MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.

BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.
Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.
3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; –se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica –rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare –zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice –de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare –infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic –rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:
-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

• • • •

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie –Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator:
• • • • • •
toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

subcutan sau aplicatii locale (epicutan). Daca suspensia are o actiune mutagena.se testeaza toleranta materialului. 48 ore. • Deci. mai mute) . miros. se realizeaza frotiuri din zona punctionata. se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. II. lineri. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) . NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari. b) in vivo. se observa microscopic. subcutan. • Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii. favorizand dezvoltarea salmonelelor. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini. omogena.suspensia este injectata animalelor de laborator. 48. Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi.dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei. Daca nu apar se va trece mai departe la alt test. iepuri. • La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele.Se va trece la etapa urmatoare. . sunt sectionati. neiritational . se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24. reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust.• Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti –animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. intramuscular. Efectul mutagen va fi pozitiv. nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic. culoare). se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local). Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa. !!!!!!!! In vivo. Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24. Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar . Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva. Se introduce in incubator. La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. • Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. 72 ore. la 24 ore. Daca suspensia trece de toate testele. Etapa de laborator.

cimenturi ionomere de sticla (C.Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : • • • • sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar . • Moderne: rasini acrilice armate . 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: • Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale.I. sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala. tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara. organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite . compomeri • nefizionomice(metalice) – amalgame. sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice . Se urmareste suprimarea durerii. sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice . . minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. Cele plastice pot fi: • fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat. rasini compozite . b) neplastice (incrustatii).) .S.

ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic.starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. Denumiri comerciale: a) FRITEX . -oxizi de calciu :7.7-9% . aplicarea. apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar. Prepararea.5-41.compomeri . Culoarea si denumirea se afla pe flacon. . ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) • • Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute. -fluoruri :13. nuante intre 16-18. • Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal • Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii. Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali . b) sistemul predozat (capsulat).3-22% . ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara • Plasticitatea . finisarea :sa se realizeza cat mai usor. sticla inchisa la culoare).Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare). Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.6% -alumina (oxid de aluminiu) :27.(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31. Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic. au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80.1% .2-29.Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. Elaborate la inceputul mileniului doi. Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara • • • CIMENTURI SILICAT Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).

Timp de preparare : 10-20 secunde. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.1%. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) .6 g pulbere/0. b) cu mixere speciale (cu mixerele).8-55. Duomat.-oxizi de sodiu :7. !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara . pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator. -neutralizanti: alumuniu:1. Tehnica de lucru: • dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ. Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1.1-2.ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. Cap vibrator). dar si de priza . Aplicarea in cavitate : .5-5. metoda este scumpa.Se aplica pe o placuta de sticla.3% . -pentaoxid de fosfor :3. Prepararea : a) clasic(manuala). se obtine o buna omogenizare.9% . Avantajele metodei moderne : • • • se evita erorile dozarii extemporanee .3%. b) capsulele contin cele doua componente. -oxizi de zinc :0. . Dezavantajele metodei moderne : • • • pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung .2-9.7-11. b)industriala: in capsule. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. se scurteaza timpul de lucru. Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei. microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. CIS) ca baza secundara) . lichidul : -acid fosforic :48. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat. usor in exces.Timpul de spatulare pana la 1 minut. Se infiltreaza cohorta • aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii.5% . Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) .5-2% zinc:4.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. b) cu mixere speciale (Silamat.4 ml lichid.

Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. 4) fosfatul de aluminiu. Se deterioreaza in timp scurt. cavitati clasa I.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere . Se indeparteaza excesul. fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . inferioara amalgamelor. respiratia orala.• Reactia de priza : finisare. proportia pulbere-lichid . 2) particule acoperite de gelul silice .Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). nu adera chimic. II zona laterala. Proprietati : • fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. devin opace in contact cu mediul bucal. prelucrare. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : • • • • temperatura mediului ambiant . marii consumatori de citrice. • • • • aderenta : se mentine datorita factorului mecanic. • rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei. II) reactia acid-baza se intensifica. Apare fenomenul de separatie marginala. PH acid). 3) particule in gelul amorf . Contractia lineara :0. la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala. biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. reactie acido-bazica. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati. in zonele abrazate. Indicatii: • • • Contraindicatii : obturatii clasa III.5%. obturatii clasa V (azi contraindicate) • • • cavitati clasa IV .Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.15-0. prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore. la persoanele ce consuma citrice. • stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic. marimea particulelor . obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali . . ce se datoreaza aluminosilicatului. timpul de preparare. stabilitatea coloristica :se modifica in timp.3% si contractia volumetrica :3-3.

b) ideala :la 24 ore. • protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri . rasinilor acrilice. se contraindica aplicarea silicatului. Turnare modele (caracter istoric). solubilitatea . Compozitie : • • ciment fosfat de zinc . compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) . aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza). aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. Aceste cimenturi sunt mai dure. opacitatea. . prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute .5%. FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. fier pentru proprietati optice.Recomandari practice : • • • • • alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala . CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). Obturatii definitive la dintii temporari . Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa). Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: • • • • contractia volumetrica:3-3. rezistenta mecanica .substanta de baza oxizi de aluminiu. Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric). INFANTID (Spofa) . dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC).

Dupa generatie: • conventionale (continut scazut de cupru) . 3. cu 5-6 elemente. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%→ 13%) : pilitura aliaj bifazic particule sferice . 2. Dezavantaje: • • • • • Culoarea metalului. Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. Procese fizico-chimice. Transmit usor variatiile termice. • • cu faza dispersata (bifazice) . Forma de prezentare : • pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit.AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. B. amalgame cu continut crescut de cupru. Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43µ ) . Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral) Clasificarea amalgamelor dentare : 1. particule sferice : se obtin prin atomizare. ternare:mercur+argint+staniu. Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice. Dupa numarul metalelor : • • • • binare: mercur+cupru. moderne. cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.

c) amalgamare . Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza γ ) 2) miezul amalgam γ +Hg (faza γ 1) γ 1+γ 2+γ (fazaγ 2) 3) γ 1+γ 2 matrice de care se leaga γ nereactionat . fierul. Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule. Este dependenta de : • faza aliajului. nu ne contaminam . plasticitatea este cea indicata. Timpul de priza finala :la 24 ore. cuprul. cobaltul. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul. Fierbe la 356º C. argintul. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . se masoara greutatea foarte exact. se solidifica la –38. Nu se poate alia cu :nichelul. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. Cu cat γ 1 siγ 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic.• lichidul : mercurul. dozarea se face functie de cavitate.γ -priza rapida. plasticitate crescuta datorita mercurului crescut . d) cristalizare (priza). Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . nu se contamineaza partile reactante. cromul. 4) rezistenta la coroziune γ > γ 1> γ 2 Faza γ 2 este cea mai sensibila la coroziune. capsulele se introduc in mixere. Aliajele de cupru au un continut final de γ 2 foarte redus. staniul. Prepararea: a)manuala: in mojar. proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere. . b) impregnare . Sunt amalgame faza α . zincul.90C.priza lenta fazaβ . b) mecanica : Avantaje: dozare exacta .

ternare:Hg+ag+Sn. Hg > priza> . Cupru:6%. -Staniu :17% .2-7% Cu (continut↓ ) A. -Cupru :13% . Platina. -Argint :69% . -seminobile : Ag. -nobile:Au. dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% • • • • • Argint:65%. Hg . presiunea de condensare CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTARE Dozarea si prepararea : • • Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil.1-3%. Aur. Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. -Staniu :25-27% . -Cupru :6% . Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 67-74% .Pt.• • • proportia pilitura /Hg . Electromecanic:capsulat si amalgamator. Zinc:2%. Conventionale : b. Pd . culoare. FDI. • cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne). . Formule (retele conventionale) • • binare :Hg+Cu . Staniu:25%. -Zinc :2% -Zinc :1%. ADA.

creste rezistenta la coroziune. Prelucrarea si adaptarea : . LUXALOY(Degussa) Predozat • • AMALCAP. creste fluajul . condensat cu fuloarul de forma sferica. Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri. TYTIN. energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. γ 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. scade rezistenta mecanica . Zincul: creste viteza de fuzionare. Instrumente speciale de modelat amalgamul. Cuprul : creste duritatea . Materiale necesare: • • • Fuluar de amalgam. Staniul: creste viteza de amalgamare. Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid • • • • HARPER ‘S OPTALOY INDILOY . creste rezistenta mecanica. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor γ 1. lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice). Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici. Amalgamul este prelevat cu portamalgamul. fularea se realizeaza rapid. Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. creste dilatarea amalgamului.micsorarea fluajului.

. 4) duritatea :110 unitati Knoope. patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6µ m). Factorii ce influenteaza : • • • compozitia aliajului (fazaγ ) cea mai rezistenta la compresiune . rezistenta la compresiune este scazuta . • • cantitatea de mercur(mai mare de 55%). Condensarea . timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. Amalgamele conventionale: la 7 zile. dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . 2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza.5 minute. daca este crescut rezulta amalgame vascoase. Factorii ce influenteaza : • • • • • Compozitia aliajului :Ag.Se impune prepararea unor cavitati retentive. au loc modificari intre 0-20µ .Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta . Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza γ ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor γ 1. Sn. γ 2. Zn. cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare.compensate de expansiunea amalgamului. Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune . Cu. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. 5) conductivitatea termica:buna. Necesita obturatie de baza si termolineri. dimensiunea particulelor . datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). Proportia pilitura /mercur . Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala. faza a treia:contractie usoara.Apare fenomenul de percolare conditionata termic.

8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. Proprietati biologice : • infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. hematurie chiar exitus. evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet. amestec. Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. digestiva. aerisirea cabinetului. tegumentara. nu se face inchiderea marginala. aparitia gustului metalic.6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse. . Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei. podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale. Se aplica cu instrumentele cunoscute. 7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte. sferoidale.Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului . priza rapida . lustruirea cu gume. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara. amalgameleγ 2 cele mai putin rezistente la coroziune. 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. senzatie de voma. factorul pacient :igiena precara. AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice. prepararea electrochimica (cea mai buna). Sn. folosire de manusi. calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : • • • • • compozitia aliajului . utilizarea sistemului capsulat. Proprietati : • • superioare . lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. paste. solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. Recomandari practice : • • • • • • inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) .Cu) determinand aparitia culorii negre . se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . finisarea. ioni de argint. masca. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea.

V. aur mat .04-0. Indicatii : • • • AURUL PRECIPITAT cavitati clasa I. tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare • • Aurul mat se obtine prin electrodepunere. indicatii limitate la obturatii mici.Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. molari) . obturatii mai etanse . Folie prin laminare din lingou 0. la spirtiera onduleaza cele doua folii . Proprietati : • • • • • • etanseitate marginala superioara celor anterioare .• • Indicatii : rezistenta mai buna la compresiune .30 C. la premolari si molari . obturatii retrograde dupa rezectie apicala . Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari . electroaloy = aur + (calciu 1%). Forma de prezentare : • • • • aur pulbere . folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata.Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. • • • obturatii coronare ale dintilor temporari . Mod de obtinere : • Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75µ ) si acoperite cu o folie de aur coeziv. particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur . culoarea si pretul de cost (dezavantaje). toleranta biologica mai buna.07µ . tehnica de lucru laborioasa si costisitoare.(abandonate azi ). II. AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29.intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare. restaurari coronare simple sau armate . rezistenta crescuta la coroziune . • • Folie ondulata . tehnologia modelului de lucru unidentar. modelul metalic – nu se mai foloseste azi.

Condensarea : • • • manuala:fuloare.blue light . -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L). condensare electronica (cea mai buna). Acest lucru este traumatizant pentru pacinet. sarjate (bifazice). fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). -coroane provizorii (proteze fixe si mobile).Tehnica de lucru : • Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . temperatura sa nu depaseasca 760 0C . radiatii vizibile.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R. ciocane. pneumatica : nu se poate controla presiunea. 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute . ADHESIVE 3. deci se contraindica . 3) degazare electrica. . 2.RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite . Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). -pulbere +lichid (foarte toxic) . MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1. Clasificare:-criterii- a) compozitie: nesarjate (au o faza).RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare . ORTHOMITE(SUA). c) matricea organica : bis GMA. radiatii vizibile coerente – laser. -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) .C.).D.

• generatia II Pasta –Pasta : CONCISE. COMPOCAP .15-20µ . Hibride (micro+miniparticule).05-0. HERCULITE.01-0.D. nu au agent de gravaj . Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: .. CURS 4 RASINI COMPOZITE R.C. in seringa: VALUX. • generatia III Pulbere –Lichid : PALAKOV.bis UDMA. Generatia III. • generatia V Capsulat :POLYCAP.: Macroumplutura (10-100µ m) . KERR nu contine agent de gravaj. Moderne : hibride (condensate). Miniparticule (0. TETRIC. bonding sunt autopolimerizabile. Microumplutura (0.1µ . microumplutura :0. si pentru sigilare si pentru fixari adezive.C. ADAPTIC .1µ m).D. EVICROL . ADAPTIC . Exista R. d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura .fara agent de gravaj Pasta –Pasta :CONCISE. Forma de prezentare : • generatia I Pasta/Lichid : SMILE. V au o adeziune chimica. II au o adeziune mecanica. Generatia I. mixte. Midiumumplutura (1-10µ m) . • generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND.1-1µ m) . IV . cu agent de gravaj.

Ex : acidul metacrilic. Monomerii de dilutie : • Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza.rasina Bowen). -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . au vascozitate scazuta. cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare . aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. un volum crescut. anorganica.• • organica . bis-PMA. bis EMA. masa moleculara scazuta. -dilatare scazuta . metacrilatul de metil. • Sunt : monofunctionali . -inodore. -stabilitate chimica.Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta. sistem de initiere . monomeri de dilutie . difunctionali. Azi este inlocuit cu bis-MA. . -tolerate. trifunctionali.

grad de penetrare scazut. bariu. coloranti.V. benzoina. amina tertiara (accelerator de polimerizare). Initierea cu U. are valoare istorica. borosilicati. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti.52.1-0. estetice. Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10µ -30µ .. nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) . . termice (15-55%). inhiband formarea radicalilor liberi.Reactia intre componente este completa . Nu necesita instalatii speciale(avantaj). necesita protectie. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde. Spotul de U. toxic. impuritati. Reprezenta de : cuart cristalin. (litiu. derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici. mecanice. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice . efect nociv. La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto). pe baza de peroxid de benzoil (0.D.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani. Dezavantaje : • • Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante . strontiu). medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. ionomere. silice coloidala.Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic. efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina.V. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm. triclorura de yterbiu.2%). grad de penetrare crescut. fibre de sticla. camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi. sunt implicate in afectiuni oculare.C.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. aluminosilicati. diferiti oxizi metalici. In R.5%). nu se mai utilizeaza. nano. Se introduce sub forma de particule micro. Substanta organica fotosensibila : eter etilic.

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100µ m) – Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10µ m). microumplutura : (0,01-0,1µ m) miniparticule (1-10 µ m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10µ .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20µ .

4) porozitate : aproximativ 10µ , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii :
• • • • • •
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice :
• • • • • • •
Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii ’90.
Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:
• • • •
F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

-Seringa –contine compomer.D. Se aplica usor. Pot fi utilizati ca adezivi : • • SCOTCHBOND N. Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer. !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C. 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) . faciliteaza adeziunea compomerului. Clasa I. nu adera de instrumentar . exact ca la rasinile compozite.S. clasa IV . Cariile radiculare . Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . Indicatii : • • • • • • • De electie clasa III. II dintii temporari. .P. Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare. Proprietati : • • • • • Vascozitatea mai scazuta ca R.Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica.I.C. . Restaurari coronare dinti fracturati . polimerizare 10-20secunde. (efect cariopreventiv). Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa . Absorb apa datorita polimerului hidroxilic . SINGLE BOND La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii.

Fotopolimerizare10 secunde. Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. Sunt poliacrilati complecsi. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. Recomandari practice: • • • Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi. Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea. se modifica proprietatile obturatiei.dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) .(luting cement) . GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor. Clasificare : • • • chituri adezive . sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata. Suprafata nu se usuca. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson.si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat.3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. acidul tartric. sistem bicomponent predozat . II.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa . polialkenolati de sticla . cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . III) ASPA I -IV-abandonate –valoare istorica. Respectarea timpului de fotopolimerizare. 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde. Uscare 510 secunde. cimenturi pentru restaurari coronare . care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat. ochi. puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) . solutii de homo. tegumente.

Fluorura de calciu.6% .S) . lichidul cu grad de volatilizare crescut . Generatia I: sticla ternara . Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid.9% .I. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50µ m si pentru cimentari 20µ m Pulberea : • • • • • • Oxid de siliciu 30. Fluorura de aluminiu 2. Fosfat de aluminiu 1%. c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. Efect cariostatic . Transluciditate crescuta.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) . CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului.FUJI-CAP2-GC. Rezistenta mecanica crescuta . pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C. abandonat . Fluorura de sodiu 3. Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire .7% .1% . Oxid de aluminiu 19. reactie acidbaza. Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . macinare dau pulberea. aluminiusilicat de calciu.6% . . 2.

Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore. sodiu. se recomanda prelucrarea riguroasa. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat . Al) si reticularea catenelor poliacidului. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.I.) Factorii ce influenteaza priza : • • • • Raportul sticla-sticla/lichid.) Etape: dizolvarea-ionizarea poliacidului. (sticlei : Al2O3/SiO2). Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat . Lichid mai mult . priza finala la 24 ore.) 4.) 2. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel.5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. Proprietatile C. Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) . dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare . priza mai lunga. Doza ideala :pulbere/lichid:1. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) .c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) . 1. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.S. calciu. 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. priza mai mica. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice.Sticla mai multa.rezultand acid ortosilicic. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. Precipitarea polisarurilor (Ca. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. CaF). 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie. . 3.

.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.3-3.M. puntilor . 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor.S) • • • • • • Cimentarea coroanelor.2%. Obturatii retrograde . C. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor. -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare.I.Se altereaza in timp. Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: pasta. impregneaza smaltul. sunt opace fata de acestea.2% la 7 minute . -NU necesita gravaj. Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza.7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). 12) adeziunea chimica la smalt. Obturatii coronare clasa V . Are loc o chelare a OH. Obturarea dintilor temporari .S.dentina pe o adancime de 3µ . cimentari.din hidroxilapatita dentinara si amelara. la1 ora este de1.R. Indicatiile cimenturilor ionomere(C. Sunt poroase 10-14µ . • Tehnici adezive. 10) solubilitatea in apa crescuta : 0. modificat cu rasini).4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite. capsulat. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C. Obturatii de baza. Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4. -Adera in prezenta apei. CURS 5 CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare.asemanatoare ionilor de calciu . Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich .I. deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi.La 48 ore proprietati maxime.I. Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici). dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) .

Compozitia chimica: • Pulbere: asemanatoare cu cea a C. itaconic.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R. Vitrebondul – acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic. Indicatii : • • • • Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) . Biologic : raspuns pulpar asemanator C.R. Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C.M. Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer . Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) . FUJI II LC(GC). Proprietati mecanice (duritatea. Eliberatoare de fluor –in cantitati apropiate. Cimentari . liner Ca (OH)2-cavitati profunde.D. Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare . +C. Ba. tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA. C.aderenta ) superioare C. (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator (λ =400-600 nm)+ coloranti • Lichid: poliacid + grupari metacrilice . .I.D.S.I. Obturatii coronare.I.Denumiri comerciale: VITREMER (3M). Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie –60%/1 minut asemanator R.-pentru cervical +radicular.M.I.-uri . dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) . adeziunea chimica . Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede . Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp .C.I. .S.C.S. fosfati de Ca.S –urile ca lineri-efect cariopreventiv .R.5 . PHOTAC-FIL (ESPE).I.. compatibilitatea foarte buna R. . VITREBOND(3M).I.S.I. CIS. Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) . Obturatii de baza (cavitati medii) ./C.S.S.I. Ph acid : 3.. dentina) valori superioare C.C.D. PHOTAC –FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat. HEMA (hidroximetacrilatul). Adeziunea la substrat (smalt. HEMA + fotoinitiator. inferioare C.

macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800ºC). Au fost utilizate diferite metale :Au. duritatea sunt superioare cimenturilor clasice .I. ARGION MOLAR (VOCO). .) Dozarea /Prepararea : vezi C. coroziune. Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor . Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI. Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C. conventionale. Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. . ARGION MOLAR (VOCO) Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare . rupere. Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE). MIRACLE MIX (GC Co). Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu). macinare rezultand particule de 20µ . adeziune . Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari. Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune. M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara .S. se obtin suprefete cu luciu metalic .S. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. Proprietati: Prelucrate superior C.CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. Pd) presate. etanseitate. sinterizate. Particule de sticla +particule metalice (Ag. gust metalic).S.I.I. asemanator smaltului. Pd. Mecanic : rezistenta la abraziune. Indicatii: • • Obturatii coronare ale dintilor temporari. JUMBO MIX. b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE). urmata de racire. ARGION (VOCO).

metil. .Z. pentru protectia plagii dentinare. HIDROXYLINE . Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde. /C.I. A. dureroasa. infectata. Sistem monocomponent: pasta. silicat pentru protectia pulpei dentare.M.R.O. Solventi organici volatili (colofoniu. Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) .Z. Agenti antibacterieni : diiod-timol .M. conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras.. CALCIMOL . medii) : liner-hidroxid de calciu +F. Apa . . Aplicarea se realizeaza strict parapulpar . HYPOCAL.I.R. C.O. fluor. PULPDENT .I. . ( C.• • LINERII Reconstituiri de bonturi . cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei. Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C.I. in grosime de 20µ . Forma de prezentare : Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL). Sigilari largite. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu . fluorofosfat de calciu. Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. rasini compozite. Denumiri comerciale : CONTRASIL .S FOTO) . etil cetona) .)/C. Plaga dentinara este : nesangeranda .S.I.S. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam.

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20µ grosime ;

solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

• • •

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6
MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare :
• • •
o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
• • • •
totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :
• •
metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate

standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

S WHITE.A. 4) portamprente speciale : • bimaxilare totale : se amprenteaza sup. R. rasini compozite . policarbonate. Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice . ALGILOCK DEVIN –lingura ortomorfa./inf. polistiren rasini acrilice autopolimerizabile . modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) . polistiren. iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR.C.D.. inele metalice (inel de cupru). S. cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) .R. TELEDINE. C-PLAST) • • bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS. 2) material plastic : mai usor de manipulat . au sisteme de retentie-orificii .• individuale materiale termoplastice : placa de baza. Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max.S. DETAX. nervuri . R. lingura de suport metalic . cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H. MIRATOM.cu gura inchisa . amprente preliminare.. MIRATRAY. –VAN R. 10 linguri (1-4) . aluminiu+rasini epoxi . KETTENBACH (amprentare in ocluzie) .

CITOTRAY (BAYER). SPECTRAY-50 placi-fotopolim. campurile protetice maxilarenecesita armare. Inelul metalic. Placi 3-4 mm (stare prereactica) . rigide. ergonomica.D. TRIAD-TRAY (DENTSPLY). uniform distribuit Materiale : R.A. Tehnica moderna. In cuptor special-flux halogen .S. usor de prelucrat . ERKOPLAST R. SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri –termoformare. (DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta. polistiren) .C. . Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate . nedeformabile.Linguri individuale : precizie crescuta . in confectionarea gutierelor. avantaj-strat 2-3 mm . Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma. TRAY-DENT (TELEDENT). mai mare ca cele standard . bazei sabloanelor de ocluzie.D. cele mai utilizate R. Pret de cost crescut. Lampi cuptor: TRIAD II. ERKORIT (ERKODENT). mase termoplastice (placa de baza. Confectionarea lingurilor. Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) . se tractioneaza cu usurinta . ERKOPRESS.

Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala . Nu efecte secundare locale . Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. -semirigide. argint. Pret de cost rezonabil. -elastice.2) 3) 4) 5) 6) 7) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic . sa nu se dilate . . Compatibile cu materialele pentru modele. **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru. Proprietati secundare : Nu efect toxic . Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide. Dupa Falk : rigide plastice . Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante . sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala . sa nu se contracte (in limitele ISO) .

Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile . rasini acrilice simple. ermetice. netoxic. Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului . depozitare in cutii metalice. Mat. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) : siliconi polisufuri de aditie si Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator . c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). Prêt de cost scazut . Proprietati : • • • • Fidelitate. Pulbere calcinata de culoare alba . d) Elastice ireversibile : alginate. Cerurile. ireversibile :gips.Compound Bucoplastice . Dupa Ieremia : vezi L. plasticitate foarte bune. Gutaperca. elastomeri de sinteza condensare polieteri. Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne.p. Neiritant .elastice. ZOE. Stents. Denumiri comerciale : . Timpul de priza modificabil.

Bucoffox. cutii Snow White (Kerr). Dozare : • Extemporanee : 100gP/50mlapa. β hemihidrat de sulfat de calciu (β CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) . 10% aditivi Acceleratori de priza . Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea. G77 Odoncia • Clasa I. .gips pentru amprentare. eozina . • Industriala in cazul sistemului predozat.modele β hemihidrate=gipsuri preliminare) • Clasa II-gips pentru modele preliminare. Coloranti : albastru de metilen. Preparare : • Manual 1 minut .• • • • • Clasificare: Gipsul de Paris . 5% sulfat de cupru . Borax 1% ce scade dilatarea de priza. Substante aromatizante . • • • Compozitie : ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) α hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur . Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster . se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . moi(amprente. sulfat de potasiu. NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu . saci ermeticm inchisi. Atentie !!! !Nu amprentare • • • • • • • 90% alabastru .

metoda cea indicata. efectul iritant local. tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate . fara incluziuni de aer. Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. cu fracturarea amprentei . amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa . priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza).apa dizolva particulele din pulbere .• Reactia de priza : Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. 1) Are loc o hidrolizare. Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor. • Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. . Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile. Ambalare(tehnologia protezei totale). manevrare dificila. elastomerii. .1-0. Dilatarea de priza :0. Volum mare in cavitatea bucala. Imbatranire in timp. RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. • • • Dezavantaje: Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) . Dezavantaje: • • • coeficientul de contractie 5%. Se contraindica campurile mandibulare . Fenomene fizice : Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC . materialul este spalat de saliva. Indepartare foarte dificila de pe campul protetic. • • • • • Manipulare dificila.3% functie de :P/L . 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa. casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida . pastele ZOE –amprenta finala . 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile. rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.

CERO-PLUS (nu contine eugenol) .pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale.P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. Denumiri comerciale : REPIN . ca baza protezei . Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE. Clasa II. de culori diferite . totala. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac. Pasta alba : oxid de zinc 27p . dispozitive coronare de substitutie. Initial au fost folosite ca ciment chirurgical. Forma de prezentare : sistem P/P. mustar.in tuburi metalice. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului. Portamprente individuale .• Sunt scoase din uz. Reparatii-proteza partiala. reconstituiri corono-radiculare. alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . Pasta ZOE contine : .eugenol. apa1p. Eugenol 6p. granulatie foarte fina). KELLY’S PASTE .ZnO bruna. ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. coroane partiale. lanolina 9p . ocru).(PMMA) . PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. DURACRYL .inchisa (maron. Compozitia chimica : Pasta alba. Pasta bruna : colofoniu 20p . LURALITE. pret de cost crescut. Indicatii • • • Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. IMPRESSION PASTE . Sunt : Clasa I – pentru amprentare. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata).

Inhibitori ai prizei : • Proprietati : Glicerina (prelungeste timpul de priza). acetat de zinc 19% . modificari dupa priza 0.01 mm. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. aplicare in linguri individuale. Acceleratori de priza: • • • Apa Clorura de magneziu . ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . se prepara curent prin tehnica spatularii. usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. Uleiurile neutralizeaza eugenolul. consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. • Pasta bruna : eugenol56% . caustic. Acetatul de zinc. masa de umplutura (talc. • • • • Plasticitate . cresc plasticitatea. Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. ulei mineral 16% . clorura de magneziu1%.1%. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. • • Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta. iritant . Rolul elementelor componente : • Eugenolul este iritant. cu spatula metalica. Stabilitate dimensionala buna .• Pasta alba : oxid de zinc 80% . caolin) – scade fluajul. ulei de masline16% . Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O. ulei de in 6% . . scade timpul de priza. guma arabica16% . Local nu au efect toxic. Fidelitate ideale 0. spatulare 5-10secunde.

Timpul de lucru suficient . duritate bune . Kerr. Nu se toarna imediat modelul. Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) . gutaperca intra in compozitie Ceara. plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) . Stents. gutaperca. Aderente de portamprente. Cimentari provizorii(coroane.tehnologia protezei scheletate . maini. Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) .• • • Indicatii ZOE : Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) . si in compozitia materialeor bucoplastice. Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) . Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels. Stabilizarea sabloanelor. poate fi modificat . nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate • • • • • • Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). Batoane(20-50bucati) . MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi). Dezinfectie (hipoclorit 1-2%) CURS 7 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . Avantaje : • • • • • Fluiditatea. Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. ceara. Recomandari practice : • • • • Vaselinare tegumente . materiale bucoplastice . punti). gutaperca = material de amprenta : macheta. tegumente . Manusi asistenta . Rezistenta mecanica. Sabati. Inregistrarea relatiei de ocluzie. la caldura ele devin plastice. Indepartare urme pasta :neofalina .

ex:Reprodent (contine cupru). Masa de umplutura: talc:5-9%. Formula Stents • • • • • • Dozare/Preparare : Copal 28% . Exact Compound. masa de umplutura. rasini. Strict extemporaneum . Acestea confera plasticitate. Xantigen . scad aderenta. Denumiri comerciale : Stents . Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric. Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . • • • • • 20-22% acid stearic. Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala .Maron. oleic ce confera fluiditate . Kauri (40%). proprietatile mecanice. coloranti. gri. Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . Rasinile naturale : copal. Aromatizanti. amprenta cu inel .inchidere marginala . . Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. verde cu intervale de plastifiere diferita. Plasticitate mica . Proprietati : • • Rigide la temperatura mediului . Compozitie : • Amestec de ceruri. palmitic. Coloranti. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. mai mult de 70ºC se ard elementele componente.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . pentru a impiedica socul termic. Ceroform . Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. Kerr verde :50-51ºC. Coloranti. Stearina 2% ( confera luciu) . Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) . Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC .

tuburi metalice. Rasini sintetice . MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . Denumiri comerciale : Dentiplast . Adheseal . Plastifiere la temperatura indicata . Pentru obtinerea lingurilor individuale . Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala).testele Herbst .• • • Indicatii : Fidelitate medie . Amprenta antagonistilor (rar) . Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) . valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. ceara de albine . Rasini naturale. Dupa racire se contracta 2-3%. • • • • • Amprenta clasica cu inel de cupru . Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului. Coloranti. parafina . colofoniu /Shellack. iritant. • • • Recomandari practice : Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Ex-3N Gold. Rezinoplast. se prepara usor. Nu au efect toxic. . Compozitie: • • • • Ceruri. Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii .

Ulei de parafina 7. contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. Turnare rapida a modelului. Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL . Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor . se dozeaza extemporaneum .5g. Ceara de albine 5. . in cuburi de ghiata. HIDROCAST .Rezinoplastul: Colofoniu 82g.5g. Se aplica materialul in proteza . Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic . MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple . Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. Inserare amprenta cu presiuni blande . Dezinsertia /transportul cu mare atentie. FITT . Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . Recomandari practice : • • • Racire intensa . Redevin rigide sub actiunea apei (racire) .nelimitat in cavitatea bucala . Shellack5g. se evita amprentarea supraextinsa. pentru vindecarea anatomo. fluajul are valori mari . Indicatii : • • • Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare) Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy . histofiziologica a campului protetic. ideal 34-38ºC. Proprietati : • • • Excelente-plasticitate.Amprenta poate fi corectata. Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii . ele grabesc vindecarea osoasa.

Tiocoli . ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . Bratu . Compozitie : Pulberea : copolimer al M. . P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil.rebazare . Proprietati : • • • • Conditii de lucru : Stabilitate buna . Ireversibili . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . COE-CONFORT. MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. Polieteri. Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime. Clasificare : Hidrocoloizi reversibili .N. dupa 1 ora scade . alcool etilic. Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . Stabile chimic . Lichidul : amestec de ester acid carboxilic . Indicatii : • • • • Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . Amprenta functionala (metoda indirecta ). Fidele .rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% .IVOSEAL. Fidelitate foarte buna 25µ . Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor. Rebazare temporara. • • • • • Netoxic . Elastomeri de sinteza : Siliconi .

Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid. Lichefierea are loc la 70-100ºC. Rol inhibitor al prizei gipsului. . HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H. Compozitia chimica: • Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil.pamant de diatomee. Alte formule in care apa 75-81%. Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . batoane. Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui .Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . seringi. • Apa 75-80% Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . mentol. Gelificarea la 30-50ºC . talc.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol). tuburi.5% . in general aceste materiale sunt fidele. Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . SURGIDENT (Lactona).extrasa din agele rosii. Apa 83-85. Dimensiunea particulelor este micronica. AGARLOID(Van R). silice.R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel). Borax 0. argila.5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile). Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. timol. Forma de prezentare : Chitoasa in cutii.2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1.

Dezinsertia dupa o racire lenta. superdure). disconfort. Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie. sistem de racire. se deshidrateaza :SINEREZA . gipsuri extradure.1: la 100ºC se plastifiaza. coroane . in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta. . Stabilitate mica (pierd apa). Proprietati : • • Pierd apa . Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare.3 : asteptare (in lingura speciala). inferior elastomerilor. durere. si dupa racire :0. coroanelor. Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale . • • • Tehnologia incrustatiei. bai modulare. puntii (ca material de amprentare. Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . portamprente.7% . cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) .Dozare/Preparare : • • Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) . Baia nr. Electie :proteza scheletata .55 .2 :la 63-70ºC depozitare . sunt superioare alginatelor . Baia nr. • • Indicatii : Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0. Baia nr. Aplicare cu presiuni blande . punti (moderne) Dezavantaje : • • • • • Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . mixere) . Amprenta in edentatia partiala . sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent). Turnarea modelului (gipsuri dure. Fidelitate :reproduc detalii micronice . Predozat : livrat in tub/seringa :exact.(linguri.:IMPRESEPT (Espe). Risc de soc termic. CURS 8 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional. Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). duplicarea modelului de lucru .Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere.65-0.

rapide.posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4).amprente preliminare (edentatia partiala. plastic si cilindru gradat. plastic ermetic inchise. clasa II . cutii metalice. clasa C . -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H. disociatie mare 20*10-5 . Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont).amprenta anatomica.amprentare inlay + coroane.normale. potasiu. lichidul : apa/ apa distilata. clasa B . . Forma de livrare: pulbere in pungi. Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. edentatia totala). extras din alge marine brune .I. • • pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile. Ortoprint (Zermack). Alginoplast (Bayer). de studiu. Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): • • clasa I .-Derivati ai acidului alginic.R. . -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu. Forma de prezentare: -pulbere/lichid. Jeltratrec (Caulck SUA). dupa utilizare: • • • clasa A . dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat.

pamant diatomeic) pentru cresterea volumului. H.Palgat (Espe). silicati.silico-florura de sodiu. aditivi: Ypeen (Spofa).R. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata).I. corectori. alginat de potasiu 10-12%. confera rezistenta materialului si rigiditate . masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa. Hidrogum. fluorura de sodiu:0. fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H. Zelgan 2000 (Detrey).prezinta instabilitate chimica si dimensionala. indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat.scade aderenta si scade fluajul.R. Reprezinta principalele reactante masa inerta (de umplutura):74-78% (talc. glicoli. fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciu→alginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: • • • • • • sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului.Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa. carbonat de calciu. fosfatul trisodic. sulfat de calciu:10-12%. Algodent (Rom).agent de gelificare. aromatizanti.5-2%.I. Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii. indicatori de priza.de model facilitand demularea. Dozare/Preparare: .

Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive.47. stabilitate dimensionala mica . Preparare: -Manuala. plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica. predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa.30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri. leucoplast). Timpul de priza 4 minute. grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic . se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. mandibula 1. pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza. rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili.3. pot amprenta toata gama de campuri protetice . -Mecanica. Proprietatile materialelor elastice alginice: • • • • • • au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare. solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline . absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) .8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) .Dozare : • • extemporanee. alginate clasa I .1 minut.5 linguri. -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri.

temperatura apei. timpul de priza 2-3 minute-clasa I. tehnica de spatulare. amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili .. .clasa II. aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior . cantitatea de fosfat trisodic. conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare . este influentat de timpul de gelificare . amprente preliminare pentru edentatul partial si total. dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile. amprente in ortodontie. igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) . amprente pentru antagonisti. presiune scazuta la aplicare. Recomandari practice: • • • • • • • • respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant. timpul si tehnica de spatulare. aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm. pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei.SUA). 4 minute . flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. Indicatii: • • • • • • amprente anatomice pentru modele documentare. dezinsertia: dupa pierderea succiunii. amprente functionale (numai proteza partial acrilica).• • • rezistenta la rupere:350-600g/cm 2.

se dezinfecteaza . AMPRENTA COMBINATA H. tehnica rapida. si H.I. R.• • • conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente. Avantaje: • • • • simplifica tehnologia de amprentare clasica. timpul de priza 4 minute. coroane.R. se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta . comoda .I.mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa . Tehnica de lucru: Preparare agar –agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1. punti) . se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute. fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza . . se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna. indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay. agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard. turnare model imediat.R. cu H.R. se toarna modelul din gipsuri dure. evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H. se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare . (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire). se igienizeaza . in 15 minute. extradure.

fidelitate. Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice. Clasificarea elastomerilor: • • • polisulfurici(tiocauciucuri). pasta-pasta (gen. cu vascozitate mare heavy-body (clasa II). cu consistente diferite :mare. cu vascozitate medie (clasa III). manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. medie. Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. elasticitate.I) sau tuburi metalice (gen II). ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice . ireversibile ca si comportament fizic.• gipsul de model este compatibil cu agar-agarul. stabilitate dimensionla excelenta. fluida . Actuala). . Clasificarea ADA si ISO: • • • • 1. frecvent culoarea este alba. cu vascozitate mica (clasa IV). siliconici. polieterici. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). chituri (clasa I). Catalizatorul este un peroxid al plumbului.

igienizare. Neo-Flex (Surgident). alte substante 2% : acid stearic. dezinfectie. Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala . . coloranti (dioxid de titan) .datorita vascozitatii crescute . -dezinsertie. Dozare/Preparare: 1.5%.8% (plastifiant). Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79. Predozat (mai rar). Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15. Acceleratoi: • • Aditivi : • • • ulei mineral16.4% cu rol de liant. 2. peroxidul de plumb 78% (initiator). hiperoxid de mangan .pasta/accelerator = 1/1 .legarea terminala a lanturilor polimerice . plastifiant. -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei.7%.timpul de lucru 7 minute.Unilastic (Kerr). oleic (inhiba mirosul de sulf) . sulful 3. -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala.

prepararea. La 24 ore este de 0. Reactia este exoterma (3-4ºC) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers). La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0. amprentarea. Recomandari practice: • • • • turnarea modelului in prima ora. Indicatii: • • • amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. produsul se mentine in loc uscat. ELASTOMERII SILICONICI . coroane.05%). stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa . au un miros dezagreabil.25% in prima ora!!!!!. sa se respecte proportia elementelor componente. Proprietati: • • • • insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse.9% (chit). Local: • • • nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie). amprente pentru incrustatii. nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. aplicarea de adeziv pe portamprente. vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. 2. mai putin ca polieterii.Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb ⇒ vulcanizare cu etapele de initiere. propagare. punti. nu se imbiba cu apa). mai putin ca siliconii de condensare. intrerupere. in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid.35% (light) si 0.

pasta-pasta . patare haine. protectie). Sta Seal (Detax). Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer). Sicaform. Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid . Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa. Zafo (Ketenbach). Silaplast (Detax). Coltex fine Silasoft. Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer). medie. fluida. Elastomerii siliconi de condensare . Coltex M (Coltene) Lastic 55. Siliconi de : condensare aditie.au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente. timpul de priza crescut. mirosul neplacut.

Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. semifluizi 75% pentru cei chitosi. Reactia de priza: octoat de staniu ⇒ cauciuc siliconic + produsi (al polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil secundari cool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie. oxid de crom. oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. Catalizatorul. consistente: chitoasa . Intre gruparile HO. Coloranti : silicea . octoat de staniu.alcool) ce determina modificari dimensionale. acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan Forma de prezentare: pasta-pasta.si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili. medie frecvent semifluizi. CURS 9 MATERIALE DE AMPRENTARE ⇒ silicon de aditie . !!!!!Grad de redare foarte exact. bioxidul de titan le confera vascozitate. masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii. suspensie de ortosilicat de etil. rigiditate.

Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1. Tehnica spatularii: miscari circulare. Reprosil (De Trey).Japan). se aplica in seringa. placute. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. au vascozitate crescuta. etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. Imprint (3M). . injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. se realizeaza orificii in masa siliconului chitos. Permagum (Espe). President (Coltene).SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. Proprietati: • • geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH). se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta. Provil.

05% deci sunt cei mai fideli. amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi). flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare. coroane partiale: siliconi de aditie. rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale.• • • • • • • • • • stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza). . modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. tehnologia de precizie:inlay. nu au efect toxic local. Indicatii: • • • tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard. elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model. polieteri. primul model este cel mai bun. timpul de lucru 6-8 minute. siliconii de aditie la 24 ore . tiocauciucuri.!!!!!!!!! Recomandari practice: • • • se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise. sunt contraindicati la cei alergici.0. Nu siliconi de condensare. contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii. daca se toarna mai multe modele . timpul de priza 3-5 minute . siliconii de condensare (gen.

Masa inerta (silicea) . Plastifiant. pasta-pasta .medium + light. Ramitec . Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale. unghiuri). se contraindica conservarea in mediu umed. Denumiri comerciale: Impregum . Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie. Polygel . precizie). inalta.. se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie. casete. Schmidt (1969) –Espe. Forma de prezentare: pasta-lichid –medie. Permadyn .• • • se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare).medie.inregistrari ocluzale. semifluida (fluida). . consistenta :chitoasa medie.automixing. Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata). POLIETERII W. coloranti in functie de consistenta. Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri.

. Proprietati: • • • • • • • • • Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile . grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor. valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie. rigiditate mare.In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol). timpul de priza:5-6 minute. necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. inserare. fenomenul de imbibitie. efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona). stabilitatea dimensionala buna. dinamica de lucru foarte rapida : preparare. flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. vascozitate mai mare. exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. Dozarea/Prepararea: • • • • • timpul de spatulare:35-55 secunde. aplicare. nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor. Recomandari practice: sunt materiale hidrofile.

fotoinitiatori ~ R. 3. dezinfectie (glutaraldehida. nu se conserva in mediu umed.C. hemostaza). portamprenta individuala transparenta. conditionarea amprentei primare.D. conditionare camp protetic (bont). H.C.D. inserare pe campul protetic a portamprentei. crearea de santuri de fuga a siliconului fluid. portamprenta individuala. 4. timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice. aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia. sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid. fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior. prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant. un singur ax . Tehnica de lucru: 1. 2. Avantaje: . aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta. glutarfenol. conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii. timp de lucru nelimitat. 5. dezinsertie. dezinsertie : faza I lent.I. control amprenta. inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare .• • • • • • pregatirea campului protetic (conditionare: uscare. fibra optica : diametru 8-10mm. 6. turnare model la 1 ora. clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic. se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. • • • • MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R. aplicare pasta fluida pe bont .V. faza a-II-a energic.. hepatic. dozarea.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice .

10H2O) 3.preparare. Caracteristici: 1. De studiu.. rezistenta la abraziune mare Secundar: 1. manipulare usoare. 3. Polimerizare neuniforma. Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor). Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7. ghips normal. Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing). 2. fidelitate maxima. sintetic. Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia. exactitate dimensionala. redarea detaliilor de ardin micronic. Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic- . De lucru: ghips dur. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. superdur.Plasticitate si timp de lucru nelimitate . Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare. proprietati mecanice de suprafata . Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta.compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. 2. Preliminar.pret de cost scazut. Duplicat: mase de ambalat. Tipuri: • • • • • Anatomic.

-mase compozite. 3. ghips de model (normal). -mase ceramice. -dupa tehnologia de realizare- 1. 2) metalice: -amalgame. Clasa III: ghips dur (Moldano). 2. turnate in amprente: -ghips. Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala. -mase compozite.1) nemetalice: -gipsuri. -cimenturi. indesare: -amalgame. -metale pulverizabile. -metale usor fuzibile. -metale eletrodepuse. -pulverizare.I. ghips de model(normal). • dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. .N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. -mase de ambalat. Clasificare gipsuri : • dupa D. Clasa IV: ghips superdur. metale depuse: -galvanizare. Clasa III: ghips dur (Moldano). -cimenturi.

Obtinerea: Ardere uscata: 110-120ºC. MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor. Socluri .4 %). Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare . 100gP/40-50cm 3apa. Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). Indicatii : • • • • Modele anatomice. de studiu. preliminare.2-0. Dezavantaje : • • • • • • • • Dupa priza rezulta o structura poroasa . dintii antagonisti . Particulele sunt filamentoase. fidelitate bune. aciforme. mai rar sistemul predozat . Modele lucru protetice pebntru reparatii . Valorile dilatarii :0.4% . Timpul de priza :5-30 minute . SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. GIPSURILE NORMALE clasa II . Proprietati mecanice precare . Pret de cost rezonabil. Fixarea modelelor in articulatoare.3-0. Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g.in 1000ml H2O la 20ºC .β hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale. Dozare : recvent metoda extemporanee . cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza. Proprietati: • • Plasticitate.Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0.

) . aparate ortodontice.Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala. sine parodontale. Proprietati: • • • • Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale. BEGO DUR (Bego).5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare. Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1. Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. Respectarea proportiei P/L . GIPSURILE DURE • • • • α Hemihidrate . punti dentare. Recomandari practice : • • • • Se contraindica adausul de acceleatori de priza . Denumiri comerciale . proteze totale. clorura de calciu(30%). absorbtia apei intre particule este mult mai mica. proteze partiale. socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV).1%) . . DURALITE (Degusa). Se contraindica turnarea modelelor de lucru. Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor). Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane. absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . granulatie fina. Se contraindica acceleratori de priza. GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . compensatori de contractie) . rezultand un ghips friabil . α hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici. Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. MOLDANO (BAYER). Pulberi de culori diferite. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un α hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale. dinti antagonisti.

Produse comerciale : VEL MIX . -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. EPI (De Trey) .apa sau 5P/3L in bol de cauciuc . metalo-ceramica.(Kerr) .4% .C).clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri.P/2vol. rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare . Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal). -Atinse la 24 ore.01%. timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala . 2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde. incovoiere. raman intacte marginile preparatiei. coroane supraecuatoriale. FUJI ROCK(G. MOLDAROCK (Bayer) . care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric . -Valoarea dilatarii mica =0. obtinandu-se particule foarte fine. tehnologia metalo-compozita. Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii. coroane partiale. Proprietati mecanice: .3-0. abraziune este foarte mare . ale bonturilor. Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV – dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol. fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0.Rezistenta la rupere. GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) 2) din dihidrat de sulfat de calciu.

nu sunt expuse fracturilor . CURS 10 RASINI COMPOZITE Caracteristici : • • • • • • Materiale moderne. Modul de elasticitate favorabil .05%. tehnologii moderne ACUTRACK (D. Indicatii idem gipsuri superdure . Rezistente la temp. Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru .2-0.4% similara cu cea a gipsurilor normale . Puritate maxima. Duritate scazuta .S. modele pentru Co-Cr si Ni-Cr. Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R. Proprietati : • • • asemanatoare celor super dure . Modele de lucru cu bont mobil. P/P .A. . dilatarea :0.S. Forma de prezentare : Pasta/L . ce au coeficienti de contractie mari. Proprietati: • • • • • • • • sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure.) arcada ZEISER I. Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare . II. Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare. Materialele viitorului . Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure . Coeficient de contractie 0. HIGH-TECH. Crescuta de lucru (peste 100ºC) . limitate in tehnologia modelului de lucru .Absorbtia apei mai mare .

Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120ºC. Dificultati in fularea in amprenta R.adera de amprenta . CSF. MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat .A. Timpul de priza = 3 ore . Dezinfectie . Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) . Modele sectionate unidentare. Priza primara =3 ore . DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice). insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm . Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii. se omogenizeaza 10-30 secunde . Folosite initial. dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. 7 minute. . BLUE STAR(Girbach Dent) . Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial). Tehnica de lucru : • • • • • • Igienizare . ) Se mai folosesc pentru modele didactice .se aplica. CIMENTURI DENTARE Au fost folosite . Indicatii : • • Modele sectionate (cu bont mobil) .• • • Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare .S.: Valoare istorica. Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant . Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri.. 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed . Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan.

Sunt fragile.se contraindica H. 1. SPENTZ (FeS. AMALGAMELE (CU. Tehnica de lucru : . turnarea placilor protetice. +H. 3. termoplastice. punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile). intervalul de topire:96-102º C . Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent. nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) .R. pentru zona PM-M (s-au folosit). 2. MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic. punti metalo-compozite . Bi. +mat. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb. Pb) . punti din elemente unite. Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. Zn) .I.R.5-1mm in toate detaliile amprentei. AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag . dificultati tehnice (amprenta unitara.Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate.intervalul de topire :110-120ºC . model de lucru (patricea ) la coroana stantata . Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza. Zn. caracter istoric . suport rigid) . Ex : Temperatura de lichefiere:180º C . Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0. punti colate . solidificarea 140º C. Sn. aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta).

cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . Stabilitate volumetrica buna. Cu. in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. lichefierea aliajului (Bi+Zn) . sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza . gipsuri superdure. Fidelitate. Electrodepunerea 10-12 ore . Stratul electrodepus .1.1-1. Grosimea stratului 0. 3. Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus . Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala.5 mm . consecutiv solidificarii metalului. conditionarea amprentei : igienizare. dezinfectare. buna conducatoare electrica. stabila. solutia electrolitica este pura. la catod. Instrumentar : • • • • • • Baie galvanica din material plastic/sticla . ghips dur). uscare. Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic. 4. Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure. polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : • • • Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice. mai putin decat solutiile electrolitice.5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips.METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): • procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru .8-6 V si 6-10mA . Ag). Usor toxice . pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru . incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) . compozitie simpla . 4. . Avantaje: Metoda simpla. 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni. ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.se aplica amprenta . 2. duritate bune.

daca e corecta electrodepunerea. Formula Derman • • • Sulfat de cupru 156g . . Stabilitate volumetrica. Avantaje : • • Fidelitate crescuta . coroane ecuatoriale. in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. Acid sulfuric 42g . Indicatii : Inlay. Apa distilata 600ml. se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa.• • se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . Cu) . gipsuri). Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate . rasini) . In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V. amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore). control. se toarna materialul de completare 2) 3) 4) 5) 6) 7) Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. examinare amprenta electrodepusa. intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini. coroane partiale. metalocompozita.Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag. legarea amprentei la electrodul negativ al baii . tehnologia metalo-ceramica. conectare la tensiune si intensitate scazuta. Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore). electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore .

MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model . animale. Contractie 0. vegetale) obtinute prin topire/racire . nu exista riscul de fisurare. are culoare bruna. proprietati piesei protetice exacte Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului.2-0. cu utilizari restranse. Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC. Sa nu aiba efect toxic local . CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. 2. Dupa racire sa prezinte o faza rigida. Ceruri animale : cu utilizari restranse • • • • La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . • • (pentru esentiale obtinerea a se indeparta pentru Stabilitatea fizico-chimica . Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) . CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : • • • • Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont . Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala . rezulta un amestec omogen. Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire . sa nu se combine cu materialele pentru modele usor) . Compozitie : 1.• • Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite .3%. Intervalul de topire :60ºC. Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) . Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. minerale.

casanta .Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. Casanta . cerezina. Are culoare verde-cenusie . Este dura. Ceara Candelila • • Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC . plasticitatea amestecului . • • • • • • Cerezina : Se obtine din depozitul de titei . Rigida . Intervalul de topire :47-71ºC . duritatea . Parafina : • • • • Ozecherita : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. Ceara Montana : • Se obtine din lignit. CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. • Intervalul de topire :6-90ºC. Intervalul de topire :60º C . Se obtine prin distilarea titeiului . Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. are culoare bruna. Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. ozecherita. este prezenta in compozitia cerurilor tari. Ceara Carnauba : • • • • Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor . cerezina (incolora) • • Se obtine din distilarea titeiului brut . CERURI SINTETICE Au utilizari limitate . purificare Galbena Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) .

(I. Dura.Ceruri polioxietenice(I.17/lat. laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) I. Intervalul de topire=300ºC. Compozitie : .T. Dura. DAMMAR SACAZ . se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece).Ceruri polietenice . SANDARACK.T = rezistenta.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2.= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci. Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu 43ºC . plante. pentru a conferi CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari .Ceara pentru macheta protezei acrilice • • roz. Intra in compozitia cerurilor pentru lipit. casanta . COLOFONIUL : • • • • Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei .T.8 . 1. galbena.1. Adera . COPALUL : • • • • Se obtine din fosile .

• Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) . Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali . Sa nu se combine/coloreze model/tipar.Ceara tare : Ceara de albine 50p . Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi . Indiguire. Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Are Ceara de Albine 75p . 2. Terebentina 15p(plastifiant) . corpului de punte. Coloranti • Modelare macheta coroanei. cresc valorile contractiei. cofrare. Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . Tare/moale. Cinabru 5p(colorant) Proprietati : • • • • Indicatii : Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala . Ceara Ivoire • • Pentru coroane acrilice . Confectionarea bordurilor de ocluzie. Oleum susan 5p(dizolvare) . Compozitie : • • • • Indicatii : Ceara de albine 55p . Parafina 33p . . Carnauba Ceara Carnauba 25p . Ceara Carnauba 10p . tipica dentinei . Batoane pentru model corpuri de punte. Alb-galben. Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . 3. • • • • • Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . macheta puntii din elemente unite.

Compozitie : • • • • • • Ceara de albine10p . nedeformabila. Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . Macheta coroanei acrilice. Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi. sisteme retentive) Aderenta. Ceara Damar 10p . racire. Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete. MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : • • • Rasini acrilice simple . 4. Permit o excelenta individualizare a modelajului. conectori. Compozitie: • • • Ceara de albine 55p. plasate in tipare. Ceara topita se introduce in seringa. dura datorita elementelor componente. crosete. Sub forma de batoane. blocuri/placute. conectori. Parafina 30p . Mase plastice . plase pentru sei. Ceara Carnauba 30p . Ceara Carnauba 10p . Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte .• Indicatii : Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii. Rasini fotopolimerizabile . Parafina 35p. Cerezina 20p .

Livrare sistem monocomponent. punte. macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren.Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza. Pot fi asociate cu ceruri. Nu dau reziduuri dupa ardere . crosete. Precizie mare in modelaj . coroane provizorii. PALDISCK LG. Sunt transparente. Ergonomice. Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : diferita. Timp de manipulare nelimitat. Timp de intarire :1. Arderea fara spargerea tiparului . Confera scaderea contractiei. macheta coroanelor. tije pentru canale de turnare. RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC. Caracteristici : • • • • • • • • • • Se contracta dupa polimerizare mai putin . puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita. Ard fara reziduuri . Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung . fluida.5 minute. sisteme retentive. cape de protectie. punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant . metalo-ceramica. conectori. 2 consistente:vascoasa/pastoasa. Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise . pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta .

Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Se prezinta sub forma de : • • Macroperle (macroretentii) : 0. Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. pozitionarea implantelor . 1. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1. Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala.BREDENT. Se ambaleaza prin metode uzuale. ASTAR .2-0. Cristale calcinabile . SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. LUSTROL – cul.K1 rasina fluida – de precizie . obtinandu-se tiparul. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara. TRANSLUX).5 minute (DENTACOLOR. Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER. Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. Rosie. se realizeaza o modelare primara . radierea implantelor. K2 – vascoasa. apoi K2. Microperle – IVOCLAR – 200-300µ . Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane).cul.4 mm . Se aplica rasina K1 . rezultand machete de mare precizie. 2.

un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse

utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.

4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)

5.Plase

ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). CURS 11 MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul – negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii

P. acrilice

Mase de ambalat pentru:

Aliaje nobile

Aliaje inoxidabile

Lipit parti componente.

B. chimic (functie de liant)

Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati

Proprietati
• • • •
Plasticitatea – permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; Fidelitatea – reda cu exactitate toate detaliile machetei . Stabilitatea volumetrica – masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. Stabilitatea chimico-mecano-termica:

Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: • Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile;

10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate→ la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent) pt. eliminarea gazelor din tipar

• • • •

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.

Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
• • •
momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica.

Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;

3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
• •
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. Proportia lichid / pulbere lichid> ⇒Dilatarea higroscopica<

Pulbere cu ghips < ⇒Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant α hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) ⇒ Dilatare higroscopica >

A. Mixta. fara val. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (β hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: • • • • Verticala Orizontala. SiCl ⇒Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) ⇒< Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea >⇒ > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa >⇒ Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare). • • • • • • M. b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice Moderne ca liant cristobalit. lipirea elem. comp. cu cristobalit > ⇒Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f. refractara este CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) . A. Cu val. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. I. KCl. SPEED pt. EXPANSIT au ca liant gipsul dur au in compozitie ghips dur Comp. fine ⇒Dilatare higroscopica> Masa de umplutura – NaCl.< rezistenta mecanica a M.-punti clasice.

Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica). Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului.2-1. contaminant pentru aliajul fluid). Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. 3. Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. Acid Boric. LiCl. . Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat .3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. 4. II. incalzit la 100ºC valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii. Agenti reducatori :pulberi C. Fenomene fizice: α CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0. Denumiri comerciale: . MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS .creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termochimica a tiparului Coloranti. datorita granulatiei fine . Proprietati : 1. Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl. La 400ºC si 700ºC au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale.ghips dur 25-40% 3. fara a depasi 750ºC. KSO4. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1.1%.Cu. tiparului si nu dilatari. Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului . Plasticitatea si fidelitatea foarte bune.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400ºC. Ag. Indicatii: Aliaje Au. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic. Contractia va fi compensata de agentii de modificare. Pd.Compozitia chimica 1. 2. KCl. Liant .

3. oxid de crom. aliajele nobile pentru metalo-ceramica. fosfat de amoniu. Coloranti Reactii chimice: 1. 2.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O 2. ) VIDERIT VIDELIT OCELA Moderne BEGORAL Cor.S.8-2. 3.. (pt. Auroceramica.VITADUR VIROPLUS P. aliajele inoxidabile (Ni-Cr). Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile. S. Indicatii: 1. A. oxid de magneziu.. . Masa de umplutura 4. P. Wipla) Cor.1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Ti AUROPLUS TANCOVEST THERMOVEST (KERR)= M. stelitele (Cr-Co SOFT). Au(Incr..1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate.. Clasice P.Dilatarea de priza = 3. oxid de magneziu → NH4MgPO4+6H2O →H3PO4+ NH4OH →MgHPO4+ H2O Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina. Compozitia chimica : 1. oxid de zinc. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2.2-3. universala .Punti. Componenta refractara (80%) cristobalit carborundum 2. Liantul 3.1% CERAMIGOLD-teh.Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+MgO Proprietati: 1. 2. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1.

Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata. cuart Reactia chimica H2O 1. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. Ti 4. solutie acida (HCl).solutii coloidale de SiO2/ .) 3.!!!!!!!!!!! P/L . ⇒ GEL deshidratare→ R.III. Silicatul de etil → HCl acid ortosilicic (SOL) 2. MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA . Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM Compozitia chimica: 1. NU CONTIN GHIPS. Rezistenta 1. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite. de etil 3. Componenta refractara: 2. Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. cristobalit. Coloranti. Acidul ortosilicic → Cuart/ cristobalit acid polisilicic (SOL COL. Saruri de Cu. Silicati de sodiu. mecanica > (1400015000 C) Indicatii: exoterma ⇒ CIMENT.

metalice :aliajele dentare : nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr nobile : baza Cr-Co .NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii. Prepararea la vacuum-malaxor.S) organice : rasini acrilice . Pd. Ag-Pd . Clasificare : Materiale aur. obtinerea arcadelor artificiale. placarea componentei metalice. Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare. Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant.A. -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare. Recomandari practice: • • • • • • Masa de ambalat – ermetic inchisa. Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv CURS 12 MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice. Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza exercitiu ) :GAUDENT cupru (aliaje pentru nemetalice : simple(R. baze proteze.

Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida. Baza Pd . Punctul de topire este inferior celor 2 metale. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne . Imprumuta proprietatile elementelor componente. ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. a) b) c) d) II. Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) . Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) . Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele.(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) . Clasificarea aliajelor metalice : I.anorganice : mixte : masele ceramice rasini compozite. Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. dar se segrega in cea solida. a) b) aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) . . Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente.

IV. incrustatii) . duritate = 50-90H. flexibilitate.2-ligaturi. 1-1.5-atele. au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat .III. 0. au un coeficient specific de densitate =densitate specifica .8-crosete. cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate. Aliaje nobile : • Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. stantare (ambutisare). maleabilitate. sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0. reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni .6-0. INLAY GOLD • Clasa II – aliaje medii (coroane.2-0. topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate). Proprietatile aliajelor dentare: • • • • • • • • la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg. Ga) . bune conducatoare de caldura si electricitate . culoare majoritar alb-argintie (alb-gri). . aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament. intindere. pastile 9cele mai folosite). Forma de prezentare : 1) 2) 3) banda (0. • • prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala). rezistenta la abraziune. coroana din 2 bucati . aliaje titan .V. ciocanire. elasticitate .3) : inele ortodontice. Prelucrarea aliajelor: • la rece: laminare.

4 1-5% metal pretios . Clasa IV. influenteaza punctul de topire.pentru metalo-ceramica : dure/extradure. Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful. prelucrare usoara . se aliaza cu Ag. Pt.5 Procentaj(%) 1-14% Argintul : • • argint de 960. . fluorul. in cavitatea bucala sunt neutre.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice. Aliajele nobile : componente : Aurul : • • • • • moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica). confera rezistenta . punti totale. modifica densitatea. rigiditate. Paladiul : • • • • inlocuieste platina . dupa turnare confera o structura cristalina aliajului . clorul. punti).aliaje extradure (coroane . oxigenul) Cuprul: • • • influenteaza culoarea. Iridiul : • creste rezistenta la coroziune. confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. Punctul toipire Densitatea 10.aliaje dure (coroane. confera proprietati mecanice foarte bune. principalul element de innobilare al aliajelor . Clasa V. culoarea . tenacitate. coroane substitutie)=aliaje platinate.8 cupru 1082 8.4 10-13% Paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22.(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica). Iridiu.5 1-14% Platina 1769 21. procesul de fuzionare. Pt. culoarea si densitatea aliajului . rezistenta mecanica. influenteaza punctul de topire.• • • Clasa III. Cu. rezistente la coroziune. dar nu nobil. Platina: • • • rezistenta mecanica la coroziune. singur nu poate fi utilizat (in stare pura).

Karataj 24 22 20 18 16 14 3.5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0. Sistemul procentual : Aur pur % 100 91.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0.5-20 Cupru % 2-4.6 58. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza.5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 . Aur-Ag . oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil .5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : 1.5 8-20 4.Zincul. Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. Staniul = elemente de echilibraj.3 75 66. Structura cristalina : Aur-Cu . Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj. se obtin turnaturi omogene.6 83. Zincul=creste fluiditatea .Aurul pur =24 karate 2.5 0 0-3 3.(Titlul aurului pur =1000). turnare) Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire. Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic.5 Zinc % 0-0. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare.

timp de 2-3 minute. timp de 2-3 minute. acid boric. aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. (Pd. IV . ionomeri de sticla. Turnarea aliajelor nobile Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon. silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice. tehnologia protezei partiale scheletate –clasa III (exceptional). Ex : Au-Pt-Pd. Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. Ag). cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. totale (clasa I. restaurari fixe partiale (punti) – clasa III. notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent. cu racire brusca. cresterea ductilitatii) aliajele dure. Indicatii : • • • • restaurari directe : obturatii de aur . b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºC. restaurari indirecte : inlay. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat. Ez : Nautilus : cadere si aspirare. coroane partiale. Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750ºC. Au-Ag-Pd. in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare. Pentru solidarizarea segmentelor de proteze. turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor.Cel mai indicat de ADA . superdure. . clasa II) . timp de 2-3 minute cu racire brusca. Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. Kripton. cu racire brusca . timp de 5 minute. Ag-Pd : 855-900ºC. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. Heliu)=mediu de protectie.

proprietati mecanice superioare. Scumpe. Confort mic. Clase : 1. Rezistenta la coroziune. Aur :54% . Densitate crescuta. • • • Aur : 78-85. Caracteristici : • • • • • • • Nu contin cupru .c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435ºC. Pd+Ag cresc proprietatile mecanice. staniu. Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal . Herador. Platina : 5-11% . daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) .5% . Sa permita adeziunea maselor ceramice . Limita de curgere sa fie inalta. Rezistenta la temperatura de ardere . 2. timp de 15-30 minute. Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . se deformeaza in timpul arderii . Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice. Argint. cu racire lenta. la tractiune bune . prelucrare. Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine . . argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) Au modul de elasticitate mic.grosimi mai mari. ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : • • • • • • Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice .6% . indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Aliaje nobile cu procent crescut de aur Denumiri comerciale : Degudent. Contractia 1.

necesita bondinguri prêt de cost scazut . cost scazut . rezistenta crescuta la ardere. staniu. prêt de cost scazut. rezistenta la coroziune . Cupru :15% . Elemente de echilibrare. Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% . zinc. Caracteristici : • • • • • rezistenta crescuta la coroziune . dar superioare din punct de vedere mecanic. Paladiu :40%. Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . Caracteristici : • • • • • • similare. se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3.Paladiu :35% . modul de elasticitate crescut . 4. Argint : 18%. Elemente de echilibrare : indiu. Aliaje nobile Au.Pd : Aur :50% . modul de elasticitate crescut . Caracteristici : • • • • similare Au-Pd-Ag . pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica. . nu se deformeaza la ceramizare . Nu contin argint. 5. Ag :38% . prelucrare asemanatoare . la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) .

fluoruri (pulberi. Zn. Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. acid boric. Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . Contin :Ag. Sn. curg mai greu in tipar datorita paladiului . Indicatii : Lucrari mici. Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire. cu. OPTION Caracteristici : • • • • proprietati mecanice. lichizi. Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. Caracteristici: • • • • • • Compozitie asemanatoare aliajului. Cd.Galiu :5-10%. decapare). Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta. Decaparea se realizeaza cu borax. Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd. Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). paste). Sn. fizico-chimce bune . nu se deformeaza . topire in creuzete ceramice (nu grafit). carbonat de potasiu. Denumiri comerciale . Antidecapanti : solutie grafitica. baza Pd. Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . Contin :Ag. Zn (765-800ºC) . . Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile. Cu.

Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale. Pt. aur.CURS 13 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur. Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza . • Baza paladiu : Castadur (Pd. Zn) Produse comerciale: • Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa). Cu.5-3.30-0. Caracteristici : • • • • Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur . Banda/sarma =LOT (Ag. incrustatii) .10/10 . 1. Forma de prezentare : • • • Banda laminata :0. coroane partiale. inelul coroanei din 2 bucati. Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur . Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur.5 grame . Sn. Compozitia: Clasice: . Placute 7/7.40 mm (inele ortodontice. Bondon IV (Degussa) Degupal +cupru. indiu-metalo-ceramica) . Paladin (Metalor). inelul coroanei turnate) . • Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica (Degussa) mai contin si paladiu Back-On.

5% . Se contraindica piese de inalta precizie. fosfati . Sensibile in etapa de topire. ALIAJELE NENOBILE Baza : A) B) Ni-Cr Cr-Co . cupru :11. duritatea le indica in tehnologia puntilor . Poson : Paladiu :57. paladiu :79. rezultand piese mai confortabile decat Aur-platina . Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale. structura cristalina (rezistenta la indoire. Paladiu:25% Aur :2-15% . • • • Preincalzire.Argint :30%.• • • • • Argint 65%. paladiu :20% . Proprietati : • • • • • • • • • • Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur. Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice : • Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2. unele superioare aliajelor Aur-paladiu . Cupru :7-9% . incrustatii in incrustatii. De necesitate coroane partiale. incrustatii. Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) . Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati.topire :1100ºC .6%. Platina :1-2% cu rol de a ameliora proprietatile mecanice. asemanatoare celor Aur-platina .5-3 mm) . incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) . Indicatii : • • Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice . abraziune) Moderne : • • • • Realor : Degupal : Bondon : aur :20% .8% .7% . Cupru :5% .argint :39% paladiu :76. turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3. Proprietatile mecanice bune . Modulul de elasticitate. Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC . Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului . Tehnologia metalo-ceramica .

siliciu. element de innobilare fizicio-chimic . !!!!!!!!!!!!!!! Nichel . A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice : • : Aliajele Ni-Cr : banda :0. tungsten . • • Crom:18%. Cape :0. Denumiri comerciale : Ticonium . p.30-0. • Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala . usor prelucrabil . Alte elemente : beriliu.40mm . ductilizabil . Sarma.t. Ni:8% (“aliaj18-8 »).30-0. Nemagnetic . Remanium CS .70% Crom : 16% Aluminu : maleabilizeaza aliajul.Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. modulul de elasticitate. titan. Microbond .40mm . si tantal. rezistenta la rupere. Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan.=1539ºC.5% . molibden. 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. cobalt. abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . carbon.20-0. 0. Verosoft . (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. mangan. • • Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier γ (wipla) Compozitie : • Feγ +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) . molibden.

. multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit).Ney Q. Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica . Fluiditatea –solutia lichida . siliciul =creste ductilitatea . Intervalul de topire :1375-1420ºC . Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom. rezistenta mecanica .. Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate). rezistenta la deformare. Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice. tehnologia metalo-ceramica In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) . Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . Proprietati: • • • • • • Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. Manganul. duritate . Beriliul este agent carcinogenetic. responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) Cobaltul : Propretati mecanice crescute .V. Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. modul de elasticitate scazut . Verabond. Siliciul.influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . ductilitatea. Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA. Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) .

Tantal. este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) .3-2. 2. Tungsten. Avantaje : • • • Proprietati mecanice excelente (duritatea. Crosetele se fractureaza . Compozitie : .• • • • • Coeficientul de contractie :2. Duritatea. rezistenta mecanica. Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. grad de extindere mare. Aluminiu. indoire. Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) . rigide. tulburari parodontale . »memory effect » .15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . Sarma :WIPTAMprin laminarea lingoului. nedeformabilitate. rupere. Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati . Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). modul de elasticitate. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . Tehnologia de prelucrare –accesibila . nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. Dezavantaje : • • • • Nichelul poate determina reactii alergice . se toarna din elemente unite . abraziune) . tratamentul ocluzal. Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur . arcuri ortodontice . Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) . Prêt de cost mai mic . Proprietati : • • Pasivitatea datorita oxidului de crom . prêt de cost scazut. B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. Forma de prezentare: 1. Indicatii : • • • Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) . Wolfram. cu buna elasticitate. Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. limita de curgere . Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . Baza: Co-Cr-Mo-Ni. Magneziu. efect carcinogenetic .5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) .

Molibden :6-18%-alb-argintie-structura crescute. mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . antioxidant cristalina omogena. subperiostale. piese confortabile . Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul . aliajul este mai usor prelucrabil . Indicatii: • • • • • Baza protezelor scheletate. Aceste aliaje nu contin carbon. bare Dolder . surub. implanturi lama.2-8. curge in tipar . recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . tungsten. Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL. piese de precizie . Crom :15-30%-alb-densitate=7. proprietati mecanice crescute.1 . Crosete sarma.1% este compensat de masele de ambalat . Culise . Magneziu :1% . recoacere. BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND Crom :27%. Curg mai bine decat Ni-Cr . Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8. !!!!!!!!!!!!!! Aliaje moderne : Bondiloy : Siliciu :1%. Densitatea :8. Proprietati: • • • • • • • • Duritatea mare :260-300U. mai usor de turnat fata de titan. Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita .5%. Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC . Virobond. proprietati mecanice Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului. duritate) . pasivitate datorita oxidului de crom . Cobalt :66.5g/cm3 . Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. Coeficientul de contractie 1. wolfram.4-2. Molibden :50%. Dupa turnare.(WIPTAM).8-creste ductilitatea. capse . rezistenta crescuta la rupere.9(stabilitate chimica. .Cobalt :5-64%-alb-gri .(nu se formeaza carburi). WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate.V. Tantal/tungsten confera duritate. densitate=8. ALIAJE BAZA TITAN . rezistenta la rupere.

Sunt aliaje α . fier. Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. Tehnica de prelucrare : • • • Turnare . staniu. magnaziu. Densitatea mica de 4. . Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr .5g/cm3 – piese de mare finete . crom. In faza de turnare se poate combina cu carbonul.Aliaje:tehnologia protezelor. oxid de aluminiu. Dezavantaje: • • • Turnaturile se obtine cu dificultate.5 utilizate in tehnologia protezelor . Proprietati : • • • • • • • • • • Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) . foarte confortabile . Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu . Conductilitatea termica este redusa . Compozitie: Se aliaza cu molibden. oxigen . azotul. defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida). ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama . pret de cost crescut. Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 . . Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu. CAD/CAM . β Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. zirconiu . Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate . carbon. Este dificil de turnat implanturi . Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. zinc Contin hidrogen. Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri . Titan pur: implanturi. Electroeroziune . azot. cadmiu-dau bronzuri complexe. oxigenul si hidrogenul . argint. nichel. GAUDENT S Compozitia : • Cupru :80% . Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) . deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) .

Proprietati : • • • • • • • Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala.5 ori mai mica decat la aliajlele nobile. Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute .• • • • Aluminu :8. contin 80% cupru in compozitie Indicatii : • • Pentru turnarea RCR (indicatie de electie).5% . Recomandari practice : • • • • Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire .4mm. ORALIUM . Fier :1-2% . Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. Nichel :2-4% . Mangan :1. iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii. prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC .3-0. Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. . sub medii de protectie .5g/cm3. Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat . se racesc rapid si devin vascoase. coroane .5-10% . Raportul Nichel/Fier=2 . se contraindica depasirea acestei temperaturi . Se pot turna piese protetice cu grosime de 0. OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. NP G II (USA) OROCAST . punti (metalice.5-2. Conductibilitatea termica este de 2. mixte) . Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice . coroane partiale si pentru proteze scheletate. Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN . Denumiri comerciale : GAUDENT S . Densitatea =8.

nenobile (inox) . Dupa turnare. se desprind usor) . baza cupru : aliaje pentru Ni-Cr . Daca turnatura se face corect. stabilitatea coloristica exceptionala . -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta . keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). baza titan . • • Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. incovoiere f. inerte fizico-chimic . rasini compozite. antrenament :Gaudent. culoarea galben-gri nu se modifica. biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : • • • • rezistenta mecanica. metalice: aliajele nobile (baza aur. turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) . b. keramin=ceramica . Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . anorganice: masele ceramice. argint. Cr-Co . la rupere. paladiu). Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru.• • • Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . (mai putin la tractiune.

necristaline. 4) functie de temperatura de ardere : • • • la temperatura crescute : 1200-1400ºC . neoxidice. lingouri :prelucrate la rece/cald. in prezenta oxigenului : cea industriala. Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . 6)dupa procedeul tehnologic : • • • • arse pe folie metalica .culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . 5) dupa forma de prezentare : • • pulberi (frite) .albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : • • cristaline . . la temperaturi joase :850-1050ºC. silicatice . la temperaturi medii :1050-1200ºC . 3) functie de metoda de ardere : • • arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . 2) functie de structura atomica : • • • oxidice(cele mai indicate) . tehnologia mixta . mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice). pentru dinti artificiali .portelan = scoica alb sidefie.

1) Prefabricate :se prezinta ca : • dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial . Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. glucoza. unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. Diagrama de amestec . coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). fatete. Glazura 1 flacon . Mase pentru zona gingivala . cu agentul de cuplare. O trusa BIODENT contine : • • • • • • • • • • • • Masa ceramica (opac)16 flacoane. 3)Moderne : • • • • Aluminoceramica . Flacoane cu diferite lichide :lichid universal. . dentina. Masa pentru smalt 6 flacoane . smalt. nu chimic implanturile ceramice (mixte) . Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . smalt . Godeu . Pensule de diferite marimi. Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . coroane. Ceramica presata(IVOCLAR). Ceramica magnezica . Mase pentru corectarea culorii . . Masa opac. lichid+coloranti. se desprind usor. Ceramica turnata(DICOR) . obtinerea coroanelor fizionomice.3)moderne. Mase ceramice pentru nuantari coloristice . Masa pentru dentina 16 flacoane . pentru izolarea bonturilor « die spacer » . punti • • 2) Preparabile :pentru mixte :sistem P/L. mixte. dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. fac zgomot.

oxid de aluminiu 19% . Cuartul : • componenta refractara confera rezistenta mecanica. cobalt. Caolinul : • • • aluminosilicat hidratat de culoare alba. aur. calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. cuart. fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. mangan-violet) .Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. Fondantii : • • • in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu.5% 9absent la ceramica moderna . MASELE CERAMICE MODERNE • • se ard numai in vacuum . prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. Caolin :0. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. Caolin:50-70%. maresc masa produsului . fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . cu rol de liant . carbonat de calciu. in timpul arderilor se dilata. borax. crom. nichel. . sodiu(albit).) Portelanul : Feldspat :20-30% . nedeformabil . Cuart :20-25% . ramane rigid.Cuart :15-25% . reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. Alte elemente : .oxizii metalici • • stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. dupa ardere confera transluciditate. dupa ardere confera luciu. titan. cristobalit.culori foarte stabile. nu da fluorescenta. carbonat de sodiu si potasiu. scad temperatura de ardere. argint. Rolul elementelor componente: Feldspatul: • • • • in masele ceramice au procentul cel mai mare. indiu.

se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. Ceramica turnata + presata: DICOR(C. dentina.G. magneziu. Rolul fritarii : • • • • scade intervalul de uscare a maselor ceramice . ceramica arsa pe model VITA IN CERAM fizionomice. metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) .) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas. smalt) . pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. mai putin coroane total Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : . previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . BIOBOND . se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine. fatete. potasiu. PERMODENT. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM.• • in amestec mai putin de 165 oxid de bor. pentru incrustatii. CERAMCO . zirconiu .

ocluzal. Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model . temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . Arderea ceramicilor moderne : • • • timpul de ardere mult mai lung .Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model. Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. proximal) • 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta . are loc numai invid . . temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. Etapele arderii : • • a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur . apoi in cavitatea bucala (cervical. Etape de ardere in tehnologia mixta : • 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare. degresare. sint indicate in special pentru piesele total fizionomice.masa grundului se aplica in strat uniform 0. aplicare sau nu de bonding sau oxidare) . Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. in prezenta oxigenului si cu racire lenta. timp de trei minute . Urmeaza arderea in vid 5 minute. b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC . preardere. « SINTER »=cenusa incandescenta.• • inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice. • 2)arderea masei dentina + smalt.2-0. racire lenta. Caracteristici: • aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta). Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa).3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute . 6-7 minute in vid si racire lenta. modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere .Poate fi autoglazurare si supraglazurare. arderea are loc in mijlocul cuptorului. Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC .

proprietati mecanice : rezistenta la rupere. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. punti fizionomice ceramice. magnezica . la 1360ºC rezulta miezul ceramic. ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. comparativ cu 20 U.42g/cm3 pentru ceramica presata si 2.6). porozitatea : dupa ardere poroase. rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. pentru acrilat . atele. 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). obturatii de baza. materiale inerte neatacate de agenti chimici . duritatea : valori crescute :400-460 U. pe baza de calciu). flexiune) bune .Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. 343 pentru smalt. tipar. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal . ambalare. Amprenta . rezistenta mica la tractiune. proprietati optice :sunt izotrope.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase.• • ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice . timp de 1100ºC timp de 4 ore. proprietati termice:nu conduc caldura. canal. 380 pentru aliajele Cr-Co . arderea la 1120ºC timp de 2 ore . pentru fixari de coroane. punti. • VITA IN CERAM pentru incrustatii. 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . biologic :foarte bine tolerate : coroane. stabile coloristic.K. Model de lucru. 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica . singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric. incovoiere are valori mari . cele mai translucide . vitroceramica) . tractiune. Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale.K. coroane fizionomice. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. se toarna ceramica DICOR (este o sticla.este foarte translucida . Clasificare : . macheta miezului ceramic. 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla). punti. model de lucru. 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25µ ) . Se aplica apoi masele ceramice conventionale. Ceramica turnata DICOR.95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. CURS 15 CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. Proprietatile maselor ceramice : • • • • • • • • proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. implanturi (cele zirconice. 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. fixari de aparate ortodontice. proprietati chimice . nici electricitatea. izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru.

C. policarboxilic: C. dupa C.I.S.S. ZOE + polimer. lichidiana : acid fosforic : b) F. CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : .I. C. minerale organic: ZOE.Z. +liant C. C. C. acid Policarboxilat .S.S.Policarboxilat .S.a) din punct de vedere chimic : minerale : C. EBA .F.O. FOZ .S. fenoli: componenta ZOE.F .

oxid de calciu. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi. oxid de magneziu :8. argint. Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) .P/L : cimentari (clasa I)-particule f. -acid fosforic:16.8%. oxid de siliciu :1.S. • Pulberea : oxid de zinc :90. canal .20%.3% . Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru.4% : oxid de bariu.2% .3%. HARVARD CEMENT (H. Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza. oxid de aluminiu :2-3% . fine . sulfat de bariu :0. • Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%.D. Pot avea priza normala/rapida.G. oxid de cupru (negru) . sulfat de argint. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14. oxid cupros ( rosietic) . . C&B CEMENT (Detrey).b.White) .m. ZINC CEMENT (S.1%.H).

6 . Dupa cimentare devine neglijabila :0.Zn)2. obturatii de baza. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C). 2) optic =opace. macinare rezultand particule de 20µ .3%.5-7.1%. . Pe bontul vital nu se aplica. Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului.9(neutru spre bazic). oxid de magneziu la 12000 C. 4) PH-ul acid intens initial :1. 3) solubilitate mica in apa . racire lenta.5 . Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc. structura poroasa.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen. la 24ore=6. tehnica prepararii .neutralizanti: (Al.05%(in apa).6 Atentie !!Bonturi vitale.4-1.5-1.05%.0. 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0. la1 ora=4-6minute . dimensiunea particulelor . mai mare in solutii acide . timpul de spatulare. la 3minutedevine3. . 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.dentinei). mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. P/L . intens acida. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : • • • • • temperatura (racire placuta) .Este un izolant bun.. PH initial mic :1.

Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul . ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. Agitare pulbere . . Proportia :2/1. 8) adeziunea : strict mecanica . Indicatii : • • • • • • • Obturatii de baza (cavitati medii ). CIMENTURI ANTISEPTICE . Fixarea coroanelor si puntilor dentare. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen).K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). dentinei 40-60U. 9) chimic se corodeaza in mediul bucal. In carbon mediul bucal carbonat de zinc. 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Obturatii coronare – dinti temporari . iodoform .3/1.metoda clasica . Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. se incorporeaza pulberea in lichid. Inainte : Citire prospect . Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice . aparate ortodontice . nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40µ ).7) duritatea este asem. Reparare modele de lucru. Timpul de spatulare:60-90secunde. Obturatii de canal+antiseptice :timol. Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca.

CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate. argint cu efect antiseptic. 2metoxi4etilfenol=eugenol. oxalat de calciu. eugenolati. (oxid de cupru. P/P cu priza . provizorii . coeziunea slaba.Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. sulfat de cupru. Compozitie: • Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc. Adeziunea mecanica este buna. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . bactericid. GERMICIDAL KUPFEX. ClasaIV : captisirea cavitatii. ARGIL . . P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . KUPFERZEMENT . . Sulfat de zinc . ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. Clorura de zinc . iodura de cupru. saruri de argint) Denumiri comerciale : • • • • CUPRODUR(Merz) . ramforsare. Clasa III :obturatii baza. aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. Urme de oxid de magneziu • Lichidul : -Eugenol :85% .

5-1% : Stearat de zinc :0. Apa . Compozitie: • • • • Oxid de zinc:70%. Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Timpul de priza : Factorii care influenteaza : • • • • P/L. Proprietati : 1) 2) 3) 4) solubilitate . PH=7-8(bazic) . Acetat de zinc :0.1%.-Ulei de masline . Conductibilitatea termica(izolator bun) . Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul de zinc eugenolat Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). . -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . Dimensiunea particulelor. Optic-opace . ZOE este sensibila in mediu oral. Tehnica de preparare . Colofoniu :29% .

obturatii de canal . Se corodeaza in mediul oral. Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. Raportul:4/1 – cimentari. +rasini compozite +rasini compozite Denumiri comerciale : • • • • KALSOGEN(Detrey) .5) 6) 7) 8) 9) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . FOZ. CARIOSAN (Spofa). 6/1 – obturatii de baza. Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. CAVITEC. TEMP BOND(Kerr) . Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. Indicatii: • obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau CISfoto+CIS • • • • coafaje indirecte . parodontale . Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). . Timpul de spatulare:60-90secunde. cimentari provizorii. pansamente calmante. Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare).

policarbonati (10%). Indicatii : • • • Obturatii de baza . Vascozitatea este mai mare ZOE . Au efect cicatrizant. Acetat de zinc 0. Componenta solida trebuie agitata. ulei de bumbac15ml. Colofoniu 88.5g . Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Obturatii coronare provizorii. 5/1 obturatii. Proprietati : • • • • • • Nu au efect pulpotoxic .Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. Alta formula : Oxid de zinc70g . PMMA.5g. mai vascoasa ca la toate cimenturile. eugenol. agitata. Eugenol80ml.FOZ . Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari . Au proprietati mecanice asem. clorura de zinc. Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. bactericid . Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. acceleratori de priza : acid acetic. Lichidul : Polimeri rigizi. Componenta lichidiana trebuie incalzita. rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. Cimenturi provizorii . colofoniu. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. Mai exista timol(antiseptic). polistiren. In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . Stearat de zinc 1g . alergic. .

). efect cicatrizant. ZOE=40MN/m2. punti de hidrogen. Oxid de aluminiu :20-30% . Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Biologic : sunt bine tolerate . Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare . Oricum valoarea adeziunii este mica. P/P. Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare . Timpul de spatulare :60-90 secunde. Formeaza punti ionice si de hidrogen.B. unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Lichidul :eugenol+EBA. • • • Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) .A. Indicatii: • • Asemanatoare ZOE. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. 2-3minute in cavitatea bucala).CIMENTURI E. Asemanatoare ZOE cu polimeri. Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. . Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Se prezinta ca P/L. Nu au un efect chelator. Proprietati : • • Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) . germicid. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . Polimeri :6%.

pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE . Reactia de priza : .I. fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : • • Acidul poliacrilic :50% . vulnerabili la apa Fluorura de staniu :0. Sistem anhidru(vezi C. Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS).Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. Apa : 50-605%. Livrate in 2 clase : coronare. Compozitie : Pulbere : • • • • • • • Oxid de zinc :50-90% .Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex.2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. Sistem capsulat. DURELON(Espe). Oxid de aluminiu :10-40% . Oxid de magneziu :0-10% . Forma de prezentare : • • • P/L .Inainte de utilizare se va agita si incalzi.S) . 1975-Darton particule de siliciu . CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Denumiri comerciale: BONDEX.

ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu.Depinde de :temp. -limfa dentinara . Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr .05% in 24 ore. Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ . Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare. proprietati mecanice asem. Acest lucru nu se intampla asa .Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). rezistenta la tractiune mai mare .La ceramica adeziunea este inexistenta. Toxicitatea este inferioara FOZ. in urma prepararii rezulta un film micronic 25µ . mediului ambiant . Dozarea/Preparare . FOZ. Sunt cimenturi donatoare de fluor. rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2). In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa.spatulare. se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). La met le nobile valoarea este mai mica . rezistenta la incovoiere=FOZ. adeziunea este superioara EBA .Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni. (40%). 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. Dupa preparare se insera rapid in cavitati. -cuticula proteica pe smalt.Solubilitatea este de 0. necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). P/L . Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu. in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. 2) 3) 4) Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea .

Obturatii de canal . Obturatii de baza . rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea.5-3.Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. se spatuleaza 30 secunde. se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute . Fixare inele ortodontice . Adera de coroane si punti (vezi papila) . punti . Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana. bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). Timpul de lucru .5 minute. Obturatia coronara a dintilor temporari . Indicatii : • • • • • • Fixare coroane. instrumentele se curata foarte greu (adera de metal). atele chirurgicale .2. Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop.