MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.

BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.
Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.
3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; –se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica –rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare –zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice –de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare –infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic –rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:
-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

• • • •

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie –Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator:
• • • • • •
toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

favorizand dezvoltarea salmonelelor. Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24. neiritational . nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic.• Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti –animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). 48. • La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol.se testeaza toleranta materialului. Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. se observa microscopic. intramuscular. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) . materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. iepuri. • Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei. La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. subcutan. desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. Efectul mutagen va fi pozitiv. lineri. se realizeaza frotiuri din zona punctionata. b) in vivo. Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. Se introduce in incubator. Daca nu apar se va trece mai departe la alt test. Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar . subcutan sau aplicatii locale (epicutan). ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva. omogena. se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local). 72 ore. sunt sectionati.Se va trece la etapa urmatoare. 48 ore. miros. se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei. la 24 ore. Etapa de laborator. reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust. Daca suspensia trece de toate testele. Daca suspensia are o actiune mutagena. . se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24. II.dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. mai mute) . !!!!!!!! In vivo. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele. culoare). • Deci. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini. • Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta.suspensia este injectata animalelor de laborator.

rasini compozite . organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite .I. CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice.) . sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala.Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : • • • • sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar . . sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. • Moderne: rasini acrilice armate . tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara. 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: • Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. Se urmareste suprimarea durerii. compomeri • nefizionomice(metalice) – amalgame. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice . cimenturi ionomere de sticla (C. sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice .S. Cele plastice pot fi: • fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat. b) neplastice (incrustatii).

apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.2-29.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare). b) sistemul predozat (capsulat).7-9% . Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara • • • CIMENTURI SILICAT Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic. nuante intre 16-18. Culoarea si denumirea se afla pe flacon. Ablatia :sa se realizeze cat mai usor. -oxizi de calciu :7. Denumiri comerciale: a) FRITEX . Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali . . -fluoruri :13.6% -alumina (oxid de aluminiu) :27. Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic. ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara • Plasticitatea . ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) • • Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute.3-22% .starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. finisarea :sa se realizeza cat mai usor. aplicarea.1% .compomeri .Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. • Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal • Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii. sticla inchisa la culoare). Prepararea. au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80. Elaborate la inceputul mileniului doi.(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31.5-41.

lichidul : -acid fosforic :48.1-2.2-9.4 ml lichid. Timp de preparare : 10-20 secunde. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) . Tehnica de lucru: • dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ. !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.6 g pulbere/0. Prepararea : a) clasic(manuala). dar si de priza .3%. se scurteaza timpul de lucru. Cap vibrator). b) capsulele contin cele doua componente. microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. b) cu mixere speciale (cu mixerele). cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara . Dezavantajele metodei moderne : • • • pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung .-oxizi de sodiu :7. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei.Se aplica pe o placuta de sticla.8-55. -neutralizanti: alumuniu:1.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat. usor in exces. Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei.5-5. metoda este scumpa. Duomat. b) cu mixere speciale (Silamat. -pentaoxid de fosfor :3. CIS) ca baza secundara) .9% .ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) .1%.7-11.Timpul de spatulare pana la 1 minut. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Avantajele metodei moderne : • • • se evita erorile dozarii extemporanee . Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1. Se infiltreaza cohorta • aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii. .5% . se obtine o buna omogenizare. Aplicarea in cavitate : . b)industriala: in capsule.5-2% zinc:4. -oxizi de zinc :0.3% .

proportia pulbere-lichid . in zonele abrazate. la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala. fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . PH acid). obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali . la persoanele ce consuma citrice. Se deterioreaza in timp scurt. Se indeparteaza excesul. reactie acido-bazica. marii consumatori de citrice. II) reactia acid-baza se intensifica. 2) particule acoperite de gelul silice . prelucrare. • rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei.3% si contractia volumetrica :3-3.• Reactia de priza : finisare.Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. Indicatii: • • • Contraindicatii : obturatii clasa III. respiratia orala. I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. 4) fosfatul de aluminiu. Contractia lineara :0. stabilitatea coloristica :se modifica in timp. conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. cavitati clasa I. obturatii clasa V (azi contraindicate) • • • cavitati clasa IV . devin opace in contact cu mediul bucal. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati.5%. ce se datoreaza aluminosilicatului. inferioara amalgamelor. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). nu adera chimic.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere . biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. • stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). marimea particulelor . 3) particule in gelul amorf . . prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore.15-0. Proprietati : • fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. Apare fenomenul de separatie marginala. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : • • • • temperatura mediului ambiant . • • • • aderenta : se mentine datorita factorului mecanic. II zona laterala. timpul de preparare.

. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC). Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric).substanta de baza oxizi de aluminiu.Recomandari practice : • • • • • alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala . • protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri . fier pentru proprietati optice. Turnare modele (caracter istoric). CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). b) ideala :la 24 ore. Compozitie : • • ciment fosfat de zinc . Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: • • • • contractia volumetrica:3-3. Obturatii definitive la dintii temporari . INFANTID (Spofa) . prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute . rasinilor acrilice. solubilitatea . rezistenta mecanica . se contraindica aplicarea silicatului. FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea. Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa). opacitatea. au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza). Aceste cimenturi sunt mai dure. aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.5%. compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) .

• • cu faza dispersata (bifazice) . Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice. cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. Forma de prezentare : • pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata.AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. Dezavantaje: • • • • • Culoarea metalului. Procese fizico-chimice. Dupa generatie: • conventionale (continut scazut de cupru) . amalgame cu continut crescut de cupru. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral) Clasificarea amalgamelor dentare : 1. se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43µ ) . 3. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%→ 13%) : pilitura aliaj bifazic particule sferice . particule sferice : se obtin prin atomizare. moderne. Transmit usor variatiile termice. cu 5-6 elemente. sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. 2. Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic. Dupa numarul metalelor : • • • • binare: mercur+cupru. ternare:mercur+argint+staniu. B. Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale.

b) impregnare . .• lichidul : mercurul. fierul. cromul. zincul. nu se contamineaza partile reactante. cobaltul. c) amalgamare . se masoara greutatea foarte exact. proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere. Fierbe la 356º C.priza lenta fazaβ . argintul. Este dependenta de : • faza aliajului. plasticitatea este cea indicata. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . d) cristalizare (priza). componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic. cuprul. Prepararea: a)manuala: in mojar. Cu cat γ 1 siγ 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. plasticitate crescuta datorita mercurului crescut . 4) rezistenta la coroziune γ > γ 1> γ 2 Faza γ 2 este cea mai sensibila la coroziune. Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului .90C. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. Timpul de priza finala :la 24 ore. staniul. capsulele se introduc in mixere. b) mecanica : Avantaje: dozare exacta . Nu se poate alia cu :nichelul. se solidifica la –38. Sunt amalgame faza α . Aliajele de cupru au un continut final de γ 2 foarte redus. nu ne contaminam . Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul.γ -priza rapida. dozarea se face functie de cavitate. Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule. Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza γ ) 2) miezul amalgam γ +Hg (faza γ 1) γ 1+γ 2+γ (fazaγ 2) 3) γ 1+γ 2 matrice de care se leaga γ nereactionat .

• cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne). FDI. ADA. Electromecanic:capsulat si amalgamator. -seminobile : Ag. culoare. -Staniu :17% .Pt.2-7% Cu (continut↓ ) A. -Cupru :6% . -Argint :69% . Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% • • • • • Argint:65%. . -Zinc :2% -Zinc :1%.• • • proportia pilitura /Hg . -Staniu :25-27% . Conventionale : b. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 67-74% . Hg > priza> . Hg . Formule (retele conventionale) • • binare :Hg+Cu . ternare:Hg+ag+Sn. Aur. Cupru:6%. -Cupru :13% . dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. presiunea de condensare CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTARE Dozarea si prepararea : • • Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil. Platina. Staniu:25%. Zinc:2%. -nobile:Au. Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. Pd .1-3%.

Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. creste rezistenta la coroziune. Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici.micsorarea fluajului. γ 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. fularea se realizeaza rapid. LUXALOY(Degussa) Predozat • • AMALCAP. Materiale necesare: • • • Fuluar de amalgam. lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice). Zincul: creste viteza de fuzionare. scade rezistenta mecanica . Prelucrarea si adaptarea : . Amalgamul este prelevat cu portamalgamul. TYTIN. energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Cuprul : creste duritatea . Staniul: creste viteza de amalgamare. creste dilatarea amalgamului. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor γ 1. Instrumente speciale de modelat amalgamul. condensat cu fuloarul de forma sferica. Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri. creste fluajul . Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid • • • • HARPER ‘S OPTALOY INDILOY . creste rezistenta mecanica.

dimensiunea particulelor . Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. • • cantitatea de mercur(mai mare de 55%). rezistenta la compresiune este scazuta .compensate de expansiunea amalgamului. . La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. Cu. datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala. Condensarea . patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6µ m).Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta . Factorii ce influenteaza : • • • • • Compozitia aliajului :Ag. 2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza γ ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor γ 1. au loc modificari intre 0-20µ . γ 2. 5) conductivitatea termica:buna. Factorii ce influenteaza : • • • compozitia aliajului (fazaγ ) cea mai rezistenta la compresiune . Sn. 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune .Apare fenomenul de percolare conditionata termic.Se impune prepararea unor cavitati retentive. daca este crescut rezulta amalgame vascoase. Necesita obturatie de baza si termolineri. faza a treia:contractie usoara. Proportia pilitura /mercur . 4) duritatea :110 unitati Knoope.5 minute. Amalgamele conventionale: la 7 zile. timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. Zn.

paste. masca. Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. . Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara. podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale. AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice. Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. prepararea electrochimica (cea mai buna). senzatie de voma. 8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. Se aplica cu instrumentele cunoscute. finisarea. evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet. ioni de argint. aerisirea cabinetului.6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse. amestec. priza rapida . Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri.Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului . nu se face inchiderea marginala. Recomandari practice : • • • • • • inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . digestiva. sferoidale. tegumentara. lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. hematurie chiar exitus. 7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte. Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei. aparitia gustului metalic. factorul pacient :igiena precara. Proprietati biologice : • infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. folosire de manusi. Sn. utilizarea sistemului capsulat. amalgameleγ 2 cele mai putin rezistente la coroziune. calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : • • • • • compozitia aliajului . Proprietati : • • superioare . se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. lustruirea cu gume.Cu) determinand aparitia culorii negre .

culoarea si pretul de cost (dezavantaje). folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata. tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare • • Aurul mat se obtine prin electrodepunere.07µ . tehnologia modelului de lucru unidentar.30 C. AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29.(abandonate azi ). la premolari si molari . rezistenta crescuta la coroziune . electroaloy = aur + (calciu 1%). tehnica de lucru laborioasa si costisitoare. obturatii retrograde dupa rezectie apicala . Mod de obtinere : • Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75µ ) si acoperite cu o folie de aur coeziv. toleranta biologica mai buna. Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari . V.Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. restaurari coronare simple sau armate .• • Indicatii : rezistenta mai buna la compresiune . indicatii limitate la obturatii mici.04-0. • • • obturatii coronare ale dintilor temporari . aur mat . Forma de prezentare : • • • • aur pulbere . Indicatii : • • • AURUL PRECIPITAT cavitati clasa I.intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare.Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. Proprietati : • • • • • • etanseitate marginala superioara celor anterioare . particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur . modelul metalic – nu se mai foloseste azi. molari) . II. la spirtiera onduleaza cele doua folii . Folie prin laminare din lingou 0. obturatii mai etanse . • • Folie ondulata .

b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L). ADHESIVE 3. ORTHOMITE(SUA). deci se contraindica .). Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. radiatii vizibile. -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1.Tehnica de lucru : • Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute . radiatii vizibile coerente – laser. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) .RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite . c) matricea organica : bis GMA. Clasificare:-criterii- a) compozitie: nesarjate (au o faza). . -pulbere +lichid (foarte toxic) .RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare . sarjate (bifazice). ciocane. temperatura sa nu depaseasca 760 0C . 2. -coroane provizorii (proteze fixe si mobile). Condensarea : • • • manuala:fuloare.C. fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). condensare electronica (cea mai buna). 3) degazare electrica. pneumatica : nu se poate controla presiunea. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet.D.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.blue light .

Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: . mixte.15-20µ . • generatia III Pulbere –Lichid : PALAKOV. Moderne : hibride (condensate).D. Miniparticule (0. Midiumumplutura (1-10µ m) .bis UDMA. si pentru sigilare si pentru fixari adezive. IV .1µ . nu au agent de gravaj .fara agent de gravaj Pasta –Pasta :CONCISE. HERCULITE.D.05-0. EVICROL .C. in seringa: VALUX. TETRIC.1-1µ m) . COMPOCAP .C. • generatia II Pasta –Pasta : CONCISE.1µ m). ADAPTIC . cu agent de gravaj. Microumplutura (0. Forma de prezentare : • generatia I Pasta/Lichid : SMILE. ADAPTIC . CURS 4 RASINI COMPOZITE R.: Macroumplutura (10-100µ m) . KERR nu contine agent de gravaj. Generatia III.. • generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND. Exista R. II au o adeziune mecanica. bonding sunt autopolimerizabile. Generatia I.01-0. • generatia V Capsulat :POLYCAP. microumplutura :0. Hibride (micro+miniparticule). V au o adeziune chimica. d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura .

trifunctionali. bis-PMA.• • organica . masa moleculara scazuta. -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . au vascozitate scazuta. monomeri de dilutie . sistem de initiere . -stabilitate chimica. difunctionali. Monomerii de dilutie : • Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza. • Sunt : monofunctionali . cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare . . un volum crescut.Ex : acidul metacrilic. bis EMA.Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. -dilatare scazuta . anorganica. metacrilatul de metil. -tolerate. aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA .rasina Bowen). -inodore. Azi este inlocuit cu bis-MA.

Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic.5%). medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. fibre de sticla. diferiti oxizi metalici.D. Reprezenta de : cuart cristalin. termice (15-55%). nano. toxic. necesita protectie. mecanice. Se introduce sub forma de particule micro.1-0. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti.C. Spotul de U. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice .2%). camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi. aluminosilicati. ionomere. benzoina. coloranti. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm. strontiu).Reactia intre componente este completa . Nu necesita instalatii speciale(avantaj).V.52. estetice. Dezavantaje : • • Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante . silice coloidala. efect nociv. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). In R.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. grad de penetrare scazut. sunt implicate in afectiuni oculare. borosilicati. nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) . bariu. Initierea cu U. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani. nu se mai utilizeaza. Substanta organica fotosensibila : eter etilic. are valoare istorica. (litiu. inhiband formarea radicalilor liberi. impuritati. pe baza de peroxid de benzoil (0. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici. amina tertiara (accelerator de polimerizare). efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. grad de penetrare crescut. Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde. La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto).V. triclorura de yterbiu. derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0. Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10µ -30µ . ..

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100µ m) – Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10µ m). microumplutura : (0,01-0,1µ m) miniparticule (1-10 µ m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10µ .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20µ .

4) porozitate : aproximativ 10µ , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii :
• • • • • •
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice :
• • • • • • •
Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii ’90.
Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:
• • • •
F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

-Seringa –contine compomer. II dintii temporari. Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa .S. polimerizare 10-20secunde. Clasa I. faciliteaza adeziunea compomerului. Restaurari coronare dinti fracturati . 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) . Proprietati : • • • • • Vascozitatea mai scazuta ca R.Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica. (efect cariopreventiv). Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . exact ca la rasinile compozite. clasa IV .C. Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C. Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.P. Se aplica usor. . nu adera de instrumentar . Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii.I. Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . SINGLE BOND La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic. Cariile radiculare . . !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Absorb apa datorita polimerului hidroxilic .D. Indicatii : • • • • • • • De electie clasa III. Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . Pot fi utilizati ca adezivi : • • SCOTCHBOND N. Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer.

acidul tartric. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. tegumente. polialkenolati de sticla .dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) . Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). III) ASPA I -IV-abandonate –valoare istorica. sistem bicomponent predozat . Uscare 510 secunde. Respectarea timpului de fotopolimerizare. puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) .si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. solutii de homo. Sunt poliacrilati complecsi. ochi. II. sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata. Suprafata nu se usuca. Recomandari practice: • • • Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa .Fotopolimerizare10 secunde.3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. cimenturi pentru restaurari coronare . Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson. Clasificare : • • • chituri adezive . se modifica proprietatile obturatiei. cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde. care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat. GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor.(luting cement) . Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid.

I.9% . Generatia I: sticla ternara . Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid. Transluciditate crescuta. Rezistenta mecanica crescuta . reactie acidbaza. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului.S) .6% .1% . pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C. macinare dau pulberea.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) . Fluorura de aluminiu 2.FUJI-CAP2-GC. Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire .6% . . lichidul cu grad de volatilizare crescut . Fosfat de aluminiu 1%. aluminiusilicat de calciu. 2. abandonat . Oxid de aluminiu 19. c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid.7% . Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50µ m si pentru cimentari 20µ m Pulberea : • • • • • • Oxid de siliciu 30. Fluorura de calciu. Efect cariostatic . Fluorura de sodiu 3.

1.) Etape: dizolvarea-ionizarea poliacidului. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. (sticlei : Al2O3/SiO2). 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie. calciu. sodiu. . 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. CaF).c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) .5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. Proprietatile C. priza finala la 24 ore. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.Sticla mai multa. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat .rezultand acid ortosilicic.) 2. priza mai mica. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare . Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) .S. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore. 3. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat . Lichid mai mult .I. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru. 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . Doza ideala :pulbere/lichid:1. Al) si reticularea catenelor poliacidului. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu. priza mai lunga.) Factorii ce influenteaza priza : • • • • Raportul sticla-sticla/lichid.) 4. se recomanda prelucrarea riguroasa. Precipitarea polisarurilor (Ca.

12) adeziunea chimica la smalt.M. deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi. Obturatii coronare clasa V . capsulat. Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH. impregneaza smaltul. Sunt poroase 10-14µ .4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru.Se altereaza in timp.asemanatoare ionilor de calciu .La 48 ore proprietati maxime.R. • Tehnici adezive. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: pasta. Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich .Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. 10) solubilitatea in apa crescuta : 0.2% la 7 minute . -Adera in prezenta apei. -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare. Obturarea dintilor temporari . cimentari. C. puntilor .I.I. modificat cu rasini). dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) . CURS 5 CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare.S) • • • • • • Cimentarea coroanelor.din hidroxilapatita dentinara si amelara. Obturatii de baza. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.I. Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza.7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Indicatiile cimenturilor ionomere(C. Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici). -NU necesita gravaj.S.dentina pe o adancime de 3µ .3-3. Obturatii retrograde . Are loc o chelare a OH. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4.2%. sunt opace fata de acestea. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite. la1 ora este de1. bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C. .

Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer . . Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) .. Proprietati mecanice (duritatea. Compozitia chimica: • Pulbere: asemanatoare cu cea a C. Cimentari . HEMA + fotoinitiator. FUJI II LC(GC). Ba. (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator (λ =400-600 nm)+ coloranti • Lichid: poliacid + grupari metacrilice .C. Vitrebondul – acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic. Obturatii de baza (cavitati medii) .R. dentina) valori superioare C. Indicatii : • • • • Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) . HEMA (hidroximetacrilatul). +C.aderenta ) superioare C.D.I.I. fosfati de Ca.I.M.M. . Ph acid : 3.-pentru cervical +radicular.S. . C.I.S.5 . dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) .I./C.S.S. Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare . inferioare C.Denumiri comerciale: VITREMER (3M). adeziunea chimica .R. Biologic : raspuns pulpar asemanator C. Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) .D. Obturatii coronare. tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA. PHOTAC –FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat. compatibilitatea foarte buna R. Eliberatoare de fluor –in cantitati apropiate. PHOTAC-FIL (ESPE).C.S.I. itaconic.S.I.I. liner Ca (OH)2-cavitati profunde.I.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R. Adeziunea la substrat (smalt.D.C.S –urile ca lineri-efect cariopreventiv . VITREBOND(3M). CIS. Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie –60%/1 minut asemanator R.. Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede .-uri . Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C. Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp .

Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu). urmata de racire. ARGION MOLAR (VOCO). ARGION MOLAR (VOCO) Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare . M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE). adeziune . gust metalic). Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara . Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari.CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor .I.S. ARGION (VOCO). MIRACLE MIX (GC Co). Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune. Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C. sinterizate. Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. etanseitate. Mecanic : rezistenta la abraziune. . macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800ºC). conventionale. Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE). macinare rezultand particule de 20µ .S. asemanator smaltului. duritatea sunt superioare cimenturilor clasice . se obtin suprefete cu luciu metalic . Proprietati: Prelucrate superior C. Particule de sticla +particule metalice (Ag. JUMBO MIX.S.I. Pd) presate. Pd.) Dozarea /Prepararea : vezi C. Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI. Indicatii: • • Obturatii coronare ale dintilor temporari.I. . rupere. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. coroziune. Au fost utilizate diferite metale :Au.

Plaga dentinara este : nesangeranda . Solventi organici volatili (colofoniu. fluor. Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde.Z. Forma de prezentare : Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL).S. . etil cetona) .)/C.I. Aplicarea se realizeaza strict parapulpar . Agenti antibacterieni : diiod-timol . . silicat pentru protectia pulpei dentare.I. rasini compozite.O. conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. PULPDENT . Denumiri comerciale : CONTRASIL . metil. fluorofosfat de calciu. Sigilari largite. infectata. CALCIMOL . ( C.• • LINERII Reconstituiri de bonturi . Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F.I. dureroasa. pentru protectia plagii dentinare. A.Z. HIDROXYLINE .M. cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam. Apa .. Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C. Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) .R. in grosime de 20µ . medii) : liner-hidroxid de calciu +F. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu . C. /C. .I.R.S.S FOTO) .I.M.O. HYPOCAL. Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. Sistem monocomponent: pasta.

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20µ grosime ;

solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

• • •

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6
MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare :
• • •
o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
• • • •
totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :
• •
metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate

standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

au sisteme de retentie-orificii . S. polistiren. R. MIRATOM.C. modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) .. C-PLAST) • • bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS. Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max.A. 4) portamprente speciale : • bimaxilare totale : se amprenteaza sup. TELEDINE. DETAX.cu gura inchisa . policarbonate. nervuri . R. iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR. –VAN R.S WHITE./inf.R. cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) . cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H. 2) material plastic : mai usor de manipulat .S. 10 linguri (1-4) . ALGILOCK DEVIN –lingura ortomorfa. inele metalice (inel de cupru).D. polistiren rasini acrilice autopolimerizabile . Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice . MIRATRAY.. aluminiu+rasini epoxi . lingura de suport metalic . KETTENBACH (amprentare in ocluzie) .• individuale materiale termoplastice : placa de baza. amprente preliminare. rasini compozite .

avantaj-strat 2-3 mm . SPECTRAY-50 placi-fotopolim. mai mare ca cele standard . nedeformabile. campurile protetice maxilarenecesita armare. ERKORIT (ERKODENT). Placi 3-4 mm (stare prereactica) . mase termoplastice (placa de baza. SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri –termoformare. ergonomica. bazei sabloanelor de ocluzie. Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate .D. Pret de cost crescut. (DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta.A. ERKOPRESS. TRAY-DENT (TELEDENT). rigide. polistiren) .Linguri individuale : precizie crescuta .C. usor de prelucrat .S. CITOTRAY (BAYER). Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) . Tehnica moderna. Lampi cuptor: TRIAD II. TRIAD-TRAY (DENTSPLY). Confectionarea lingurilor.D. Inelul metalic. In cuptor special-flux halogen . ERKOPLAST R. se tractioneaza cu usurinta . in confectionarea gutierelor. cele mai utilizate R. . uniform distribuit Materiale : R. Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma.

sa nu se dilate . sa nu se contracte (in limitele ISO) . sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala . Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide. Pret de cost rezonabil. . Nu efecte secundare locale . Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante . -semirigide. Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica. -elastice.2) 3) 4) 5) 6) 7) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic . **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru. Dupa Falk : rigide plastice . Proprietati secundare : Nu efect toxic . Compatibile cu materialele pentru modele. Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala . argint. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente.

Prêt de cost scazut . ermetice.p. Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne. d) Elastice ireversibile : alginate.elastice. ZOE. plasticitate foarte bune. netoxic. depozitare in cutii metalice.Compound Bucoplastice . Denumiri comerciale : . c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). Mat. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) : siliconi polisufuri de aditie si Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator . Cerurile. Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului . Neiritant . Proprietati : • • • • Fidelitate. rasini acrilice simple. Timpul de priza modificabil. Gutaperca. Stents. elastomeri de sinteza condensare polieteri. ireversibile :gips. Dupa Ieremia : vezi L. Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile . Pulbere calcinata de culoare alba .

Dozare : • Extemporanee : 100gP/50mlapa.• • • • • Clasificare: Gipsul de Paris . • • • Compozitie : ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) α hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur . Substante aromatizante .modele β hemihidrate=gipsuri preliminare) • Clasa II-gips pentru modele preliminare. Preparare : • Manual 1 minut . Borax 1% ce scade dilatarea de priza. • Industriala in cazul sistemului predozat. Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster . Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea. eozina . ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . G77 Odoncia • Clasa I. 5% sulfat de cupru . 10% aditivi Acceleratori de priza . Atentie !!! !Nu amprentare • • • • • • • 90% alabastru . NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu . moi(amprente. saci ermeticm inchisi. . β hemihidrat de sulfat de calciu (β CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) . cutii Snow White (Kerr). Coloranti : albastru de metilen. Bucoffox.gips pentru amprentare. sulfat de potasiu. se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente.

apa dizolva particulele din pulbere . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida . amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. pastele ZOE –amprenta finala . elastomerii. rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa . • • • • • Manipulare dificila. Indepartare foarte dificila de pe campul protetic. RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. Imbatranire in timp. materialul este spalat de saliva. cu fracturarea amprentei . priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza). metoda cea indicata. Fenomene fizice : Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC . 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile. Ambalare(tehnologia protezei totale). casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare .1-0. • • • Dezavantaje: Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) . fara incluziuni de aer. manevrare dificila. Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor. Dilatarea de priza :0.3% functie de :P/L . . Dezavantaje: • • • coeficientul de contractie 5%. Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile. 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa. 1) Are loc o hidrolizare. tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate . Se contraindica campurile mandibulare .• Reactia de priza : Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare. . Volum mare in cavitatea bucala. • Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. efectul iritant local.

PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. Forma de prezentare : sistem P/P. Pasta bruna : colofoniu 20p . reconstituiri corono-radiculare. Clasa II. DURACRYL . S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului. Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE. granulatie foarte fina). apa1p. de culori diferite .in tuburi metalice. Eugenol 6p. lanolina 9p .pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale.inchisa (maron. pret de cost crescut. Indicatii • • • Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. totala. dispozitive coronare de substitutie. ocru). ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac. alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . IMPRESSION PASTE . Compozitia chimica : Pasta alba.ZnO bruna. Sunt : Clasa I – pentru amprentare. Pasta ZOE contine : .eugenol. Denumiri comerciale : REPIN . Pasta alba : oxid de zinc 27p . LURALITE. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata). coroane partiale. mustar. ca baza protezei . Portamprente individuale . Reparatii-proteza partiala. KELLY’S PASTE . CERO-PLUS (nu contine eugenol) .P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare.• Sunt scoase din uz. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista.(PMMA) . Initial au fost folosite ca ciment chirurgical.

aplicare in linguri individuale. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. masa de umplutura (talc. guma arabica16% . ulei mineral 16% . .• Pasta alba : oxid de zinc 80% . • • Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta. Uleiurile neutralizeaza eugenolul. ulei de masline16% . caustic. cu spatula metalica. Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. Fidelitate ideale 0. clorura de magneziu1%. Acceleratori de priza: • • • Apa Clorura de magneziu . ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . acetat de zinc 19% . Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O.1%. se prepara curent prin tehnica spatularii. • • • • Plasticitate . usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . cresc plasticitatea. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. Stabilitate dimensionala buna .01 mm. spatulare 5-10secunde. Local nu au efect toxic. Rolul elementelor componente : • Eugenolul este iritant. modificari dupa priza 0. Acetatul de zinc. Inhibitori ai prizei : • Proprietati : Glicerina (prelungeste timpul de priza). • Pasta bruna : eugenol56% . scade timpul de priza. iritant . ulei de in 6% . caolin) – scade fluajul. consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic.

Sabati. poate fi modificat . Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) .tehnologia protezei scheletate . Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) . Rezistenta mecanica. nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate • • • • • • Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). Indepartare urme pasta :neofalina . Stabilizarea sabloanelor. Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. Kerr. maini. si in compozitia materialeor bucoplastice.• • • Indicatii ZOE : Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) . Stents. Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels. materiale bucoplastice . Cimentari provizorii(coroane. Recomandari practice : • • • • Vaselinare tegumente . gutaperca intra in compozitie Ceara. ceara. la caldura ele devin plastice. Dezinfectie (hipoclorit 1-2%) CURS 7 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . Manusi asistenta . punti). plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) . Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) . duritate bune . Nu se toarna imediat modelul. Timpul de lucru suficient . Aderente de portamprente. tegumente . MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi). Batoane(20-50bucati) . Avantaje : • • • • • Fluiditatea. Inregistrarea relatiei de ocluzie. gutaperca = material de amprenta : macheta. gutaperca.

Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) . palmitic. coloranti. . Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. Proprietati : • • Rigide la temperatura mediului . gri. proprietatile mecanice. Kerr verde :50-51ºC. ex:Reprodent (contine cupru). Stearina 2% ( confera luciu) . scad aderenta. Plasticitate mica .Maron. Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . Exact Compound. Acestea confera plasticitate. Denumiri comerciale : Stents . Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . Ceroform . Aromatizanti. mai mult de 70ºC se ard elementele componente. Strict extemporaneum . Xantigen . Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC . Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric. Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala . amprenta cu inel . Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. Formula Stents • • • • • • Dozare/Preparare : Copal 28% . rasini. Coloranti. Coloranti. masa de umplutura.inchidere marginala . oleic ce confera fluiditate . pentru a impiedica socul termic. verde cu intervale de plastifiere diferita. Masa de umplutura: talc:5-9%.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . Compozitie : • Amestec de ceruri. Rasinile naturale : copal. Kauri (40%). • • • • • 20-22% acid stearic.

Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . parafina . Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala). Ex-3N Gold. Coloranti. Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. Compozitie: • • • • Ceruri. Rasini naturale. Plastifiere la temperatura indicata . iritant. au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . . MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . tuburi metalice. Amprenta antagonistilor (rar) . • • • Recomandari practice : Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . • • • • • Amprenta clasica cu inel de cupru .testele Herbst . Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului. Nu au efect toxic. Dupa racire se contracta 2-3%. se prepara usor. Denumiri comerciale : Dentiplast . Pentru obtinerea lingurilor individuale .• • • Indicatii : Fidelitate medie . Adheseal . Rasini sintetice . Rezinoplast. ceara de albine . colofoniu /Shellack. Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) .

in cuburi de ghiata. HIDROCAST . contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. Redevin rigide sub actiunea apei (racire) . Ulei de parafina 7. Turnare rapida a modelului. se dozeaza extemporaneum . Ceara de albine 5. FITT . Recomandari practice : • • • Racire intensa . Shellack5g. Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii .Rezinoplastul: Colofoniu 82g. .Amprenta poate fi corectata. pentru vindecarea anatomo.5g. Se aplica materialul in proteza . ele grabesc vindecarea osoasa. Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin). histofiziologica a campului protetic.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. fluajul are valori mari . Inserare amprenta cu presiuni blande . Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic . Indicatii : • • • Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare) Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy . Dezinsertia /transportul cu mare atentie. MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple . Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL . Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . ideal 34-38ºC.nelimitat in cavitatea bucala . Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor . se evita amprentarea supraextinsa. Proprietati : • • • Excelente-plasticitate.5g.

Compozitie : Pulberea : copolimer al M.IVOSEAL. Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor. P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. dupa 1 ora scade . Elastomeri de sinteza : Siliconi .rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% . Fidele . ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . Polieteri. • • • • • Netoxic .rebazare . Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . COE-CONFORT. Indicatii : • • • • Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime. Ireversibili . Fidelitate foarte buna 25µ . Bratu . .N. Amprenta functionala (metoda indirecta ). Proprietati : • • • • Conditii de lucru : Stabilitate buna . Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . Tiocoli . Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . alcool etilic. Lichidul : amestec de ester acid carboxilic . Rebazare temporara. Stabile chimic .

5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile). argila. Compozitia chimica: • Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil.R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel). Borax 0. silice. Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. mentol. Dimensiunea particulelor este micronica. Rol inhibitor al prizei gipsului. Alte formule in care apa 75-81%. tuburi. in general aceste materiale sunt fidele. • Apa 75-80% Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . AGARLOID(Van R). Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui .Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . Lichefierea are loc la 70-100ºC. Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid. ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . seringi. Gelificarea la 30-50ºC .pamant de diatomee. HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.5% . timol. .2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1.extrasa din agele rosii. Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . Forma de prezentare : Chitoasa in cutii. Apa 83-85. batoane. SURGIDENT (Lactona). Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. talc.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol).

(linguri. bai modulare. gipsuri extradure. sunt superioare alginatelor . Risc de soc termic. mixere) .65-0. Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere. Fidelitate :reproduc detalii micronice . Dezinsertia dupa o racire lenta. si dupa racire :0. CURS 8 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional. Baia nr. puntii (ca material de amprentare. Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . Predozat : livrat in tub/seringa :exact. superdure).Dozare/Preparare : • • Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) . Turnarea modelului (gipsuri dure. Stabilitate mica (pierd apa).1: la 100ºC se plastifiaza. Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale . in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.55 . portamprente. Baia nr.7% .3 : asteptare (in lingura speciala). . durere. se deshidrateaza :SINEREZA . sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent). inferior elastomerilor. coroane . Aplicare cu presiuni blande . • • Indicatii : Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0.Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. coroanelor.:IMPRESEPT (Espe). punti (moderne) Dezavantaje : • • • • • Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . sistem de racire. duplicarea modelului de lucru . Electie :proteza scheletata . Amprenta in edentatia partiala . Baia nr.2 :la 63-70ºC depozitare . disconfort. Proprietati : • • Pierd apa . Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie. • • • Tehnologia incrustatiei. cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) . Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare.

• • pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile. de studiu. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont). disociatie mare 20*10-5 .R.posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4). clasa B . Forma de prezentare: -pulbere/lichid. cutii metalice. edentatia totala). dupa utilizare: • • • clasa A . extras din alge marine brune . plastic si cilindru gradat. . dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat.rapide. Jeltratrec (Caulck SUA).amprentare inlay + coroane.I. Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H. Ortoprint (Zermack). clasa C . potasiu. . lichidul : apa/ apa distilata. Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): • • clasa I .normale. Forma de livrare: pulbere in pungi. -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu. plastic ermetic inchise.amprenta anatomica.-Derivati ai acidului alginic. clasa II .amprente preliminare (edentatia partiala. Alginoplast (Bayer).

Algodent (Rom). corectori. confera rezistenta materialului si rigiditate . aditivi: Ypeen (Spofa). aromatizanti. Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii.scade aderenta si scade fluajul. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciu→alginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: • • • • • • sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului.R. fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza.R.prezinta instabilitate chimica si dimensionala. fluorura de sodiu:0.Palgat (Espe). Hidrogum. indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat. H. fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H. carbonat de calciu. sulfat de calciu:10-12%.agent de gelificare.Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa.5-2%. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata). masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa. glicoli. silicati.silico-florura de sodiu.de model facilitand demularea. indicatori de priza. fosfatul trisodic.I. Reprezinta principalele reactante masa inerta (de umplutura):74-78% (talc.I. Zelgan 2000 (Detrey). Dozare/Preparare: . pamant diatomeic) pentru cresterea volumului. alginat de potasiu 10-12%.

plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive. pot amprenta toata gama de campuri protetice . Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline . absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) . -Mecanica.Dozare : • • extemporanee. predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa.1 minut. Preparare: -Manuala. leucoplast). Timpul de priza 4 minute.8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) . rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili. Proprietatile materialelor elastice alginice: • • • • • • au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare. grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic . pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza.3.30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri. -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri. mandibula 1.5 linguri. stabilitate dimensionala mica . se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II.47. alginate clasa I .

dezinsertia: dupa pierderea succiunii. cantitatea de fosfat trisodic. flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. Recomandari practice: • • • • • • • • respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant. conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare . 4 minute . igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) .• • • rezistenta la rupere:350-600g/cm 2. amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili . Indicatii: • • • • • • amprente anatomice pentru modele documentare. pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei.SUA). . amprente pentru antagonisti. amprente in ortodontie. este influentat de timpul de gelificare . amprente functionale (numai proteza partial acrilica). aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior .temperatura apei. timpul si tehnica de spatulare. timpul de priza 2-3 minute-clasa I.. aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm.clasa II. presiune scazuta la aplicare. amprente preliminare pentru edentatul partial si total. tehnica de spatulare. dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile.

se toarna modelul din gipsuri dure.I. Avantaje: • • • • simplifica tehnologia de amprentare clasica. . in 15 minute. evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H. se dezinfecteaza . turnare model imediat. R. comoda . se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta . cu H. fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza . se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna. tehnica rapida. demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa . indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay. coroane.• • • conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente.R.R. se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare .I. si H. punti) . timpul de priza 4 minute. Tehnica de lucru: Preparare agar –agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1. se igienizeaza .mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire).R. extradure. AMPRENTA COMBINATA H. agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard. se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute.

medie. Clasificarea elastomerilor: • • • polisulfurici(tiocauciucuri). polieterici. fidelitate. siliconici. Clasificarea ADA si ISO: • • • • 1.I) sau tuburi metalice (gen II). elasticitate. cu vascozitate medie (clasa III). . Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice. Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. frecvent culoarea este alba. manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. cu vascozitate mare heavy-body (clasa II). ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). chituri (clasa I). Actuala). pasta-pasta (gen. cu vascozitate mica (clasa IV). ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice . fluida .• gipsul de model este compatibil cu agar-agarul. stabilitate dimensionla excelenta. cu consistente diferite :mare. ireversibile ca si comportament fizic. Catalizatorul este un peroxid al plumbului.

dezinfectie.datorita vascozitatii crescute . oleic (inhiba mirosul de sulf) . plastifiant.timpul de lucru 7 minute. peroxidul de plumb 78% (initiator).8% (plastifiant).pasta/accelerator = 1/1 .5%. Acceleratoi: • • Aditivi : • • • ulei mineral16. Predozat (mai rar). hiperoxid de mangan . 2. Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15. Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79. Neo-Flex (Surgident). Dozare/Preparare: 1. -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala. Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala . -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei.4% cu rol de liant. igienizare.Unilastic (Kerr).7%. coloranti (dioxid de titan) . alte substante 2% : acid stearic. sulful 3. -dezinsertie.legarea terminala a lanturilor polimerice . .

La 24 ore este de 0. nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa . amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers). intrerupere. Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid. Proprietati: • • • • insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse. produsul se mentine in loc uscat. Indicatii: • • • amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. aplicarea de adeziv pe portamprente. mai putin ca polieterii. ELASTOMERII SILICONICI . vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. 2. Reactia este exoterma (3-4ºC) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. punti.25% in prima ora!!!!!. Recomandari practice: • • • • turnarea modelului in prima ora. in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0.35% (light) si 0. amprente pentru incrustatii.9% (chit). sa se respecte proportia elementelor componente. coroane. nu se imbiba cu apa). prepararea. au un miros dezagreabil. La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0. Local: • • • nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie).Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb ⇒ vulcanizare cu etapele de initiere. amprentarea.05%). propagare. mai putin ca siliconii de condensare.

Silaplast (Detax). mirosul neplacut. fluida. patare haine. Elastomerii siliconi de condensare . protectie). Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer). Zafo (Ketenbach). medie. Sicaform. Siliconi de : condensare aditie. Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer). Coltex fine Silasoft. Coltex M (Coltene) Lastic 55. pasta-pasta . timpul de priza crescut.au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa. Sta Seal (Detax). Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid .

oxid de crom. octoat de staniu. medie frecvent semifluizi. masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii. Reactia de priza: octoat de staniu ⇒ cauciuc siliconic + produsi (al polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil secundari cool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie. Intre gruparile HO. rigiditate. Catalizatorul.si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili. !!!!!Grad de redare foarte exact.alcool) ce determina modificari dimensionale. acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan Forma de prezentare: pasta-pasta. consistente: chitoasa . bioxidul de titan le confera vascozitate.Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. Coloranti : silicea . suspensie de ortosilicat de etil. semifluizi 75% pentru cei chitosi. CURS 9 MATERIALE DE AMPRENTARE ⇒ silicon de aditie .

. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat. Proprietati: • • geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH). se aplica in seringa. energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid.SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Reprosil (De Trey). Permagum (Espe). President (Coltene). Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. au vascozitate crescuta. se realizeaza orificii in masa siliconului chitos.Japan). Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. Provil. Tehnica spatularii: miscari circulare. Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta. injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. Imprint (3M). placute.

primul model este cel mai bun. amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi). sunt contraindicati la cei alergici. nu au efect toxic local. coroane partiale: siliconi de aditie. tiocauciucuri.05% deci sunt cei mai fideli. Nu siliconi de condensare. timpul de lucru 6-8 minute. siliconii de aditie la 24 ore . polieteri. modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. timpul de priza 3-5 minute . flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare. contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii. rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri. siliconii de condensare (gen.0. Indicatii: • • • tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard. elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model. . tehnologia de precizie:inlay. daca se toarna mai multe modele .• • • • • • • • • • stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza).!!!!!!!!! Recomandari practice: • • • se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale.

semifluida (fluida). se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie.automixing. Permadyn . Forma de prezentare: pasta-lichid –medie. unghiuri).inregistrari ocluzale. Schmidt (1969) –Espe. consistenta :chitoasa medie. casete. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale.medie. Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie. Plastifiant. Polygel .• • • se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare). Masa inerta (silicea) . Denumiri comerciale: Impregum . Ramitec . . Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata). precizie). Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri. POLIETERII W. coloranti in functie de consistenta. pasta-pasta .medium + light. inalta. se contraindica conservarea in mediu umed..

nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor. inserare. dinamica de lucru foarte rapida : preparare. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol). valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie. timpul de priza:5-6 minute. grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor. flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. fenomenul de imbibitie. Recomandari practice: sunt materiale hidrofile. aplicare. efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona). stabilitatea dimensionala buna.In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. Dozarea/Prepararea: • • • • • timpul de spatulare:35-55 secunde. necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. rigiditate mare. Proprietati: • • • • • • • • • Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile . . vascozitate mai mare.

dezinsertie : faza I lent. conditionare camp protetic (bont). 4. fibra optica : diametru 8-10mm. turnare model la 1 ora. portamprenta individuala. dezinfectie (glutaraldehida. inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare . un singur ax . conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii. faza a-II-a energic. sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid. H.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice . Avantaje: . inserare pe campul protetic a portamprentei. fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior. conditionarea amprentei primare. aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta. dozarea. glutarfenol.C. hepatic. se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. control amprenta. • • • • MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R.V. nu se conserva in mediu umed. timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice. 6. 2. aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia..C.D.D. Tehnica de lucru: 1. portamprenta individuala transparenta. hemostaza). 3.I. prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant. 5. aplicare pasta fluida pe bont . timp de lucru nelimitat. fotoinitiatori ~ R. clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic. crearea de santuri de fuga a siliconului fluid.• • • • • • pregatirea campului protetic (conditionare: uscare. dezinsertie.

Duplicat: mase de ambalat. sintetic.pret de cost scazut. Caracteristici: 1. proprietati mecanice de suprafata . redarea detaliilor de ardin micronic. De studiu. Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta. Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor). De lucru: ghips dur.compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. 2. Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing). fidelitate maxima. 3. 2. exactitate dimensionala. ghips normal. Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7. superdur.10H2O) 3. Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic- .Plasticitate si timp de lucru nelimitate . Polimerizare neuniforma.preparare.. manipulare usoare. Preliminar. rezistenta la abraziune mare Secundar: 1. Tipuri: • • • • • Anatomic. Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare. Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia.

-mase compozite. Clasa III: ghips dur (Moldano). -dupa tehnologia de realizare- 1. -mase de ambalat. -pulverizare. -mase compozite. ghips de model (normal). -metale eletrodepuse. 2) metalice: -amalgame. 2. metale depuse: -galvanizare. -metale pulverizabile. Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala.I. . 3. turnate in amprente: -ghips. -cimenturi. -mase ceramice. Clasificare gipsuri : • dupa D.1) nemetalice: -gipsuri. -metale usor fuzibile. indesare: -amalgame.N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. Clasa III: ghips dur (Moldano). • dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. ghips de model(normal). Clasa IV: ghips superdur. -cimenturi.

Particulele sunt filamentoase. cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza. Indicatii : • • • • Modele anatomice. Pret de cost rezonabil. Dozare : recvent metoda extemporanee . Proprietati: • • Plasticitate.Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0. Dezavantaje : • • • • • • • • Dupa priza rezulta o structura poroasa . Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g.β hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale.2-0. Valorile dilatarii :0.3-0. Fixarea modelelor in articulatoare. mai rar sistemul predozat . de studiu. MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor. Socluri . dintii antagonisti . Proprietati mecanice precare . aciforme. Modele lucru protetice pebntru reparatii . preliminare. Obtinerea: Ardere uscata: 110-120ºC. Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare . Timpul de priza :5-30 minute .4 %).in 1000ml H2O la 20ºC . 100gP/40-50cm 3apa. Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). fidelitate bune. GIPSURILE NORMALE clasa II . SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU.4% .

GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . Pulberi de culori diferite. clorura de calciu(30%). proteze partiale. absorbtia apei intre particule este mult mai mica. socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV). GIPSURILE DURE • • • • α Hemihidrate .) .5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare. absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . aparate ortodontice. compensatori de contractie) . DURALITE (Degusa). dinti antagonisti. Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. α hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. . Respectarea proportiei P/L . Se contraindica turnarea modelelor de lucru. Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor). Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1. sine parodontale. Se contraindica acceleratori de priza. Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane. Proprietati: • • • • Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale.Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala. MOLDANO (BAYER). punti dentare. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un α hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale. Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici. proteze totale. granulatie fina. Denumiri comerciale . rezultand un ghips friabil .1%) . BEGO DUR (Bego). Recomandari practice : • • • • Se contraindica adausul de acceleatori de priza .

coroane partiale.01%. -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. coroane supraecuatoriale.apa sau 5P/3L in bol de cauciuc . ale bonturilor. raman intacte marginile preparatiei. timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala . metalo-ceramica. care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric . fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0. Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV – dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol.C).(Kerr) . incovoiere. -Valoarea dilatarii mica =0. MOLDAROCK (Bayer) . 2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde.clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri. FUJI ROCK(G. tehnologia metalo-compozita.P/2vol.4% . Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii. Produse comerciale : VEL MIX . EPI (De Trey) . GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) 2) din dihidrat de sulfat de calciu. Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal). Proprietati mecanice: .Rezistenta la rupere. -Atinse la 24 ore. obtinandu-se particule foarte fine.3-0. abraziune este foarte mare . rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare .

Modul de elasticitate favorabil . limitate in tehnologia modelului de lucru . Puritate maxima. Forma de prezentare : Pasta/L . dilatarea :0. Proprietati: • • • • • • • • sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure. Modele de lucru cu bont mobil.Absorbtia apei mai mare .S. Duritate scazuta . Materialele viitorului . CURS 10 RASINI COMPOZITE Caracteristici : • • • • • • Materiale moderne.S. modele pentru Co-Cr si Ni-Cr. HIGH-TECH. Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru . Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure .4% similara cu cea a gipsurilor normale .nu sunt expuse fracturilor . tehnologii moderne ACUTRACK (D. Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare . Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare. Indicatii idem gipsuri superdure .2-0. Crescuta de lucru (peste 100ºC) . Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R.05%. . II. Rezistente la temp. P/P . Proprietati : • • • asemanatoare celor super dure . Coeficient de contractie 0.A.) arcada ZEISER I. ce au coeficienti de contractie mari.

DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice). dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii. Folosite initial. 7 minute.A. CIMENTURI DENTARE Au fost folosite .. 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed .se aplica.• • • Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare . Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri. se omogenizeaza 10-30 secunde . Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant . Timpul de priza = 3 ore . Dezinfectie . MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat . CSF.S. Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial). ) Se mai folosesc pentru modele didactice . Indicatii : • • Modele sectionate (cu bont mobil) .adera de amprenta . Priza primara =3 ore . Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120ºC. Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan. BLUE STAR(Girbach Dent) .: Valoare istorica. Modele sectionate unidentare. insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm . Tehnica de lucru : • • • • • • Igienizare . Dificultati in fularea in amprenta R. Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) . .

+H. suport rigid) .5-1mm in toate detaliile amprentei.Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate. Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. pentru zona PM-M (s-au folosit). AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag . +mat. Bi. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta). Sn. punti din elemente unite.R. MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic.se contraindica H. intervalul de topire:96-102º C . Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza. 3. Ex : Temperatura de lichefiere:180º C . Tehnica de lucru : . nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) . Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0. punti metalo-compozite . ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb.R. turnarea placilor protetice. dificultati tehnice (amprenta unitara.I. AMALGAMELE (CU. aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure. Zn. caracter istoric . Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent.intervalul de topire :110-120ºC . Sunt fragile. model de lucru (patricea ) la coroana stantata . solidificarea 140º C. punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile). 1. Pb) . 2. termoplastice. punti colate . Zn) . SPENTZ (FeS.

Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure. .5 mm . 2. la catod. compozitie simpla .5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . 4.8-6 V si 6-10mA . polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : • • • Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza . 3. Electrodepunerea 10-12 ore . gipsuri superdure. consecutiv solidificarii metalului. Instrumentar : • • • • • • Baie galvanica din material plastic/sticla . Stabilitate volumetrica buna. pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. 4. ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model. se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice. incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) . Usor toxice . cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) .METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): • procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru . mai putin decat solutiile electrolitice. lichefierea aliajului (Bi+Zn) . Grosimea stratului 0. solutia electrolitica este pura. Stratul electrodepus . Ag). Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips.1. cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru . Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic. stabila. Avantaje: Metoda simpla.se aplica amprenta . Fidelitate. 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni. ghips dur). Cu. in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala. buna conducatoare electrica. uscare. Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus .1-1. conditionarea amprentei : igienizare. dezinfectare. duritate bune.

Avantaje : • • Fidelitate crescuta . Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate . intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini.• • se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . Formula Derman • • • Sulfat de cupru 156g . examinare amprenta electrodepusa. legarea amprentei la electrodul negativ al baii . Indicatii : Inlay. tehnologia metalo-ceramica.Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag. Acid sulfuric 42g . Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore). Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore). amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . Stabilitate volumetrica. electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . metalocompozita. conectare la tensiune si intensitate scazuta. rasini) . se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. se toarna materialul de completare 2) 3) 4) 5) 6) 7) Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V. Cu) . daca e corecta electrodepunerea. Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. coroane partiale. gipsuri). Apa distilata 600ml. control. coroane ecuatoriale. .

Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire . proprietati piesei protetice exacte Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. rezulta un amestec omogen.2-0. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) . cu utilizari restranse. sa nu se combine cu materialele pentru modele usor) . are culoare bruna. animale. minerale. CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : • • • • Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont .3%. MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. nu exista riscul de fisurare. • • (pentru esentiale obtinerea a se indeparta pentru Stabilitatea fizico-chimica . Compozitie : 1. 2. Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala .• • Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite . Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC. Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. Sa nu aiba efect toxic local . Dupa racire sa prezinte o faza rigida. nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model . Intervalul de topire :60ºC. Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. vegetale) obtinute prin topire/racire . Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) . Ceruri animale : cu utilizari restranse • • • • La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . Contractie 0.

este prezenta in compozitia cerurilor tari. plasticitatea amestecului . Are culoare verde-cenusie . Intervalul de topire :47-71ºC . Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. casanta . purificare Galbena Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. cerezina (incolora) • • Se obtine din distilarea titeiului brut . • • • • • • Cerezina : Se obtine din depozitul de titei . CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. Rigida . duritatea . cerezina. Ceara Montana : • Se obtine din lignit. CERURI SINTETICE Au utilizari limitate . Ceara Carnauba : • • • • Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor . Se obtine prin distilarea titeiului . are culoare bruna.Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. ozecherita. Este dura. Casanta . Ceara Candelila • • Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC . Parafina : • • • • Ozecherita : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . • Intervalul de topire :6-90ºC. Intervalul de topire :60º C .

1.= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci. galbena. DAMMAR SACAZ .=100-150ºC) Ceruri parafinice 2. Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu 43ºC .Ceruri polioxietenice(I.Ceruri polietenice . Adera . Dura. SANDARACK.T.1. pentru a conferi CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari . Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.(I.17/lat. laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. COLOFONIUL : • • • • Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei .T. Intervalul de topire=300ºC.Ceara pentru macheta protezei acrilice • • roz. se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece). Compozitie : . plante.8 . In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) I.T = rezistenta. COPALUL : • • • • Se obtine din fosile . Dura. casanta .

Coloranti • Modelare macheta coroanei. Tare/moale. Batoane pentru model corpuri de punte. Sa nu se combine/coloreze model/tipar. Terebentina 15p(plastifiant) . . Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi . • Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) . Compozitie : • • • • Indicatii : Ceara de albine 55p . Carnauba Ceara Carnauba 25p . Indiguire. Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Are Ceara de Albine 75p . Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali . Parafina 33p . Cinabru 5p(colorant) Proprietati : • • • • Indicatii : Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala . 2.Ceara tare : Ceara de albine 50p . cresc valorile contractiei. Ceara Ivoire • • Pentru coroane acrilice . 3. macheta puntii din elemente unite. Confectionarea bordurilor de ocluzie. Oleum susan 5p(dizolvare) . Alb-galben. Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . • • • • • Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . tipica dentinei . Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . Ceara Carnauba 10p . cofrare. corpului de punte.

conectori. Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. Ceara Damar 10p . Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte . Rasini fotopolimerizabile . Macheta coroanei acrilice. Compozitie : • • • • • • Ceara de albine10p . crosete. MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : • • • Rasini acrilice simple .• Indicatii : Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii. 4. Cerezina 20p . Sub forma de batoane. Parafina 35p. Permit o excelenta individualizare a modelajului. Ceara Carnauba 10p . blocuri/placute. plase pentru sei. Mase plastice . racire. Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi. Ceara Carnauba 30p . Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete. plasate in tipare. dura datorita elementelor componente. Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . sisteme retentive) Aderenta. Ceara topita se introduce in seringa. Parafina 30p . nedeformabila. Compozitie: • • • Ceara de albine 55p. conectori.

cape de protectie. conectori. macheta coroanelor. Confera scaderea contractiei.Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza. pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta . PALDISCK LG. Nu dau reziduuri dupa ardere . Precizie mare in modelaj . Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : diferita. Caracteristici : • • • • • • • • • • Se contracta dupa polimerizare mai putin . metalo-ceramica. punte. Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung . tije pentru canale de turnare. sisteme retentive. Ard fara reziduuri . fluida. RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC. Livrare sistem monocomponent. Timp de intarire :1. Timp de manipulare nelimitat. Arderea fara spargerea tiparului .5 minute. Sunt transparente. Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise . punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant . macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren. puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita. 2 consistente:vascoasa/pastoasa. coroane provizorii. crosete. Ergonomice. Pot fi asociate cu ceruri.

cul. apoi K2. 2. Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER. radierea implantelor. Se ambaleaza prin metode uzuale. Cristale calcinabile .BREDENT. SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare.K1 rasina fluida – de precizie . Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. ASTAR . pozitionarea implantelor . Se prezinta sub forma de : • • Macroperle (macroretentii) : 0.2-0. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara. se realizeaza o modelare primara . K2 – vascoasa. obtinandu-se tiparul. Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. Microperle – IVOCLAR – 200-300µ . Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane). Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont. TRANSLUX). Se aplica rasina K1 .4 mm .5 minute (DENTACOLOR. 1. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1. Rosie. rezultand machete de mare precizie. LUSTROL – cul.

un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse

utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.

4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)

5.Plase

ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). CURS 11 MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul – negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii

P. acrilice

Mase de ambalat pentru:

Aliaje nobile

Aliaje inoxidabile

Lipit parti componente.

B. chimic (functie de liant)

Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati

Proprietati
• • • •
Plasticitatea – permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; Fidelitatea – reda cu exactitate toate detaliile machetei . Stabilitatea volumetrica – masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. Stabilitatea chimico-mecano-termica:

Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: • Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile;

10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate→ la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent) pt. eliminarea gazelor din tipar

• • • •

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.

Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
• • •
momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica.

Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;

3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
• •
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. Proportia lichid / pulbere lichid> ⇒Dilatarea higroscopica<

Pulbere cu ghips < ⇒Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant α hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) ⇒ Dilatare higroscopica >

KCl.-punti clasice. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (β hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: • • • • Verticala Orizontala. cu cristobalit > ⇒Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f. • • • • • • M. EXPANSIT au ca liant gipsul dur au in compozitie ghips dur Comp. fara val. lipirea elem.< rezistenta mecanica a M. refractara este CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) . SPEED pt. A. A. I. b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice Moderne ca liant cristobalit. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. comp. fine ⇒Dilatare higroscopica> Masa de umplutura – NaCl. SiCl ⇒Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) ⇒< Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea >⇒ > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa >⇒ Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare). Cu val. Mixta.

Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. Contractia va fi compensata de agentii de modificare. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului. II. Fenomene fizice: α CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0. Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl. Ag. 3. KCl. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS . Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1. Plasticitatea si fidelitatea foarte bune.1%. fara a depasi 750ºC. Acid Boric. Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica). contaminant pentru aliajul fluid). LiCl. 4. Pd. tiparului si nu dilatari. Agenti reducatori :pulberi C.3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. KSO4. La 400ºC si 700ºC au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale. incalzit la 100ºC valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii.Cu. Indicatii: Aliaje Au.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400ºC. . Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. 2. Liant .ghips dur 25-40% 3.Compozitia chimica 1. Proprietati : 1. Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului . Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat . Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic. Denumiri comerciale: . datorita granulatiei fine .creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termochimica a tiparului Coloranti.2-1.

..1% CERAMIGOLD-teh. 3. A.2-3. aliajele nobile pentru metalo-ceramica. Indicatii: 1. Auroceramica. P. aliajele inoxidabile (Ni-Cr).Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O 2.8-2. oxid de magneziu → NH4MgPO4+6H2O →H3PO4+ NH4OH →MgHPO4+ H2O Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina.VITADUR VIROPLUS P. fosfat de amoniu. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2. stelitele (Cr-Co SOFT). Componenta refractara (80%) cristobalit carborundum 2. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1.Dilatarea de priza = 3. Clasice P. Compozitia chimica : 1. universala .S. Masa de umplutura 4. oxid de crom. . ) VIDERIT VIDELIT OCELA Moderne BEGORAL Cor. Liantul 3. Wipla) Cor.Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+MgO Proprietati: 1. (pt. S. Au(Incr. oxid de zinc.Punti. 3. Coloranti Reactii chimice: 1. 2.. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile.. Ti AUROPLUS TANCOVEST THERMOVEST (KERR)= M. 2. oxid de magneziu.1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate.1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice.

MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite.!!!!!!!!!!! P/L . MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA . Componenta refractara: 2. Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM Compozitia chimica: 1. cristobalit. NU CONTIN GHIPS.solutii coloidale de SiO2/ . Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata.III. Rezistenta 1. ⇒ GEL deshidratare→ R.) 3. de etil 3. Saruri de Cu. solutie acida (HCl). Ti 4. Silicati de sodiu. Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. mecanica > (1400015000 C) Indicatii: exoterma ⇒ CIMENT. Acidul ortosilicic → Cuart/ cristobalit acid polisilicic (SOL COL. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. Coloranti. Silicatul de etil → HCl acid ortosilicic (SOL) 2. cuart Reactia chimica H2O 1.

baze proteze. Prepararea la vacuum-malaxor. Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza exercitiu ) :GAUDENT cupru (aliaje pentru nemetalice : simple(R. Ag-Pd . -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare. metalice :aliajele dentare : nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr nobile : baza Cr-Co .S) organice : rasini acrilice . Pd. Recomandari practice: • • • • • • Masa de ambalat – ermetic inchisa. Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare.NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii. obtinerea arcadelor artificiale. placarea componentei metalice. Clasificare : Materiale aur. Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv CURS 12 MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice.A.

Clasificarea aliajelor metalice : I. Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. Baza Pd . a) b) aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) . .(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) . a) b) c) d) II. Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida. ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne . Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente.anorganice : mixte : masele ceramice rasini compozite. Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele. Imprumuta proprietatile elementelor componente. Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) . Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. dar se segrega in cea solida. cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) . Punctul de topire este inferior celor 2 metale.

aliaje titan . coroana din 2 bucati .6-0.V. 1-1. Prelucrarea aliajelor: • la rece: laminare. maleabilitate.8-crosete. stantare (ambutisare).2-0. ciocanire.5-atele. 0. flexibilitate. topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate). au un coeficient specific de densitate =densitate specifica . incrustatii) . Forma de prezentare : 1) 2) 3) banda (0. intindere. rezistenta la abraziune. elasticitate . reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni . Proprietatile aliajelor dentare: • • • • • • • • la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg. IV. Aliaje nobile : • Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament. culoare majoritar alb-argintie (alb-gri). cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate. sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0. au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat . .3) : inele ortodontice. • • prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala). bune conducatoare de caldura si electricitate . Ga) . pastile 9cele mai folosite).III. INLAY GOLD • Clasa II – aliaje medii (coroane.2-ligaturi. duritate = 50-90H.

Pt. Iridiul : • creste rezistenta la coroziune. .5 Procentaj(%) 1-14% Argintul : • • argint de 960. singur nu poate fi utilizat (in stare pura). confera proprietati mecanice foarte bune. rezistenta mecanica. Iridiu. Cu. rigiditate. prelucrare usoara . Paladiul : • • • • inlocuieste platina . influenteaza punctul de topire. clorul. confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. se aliaza cu Ag.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice. culoarea . Pt. tenacitate.4 1-5% metal pretios . confera rezistenta . dupa turnare confera o structura cristalina aliajului . Clasa V. Punctul toipire Densitatea 10. principalul element de innobilare al aliajelor .5 1-14% Platina 1769 21. Clasa IV. procesul de fuzionare. in cavitatea bucala sunt neutre. dar nu nobil. Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful. punti totale.8 cupru 1082 8. culoarea si densitatea aliajului .(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica).4 10-13% Paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22.aliaje extradure (coroane . Platina: • • • rezistenta mecanica la coroziune.pentru metalo-ceramica : dure/extradure. rezistente la coroziune. influenteaza punctul de topire. punti). Aliajele nobile : componente : Aurul : • • • • • moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica). fluorul. modifica densitatea. oxigenul) Cuprul: • • • influenteaza culoarea. coroane substitutie)=aliaje platinate.aliaje dure (coroane.• • • Clasa III.

Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.Aurul pur =24 karate 2. Staniul = elemente de echilibraj. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare. Sistemul procentual : Aur pur % 100 91. Zincul=creste fluiditatea . Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. Karataj 24 22 20 18 16 14 3. oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil .5 0 0-3 3. se obtin turnaturi omogene. Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic.Zincul. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului.3 75 66.5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 . Aur-Ag . turnare) Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire. Structura cristalina : Aur-Cu .(Titlul aurului pur =1000).5-20 Cupru % 2-4.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0.6 83.6 58.5 Zinc % 0-0.5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14.5 8-20 4.5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : 1. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza.

b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºC. cu racire brusca . Pentru solidarizarea segmentelor de proteze. timp de 2-3 minute. cu racire brusca. Ag). silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice. restaurari fixe partiale (punti) – clasa III. superdure. restaurari indirecte : inlay. Heliu)=mediu de protectie. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat. acid boric. turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor. Ag-Pd : 855-900ºC. Turnarea aliajelor nobile Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon. tehnologia protezei partiale scheletate –clasa III (exceptional). notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent. cresterea ductilitatii) aliajele dure. (Pd. Indicatii : • • • • restaurari directe : obturatii de aur . in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare. Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750ºC. timp de 5 minute. Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. timp de 2-3 minute cu racire brusca. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. Ez : Nautilus : cadere si aspirare. ionomeri de sticla. Kripton. IV . totale (clasa I. . timp de 2-3 minute. coroane partiale. aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. Au-Ag-Pd.Cel mai indicat de ADA . Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. clasa II) . Ex : Au-Pt-Pd.

Contractia 1. 2. Herador. indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Aliaje nobile cu procent crescut de aur Denumiri comerciale : Degudent. Argint. Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . staniu. Scumpe. Limita de curgere sa fie inalta. Rezistenta la coroziune.grosimi mai mari. Caracteristici : • • • • • • • Nu contin cupru . prelucrare. Pd+Ag cresc proprietatile mecanice. timp de 15-30 minute. Platina : 5-11% . Rezistenta la temperatura de ardere . argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) Au modul de elasticitate mic. proprietati mecanice superioare. la tractiune bune . Confort mic. .5% . Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal . daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . cu racire lenta. ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : • • • • • • Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice . se deformeaza in timpul arderii . Densitate crescuta. • • • Aur : 78-85. Clase : 1. Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine .6% . Aur :54% . Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice.c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435ºC. Sa permita adeziunea maselor ceramice .

rezistenta la coroziune . pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica. cost scazut . staniu. prêt de cost scazut. Nu contin argint. 4. zinc. modul de elasticitate crescut . Caracteristici : • • • • • • similare. rezistenta crescuta la ardere. modul de elasticitate crescut . Paladiu :40%. prelucrare asemanatoare . Aliaje nobile Au. la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) . . Cupru :15% . nu se deformeaza la ceramizare . Caracteristici : • • • • • rezistenta crescuta la coroziune . dar superioare din punct de vedere mecanic.Pd : Aur :50% . Argint : 18%. necesita bondinguri prêt de cost scazut . Ag :38% . Elemente de echilibrare : indiu. Elemente de echilibrare. 5. Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3. Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% . Caracteristici : • • • • similare Au-Pd-Ag .Paladiu :35% .

. fizico-chimce bune . fluoruri (pulberi. Zn (765-800ºC) . acid boric. LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile. Cu. Cd. Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire. OPTION Caracteristici : • • • • proprietati mecanice. carbonat de potasiu. Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. Decaparea se realizeaza cu borax. nu se deformeaza . Zn. Caracteristici: • • • • • • Compozitie asemanatoare aliajului. Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . Sn. Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta. topire in creuzete ceramice (nu grafit). curg mai greu in tipar datorita paladiului . Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. Denumiri comerciale . Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. decapare). Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. cu. Sn. Contin :Ag. lichizi. Indicatii : Lucrari mici. Contin :Ag. Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). baza Pd. Antidecapanti : solutie grafitica. Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . paste).Galiu :5-10%. Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd.

inelul coroanei din 2 bucati. Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur . coroane partiale.CURS 13 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur. Banda/sarma =LOT (Ag. 1.5 grame .40 mm (inele ortodontice. Pt. Forma de prezentare : • • • Banda laminata :0. indiu-metalo-ceramica) . Placute 7/7. Compozitia: Clasice: . Cu.5-3. Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale. Paladin (Metalor). incrustatii) . Bondon IV (Degussa) Degupal +cupru. Sn. Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza .10/10 .30-0. • Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica (Degussa) mai contin si paladiu Back-On. Caracteristici : • • • • Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur . • Baza paladiu : Castadur (Pd. inelul coroanei turnate) . aur. Zn) Produse comerciale: • Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa). Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur.

paladiu :20% .topire :1100ºC . Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) .8% . incrustatii in incrustatii.Argint :30%. cupru :11. Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice : • Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2.5-3 mm) . Proprietati : • • • • • • • • • • Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur.• • • • • Argint 65%. incrustatii. Sensibile in etapa de topire. Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului . Paladiu:25% Aur :2-15% . abraziune) Moderne : • • • • Realor : Degupal : Bondon : aur :20% . duritatea le indica in tehnologia puntilor . Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale.argint :39% paladiu :76. Se contraindica piese de inalta precizie. Modulul de elasticitate. fosfati .7% .5% . Cupru :7-9% . Poson : Paladiu :57. incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) . Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC . Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati. Indicatii : • • Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice . turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3. unele superioare aliajelor Aur-paladiu .6%. structura cristalina (rezistenta la indoire. rezultand piese mai confortabile decat Aur-platina . paladiu :79. ALIAJELE NENOBILE Baza : A) B) Ni-Cr Cr-Co . De necesitate coroane partiale. Platina :1-2% cu rol de a ameliora proprietatile mecanice. Tehnologia metalo-ceramica . • • • Preincalzire. Proprietatile mecanice bune . Cupru :5% . asemanatoare celor Aur-platina .

• Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala .30-0.40mm .40mm . carbon. Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan. modulul de elasticitate. siliciu.30-0. usor prelucrabil . mangan. cobalt.5% . 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. Alte elemente : beriliu. rezistenta la rupere. titan. • • Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier γ (wipla) Compozitie : • Feγ +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) . element de innobilare fizicio-chimic .20-0. Microbond .t. Ni:8% (“aliaj18-8 »).70% Crom : 16% Aluminu : maleabilizeaza aliajul.Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. Remanium CS . molibden.=1539ºC. p. Verosoft . Denumiri comerciale : Ticonium . ductilizabil . tungsten . si tantal. (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . Cape :0. Nemagnetic . molibden. A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice : • : Aliajele Ni-Cr : banda :0. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel . Sarma. 0. • • Crom:18%.

Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice.V. Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate).. tehnologia metalo-ceramica In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) . Verabond. Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. Proprietati: • • • • • • Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) Cobaltul : Propretati mecanice crescute . rezistenta la deformare. Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom. Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) . duritate . Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Siliciul. Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica . multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). Intervalul de topire :1375-1420ºC . Manganul. modul de elasticitate scazut . siliciul =creste ductilitatea . . Fluiditatea –solutia lichida . rezistenta mecanica . Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA. Beriliul este agent carcinogenetic.Ney Q. Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare .influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . ductilitatea.

rigide. indoire. B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. tulburari parodontale . Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) . limita de curgere . cu buna elasticitate. nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. Forma de prezentare: 1. este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) . Crosetele se fractureaza . cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). Compozitie : . Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) . Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. abraziune) . grad de extindere mare. tratamentul ocluzal. Tungsten.5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) . Tehnologia de prelucrare –accesibila . arcuri ortodontice .15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . Aluminiu.3-2. Magneziu. Wolfram. Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur .• • • • • Coeficientul de contractie :2. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. se toarna din elemente unite . Prêt de cost mai mic . Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . efect carcinogenetic . Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. Dezavantaje : • • • • Nichelul poate determina reactii alergice . rezistenta mecanica. prêt de cost scazut. 2. Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . Tantal. »memory effect » . Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . rupere. Baza: Co-Cr-Mo-Ni. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . Indicatii : • • • Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) . modul de elasticitate. Avantaje : • • • Proprietati mecanice excelente (duritatea. Duritatea. nedeformabilitate. Proprietati : • • Pasivitatea datorita oxidului de crom . Sarma :WIPTAMprin laminarea lingoului. Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati .

Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8.(WIPTAM).Cobalt :5-64%-alb-gri . ALIAJE BAZA TITAN . densitate=8. piese de precizie . Aceste aliaje nu contin carbon. . implanturi lama. Dupa turnare.4-2.5g/cm3 . Crosete sarma. Molibden :50%.9(stabilitate chimica. piese confortabile . pasivitate datorita oxidului de crom . proprietati mecanice crescute. Molibden :6-18%-alb-argintie-structura crescute. aliajul este mai usor prelucrabil . recoacere.2-8. mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . Curg mai bine decat Ni-Cr . curge in tipar . BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND Crom :27%.1 . Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL. Coeficientul de contractie 1. Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul . duritate) . capse . mai usor de turnat fata de titan. surub.(nu se formeaza carburi). Indicatii: • • • • • Baza protezelor scheletate. Culise . WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. Proprietati: • • • • • • • • Duritatea mare :260-300U.1% este compensat de masele de ambalat . Magneziu :1% . Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC . Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita . Virobond. tungsten. rezistenta crescuta la rupere. wolfram.V. rezistenta la rupere.8-creste ductilitatea. Densitatea :8. antioxidant cristalina omogena. !!!!!!!!!!!!!! Aliaje moderne : Bondiloy : Siliciu :1%. proprietati mecanice Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului. Tantal/tungsten confera duritate. Crom :15-30%-alb-densitate=7. bare Dolder . subperiostale. Cobalt :66.5%.

Dezavantaje: • • • Turnaturile se obtine cu dificultate. Sunt aliaje α . In faza de turnare se poate combina cu carbonul. Proprietati : • • • • • • • • • • Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) . Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr . Compozitie: Se aliaza cu molibden. Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. crom. fier. Tehnica de prelucrare : • • • Turnare . oxigenul si hidrogenul . oxid de aluminiu. Densitatea mica de 4. carbon. foarte confortabile . β Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. . Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu . zinc Contin hidrogen. . Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 . oxigen . GAUDENT S Compozitia : • Cupru :80% . cadmiu-dau bronzuri complexe. nichel. Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. magnaziu. pret de cost crescut. azotul. ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama . Electroeroziune . Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) .5 utilizate in tehnologia protezelor . Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri . Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu. Conductilitatea termica este redusa . deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) . staniu. defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida). Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate . CAD/CAM . Este dificil de turnat implanturi . azot.5g/cm3 – piese de mare finete . zirconiu .Aliaje:tehnologia protezelor. argint. Titan pur: implanturi.

OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. contin 80% cupru in compozitie Indicatii : • • Pentru turnarea RCR (indicatie de electie). NP G II (USA) OROCAST . Conductibilitatea termica este de 2.5 ori mai mica decat la aliajlele nobile. Denumiri comerciale : GAUDENT S . Fier :1-2% .4mm. Recomandari practice : • • • • Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire . coroane partiale si pentru proteze scheletate. .5g/cm3. Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii. Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat .5-2. Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN . Nichel :2-4% . coroane . Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice .3-0. Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. punti (metalice. Se pot turna piese protetice cu grosime de 0.• • • • Aluminu :8.5% . se racesc rapid si devin vascoase. Densitatea =8. Mangan :1. Raportul Nichel/Fier=2 . prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC . mixte) .5-10% . Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute . sub medii de protectie . se contraindica depasirea acestei temperaturi . iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. ORALIUM . Proprietati : • • • • • • • Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala.

rasini compozite.• • • Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . baza cupru : aliaje pentru Ni-Cr . baza titan . inerte fizico-chimic . Dupa turnare. anorganice: masele ceramice. CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). metalice: aliajele nobile (baza aur. keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. la rupere. Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . se desprind usor) . paladiu). b. turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) . Daca turnatura se face corect. incovoiere f. • • Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta . stabilitatea coloristica exceptionala . (mai putin la tractiune. nenobile (inox) . culoarea galben-gri nu se modifica. argint. Cr-Co . keramin=ceramica . MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : • • • • rezistenta mecanica. antrenament :Gaudent. biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru.

necristaline.albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : • • cristaline .culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . la temperaturi joase :850-1050ºC. silicatice . tehnologia mixta . . lingouri :prelucrate la rece/cald. pentru dinti artificiali . mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).portelan = scoica alb sidefie. 6)dupa procedeul tehnologic : • • • • arse pe folie metalica . Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). in prezenta oxigenului : cea industriala. 4) functie de temperatura de ardere : • • • la temperatura crescute : 1200-1400ºC . 2) functie de structura atomica : • • • oxidice(cele mai indicate) . Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . la temperaturi medii :1050-1200ºC . 3) functie de metoda de ardere : • • arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . 5) dupa forma de prezentare : • • pulberi (frite) . neoxidice.

Ceramica presata(IVOCLAR). Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). lichid+coloranti. cu agentul de cuplare. Mase ceramice pentru nuantari coloristice . pentru izolarea bonturilor « die spacer » . Masa pentru smalt 6 flacoane . Mase pentru corectarea culorii . fac zgomot.3)moderne. nu chimic implanturile ceramice (mixte) . Ceramica magnezica . 3)Moderne : • • • • Aluminoceramica . se desprind usor. obtinerea coroanelor fizionomice. dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Godeu . Diagrama de amestec . . Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. smalt. Masa opac. dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. O trusa BIODENT contine : • • • • • • • • • • • • Masa ceramica (opac)16 flacoane. punti • • 2) Preparabile :pentru mixte :sistem P/L. smalt . Mase pentru zona gingivala . Masa pentru dentina 16 flacoane . Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . fatete. glucoza. Glazura 1 flacon . . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. mixte. Flacoane cu diferite lichide :lichid universal. Pensule de diferite marimi. unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. Ceramica turnata(DICOR) . dentina. coroane. 1) Prefabricate :se prezinta ca : • dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial .

fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. argint. Cuartul : • componenta refractara confera rezistenta mecanica. calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica.) Portelanul : Feldspat :20-30% . . in timpul arderilor se dilata.5% 9absent la ceramica moderna . borax. cobalt.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. Caolin:50-70%. Fondantii : • • • in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu. aur. mangan-violet) . crom. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. maresc masa produsului . Alte elemente : . titan.Cuart :15-25% . dupa ardere confera transluciditate. carbonat de sodiu si potasiu. este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). sodiu(albit). dupa ardere confera luciu. cuart. Cuart :20-25% . Caolin :0. Rolul elementelor componente: Feldspatul: • • • • in masele ceramice au procentul cel mai mare. oxid de aluminiu 19% . nedeformabil . fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . Caolinul : • • • aluminosilicat hidratat de culoare alba. MASELE CERAMICE MODERNE • • se ard numai in vacuum . carbonat de calciu. ramane rigid. nu da fluorescenta. scad temperatura de ardere.oxizii metalici • • stabilitatea coloristica a masei ceamice arse .culori foarte stabile. cu rol de liant . coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. indiu. cristobalit. reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. nichel.

Rolul fritarii : • • • • scade intervalul de uscare a maselor ceramice . pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. pentru incrustatii. metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) . zirconiu . potasiu.G. ceramica arsa pe model VITA IN CERAM fizionomice. smalt) .• • in amestec mai putin de 165 oxid de bor. mai putin coroane total Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : . BIOBOND . PERMODENT. fatete. se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. dentina.) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas. previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . CERAMCO . scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine. Ceramica turnata + presata: DICOR(C. magneziu. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM.

Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. Urmeaza arderea in vid 5 minute. preardere. racire lenta. timp de trei minute . Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC .• • inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice. apoi in cavitatea bucala (cervical. are loc numai invid . Arderea ceramicilor moderne : • • • timpul de ardere mult mai lung . are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . • 2)arderea masei dentina + smalt. Etape de ardere in tehnologia mixta : • 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare. arderea are loc in mijlocul cuptorului.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model.masa grundului se aplica in strat uniform 0. Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC . Etapele arderii : • • a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur . modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere . aplicare sau nu de bonding sau oxidare) .2-0. temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. degresare. racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. . Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa). temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model .3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute . « SINTER »=cenusa incandescenta. 6-7 minute in vid si racire lenta. Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC. Caracteristici: • aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta). in prezenta oxigenului si cu racire lenta.Poate fi autoglazurare si supraglazurare. sint indicate in special pentru piesele total fizionomice. ocluzal. proximal) • 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta .

tractiune. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. Clasificare : . 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla). rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. rezistenta mica la tractiune. obturatii de baza. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte).95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. canal. porozitatea : dupa ardere poroase. Proprietatile maselor ceramice : • • • • • • • • proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. magnezica . flexiune) bune .42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. comparativ cu 20 U. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. 343 pentru smalt. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. pentru fixari de coroane. punti.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase. proprietati optice :sunt izotrope. pe baza de calciu). singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric.6).K. proprietati mecanice : rezistenta la rupere. Se aplica apoi masele ceramice conventionale. cele mai translucide . duritatea : valori crescute :400-460 U. punti fizionomice ceramice. atele.K. Model de lucru. pentru acrilat . Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal . Ceramica turnata DICOR.este foarte translucida . Amprenta . 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica . proprietati termice:nu conduc caldura. coroane fizionomice.• • ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice . biologic :foarte bine tolerate : coroane. timp de 1100ºC timp de 4 ore. incovoiere are valori mari . 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25µ ) . 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. 380 pentru aliajele Cr-Co . proprietati chimice . • VITA IN CERAM pentru incrustatii. arderea la 1120ºC timp de 2 ore . implanturi (cele zirconice. CURS 15 CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. ambalare. izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. nici electricitatea. se toarna ceramica DICOR (este o sticla. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . vitroceramica) . macheta miezului ceramic. stabile coloristic. la 1360ºC rezulta miezul ceramic. fixari de aparate ortodontice. materiale inerte neatacate de agenti chimici . 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune. punti. tipar. model de lucru.

policarboxilic: C.I.S.S.Policarboxilat .F . CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : . C. dupa C.F. EBA . acid Policarboxilat . ZOE + polimer.S. C.S. minerale organic: ZOE. C. FOZ .Z.a) din punct de vedere chimic : minerale : C.S. lichidiana : acid fosforic : b) F. +liant C.I.O.S. C. fenoli: componenta ZOE.

D.8%.White) . ZINC CEMENT (S.2% .1%. oxid de aluminiu :2-3% . fine . -acid fosforic:16. argint. . HARVARD CEMENT (H. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru.G.b. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi.m. C&B CEMENT (Detrey). oxid de calciu. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) . Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza. • Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%. • Pulberea : oxid de zinc :90.S. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14. Pot avea priza normala/rapida. oxid de magneziu :8.4% : oxid de bariu.3%. oxid de siliciu :1. canal . sulfat de argint. sulfat de bariu :0. oxid de cupru (negru) .P/L : cimentari (clasa I)-particule f.H). Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90.3% .20%. oxid cupros ( rosietic) .

mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. mai mare in solutii acide .6 Atentie !!Bonturi vitale..3%. Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc.05%.Este un izolant bun.5-1. Dupa cimentare devine neglijabila :0. .5-7. oxid de magneziu la 12000 C.6 . racire lenta.1%. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : • • • • • temperatura (racire placuta) . Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. 3) solubilitate mica in apa . Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C).Zn)2.4-1. PH initial mic :1. . la1 ora=4-6minute . la 24ore=6.neutralizanti: (Al. 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0. 2) optic =opace. macinare rezultand particule de 20µ . 4) PH-ul acid intens initial :1. timpul de spatulare. la 3minutedevine3.dentinei). tehnica prepararii .05%(in apa).Unele cimenturi contin si 2 mg arsen.9(neutru spre bazic). intens acida.0. P/L . Pe bontul vital nu se aplica. obturatii de baza.5 . 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem. dimensiunea particulelor . structura poroasa.

aparate ortodontice . Indicatii : • • • • • • • Obturatii de baza (cavitati medii ). Obturatii de canal+antiseptice :timol. Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40µ ).3/1. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca.7) duritatea este asem. Proportia :2/1. Inainte : Citire prospect . dentinei 40-60U. In carbon mediul bucal carbonat de zinc.K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). 8) adeziunea : strict mecanica . Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal.metoda clasica . Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . Reparare modele de lucru. Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice . ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. iodoform . Fixarea coroanelor si puntilor dentare. Timpul de spatulare:60-90secunde. prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul . 10) biologic :au efect nociv in prima faza. se incorporeaza pulberea in lichid. 9) chimic se corodeaza in mediul bucal. . Agitare pulbere . CIMENTURI ANTISEPTICE . Obturatii coronare – dinti temporari .

KUPFERZEMENT .Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. P/P cu priza . . provizorii . Compozitie: • Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. Urme de oxid de magneziu • Lichidul : -Eugenol :85% . CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate. argint cu efect antiseptic. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . oxalat de calciu. ARGIL . Adeziunea mecanica este buna. aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. Clasa III :obturatii baza. ramforsare. -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc. bactericid. eugenolati. Sulfat de zinc . (oxid de cupru. P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . GERMICIDAL KUPFEX. saruri de argint) Denumiri comerciale : • • • • CUPRODUR(Merz) . coeziunea slaba. . iodura de cupru. Clorura de zinc . ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. 2metoxi4etilfenol=eugenol. ClasaIV : captisirea cavitatii. sulfat de cupru.

Conductibilitatea termica(izolator bun) . -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Colofoniu :29% . disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). Optic-opace . . Compozitie: • • • • Oxid de zinc:70%. Tehnica de preparare . Timpul de priza : Factorii care influenteaza : • • • • P/L. ZOE este sensibila in mediu oral. PH=7-8(bazic) . Dimensiunea particulelor. Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul de zinc eugenolat Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. Proprietati : 1) 2) 3) 4) solubilitate .1%.-Ulei de masline . Acetat de zinc :0. Apa .5-1% : Stearat de zinc :0.

. Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). Timpul de spatulare:60-90secunde. pansamente calmante. CAVITEC. Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare). +rasini compozite +rasini compozite Denumiri comerciale : • • • • KALSOGEN(Detrey) . Indicatii: • obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau CISfoto+CIS • • • • coafaje indirecte . CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. cimentari provizorii. Raportul:4/1 – cimentari. parodontale . Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. 6/1 – obturatii de baza. Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. TEMP BOND(Kerr) . Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat).5) 6) 7) 8) 9) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . FOZ. obturatii de canal . Se corodeaza in mediul oral. CARIOSAN (Spofa).

5g . ulei de bumbac15ml. eugenol. agitata. mai vascoasa ca la toate cimenturile. Vascozitatea este mai mare ZOE . PMMA. Acetat de zinc 0.Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. policarbonati (10%). Au proprietati mecanice asem. Cimenturi provizorii . bactericid . Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Componenta solida trebuie agitata. Componenta lichidiana trebuie incalzita. acceleratori de priza : acid acetic. Eugenol80ml. Colofoniu 88.5g. Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. Lichidul : Polimeri rigizi. polistiren. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari .FOZ . Alta formula : Oxid de zinc70g . In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . alergic. . 5/1 obturatii. clorura de zinc. Mai exista timol(antiseptic). rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. colofoniu. Stearat de zinc 1g . Proprietati : • • • • • • Nu au efect pulpotoxic . Indicatii : • • • Obturatii de baza . Obturatii coronare provizorii. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. Au efect cicatrizant.

Oricum valoarea adeziunii este mica.A.CIMENTURI E. • • • Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) . Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Lichidul :eugenol+EBA. Nu au un efect chelator. ). Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. . P/P. Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare . Oxid de aluminiu :20-30% . germicid. 2-3minute in cavitatea bucala). punti de hidrogen. Timpul de spatulare :60-90 secunde. Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare . Biologic : sunt bine tolerate . Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Polimeri :6%. unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. Indicatii: • • Asemanatoare ZOE. Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa .B. efect cicatrizant. Se prezinta ca P/L. Proprietati : • • Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) . Asemanatoare ZOE cu polimeri. ZOE=40MN/m2. Formeaza punti ionice si de hidrogen.

S) . vulnerabili la apa Fluorura de staniu :0. Livrate in 2 clase : coronare.Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. Oxid de magneziu :0-10% . CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Sistem anhidru(vezi C.2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : • • Acidul poliacrilic :50% . Oxid de aluminiu :10-40% . fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE . Forma de prezentare : • • • P/L . Apa : 50-605%. Sistem capsulat. Compozitie : Pulbere : • • • • • • • Oxid de zinc :50-90% .Inainte de utilizare se va agita si incalzi. DURELON(Espe). Denumiri comerciale: BONDEX. pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza.I. Reactia de priza : . 1975-Darton particule de siliciu .Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS).

FOZ. adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. rezistenta la incovoiere=FOZ.05% in 24 ore.Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare. 2) 3) 4) Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea . Dupa preparare se insera rapid in cavitati. Acest lucru nu se intampla asa .spatulare.La ceramica adeziunea este inexistenta. La met le nobile valoarea este mai mica . adeziunea este superioara EBA . 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre.Depinde de :temp. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2). Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr . Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu. Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ . Sunt cimenturi donatoare de fluor. ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu.Solubilitatea este de 0. Toxicitatea este inferioara FOZ. Dozarea/Preparare . in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. -limfa dentinara . in urma prepararii rezulta un film micronic 25µ . mediului ambiant . necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare).Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). (40%). de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. P/L . rezistenta la tractiune mai mare . policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. -cuticula proteica pe smalt. proprietati mecanice asem.

Obturatii de canal .2. atele chirurgicale .5-3. se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute . punti . Adera de coroane si punti (vezi papila) .Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana.5 minute. bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). Timpul de lucru . rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop. se spatuleaza 30 secunde. Obturatii de baza . Obturatia coronara a dintilor temporari . Fixare inele ortodontice . Indicatii : • • • • • • Fixare coroane. instrumentele se curata foarte greu (adera de metal).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful