj bifazic particule sferice . 3. cu 5-6 elemente. moderne. Dezavantaje: • • • • • Culoarea metalului. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. amalgame cu continut crescut de cupru. Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic. B. Transmit usor variatiile termice. Dupa numarul metalelor : • • • • binare: mercur+cupru. Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice.AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43µ ) . Dupa generatie: • conventionale (continut scazut de cupru) . Forma de prezentare : • pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata. 2. ternare:mercur+argint+staniu. Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral) Clasificarea amalgamelor dentare : 1. particule sferice : se obtin prin atomizare. • • cu faza dispersata (bifazice) . Procese fizico-chimice.

se masoara greutatea foarte exact. nu se contamineaza partile reactante. proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere.90C. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . c) amalgamare . b) impregnare . fierul. se solidifica la –38. cuprul.• lichidul : mercurul. Este dependenta de : • faza aliajului. Sunt amalgame faza α . Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule. Nu se poate alia cu :nichelul. plasticitatea este cea indicata. Fierbe la 356º C. Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. argintul.γ -priza rapida. staniul. 4) rezistenta la coroziune γ > γ 1> γ 2 Faza γ 2 este cea mai sensibila la coroziune. plasticitate crescuta datorita mercurului crescut . zincul. nu ne contaminam . cromul. b) mecanica : Avantaje: dozare exacta . componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic. Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza γ ) 2) miezul amalgam γ +Hg (faza γ 1) γ 1+γ 2+γ (fazaγ 2) 3) γ 1+γ 2 matrice de care se leaga γ nereactionat .priza lenta fazaβ . d) cristalizare (priza). capsulele se introduc in mixere. cobaltul. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul. Cu cat γ 1 siγ 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. Aliajele de cupru au un continut final de γ 2 foarte redus. dozarea se face functie de cavitate. . Timpul de priza finala :la 24 ore. Prepararea: a)manuala: in mojar.

Hg > priza> . presiunea de condensare CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTARE Dozarea si prepararea : • • Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil. -Cupru :13% . -Staniu :17% . FDI. Conventionale : b. -Argint :69% . Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. -Cupru :6% . ternare:Hg+ag+Sn.Pt.• • • proportia pilitura /Hg .1-3%. ADA. -nobile:Au. Hg . Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% • • • • • Argint:65%. . Cupru:6%. Formule (retele conventionale) • • binare :Hg+Cu . -Zinc :2% -Zinc :1%. Pd . Zinc:2%. -Staniu :25-27% . Platina. culoare.2-7% Cu (continut↓ ) A. Aur. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 67-74% . • cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne). Staniu:25%. Electromecanic:capsulat si amalgamator. -seminobile : Ag. dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.

energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. condensat cu fuloarul de forma sferica. Zincul: creste viteza de fuzionare. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. fularea se realizeaza rapid. creste rezistenta la coroziune. Staniul: creste viteza de amalgamare.micsorarea fluajului. lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice). Prelucrarea si adaptarea : . Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor γ 1. Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). Amalgamul este prelevat cu portamalgamul. Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid • • • • HARPER ‘S OPTALOY INDILOY . Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici. Instrumente speciale de modelat amalgamul. creste fluajul . creste rezistenta mecanica. creste dilatarea amalgamului. Materiale necesare: • • • Fuluar de amalgam. scade rezistenta mecanica . Cuprul : creste duritatea . TYTIN. γ 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri. LUXALOY(Degussa) Predozat • • AMALCAP.

Proportia pilitura /mercur . 2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza. Factorii ce influenteaza : • • • compozitia aliajului (fazaγ ) cea mai rezistenta la compresiune . Factorii ce influenteaza : • • • • • Compozitia aliajului :Ag. Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. faza a treia:contractie usoara. timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil.Apare fenomenul de percolare conditionata termic. . daca este crescut rezulta amalgame vascoase. dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala. 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune . rezistenta la compresiune este scazuta . Sn. • • cantitatea de mercur(mai mare de 55%). au loc modificari intre 0-20µ . Condensarea . Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza γ ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor γ 1.compensate de expansiunea amalgamului. Cu. dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). Necesita obturatie de baza si termolineri. Zn. 4) duritatea :110 unitati Knoope. Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica.5 minute. 5) conductivitatea termica:buna. Amalgamele conventionale: la 7 zile. patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6µ m). dimensiunea particulelor .Se impune prepararea unor cavitati retentive.Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta . dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. γ 2.

Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului . ioni de argint. Se aplica cu instrumentele cunoscute. finisarea.6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse. tegumentara. Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei. sferoidale. evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet. hematurie chiar exitus. lustruirea cu gume. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. nu se face inchiderea marginala. digestiva. calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . masca. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara. amalgameleγ 2 cele mai putin rezistente la coroziune. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : • • • • • compozitia aliajului . senzatie de voma. AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice.Cu) determinand aparitia culorii negre . Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. . Proprietati biologice : • infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. factorul pacient :igiena precara. Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. folosire de manusi. aerisirea cabinetului. Proprietati : • • superioare . podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale. priza rapida . Sn. amestec. Recomandari practice : • • • • • • inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. aparitia gustului metalic. solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. prepararea electrochimica (cea mai buna). paste. se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri. utilizarea sistemului capsulat. 8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. 7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte. 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa.

04-0. particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur .Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. tehnica de lucru laborioasa si costisitoare. toleranta biologica mai buna. AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29. Proprietati : • • • • • • etanseitate marginala superioara celor anterioare .Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale.• • Indicatii : rezistenta mai buna la compresiune . Indicatii : • • • AURUL PRECIPITAT cavitati clasa I. restaurari coronare simple sau armate . II. tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare • • Aurul mat se obtine prin electrodepunere. la spirtiera onduleaza cele doua folii . folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata.intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare. Forma de prezentare : • • • • aur pulbere .(abandonate azi ). • • Folie ondulata . Folie prin laminare din lingou 0.07µ . obturatii mai etanse . Mod de obtinere : • Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75µ ) si acoperite cu o folie de aur coeziv. modelul metalic – nu se mai foloseste azi. obturatii retrograde dupa rezectie apicala . culoarea si pretul de cost (dezavantaje). la premolari si molari . tehnologia modelului de lucru unidentar. electroaloy = aur + (calciu 1%). indicatii limitate la obturatii mici. rezistenta crescuta la coroziune . • • • obturatii coronare ale dintilor temporari . aur mat . Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari . V.30 C. molari) .

condensare electronica (cea mai buna). b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L). fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. pneumatica : nu se poate controla presiunea. deci se contraindica . Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. Condensarea : • • • manuala:fuloare.C. 2.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R. -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) .blue light . -pulbere +lichid (foarte toxic) . Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). radiatii vizibile. 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute . sarjate (bifazice). radiatii vizibile coerente – laser. 3) degazare electrica.Tehnica de lucru : • Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . . Acest lucru este traumatizant pentru pacinet.RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare .D. temperatura sa nu depaseasca 760 0C . ORTHOMITE(SUA).RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite . ADHESIVE 3. ciocane.). c) matricea organica : bis GMA. -coroane provizorii (proteze fixe si mobile). Clasificare:-criterii- a) compozitie: nesarjate (au o faza). MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1.

ADAPTIC . Generatia I. HERCULITE.fara agent de gravaj Pasta –Pasta :CONCISE. CURS 4 RASINI COMPOZITE R. KERR nu contine agent de gravaj. Generatia III. • generatia V Capsulat :POLYCAP.1µ .1-1µ m) . Moderne : hibride (condensate).D. Exista R. Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: .01-0. Hibride (micro+miniparticule).bis UDMA.1µ m). COMPOCAP .. ADAPTIC .15-20µ .D. • generatia II Pasta –Pasta : CONCISE. si pentru sigilare si pentru fixari adezive. d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura . IV .C. Forma de prezentare : • generatia I Pasta/Lichid : SMILE. bonding sunt autopolimerizabile. • generatia III Pulbere –Lichid : PALAKOV. Midiumumplutura (1-10µ m) . II au o adeziune mecanica. microumplutura :0. TETRIC. • generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND. Microumplutura (0. Miniparticule (0.C.05-0. nu au agent de gravaj . cu agent de gravaj. EVICROL . mixte. V au o adeziune chimica.: Macroumplutura (10-100µ m) . in seringa: VALUX.

sistem de initiere . -stabilitate chimica. • Sunt : monofunctionali . bis EMA. monomeri de dilutie . metacrilatul de metil.Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta. trifunctionali. un volum crescut. aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . Monomerii de dilutie : • Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza. difunctionali. bis-PMA. cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare . 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. anorganica. au vascozitate scazuta. -dilatare scazuta . -tolerate. masa moleculara scazuta.• • organica .rasina Bowen). Azi este inlocuit cu bis-MA. -inodore.Ex : acidul metacrilic. .

toxic. impuritati. Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde. sunt implicate in afectiuni oculare.5%). Substanta organica fotosensibila : eter etilic. triclorura de yterbiu. Nu necesita instalatii speciale(avantaj). borosilicati.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. termice (15-55%).. Initierea cu U. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici. aluminosilicati. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice .1-0. strontiu). FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice. In R.52. nu se mai utilizeaza. Reprezenta de : cuart cristalin. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti. necesita protectie. Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10µ -30µ . inhiband formarea radicalilor liberi. estetice. benzoina. coloranti.D.V. ionomere. derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0. Dezavantaje : • • Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante . Spotul de U.Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic. Se introduce sub forma de particule micro. fibre de sticla.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani.2%). pe baza de peroxid de benzoil (0.V. La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto). nano. grad de penetrare scazut.C. bariu. diferiti oxizi metalici. mecanice. . camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi. silice coloidala. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) . (litiu. efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. are valoare istorica. efect nociv. medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm. amina tertiara (accelerator de polimerizare). grad de penetrare crescut.Reactia intre componente este completa .

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100µ m) – Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10µ m). microumplutura : (0,01-0,1µ m) miniparticule (1-10 µ m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10µ .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20µ .

4) porozitate : aproximativ 10µ , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii :
• • • • • •
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice :
• • • • • • •
Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii ’90.
Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:
• • • •
F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

. Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C. SINGLE BOND La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic. Clasa I. Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) .C.Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . Absorb apa datorita polimerului hidroxilic . Se aplica usor. Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare. Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa .D. nu adera de instrumentar . (efect cariopreventiv). . polimerizare 10-20secunde. Pot fi utilizati ca adezivi : • • SCOTCHBOND N. Restaurari coronare dinti fracturati . -Seringa –contine compomer. Proprietati : • • • • • Vascozitatea mai scazuta ca R. clasa IV . Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii. Cariile radiculare . !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Indicatii : • • • • • • • De electie clasa III.P.S. II dintii temporari. 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) .I. Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer. faciliteaza adeziunea compomerului. Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . exact ca la rasinile compozite.

Clasificare : • • • chituri adezive . GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa . Sunt poliacrilati complecsi. Respectarea timpului de fotopolimerizare. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. III) ASPA I -IV-abandonate –valoare istorica. se modifica proprietatile obturatiei. polialkenolati de sticla . 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde. acidul tartric. care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat.3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde.(luting cement) . cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) .si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat. Uscare 510 secunde. Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata. Recomandari practice: • • • Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi. solutii de homo. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson. tegumente. II. sistem bicomponent predozat . Suprafata nu se usuca. cimenturi pentru restaurari coronare . Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. ochi. puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) . Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid. 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX).dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) .Fotopolimerizare10 secunde.

I. Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . aluminiusilicat de calciu.1% . Fosfat de aluminiu 1%. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului. reactie acidbaza. Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid.FUJI-CAP2-GC. Generatia I: sticla ternara . .6% .9% . Transluciditate crescuta. 2. lichidul cu grad de volatilizare crescut . Oxid de aluminiu 19. Fluorura de aluminiu 2.6% .S) .7% . Rezistenta mecanica crescuta . Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire . Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50µ m si pentru cimentari 20µ m Pulberea : • • • • • • Oxid de siliciu 30. Fluorura de sodiu 3. pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C. Fluorura de calciu. abandonat .ASPA (aluminiupolialkenoic acid) . c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. Efect cariostatic . macinare dau pulberea.

Proprietatile C. Lichid mai mult . 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie. priza mai lunga. 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . Al) si reticularea catenelor poliacidului. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.) 2. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare . calciu. priza finala la 24 ore. Precipitarea polisarurilor (Ca. CaF).) Factorii ce influenteaza priza : • • • • Raportul sticla-sticla/lichid.rezultand acid ortosilicic.S. se recomanda prelucrarea riguroasa. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat .c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) .5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Doza ideala :pulbere/lichid:1. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.) Etape: dizolvarea-ionizarea poliacidului. dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu. (sticlei : Al2O3/SiO2). Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila.I.) 4. 3. priza mai mica. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) . . sodiu. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat . 1.Sticla mai multa.

Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich .Se altereaza in timp.din hidroxilapatita dentinara si amelara. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4. C.La 48 ore proprietati maxime. modificat cu rasini). Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici).dentina pe o adancime de 3µ . la1 ora este de1. -NU necesita gravaj.asemanatoare ionilor de calciu . Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: pasta. CURS 5 CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare. dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) . 12) adeziunea chimica la smalt. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor. capsulat. Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH. Are loc o chelare a OH. Sunt poroase 10-14µ .M. cimentari. • Tehnici adezive. bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C. puntilor . Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza. Obturarea dintilor temporari .2% la 7 minute .2%.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. sunt opace fata de acestea. Obturatii de baza.4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. Obturatii retrograde .I.7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa).R. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite.I. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor.S. -Adera in prezenta apei. 10) solubilitatea in apa crescuta : 0. . impregneaza smaltul. Indicatiile cimenturilor ionomere(C.S) • • • • • • Cimentarea coroanelor. deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi.I. Obturatii coronare clasa V .3-3.

HEMA (hidroximetacrilatul).S. Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C. tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA. PHOTAC-FIL (ESPE). Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) .D. Obturatii de baza (cavitati medii) ..C. Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie –60%/1 minut asemanator R. Ba. itaconic. .-uri .D. inferioare C.D. Eliberatoare de fluor –in cantitati apropiate. C.S.5 . CIS. Proprietati mecanice (duritatea. Indicatii : • • • • Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) .S.S.M. liner Ca (OH)2-cavitati profunde. (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator (λ =400-600 nm)+ coloranti • Lichid: poliacid + grupari metacrilice .M. Biologic : raspuns pulpar asemanator C.C. VITREBOND(3M)..I. . Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare .cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.I.I. dentina) valori superioare C.I. PHOTAC –FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat. Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer .Denumiri comerciale: VITREMER (3M). adeziunea chimica .I.S. Obturatii coronare.aderenta ) superioare C. Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede .R.R. Vitrebondul – acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic. compatibilitatea foarte buna R. FUJI II LC(GC). HEMA + fotoinitiator. Adeziunea la substrat (smalt. Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) . +C. .C./C. dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) .I.I.I.S. Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp .I. Ph acid : 3. Cimentari . Compozitia chimica: • Pulbere: asemanatoare cu cea a C.-pentru cervical +radicular.S –urile ca lineri-efect cariopreventiv . fosfati de Ca.

Mecanic : rezistenta la abraziune. rupere.CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. duritatea sunt superioare cimenturilor clasice . macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800ºC).) Dozarea /Prepararea : vezi C. Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI. b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE).I. Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM.S. M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic.S. sinterizate. asemanator smaltului. Au fost utilizate diferite metale :Au. ARGION MOLAR (VOCO) Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare . Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari. adeziune . coroziune. macinare rezultand particule de 20µ . ARGION MOLAR (VOCO). . Proprietati: Prelucrate superior C. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. gust metalic). Indicatii: • • Obturatii coronare ale dintilor temporari. Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu).I. Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor . Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C. Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE). MIRACLE MIX (GC Co). Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara . se obtin suprefete cu luciu metalic . etanseitate. Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune. .I. conventionale. ARGION (VOCO). Pd) presate.S. Particule de sticla +particule metalice (Ag. Pd. JUMBO MIX. urmata de racire.

I. HIDROXYLINE .S. Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. Sistem monocomponent: pasta.S FOTO) .R. in grosime de 20µ .O. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu .. Apa . Solventi organici volatili (colofoniu. Denumiri comerciale : CONTRASIL .I. pentru protectia plagii dentinare. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F. Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C. Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) .I. Forma de prezentare : Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL). /C.S. metil. infectata. cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei.I.)/C. medii) : liner-hidroxid de calciu +F. CALCIMOL . Sigilari largite. etil cetona) . Plaga dentinara este : nesangeranda . . fluorofosfat de calciu.O. PULPDENT . conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. ( C. silicat pentru protectia pulpei dentare.M. dureroasa. Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam. HYPOCAL. C. .• • LINERII Reconstituiri de bonturi . A.R. Agenti antibacterieni : diiod-timol . fluor. rasini compozite. Aplicarea se realizeaza strict parapulpar . .Z.M.I.Z.

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20µ grosime ;

solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

• • •

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6
MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare :
• • •
o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
• • • •
totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :
• •
metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate

standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

DETAX. amprente preliminare. TELEDINE. 2) material plastic : mai usor de manipulat . KETTENBACH (amprentare in ocluzie) . inele metalice (inel de cupru). 4) portamprente speciale : • bimaxilare totale : se amprenteaza sup. iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR. MIRATRAY.C.. C-PLAST) • • bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS.S. R. –VAN R. au sisteme de retentie-orificii . aluminiu+rasini epoxi .D. cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) .S WHITE. MIRATOM. rasini compozite . S. nervuri . polistiren rasini acrilice autopolimerizabile .• individuale materiale termoplastice : placa de baza. R./inf. modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) . policarbonate.cu gura inchisa . polistiren. lingura de suport metalic .A. Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max. ALGILOCK DEVIN –lingura ortomorfa. 10 linguri (1-4) .R. cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H.. Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice .

Inelul metalic. in confectionarea gutierelor. avantaj-strat 2-3 mm . CITOTRAY (BAYER).D.C. Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate .A. cele mai utilizate R.D. ERKOPLAST R. SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri –termoformare. Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) . In cuptor special-flux halogen . Confectionarea lingurilor. TRAY-DENT (TELEDENT). ERKORIT (ERKODENT). Placi 3-4 mm (stare prereactica) . SPECTRAY-50 placi-fotopolim. ERKOPRESS. ergonomica. nedeformabile. mase termoplastice (placa de baza. (DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta. . mai mare ca cele standard . polistiren) . bazei sabloanelor de ocluzie. Tehnica moderna. Pret de cost crescut.Linguri individuale : precizie crescuta . se tractioneaza cu usurinta . TRIAD-TRAY (DENTSPLY). campurile protetice maxilarenecesita armare. uniform distribuit Materiale : R. usor de prelucrat . Lampi cuptor: TRIAD II. rigide. Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma.S.

argint. sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala . **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide. . Compatibile cu materialele pentru modele. Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante . sa nu se dilate . Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica. Proprietati secundare : Nu efect toxic . -elastice. -semirigide. Dupa Falk : rigide plastice . Nu efecte secundare locale . Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala . Pret de cost rezonabil. **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru.2) 3) 4) 5) 6) 7) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic . sa nu se contracte (in limitele ISO) .

ermetice. Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului . rasini acrilice simple. elastomeri de sinteza condensare polieteri.Compound Bucoplastice . plasticitate foarte bune. Dupa Ieremia : vezi L. depozitare in cutii metalice. Neiritant . Gutaperca.p. Denumiri comerciale : . Pulbere calcinata de culoare alba . c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). Stents. ireversibile :gips. ZOE. Proprietati : • • • • Fidelitate. netoxic. Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile . Cerurile. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) : siliconi polisufuri de aditie si Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator . Prêt de cost scazut .elastice. Timpul de priza modificabil. Mat. d) Elastice ireversibile : alginate. Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne.

. • Industriala in cazul sistemului predozat. se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. saci ermeticm inchisi. Atentie !!! !Nu amprentare • • • • • • • 90% alabastru . 5% sulfat de cupru . Coloranti : albastru de metilen.• • • • • Clasificare: Gipsul de Paris . moi(amprente. eozina . Preparare : • Manual 1 minut . cutii Snow White (Kerr).gips pentru amprentare. Borax 1% ce scade dilatarea de priza. β hemihidrat de sulfat de calciu (β CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) . ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . Substante aromatizante . 10% aditivi Acceleratori de priza . • • • Compozitie : ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) α hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur .modele β hemihidrate=gipsuri preliminare) • Clasa II-gips pentru modele preliminare. Bucoffox. sulfat de potasiu. Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea. G77 Odoncia • Clasa I. NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu . Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster . Dozare : • Extemporanee : 100gP/50mlapa.

Dilatarea de priza :0. elastomerii. priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza). Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor. RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare.• Reactia de priza : Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. • • • Dezavantaje: Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) .apa dizolva particulele din pulbere . pastele ZOE –amprenta finala . 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa. efectul iritant local.1-0. Ambalare(tehnologia protezei totale). 1) Are loc o hidrolizare. 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.3% functie de :P/L . Indepartare foarte dificila de pe campul protetic. Fenomene fizice : Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC . Imbatranire in timp. Volum mare in cavitatea bucala. . manevrare dificila. 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida . Se contraindica campurile mandibulare . . materialul este spalat de saliva. tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate . casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare . • Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. metoda cea indicata. rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa . rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare. Dezavantaje: • • • coeficientul de contractie 5%. amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile. Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. • • • • • Manipulare dificila. fara incluziuni de aer. cu fracturarea amprentei .

LURALITE. Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE.in tuburi metalice. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. mustar. Pasta alba : oxid de zinc 27p . Sunt : Clasa I – pentru amprentare. granulatie foarte fina). Initial au fost folosite ca ciment chirurgical. apa1p.P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. de culori diferite . dispozitive coronare de substitutie. ca baza protezei . PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului. alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . Forma de prezentare : sistem P/P. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata).ZnO bruna. Eugenol 6p. totala. Denumiri comerciale : REPIN .(PMMA) .inchisa (maron. Compozitia chimica : Pasta alba.pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale.• Sunt scoase din uz. Pasta ZOE contine : . pret de cost crescut. CERO-PLUS (nu contine eugenol) . Pasta bruna : colofoniu 20p . reconstituiri corono-radiculare. DURACRYL . IMPRESSION PASTE . Indicatii • • • Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. KELLY’S PASTE . lanolina 9p . Clasa II. Reparatii-proteza partiala. coroane partiale.eugenol. ocru). Portamprente individuale . lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac.

Local nu au efect toxic. scade timpul de priza. acetat de zinc 19% . ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. Stabilitate dimensionala buna . • • Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta. caustic. masa de umplutura (talc. Acetatul de zinc.01 mm.1%. Inhibitori ai prizei : • Proprietati : Glicerina (prelungeste timpul de priza). clorura de magneziu1%. aplicare in linguri individuale. se prepara curent prin tehnica spatularii. iritant . consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. guma arabica16% . Uleiurile neutralizeaza eugenolul. • • • • Plasticitate . Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O. ulei de masline16% . A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. Fidelitate ideale 0. caolin) – scade fluajul. cresc plasticitatea. Acceleratori de priza: • • • Apa Clorura de magneziu . usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. modificari dupa priza 0. spatulare 5-10secunde. Rolul elementelor componente : • Eugenolul este iritant. . • Pasta bruna : eugenol56% . Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . ulei de in 6% .• Pasta alba : oxid de zinc 80% . cu spatula metalica. ulei mineral 16% .

ceara. Rezistenta mecanica. Inregistrarea relatiei de ocluzie. tegumente . plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) . Aderente de portamprente. Cimentari provizorii(coroane.• • • Indicatii ZOE : Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) . punti). Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels. MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi). Stabilizarea sabloanelor. gutaperca = material de amprenta : macheta. Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) . Dezinfectie (hipoclorit 1-2%) CURS 7 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . Stents. Manusi asistenta . poate fi modificat . Kerr. Batoane(20-50bucati) . nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate • • • • • • Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). materiale bucoplastice . gutaperca. gutaperca intra in compozitie Ceara. Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) . Sabati. Avantaje : • • • • • Fluiditatea. Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) . si in compozitia materialeor bucoplastice. Nu se toarna imediat modelul. Recomandari practice : • • • • Vaselinare tegumente . duritate bune . la caldura ele devin plastice. Timpul de lucru suficient . maini.tehnologia protezei scheletate . Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. Indepartare urme pasta :neofalina .

Coloranti. ex:Reprodent (contine cupru). Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric. Kerr verde :50-51ºC. verde cu intervale de plastifiere diferita. masa de umplutura.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . coloranti. Acestea confera plasticitate. palmitic. • • • • • 20-22% acid stearic. Strict extemporaneum . oleic ce confera fluiditate . Coloranti. Masa de umplutura: talc:5-9%. Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. Xantigen . scad aderenta. Compozitie : • Amestec de ceruri. amprenta cu inel . Plasticitate mica . gri. Rasinile naturale : copal. . Denumiri comerciale : Stents . Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC . proprietatile mecanice. Aromatizanti. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. mai mult de 70ºC se ard elementele componente. Stearina 2% ( confera luciu) . Exact Compound. pentru a impiedica socul termic. Formula Stents • • • • • • Dozare/Preparare : Copal 28% .inchidere marginala . Proprietati : • • Rigide la temperatura mediului . Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . rasini. Kauri (40%). Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica .Maron. Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala . Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) . Ceroform .

valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala). colofoniu /Shellack. Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . • • • Recomandari practice : Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . Adheseal . Amprenta antagonistilor (rar) . MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . Nu au efect toxic. • • • • • Amprenta clasica cu inel de cupru . Rasini sintetice . Rasini naturale. .• • • Indicatii : Fidelitate medie . ceara de albine . Compozitie: • • • • Ceruri. se prepara usor. au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . iritant. parafina . Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) . Ex-3N Gold. Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Coloranti.testele Herbst . Dupa racire se contracta 2-3%. Denumiri comerciale : Dentiplast . Pentru obtinerea lingurilor individuale . Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. Plastifiere la temperatura indicata . tuburi metalice. Rezinoplast. Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.

Shellack5g. ideal 34-38ºC. ele grabesc vindecarea osoasa. contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor .nelimitat in cavitatea bucala . Recomandari practice : • • • Racire intensa . Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic . histofiziologica a campului protetic. Ceara de albine 5. se evita amprentarea supraextinsa. Se aplica materialul in proteza . Redevin rigide sub actiunea apei (racire) . Proprietati : • • • Excelente-plasticitate. FITT . Turnare rapida a modelului. Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin). Inserare amprenta cu presiuni blande . Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL .Rezinoplastul: Colofoniu 82g. Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii . se dozeaza extemporaneum .5g. pentru vindecarea anatomo.Amprenta poate fi corectata. Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . in cuburi de ghiata. Ulei de parafina 7. . Dezinsertia /transportul cu mare atentie.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. fluajul are valori mari . MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple . HIDROCAST . Indicatii : • • • Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare) Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy .5g.

Ireversibili . Fidele . Polieteri. COE-CONFORT. Lichidul : amestec de ester acid carboxilic .rebazare . . • • • • • Netoxic . Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . Proprietati : • • • • Conditii de lucru : Stabilitate buna . Amprenta functionala (metoda indirecta ).N.IVOSEAL. ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . dupa 1 ora scade . Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor. Elastomeri de sinteza : Siliconi . Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . Tiocoli . Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . Stabile chimic . P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif.rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% . Indicatii : • • • • Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Compozitie : Pulberea : copolimer al M. Rebazare temporara. Fidelitate foarte buna 25µ . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . Bratu . Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime. alcool etilic.

Alte formule in care apa 75-81%. HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H. timol. silice. Dimensiunea particulelor este micronica. Compozitia chimica: • Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil. Gelificarea la 30-50ºC .extrasa din agele rosii. batoane.2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1. argila. mentol. seringi. Forma de prezentare : Chitoasa in cutii. Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui .Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol). Lichefierea are loc la 70-100ºC. tuburi. Borax 0.pamant de diatomee.R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel).Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . Apa 83-85. Rol inhibitor al prizei gipsului. Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. SURGIDENT (Lactona). in general aceste materiale sunt fidele.5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile). Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid. ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . AGARLOID(Van R). Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. talc. .5% . • Apa 75-80% Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% .

Proprietati : • • Pierd apa . in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta. superdure).3 : asteptare (in lingura speciala). Amprenta in edentatia partiala . Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare. gipsuri extradure. sunt superioare alginatelor .2 :la 63-70ºC depozitare . portamprente. Risc de soc termic. coroanelor. cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) . coroane . sistem de racire. Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . Baia nr.Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. duplicarea modelului de lucru .1: la 100ºC se plastifiaza. Predozat : livrat in tub/seringa :exact. bai modulare. Dezinsertia dupa o racire lenta.(linguri.65-0. Fidelitate :reproduc detalii micronice . • • • Tehnologia incrustatiei. inferior elastomerilor. punti (moderne) Dezavantaje : • • • • • Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . si dupa racire :0. . puntii (ca material de amprentare. Baia nr. durere.:IMPRESEPT (Espe). Electie :proteza scheletata . Aplicare cu presiuni blande . Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale . mixere) . Stabilitate mica (pierd apa). Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere. se deshidrateaza :SINEREZA .7% .Dozare/Preparare : • • Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) . CURS 8 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional. disconfort.55 . Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie. Turnarea modelului (gipsuri dure. sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent). Baia nr. • • Indicatii : Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0.

. dupa utilizare: • • • clasa A . plastic si cilindru gradat. de studiu. plastic ermetic inchise. lichidul : apa/ apa distilata. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont). Alginoplast (Bayer). • • pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile. . Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. disociatie mare 20*10-5 . clasa B . Forma de livrare: pulbere in pungi. Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): • • clasa I . extras din alge marine brune . cutii metalice.rapide.amprente preliminare (edentatia partiala.normale. edentatia totala). dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat. Jeltratrec (Caulck SUA). potasiu. Forma de prezentare: -pulbere/lichid. Ortoprint (Zermack). -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H. -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu. clasa II .amprentare inlay + coroane.-Derivati ai acidului alginic.amprenta anatomica.I. clasa C .posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4).R.

prezinta instabilitate chimica si dimensionala. Reprezinta principalele reactante masa inerta (de umplutura):74-78% (talc. confera rezistenta materialului si rigiditate .I. fosfatul trisodic. silicati. masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa.agent de gelificare.scade aderenta si scade fluajul. sulfat de calciu:10-12%. aditivi: Ypeen (Spofa). aromatizanti. Zelgan 2000 (Detrey).R.Palgat (Espe).silico-florura de sodiu. Algodent (Rom).Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa. indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat. glicoli.de model facilitand demularea. indicatori de priza. Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii. fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H.5-2%. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata). Dozare/Preparare: . fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza. fluorura de sodiu:0. carbonat de calciu. corectori.I. pamant diatomeic) pentru cresterea volumului. H.R. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciu→alginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: • • • • • • sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului. Hidrogum. alginat de potasiu 10-12%.

1 minut. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica. mandibula 1. absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) . se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II.8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) .30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri. Proprietatile materialelor elastice alginice: • • • • • • au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare. -Mecanica. pot amprenta toata gama de campuri protetice .5 linguri.47.Dozare : • • extemporanee. predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa. Timpul de priza 4 minute. stabilitate dimensionala mica .3. grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic . pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza. -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri. Preparare: -Manuala. alginate clasa I . leucoplast). rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili. solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline . Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive.

amprente pentru antagonisti. aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm. amprente functionale (numai proteza partial acrilica)..clasa II. este influentat de timpul de gelificare . Recomandari practice: • • • • • • • • respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant. presiune scazuta la aplicare.SUA).• • • rezistenta la rupere:350-600g/cm 2. aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior . dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile. cantitatea de fosfat trisodic. pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei. amprente preliminare pentru edentatul partial si total. flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare . igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) . amprente in ortodontie.temperatura apei. Indicatii: • • • • • • amprente anatomice pentru modele documentare. tehnica de spatulare. 4 minute . . timpul si tehnica de spatulare. timpul de priza 2-3 minute-clasa I. amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili . dezinsertia: dupa pierderea succiunii.

indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay. si H. se dezinfecteaza . agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard. (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire). se igienizeaza . turnare model imediat.R.I.R. comoda . se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta . in 15 minute. extradure.I. fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza . timpul de priza 4 minute. demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa . Tehnica de lucru: Preparare agar –agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1. se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna.mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. punti) . cu H. tehnica rapida. . se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare . Avantaje: • • • • simplifica tehnologia de amprentare clasica. AMPRENTA COMBINATA H. se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute. evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H. coroane.R. se toarna modelul din gipsuri dure. R.• • • conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente.

chituri (clasa I). Actuala). pasta-pasta (gen. . siliconici. Clasificarea ADA si ISO: • • • • 1. Clasificarea elastomerilor: • • • polisulfurici(tiocauciucuri). ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice . ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. cu vascozitate mica (clasa IV). cu vascozitate medie (clasa III). frecvent culoarea este alba. Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice. fidelitate. ireversibile ca si comportament fizic. polieterici. cu vascozitate mare heavy-body (clasa II).I) sau tuburi metalice (gen II). cu consistente diferite :mare.• gipsul de model este compatibil cu agar-agarul. stabilitate dimensionla excelenta. fluida . manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. medie. Catalizatorul este un peroxid al plumbului. elasticitate.

legarea terminala a lanturilor polimerice . Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79. plastifiant. -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei. hiperoxid de mangan . peroxidul de plumb 78% (initiator). igienizare. coloranti (dioxid de titan) .datorita vascozitatii crescute . Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala . Neo-Flex (Surgident). . Acceleratoi: • • Aditivi : • • • ulei mineral16.Unilastic (Kerr). Predozat (mai rar). -dezinsertie. alte substante 2% : acid stearic.4% cu rol de liant. Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15. oleic (inhiba mirosul de sulf) .7%.5%. Dozare/Preparare: 1. -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala.pasta/accelerator = 1/1 . 2. dezinfectie. sulful 3.timpul de lucru 7 minute.8% (plastifiant).

05%). coroane. La 24 ore este de 0. Local: • • • nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie). au un miros dezagreabil. Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid.9% (chit). mai putin ca polieterii. prepararea. stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa . Recomandari practice: • • • • turnarea modelului in prima ora. produsul se mentine in loc uscat. ELASTOMERII SILICONICI .Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb ⇒ vulcanizare cu etapele de initiere. amprente pentru incrustatii. amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers).35% (light) si 0. aplicarea de adeziv pe portamprente. punti. 2. vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. amprentarea.25% in prima ora!!!!!. intrerupere. in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. Indicatii: • • • amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. mai putin ca siliconii de condensare. La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0. Proprietati: • • • • insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse. Reactia este exoterma (3-4ºC) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. nu se imbiba cu apa). sa se respecte proportia elementelor componente. propagare.

protectie). medie. Sta Seal (Detax). Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa. Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer). Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer). pasta-pasta . Elastomerii siliconi de condensare . Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid . Silaplast (Detax). timpul de priza crescut. Sicaform. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). Zafo (Ketenbach). patare haine. fluida. Coltex M (Coltene) Lastic 55. Siliconi de : condensare aditie. mirosul neplacut.au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente. Coltex fine Silasoft.

CURS 9 MATERIALE DE AMPRENTARE ⇒ silicon de aditie . rigiditate. bioxidul de titan le confera vascozitate. suspensie de ortosilicat de etil. oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. octoat de staniu.Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. oxid de crom. Catalizatorul. Reactia de priza: octoat de staniu ⇒ cauciuc siliconic + produsi (al polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil secundari cool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie. !!!!!Grad de redare foarte exact. semifluizi 75% pentru cei chitosi. medie frecvent semifluizi. Coloranti : silicea . consistente: chitoasa . Intre gruparile HO.alcool) ce determina modificari dimensionale.si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili. acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan Forma de prezentare: pasta-pasta. masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii.

se realizeaza orificii in masa siliconului chitos. . Permagum (Espe). placute. Proprietati: • • geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH). injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. President (Coltene). Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta. Imprint (3M). Tehnica spatularii: miscari circulare. au vascozitate crescuta. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol.Japan). Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1. Provil. Reprosil (De Trey). Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula.SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . se aplica in seringa. se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat.

siliconii de aditie la 24 ore .05% deci sunt cei mai fideli. rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri.0. elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model. sunt contraindicati la cei alergici. primul model este cel mai bun. tehnologia de precizie:inlay. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale. modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. coroane partiale: siliconi de aditie.• • • • • • • • • • stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza). Nu siliconi de condensare. flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare. timpul de lucru 6-8 minute. . polieteri. siliconii de condensare (gen. daca se toarna mai multe modele . timpul de priza 3-5 minute . Indicatii: • • • tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard. tiocauciucuri. amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi). nu au efect toxic local. contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii.!!!!!!!!! Recomandari practice: • • • se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise.

Ramitec . casete. unghiuri). Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie. Forma de prezentare: pasta-lichid –medie.. Schmidt (1969) –Espe. coloranti in functie de consistenta.automixing. .medium + light. pasta-pasta . Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri. Plastifiant. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale. Permadyn . se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie. Polygel . Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata). POLIETERII W.• • • se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare).inregistrari ocluzale. inalta. Denumiri comerciale: Impregum . se contraindica conservarea in mediu umed. semifluida (fluida). consistenta :chitoasa medie. Masa inerta (silicea) . precizie).medie.

rigiditate mare. Proprietati: • • • • • • • • • Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile . Recomandari practice: sunt materiale hidrofile. efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona). fenomenul de imbibitie. necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor. . Dozarea/Prepararea: • • • • • timpul de spatulare:35-55 secunde. inserare. aplicare. valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie. grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor. timpul de priza:5-6 minute. stabilitatea dimensionala buna. dinamica de lucru foarte rapida : preparare. flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. vascozitate mai mare. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol).In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei.

aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta. aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia.C. dozarea. conditionarea amprentei primare. 4. crearea de santuri de fuga a siliconului fluid.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice . dezinfectie (glutaraldehida. conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii.C. fibra optica : diametru 8-10mm. 5.D. H. inserare pe campul protetic a portamprentei. • • • • MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R. conditionare camp protetic (bont). turnare model la 1 ora. hepatic.. 6. Avantaje: .I. glutarfenol. dezinsertie : faza I lent. hemostaza). control amprenta. inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare . Tehnica de lucru: 1. portamprenta individuala. un singur ax . dezinsertie. fotoinitiatori ~ R. 3. timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice.• • • • • • pregatirea campului protetic (conditionare: uscare. portamprenta individuala transparenta. se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. aplicare pasta fluida pe bont . prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant. faza a-II-a energic. fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior. sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid.V. timp de lucru nelimitat. clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic. nu se conserva in mediu umed.D. 2.

10H2O) 3.pret de cost scazut. Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia. Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7. exactitate dimensionala. Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing).preparare. Tipuri: • • • • • Anatomic. ghips normal. fidelitate maxima. 3. De studiu. rezistenta la abraziune mare Secundar: 1. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare. Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta. 2.compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. Duplicat: mase de ambalat. Caracteristici: 1. 2.Plasticitate si timp de lucru nelimitate . Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic- . sintetic. redarea detaliilor de ardin micronic. Polimerizare neuniforma. manipulare usoare. superdur. Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor).. De lucru: ghips dur. proprietati mecanice de suprafata . Preliminar.

-metale eletrodepuse. -metale usor fuzibile.1) nemetalice: -gipsuri. 2) metalice: -amalgame. ghips de model(normal). • dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. Clasificare gipsuri : • dupa D.I. turnate in amprente: -ghips. 2.N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. indesare: -amalgame. -mase ceramice. Clasa III: ghips dur (Moldano). -mase compozite. ghips de model (normal). Clasa IV: ghips superdur. metale depuse: -galvanizare. . -pulverizare. -mase de ambalat. -cimenturi. Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala. -metale pulverizabile. 3. Clasa III: ghips dur (Moldano). -dupa tehnologia de realizare- 1. -mase compozite. -cimenturi.

GIPSURILE NORMALE clasa II . de studiu. Pret de cost rezonabil. Indicatii : • • • • Modele anatomice.in 1000ml H2O la 20ºC . Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza. Timpul de priza :5-30 minute . Dezavantaje : • • • • • • • • Dupa priza rezulta o structura poroasa . Valorile dilatarii :0. Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare . Particulele sunt filamentoase. MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor.β hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale. 100gP/40-50cm 3apa. preliminare. Modele lucru protetice pebntru reparatii .4% .Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0. dintii antagonisti .4 %). aciforme. Dozare : recvent metoda extemporanee . Obtinerea: Ardere uscata: 110-120ºC.3-0. Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g. Proprietati: • • Plasticitate. mai rar sistemul predozat . fidelitate bune.2-0. SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. Fixarea modelelor in articulatoare. Socluri . Proprietati mecanice precare .

sine parodontale. granulatie fina. proteze partiale. punti dentare. dinti antagonisti. aparate ortodontice. Respectarea proportiei P/L . in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un α hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale. BEGO DUR (Bego). Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane. compensatori de contractie) . MOLDANO (BAYER). GIPSURILE DURE • • • • α Hemihidrate . Se contraindica acceleratori de priza. α hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. absorbtia apei intre particule este mult mai mica. GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV). Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici.Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala. Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. Proprietati: • • • • Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale. Recomandari practice : • • • • Se contraindica adausul de acceleatori de priza . Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. Se contraindica turnarea modelelor de lucru.) . Pulberi de culori diferite. proteze totale.1%) . rezultand un ghips friabil . Denumiri comerciale . Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor).5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare. DURALITE (Degusa). . clorura de calciu(30%). absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1.

EPI (De Trey) . tehnologia metalo-compozita. obtinandu-se particule foarte fine. Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal).4% . Produse comerciale : VEL MIX . ale bonturilor.(Kerr) .clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri.C). rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare . Proprietati mecanice: . Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV – dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol. incovoiere. FUJI ROCK(G.P/2vol. MOLDAROCK (Bayer) . metalo-ceramica. timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala .3-0. -Valoarea dilatarii mica =0. raman intacte marginile preparatiei. fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0. GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) 2) din dihidrat de sulfat de calciu. 2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde.Rezistenta la rupere.apa sau 5P/3L in bol de cauciuc . coroane partiale.01%. -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. abraziune este foarte mare . -Atinse la 24 ore. coroane supraecuatoriale. care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric . Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii.

Materialele viitorului . Proprietati: • • • • • • • • sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure. Crescuta de lucru (peste 100ºC) . II. Duritate scazuta . Proprietati : • • • asemanatoare celor super dure . Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure . P/P . Coeficient de contractie 0.Absorbtia apei mai mare . Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare.A. Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R. Rezistente la temp. Forma de prezentare : Pasta/L .) arcada ZEISER I.nu sunt expuse fracturilor . modele pentru Co-Cr si Ni-Cr.05%. dilatarea :0. Indicatii idem gipsuri superdure . Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare .2-0. Puritate maxima. Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru . Modul de elasticitate favorabil . tehnologii moderne ACUTRACK (D. ce au coeficienti de contractie mari. CURS 10 RASINI COMPOZITE Caracteristici : • • • • • • Materiale moderne. Modele de lucru cu bont mobil.S. HIGH-TECH.S. . limitate in tehnologia modelului de lucru .4% similara cu cea a gipsurilor normale .

MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat . insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm . Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan.adera de amprenta . Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant . 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed .• • • Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare . CIMENTURI DENTARE Au fost folosite . Priza primara =3 ore .: Valoare istorica. ) Se mai folosesc pentru modele didactice . Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120ºC. Folosite initial. se omogenizeaza 10-30 secunde . Timpul de priza = 3 ore . DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice). Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii. dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial). Indicatii : • • Modele sectionate (cu bont mobil) .. Tehnica de lucru : • • • • • • Igienizare .A. Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) . Modele sectionate unidentare. BLUE STAR(Girbach Dent) . CSF. . Dezinfectie . 7 minute.S. Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri.se aplica. Dificultati in fularea in amprenta R.

model de lucru (patricea ) la coroana stantata . Zn. punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile).5-1mm in toate detaliile amprentei.R. intervalul de topire:96-102º C . solidificarea 140º C. SPENTZ (FeS. Zn) . +H. 2.I. +mat. punti din elemente unite. Ex : Temperatura de lichefiere:180º C . Sn. pentru zona PM-M (s-au folosit). Tehnica de lucru : . Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta). Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza.R. Bi. nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) . Pb) . Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0. MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic. termoplastice. aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure.se contraindica H. dificultati tehnice (amprenta unitara. Sunt fragile.intervalul de topire :110-120ºC . punti colate . Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent. caracter istoric . 3. AMALGAMELE (CU. Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. 1.Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate. turnarea placilor protetice. suport rigid) . AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag . ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb. punti metalo-compozite .

solutia electrolitica este pura.1. Cu. 4. polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : • • • Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . Stabilitate volumetrica buna. Usor toxice . sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza .8-6 V si 6-10mA . Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic. buna conducatoare electrica.se aplica amprenta . 2. in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. dezinfectare. se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice.1-1. mai putin decat solutiile electrolitice. ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model. Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure.5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) . Instrumentar : • • • • • • Baie galvanica din material plastic/sticla . consecutiv solidificarii metalului. Ag). cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru . lichefierea aliajului (Bi+Zn) . conditionarea amprentei : igienizare. Stratul electrodepus . stabila.METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): • procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru . duritate bune. la catod. 3. . Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus . Avantaje: Metoda simpla.5 mm . compozitie simpla . Fidelitate. pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. ghips dur). gipsuri superdure. Grosimea stratului 0. Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips. Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala. 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni. 4. uscare. cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . Electrodepunerea 10-12 ore .

examinare amprenta electrodepusa. Stabilitate volumetrica. Indicatii : Inlay. Cu) . rasini) . Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore). gipsuri). electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . Acid sulfuric 42g . Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate . se toarna materialul de completare 2) 3) 4) 5) 6) 7) Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V.Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag. metalocompozita. intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini. tehnologia metalo-ceramica. . Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. Apa distilata 600ml. in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. legarea amprentei la electrodul negativ al baii . Avantaje : • • Fidelitate crescuta . se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. control. amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . conectare la tensiune si intensitate scazuta. daca e corecta electrodepunerea. coroane ecuatoriale. Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore).• • se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . coroane partiale. Formula Derman • • • Sulfat de cupru 156g .

Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) .3%. Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire . nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model .• • Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite . Contractie 0. Ceruri animale : cu utilizari restranse • • • • La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . Sa nu aiba efect toxic local . minerale. Dupa racire sa prezinte o faza rigida. Intervalul de topire :60ºC. animale. Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) . Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. are culoare bruna. proprietati piesei protetice exacte Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. Compozitie : 1. 2. rezulta un amestec omogen. Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala . CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : • • • • Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont .2-0. cu utilizari restranse. MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC. sa nu se combine cu materialele pentru modele usor) . • • (pentru esentiale obtinerea a se indeparta pentru Stabilitatea fizico-chimica . vegetale) obtinute prin topire/racire . nu exista riscul de fisurare. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte.

Ceara Montana : • Se obtine din lignit. Intervalul de topire :60º C . Este dura. CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. Ceara Candelila • • Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC . duritatea . Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. purificare Galbena Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . • • • • • • Cerezina : Se obtine din depozitul de titei . CERURI SINTETICE Au utilizari limitate . • Intervalul de topire :6-90ºC. are culoare bruna. casanta .Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. Parafina : • • • • Ozecherita : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . Intervalul de topire :47-71ºC . cerezina (incolora) • • Se obtine din distilarea titeiului brut . Are culoare verde-cenusie . cerezina. Casanta . Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. ozecherita. plasticitatea amestecului . Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. este prezenta in compozitia cerurilor tari. Ceara Carnauba : • • • • Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor . Se obtine prin distilarea titeiului . Rigida .

T. Dura. COPALUL : • • • • Se obtine din fosile .8 . 1. SANDARACK.17/lat. casanta . DAMMAR SACAZ . galbena. COLOFONIUL : • • • • Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei . Intervalul de topire=300ºC. se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece). In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) I. plante.Ceruri polietenice .T.Ceara pentru macheta protezei acrilice • • roz.T = rezistenta.(I. Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2. laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. Adera . Dura.Ceruri polioxietenice(I. Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu 43ºC .= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci. Compozitie : . pentru a conferi CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari .1.

. Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi . Tare/moale. Alb-galben. Parafina 33p . Oleum susan 5p(dizolvare) . Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . Carnauba Ceara Carnauba 25p . macheta puntii din elemente unite. Ceara Ivoire • • Pentru coroane acrilice . • • • • • Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . 2. Sa nu se combine/coloreze model/tipar. Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali . tipica dentinei . Indiguire. Compozitie : • • • • Indicatii : Ceara de albine 55p . Terebentina 15p(plastifiant) . Ceara Carnauba 10p . cofrare. Cinabru 5p(colorant) Proprietati : • • • • Indicatii : Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala . Batoane pentru model corpuri de punte.Ceara tare : Ceara de albine 50p . Confectionarea bordurilor de ocluzie. 3. Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Are Ceara de Albine 75p . corpului de punte. Coloranti • Modelare macheta coroanei. cresc valorile contractiei. Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . • Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) .

sisteme retentive) Aderenta. conectori.• Indicatii : Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii. Macheta coroanei acrilice. Rasini fotopolimerizabile . Compozitie: • • • Ceara de albine 55p. Ceara topita se introduce in seringa. Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete. nedeformabila. Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte . Mase plastice . Cerezina 20p . crosete. Compozitie : • • • • • • Ceara de albine10p . Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . 4. Parafina 30p . Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. blocuri/placute. Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi. dura datorita elementelor componente. Ceara Carnauba 10p . Ceara Carnauba 30p . Ceara Damar 10p . plase pentru sei. conectori. MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : • • • Rasini acrilice simple . Permit o excelenta individualizare a modelajului. plasate in tipare. Sub forma de batoane. Parafina 35p. racire.

Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : diferita. Pot fi asociate cu ceruri. Livrare sistem monocomponent. RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC. Sunt transparente. Ard fara reziduuri . sisteme retentive. crosete. tije pentru canale de turnare. cape de protectie. puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita. 2 consistente:vascoasa/pastoasa.5 minute. Precizie mare in modelaj . Caracteristici : • • • • • • • • • • Se contracta dupa polimerizare mai putin . Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise . punte. Arderea fara spargerea tiparului . macheta coroanelor. pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta .Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza. Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung . Confera scaderea contractiei. Timp de intarire :1. fluida. conectori. metalo-ceramica. Ergonomice. Timp de manipulare nelimitat. coroane provizorii. PALDISCK LG. Nu dau reziduuri dupa ardere . punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant . macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren.

cul. Cristale calcinabile .5 minute (DENTACOLOR. Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont. Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. TRANSLUX).BREDENT. Rosie. 1. LUSTROL – cul. radierea implantelor. 2.2-0. Se aplica rasina K1 . apoi K2. Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER. Microperle – IVOCLAR – 200-300µ . ASTAR .K1 rasina fluida – de precizie . pozitionarea implantelor . Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara. Se ambaleaza prin metode uzuale. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1. Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. obtinandu-se tiparul. Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane). K2 – vascoasa. se realizeaza o modelare primara . Se prezinta sub forma de : • • Macroperle (macroretentii) : 0. rezultand machete de mare precizie.4 mm .

un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse

utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.

4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)

5.Plase

ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). CURS 11 MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul – negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii

P. acrilice

Mase de ambalat pentru:

Aliaje nobile

Aliaje inoxidabile

Lipit parti componente.

B. chimic (functie de liant)

Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati

Proprietati
• • • •
Plasticitatea – permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; Fidelitatea – reda cu exactitate toate detaliile machetei . Stabilitatea volumetrica – masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. Stabilitatea chimico-mecano-termica:

Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: • Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile;

10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate→ la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent) pt. eliminarea gazelor din tipar

• • • •

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.

Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
• • •
momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica.

Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;

3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
• •
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. Proportia lichid / pulbere lichid> ⇒Dilatarea higroscopica<

Pulbere cu ghips < ⇒Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant α hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) ⇒ Dilatare higroscopica >

A. • • • • • • M. EXPANSIT au ca liant gipsul dur au in compozitie ghips dur Comp. Mixta. SiCl ⇒Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) ⇒< Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea >⇒ > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa >⇒ Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare). A. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. KCl. comp. Cu val. SPEED pt. fine ⇒Dilatare higroscopica> Masa de umplutura – NaCl. I. refractara este CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) . b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice Moderne ca liant cristobalit. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (β hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: • • • • Verticala Orizontala. cu cristobalit > ⇒Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f.< rezistenta mecanica a M.-punti clasice. fara val. lipirea elem.

Ag.3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica).1%. tiparului si nu dilatari. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului. Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. KCl.ghips dur 25-40% 3. Plasticitatea si fidelitatea foarte bune. Contractia va fi compensata de agentii de modificare. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1.2-1. Denumiri comerciale: . incalzit la 100ºC valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii. Liant . MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS . La 400ºC si 700ºC au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400ºC. Proprietati : 1. Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului .Compozitia chimica 1. contaminant pentru aliajul fluid). Indicatii: Aliaje Au. 2. KSO4. Acid Boric. datorita granulatiei fine . LiCl. 3.creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termochimica a tiparului Coloranti. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic. fara a depasi 750ºC. Pd. . 4. Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl. Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat .Cu. Agenti reducatori :pulberi C. Fenomene fizice: α CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0. Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. II.

Coloranti Reactii chimice: 1. Componenta refractara (80%) cristobalit carborundum 2. Indicatii: 1. P. 3. oxid de crom. A. aliajele nobile pentru metalo-ceramica. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile. . fosfat de amoniu. Wipla) Cor. Au(Incr.S. S.1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate.Punti. oxid de magneziu. Ti AUROPLUS TANCOVEST THERMOVEST (KERR)= M.Dilatarea de priza = 3.1% CERAMIGOLD-teh.1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Liantul 3.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O 2. Masa de umplutura 4.. 2.. stelitele (Cr-Co SOFT). Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2.. ) VIDERIT VIDELIT OCELA Moderne BEGORAL Cor. Compozitia chimica : 1. oxid de magneziu → NH4MgPO4+6H2O →H3PO4+ NH4OH →MgHPO4+ H2O Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina. (pt. aliajele inoxidabile (Ni-Cr). universala . 3.VITADUR VIROPLUS P. 2. Clasice P.. oxid de zinc.Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+MgO Proprietati: 1.2-3. Auroceramica.8-2. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1.

Saruri de Cu. Silicatul de etil → HCl acid ortosilicic (SOL) 2. Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM Compozitia chimica: 1. NU CONTIN GHIPS. Ti 4. Coloranti. Rezistenta 1. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata.) 3. Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA . MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite. ⇒ GEL deshidratare→ R. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. mecanica > (1400015000 C) Indicatii: exoterma ⇒ CIMENT. solutie acida (HCl).III. Componenta refractara: 2.!!!!!!!!!!! P/L . Silicati de sodiu. cuart Reactia chimica H2O 1. Acidul ortosilicic → Cuart/ cristobalit acid polisilicic (SOL COL.solutii coloidale de SiO2/ . cristobalit. de etil 3.

Recomandari practice: • • • • • • Masa de ambalat – ermetic inchisa. placarea componentei metalice. Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare. metalice :aliajele dentare : nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr nobile : baza Cr-Co . Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare.A. Ag-Pd .S) organice : rasini acrilice . Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv CURS 12 MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice. Clasificare : Materiale aur. obtinerea arcadelor artificiale. Pd. Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza exercitiu ) :GAUDENT cupru (aliaje pentru nemetalice : simple(R. baze proteze. Prepararea la vacuum-malaxor.NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii.

Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele. Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. Clasificarea aliajelor metalice : I. aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne . . Baza Pd . dar se segrega in cea solida. cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) . Punctul de topire este inferior celor 2 metale. a) b) c) d) II. a) b) aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) . Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar.(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) . Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida. Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) .anorganice : mixte : masele ceramice rasini compozite. Imprumuta proprietatile elementelor componente.

elasticitate . maleabilitate. IV. 0. 1-1. duritate = 50-90H. au un coeficient specific de densitate =densitate specifica . reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni .III. aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.5-atele. ciocanire.V. culoare majoritar alb-argintie (alb-gri). Prelucrarea aliajelor: • la rece: laminare. aliaje titan . . incrustatii) .2-ligaturi.8-crosete.6-0. cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate. • • prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala). Ga) . au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat . pastile 9cele mai folosite). INLAY GOLD • Clasa II – aliaje medii (coroane.3) : inele ortodontice. bune conducatoare de caldura si electricitate . coroana din 2 bucati . stantare (ambutisare).2-0. Forma de prezentare : 1) 2) 3) banda (0. intindere. Proprietatile aliajelor dentare: • • • • • • • • la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg. rezistenta la abraziune. flexibilitate. Aliaje nobile : • Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate). sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0.

aliaje extradure (coroane . influenteaza punctul de topire. Iridiu. confera rezistenta . modifica densitatea. Iridiul : • creste rezistenta la coroziune.aliaje dure (coroane.5 1-14% Platina 1769 21. rezistenta mecanica. fluorul.(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica). confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. singur nu poate fi utilizat (in stare pura). confera proprietati mecanice foarte bune. Clasa IV. . Punctul toipire Densitatea 10. procesul de fuzionare.pentru metalo-ceramica : dure/extradure. Pt. oxigenul) Cuprul: • • • influenteaza culoarea.8 cupru 1082 8.• • • Clasa III. principalul element de innobilare al aliajelor . Paladiul : • • • • inlocuieste platina . culoarea si densitatea aliajului . in cavitatea bucala sunt neutre. dar nu nobil.4 10-13% Paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22. coroane substitutie)=aliaje platinate. Aliajele nobile : componente : Aurul : • • • • • moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica). se aliaza cu Ag. influenteaza punctul de topire. clorul. dupa turnare confera o structura cristalina aliajului . rezistente la coroziune. Pt. Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice. punti). Clasa V. Platina: • • • rezistenta mecanica la coroziune. punti totale. culoarea .5 Procentaj(%) 1-14% Argintul : • • argint de 960. tenacitate.4 1-5% metal pretios . rigiditate. prelucrare usoara . Cu.

se obtin turnaturi omogene. Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice.6 58. Sistemul procentual : Aur pur % 100 91.Aurul pur =24 karate 2.5 0 0-3 3. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului.5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : 1. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare.5-20 Cupru % 2-4. Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0.3 75 66. Aur-Ag . Structura cristalina : Aur-Cu .5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0. oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil .Zincul. Zincul=creste fluiditatea .(Titlul aurului pur =1000).5 8-20 4. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14. Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic. Karataj 24 22 20 18 16 14 3. turnare) Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza.6 83. Staniul = elemente de echilibraj.5 Zinc % 0-0.5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 .

Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750ºC. Ez : Nautilus : cadere si aspirare. Ag-Pd : 855-900ºC. superdure. cu racire brusca . clasa II) . Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. cresterea ductilitatii) aliajele dure. coroane partiale. turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor. Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. Ag). aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. Turnarea aliajelor nobile Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon. tehnologia protezei partiale scheletate –clasa III (exceptional). timp de 2-3 minute. IV . timp de 2-3 minute cu racire brusca. timp de 5 minute. timp de 2-3 minute. . totale (clasa I. cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. Heliu)=mediu de protectie. silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice. b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºC. notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent. Pentru solidarizarea segmentelor de proteze. restaurari fixe partiale (punti) – clasa III. Indicatii : • • • • restaurari directe : obturatii de aur . Ex : Au-Pt-Pd. acid boric. (Pd. Kripton. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat. ionomeri de sticla. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. restaurari indirecte : inlay. in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare.Cel mai indicat de ADA . cu racire brusca. Au-Ag-Pd.

ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : • • • • • • Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice . Sa permita adeziunea maselor ceramice . Argint. Clase : 1. • • • Aur : 78-85. Pd+Ag cresc proprietatile mecanice. Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal . Herador. Contractia 1. Rezistenta la coroziune. staniu. timp de 15-30 minute. la tractiune bune .6% . proprietati mecanice superioare. Densitate crescuta.c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435ºC. Aur :54% . Scumpe.5% . Caracteristici : • • • • • • • Nu contin cupru . daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . Rezistenta la temperatura de ardere . cu racire lenta.grosimi mai mari. argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) Au modul de elasticitate mic. indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Aliaje nobile cu procent crescut de aur Denumiri comerciale : Degudent. Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . Confort mic. 2. se deformeaza in timpul arderii . Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine . Platina : 5-11% . Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice. Limita de curgere sa fie inalta. . prelucrare.

Elemente de echilibrare. modul de elasticitate crescut . 5. Caracteristici : • • • • • rezistenta crescuta la coroziune . Aliaje nobile Au.Pd : Aur :50% . 4. pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica. Caracteristici : • • • • • • similare. staniu. prêt de cost scazut. Nu contin argint. necesita bondinguri prêt de cost scazut . Ag :38% . cost scazut . Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% . dar superioare din punct de vedere mecanic. Argint : 18%.Paladiu :35% . . rezistenta crescuta la ardere. Cupru :15% . nu se deformeaza la ceramizare . se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3. modul de elasticitate crescut . Paladiu :40%. Elemente de echilibrare : indiu. Caracteristici : • • • • similare Au-Pd-Ag . prelucrare asemanatoare . zinc. rezistenta la coroziune . Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) .

Sn. Antidecapanti : solutie grafitica. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. fluoruri (pulberi. . Caracteristici: • • • • • • Compozitie asemanatoare aliajului. LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile. baza Pd. Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . Cd. Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. Contin :Ag. Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire. acid boric. Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. Sn. Indicatii : Lucrari mici. cu. carbonat de potasiu. Denumiri comerciale .Galiu :5-10%. OPTION Caracteristici : • • • • proprietati mecanice. Zn (765-800ºC) . nu se deformeaza . fizico-chimce bune . Decaparea se realizeaza cu borax. paste). Cu. decapare). Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd. Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta. Zn. Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . topire in creuzete ceramice (nu grafit). lichizi. Contin :Ag. curg mai greu in tipar datorita paladiului .

inelul coroanei turnate) .30-0. Compozitia: Clasice: . Placute 7/7.CURS 13 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur. • Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica (Degussa) mai contin si paladiu Back-On. Zn) Produse comerciale: • Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa). • Baza paladiu : Castadur (Pd. 1. Pt.5 grame .40 mm (inele ortodontice. coroane partiale. Banda/sarma =LOT (Ag. Caracteristici : • • • • Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur . Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur. Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur . incrustatii) . Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale. Cu. Forma de prezentare : • • • Banda laminata :0. indiu-metalo-ceramica) . Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza . Bondon IV (Degussa) Degupal +cupru. inelul coroanei din 2 bucati.10/10 . aur.5-3. Paladin (Metalor). Sn.

paladiu :79. paladiu :20% .argint :39% paladiu :76.8% .topire :1100ºC . Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice : • Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2. Cupru :7-9% . abraziune) Moderne : • • • • Realor : Degupal : Bondon : aur :20% . turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3. fosfati . Paladiu:25% Aur :2-15% . Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati.Argint :30%. Proprietati : • • • • • • • • • • Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur. Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) .6%. rezultand piese mai confortabile decat Aur-platina .5% . Proprietatile mecanice bune . Modulul de elasticitate. De necesitate coroane partiale.7% . unele superioare aliajelor Aur-paladiu . structura cristalina (rezistenta la indoire. Indicatii : • • Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice . asemanatoare celor Aur-platina .5-3 mm) . ALIAJELE NENOBILE Baza : A) B) Ni-Cr Cr-Co . • • • Preincalzire. Platina :1-2% cu rol de a ameliora proprietatile mecanice. Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului . Sensibile in etapa de topire. Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale. Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC .• • • • • Argint 65%. Poson : Paladiu :57. incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) . incrustatii. Se contraindica piese de inalta precizie. Cupru :5% . duritatea le indica in tehnologia puntilor . Tehnologia metalo-ceramica . cupru :11. incrustatii in incrustatii.

Nemagnetic .70% Crom : 16% Aluminu : maleabilizeaza aliajul. rezistenta la rupere. molibden. element de innobilare fizicio-chimic . Verosoft . Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan. carbon. siliciu.=1539ºC. Cape :0. si tantal.Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea.5% . Remanium CS . Ni:8% (“aliaj18-8 »). Denumiri comerciale : Ticonium . • Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala . cobalt. p. titan. mangan. ductilizabil . abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . Microbond . !!!!!!!!!!!!!!! Nichel . usor prelucrabil .40mm . tungsten .40mm . • • Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier γ (wipla) Compozitie : • Feγ +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) .t.30-0. 0. A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice : • : Aliajele Ni-Cr : banda :0.20-0. • • Crom:18%. modulul de elasticitate. 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. Sarma. (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic.30-0. molibden. Alte elemente : beriliu.

Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. siliciul =creste ductilitatea .Ney Q. multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom. duritate . Fluiditatea –solutia lichida .. Siliciul. Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) . ductilitatea. . Manganul. Intervalul de topire :1375-1420ºC . Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica .V. rezistenta la deformare. Verabond. Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA. Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice.influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) Cobaltul : Propretati mecanice crescute . Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate). rezistenta mecanica . Beriliul este agent carcinogenetic. Proprietati: • • • • • • Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. modul de elasticitate scazut . tehnologia metalo-ceramica In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) .

arcuri ortodontice . abraziune) . Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti .5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) . se toarna din elemente unite . Compozitie : . »memory effect » . rupere. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. Proprietati : • • Pasivitatea datorita oxidului de crom . 2. Aluminiu. B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. Baza: Co-Cr-Mo-Ni. tulburari parodontale . Forma de prezentare: 1. este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) . cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). Tantal. Sarma :WIPTAMprin laminarea lingoului. modul de elasticitate. cu buna elasticitate. rigide. Avantaje : • • • Proprietati mecanice excelente (duritatea. Magneziu. prêt de cost scazut. Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . limita de curgere . nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur . Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati . Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) . indoire. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) .15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . Prêt de cost mai mic . Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. Indicatii : • • • Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) . grad de extindere mare. tratamentul ocluzal. Dezavantaje : • • • • Nichelul poate determina reactii alergice . nedeformabilitate.3-2.• • • • • Coeficientul de contractie :2. Tehnologia de prelucrare –accesibila . rezistenta mecanica. Tungsten. Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . Crosetele se fractureaza . Wolfram. Duritatea. efect carcinogenetic . Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2.

Aceste aliaje nu contin carbon. Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. . Tantal/tungsten confera duritate. Crom :15-30%-alb-densitate=7.2-8. proprietati mecanice crescute.(nu se formeaza carburi). Indicatii: • • • • • Baza protezelor scheletate. Dupa turnare. Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8.Cobalt :5-64%-alb-gri .V.5g/cm3 . WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. tungsten. subperiostale. Crosete sarma. Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul . Magneziu :1% . densitate=8. rezistenta crescuta la rupere. mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . Coeficientul de contractie 1. piese de precizie . rezistenta la rupere. Curg mai bine decat Ni-Cr . Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita . recoacere. BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND Crom :27%. wolfram. curge in tipar . Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL. aliajul este mai usor prelucrabil . piese confortabile . Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC .1% este compensat de masele de ambalat . recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . Proprietati: • • • • • • • • Duritatea mare :260-300U. !!!!!!!!!!!!!! Aliaje moderne : Bondiloy : Siliciu :1%. ALIAJE BAZA TITAN .9(stabilitate chimica. capse .(WIPTAM). duritate) . surub. bare Dolder .8-creste ductilitatea.5%. Molibden :6-18%-alb-argintie-structura crescute. Densitatea :8. Virobond. implanturi lama. Culise . antioxidant cristalina omogena. proprietati mecanice Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului. Cobalt :66. Molibden :50%. mai usor de turnat fata de titan.1 .4-2. pasivitate datorita oxidului de crom .

ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama . Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) . zinc Contin hidrogen. Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 . Densitatea mica de 4. crom. magnaziu. Dezavantaje: • • • Turnaturile se obtine cu dificultate. β Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. foarte confortabile . Proprietati : • • • • • • • • • • Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) . Este dificil de turnat implanturi . pret de cost crescut. . Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu . cadmiu-dau bronzuri complexe. oxigenul si hidrogenul . Tehnica de prelucrare : • • • Turnare . Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. nichel. .5 utilizate in tehnologia protezelor . GAUDENT S Compozitia : • Cupru :80% . CAD/CAM . zirconiu . staniu. Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu. azotul. Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate . Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. Compozitie: Se aliaza cu molibden.Aliaje:tehnologia protezelor. defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida). oxid de aluminiu. Sunt aliaje α . oxigen . Conductilitatea termica este redusa .5g/cm3 – piese de mare finete . argint. Electroeroziune . azot. deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) . Titan pur: implanturi. carbon. Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr . Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri . In faza de turnare se poate combina cu carbonul. fier.

Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN . se contraindica depasirea acestei temperaturi . OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii. coroane partiale si pentru proteze scheletate. Raportul Nichel/Fier=2 .• • • • Aluminu :8.3-0.5g/cm3. sub medii de protectie . Mangan :1.5-2. se racesc rapid si devin vascoase. Densitatea =8. Nichel :2-4% . Se pot turna piese protetice cu grosime de 0.4mm. Denumiri comerciale : GAUDENT S . Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute . Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat . Recomandari practice : • • • • Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire . iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. Prezenta fierului expune la coroziune aliajul.5-10% . ORALIUM . Fier :1-2% . Proprietati : • • • • • • • Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala. coroane .5 ori mai mica decat la aliajlele nobile. punti (metalice. prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC . mixte) . NP G II (USA) OROCAST . contin 80% cupru in compozitie Indicatii : • • Pentru turnarea RCR (indicatie de electie). . Conductibilitatea termica este de 2. Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice .5% .

Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru. stabilitatea coloristica exceptionala . turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) . anorganice: masele ceramice. metalice: aliajele nobile (baza aur. Dupa turnare. keramin=ceramica . baza cupru : aliaje pentru Ni-Cr . se desprind usor) . Cr-Co . baza titan . MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : • • • • rezistenta mecanica. • • Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. b. incovoiere f. keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. argint. inerte fizico-chimic . antrenament :Gaudent. Daca turnatura se face corect.• • • Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . (mai putin la tractiune. nenobile (inox) . rasini compozite. culoarea galben-gri nu se modifica. biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . paladiu). la rupere. CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta .

la temperaturi joase :850-1050ºC. in prezenta oxigenului : cea industriala. 6)dupa procedeul tehnologic : • • • • arse pe folie metalica . neoxidice. pentru dinti artificiali . 4) functie de temperatura de ardere : • • • la temperatura crescute : 1200-1400ºC . 3) functie de metoda de ardere : • • arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . tehnologia mixta . 2) functie de structura atomica : • • • oxidice(cele mai indicate) . silicatice . la temperaturi medii :1050-1200ºC . Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). necristaline. 5) dupa forma de prezentare : • • pulberi (frite) .portelan = scoica alb sidefie. lingouri :prelucrate la rece/cald. mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice). .culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile .albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : • • cristaline .

. fac zgomot. Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Mase pentru zona gingivala . Masa pentru dentina 16 flacoane . Masa opac. dentina. se desprind usor. Pensule de diferite marimi. smalt . Mase ceramice pentru nuantari coloristice . Mase pentru corectarea culorii . Ceramica presata(IVOCLAR). 1) Prefabricate :se prezinta ca : • dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial . Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . Glazura 1 flacon . mixte. coroane. Godeu . unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. lichid+coloranti. Ceramica turnata(DICOR) .3)moderne. . Diagrama de amestec . dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. pentru izolarea bonturilor « die spacer » . nu chimic implanturile ceramice (mixte) . smalt. punti • • 2) Preparabile :pentru mixte :sistem P/L. glucoza. Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. Ceramica magnezica . Masa pentru smalt 6 flacoane . Flacoane cu diferite lichide :lichid universal. coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). O trusa BIODENT contine : • • • • • • • • • • • • Masa ceramica (opac)16 flacoane. Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. fatete. obtinerea coroanelor fizionomice. cu agentul de cuplare. 3)Moderne : • • • • Aluminoceramica .

este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. ramane rigid. titan. indiu.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. maresc masa produsului . argint. mangan-violet) . calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. . dupa ardere confera transluciditate. in timpul arderilor se dilata. sodiu(albit). nedeformabil . oxid de aluminiu 19% . Cuartul : • componenta refractara confera rezistenta mecanica. cobalt.) Portelanul : Feldspat :20-30% . dupa ardere confera luciu. cu rol de liant . nichel. cuart. aur.oxizii metalici • • stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . Caolin :0.culori foarte stabile. carbonat de sodiu si potasiu. fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. crom. cristobalit.Cuart :15-25% . scad temperatura de ardere. coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice.5% 9absent la ceramica moderna . fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . Rolul elementelor componente: Feldspatul: • • • • in masele ceramice au procentul cel mai mare. Alte elemente : . Cuart :20-25% . prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. Fondantii : • • • in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu. reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. Caolinul : • • • aluminosilicat hidratat de culoare alba. borax. carbonat de calciu. nu da fluorescenta. Caolin:50-70%. MASELE CERAMICE MODERNE • • se ard numai in vacuum .

magneziu. se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine. pentru incrustatii. potasiu. fatete.G. zirconiu . smalt) .• • in amestec mai putin de 165 oxid de bor. BIOBOND . previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . Ceramica turnata + presata: DICOR(C.) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas. metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) . dentina. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM. se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. mai putin coroane total Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : . PERMODENT. CERAMCO . ceramica arsa pe model VITA IN CERAM fizionomice. pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. Rolul fritarii : • • • • scade intervalul de uscare a maselor ceramice .

are loc numai invid . Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model . proximal) • 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta .• • inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice. modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere .Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model. in prezenta oxigenului si cu racire lenta.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale.masa grundului se aplica in strat uniform 0. . temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC. Urmeaza arderea in vid 5 minute. Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC . • 2)arderea masei dentina + smalt. preardere. Caracteristici: • aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta). ocluzal. 6-7 minute in vid si racire lenta. degresare. b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC . Etapele arderii : • • a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur . « SINTER »=cenusa incandescenta.2-0.3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute .Poate fi autoglazurare si supraglazurare. racire lenta. apoi in cavitatea bucala (cervical. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa). sint indicate in special pentru piesele total fizionomice. temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . Arderea ceramicilor moderne : • • • timpul de ardere mult mai lung . timp de trei minute . are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. Etape de ardere in tehnologia mixta : • 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare. arderea are loc in mijlocul cuptorului. aplicare sau nu de bonding sau oxidare) .

timp de 1100ºC timp de 4 ore.6).• • ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice .este foarte translucida . biologic :foarte bine tolerate : coroane.42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. implanturi (cele zirconice. proprietati chimice . coroane fizionomice. punti. tractiune. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica . obturatii de baza. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). tipar. la 1360ºC rezulta miezul ceramic. ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza.K. punti fizionomice ceramice. izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. pentru acrilat . punti. 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . atele. magnezica . 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune. stabile coloristic. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. proprietati optice :sunt izotrope. Se aplica apoi masele ceramice conventionale. nici electricitatea. se toarna ceramica DICOR (este o sticla. Proprietatile maselor ceramice : • • • • • • • • proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. vitroceramica) . 343 pentru smalt. ambalare.K. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. canal. cele mai translucide . macheta miezului ceramic.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. proprietati mecanice : rezistenta la rupere. Model de lucru. 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla). comparativ cu 20 U. • VITA IN CERAM pentru incrustatii. flexiune) bune . Amprenta . arderea la 1120ºC timp de 2 ore . incovoiere are valori mari . Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal . proprietati termice:nu conduc caldura. pentru fixari de coroane. fixari de aparate ortodontice.95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. porozitatea : dupa ardere poroase. singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric. Clasificare : . CURS 15 CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. rezistenta mica la tractiune. duritatea : valori crescute :400-460 U. 380 pentru aliajele Cr-Co . model de lucru. pe baza de calciu). Ceramica turnata DICOR. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. materiale inerte neatacate de agenti chimici . rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase. 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25µ ) .

C.S.S. dupa C. minerale organic: ZOE. CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : . C.I. C. acid Policarboxilat . fenoli: componenta ZOE.Z.F .I. lichidiana : acid fosforic : b) F. +liant C.S. policarboxilic: C.a) din punct de vedere chimic : minerale : C.Policarboxilat . C. FOZ . EBA .O.S.S.F.S. ZOE + polimer.

1%. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) . -acid fosforic:16.b. . • Pulberea : oxid de zinc :90. Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90.m.3%.2% . Pot avea priza normala/rapida. HARVARD CEMENT (H. oxid cupros ( rosietic) . oxid de cupru (negru) . Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza. fine . sulfat de argint. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru. oxid de magneziu :8. sulfat de bariu :0. ZINC CEMENT (S. oxid de siliciu :1. argint.20%.G.White) .4% : oxid de bariu. oxid de aluminiu :2-3% .P/L : cimentari (clasa I)-particule f.8%. • Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%.H).S. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14.D. C&B CEMENT (Detrey). canal .3% . Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi. oxid de calciu.

4) PH-ul acid intens initial :1. P/L .Este un izolant bun. intens acida. Pe bontul vital nu se aplica. . structura poroasa.9(neutru spre bazic). mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. la 3minutedevine3. PH initial mic :1. la1 ora=4-6minute . 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0. . timpul de spatulare.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen.0.4-1. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C). Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. obturatii de baza.dentinei). Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc.3%.5-1. 2) optic =opace. oxid de magneziu la 12000 C. la 24ore=6. 3) solubilitate mica in apa .. racire lenta. dimensiunea particulelor .5-7. macinare rezultand particule de 20µ .05%.6 Atentie !!Bonturi vitale.5 .neutralizanti: (Al.Zn)2.1%.6 . Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : • • • • • temperatura (racire placuta) .05%(in apa). Dupa cimentare devine neglijabila :0. mai mare in solutii acide . tehnica prepararii . 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.

Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. Obturatii de canal+antiseptice :timol. .3/1. iodoform . Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). Agitare pulbere . Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40µ ). se incorporeaza pulberea in lichid. 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Fixarea coroanelor si puntilor dentare. Timpul de spatulare:60-90secunde. 9) chimic se corodeaza in mediul bucal. In carbon mediul bucal carbonat de zinc. Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. aparate ortodontice . ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. Inainte : Citire prospect . Indicatii : • • • • • • • Obturatii de baza (cavitati medii ). dentinei 40-60U.metoda clasica .7) duritatea este asem. prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul . Proportia :2/1. si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). Reparare modele de lucru. Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) .K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. Obturatii coronare – dinti temporari . Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice . CIMENTURI ANTISEPTICE . 8) adeziunea : strict mecanica .

Urme de oxid de magneziu • Lichidul : -Eugenol :85% . provizorii . P/P cu priza . aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. Compozitie: • Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate. (oxid de cupru. GERMICIDAL KUPFEX. Adeziunea mecanica este buna. coeziunea slaba. . KUPFERZEMENT . ARGIL . argint cu efect antiseptic. oxalat de calciu. 2metoxi4etilfenol=eugenol. saruri de argint) Denumiri comerciale : • • • • CUPRODUR(Merz) . sulfat de cupru. -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc. ClasaIV : captisirea cavitatii. P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . Clorura de zinc . iodura de cupru. Clasa III :obturatii baza. eugenolati. ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . Sulfat de zinc . bactericid. ramforsare.Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. .

5-1% : Stearat de zinc :0. Colofoniu :29% . disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). ZOE este sensibila in mediu oral.-Ulei de masline . Acetat de zinc :0. Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul de zinc eugenolat Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . Proprietati : 1) 2) 3) 4) solubilitate . Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Dimensiunea particulelor. Timpul de priza : Factorii care influenteaza : • • • • P/L. Tehnica de preparare . Optic-opace . Compozitie: • • • • Oxid de zinc:70%. Apa . Conductibilitatea termica(izolator bun) . . PH=7-8(bazic) .1%.

Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare). . obturatii de canal . Se corodeaza in mediul oral. Indicatii: • obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau CISfoto+CIS • • • • coafaje indirecte . Timpul de spatulare:60-90secunde. Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. 6/1 – obturatii de baza. +rasini compozite +rasini compozite Denumiri comerciale : • • • • KALSOGEN(Detrey) . pansamente calmante.5) 6) 7) 8) 9) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). cimentari provizorii. TEMP BOND(Kerr) . Raportul:4/1 – cimentari. CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. CAVITEC. FOZ. Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). CARIOSAN (Spofa). parodontale .

Vascozitatea este mai mare ZOE . alergic. colofoniu. Componenta solida trebuie agitata. Colofoniu 88. Componenta lichidiana trebuie incalzita. polistiren. Cimenturi provizorii . agitata. Alta formula : Oxid de zinc70g . policarbonati (10%). mai vascoasa ca la toate cimenturile. Indicatii : • • • Obturatii de baza .5g .Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. Lichidul : Polimeri rigizi. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. 5/1 obturatii. In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. bactericid .5g. Obturatii coronare provizorii. . Stearat de zinc 1g . Au proprietati mecanice asem. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. ulei de bumbac15ml. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). PMMA. rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. Eugenol80ml. Mai exista timol(antiseptic). eugenol. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari .FOZ . Proprietati : • • • • • • Nu au efect pulpotoxic . acceleratori de priza : acid acetic. clorura de zinc. Au efect cicatrizant. Acetat de zinc 0.

Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare . ZOE=40MN/m2. . Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. Proprietati : • • Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) . Indicatii: • • Asemanatoare ZOE. germicid. Timpul de spatulare :60-90 secunde. Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. efect cicatrizant. • • • Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. punti de hidrogen. unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. Polimeri :6%. Se prezinta ca P/L. Biologic : sunt bine tolerate . Oricum valoarea adeziunii este mica.A.B.CIMENTURI E. Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare . 2-3minute in cavitatea bucala). Lichidul :eugenol+EBA. Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) . Nu au un efect chelator. P/P. Formeaza punti ionice si de hidrogen. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. Asemanatoare ZOE cu polimeri. Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. ). Oxid de aluminiu :20-30% .

Sistem anhidru(vezi C. Apa : 50-605%. CARBOXILAT CEMENT (Bayer).S) . Reactia de priza : .Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. Oxid de magneziu :0-10% . DURELON(Espe). Livrate in 2 clase : coronare. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE . fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : • • Acidul poliacrilic :50% . pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza. 1975-Darton particule de siliciu .Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). Compozitie : Pulbere : • • • • • • • Oxid de zinc :50-90% . Forma de prezentare : • • • P/L .I. vulnerabili la apa Fluorura de staniu :0.2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide.Inainte de utilizare se va agita si incalzi. Oxid de aluminiu :10-40% . Sistem capsulat. Denumiri comerciale: BONDEX.

ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). P/L . in urma prepararii rezulta un film micronic 25µ . adeziunea este superioara EBA . (40%). Toxicitatea este inferioara FOZ. policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. 2) 3) 4) Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea . in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. Dupa preparare se insera rapid in cavitati. proprietati mecanice asem. FOZ. mediului ambiant . Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu.Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni.Depinde de :temp. necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). Sunt cimenturi donatoare de fluor.Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate).Solubilitatea este de 0. Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr .La ceramica adeziunea este inexistenta. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare. Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ . -cuticula proteica pe smalt. Acest lucru nu se intampla asa . rezistenta la incovoiere=FOZ. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). -limfa dentinara .spatulare. rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2). La met le nobile valoarea este mai mica . adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. rezistenta la tractiune mai mare .05% in 24 ore. Dozarea/Preparare . de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura.

instrumentele se curata foarte greu (adera de metal). Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop.Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Indicatii : • • • • • • Fixare coroane. Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana. bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. Timpul de lucru . se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute .5 minute.5-3. punti . Obturatii de baza . Fixare inele ortodontice . se spatuleaza 30 secunde. Adera de coroane si punti (vezi papila) . Obturatia coronara a dintilor temporari . Obturatii de canal .2. atele chirurgicale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful