MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.

BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.
Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.
3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; –se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica –rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare –zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice –de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare –infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic –rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:
-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

• • • •

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie –Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator:
• • • • • •
toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar . • La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii. !!!!!!!! In vivo. mai mute) . se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24. Etapa de laborator. Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. se realizeaza frotiuri din zona punctionata. • Deci. ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva. culoare). Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa. iepuri. II. nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic. la 24 ore.• Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti –animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). favorizand dezvoltarea salmonelelor. omogena. desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi. . Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24. b) in vivo. Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. subcutan. 48. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele. Efectul mutagen va fi pozitiv. • Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei. intramuscular. 48 ore. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. se observa microscopic.suspensia este injectata animalelor de laborator. subcutan sau aplicatii locale (epicutan). lineri. La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic.se testeaza toleranta materialului. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari. miros.dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. • Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. Daca suspensia trece de toate testele. 72 ore. Daca suspensia are o actiune mutagena. materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. Daca nu apar se va trece mai departe la alt test. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) .Se va trece la etapa urmatoare. reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini. sunt sectionati. neiritational . Se introduce in incubator. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local).

organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite . rasini compozite . • Moderne: rasini acrilice armate . 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: • Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala. CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice . . Cele plastice pot fi: • fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat. tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara.I. compomeri • nefizionomice(metalice) – amalgame.Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : • • • • sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar .) . cimenturi ionomere de sticla (C. minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice . b) neplastice (incrustatii).S. sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. Se urmareste suprimarea durerii.

Prepararea. Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic.(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31. apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar. -fluoruri :13. b) sistemul predozat (capsulat). ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) • • Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute. . Denumiri comerciale: a) FRITEX . Ablatia :sa se realizeze cat mai usor. -oxizi de calciu :7. Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara • • • CIMENTURI SILICAT Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). nuante intre 16-18. Elaborate la inceputul mileniului doi.2-29. au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80.starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate. ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara • Plasticitatea . aplicarea. Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .5-41.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare).1% .7-9% . finisarea :sa se realizeza cat mai usor. Culoarea si denumirea se afla pe flacon.3-22% .6% -alumina (oxid de aluminiu) :27. sticla inchisa la culoare). • Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal • Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii.compomeri .Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic.

-pentaoxid de fosfor :3. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Avantajele metodei moderne : • • • se evita erorile dozarii extemporanee . !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii).1-2. .Timpul de spatulare pana la 1 minut. lichidul : -acid fosforic :48. se obtine o buna omogenizare. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) . Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1. Tehnica de lucru: • dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ. b) cu mixere speciale (Silamat. se scurteaza timpul de lucru. -neutralizanti: alumuniu:1. pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.-oxizi de sodiu :7.9% . Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.6 g pulbere/0. metoda este scumpa.1%. microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. b) capsulele contin cele doua componente.8-55. Aplicarea in cavitate : . Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) . CIS) ca baza secundara) . Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei.2-9. Timp de preparare : 10-20 secunde. Se infiltreaza cohorta • aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii. b) cu mixere speciale (cu mixerele).Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat. usor in exces.5-5.5% .4 ml lichid.7-11. Dezavantajele metodei moderne : • • • pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung .ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. b)industriala: in capsule.3% .3%. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat. Cap vibrator).Se aplica pe o placuta de sticla.5-2% zinc:4. -oxizi de zinc :0. cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara . Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei. Prepararea : a) clasic(manuala). Duomat. dar si de priza .

marimea particulelor .• Reactia de priza : finisare. Proprietati : • fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). 2) particule acoperite de gelul silice . marii consumatori de citrice. obturatii clasa V (azi contraindicate) • • • cavitati clasa IV . ce se datoreaza aluminosilicatului. PH acid).15-0. reactie acido-bazica. timpul de preparare. Indicatii: • • • Contraindicatii : obturatii clasa III. Se deterioreaza in timp scurt. conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. devin opace in contact cu mediul bucal. prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore. la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala. .Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. la persoanele ce consuma citrice. Contractia lineara :0. respiratia orala. • rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei. 4) fosfatul de aluminiu. Se indeparteaza excesul. 3) particule in gelul amorf . in zonele abrazate. II) reactia acid-baza se intensifica.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). prelucrare. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere .Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. Apare fenomenul de separatie marginala. proportia pulbere-lichid . fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . stabilitatea coloristica :se modifica in timp. nu adera chimic. obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali . Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : • • • • temperatura mediului ambiant .5%.3% si contractia volumetrica :3-3. II zona laterala. • stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic. I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. cavitati clasa I. inferioara amalgamelor. • • • • aderenta : se mentine datorita factorului mecanic.

au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . rasinilor acrilice. aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. opacitatea. solubilitatea . • protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri .substanta de baza oxizi de aluminiu. dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC). prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute . Aceste cimenturi sunt mai dure.Recomandari practice : • • • • • alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala . Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: • • • • contractia volumetrica:3-3. aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza). . fier pentru proprietati optice. Turnare modele (caracter istoric). rezistenta mecanica . Obturatii definitive la dintii temporari . b) ideala :la 24 ore. compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) . CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). Compozitie : • • ciment fosfat de zinc .5%. se contraindica aplicarea silicatului. Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa). Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric). FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea. INFANTID (Spofa) .

aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%→ 13%) : pilitura aliaj bifazic particule sferice . particule sferice : se obtin prin atomizare. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. 3. sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice. se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43µ ) . • • cu faza dispersata (bifazice) . moderne. Dupa numarul metalelor : • • • • binare: mercur+cupru. cu 5-6 elemente. Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral) Clasificarea amalgamelor dentare : 1. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. B. Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic. Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. ternare:mercur+argint+staniu. amalgame cu continut crescut de cupru. 2. Forma de prezentare : • pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata. Dupa generatie: • conventionale (continut scazut de cupru) . Procese fizico-chimice.AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. Transmit usor variatiile termice. Dezavantaje: • • • • • Culoarea metalului.

cobaltul. zincul. Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza γ ) 2) miezul amalgam γ +Hg (faza γ 1) γ 1+γ 2+γ (fazaγ 2) 3) γ 1+γ 2 matrice de care se leaga γ nereactionat . proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere. fierul. b) impregnare . Timpul de priza finala :la 24 ore. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. b) mecanica : Avantaje: dozare exacta . Este dependenta de : • faza aliajului. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta . plasticitatea este cea indicata.γ -priza rapida. Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . argintul. dozarea se face functie de cavitate. Nu se poate alia cu :nichelul. capsulele se introduc in mixere. Aliajele de cupru au un continut final de γ 2 foarte redus. cromul. . c) amalgamare . Sunt amalgame faza α . Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul. nu se contamineaza partile reactante. Prepararea: a)manuala: in mojar. nu ne contaminam . d) cristalizare (priza).90C.• lichidul : mercurul. se solidifica la –38. staniul. 4) rezistenta la coroziune γ > γ 1> γ 2 Faza γ 2 este cea mai sensibila la coroziune. Cu cat γ 1 siγ 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule. se masoara greutatea foarte exact. Fierbe la 356º C. componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic.priza lenta fazaβ . plasticitate crescuta datorita mercurului crescut . cuprul.

Formule (retele conventionale) • • binare :Hg+Cu . Pd . Aur. Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% • • • • • Argint:65%. ternare:Hg+ag+Sn. -Cupru :13% . Hg > priza> . Zinc:2%. ADA.1-3%. • cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne). Cupru:6%. -seminobile : Ag. culoare. Platina. presiunea de condensare CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTARE Dozarea si prepararea : • • Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil. -Staniu :25-27% . Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. -Cupru :6% . Staniu:25%. dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 67-74% .2-7% Cu (continut↓ ) A. FDI. -nobile:Au. . Hg . -Staniu :17% .Pt. Electromecanic:capsulat si amalgamator. -Argint :69% .• • • proportia pilitura /Hg . -Zinc :2% -Zinc :1%. Conventionale : b.

TYTIN. Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. creste rezistenta mecanica. LUXALOY(Degussa) Predozat • • AMALCAP. scade rezistenta mecanica . creste dilatarea amalgamului.micsorarea fluajului. Prelucrarea si adaptarea : . γ 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid • • • • HARPER ‘S OPTALOY INDILOY . Staniul: creste viteza de amalgamare. creste rezistenta la coroziune. fularea se realizeaza rapid. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor γ 1. condensat cu fuloarul de forma sferica. Materiale necesare: • • • Fuluar de amalgam. creste fluajul . Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici. Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. Zincul: creste viteza de fuzionare. Instrumente speciale de modelat amalgamul. Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri. energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice). Amalgamul este prelevat cu portamalgamul. Cuprul : creste duritatea .

dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . Necesita obturatie de baza si termolineri. . timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. Proportia pilitura /mercur . dimensiunea particulelor . datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). au loc modificari intre 0-20µ . rezistenta la compresiune este scazuta . γ 2. 4) duritatea :110 unitati Knoope. Amalgamele conventionale: la 7 zile. cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6µ m). faza a treia:contractie usoara. Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala.Se impune prepararea unor cavitati retentive. Sn.Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta .Apare fenomenul de percolare conditionata termic. dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. • • cantitatea de mercur(mai mare de 55%). Cu. Factorii ce influenteaza : • • • compozitia aliajului (fazaγ ) cea mai rezistenta la compresiune . daca este crescut rezulta amalgame vascoase. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza γ ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor γ 1. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. Factorii ce influenteaza : • • • • • Compozitia aliajului :Ag. 5) conductivitatea termica:buna. Condensarea .5 minute. 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune .compensate de expansiunea amalgamului. Zn. 2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza.

8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. Se aplica cu instrumentele cunoscute. amestec.Cu) determinand aparitia culorii negre . nu se face inchiderea marginala. Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri. podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale. aparitia gustului metalic. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : • • • • • compozitia aliajului . 7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte. evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet. tegumentara. calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . masca. Recomandari practice : • • • • • • inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . prepararea electrochimica (cea mai buna).6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse. utilizarea sistemului capsulat. priza rapida . senzatie de voma. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei. folosire de manusi. . Sn. sferoidale. factorul pacient :igiena precara. lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. aerisirea cabinetului. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara. solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. hematurie chiar exitus. AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice. digestiva. finisarea. Proprietati biologice : • infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. Proprietati : • • superioare . paste. lustruirea cu gume.Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului . Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. amalgameleγ 2 cele mai putin rezistente la coroziune. ioni de argint.

• • Folie ondulata . Forma de prezentare : • • • • aur pulbere . Mod de obtinere : • Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75µ ) si acoperite cu o folie de aur coeziv. Indicatii : • • • AURUL PRECIPITAT cavitati clasa I.• • Indicatii : rezistenta mai buna la compresiune . Folie prin laminare din lingou 0.Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare.04-0. molari) . indicatii limitate la obturatii mici. AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29.intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare. electroaloy = aur + (calciu 1%).(abandonate azi ).Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. rezistenta crescuta la coroziune . obturatii mai etanse . tehnica de lucru laborioasa si costisitoare.30 C. • • • obturatii coronare ale dintilor temporari . obturatii retrograde dupa rezectie apicala . tehnologia modelului de lucru unidentar. la spirtiera onduleaza cele doua folii . culoarea si pretul de cost (dezavantaje). II. modelul metalic – nu se mai foloseste azi. Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari .07µ . la premolari si molari . tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare • • Aurul mat se obtine prin electrodepunere. Proprietati : • • • • • • etanseitate marginala superioara celor anterioare . folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata. V. toleranta biologica mai buna. restaurari coronare simple sau armate . aur mat . particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur .

radiatii vizibile. pneumatica : nu se poate controla presiunea. 2. Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. -pulbere +lichid (foarte toxic) . Clasificare:-criterii- a) compozitie: nesarjate (au o faza).C. Condensarea : • • • manuala:fuloare. ciocane. radiatii vizibile coerente – laser. b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L). ORTHOMITE(SUA). Acest lucru este traumatizant pentru pacinet. 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute . condensare electronica (cea mai buna). MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1.D.blue light . -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. c) matricea organica : bis GMA. 3) degazare electrica. -coroane provizorii (proteze fixe si mobile).Tehnica de lucru : • Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . ADHESIVE 3. sarjate (bifazice). temperatura sa nu depaseasca 760 0C . -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) . fotopolimerizabile ultraviolete (P/P).). Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). .RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare . deci se contraindica .RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite .

• generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND. Moderne : hibride (condensate). ADAPTIC . in seringa: VALUX. d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura .: Macroumplutura (10-100µ m) . microumplutura :0. • generatia II Pasta –Pasta : CONCISE.bis UDMA.1-1µ m) . COMPOCAP . IV . II au o adeziune mecanica.C. Hibride (micro+miniparticule).D. nu au agent de gravaj . Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: . Generatia I.D. TETRIC.15-20µ .1µ m).01-0. • generatia V Capsulat :POLYCAP. si pentru sigilare si pentru fixari adezive. Microumplutura (0. V au o adeziune chimica. Generatia III. Miniparticule (0. bonding sunt autopolimerizabile. Exista R. KERR nu contine agent de gravaj.fara agent de gravaj Pasta –Pasta :CONCISE. EVICROL . Forma de prezentare : • generatia I Pasta/Lichid : SMILE.05-0. • generatia III Pulbere –Lichid : PALAKOV. mixte.1µ . Midiumumplutura (1-10µ m) . ADAPTIC .C. CURS 4 RASINI COMPOZITE R. cu agent de gravaj. HERCULITE..

difunctionali.Ex : acidul metacrilic. cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare .rasina Bowen). -stabilitate chimica. au vascozitate scazuta. anorganica. sistem de initiere . -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . un volum crescut. aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . . Monomerii de dilutie : • Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza. bis EMA. trifunctionali. bis-PMA. monomeri de dilutie . Azi este inlocuit cu bis-MA.• • organica . masa moleculara scazuta. -tolerate. • Sunt : monofunctionali . metacrilatul de metil.Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta. -inodore. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. -dilatare scazuta .

. bariu. (litiu. nano. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici. nu se mai utilizeaza.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani. silice coloidala. strontiu).V.. grad de penetrare scazut.Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic. necesita protectie. efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0.Reactia intre componente este completa . In R.1-0. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti. grad de penetrare crescut. coloranti. toxic. Substanta organica fotosensibila : eter etilic.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto). borosilicati.52. fibre de sticla. camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi. sunt implicate in afectiuni oculare. triclorura de yterbiu. Reprezenta de : cuart cristalin. estetice. Initierea cu U. termice (15-55%). nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) . Dezavantaje : • • Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante . inhiband formarea radicalilor liberi. benzoina. Se introduce sub forma de particule micro. medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice . aluminosilicati. pe baza de peroxid de benzoil (0.V. amina tertiara (accelerator de polimerizare).2%).D.5%). mecanice. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). ionomere. Spotul de U. impuritati. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice. Nu necesita instalatii speciale(avantaj). Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm. Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10µ -30µ . efect nociv. are valoare istorica. diferiti oxizi metalici. Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde.C.

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100µ m) – Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10µ m). microumplutura : (0,01-0,1µ m) miniparticule (1-10 µ m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10µ .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20µ .

4) porozitate : aproximativ 10µ , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii :
• • • • • •
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice :
• • • • • • •
Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii ’90.
Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:
• • • •
F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

I. SINGLE BOND La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic.P. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) . Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa . (efect cariopreventiv). Pot fi utilizati ca adezivi : • • SCOTCHBOND N. clasa IV . II dintii temporari. . Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . Restaurari coronare dinti fracturati . Se aplica usor. Clasa I. Cariile radiculare . Absorb apa datorita polimerului hidroxilic . -Seringa –contine compomer. faciliteaza adeziunea compomerului. Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . . polimerizare 10-20secunde. nu adera de instrumentar . Indicatii : • • • • • • • De electie clasa III. Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C. Proprietati : • • • • • Vascozitatea mai scazuta ca R.S. Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica. exact ca la rasinile compozite.C. Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer.D. !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii.

Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. cimenturi pentru restaurari coronare . sistem bicomponent predozat . Sunt poliacrilati complecsi.Fotopolimerizare10 secunde. Suprafata nu se usuca. GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor. se modifica proprietatile obturatiei. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. solutii de homo. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde. Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I.si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat. Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea.(luting cement) . care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat. sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata. 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). tegumente.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa . Recomandari practice: • • • Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson.dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) . II. puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) . polialkenolati de sticla . cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid. Respectarea timpului de fotopolimerizare. acidul tartric. ochi.3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. Uscare 510 secunde. III) ASPA I -IV-abandonate –valoare istorica. Clasificare : • • • chituri adezive .

Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid. Oxid de aluminiu 19. Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire .6% . lichidul cu grad de volatilizare crescut . Efect cariostatic . aluminiusilicat de calciu. Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . Fluorura de aluminiu 2. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50µ m si pentru cimentari 20µ m Pulberea : • • • • • • Oxid de siliciu 30. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului. Fluorura de calciu. Rezistenta mecanica crescuta . Transluciditate crescuta. 2.1% . abandonat .ASPA (aluminiupolialkenoic acid) . Fluorura de sodiu 3. Generatia I: sticla ternara . pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C.6% . macinare dau pulberea.S) .9% . Fosfat de aluminiu 1%. .7% .I. c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. reactie acidbaza.FUJI-CAP2-GC.

S. 3. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate.rezultand acid ortosilicic. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . se recomanda prelucrarea riguroasa. priza finala la 24 ore.) 4.) Etape: dizolvarea-ionizarea poliacidului. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat .Sticla mai multa. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. 1. Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) .c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) . Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie.) Factorii ce influenteaza priza : • • • • Raportul sticla-sticla/lichid. Doza ideala :pulbere/lichid:1. sodiu. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore. CaF). Proprietatile C.) 2. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . priza mai mica. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare . 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. . Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat . (sticlei : Al2O3/SiO2). priza mai lunga. dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu.I. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. calciu. Lichid mai mult . Al) si reticularea catenelor poliacidului. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Precipitarea polisarurilor (Ca.

3-3. Are loc o chelare a OH.4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite. -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare. 10) solubilitatea in apa crescuta : 0. Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: pasta.7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa).2% la 7 minute . Indicatiile cimenturilor ionomere(C. modificat cu rasini).I. Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH.din hidroxilapatita dentinara si amelara. puntilor . • Tehnici adezive. impregneaza smaltul.M.La 48 ore proprietati maxime. CURS 5 CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare. la1 ora este de1. -NU necesita gravaj. 12) adeziunea chimica la smalt. Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza. Obturatii de baza.I. Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich . Sunt poroase 10-14µ . deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi. cimentari. sunt opace fata de acestea. -Adera in prezenta apei. bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta.S) • • • • • • Cimentarea coroanelor.I.2%. Obturatii coronare clasa V .dentina pe o adancime de 3µ .S.Se altereaza in timp. Obturarea dintilor temporari .Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.R. C. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor. dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) . Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici). Obturatii retrograde . 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor. . capsulat.asemanatoare ionilor de calciu .

S.S./C. fosfati de Ca.D.M.5 .R. Proprietati mecanice (duritatea. Adeziunea la substrat (smalt.S. dentina) valori superioare C.S.R. VITREBOND(3M). Compozitia chimica: • Pulbere: asemanatoare cu cea a C. Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R. (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator (λ =400-600 nm)+ coloranti • Lichid: poliacid + grupari metacrilice . inferioare C. Cimentari .I. +C.I.S –urile ca lineri-efect cariopreventiv . HEMA + fotoinitiator.S. .M. Ba. Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede . PHOTAC-FIL (ESPE).C.I.I. Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) .I.I. Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp . . C. Eliberatoare de fluor –in cantitati apropiate. tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA. Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare ..-uri . Biologic : raspuns pulpar asemanator C. FUJI II LC(GC). PHOTAC –FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat.D. Vitrebondul – acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic. Indicatii : • • • • Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) . Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) .-pentru cervical +radicular. compatibilitatea foarte buna R. Ph acid : 3.I. CIS.Denumiri comerciale: VITREMER (3M).C. dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) . Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer . Obturatii de baza (cavitati medii) . . Obturatii coronare.S.D. adeziunea chimica ..I. liner Ca (OH)2-cavitati profunde. itaconic.aderenta ) superioare C.I. Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie –60%/1 minut asemanator R. HEMA (hidroximetacrilatul).C.

ARGION (VOCO).S.I. sinterizate.I.S. Mecanic : rezistenta la abraziune. Pd) presate. Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C.I. Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari. etanseitate. MIRACLE MIX (GC Co). conventionale. . macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800ºC). duritatea sunt superioare cimenturilor clasice . Particule de sticla +particule metalice (Ag. . Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI.) Dozarea /Prepararea : vezi C. JUMBO MIX. Indicatii: • • Obturatii coronare ale dintilor temporari. asemanator smaltului. Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE). urmata de racire.CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. Au fost utilizate diferite metale :Au. adeziune . ARGION MOLAR (VOCO) Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare . macinare rezultand particule de 20µ . rupere. Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu). M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. se obtin suprefete cu luciu metalic . Pd. Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor . ARGION MOLAR (VOCO). Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune. Proprietati: Prelucrate superior C. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE).S. coroziune. Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara . Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. gust metalic).

Forma de prezentare : Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL). Apa . Denumiri comerciale : CONTRASIL . HYPOCAL.M. fluorofosfat de calciu. pentru protectia plagii dentinare. rasini compozite. metil. . Sigilari largite.I. PULPDENT . Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C.)/C. medii) : liner-hidroxid de calciu +F. CALCIMOL . HIDROXYLINE . Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) .M.Z. silicat pentru protectia pulpei dentare. fluor.• • LINERII Reconstituiri de bonturi .S.Z.R. C. /C.I. Plaga dentinara este : nesangeranda .I.S. infectata. Agenti antibacterieni : diiod-timol . . Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde. A. in grosime de 20µ .O.I.R. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu .O. Sistem monocomponent: pasta. Solventi organici volatili (colofoniu. etil cetona) . dureroasa. conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras.I. . Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam. Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. Aplicarea se realizeaza strict parapulpar . cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei.. ( C.S FOTO) . Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F.

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20µ grosime ;

solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

• • •

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6
MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare :
• • •
o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
• • • •
totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :
• •
metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate

standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

• individuale materiale termoplastice : placa de baza.A. –VAN R. 4) portamprente speciale : • bimaxilare totale : se amprenteaza sup. S. polistiren. policarbonate. cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) .. Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice . MIRATOM. DETAX.cu gura inchisa . TELEDINE. R. 2) material plastic : mai usor de manipulat . nervuri . cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H. inele metalice (inel de cupru). R. 10 linguri (1-4) . MIRATRAY./inf. modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) . au sisteme de retentie-orificii . KETTENBACH (amprentare in ocluzie) ..C. aluminiu+rasini epoxi . amprente preliminare. polistiren rasini acrilice autopolimerizabile . iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR. rasini compozite .D. C-PLAST) • • bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS.S. Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max. lingura de suport metalic .S WHITE. ALGILOCK DEVIN –lingura ortomorfa.R.

D. Placi 3-4 mm (stare prereactica) . in confectionarea gutierelor. mase termoplastice (placa de baza. ERKOPRESS. avantaj-strat 2-3 mm . polistiren) .A. ERKORIT (ERKODENT).D. usor de prelucrat . Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma. bazei sabloanelor de ocluzie. . In cuptor special-flux halogen . Lampi cuptor: TRIAD II. CITOTRAY (BAYER).C. Confectionarea lingurilor. ERKOPLAST R. mai mare ca cele standard . (DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta. nedeformabile. campurile protetice maxilarenecesita armare. SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri –termoformare.S. ergonomica. TRAY-DENT (TELEDENT). Pret de cost crescut. se tractioneaza cu usurinta . cele mai utilizate R. Inelul metalic. Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate . rigide. TRIAD-TRAY (DENTSPLY). Tehnica moderna. uniform distribuit Materiale : R. SPECTRAY-50 placi-fotopolim. Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) .Linguri individuale : precizie crescuta .

sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala . argint. sa nu se dilate . Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. Pret de cost rezonabil. sa nu se contracte (in limitele ISO) . **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru. Proprietati secundare : Nu efect toxic . Compatibile cu materialele pentru modele. . -elastice. Nu efecte secundare locale . Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala .2) 3) 4) 5) 6) 7) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic . Dupa Falk : rigide plastice . Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante . Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide. -semirigide.

Prêt de cost scazut . Timpul de priza modificabil. ireversibile :gips.Compound Bucoplastice . ZOE. Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne. depozitare in cutii metalice. Denumiri comerciale : . Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile . Stents. ermetice. Dupa Ieremia : vezi L. Neiritant .elastice. d) Elastice ireversibile : alginate. Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului .p. c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). Mat. rasini acrilice simple. netoxic. elastomeri de sinteza condensare polieteri. Gutaperca. Cerurile. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) : siliconi polisufuri de aditie si Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator . plasticitate foarte bune. Proprietati : • • • • Fidelitate. Pulbere calcinata de culoare alba .

10% aditivi Acceleratori de priza . Dozare : • Extemporanee : 100gP/50mlapa. eozina . cutii Snow White (Kerr). • Industriala in cazul sistemului predozat.modele β hemihidrate=gipsuri preliminare) • Clasa II-gips pentru modele preliminare. • • • Compozitie : ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) α hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur . β hemihidrat de sulfat de calciu (β CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) .• • • • • Clasificare: Gipsul de Paris . Preparare : • Manual 1 minut . G77 Odoncia • Clasa I. 5% sulfat de cupru . Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster . Atentie !!! !Nu amprentare • • • • • • • 90% alabastru . se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. Substante aromatizante . sulfat de potasiu.gips pentru amprentare. . moi(amprente. Bucoffox. Borax 1% ce scade dilatarea de priza. NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu . ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . saci ermeticm inchisi. Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea. Coloranti : albastru de metilen.

Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. • Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare . pastele ZOE –amprenta finala . tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate . Volum mare in cavitatea bucala. 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile. RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare. • • • • • Manipulare dificila. . amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor. Indepartare foarte dificila de pe campul protetic.• Reactia de priza : Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. Fenomene fizice : Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC . cu fracturarea amprentei . rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa . 1) Are loc o hidrolizare. fara incluziuni de aer. Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile. Dilatarea de priza :0. • • • Dezavantaje: Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) .3% functie de :P/L . Imbatranire in timp.apa dizolva particulele din pulbere . Ambalare(tehnologia protezei totale). manevrare dificila. elastomerii.1-0. priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza). efectul iritant local. 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa. . metoda cea indicata. Dezavantaje: • • • coeficientul de contractie 5%. Se contraindica campurile mandibulare . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida . materialul este spalat de saliva.

Denumiri comerciale : REPIN . de culori diferite . ocru). Sunt : Clasa I – pentru amprentare. lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac. mustar. Reparatii-proteza partiala.• Sunt scoase din uz.inchisa (maron. LURALITE. Compozitia chimica : Pasta alba. Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE.in tuburi metalice. Pasta alba : oxid de zinc 27p . ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista.eugenol. lanolina 9p . apa1p. granulatie foarte fina).P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului.(PMMA) . Portamprente individuale . pret de cost crescut. alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . Clasa II. ca baza protezei . Initial au fost folosite ca ciment chirurgical. Pasta bruna : colofoniu 20p . Forma de prezentare : sistem P/P. KELLY’S PASTE .pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale.ZnO bruna. DURACRYL . reconstituiri corono-radiculare. coroane partiale. CERO-PLUS (nu contine eugenol) . Indicatii • • • Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. Pasta ZOE contine : . Eugenol 6p. totala. PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. dispozitive coronare de substitutie. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata). IMPRESSION PASTE .

Inhibitori ai prizei : • Proprietati : Glicerina (prelungeste timpul de priza). consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. . Acetatul de zinc.1%. cresc plasticitatea. masa de umplutura (talc. • • • • Plasticitate .• Pasta alba : oxid de zinc 80% . aplicare in linguri individuale. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. • • Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta. modificari dupa priza 0. Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. ulei mineral 16% . caolin) – scade fluajul. clorura de magneziu1%.01 mm. cu spatula metalica. Local nu au efect toxic. Uleiurile neutralizeaza eugenolul. Rolul elementelor componente : • Eugenolul este iritant. se prepara curent prin tehnica spatularii. guma arabica16% . scade timpul de priza. ulei de in 6% . acetat de zinc 19% . iritant . spatulare 5-10secunde. Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O. ulei de masline16% . Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . Stabilitate dimensionala buna . caustic. Fidelitate ideale 0. Acceleratori de priza: • • • Apa Clorura de magneziu . • Pasta bruna : eugenol56% . ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei.

la caldura ele devin plastice. gutaperca. Aderente de portamprente. si in compozitia materialeor bucoplastice. poate fi modificat . Inregistrarea relatiei de ocluzie.• • • Indicatii ZOE : Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) . gutaperca = material de amprenta : macheta. duritate bune . Cimentari provizorii(coroane. Manusi asistenta . Recomandari practice : • • • • Vaselinare tegumente . Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) . Indepartare urme pasta :neofalina . Stents. Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) . Timpul de lucru suficient . plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) . materiale bucoplastice . Batoane(20-50bucati) . Stabilizarea sabloanelor. Avantaje : • • • • • Fluiditatea. tegumente . Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels. Rezistenta mecanica. gutaperca intra in compozitie Ceara. nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate • • • • • • Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara. Kerr. ceara. Nu se toarna imediat modelul. MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi).tehnologia protezei scheletate . punti). Dezinfectie (hipoclorit 1-2%) CURS 7 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . Sabati. maini. Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) .

mai mult de 70ºC se ard elementele componente. gri. Compozitie : • Amestec de ceruri. Proprietati : • • Rigide la temperatura mediului . masa de umplutura.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . Stearina 2% ( confera luciu) . ex:Reprodent (contine cupru). Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. Coloranti. Xantigen . Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC . Ceroform . Acestea confera plasticitate. Aromatizanti. Masa de umplutura: talc:5-9%. proprietatile mecanice. Rasinile naturale : copal.Maron. Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala . Denumiri comerciale : Stents . Plasticitate mica . Exact Compound. scad aderenta. amprenta cu inel . Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.inchidere marginala . Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . pentru a impiedica socul termic. Kauri (40%). verde cu intervale de plastifiere diferita. Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. Coloranti. palmitic. rasini. Strict extemporaneum . Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) . oleic ce confera fluiditate . Kerr verde :50-51ºC. . coloranti. Formula Stents • • • • • • Dozare/Preparare : Copal 28% . • • • • • 20-22% acid stearic.

Plastifiere la temperatura indicata . valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica. Ex-3N Gold. Adheseal . Rezinoplast. iritant.testele Herbst . Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. Denumiri comerciale : Dentiplast . • • • Recomandari practice : Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) . Rasini naturale. MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . parafina . Pentru obtinerea lingurilor individuale . Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala). Rasini sintetice . Compozitie: • • • • Ceruri.• • • Indicatii : Fidelitate medie . Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Coloranti. • • • • • Amprenta clasica cu inel de cupru . ceara de albine . tuburi metalice. se prepara usor. colofoniu /Shellack. Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . Amprenta antagonistilor (rar) . . Dupa racire se contracta 2-3%. Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) . au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . Nu au efect toxic. Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.

Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL . FITT . Dezinsertia /transportul cu mare atentie. histofiziologica a campului protetic. .nelimitat in cavitatea bucala .Rezinoplastul: Colofoniu 82g. Shellack5g.Amprenta poate fi corectata. Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin). Inserare amprenta cu presiuni blande . fluajul are valori mari . Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii . Ulei de parafina 7. Proprietati : • • • Excelente-plasticitate. in cuburi de ghiata.5g. Indicatii : • • • Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare) Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy . pentru vindecarea anatomo. Redevin rigide sub actiunea apei (racire) .Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. se evita amprentarea supraextinsa. ele grabesc vindecarea osoasa. Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor . contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile.5g. Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic . Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . ideal 34-38ºC. Se aplica materialul in proteza . Ceara de albine 5. Turnare rapida a modelului. Recomandari practice : • • • Racire intensa . MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple . se dozeaza extemporaneum . HIDROCAST .

MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. Indicatii : • • • • Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Ireversibili . dupa 1 ora scade . Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . Elastomeri de sinteza : Siliconi .rebazare . Polieteri. Proprietati : • • • • Conditii de lucru : Stabilitate buna . Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . .IVOSEAL. Fidele .N. grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala .rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% . • • • • • Netoxic . Tiocoli . Lichidul : amestec de ester acid carboxilic . Bratu . Stabile chimic . Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor. Compozitie : Pulberea : copolimer al M. alcool etilic. COE-CONFORT. Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime. P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. Amprenta functionala (metoda indirecta ). Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . Rebazare temporara. Fidelitate foarte buna 25µ .

SURGIDENT (Lactona). Alte formule in care apa 75-81%. Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui . in general aceste materiale sunt fidele. . Forma de prezentare : Chitoasa in cutii. Compozitia chimica: • Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil. argila. Rol inhibitor al prizei gipsului. Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. Apa 83-85.2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1.Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . batoane. • Apa 75-80% Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . timol. Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid.R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel). mentol.5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile). Lichefierea are loc la 70-100ºC. talc.pamant de diatomee. silice. Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. Gelificarea la 30-50ºC . AGARLOID(Van R).5% . HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H. tuburi. ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . seringi. Dimensiunea particulelor este micronica. Borax 0.extrasa din agele rosii.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol).

Fidelitate :reproduc detalii micronice .7% . superdure).2 :la 63-70ºC depozitare . CURS 8 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional. mixere) . punti (moderne) Dezavantaje : • • • • • Aparatura si dotare auxiliara mai complexa .65-0. Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale . durere.1: la 100ºC se plastifiaza. Baia nr. Dezinsertia dupa o racire lenta. disconfort. Proprietati : • • Pierd apa . Baia nr. Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie. si dupa racire :0. Aplicare cu presiuni blande . se deshidrateaza :SINEREZA .55 .Dozare/Preparare : • • Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) . • • • Tehnologia incrustatiei. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare. coroane . Stabilitate mica (pierd apa). cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) . . sistem de racire. duplicarea modelului de lucru .:IMPRESEPT (Espe). Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili).3 : asteptare (in lingura speciala). portamprente.(linguri. in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta. Predozat : livrat in tub/seringa :exact. bai modulare. sunt superioare alginatelor . Electie :proteza scheletata . inferior elastomerilor. puntii (ca material de amprentare. Turnarea modelului (gipsuri dure.Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. Baia nr. Amprenta in edentatia partiala . Risc de soc termic. • • Indicatii : Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0. sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent). coroanelor. Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere. gipsuri extradure.

normale. clasa C . .rapide. dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat. Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile.posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4). de studiu. plastic ermetic inchise.I. dupa utilizare: • • • clasa A . plastic si cilindru gradat. Alginoplast (Bayer). clasa II . Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont). -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu. edentatia totala). Forma de prezentare: -pulbere/lichid. clasa B . potasiu. -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H. disociatie mare 20*10-5 . . Forma de livrare: pulbere in pungi. Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): • • clasa I . lichidul : apa/ apa distilata. extras din alge marine brune . Ortoprint (Zermack).amprenta anatomica.amprente preliminare (edentatia partiala. Jeltratrec (Caulck SUA).-Derivati ai acidului alginic.amprentare inlay + coroane.R. cutii metalice. • • pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile.

indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat.prezinta instabilitate chimica si dimensionala. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata). alginat de potasiu 10-12%.5-2%.Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa. H. Dozare/Preparare: .I. sulfat de calciu:10-12%.R. fluorura de sodiu:0. Hidrogum. fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza. Zelgan 2000 (Detrey). fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H. corectori.I. aromatizanti.agent de gelificare.scade aderenta si scade fluajul. silicati.R. Algodent (Rom). aditivi: Ypeen (Spofa). Reprezinta principalele reactante masa inerta (de umplutura):74-78% (talc. pamant diatomeic) pentru cresterea volumului.Palgat (Espe). carbonat de calciu. indicatori de priza. masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa. glicoli.de model facilitand demularea. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciu→alginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: • • • • • • sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului.silico-florura de sodiu. confera rezistenta materialului si rigiditate . Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii. fosfatul trisodic.

pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza. plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica.30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri. leucoplast). mandibula 1.8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) . Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive. Proprietatile materialelor elastice alginice: • • • • • • au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare. grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic . predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa.1 minut. se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II.Dozare : • • extemporanee. absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) .47. Preparare: -Manuala. pot amprenta toata gama de campuri protetice . Timpul de priza 4 minute. stabilitate dimensionala mica . -Mecanica. alginate clasa I .3.5 linguri. rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili. solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline . -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei.

• • • rezistenta la rupere:350-600g/cm 2. cantitatea de fosfat trisodic. dezinsertia: dupa pierderea succiunii. Recomandari practice: • • • • • • • • respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant. conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare .clasa II. presiune scazuta la aplicare. flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) . aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior . timpul si tehnica de spatulare. amprente preliminare pentru edentatul partial si total. este influentat de timpul de gelificare . Indicatii: • • • • • • amprente anatomice pentru modele documentare.SUA).. amprente functionale (numai proteza partial acrilica). amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili . timpul de priza 2-3 minute-clasa I. pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei. dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile. amprente in ortodontie. aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm. . tehnica de spatulare.temperatura apei. amprente pentru antagonisti. 4 minute .

se dezinfecteaza . se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare . AMPRENTA COMBINATA H. si H. demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa . se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna. coroane. evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H. turnare model imediat. cu H.R.R. se igienizeaza . fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza . timpul de priza 4 minute.R. R. se toarna modelul din gipsuri dure. punti) .I. se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute. extradure. . in 15 minute.• • • conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente. (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire). Avantaje: • • • • simplifica tehnologia de amprentare clasica. indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay. comoda .mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. Tehnica de lucru: Preparare agar –agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1.I. se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta . agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard. tehnica rapida.

Clasificarea elastomerilor: • • • polisulfurici(tiocauciucuri). elasticitate. ireversibile ca si comportament fizic. manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen.I) sau tuburi metalice (gen II). Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. Clasificarea ADA si ISO: • • • • 1. medie. . ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). cu vascozitate mica (clasa IV). cu consistente diferite :mare.• gipsul de model este compatibil cu agar-agarul. frecvent culoarea este alba. ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice . fidelitate. polieterici. cu vascozitate mare heavy-body (clasa II). chituri (clasa I). fluida . Catalizatorul este un peroxid al plumbului. pasta-pasta (gen. cu vascozitate medie (clasa III). Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice. Actuala). stabilitate dimensionla excelenta. siliconici.

-dezinsertie.pasta/accelerator = 1/1 . . Neo-Flex (Surgident).8% (plastifiant). coloranti (dioxid de titan) . Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala . alte substante 2% : acid stearic. plastifiant. peroxidul de plumb 78% (initiator). Predozat (mai rar). Dozare/Preparare: 1.Unilastic (Kerr).legarea terminala a lanturilor polimerice . oleic (inhiba mirosul de sulf) .5%. sulful 3.4% cu rol de liant. Acceleratoi: • • Aditivi : • • • ulei mineral16. -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala.datorita vascozitatii crescute .7%. Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15. 2. -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei. hiperoxid de mangan . igienizare. Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79. dezinfectie.timpul de lucru 7 minute.

au un miros dezagreabil. mai putin ca polieterii. Indicatii: • • • amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. aplicarea de adeziv pe portamprente. amprente pentru incrustatii. in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. sa se respecte proportia elementelor componente. punti.25% in prima ora!!!!!. Local: • • • nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie). 2. Reactia este exoterma (3-4ºC) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob.05%).9% (chit). La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0. coroane. intrerupere. propagare. nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid. amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers). nu se imbiba cu apa). Recomandari practice: • • • • turnarea modelului in prima ora. ELASTOMERII SILICONICI . La 24 ore este de 0. amprentarea.Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb ⇒ vulcanizare cu etapele de initiere. prepararea. mai putin ca siliconii de condensare. vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. Proprietati: • • • • insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse. stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa . produsul se mentine in loc uscat.35% (light) si 0.

Elastomerii siliconi de condensare . pasta-pasta . Coltex fine Silasoft. timpul de priza crescut. medie. Zafo (Ketenbach). Silaplast (Detax). Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer). patare haine. protectie). Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer). Sta Seal (Detax). Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid . Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa. Sicaform. Coltex M (Coltene) Lastic 55. mirosul neplacut. Siliconi de : condensare aditie.au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente. fluida. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene).

oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. Intre gruparile HO. consistente: chitoasa . Reactia de priza: octoat de staniu ⇒ cauciuc siliconic + produsi (al polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil secundari cool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie. Catalizatorul.si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili. bioxidul de titan le confera vascozitate. octoat de staniu. semifluizi 75% pentru cei chitosi. suspensie de ortosilicat de etil. masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii. Coloranti : silicea .alcool) ce determina modificari dimensionale. rigiditate. medie frecvent semifluizi. CURS 9 MATERIALE DE AMPRENTARE ⇒ silicon de aditie .Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan Forma de prezentare: pasta-pasta. oxid de crom. !!!!!Grad de redare foarte exact.

Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. au vascozitate crescuta. Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1. se realizeaza orificii in masa siliconului chitos. placute. Permagum (Espe). Imprint (3M). se aplica in seringa. energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. President (Coltene). Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat. .SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . Proprietati: • • geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH). Tehnica spatularii: miscari circulare. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta.Japan). se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Reprosil (De Trey). Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. Provil.

siliconii de aditie la 24 ore . tiocauciucuri. modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare. siliconii de condensare (gen. nu au efect toxic local. contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii. Nu siliconi de condensare. timpul de lucru 6-8 minute.• • • • • • • • • • stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza).05% deci sunt cei mai fideli. coroane partiale: siliconi de aditie. timpul de priza 3-5 minute . daca se toarna mai multe modele . primul model este cel mai bun. tehnologia de precizie:inlay. elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model.0. sunt contraindicati la cei alergici. polieteri. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale. rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri. Indicatii: • • • tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard.!!!!!!!!! Recomandari practice: • • • se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise. . amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi).

pasta-pasta . POLIETERII W. se contraindica conservarea in mediu umed..• • • se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare).medie. Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata). coloranti in functie de consistenta. Masa inerta (silicea) . inalta. consistenta :chitoasa medie. unghiuri). Ramitec . semifluida (fluida). precizie). Forma de prezentare: pasta-lichid –medie.inregistrari ocluzale. Denumiri comerciale: Impregum . casete. Plastifiant. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale. Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri. Polygel . se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie.automixing. Permadyn . .medium + light. Schmidt (1969) –Espe. Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie.

vascozitate mai mare. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol). stabilitatea dimensionala buna. rigiditate mare. Recomandari practice: sunt materiale hidrofile. exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. fenomenul de imbibitie. necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor. Dozarea/Prepararea: • • • • • timpul de spatulare:35-55 secunde.In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. dinamica de lucru foarte rapida : preparare. valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie. Proprietati: • • • • • • • • • Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile . inserare. flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor. efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona). . aplicare. timpul de priza:5-6 minute.

fibra optica : diametru 8-10mm. • • • • MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R. fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior. timp de lucru nelimitat. 5. sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid. inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare . se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. hemostaza).• • • • • • pregatirea campului protetic (conditionare: uscare.D. 3. 4. dezinfectie (glutaraldehida.D. conditionarea amprentei primare.C. crearea de santuri de fuga a siliconului fluid. conditionare camp protetic (bont). clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic. fotoinitiatori ~ R. inserare pe campul protetic a portamprentei. faza a-II-a energic. dezinsertie. glutarfenol. aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia. nu se conserva in mediu umed. Avantaje: . timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice. conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii. turnare model la 1 ora.. portamprenta individuala transparenta. H. prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant. aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice . 2.V. dezinsertie : faza I lent. hepatic. Tehnica de lucru: 1. 6. control amprenta. dozarea.C. portamprenta individuala. aplicare pasta fluida pe bont . un singur ax .I.

compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. proprietati mecanice de suprafata . Polimerizare neuniforma. Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta. Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare. exactitate dimensionala. sintetic. redarea detaliilor de ardin micronic. manipulare usoare.pret de cost scazut. 2. ghips normal. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. 3. Preliminar. 2. Tipuri: • • • • • Anatomic. Caracteristici: 1.Plasticitate si timp de lucru nelimitate .preparare.10H2O) 3. Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic- . De studiu. De lucru: ghips dur. Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7.. superdur. fidelitate maxima. Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor). Duplicat: mase de ambalat. Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing). rezistenta la abraziune mare Secundar: 1. Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia.

-cimenturi. 2.N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. -metale pulverizabile. Clasa IV: ghips superdur. -pulverizare.1) nemetalice: -gipsuri. -mase de ambalat. turnate in amprente: -ghips.I. Clasificare gipsuri : • dupa D. • dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. -cimenturi. indesare: -amalgame. -dupa tehnologia de realizare- 1. -mase compozite. Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala. Clasa III: ghips dur (Moldano). . -mase ceramice. ghips de model (normal). Clasa III: ghips dur (Moldano). -metale eletrodepuse. -metale usor fuzibile. metale depuse: -galvanizare. -mase compozite. 2) metalice: -amalgame. ghips de model(normal). 3.

Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare .4% . preliminare.2-0. Pret de cost rezonabil. dintii antagonisti . Socluri .in 1000ml H2O la 20ºC . Dezavantaje : • • • • • • • • Dupa priza rezulta o structura poroasa . GIPSURILE NORMALE clasa II . cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza. Valorile dilatarii :0.4 %).β hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale. aciforme. fidelitate bune. Proprietati: • • Plasticitate. Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). Proprietati mecanice precare . MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor. Fixarea modelelor in articulatoare. 100gP/40-50cm 3apa. de studiu. Modele lucru protetice pebntru reparatii . mai rar sistemul predozat .3-0. Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g. Timpul de priza :5-30 minute . Obtinerea: Ardere uscata: 110-120ºC. Particulele sunt filamentoase.Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0. SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. Indicatii : • • • • Modele anatomice. Dozare : recvent metoda extemporanee .

GIPSURILE DURE • • • • α Hemihidrate . Pulberi de culori diferite. dinti antagonisti. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un α hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale. compensatori de contractie) . Se contraindica acceleratori de priza. rezultand un ghips friabil . absorbtia apei intre particule este mult mai mica. Denumiri comerciale . Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1. socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV). GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. BEGO DUR (Bego). Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane. DURALITE (Degusa). .5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare. sine parodontale. Se contraindica turnarea modelelor de lucru. clorura de calciu(30%).Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala.1%) . Respectarea proportiei P/L . MOLDANO (BAYER). granulatie fina. Recomandari practice : • • • • Se contraindica adausul de acceleatori de priza . absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . Proprietati: • • • • Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale. proteze partiale. Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor). Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici. α hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti.) . Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. punti dentare. proteze totale. aparate ortodontice.

C).(Kerr) . incovoiere. -Valoarea dilatarii mica =0. EPI (De Trey) . care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric . raman intacte marginile preparatiei. Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii. Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV – dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol.4% .clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri.01%. rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare . Proprietati mecanice: .Rezistenta la rupere. -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0. tehnologia metalo-compozita. obtinandu-se particule foarte fine. FUJI ROCK(G. GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) 2) din dihidrat de sulfat de calciu. Produse comerciale : VEL MIX . coroane partiale. timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala . ale bonturilor. MOLDAROCK (Bayer) . Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal). -Atinse la 24 ore.P/2vol. abraziune este foarte mare . coroane supraecuatoriale.3-0. metalo-ceramica.apa sau 5P/3L in bol de cauciuc . 2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde.

Puritate maxima. Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure . Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare . Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R. Duritate scazuta . P/P . Proprietati: • • • • • • • • sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure.nu sunt expuse fracturilor . Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru .) arcada ZEISER I.S. limitate in tehnologia modelului de lucru . Coeficient de contractie 0.4% similara cu cea a gipsurilor normale .S. II. HIGH-TECH. tehnologii moderne ACUTRACK (D. Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare. modele pentru Co-Cr si Ni-Cr.2-0. Materialele viitorului .Absorbtia apei mai mare . Forma de prezentare : Pasta/L . Proprietati : • • • asemanatoare celor super dure . CURS 10 RASINI COMPOZITE Caracteristici : • • • • • • Materiale moderne. . Rezistente la temp. dilatarea :0.A. Modele de lucru cu bont mobil. Indicatii idem gipsuri superdure . Crescuta de lucru (peste 100ºC) . ce au coeficienti de contractie mari.05%. Modul de elasticitate favorabil .

Priza primara =3 ore . Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri. Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii. CSF.: Valoare istorica.• • • Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare . Modele sectionate unidentare. . Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial). DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice). Timpul de priza = 3 ore . MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat . Dificultati in fularea in amprenta R. 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed .S. se omogenizeaza 10-30 secunde . Dezinfectie . 7 minute. Tehnica de lucru : • • • • • • Igienizare . BLUE STAR(Girbach Dent) . ) Se mai folosesc pentru modele didactice .A. Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan.adera de amprenta . dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. CIMENTURI DENTARE Au fost folosite .se aplica. Indicatii : • • Modele sectionate (cu bont mobil) .. Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120ºC. Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) . Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant . insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm . Folosite initial.

Ex : Temperatura de lichefiere:180º C .R. turnarea placilor protetice. pentru zona PM-M (s-au folosit). Pb) .I. +mat. Bi. solidificarea 140º C. +H.se contraindica H. punti metalo-compozite . Sn. intervalul de topire:96-102º C . Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb. 1. Sunt fragile. Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0. Zn) . 3. suport rigid) .R. model de lucru (patricea ) la coroana stantata . Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. Zn. MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic.intervalul de topire :110-120ºC . Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza. dificultati tehnice (amprenta unitara. nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) . caracter istoric . punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile). 2. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta).Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate. aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure. AMALGAMELE (CU. AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag .5-1mm in toate detaliile amprentei. Tehnica de lucru : . punti colate . punti din elemente unite. SPENTZ (FeS. termoplastice.

solutia electrolitica este pura. stabila. Avantaje: Metoda simpla. Electrodepunerea 10-12 ore . Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala. buna conducatoare electrica. conditionarea amprentei : igienizare. consecutiv solidificarii metalului.8-6 V si 6-10mA . pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. gipsuri superdure. dezinfectare. cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza .se aplica amprenta . Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic. la catod. ghips dur). Cu. 2. 4. 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni. se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice.5 mm . Instrumentar : • • • • • • Baie galvanica din material plastic/sticla . uscare. polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : • • • Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . Ag). 3. incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) . Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips. cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru . Grosimea stratului 0. Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus . . mai putin decat solutiile electrolitice. 4. Usor toxice . ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.1. Stabilitate volumetrica buna. compozitie simpla . duritate bune.1-1. Fidelitate.5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . Stratul electrodepus .METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): • procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru . in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. lichefierea aliajului (Bi+Zn) . Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure.

se toarna materialul de completare 2) 3) 4) 5) 6) 7) Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. Indicatii : Inlay. coroane ecuatoriale. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V. in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. tehnologia metalo-ceramica. conectare la tensiune si intensitate scazuta. intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini. Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate . Stabilitate volumetrica. Avantaje : • • Fidelitate crescuta . . gipsuri). amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . Acid sulfuric 42g . daca e corecta electrodepunerea. electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. coroane partiale.Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag. Cu) . Formula Derman • • • Sulfat de cupru 156g . Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore). examinare amprenta electrodepusa. Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. legarea amprentei la electrodul negativ al baii . Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore).• • se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . metalocompozita. control. Apa distilata 600ml. rasini) .

Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) .2-0.• • Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite . nu exista riscul de fisurare.3%. cu utilizari restranse. MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. Sa nu aiba efect toxic local . Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC. Contractie 0. CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : • • • • Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont . Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala . animale. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) . Ceruri animale : cu utilizari restranse • • • • La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) . rezulta un amestec omogen. minerale. vegetale) obtinute prin topire/racire . • • (pentru esentiale obtinerea a se indeparta pentru Stabilitatea fizico-chimica . Dupa racire sa prezinte o faza rigida. Compozitie : 1. proprietati piesei protetice exacte Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. Intervalul de topire :60ºC. Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. 2. sa nu se combine cu materialele pentru modele usor) . are culoare bruna. nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model . Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire .

Rigida . Se obtine prin distilarea titeiului . CERURI SINTETICE Au utilizari limitate . cerezina (incolora) • • Se obtine din distilarea titeiului brut . Este dura. Ceara Montana : • Se obtine din lignit. Intervalul de topire :60º C .Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. este prezenta in compozitia cerurilor tari. Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. Parafina : • • • • Ozecherita : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . are culoare bruna. Ceara Carnauba : • • • • Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor . Ceara Candelila • • Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC . casanta . CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. purificare Galbena Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . Intervalul de topire :47-71ºC . • • • • • • Cerezina : Se obtine din depozitul de titei . duritatea . Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. Are culoare verde-cenusie . cerezina. Casanta . • Intervalul de topire :6-90ºC. ozecherita. plasticitatea amestecului .

Ceruri polietenice . COPALUL : • • • • Se obtine din fosile . Adera . casanta . COLOFONIUL : • • • • Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei .T = rezistenta. Compozitie : .T. DAMMAR SACAZ . Intervalul de topire=300ºC. Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.T.17/lat. 1. se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece).(I. In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) I. plante.8 .= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci. Dura.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2.Ceara pentru macheta protezei acrilice • • roz.Ceruri polioxietenice(I.1. galbena. laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu 43ºC . Dura. pentru a conferi CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari . SANDARACK.

Batoane pentru model corpuri de punte. Tare/moale. Indiguire. Cinabru 5p(colorant) Proprietati : • • • • Indicatii : Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala . 3. Ceara Ivoire • • Pentru coroane acrilice . cofrare. macheta puntii din elemente unite. Parafina 33p . Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . Oleum susan 5p(dizolvare) . Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . Coloranti • Modelare macheta coroanei. 2. Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi .Ceara tare : Ceara de albine 50p . • • • • • Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . Carnauba Ceara Carnauba 25p . . Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali . Confectionarea bordurilor de ocluzie. cresc valorile contractiei. Sa nu se combine/coloreze model/tipar. Ceara Carnauba 10p . • Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) . tipica dentinei . corpului de punte. Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Are Ceara de Albine 75p . Compozitie : • • • • Indicatii : Ceara de albine 55p . Alb-galben. Terebentina 15p(plastifiant) .

Ceara Carnauba 10p . Rasini fotopolimerizabile . Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. plase pentru sei. crosete. Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte . Compozitie: • • • Ceara de albine 55p. 4. Compozitie : • • • • • • Ceara de albine10p . Permit o excelenta individualizare a modelajului. plasate in tipare. MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : • • • Rasini acrilice simple . Mase plastice . blocuri/placute. Cerezina 20p . Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete. Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . Ceara Damar 10p . Ceara topita se introduce in seringa. sisteme retentive) Aderenta. Macheta coroanei acrilice. Parafina 35p. dura datorita elementelor componente. conectori. Sub forma de batoane. nedeformabila.• Indicatii : Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii. conectori. Ceara Carnauba 30p . racire. Parafina 30p . Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi.

punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant . Timp de intarire :1. Confera scaderea contractiei. Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung . tije pentru canale de turnare. punte.Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza. macheta coroanelor. conectori. Timp de manipulare nelimitat. Ergonomice.5 minute. 2 consistente:vascoasa/pastoasa. crosete. fluida. coroane provizorii. Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise . PALDISCK LG. Livrare sistem monocomponent. sisteme retentive. macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren. Sunt transparente. puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita. Nu dau reziduuri dupa ardere . RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC. metalo-ceramica. pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta . Arderea fara spargerea tiparului . Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : diferita. Precizie mare in modelaj . Caracteristici : • • • • • • • • • • Se contracta dupa polimerizare mai putin . Ard fara reziduuri . Pot fi asociate cu ceruri. cape de protectie.

TRANSLUX). Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. 2. Microperle – IVOCLAR – 200-300µ . K2 – vascoasa.BREDENT. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1. Se aplica rasina K1 .5 minute (DENTACOLOR. Se prezinta sub forma de : • • Macroperle (macroretentii) : 0. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara. rezultand machete de mare precizie. apoi K2. obtinandu-se tiparul. LUSTROL – cul.K1 rasina fluida – de precizie . Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont. Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER. Rosie.2-0.4 mm . Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. se realizeaza o modelare primara .cul. Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. Se ambaleaza prin metode uzuale. SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane). pozitionarea implantelor . Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. radierea implantelor. Cristale calcinabile . ASTAR . 1.

un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse

utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.

4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)

5.Plase

ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). CURS 11 MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul – negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii

P. acrilice

Mase de ambalat pentru:

Aliaje nobile

Aliaje inoxidabile

Lipit parti componente.

B. chimic (functie de liant)

Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati

Proprietati
• • • •
Plasticitatea – permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; Fidelitatea – reda cu exactitate toate detaliile machetei . Stabilitatea volumetrica – masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. Stabilitatea chimico-mecano-termica:

Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: • Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile;

10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate→ la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent) pt. eliminarea gazelor din tipar

• • • •

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.

Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
• • •
momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica.

Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;

3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
• •
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. Proportia lichid / pulbere lichid> ⇒Dilatarea higroscopica<

Pulbere cu ghips < ⇒Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant α hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) ⇒ Dilatare higroscopica >

lipirea elem. EXPANSIT au ca liant gipsul dur au in compozitie ghips dur Comp. refractara este CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) . KCl. Cu val. fine ⇒Dilatare higroscopica> Masa de umplutura – NaCl. A. I. b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice Moderne ca liant cristobalit.< rezistenta mecanica a M. • • • • • • M. Mixta. SPEED pt. fara val. SiCl ⇒Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) ⇒< Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea >⇒ > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa >⇒ Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare).-punti clasice. comp. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (β hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: • • • • Verticala Orizontala. cu cristobalit > ⇒Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f. A. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox.

Plasticitatea si fidelitatea foarte bune. Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat .ghips dur 25-40% 3. Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului . LiCl. Agenti reducatori :pulberi C.1%. contaminant pentru aliajul fluid). Contractia va fi compensata de agentii de modificare. tiparului si nu dilatari. fara a depasi 750ºC. . Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl. Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica). Indicatii: Aliaje Au.Compozitia chimica 1. incalzit la 100ºC valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii. Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic. 3. KSO4. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS . II. La 400ºC si 700ºC au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale. Liant . KCl. 4.3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. Ag.creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termochimica a tiparului Coloranti.2-1.Cu. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1. Proprietati : 1. Acid Boric. Denumiri comerciale: . Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. datorita granulatiei fine . Fenomene fizice: α CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400ºC. 2. Pd.

VITADUR VIROPLUS P. aliajele inoxidabile (Ni-Cr). Coloranti Reactii chimice: 1.8-2. oxid de magneziu. aliajele nobile pentru metalo-ceramica.Dilatarea de priza = 3. ) VIDERIT VIDELIT OCELA Moderne BEGORAL Cor. oxid de crom. oxid de zinc.2-3. S.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O 2. fosfat de amoniu.1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Componenta refractara (80%) cristobalit carborundum 2. 3. Clasice P. P. 2.1% CERAMIGOLD-teh. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1. Liantul 3. stelitele (Cr-Co SOFT).. Auroceramica. 3.1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate.Punti. Indicatii: 1. Au(Incr. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile. . 2.. universala .. oxid de magneziu → NH4MgPO4+6H2O →H3PO4+ NH4OH →MgHPO4+ H2O Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina. A.. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2. (pt. Masa de umplutura 4.Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+MgO Proprietati: 1. Compozitia chimica : 1. Ti AUROPLUS TANCOVEST THERMOVEST (KERR)= M.S. Wipla) Cor.

Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata. solutie acida (HCl). Coloranti.) 3. ⇒ GEL deshidratare→ R. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite. Silicatul de etil → HCl acid ortosilicic (SOL) 2. de etil 3. Ti 4. MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA . Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM Compozitia chimica: 1. Rezistenta 1. Acidul ortosilicic → Cuart/ cristobalit acid polisilicic (SOL COL. mecanica > (1400015000 C) Indicatii: exoterma ⇒ CIMENT.!!!!!!!!!!! P/L .III.solutii coloidale de SiO2/ . cristobalit. cuart Reactia chimica H2O 1. Saruri de Cu. Componenta refractara: 2. NU CONTIN GHIPS. Silicati de sodiu.

placarea componentei metalice. Prepararea la vacuum-malaxor. Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. Clasificare : Materiale aur. Recomandari practice: • • • • • • Masa de ambalat – ermetic inchisa. Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza exercitiu ) :GAUDENT cupru (aliaje pentru nemetalice : simple(R. Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare. obtinerea arcadelor artificiale. metalice :aliajele dentare : nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr nobile : baza Cr-Co . baze proteze. Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv CURS 12 MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice.A. Ag-Pd . Pd. -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii.S) organice : rasini acrilice .

Punctul de topire este inferior celor 2 metale. Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. Clasificarea aliajelor metalice : I. a) b) c) d) II. Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida. dar se segrega in cea solida. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag.anorganice : mixte : masele ceramice rasini compozite.(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) . Imprumuta proprietatile elementelor componente. . cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) . aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne . Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. a) b) aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) . Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele. ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente. Baza Pd . Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) .

INLAY GOLD • Clasa II – aliaje medii (coroane. 0. Ga) . Aliaje nobile : • Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. duritate = 50-90H. coroana din 2 bucati . culoare majoritar alb-argintie (alb-gri).2-0. stantare (ambutisare). au un coeficient specific de densitate =densitate specifica . aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament. flexibilitate. IV.V. sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0. . maleabilitate. au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat . bune conducatoare de caldura si electricitate . elasticitate .6-0. topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate). reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni . 1-1.8-crosete. cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate. aliaje titan . incrustatii) . • • prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala).3) : inele ortodontice.5-atele. Forma de prezentare : 1) 2) 3) banda (0.III. rezistenta la abraziune. pastile 9cele mai folosite). intindere. Prelucrarea aliajelor: • la rece: laminare.2-ligaturi. Proprietatile aliajelor dentare: • • • • • • • • la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg. ciocanire.

singur nu poate fi utilizat (in stare pura). culoarea si densitatea aliajului . . punti). Cu. Aliajele nobile : componente : Aurul : • • • • • moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica).4 10-13% Paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22. Pt. fluorul. influenteaza punctul de topire. Pt. tenacitate. Platina: • • • rezistenta mecanica la coroziune.• • • Clasa III. coroane substitutie)=aliaje platinate. procesul de fuzionare. Paladiul : • • • • inlocuieste platina . Iridiu. se aliaza cu Ag. culoarea .aliaje extradure (coroane .aliaje dure (coroane. confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. Iridiul : • creste rezistenta la coroziune. punti totale. influenteaza punctul de topire. dar nu nobil. prelucrare usoara .8 cupru 1082 8. in cavitatea bucala sunt neutre. Punctul toipire Densitatea 10.pentru metalo-ceramica : dure/extradure.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice.(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica). confera proprietati mecanice foarte bune. Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful. dupa turnare confera o structura cristalina aliajului . rigiditate. clorul. Clasa IV. modifica densitatea. Clasa V. oxigenul) Cuprul: • • • influenteaza culoarea. rezistenta mecanica.4 1-5% metal pretios .5 1-14% Platina 1769 21. rezistente la coroziune. principalul element de innobilare al aliajelor . confera rezistenta .5 Procentaj(%) 1-14% Argintul : • • argint de 960.

Zincul.5 Zinc % 0-0. Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice.5 0 0-3 3. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului.5 8-20 4. Aur-Ag . Karataj 24 22 20 18 16 14 3.5-20 Cupru % 2-4. Structura cristalina : Aur-Cu . Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.6 83.3 75 66.5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0. Zincul=creste fluiditatea .Aurul pur =24 karate 2. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare.5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 . Sistemul procentual : Aur pur % 100 91. se obtin turnaturi omogene.(Titlul aurului pur =1000). turnare) Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza.6 58. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14. oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil . Staniul = elemente de echilibraj.5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : 1. Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0.

Ex : Au-Pt-Pd. (Pd. aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. restaurari fixe partiale (punti) – clasa III. cresterea ductilitatii) aliajele dure. timp de 2-3 minute cu racire brusca. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat. Ag). Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. tehnologia protezei partiale scheletate –clasa III (exceptional). Au-Ag-Pd. b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºC. timp de 2-3 minute. cu racire brusca. Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. superdure. turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. cu racire brusca . notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent. coroane partiale. Indicatii : • • • • restaurari directe : obturatii de aur . Kripton. in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare. ionomeri de sticla. Ez : Nautilus : cadere si aspirare. timp de 2-3 minute. IV . acid boric. timp de 5 minute.Cel mai indicat de ADA . restaurari indirecte : inlay. . silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice. Turnarea aliajelor nobile Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon. Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750ºC. Heliu)=mediu de protectie. totale (clasa I. clasa II) . Ag-Pd : 855-900ºC. Pentru solidarizarea segmentelor de proteze.

argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) Au modul de elasticitate mic. Rezistenta la temperatura de ardere . Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . Rezistenta la coroziune. Platina : 5-11% .5% . Herador. Scumpe. cu racire lenta. . Densitate crescuta. • • • Aur : 78-85.6% . Limita de curgere sa fie inalta. timp de 15-30 minute. Argint. daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . Aur :54% . Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice. indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Aliaje nobile cu procent crescut de aur Denumiri comerciale : Degudent. Contractia 1. Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine .c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435ºC. Pd+Ag cresc proprietatile mecanice. Caracteristici : • • • • • • • Nu contin cupru . Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal . ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : • • • • • • Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice . la tractiune bune . prelucrare. staniu. Clase : 1. Confort mic. 2. proprietati mecanice superioare.grosimi mai mari. se deformeaza in timpul arderii . Sa permita adeziunea maselor ceramice .

cost scazut . Caracteristici : • • • • • rezistenta crescuta la coroziune . Paladiu :40%. Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% . Aliaje nobile Au. rezistenta crescuta la ardere. zinc. necesita bondinguri prêt de cost scazut . Cupru :15% . Nu contin argint. pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica. nu se deformeaza la ceramizare . prelucrare asemanatoare . dar superioare din punct de vedere mecanic. 4. 5. . Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . Caracteristici : • • • • • • similare. Caracteristici : • • • • similare Au-Pd-Ag . modul de elasticitate crescut . Elemente de echilibrare : indiu. Ag :38% . Elemente de echilibrare. rezistenta la coroziune .Paladiu :35% . se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3. staniu. Argint : 18%. la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) . prêt de cost scazut.Pd : Aur :50% . modul de elasticitate crescut .

carbonat de potasiu. acid boric. Sn. baza Pd. Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta.Galiu :5-10%. Sn. decapare). fluoruri (pulberi. Antidecapanti : solutie grafitica. Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd. Contin :Ag. Cu. lichizi. Zn (765-800ºC) . Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. topire in creuzete ceramice (nu grafit). . paste). LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. Zn. Indicatii : Lucrari mici. fizico-chimce bune . Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire. Decaparea se realizeaza cu borax. Denumiri comerciale . Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . Contin :Ag. Caracteristici: • • • • • • Compozitie asemanatoare aliajului. curg mai greu in tipar datorita paladiului . Cd. OPTION Caracteristici : • • • • proprietati mecanice. Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. nu se deformeaza . cu.

Sn. • Baza paladiu : Castadur (Pd. incrustatii) . Compozitia: Clasice: . Paladin (Metalor). aur.10/10 . 1. coroane partiale. Caracteristici : • • • • Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur .CURS 13 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur.40 mm (inele ortodontice. Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur .30-0. • Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica (Degussa) mai contin si paladiu Back-On. Cu. indiu-metalo-ceramica) .5 grame . inelul coroanei din 2 bucati. Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale. Zn) Produse comerciale: • Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa).5-3. Bondon IV (Degussa) Degupal +cupru. Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur. inelul coroanei turnate) . Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza . Placute 7/7. Pt. Forma de prezentare : • • • Banda laminata :0. Banda/sarma =LOT (Ag.

6%.topire :1100ºC . incrustatii in incrustatii. Modulul de elasticitate. Paladiu:25% Aur :2-15% . paladiu :20% . turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3. incrustatii. cupru :11. Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC . Cupru :7-9% . Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale. Se contraindica piese de inalta precizie. duritatea le indica in tehnologia puntilor . Poson : Paladiu :57. paladiu :79. Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati. Proprietatile mecanice bune . incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) .5-3 mm) . structura cristalina (rezistenta la indoire. Platina :1-2% cu rol de a ameliora proprietatile mecanice.Argint :30%.7% . rezultand piese mai confortabile decat Aur-platina . unele superioare aliajelor Aur-paladiu . fosfati .8% . abraziune) Moderne : • • • • Realor : Degupal : Bondon : aur :20% . Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) . Tehnologia metalo-ceramica . Proprietati : • • • • • • • • • • Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur.5% .argint :39% paladiu :76. Cupru :5% . Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului .• • • • • Argint 65%. Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice : • Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2. Indicatii : • • Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice . De necesitate coroane partiale. ALIAJELE NENOBILE Baza : A) B) Ni-Cr Cr-Co . • • • Preincalzire. asemanatoare celor Aur-platina . Sensibile in etapa de topire.

20-0.40mm . usor prelucrabil .30-0. Ni:8% (“aliaj18-8 »). si tantal. Verosoft . Alte elemente : beriliu. • Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala . (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. modulul de elasticitate.70% Crom : 16% Aluminu : maleabilizeaza aliajul.=1539ºC. ductilizabil . Nemagnetic . • • Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier γ (wipla) Compozitie : • Feγ +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) .40mm . siliciu. molibden. carbon.Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel .30-0. element de innobilare fizicio-chimic . mangan. cobalt.t. titan. Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan. p. Sarma. Microbond . tungsten . Cape :0. molibden. rezistenta la rupere. Denumiri comerciale : Ticonium . 0. • • Crom:18%. Remanium CS . 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice : • : Aliajele Ni-Cr : banda :0.5% .

.influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate). multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA. Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. . rezistenta mecanica . modul de elasticitate scazut . Verabond. ductilitatea.V. rezistenta la deformare. responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) Cobaltul : Propretati mecanice crescute . Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) . duritate . tehnologia metalo-ceramica In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) . Siliciul. Intervalul de topire :1375-1420ºC . Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice.Ney Q. Proprietati: • • • • • • Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom. siliciul =creste ductilitatea . Manganul. Beriliul este agent carcinogenetic. Fluiditatea –solutia lichida . Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica .

2. tulburari parodontale . Duritatea. rezistenta mecanica. modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. Magneziu. indoire. Avantaje : • • • Proprietati mecanice excelente (duritatea. Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) . nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. se toarna din elemente unite . Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur . Crosetele se fractureaza . Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . Aluminiu. Tungsten. Tantal. Compozitie : . cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). rigide. Tehnologia de prelucrare –accesibila . Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati . Proprietati : • • Pasivitatea datorita oxidului de crom . B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure.3-2. Wolfram. limita de curgere . Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. »memory effect » . Prêt de cost mai mic . Sarma :WIPTAMprin laminarea lingoului. Baza: Co-Cr-Mo-Ni. Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . rupere. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . prêt de cost scazut. Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) . Indicatii : • • • Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) .5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) . Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. abraziune) . Forma de prezentare: 1. nedeformabilitate. este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) . tratamentul ocluzal.• • • • • Coeficientul de contractie :2. Dezavantaje : • • • • Nichelul poate determina reactii alergice . grad de extindere mare. Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. arcuri ortodontice .15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . modul de elasticitate. efect carcinogenetic . Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. cu buna elasticitate.

Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL.8-creste ductilitatea.Cobalt :5-64%-alb-gri . !!!!!!!!!!!!!! Aliaje moderne : Bondiloy : Siliciu :1%. proprietati mecanice crescute. BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND Crom :27%. Crosete sarma. Molibden :6-18%-alb-argintie-structura crescute.(nu se formeaza carburi). densitate=8. Indicatii: • • • • • Baza protezelor scheletate.5g/cm3 . Proprietati: • • • • • • • • Duritatea mare :260-300U. Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita . mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati .2-8.1 . subperiostale. Curg mai bine decat Ni-Cr . Coeficientul de contractie 1.4-2.(WIPTAM). duritate) . Crom :15-30%-alb-densitate=7. Densitatea :8. Aceste aliaje nu contin carbon. antioxidant cristalina omogena. surub. pasivitate datorita oxidului de crom . wolfram. Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC . Magneziu :1% . rezistenta la rupere. implanturi lama. Dupa turnare. rezistenta crescuta la rupere. Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. piese de precizie . Tantal/tungsten confera duritate. Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8. . recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . piese confortabile . recoacere. Culise . Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul .1% este compensat de masele de ambalat . proprietati mecanice Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului. WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. Virobond. mai usor de turnat fata de titan. tungsten. curge in tipar . aliajul este mai usor prelucrabil . capse .5%. Cobalt :66.V. Molibden :50%. ALIAJE BAZA TITAN . bare Dolder .9(stabilitate chimica.

carbon. Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) . Proprietati : • • • • • • • • • • Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) . argint. . azotul. Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) .Aliaje:tehnologia protezelor. defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida).5 utilizate in tehnologia protezelor . zinc Contin hidrogen. Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu. staniu. crom. In faza de turnare se poate combina cu carbonul. β Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. Densitatea mica de 4. zirconiu . Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 . Titan pur: implanturi. Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr . oxigen . oxigenul si hidrogenul . Tehnica de prelucrare : • • • Turnare . oxid de aluminiu. foarte confortabile . . Sunt aliaje α . azot. Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate . Dezavantaje: • • • Turnaturile se obtine cu dificultate. CAD/CAM . Compozitie: Se aliaza cu molibden. Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama . pret de cost crescut. magnaziu.5g/cm3 – piese de mare finete . Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri . Electroeroziune . Este dificil de turnat implanturi . Conductilitatea termica este redusa . nichel. GAUDENT S Compozitia : • Cupru :80% . fier. cadmiu-dau bronzuri complexe. Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu .

iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell. Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute . OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite.• • • • Aluminu :8. Conductibilitatea termica este de 2. sub medii de protectie . Densitatea =8. NP G II (USA) OROCAST . Recomandari practice : • • • • Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire .5% . Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa.5g/cm3. Denumiri comerciale : GAUDENT S . Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice . Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat . Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN . Raportul Nichel/Fier=2 . se racesc rapid si devin vascoase. ORALIUM . Se pot turna piese protetice cu grosime de 0. contin 80% cupru in compozitie Indicatii : • • Pentru turnarea RCR (indicatie de electie). prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC . Nichel :2-4% .5-2.3-0. se contraindica depasirea acestei temperaturi .5 ori mai mica decat la aliajlele nobile. mixte) . Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii. . punti (metalice. Mangan :1. coroane partiale si pentru proteze scheletate. Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. coroane .4mm. Fier :1-2% .5-10% . Proprietati : • • • • • • • Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala.

anorganice: masele ceramice.• • • Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . Dupa turnare. keramin=ceramica . stabilitatea coloristica exceptionala . Cr-Co . • • Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. paladiu). incovoiere f. baza cupru : aliaje pentru Ni-Cr . la rupere. se desprind usor) . CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). metalice: aliajele nobile (baza aur. b. inerte fizico-chimic . culoarea galben-gri nu se modifica. antrenament :Gaudent. biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . Daca turnatura se face corect. Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru. (mai putin la tractiune. nenobile (inox) . baza titan . MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : • • • • rezistenta mecanica. argint. -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta . turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) . keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. rasini compozite.

la temperaturi joase :850-1050ºC. necristaline. la temperaturi medii :1050-1200ºC . 4) functie de temperatura de ardere : • • • la temperatura crescute : 1200-1400ºC .portelan = scoica alb sidefie. neoxidice. 2) functie de structura atomica : • • • oxidice(cele mai indicate) . silicatice . Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice). 3) functie de metoda de ardere : • • arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . 6)dupa procedeul tehnologic : • • • • arse pe folie metalica . .albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : • • cristaline . pentru dinti artificiali . Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . in prezenta oxigenului : cea industriala.culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . lingouri :prelucrate la rece/cald. tehnologia mixta . 5) dupa forma de prezentare : • • pulberi (frite) .

Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . Masa opac. Masa pentru smalt 6 flacoane . coroane. Godeu . . Mase ceramice pentru nuantari coloristice . lichid+coloranti. . Glazura 1 flacon . punti • • 2) Preparabile :pentru mixte :sistem P/L. fac zgomot. Mase pentru zona gingivala . Masa pentru dentina 16 flacoane . unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. smalt . Mase pentru corectarea culorii . 1) Prefabricate :se prezinta ca : • dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. nu chimic implanturile ceramice (mixte) . fatete.3)moderne. O trusa BIODENT contine : • • • • • • • • • • • • Masa ceramica (opac)16 flacoane. dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. Ceramica magnezica . Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. Diagrama de amestec . dentina. 3)Moderne : • • • • Aluminoceramica . se desprind usor. coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). Pensule de diferite marimi. obtinerea coroanelor fizionomice. Ceramica turnata(DICOR) . Ceramica presata(IVOCLAR). dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . cu agentul de cuplare. glucoza. Flacoane cu diferite lichide :lichid universal. smalt. mixte. pentru izolarea bonturilor « die spacer » .

dupa ardere confera luciu. Caolin :0.Cuart :15-25% . nichel. reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. Caolin:50-70%. borax. cristobalit. carbonat de sodiu si potasiu. nu da fluorescenta. oxid de aluminiu 19% . crom. Fondantii : • • • in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu. calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica.5% 9absent la ceramica moderna . cu rol de liant . Rolul elementelor componente: Feldspatul: • • • • in masele ceramice au procentul cel mai mare.culori foarte stabile. maresc masa produsului . fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . indiu. . fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. Caolinul : • • • aluminosilicat hidratat de culoare alba. carbonat de calciu. este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). Alte elemente : . titan. MASELE CERAMICE MODERNE • • se ard numai in vacuum .oxizii metalici • • stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . cuart.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. Cuartul : • componenta refractara confera rezistenta mecanica. sodiu(albit). scad temperatura de ardere. ramane rigid. mangan-violet) . aur. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%.) Portelanul : Feldspat :20-30% . coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. cobalt. prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. in timpul arderilor se dilata. nedeformabil . dupa ardere confera transluciditate. argint. Cuart :20-25% .

• • in amestec mai putin de 165 oxid de bor. BIOBOND . pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. potasiu. zirconiu .G. magneziu. PERMODENT. CERAMCO . smalt) . Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM. metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) . previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii . pentru incrustatii. dentina. se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. Ceramica turnata + presata: DICOR(C. scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. fatete. mai putin coroane total Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : . ceramica arsa pe model VITA IN CERAM fizionomice. Rolul fritarii : • • • • scade intervalul de uscare a maselor ceramice . se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine.) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas.

Etape de ardere in tehnologia mixta : • 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare. 6-7 minute in vid si racire lenta. Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model . Caracteristici: • aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta). Arderea ceramicilor moderne : • • • timpul de ardere mult mai lung . preardere. are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa).• • inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice. sint indicate in special pentru piesele total fizionomice. Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC .3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute . Urmeaza arderea in vid 5 minute. ocluzal.2-0. timp de trei minute . apoi in cavitatea bucala (cervical.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model. temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. aplicare sau nu de bonding sau oxidare) . degresare.Poate fi autoglazurare si supraglazurare. in prezenta oxigenului si cu racire lenta.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere . Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. Etapele arderii : • • a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur . racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. . are loc numai invid . racire lenta. proximal) • 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta . Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC.masa grundului se aplica in strat uniform 0. temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) . arderea are loc in mijlocul cuptorului. « SINTER »=cenusa incandescenta. • 2)arderea masei dentina + smalt. b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC .

Amprenta . izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. rezistenta mica la tractiune. rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. canal. proprietati chimice . magnezica . • VITA IN CERAM pentru incrustatii.K. Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal . Ceramica turnata DICOR.• • ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice . stabile coloristic. flexiune) bune . 380 pentru aliajele Cr-Co . punti. obturatii de baza. cele mai translucide .42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. tractiune. 343 pentru smalt. 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. pentru acrilat .6). fixari de aparate ortodontice. se toarna ceramica DICOR (este o sticla. ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. CURS 15 CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita.95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. ambalare. Se aplica apoi masele ceramice conventionale. nici electricitatea. 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25µ ) . model de lucru. porozitatea : dupa ardere poroase. biologic :foarte bine tolerate : coroane. punti. duritatea : valori crescute :400-460 U. comparativ cu 20 U. Proprietatile maselor ceramice : • • • • • • • • proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. macheta miezului ceramic. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). incovoiere are valori mari . se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. pentru fixari de coroane. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. punti fizionomice ceramice.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase. la 1360ºC rezulta miezul ceramic. Model de lucru. 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune. atele. pe baza de calciu). arderea la 1120ºC timp de 2 ore . Clasificare : . 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric. vitroceramica) . proprietati optice :sunt izotrope.K. proprietati mecanice : rezistenta la rupere. Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. implanturi (cele zirconice. timp de 1100ºC timp de 4 ore. 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica .este foarte translucida . materiale inerte neatacate de agenti chimici . proprietati termice:nu conduc caldura.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). coroane fizionomice. tipar. 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla).

EBA . ZOE + polimer. C.F .S. C. policarboxilic: C. FOZ . CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : .S. minerale organic: ZOE. dupa C.O. lichidiana : acid fosforic : b) F.S.S.Z.Policarboxilat .I. acid Policarboxilat .S.a) din punct de vedere chimic : minerale : C.I.S. C.F. C. +liant C. fenoli: componenta ZOE.

oxid de calciu. oxid cupros ( rosietic) . . Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90. ZINC CEMENT (S.8%.b. oxid de cupru (negru) .H).White) .4% : oxid de bariu.3%. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi. oxid de magneziu :8. oxid de aluminiu :2-3% . C&B CEMENT (Detrey).20%. oxid de siliciu :1. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) . aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14. sulfat de argint. -acid fosforic:16.2% . HARVARD CEMENT (H. fine .G. Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza. • Pulberea : oxid de zinc :90.1%. Pot avea priza normala/rapida.P/L : cimentari (clasa I)-particule f.m. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru.3% . canal .D.S. sulfat de bariu :0. argint. • Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%.

6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem. 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0.3%.Zn)2. mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. obturatii de baza. intens acida.Este un izolant bun.5 .dentinei). la1 ora=4-6minute . dimensiunea particulelor . 4) PH-ul acid intens initial :1. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C).1%.4-1.6 .05%(in apa). Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc. tehnica prepararii .Unele cimenturi contin si 2 mg arsen.. racire lenta. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : • • • • • temperatura (racire placuta) . 2) optic =opace. mai mare in solutii acide . Pe bontul vital nu se aplica.0. PH initial mic :1. Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. 3) solubilitate mica in apa . structura poroasa. oxid de magneziu la 12000 C. la 24ore=6. P/L . .neutralizanti: (Al. macinare rezultand particule de 20µ . . la 3minutedevine3.5-7.5-1.9(neutru spre bazic).05%. Dupa cimentare devine neglijabila :0.6 Atentie !!Bonturi vitale. timpul de spatulare.

CIMENTURI ANTISEPTICE . Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. Obturatii coronare – dinti temporari . Reparare modele de lucru. Agitare pulbere . 8) adeziunea : strict mecanica . nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40µ ). Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. Fixarea coroanelor si puntilor dentare. . iodoform . Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). se incorporeaza pulberea in lichid.K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune.3/1. Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice . Proportia :2/1. dentinei 40-60U. prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul . Timpul de spatulare:60-90secunde. Indicatii : • • • • • • • Obturatii de baza (cavitati medii ). Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Inainte : Citire prospect . Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. In carbon mediul bucal carbonat de zinc.7) duritatea este asem. 9) chimic se corodeaza in mediul bucal. ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. aparate ortodontice .metoda clasica . Obturatii de canal+antiseptice :timol.

-Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc.Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . saruri de argint) Denumiri comerciale : • • • • CUPRODUR(Merz) . ARGIL . Sulfat de zinc . 2metoxi4etilfenol=eugenol. eugenolati. ramforsare. Adeziunea mecanica este buna. P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . Clorura de zinc . oxalat de calciu. Compozitie: • Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. iodura de cupru. GERMICIDAL KUPFEX. argint cu efect antiseptic. . provizorii . . KUPFERZEMENT . ClasaIV : captisirea cavitatii. aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. P/P cu priza . ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. Urme de oxid de magneziu • Lichidul : -Eugenol :85% . CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate. sulfat de cupru. coeziunea slaba. Clasa III :obturatii baza. (oxid de cupru. bactericid.

Conductibilitatea termica(izolator bun) . Optic-opace . . Acetat de zinc :0. Dimensiunea particulelor. disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Timpul de priza : Factorii care influenteaza : • • • • P/L.5-1% : Stearat de zinc :0. Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul de zinc eugenolat Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. Proprietati : 1) 2) 3) 4) solubilitate .1%. ZOE este sensibila in mediu oral. Compozitie: • • • • Oxid de zinc:70%. PH=7-8(bazic) . Colofoniu :29% .-Ulei de masline . Apa . Tehnica de preparare . -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol . Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei.

CARIOSAN (Spofa). CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. 6/1 – obturatii de baza. TEMP BOND(Kerr) . obturatii de canal . parodontale . FOZ. +rasini compozite +rasini compozite Denumiri comerciale : • • • • KALSOGEN(Detrey) . Se corodeaza in mediul oral.5) 6) 7) 8) 9) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . cimentari provizorii. Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). . pansamente calmante. Raportul:4/1 – cimentari. Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare). Indicatii: • obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau CISfoto+CIS • • • • coafaje indirecte . CAVITEC. Timpul de spatulare:60-90secunde. Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. Biologic-efect sedativ-bacteriostatic.

Componenta lichidiana trebuie incalzita. ulei de bumbac15ml. colofoniu. agitata. 5/1 obturatii. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari . PMMA. Cimenturi provizorii . clorura de zinc. Au efect cicatrizant.Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc.FOZ . Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . Vascozitatea este mai mare ZOE . Lichidul : Polimeri rigizi. Eugenol80ml. Proprietati : • • • • • • Nu au efect pulpotoxic . Acetat de zinc 0. Mai exista timol(antiseptic). Au proprietati mecanice asem. Indicatii : • • • Obturatii de baza . . Colofoniu 88.5g . Componenta solida trebuie agitata. alergic. bactericid . mai vascoasa ca la toate cimenturile. Stearat de zinc 1g . rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. polistiren. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Obturatii coronare provizorii. acceleratori de priza : acid acetic.5g. policarbonati (10%). Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. eugenol. Alta formula : Oxid de zinc70g .

Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) . germicid. Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Oxid de aluminiu :20-30% . Polimeri :6%. Lichidul :eugenol+EBA. • • • Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. . Biologic : sunt bine tolerate .B. Asemanatoare ZOE cu polimeri. Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. P/P. punti de hidrogen. Nu au un efect chelator. efect cicatrizant. ZOE=40MN/m2. Formeaza punti ionice si de hidrogen. Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare .CIMENTURI E. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. 2-3minute in cavitatea bucala). Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare .A. Timpul de spatulare :60-90 secunde. ). Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Oricum valoarea adeziunii este mica. Se prezinta ca P/L. Indicatii: • • Asemanatoare ZOE. Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. Proprietati : • • Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) .

2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. 1975-Darton particule de siliciu . pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza.Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. Sistem anhidru(vezi C. fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : • • Acidul poliacrilic :50% . fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE .I. Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). Denumiri comerciale: BONDEX. CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Compozitie : Pulbere : • • • • • • • Oxid de zinc :50-90% . Oxid de aluminiu :10-40% . Apa : 50-605%.Inainte de utilizare se va agita si incalzi. Sistem capsulat.Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. DURELON(Espe). Reactia de priza : .S) . vulnerabili la apa Fluorura de staniu :0. Oxid de magneziu :0-10% . Forma de prezentare : • • • P/L . Livrate in 2 clase : coronare.

Dupa preparare se insera rapid in cavitati. P/L .spatulare. La met le nobile valoarea este mai mica . necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. Toxicitatea este inferioara FOZ.Solubilitatea este de 0. 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre.Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr . Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ . -limfa dentinara .La ceramica adeziunea este inexistenta. se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2). FOZ. (40%). Dozarea/Preparare . proprietati mecanice asem.Depinde de :temp. rezistenta la incovoiere=FOZ. Acest lucru nu se intampla asa . in urma prepararii rezulta un film micronic 25µ . 2) 3) 4) Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea . rezistenta la tractiune mai mare .05% in 24 ore. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C).Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni. in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. Sunt cimenturi donatoare de fluor. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu. adeziunea este superioara EBA . -cuticula proteica pe smalt. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare. mediului ambiant . adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita.

2. Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana.Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata.5-3. Obturatia coronara a dintilor temporari . Indicatii : • • • • • • Fixare coroane. se spatuleaza 30 secunde. se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute . Fixare inele ortodontice . Timpul de lucru . Obturatii de baza . bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei). Obturatii de canal . rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea.5 minute. instrumentele se curata foarte greu (adera de metal). Adera de coroane si punti (vezi papila) . atele chirurgicale . punti . Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful