P. 1
materiale folosite in tehnica dentara

materiale folosite in tehnica dentara

|Views: 1,017|Likes:
Published by Attila Balint
tehnica dentara
tehnica dentara

More info:

Published by: Attila Balint on Mar 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2014

pdf

text

original

MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.

BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.
Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.
3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; –se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica –rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare –zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice –de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare –infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic –rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:
-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

• • • •

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie –Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator:
• • • • • •
toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

favorizand dezvoltarea salmonelelor.Se va trece la etapa urmatoare. lineri. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele. 48 ore. Daca suspensia are o actiune mutagena.• Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti –animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local). Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24. la 24 ore.se testeaza toleranta materialului. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. miros. Daca suspensia trece de toate testele. sunt sectionati. b) in vivo. • Deci. Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii. subcutan sau aplicatii locale (epicutan). . materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. subcutan. Daca nu apar se va trece mai departe la alt test.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat.dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. • Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). • La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol. intramuscular. ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva. se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24. Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar . omogena. !!!!!!!! In vivo. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei. Efectul mutagen va fi pozitiv. Etapa de laborator. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini. II. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) . se realizeaza frotiuri din zona punctionata.suspensia este injectata animalelor de laborator. reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust. • Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei. Se introduce in incubator. Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa. nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic. culoare). iepuri. Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi. 72 ore. 48. neiritational . mai mute) . se observa microscopic.

CURS 2 MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE) Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. . sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala. organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite . Se urmareste suprimarea durerii. 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: • Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice. • Moderne: rasini acrilice armate .S. compomeri • nefizionomice(metalice) – amalgame. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice . rasini compozite . tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara. sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. cimenturi ionomere de sticla (C. sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice .Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : • • • • sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar . Cele plastice pot fi: • fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat. b) neplastice (incrustatii).) .I.

6% -alumina (oxid de aluminiu) :27. finisarea :sa se realizeza cat mai usor. . ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara • Plasticitatea .3-22% . apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar. Ablatia :sa se realizeze cat mai usor. sticla inchisa la culoare). Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara • • • CIMENTURI SILICAT Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic.5-41.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare).(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31. b) sistemul predozat (capsulat). • Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal • Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii.compomeri . au dominat aproape 100 ani pana in anii ’80. -fluoruri :13. Prepararea. Denumiri comerciale: a) FRITEX . aplicarea.Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. Culoarea si denumirea se afla pe flacon. nuante intre 16-18. Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali . -oxizi de calciu :7.starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate.1% . Elaborate la inceputul mileniului doi.2-29.7-9% . ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) • • Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute. Forma de prezentare : a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic.

metoda este scumpa. a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat. Prepararea : a) clasic(manuala). cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara . usor in exces. se scurteaza timpul de lucru.6 g pulbere/0. Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.5% .3%. b) capsulele contin cele doua componente.9% .-oxizi de sodiu :7. Duomat.4 ml lichid. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.7-11. b)industriala: in capsule. -neutralizanti: alumuniu:1. lichidul : -acid fosforic :48.1-2. !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). b) cu mixere speciale (cu mixerele). -pentaoxid de fosfor :3. Tehnica de lucru: • dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ.2-9. microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. Avantajele metodei moderne : • • • se evita erorile dozarii extemporanee . Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei. dar si de priza . se obtine o buna omogenizare. -oxizi de zinc :0. Aplicarea in cavitate : . Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator. Se infiltreaza cohorta • aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii.Timpul de spatulare pana la 1 minut. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) .5-2% zinc:4. b) cu mixere speciale (Silamat.8-55. Dezavantajele metodei moderne : • • • pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung .1%.ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala.5-5. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) . Timp de preparare : 10-20 secunde.3% . CIS) ca baza secundara) . .Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat.Se aplica pe o placuta de sticla. Cap vibrator).

la persoanele ce consuma citrice. marimea particulelor . II) reactia acid-baza se intensifica. proportia pulbere-lichid . Proprietati : • fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului. inferioara amalgamelor. 3) particule in gelul amorf .15-0. in zonele abrazate.Se dizolva in mediul bucal (igiena precara. devin opace in contact cu mediul bucal. conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore. biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie. respiratia orala. Indicatii: • • • Contraindicatii : obturatii clasa III. timpul de preparare. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : • • • • temperatura mediului ambiant .5%. marii consumatori de citrice. la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere . nu adera chimic. • • • • aderenta : se mentine datorita factorului mecanic. I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. ce se datoreaza aluminosilicatului. stabilitatea coloristica :se modifica in timp. obturatii clasa V (azi contraindicate) • • • cavitati clasa IV . II zona laterala. • stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic. • rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei. Se deterioreaza in timp scurt. ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). 4) fosfatul de aluminiu. Contractia lineara :0.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. cavitati clasa I. PH acid).Sunt pulpotoxice(lichidul in exces). . Se indeparteaza excesul. reactie acido-bazica. Apare fenomenul de separatie marginala.• Reactia de priza : finisare. prelucrare.3% si contractia volumetrica :3-3. ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati. 2) particule acoperite de gelul silice . fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla) III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla . obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali .

. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi . rasinilor acrilice. solubilitatea . FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea. au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). Turnare modele (caracter istoric). Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa). Aceste cimenturi sunt mai dure. aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) .substanta de baza oxizi de aluminiu. se contraindica aplicarea silicatului. Compozitie : • • ciment fosfat de zinc . Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: • • • • contractia volumetrica:3-3.Recomandari practice : • • • • • alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala . aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza). b) ideala :la 24 ore. rezistenta mecanica . • protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri . INFANTID (Spofa) . Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric). fier pentru proprietati optice. prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute . dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC). opacitatea.5%. Obturatii definitive la dintii temporari .

Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic. Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral) Clasificarea amalgamelor dentare : 1. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%→ 13%) : pilitura aliaj bifazic particule sferice . se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43µ ) . aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. Forma de prezentare : • pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata.AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. Dezavantaje: • • • • • Culoarea metalului. Pot fi si aliaje unifazice –particule sferice. cu 5-6 elemente. Dupa generatie: • conventionale (continut scazut de cupru) . • • cu faza dispersata (bifazice) . 3. cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. 2. lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. ternare:mercur+argint+staniu. B. Procese fizico-chimice. Transmit usor variatiile termice. particule sferice : se obtin prin atomizare. moderne. sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. amalgame cu continut crescut de cupru. Dupa numarul metalelor : • • • • binare: mercur+cupru.

b) mecanica : Avantaje: dozare exacta . Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule. plasticitate crescuta datorita mercurului crescut .90C. Cu cat γ 1 siγ 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere. fierul. argintul. Fierbe la 356º C. Timpul de priza finala :la 24 ore. Aliajele de cupru au un continut final de γ 2 foarte redus. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul. Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza γ ) 2) miezul amalgam γ +Hg (faza γ 1) γ 1+γ 2+γ (fazaγ 2) 3) γ 1+γ 2 matrice de care se leaga γ nereactionat . staniul. componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic.γ -priza rapida. b) impregnare . 4) rezistenta la coroziune γ > γ 1> γ 2 Faza γ 2 este cea mai sensibila la coroziune. Prepararea: a)manuala: in mojar. capsulele se introduc in mixere. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta .priza lenta fazaβ . Sunt amalgame faza α . plasticitatea este cea indicata. cromul. Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului . Este dependenta de : • faza aliajului.• lichidul : mercurul. Nu se poate alia cu :nichelul. nu se contamineaza partile reactante. se solidifica la –38. c) amalgamare . Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. cuprul. nu ne contaminam . . cobaltul. dozarea se face functie de cavitate. d) cristalizare (priza). se masoara greutatea foarte exact. zincul.

Pd . -seminobile : Ag. presiunea de condensare CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTARE Dozarea si prepararea : • • Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil. Formule (retele conventionale) • • binare :Hg+Cu . -Zinc :2% -Zinc :1%. Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% • • • • • Argint:65%. Hg > priza> . -Argint :69% . Platina. • cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne).1-3%.• • • proportia pilitura /Hg . . ternare:Hg+ag+Sn. Cupru:6%. Aur. -Cupru :13% . Electromecanic:capsulat si amalgamator. -Cupru :6% . ADA. -Staniu :17% . -Staniu :25-27% . Conventionale : b. Staniu:25%. culoare. Zinc:2%.2-7% Cu (continut↓ ) A. Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica. -nobile:Au. FDI. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 67-74% . dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. Hg .Pt.

Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri. γ 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Prelucrarea si adaptarea : . Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. scade rezistenta mecanica . condensat cu fuloarul de forma sferica. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici. TYTIN. creste dilatarea amalgamului. creste fluajul . creste rezistenta mecanica. Staniul: creste viteza de amalgamare. Cuprul : creste duritatea . Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. fularea se realizeaza rapid. Zincul: creste viteza de fuzionare. creste rezistenta la coroziune. Amalgamul este prelevat cu portamalgamul. Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). Instrumente speciale de modelat amalgamul. LUXALOY(Degussa) Predozat • • AMALCAP.micsorarea fluajului. Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid • • • • HARPER ‘S OPTALOY INDILOY . Materiale necesare: • • • Fuluar de amalgam. energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor γ 1. lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice).

La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii.5 minute. Factorii ce influenteaza : • • • • • Compozitia aliajului :Ag. 5) conductivitatea termica:buna. Necesita obturatie de baza si termolineri. • • cantitatea de mercur(mai mare de 55%). γ 2. Factorii ce influenteaza : • • • compozitia aliajului (fazaγ ) cea mai rezistenta la compresiune . dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam . Zn. Amalgamele conventionale: la 7 zile.Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta .compensate de expansiunea amalgamului. dimensiunea particulelor . dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala. Intervalul de la preparare la condensare : 3-3. timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. Condensarea . 2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza.Apare fenomenul de percolare conditionata termic. daca este crescut rezulta amalgame vascoase. rezistenta la compresiune este scazuta . faza a treia:contractie usoara. dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. Sn. au loc modificari intre 0-20µ . 4) duritatea :110 unitati Knoope. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza γ ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor γ 1.Se impune prepararea unor cavitati retentive. patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6µ m). datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4). 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune . Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. Proportia pilitura /mercur . cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. . Cu.

AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice. lustruirea cu gume. Proprietati biologice : • infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag. se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune . prepararea electrochimica (cea mai buna). utilizarea sistemului capsulat. Se aplica cu instrumentele cunoscute. masca. evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet. modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : • • • • • compozitia aliajului .Cu) determinand aparitia culorii negre . amestec. solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei. folosire de manusi. 7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte. Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri. Proprietati : • • superioare . amalgameleγ 2 cele mai putin rezistente la coroziune. tegumentara. Sn. aerisirea cabinetului. 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. digestiva. finisarea. factorul pacient :igiena precara. calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei . lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale.Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului .6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara. Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid. nu se face inchiderea marginala. sferoidale. ioni de argint. paste. . 8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. senzatie de voma. hematurie chiar exitus. priza rapida . aparitia gustului metalic. pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. Recomandari practice : • • • • • • inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) . Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei.

la premolari si molari . obturatii mai etanse .intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare. rezistenta crescuta la coroziune . culoarea si pretul de cost (dezavantaje).• • Indicatii : rezistenta mai buna la compresiune . molari) . Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari . modelul metalic – nu se mai foloseste azi.07µ . Indicatii : • • • AURUL PRECIPITAT cavitati clasa I. • • • obturatii coronare ale dintilor temporari .(abandonate azi ).30 C.Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. Proprietati : • • • • • • etanseitate marginala superioara celor anterioare . • • Folie ondulata . V. tehnica de lucru laborioasa si costisitoare.Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata. restaurari coronare simple sau armate . electroaloy = aur + (calciu 1%). Mod de obtinere : • Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75µ ) si acoperite cu o folie de aur coeziv. Folie prin laminare din lingou 0. tehnologia modelului de lucru unidentar. AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29. la spirtiera onduleaza cele doua folii . aur mat . particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur . Forma de prezentare : • • • • aur pulbere . tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare • • Aurul mat se obtine prin electrodepunere. toleranta biologica mai buna. obturatii retrograde dupa rezectie apicala .04-0. indicatii limitate la obturatii mici. II.

-pulbere +lichid (foarte toxic) . -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) . sarjate (bifazice).RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare .C.Tehnica de lucru : • Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila . ADHESIVE 3. b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L).). 3) degazare electrica. . 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute . deci se contraindica . -coroane provizorii (proteze fixe si mobile). ORTHOMITE(SUA). 2. condensare electronica (cea mai buna).blue light .D. ciocane. radiatii vizibile coerente – laser. Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet. Clasificare:-criterii- a) compozitie: nesarjate (au o faza). c) matricea organica : bis GMA. radiatii vizibile. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer). temperatura sa nu depaseasca 760 0C .RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite . MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1. Condensarea : • • • manuala:fuloare. fotopolimerizabile ultraviolete (P/P). pneumatica : nu se poate controla presiunea.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.

microumplutura :0. cu agent de gravaj. Miniparticule (0. Generatia III. • generatia III Pulbere –Lichid : PALAKOV.C. ADAPTIC .1µ .. KERR nu contine agent de gravaj. Exista R. nu au agent de gravaj . EVICROL .fara agent de gravaj Pasta –Pasta :CONCISE. • generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND. Microumplutura (0. Forma de prezentare : • generatia I Pasta/Lichid : SMILE.bis UDMA. Generatia I. HERCULITE.1µ m). Midiumumplutura (1-10µ m) . mixte. Hibride (micro+miniparticule). si pentru sigilare si pentru fixari adezive. d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura . in seringa: VALUX.: Macroumplutura (10-100µ m) .01-0. Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: .D. TETRIC. V au o adeziune chimica.05-0. bonding sunt autopolimerizabile.1-1µ m) . • generatia V Capsulat :POLYCAP. • generatia II Pasta –Pasta : CONCISE. II au o adeziune mecanica. Moderne : hibride (condensate). COMPOCAP .D. IV .15-20µ . CURS 4 RASINI COMPOZITE R.C. ADAPTIC .

sistem de initiere .Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta. Azi este inlocuit cu bis-MA. bis EMA. -stabilitate chimica. • Sunt : monofunctionali . -tolerate. cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare . anorganica. un volum crescut. Monomerii de dilutie : • Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza. -inodore. -dilatare scazuta . 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza. .• • organica . aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA . trifunctionali.rasina Bowen).Ex : acidul metacrilic. masa moleculara scazuta. monomeri de dilutie . bis-PMA. -reactivitate crescuta in cavitatea bucala . difunctionali. au vascozitate scazuta. metacrilatul de metil.

pe baza de peroxid de benzoil (0. nano. triclorura de yterbiu.V. strontiu). silice coloidala. mecanice. sunt implicate in afectiuni oculare. In R. benzoina. (litiu.Reactia intre componente este completa . aluminosilicati. termice (15-55%). grad de penetrare scazut. ionomere. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici. La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto).1-0.2%).V. Nu necesita instalatii speciale(avantaj). Substanta organica fotosensibila : eter etilic. Reprezenta de : cuart cristalin. efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. borosilicati. Se introduce sub forma de particule micro. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti. fibre de sticla. grad de penetrare crescut.D. . Initierea cu U. diferiti oxizi metalici. derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0. Dezavantaje : • • Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante . Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). impuritati.52.Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani. Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10µ -30µ . coloranti. necesita protectie. efect nociv. camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi. nu se mai utilizeaza. medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat. toxic. are valoare istorica. amina tertiara (accelerator de polimerizare).C. inhiband formarea radicalilor liberi. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice. estetice. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice .5%). Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde. Spotul de U. nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) . bariu.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate..

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100µ m) – Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10µ m). microumplutura : (0,01-0,1µ m) miniparticule (1-10 µ m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10µ .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20µ .

4) porozitate : aproximativ 10µ , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii :
• • • • • •
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice :
• • • • • • •
Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii ’90.
Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:
• • • •
F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

Indicatii : • • • • • • • De electie clasa III.S. Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa . Proprietati : • • • • • Vascozitatea mai scazuta ca R. Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei . Pot fi utilizati ca adezivi : • • SCOTCHBOND N. . polimerizare 10-20secunde. exact ca la rasinile compozite. SINGLE BOND La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic.I. !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C. Cariile radiculare .P. -Seringa –contine compomer. Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer. . Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) . Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) . faciliteaza adeziunea compomerului. (efect cariopreventiv).D. Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare. Se aplica usor.C. Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii. clasa IV . Restaurari coronare dinti fracturati . nu adera de instrumentar . II dintii temporari. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului . Absorb apa datorita polimerului hidroxilic .Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica. 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) . Clasa I.

Fotopolimerizare10 secunde. solutii de homo.(luting cement) . ochi. cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) . sistem bicomponent predozat . Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid. III) ASPA I -IV-abandonate –valoare istorica.3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. Sunt poliacrilati complecsi. se modifica proprietatile obturatiei.si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat.dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) . II. care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa . cimenturi pentru restaurari coronare . 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). polialkenolati de sticla . Suprafata nu se usuca. puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) . Recomandari practice: • • • Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi. sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata. Clasificare : • • • chituri adezive . Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv. GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor. Respectarea timpului de fotopolimerizare. tegumente. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde. Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I. acidul tartric. Uscare 510 secunde.

I. macinare dau pulberea. Fluorura de sodiu 3. pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C. .1% . Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid. Fluorura de calciu. aluminiusilicat de calciu. Fosfat de aluminiu 1%. Transluciditate crescuta. Fluorura de aluminiu 2. Efect cariostatic .9% .FUJI-CAP2-GC. Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) . 2.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) . reactie acidbaza.7% . Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire . Rezistenta mecanica crescuta . c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50µ m si pentru cimentari 20µ m Pulberea : • • • • • • Oxid de siliciu 30.6% . lichidul cu grad de volatilizare crescut . abandonat .6% . Generatia I: sticla ternara .S) . Oxid de aluminiu 19.

priza finala la 24 ore.I. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) . se recomanda prelucrarea riguroasa. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat .) Etape: dizolvarea-ionizarea poliacidului. se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. Precipitarea polisarurilor (Ca. calciu. 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. (sticlei : Al2O3/SiO2). Proprietatile C. 3. dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.Sticla mai multa. 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. Doza ideala :pulbere/lichid:1. Lichid mai mult . Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3. Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) . sodiu.c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) . Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat .) Factorii ce influenteaza priza : • • • • Raportul sticla-sticla/lichid. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie.S. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. CaF). .5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza.) 4. 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat . Al) si reticularea catenelor poliacidului.rezultand acid ortosilicic. Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru. Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare .) 2. 1. priza mai lunga. priza mai mica. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.

Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.I. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. puntilor .S.R. • Tehnici adezive. C. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor. -NU necesita gravaj.3-3.S) • • • • • • Cimentarea coroanelor. -Adera in prezenta apei. . -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. impregneaza smaltul. Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza. 12) adeziunea chimica la smalt.7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Obturatii coronare clasa V . cimentari. capsulat. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4. modificat cu rasini).M. dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) .I. sunt opace fata de acestea. CURS 5 CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare. Obturatii retrograde .dentina pe o adancime de 3µ .Se altereaza in timp. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite.I.2% la 7 minute .4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich . 10) solubilitatea in apa crescuta : 0. Obturatii de baza.2%. Indicatiile cimenturilor ionomere(C. bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C.La 48 ore proprietati maxime.din hidroxilapatita dentinara si amelara.asemanatoare ionilor de calciu . Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici). deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi. Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: pasta. Sunt poroase 10-14µ . Are loc o chelare a OH. Obturarea dintilor temporari . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH. la1 ora este de1.

I.D. HEMA + fotoinitiator. liner Ca (OH)2-cavitati profunde.I.aderenta ) superioare C.C. FUJI II LC(GC).I. (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator (λ =400-600 nm)+ coloranti • Lichid: poliacid + grupari metacrilice . Cimentari .S.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.Denumiri comerciale: VITREMER (3M). inferioare C. PHOTAC –FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat. Indicatii : • • • • Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) . compatibilitatea foarte buna R. C.I. PHOTAC-FIL (ESPE).S –urile ca lineri-efect cariopreventiv . Obturatii coronare.5 .S.S.S. VITREBOND(3M).M.R.C. dentina) valori superioare C. Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) . Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede . Adeziunea la substrat (smalt.M. Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare ./C. +C..I. . Biologic : raspuns pulpar asemanator C.I. . Ba. CIS. HEMA (hidroximetacrilatul). Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C. Vitrebondul – acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic.D.I.D. fosfati de Ca.-pentru cervical +radicular.S. Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie –60%/1 minut asemanator R. tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA. adeziunea chimica . dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) . Eliberatoare de fluor –in cantitati apropiate.I.R. Compozitia chimica: • Pulbere: asemanatoare cu cea a C. Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) . Proprietati mecanice (duritatea. Ph acid : 3.. itaconic.I.-uri .S.C. Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp . . Obturatii de baza (cavitati medii) . Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer .

Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C. asemanator smaltului. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare. b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE). JUMBO MIX. Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara . Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM. conventionale.S. Proprietati: Prelucrate superior C.CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. . ARGION (VOCO).) Dozarea /Prepararea : vezi C. Indicatii: • • Obturatii coronare ale dintilor temporari. MIRACLE MIX (GC Co). Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor . Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari. Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI. se obtin suprefete cu luciu metalic . rupere.I. Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE).I. M) – nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic. urmata de racire. . Au fost utilizate diferite metale :Au. gust metalic). macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800ºC). adeziune . Pd. duritatea sunt superioare cimenturilor clasice . Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune. coroziune.I. Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu). macinare rezultand particule de 20µ . Pd) presate. ARGION MOLAR (VOCO).S. sinterizate. ARGION MOLAR (VOCO) Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare .S. Mecanic : rezistenta la abraziune. Particule de sticla +particule metalice (Ag. etanseitate.

Agenti antibacterieni : diiod-timol .M.Z. Aplicarea se realizeaza strict parapulpar . /C. Denumiri comerciale : CONTRASIL .O.Z. Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde.I.• • LINERII Reconstituiri de bonturi . etil cetona) . rasini compozite. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F. Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii.R.I. ..M. Sistem monocomponent: pasta. Plaga dentinara este : nesangeranda . ( C. fluor.I. pentru protectia plagii dentinare. fluorofosfat de calciu. dureroasa.O. C. in grosime de 20µ . Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam. . infectata. Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) . .)/C. A.S. metil. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu .S. Forma de prezentare : Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL). Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C. CALCIMOL . Solventi organici volatili (colofoniu. medii) : liner-hidroxid de calciu +F. conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. Sigilari largite. HYPOCAL. Apa .I.S FOTO) .R. cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei.I. HIDROXYLINE . silicat pentru protectia pulpei dentare. PULPDENT .

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20µ grosime ;

solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

• • •

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6
MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare :
• • •
o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
• • • •
totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :
• •
metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate

standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

nervuri . modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) .R. –VAN R. KETTENBACH (amprentare in ocluzie) . aluminiu+rasini epoxi . R. MIRATOM. rasini compozite . cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H. Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice . ALGILOCK DEVIN –lingura ortomorfa. amprente preliminare..C. TELEDINE.. C-PLAST) • • bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS.S. S.A. lingura de suport metalic . iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR. 4) portamprente speciale : • bimaxilare totale : se amprenteaza sup. policarbonate.• individuale materiale termoplastice : placa de baza. au sisteme de retentie-orificii . inele metalice (inel de cupru). R. MIRATRAY./inf.cu gura inchisa . cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) . Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max. DETAX. 2) material plastic : mai usor de manipulat . polistiren.S WHITE. 10 linguri (1-4) .D. polistiren rasini acrilice autopolimerizabile .

campurile protetice maxilarenecesita armare. . cele mai utilizate R. rigide. Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate . SPECTRAY-50 placi-fotopolim.S. ergonomica. mase termoplastice (placa de baza. TRIAD-TRAY (DENTSPLY). Lampi cuptor: TRIAD II. CITOTRAY (BAYER). bazei sabloanelor de ocluzie. Confectionarea lingurilor.D.Linguri individuale : precizie crescuta .A. in confectionarea gutierelor. Placi 3-4 mm (stare prereactica) . nedeformabile. usor de prelucrat . Tehnica moderna. se tractioneaza cu usurinta . (DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta.D. mai mare ca cele standard . TRAY-DENT (TELEDENT). ERKOPLAST R.C. ERKORIT (ERKODENT). Pret de cost crescut. polistiren) . ERKOPRESS. Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma. In cuptor special-flux halogen . uniform distribuit Materiale : R. Inelul metalic. Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) . avantaj-strat 2-3 mm . SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri –termoformare.

sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala . Pret de cost rezonabil. Proprietati secundare : Nu efect toxic . argint. Nu efecte secundare locale . Compatibile cu materialele pentru modele. Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante . -elastice. sa nu se dilate . sa nu se contracte (in limitele ISO) . Dupa Falk : rigide plastice . Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala . Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide. **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru.2) 3) 4) 5) 6) 7) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic . . Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica. -semirigide. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente.

netoxic.p. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) : siliconi polisufuri de aditie si Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator . Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile . Dupa Ieremia : vezi L. Gutaperca. Proprietati : • • • • Fidelitate. elastomeri de sinteza condensare polieteri.elastice. ireversibile :gips. Mat. Stents. d) Elastice ireversibile : alginate. Pulbere calcinata de culoare alba . ZOE. c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). Timpul de priza modificabil. plasticitate foarte bune. ermetice. Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului . Denumiri comerciale : . rasini acrilice simple.Compound Bucoplastice . depozitare in cutii metalice. Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne. Cerurile. Prêt de cost scazut . Neiritant .

10% aditivi Acceleratori de priza . . β hemihidrat de sulfat de calciu (β CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) .• • • • • Clasificare: Gipsul de Paris . Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster . se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. Bucoffox. G77 Odoncia • Clasa I. • • • Compozitie : ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) α hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur .gips pentru amprentare. Preparare : • Manual 1 minut . saci ermeticm inchisi. moi(amprente. ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele . sulfat de potasiu. Atentie !!! !Nu amprentare • • • • • • • 90% alabastru . cutii Snow White (Kerr). Coloranti : albastru de metilen. eozina . Borax 1% ce scade dilatarea de priza.modele β hemihidrate=gipsuri preliminare) • Clasa II-gips pentru modele preliminare. • Industriala in cazul sistemului predozat. Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea. Substante aromatizante . Dozare : • Extemporanee : 100gP/50mlapa. NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu . 5% sulfat de cupru .

• Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. Indepartare foarte dificila de pe campul protetic. 1) Are loc o hidrolizare. priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza). Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor. materialul este spalat de saliva. . amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) . 3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa. rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare. Se contraindica campurile mandibulare . Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare.1-0.• Reactia de priza : Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida. . Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile.3% functie de :P/L . 4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida . Fenomene fizice : Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC . tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate .apa dizolva particulele din pulbere . Dilatarea de priza :0. pastele ZOE –amprenta finala . cu fracturarea amprentei . Volum mare in cavitatea bucala. manevrare dificila. Imbatranire in timp. metoda cea indicata. 2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile. • • • • • Manipulare dificila. fara incluziuni de aer. casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare . • • • Dezavantaje: Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) . elastomerii. Dezavantaje: • • • coeficientul de contractie 5%. Ambalare(tehnologia protezei totale). rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa . efectul iritant local.

Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE. Portamprente individuale . IMPRESSION PASTE . ocru). PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna . LURALITE. Compozitia chimica : Pasta alba.pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale. totala. Indicatii • • • Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii. mustar. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului. DURACRYL . reconstituiri corono-radiculare. pret de cost crescut. Denumiri comerciale : REPIN .inchisa (maron. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata). ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. Pasta ZOE contine : . granulatie foarte fina). lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac. de culori diferite . KELLY’S PASTE .(PMMA) .• Sunt scoase din uz. dispozitive coronare de substitutie. Forma de prezentare : sistem P/P. Eugenol 6p. lanolina 9p . Pasta alba : oxid de zinc 27p . coroane partiale. CERO-PLUS (nu contine eugenol) .eugenol. Clasa II. Reparatii-proteza partiala. apa1p.P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. ca baza protezei .in tuburi metalice.ZnO bruna. Pasta bruna : colofoniu 20p . Sunt : Clasa I – pentru amprentare. Initial au fost folosite ca ciment chirurgical.

01 mm. Fidelitate ideale 0. ulei de masline16% . caustic. Uleiurile neutralizeaza eugenolul.1%. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine. modificari dupa priza 0. iritant . Rolul elementelor componente : • Eugenolul este iritant. Local nu au efect toxic. • • • • Plasticitate . ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat . acetat de zinc 19% . clorura de magneziu1%. ulei mineral 16% . Inhibitori ai prizei : • Proprietati : Glicerina (prelungeste timpul de priza). se prepara curent prin tehnica spatularii. . ulei de in 6% . usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. aplicare in linguri individuale. Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O. Stabilitate dimensionala buna . masa de umplutura (talc. • Pasta bruna : eugenol56% . scade timpul de priza. spatulare 5-10secunde. Acetatul de zinc. Acceleratori de priza: • • • Apa Clorura de magneziu . A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. caolin) – scade fluajul. cresc plasticitatea.• Pasta alba : oxid de zinc 80% . cu spatula metalica. Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc . • • Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta. guma arabica16% .

duritate bune . si in compozitia materialeor bucoplastice. Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) . maini. Inregistrarea relatiei de ocluzie. tegumente . Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice 30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara.• • • Indicatii ZOE : Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) . Batoane(20-50bucati) . Avantaje : • • • • • Fluiditatea. Stabilizarea sabloanelor. Kerr. materiale bucoplastice . gutaperca intra in compozitie Ceara. Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) .tehnologia protezei scheletate . Cimentari provizorii(coroane. Stents. Aderente de portamprente. poate fi modificat . Dezinfectie (hipoclorit 1-2%) CURS 7 MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate . Sabati. Indepartare urme pasta :neofalina . MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi). la caldura ele devin plastice. plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) . Nu se toarna imediat modelul. gutaperca = material de amprenta : macheta. Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels. ceara. punti). Recomandari practice : • • • • Vaselinare tegumente . Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) . Rezistenta mecanica. gutaperca. Manusi asistenta . nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate • • • • • • Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala). Timpul de lucru suficient .

Xantigen . Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack. Aromatizanti. Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) . verde cu intervale de plastifiere diferita. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric. palmitic. mai mult de 70ºC se ard elementele componente.Maron. .Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) . pentru a impiedica socul termic. Masa de umplutura: talc:5-9%. Compozitie : • Amestec de ceruri. Strict extemporaneum . Stearina 2% ( confera luciu) . Denumiri comerciale : Stents . ex:Reprodent (contine cupru). masa de umplutura. Coloranti. oleic ce confera fluiditate . Kerr verde :50-51ºC. amprenta cu inel . coloranti. Rasinile naturale : copal. rasini. Kauri (40%). Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC . Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala . Proprietati : • • Rigide la temperatura mediului . Ceroform . proprietatile mecanice.inchidere marginala . Acestea confera plasticitate. Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea . Coloranti. Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. scad aderenta. • • • • • 20-22% acid stearic. Plasticitate mica . Exact Compound. Kerr gri:53-54ºC – portamprenta. Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica . Formula Stents • • • • • • Dozare/Preparare : Copal 28% . gri.

Dupa racire se contracta 2-3%. Amprenta antagonistilor (rar) . . Rasini sintetice . valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica.testele Herbst . Pentru obtinerea lingurilor individuale . Adheseal . Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii . Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. se prepara usor. • • • • • Amprenta clasica cu inel de cupru . tuburi metalice. Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE . Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului. Denumiri comerciale : Dentiplast . ceara de albine . Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala). Coloranti. colofoniu /Shellack. Compozitie: • • • • Ceruri. MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale . Plastifiere la temperatura indicata . Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) . iritant. Ex-3N Gold. Nu au efect toxic. Rasini naturale. parafina . Rezinoplast.• • • Indicatii : Fidelitate medie . • • • Recomandari practice : Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) .

contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. Recomandari practice : • • • Racire intensa . Shellack5g. Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL . FITT . se dozeaza extemporaneum .nelimitat in cavitatea bucala .5g. Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii . ele grabesc vindecarea osoasa.Rezinoplastul: Colofoniu 82g. Redevin rigide sub actiunea apei (racire) . fluajul are valori mari . Indicatii : • • • Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare) Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy . ideal 34-38ºC.5g. .Amprenta poate fi corectata. Ceara de albine 5. MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE (CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA) Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple . HIDROCAST . Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) . Ulei de parafina 7. Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor . in cuburi de ghiata. pentru vindecarea anatomo. Turnare rapida a modelului. se evita amprentarea supraextinsa.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. Inserare amprenta cu presiuni blande . Proprietati : • • • Excelente-plasticitate. Dezinsertia /transportul cu mare atentie. Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic . histofiziologica a campului protetic. Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin). Se aplica materialul in proteza .

IVOSEAL. Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) . P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. Fidelitate foarte buna 25µ . Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala . Proprietati : • • • • Conditii de lucru : Stabilitate buna . Elastomeri de sinteza : Siliconi . • • • • • Netoxic . Proprietati mecanice : duritate la 24 ore . dupa 1 ora scade . Lichidul : amestec de ester acid carboxilic . Stabile chimic . Rebazare temporara. COE-CONFORT. Amprenta functionala (metoda indirecta ). Ireversibili . alcool etilic. MATERIALE ELASTICE In tehnologia protezarii vezi clasif. Fidele . Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor.rezistenta la compresiune in primele 15 minute – 2MPa se comprima 60-80% .rebazare . Compozitie : Pulberea : copolimer al M. ftalat de butil 8% cu rol plastifiant . . Indicatii : • • • • Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore . Bratu . Polieteri. Clasificare : Hidrocoloizi reversibili . grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie . Tiocoli . Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.N.

batoane. SURGIDENT (Lactona). Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid.Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza . ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea . argila.pamant de diatomee. AGARLOID(Van R). Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) . Compozitia chimica: • Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil.extrasa din agele rosii. Lichefierea are loc la 70-100ºC. Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. Borax 0. talc. Rol inhibitor al prizei gipsului. tuburi. mentol. Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. Forma de prezentare : Chitoasa in cutii. HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H. Apa 83-85. Dimensiunea particulelor este micronica. timol.5% . . Gelificarea la 30-50ºC . • Apa 75-80% Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% . silice. in general aceste materiale sunt fidele. Alte formule in care apa 75-81%.5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile).Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol).R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel). seringi.2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1. Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui .

Predozat : livrat in tub/seringa :exact. Turnarea modelului (gipsuri dure. bai modulare. CURS 8 HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional. . sunt superioare alginatelor . puntii (ca material de amprentare. Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere. si dupa racire :0. portamprente.55 .(linguri. Stabilitate mica (pierd apa).Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. Necesita turnarea modelului in primele 15 minute . Baia nr. in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta. superdure).2 :la 63-70ºC depozitare . sistem de racire. punti (moderne) Dezavantaje : • • • • • Aparatura si dotare auxiliara mai complexa . Risc de soc termic. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare. Electie :proteza scheletata .Dozare/Preparare : • • Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) . durere. Amprenta in edentatia partiala . Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili).7% . Proprietati : • • Pierd apa .:IMPRESEPT (Espe). gipsuri extradure. • • Indicatii : Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0. Fidelitate :reproduc detalii micronice . duplicarea modelului de lucru . disconfort. Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale . se deshidrateaza :SINEREZA .1: la 100ºC se plastifiaza. Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie.65-0. Aplicare cu presiuni blande . Dezinsertia dupa o racire lenta. Baia nr. Baia nr. • • • Tehnologia incrustatiei. inferior elastomerilor. coroane . coroanelor. sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent).3 : asteptare (in lingura speciala). mixere) . cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) .

Alginoplast (Bayer).normale. cutii metalice. Ortoprint (Zermack).amprenta anatomica. clasa II . plastic ermetic inchise. -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu. lichidul : apa/ apa distilata. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont). disociatie mare 20*10-5 . . Jeltratrec (Caulck SUA).amprentare inlay + coroane. -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H. • • pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile.R.-Derivati ai acidului alginic. clasa C . Forma de livrare: pulbere in pungi. dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat. edentatia totala). dupa utilizare: • • • clasa A . plastic si cilindru gradat. clasa B .I. . Forma de prezentare: -pulbere/lichid.posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4). Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. de studiu. extras din alge marine brune . Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): • • clasa I .amprente preliminare (edentatia partiala.rapide. potasiu.

R.I. fluorura de sodiu:0. silicati. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciu→alginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: • • • • • • sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului. carbonat de calciu. alginat de potasiu 10-12%. fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza. pamant diatomeic) pentru cresterea volumului. fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H. Dozare/Preparare: .I. Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata).Palgat (Espe). H. Algodent (Rom).Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa. glicoli.agent de gelificare. indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat. corectori. Zelgan 2000 (Detrey). aromatizanti. fosfatul trisodic. indicatori de priza.de model facilitand demularea. aditivi: Ypeen (Spofa).5-2%.silico-florura de sodiu.scade aderenta si scade fluajul.prezinta instabilitate chimica si dimensionala. sulfat de calciu:10-12%. Hidrogum. masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa. confera rezistenta materialului si rigiditate .R. Reprezinta principalele reactante masa inerta (de umplutura):74-78% (talc.

plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica. -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri.3. grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic . pot amprenta toata gama de campuri protetice . absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) . -Mecanica.1 minut.30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline . predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa. stabilitate dimensionala mica .Dozare : • • extemporanee. se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II. Preparare: -Manuala. Timpul de priza 4 minute.8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) .47. alginate clasa I . Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive. rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili. Proprietatile materialelor elastice alginice: • • • • • • au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare.5 linguri. leucoplast). mandibula 1. pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza.

este influentat de timpul de gelificare . igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) . aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior . 4 minute . presiune scazuta la aplicare. tehnica de spatulare. amprente functionale (numai proteza partial acrilica). dezinsertia: dupa pierderea succiunii. flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%. . timpul si tehnica de spatulare.temperatura apei. pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei.SUA). Indicatii: • • • • • • amprente anatomice pentru modele documentare. amprente pentru antagonisti. timpul de priza 2-3 minute-clasa I. amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili .clasa II. aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm.• • • rezistenta la rupere:350-600g/cm 2. cantitatea de fosfat trisodic. Recomandari practice: • • • • • • • • respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant.. dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile. amprente in ortodontie. conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare . amprente preliminare pentru edentatul partial si total.

R. punti) . evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H.I. Tehnica de lucru: Preparare agar –agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1. se toarna modelul din gipsuri dure. fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza . coroane. se igienizeaza . cu H. timpul de priza 4 minute. si H. .I. (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire).mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips. extradure. tehnica rapida. comoda .R. Avantaje: • • • • simplifica tehnologia de amprentare clasica. in 15 minute.• • • conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente.R. se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna. R. turnare model imediat. se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute. agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard. AMPRENTA COMBINATA H. se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta . demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa . se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare . indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay. se dezinfecteaza .

elasticitate. fidelitate. Catalizatorul este un peroxid al plumbului. manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen. fluida . cu consistente diferite :mare. Clasificarea ADA si ISO: • • • • 1. frecvent culoarea este alba. ireversibile ca si comportament fizic. cu vascozitate mare heavy-body (clasa II).• gipsul de model este compatibil cu agar-agarul.I) sau tuburi metalice (gen II). medie. Actuala). Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. stabilitate dimensionla excelenta. Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice. polieterici. chituri (clasa I). pasta-pasta (gen. cu vascozitate medie (clasa III). cu vascozitate mica (clasa IV). ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice . . ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI) Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I). siliconici. Clasificarea elastomerilor: • • • polisulfurici(tiocauciucuri).

Dozare/Preparare: 1. oleic (inhiba mirosul de sulf) . -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala.pasta/accelerator = 1/1 .5%. . -dezinsertie.8% (plastifiant). Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15. coloranti (dioxid de titan) . dezinfectie. Predozat (mai rar). Neo-Flex (Surgident). -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei. Acceleratoi: • • Aditivi : • • • ulei mineral16.Unilastic (Kerr). igienizare.timpul de lucru 7 minute. Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala .4% cu rol de liant. 2. peroxidul de plumb 78% (initiator).legarea terminala a lanturilor polimerice .7%.datorita vascozitatii crescute . Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79. sulful 3. plastifiant. alte substante 2% : acid stearic. hiperoxid de mangan .

nu se imbiba cu apa). stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa . produsul se mentine in loc uscat. Recomandari practice: • • • • turnarea modelului in prima ora. ELASTOMERII SILICONICI . sa se respecte proportia elementelor componente. amprentarea. 2.35% (light) si 0. La 24 ore este de 0. punti. au un miros dezagreabil.25% in prima ora!!!!!.Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb ⇒ vulcanizare cu etapele de initiere. mai putin ca siliconii de condensare. Indicatii: • • • amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate. amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers). La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0. Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid. Reactia este exoterma (3-4ºC) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic. coroane. aplicarea de adeziv pe portamprente.05%). mai putin ca polieterii. amprente pentru incrustatii. Proprietati: • • • • insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse. propagare. in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0. vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare. Local: • • • nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie). intrerupere.9% (chit). prepararea.

mirosul neplacut. patare haine. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene). Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer). protectie). fluida. Siliconi de : condensare aditie. timpul de priza crescut. Coltex M (Coltene) Lastic 55. Coltex fine Silasoft. Sta Seal (Detax). Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid . Elastomerii siliconi de condensare . Silaplast (Detax). pasta-pasta . Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa.au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente. medie. Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer). Sicaform. Zafo (Ketenbach).

oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen.Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu. acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan Forma de prezentare: pasta-pasta. suspensie de ortosilicat de etil. medie frecvent semifluizi. oxid de crom. rigiditate. !!!!!Grad de redare foarte exact. Coloranti : silicea .si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili. CURS 9 MATERIALE DE AMPRENTARE ⇒ silicon de aditie . semifluizi 75% pentru cei chitosi. consistente: chitoasa .alcool) ce determina modificari dimensionale. octoat de staniu. masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii. Intre gruparile HO. bioxidul de titan le confera vascozitate. Reactia de priza: octoat de staniu ⇒ cauciuc siliconic + produsi (al polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil secundari cool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie. Catalizatorul.

Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. Imprint (3M). au vascozitate crescuta.Japan). se aplica in seringa. etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. Permagum (Espe). Reprosil (De Trey). se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Tehnica spatularii: miscari circulare. energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. Proprietati: • • geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH). injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. placute. President (Coltene). Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta. Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1.SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji . . Provil. se realizeaza orificii in masa siliconului chitos.

Nu siliconi de condensare. siliconii de aditie la 24 ore . timpul de lucru 6-8 minute. tehnologia de precizie:inlay. nu au efect toxic local. siliconii de condensare (gen. modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute. Indicatii: • • • tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard. primul model este cel mai bun. polieteri. tiocauciucuri. sunt contraindicati la cei alergici. timpul de priza 3-5 minute .• • • • • • • • • • stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza). . amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi). elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model. daca se toarna mai multe modele .0.05% deci sunt cei mai fideli. coroane partiale: siliconi de aditie.!!!!!!!!! Recomandari practice: • • • se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise. flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale. contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii. rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri.

POLIETERII W. Denumiri comerciale: Impregum ..medium + light.• • • se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare). unghiuri). Polygel .medie. coloranti in functie de consistenta. Permadyn . Schmidt (1969) –Espe. Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie. Forma de prezentare: pasta-lichid –medie.inregistrari ocluzale. inalta. consistenta :chitoasa medie. se contraindica conservarea in mediu umed. Masa inerta (silicea) . Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale. Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata). semifluida (fluida).automixing. Plastifiant. Ramitec . se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie. Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri. . casete. precizie). pasta-pasta .

aplicare. valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie. Proprietati: • • • • • • • • • Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile . timpul de priza:5-6 minute. vascozitate mai mare. nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor. flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri. rigiditate mare. Recomandari practice: sunt materiale hidrofile. inserare. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol). dinamica de lucru foarte rapida : preparare. fenomenul de imbibitie. necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. Dozarea/Prepararea: • • • • • timpul de spatulare:35-55 secunde. efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona).In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor. . stabilitatea dimensionala buna. exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei.

portamprenta individuala..V. fibra optica : diametru 8-10mm. dezinfectie (glutaraldehida. 2. 3. dezinsertie. control amprenta. Avantaje: . glutarfenol.D.C. • • • • MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R. dozarea. dezinsertie : faza I lent. sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid. crearea de santuri de fuga a siliconului fluid. aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia. H.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice . inserare pe campul protetic a portamprentei. conditionare camp protetic (bont). turnare model la 1 ora. clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic. hemostaza).• • • • • • pregatirea campului protetic (conditionare: uscare. 5. portamprenta individuala transparenta. timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice.I. faza a-II-a energic. 6. aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta.C. prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant. fotoinitiatori ~ R. inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare . fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior. conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii. conditionarea amprentei primare.D. hepatic. Tehnica de lucru: 1. un singur ax . se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. nu se conserva in mediu umed. timp de lucru nelimitat. aplicare pasta fluida pe bont . 4.

manipulare usoare. Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic- .10H2O) 3. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. redarea detaliilor de ardin micronic.preparare. superdur.Plasticitate si timp de lucru nelimitate . Caracteristici: 1. Polimerizare neuniforma.compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. ghips normal. Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor). 3. fidelitate maxima. Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare. Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia. exactitate dimensionala. Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7. Duplicat: mase de ambalat. Preliminar. De studiu. Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta. sintetic. De lucru: ghips dur. Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing). rezistenta la abraziune mare Secundar: 1. 2.. Tipuri: • • • • • Anatomic.pret de cost scazut. proprietati mecanice de suprafata . 2.

ghips de model (normal). -pulverizare. -cimenturi. 2. 2) metalice: -amalgame. 3. -mase compozite. -metale usor fuzibile. metale depuse: -galvanizare. -mase de ambalat. • dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. ghips de model(normal). -metale eletrodepuse. Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala. Clasa III: ghips dur (Moldano). -dupa tehnologia de realizare- 1.1) nemetalice: -gipsuri. Clasa IV: ghips superdur. -cimenturi. . Clasificare gipsuri : • dupa D. Clasa III: ghips dur (Moldano). -mase compozite.N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II. indesare: -amalgame.I. -metale pulverizabile. -mase ceramice. turnate in amprente: -ghips.

Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare . Fixarea modelelor in articulatoare. cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza.3-0. Socluri .in 1000ml H2O la 20ºC .4% . Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g. Timpul de priza :5-30 minute . de studiu. Dezavantaje : • • • • • • • • Dupa priza rezulta o structura poroasa . fidelitate bune.β hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale. MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor.Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0. Proprietati mecanice precare . Proprietati: • • Plasticitate. Indicatii : • • • • Modele anatomice. SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. aciforme. 100gP/40-50cm 3apa. Modele lucru protetice pebntru reparatii . Dozare : recvent metoda extemporanee . Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). preliminare.4 %). Obtinerea: Ardere uscata: 110-120ºC. Pret de cost rezonabil. Particulele sunt filamentoase. dintii antagonisti . mai rar sistemul predozat .2-0. Valorile dilatarii :0. GIPSURILE NORMALE clasa II .

GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) . GIPSURILE DURE • • • • α Hemihidrate . proteze totale. BEGO DUR (Bego). Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC. Pulberi de culori diferite. α hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti. Se contraindica turnarea modelelor de lucru. compensatori de contractie) . Dilatarea este de 2 ori mai mica (0. absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare . Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1. DURALITE (Degusa). MOLDANO (BAYER). Recomandari practice : • • • • Se contraindica adausul de acceleatori de priza . dinti antagonisti. in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un α hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale. Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici. proteze partiale. rezultand un ghips friabil . Proprietati: • • • • Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale. clorura de calciu(30%).5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare. . Se contraindica acceleratori de priza. aparate ortodontice. Respectarea proportiei P/L .1%) . absorbtia apei intre particule este mult mai mica. Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor). punti dentare. granulatie fina. Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane. socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV).) . Denumiri comerciale .Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala. sine parodontale.

Rezistenta la rupere. rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare .(Kerr) .C).3-0. Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal).P/2vol. MOLDAROCK (Bayer) .01%. obtinandu-se particule foarte fine. fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0. care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric . Produse comerciale : VEL MIX .4% . GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) 2) din dihidrat de sulfat de calciu. -Valoarea dilatarii mica =0. incovoiere. metalo-ceramica.clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri. FUJI ROCK(G. -Atinse la 24 ore. raman intacte marginile preparatiei. coroane supraecuatoriale. coroane partiale. abraziune este foarte mare . ale bonturilor.apa sau 5P/3L in bol de cauciuc . EPI (De Trey) . 2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde. Dozarea/Prepararea : 1) gipsuri clasa III/clasa IV – dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol. tehnologia metalo-compozita. timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala . -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. Proprietati mecanice: . Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii.

dilatarea :0.S. Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R. Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure . Duritate scazuta .nu sunt expuse fracturilor . Materialele viitorului .Absorbtia apei mai mare . P/P . Puritate maxima. Forma de prezentare : Pasta/L . Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare . Modul de elasticitate favorabil . CURS 10 RASINI COMPOZITE Caracteristici : • • • • • • Materiale moderne. HIGH-TECH. Coeficient de contractie 0. ce au coeficienti de contractie mari.S. Rezistente la temp.A.) arcada ZEISER I.05%. . tehnologii moderne ACUTRACK (D. Modele de lucru cu bont mobil. Proprietati : • • • asemanatoare celor super dure . Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare. modele pentru Co-Cr si Ni-Cr. Crescuta de lucru (peste 100ºC) .2-0. II. Proprietati: • • • • • • • • sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure. Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru . Indicatii idem gipsuri superdure . limitate in tehnologia modelului de lucru .4% similara cu cea a gipsurilor normale .

S. BLUE STAR(Girbach Dent) ..adera de amprenta . Timpul de priza = 3 ore . .: Valoare istorica.se aplica. Dezinfectie . CIMENTURI DENTARE Au fost folosite . Indicatii : • • Modele sectionate (cu bont mobil) . Folosite initial. Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan. dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. CSF.• • • Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare . Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial). Priza primara =3 ore . Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120ºC. Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant . 7 minute. insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm .A. Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri. Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii. Dificultati in fularea in amprenta R. se omogenizeaza 10-30 secunde . MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat . 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed . Tehnica de lucru : • • • • • • Igienizare . Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) . ) Se mai folosesc pentru modele didactice . Modele sectionate unidentare. DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice).

MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic. dificultati tehnice (amprenta unitara. Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza. turnarea placilor protetice. 1. +mat. Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent. Pb) . Bi. pentru zona PM-M (s-au folosit).5-1mm in toate detaliile amprentei. AMALGAMELE (CU. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta). suport rigid) . caracter istoric . Zn) . intervalul de topire:96-102º C . AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag .R. punti colate . Ex : Temperatura de lichefiere:180º C . punti metalo-compozite .R. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb. Sunt fragile. punti din elemente unite. Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC. nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) . 2. +H. Tehnica de lucru : . aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure.Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate. punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile).I.se contraindica H.intervalul de topire :110-120ºC . solidificarea 140º C. termoplastice. model de lucru (patricea ) la coroana stantata . Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0. Zn. 3. Sn. SPENTZ (FeS.

Grosimea stratului 0. Avantaje: Metoda simpla. 2.5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : • • • Temperatura mediului ambiant 22-37ºC . solutia electrolitica este pura. la catod. Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic. Stratul electrodepus . ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model. 4. 3. conditionarea amprentei : igienizare.1. duritate bune. pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale.8-6 V si 6-10mA . 4. consecutiv solidificarii metalului. Stabilitate volumetrica buna. lichefierea aliajului (Bi+Zn) . Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure. se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice.se aplica amprenta . Cu. . Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips. 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni. Instrumentar : • • • • • • Baie galvanica din material plastic/sticla . compozitie simpla . Electrodepunerea 10-12 ore . stabila. Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala. Ag). mai putin decat solutiile electrolitice. in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2. Fidelitate. cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) . sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza . dezinfectare. uscare. incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) . cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru .METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): • procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru .5 mm . ghips dur).1-1. gipsuri superdure. Usor toxice . buna conducatoare electrica. Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus .

Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate . In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V. examinare amprenta electrodepusa. control.Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag. metalocompozita. electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore . Indicatii : Inlay. Stabilitate volumetrica. Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore). gipsuri). Avantaje : • • Fidelitate crescuta . Apa distilata 600ml. intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini. Formula Derman • • • Sulfat de cupru 156g . conectare la tensiune si intensitate scazuta. Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore). tehnologia metalo-ceramica.• • se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru . rasini) . legarea amprentei la electrodul negativ al baii . daca e corecta electrodepunerea. amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice . se toarna materialul de completare 2) 3) 4) 5) 6) 7) Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. coroane partiale. coroane ecuatoriale. Cu) . se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. . Acid sulfuric 42g . in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips. Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric.

2.• • Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite . CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte. are culoare bruna.3%. nu exista riscul de fisurare. Compozitie : 1. sa nu se combine cu materialele pentru modele usor) . MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC.2-0. rezulta un amestec omogen. minerale. Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. proprietati piesei protetice exacte Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) . nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model . Dupa racire sa prezinte o faza rigida. Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala . Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire . Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) . Sa nu aiba efect toxic local . Contractie 0. • • (pentru esentiale obtinerea a se indeparta pentru Stabilitatea fizico-chimica . animale. cu utilizari restranse. Intervalul de topire :60ºC. CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : • • • • Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont . vegetale) obtinute prin topire/racire . Ceruri animale : cu utilizari restranse • • • • La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) .

Ceara Carnauba : • • • • Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor . cerezina. ozecherita. Ceara Candelila • • Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC . are culoare bruna. • Intervalul de topire :6-90ºC. Ceara Montana : • Se obtine din lignit. duritatea . Rigida . Intervalul de topire :60º C . Are culoare verde-cenusie . • • • • • • Cerezina : Se obtine din depozitul de titei . Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. plasticitatea amestecului . Este dura. CERURI SINTETICE Au utilizari limitate . Intervalul de topire influenteaza plasticitatea. casanta . Se obtine prin distilarea titeiului . Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice. CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. Intervalul de topire :47-71ºC . purificare Galbena Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) . cerezina (incolora) • • Se obtine din distilarea titeiului brut .Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina. Parafina : • • • • Ozecherita : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi . este prezenta in compozitia cerurilor tari. Casanta .

pentru a conferi CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari . In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) I.Ceara pentru macheta protezei acrilice • • roz.= 37-63ºC) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci. Adera . galbena. se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece). Compozitie : . Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu 43ºC . SANDARACK.Ceruri polietenice . laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung. Intra in compozitia cerurilor pentru lipit. casanta .T. Intervalul de topire=300ºC. 1.1. DAMMAR SACAZ . Dura. plante.T.(I.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2.8 .T = rezistenta. COPALUL : • • • • Se obtine din fosile . Dura.17/lat.Ceruri polioxietenice(I. COLOFONIUL : • • • • Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei .

Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali . Alb-galben. Terebentina 15p(plastifiant) . Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi . macheta puntii din elemente unite. Ceara Carnauba 10p . corpului de punte. Coloranti • Modelare macheta coroanei. Ceara Ivoire • • Pentru coroane acrilice . Parafina 33p .Ceara tare : Ceara de albine 50p . 3. Sa nu se combine/coloreze model/tipar. cresc valorile contractiei. Carnauba Ceara Carnauba 25p . • • • • • Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale . Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Are Ceara de Albine 75p . Indiguire. Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor . 2. Confectionarea bordurilor de ocluzie. cofrare. Tare/moale. Sa fie eliminata cu usurinta din tipar . • Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37ºC) . . Cinabru 5p(colorant) Proprietati : • • • • Indicatii : Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala . Batoane pentru model corpuri de punte. Compozitie : • • • • Indicatii : Ceara de albine 55p . Oleum susan 5p(dizolvare) . tipica dentinei .

Ceara Damar 10p .• Indicatii : Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii. Compozitie: • • • Ceara de albine 55p. Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : • • • Rasini acrilice simple . conectori. plasate in tipare. blocuri/placute. Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte . Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete. Parafina 35p. Ceara topita se introduce in seringa. conectori. Cerezina 20p . Permit o excelenta individualizare a modelajului. Mase plastice . plase pentru sei. dura datorita elementelor componente. Parafina 30p . Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi. Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale . Sub forma de batoane. Macheta coroanei acrilice. Rasini fotopolimerizabile . Compozitie : • • • • • • Ceara de albine10p . sisteme retentive) Aderenta. Ceara Carnauba 30p . crosete. 4. Ceara Carnauba 10p . nedeformabila. racire.

Ergonomice. 2 consistente:vascoasa/pastoasa. PALDISCK LG. Confera scaderea contractiei. conectori. puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita. Caracteristici : • • • • • • • • • • Se contracta dupa polimerizare mai putin .Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza. Timp de manipulare nelimitat. macheta coroanelor.5 minute. tije pentru canale de turnare. Arderea fara spargerea tiparului . Livrare sistem monocomponent. sisteme retentive. cape de protectie. coroane provizorii. Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : diferita. Nu dau reziduuri dupa ardere . pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta . RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC. Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung . Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise . Timp de intarire :1. Sunt transparente. Precizie mare in modelaj . metalo-ceramica. punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant . Pot fi asociate cu ceruri. crosete. macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren. fluida. punte. Ard fara reziduuri .

K1 rasina fluida – de precizie . Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1. Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. apoi K2. obtinandu-se tiparul.5 minute (DENTACOLOR. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane). ASTAR . pozitionarea implantelor . rezultand machete de mare precizie. Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER. Microperle – IVOCLAR – 200-300µ . Se ambaleaza prin metode uzuale.cul. LUSTROL – cul. K2 – vascoasa. 1. Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara.4 mm . Cristale calcinabile . Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga.BREDENT. Se prezinta sub forma de : • • Macroperle (macroretentii) : 0. TRANSLUX). se realizeaza o modelare primara . radierea implantelor. Rosie. 2. SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. Se aplica rasina K1 .2-0.

un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse

utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.

4. Solzi de peste
se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)

5.Plase

ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). CURS 11 MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul – negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii

P. acrilice

Mase de ambalat pentru:

Aliaje nobile

Aliaje inoxidabile

Lipit parti componente.

B. chimic (functie de liant)

Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati

Proprietati
• • • •
Plasticitatea – permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; Fidelitatea – reda cu exactitate toate detaliile machetei . Stabilitatea volumetrica – masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. Stabilitatea chimico-mecano-termica:

Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: • Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile;

10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate→ la racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent) pt. eliminarea gazelor din tipar

• • • •

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.

Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
• • •
momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica.

Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ;

3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
• •
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. Proportia lichid / pulbere lichid> ⇒Dilatarea higroscopica<

Pulbere cu ghips < ⇒Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant α hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) ⇒ Dilatare higroscopica >

Mixta. I. fara val. b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale DUROTHERM Clasice Moderne ca liant cristobalit. EXPANSIT au ca liant gipsul dur au in compozitie ghips dur Comp. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox.< rezistenta mecanica a M. lipirea elem. fine ⇒Dilatare higroscopica> Masa de umplutura – NaCl. A. • • • • • • M. Cu val. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (β hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: • • • • Verticala Orizontala. A. KCl. comp. SPEED pt. SiCl ⇒Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) ⇒< Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea >⇒ > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa >⇒ Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare). refractara este CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) .-punti clasice. cu cristobalit > ⇒Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f.

Pd. 4. Proprietati : 1.1%. datorita granulatiei fine . LiCl. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic. II.deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400ºC. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS . Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. Fenomene fizice: α CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0.creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termochimica a tiparului Coloranti. Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului . KCl.2-1. Agenti reducatori :pulberi C. La 400ºC si 700ºC au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale. 2. Ag. fara a depasi 750ºC. Liant .Compozitia chimica 1. contaminant pentru aliajul fluid). incalzit la 100ºC valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii.ghips dur 25-40% 3. KSO4. Denumiri comerciale: . Indicatii: Aliaje Au. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului. Acid Boric. Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat . Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl. Plasticitatea si fidelitatea foarte bune. 3.3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1. Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica).Cu. . Contractia va fi compensata de agentii de modificare. tiparului si nu dilatari.

. oxid de magneziu. Auroceramica.1% CERAMIGOLD-teh. universala .VITADUR VIROPLUS P. oxid de magneziu → NH4MgPO4+6H2O →H3PO4+ NH4OH →MgHPO4+ H2O Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina. 3. Compozitia chimica : 1.. oxid de crom. 2. Wipla) Cor.1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Ti AUROPLUS TANCOVEST THERMOVEST (KERR)= M. ) VIDERIT VIDELIT OCELA Moderne BEGORAL Cor.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O 2.Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+MgO Proprietati: 1. oxid de zinc. S. Clasice P. Componenta refractara (80%) cristobalit carborundum 2. Indicatii: 1. aliajele nobile pentru metalo-ceramica.S. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile. (pt. Coloranti Reactii chimice: 1. aliajele inoxidabile (Ni-Cr). Masa de umplutura 4. P. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2.Punti. . A.2-3. 2. 3... Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1. fosfat de amoniu. stelitele (Cr-Co SOFT).Dilatarea de priza = 3.8-2. Au(Incr.1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate. Liantul 3.

Silicati de sodiu. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. Silicatul de etil → HCl acid ortosilicic (SOL) 2. Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. Coloranti.solutii coloidale de SiO2/ . Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM Compozitia chimica: 1.!!!!!!!!!!! P/L . de etil 3. solutie acida (HCl). MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA . Saruri de Cu. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite. Componenta refractara: 2. ⇒ GEL deshidratare→ R. mecanica > (1400015000 C) Indicatii: exoterma ⇒ CIMENT. cuart Reactia chimica H2O 1.) 3.III. Rezistenta 1. cristobalit. NU CONTIN GHIPS. Ti 4. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata. Acidul ortosilicic → Cuart/ cristobalit acid polisilicic (SOL COL.

NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii. Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare. Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv CURS 12 MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice. Clasificare : Materiale aur. -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare. baze proteze. Recomandari practice: • • • • • • Masa de ambalat – ermetic inchisa. Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant. Pd. obtinerea arcadelor artificiale.S) organice : rasini acrilice . placarea componentei metalice. Prepararea la vacuum-malaxor. Ag-Pd . metalice :aliajele dentare : nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr nobile : baza Cr-Co . Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza exercitiu ) :GAUDENT cupru (aliaje pentru nemetalice : simple(R.A.

Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida. a) b) aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) .(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) . Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. dar se segrega in cea solida. Imprumuta proprietatile elementelor componente. aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne . Baza Pd . Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele. ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag.anorganice : mixte : masele ceramice rasini compozite. . Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente. a) b) c) d) II. Clasificarea aliajelor metalice : I. Punctul de topire este inferior celor 2 metale. cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) . Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) .

ciocanire. aliaje titan . sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0. au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat . rezistenta la abraziune. Ga) .III. IV. stantare (ambutisare). 0.5-atele. 1-1. Forma de prezentare : 1) 2) 3) banda (0. intindere. coroana din 2 bucati .2-ligaturi. Aliaje nobile : • Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale. duritate = 50-90H. Prelucrarea aliajelor: • la rece: laminare. bune conducatoare de caldura si electricitate . cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate. incrustatii) . culoare majoritar alb-argintie (alb-gri). aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.6-0. Proprietatile aliajelor dentare: • • • • • • • • la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg.V.2-0. reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni . au un coeficient specific de densitate =densitate specifica . pastile 9cele mai folosite).3) : inele ortodontice. flexibilitate. elasticitate . . maleabilitate. • • prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala).8-crosete. INLAY GOLD • Clasa II – aliaje medii (coroane. topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate).

Iridiu. culoarea si densitatea aliajului . Clasa V.4 10-13% Paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22. fluorul. Clasa IV. procesul de fuzionare. coroane substitutie)=aliaje platinate. singur nu poate fi utilizat (in stare pura).aliaje extradure (coroane . modifica densitatea. rigiditate. Platina: • • • rezistenta mecanica la coroziune. Aliajele nobile : componente : Aurul : • • • • • moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica). in cavitatea bucala sunt neutre.(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica). dupa turnare confera o structura cristalina aliajului . Pt. prelucrare usoara . rezistente la coroziune. punti totale.8 cupru 1082 8. influenteaza punctul de topire. Punctul toipire Densitatea 10.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice. Pt. Paladiul : • • • • inlocuieste platina . clorul. confera proprietati mecanice foarte bune.4 1-5% metal pretios . . confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. dar nu nobil. oxigenul) Cuprul: • • • influenteaza culoarea.5 1-14% Platina 1769 21. Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful. influenteaza punctul de topire. principalul element de innobilare al aliajelor . punti).aliaje dure (coroane. confera rezistenta .5 Procentaj(%) 1-14% Argintul : • • argint de 960.• • • Clasa III. se aliaza cu Ag. rezistenta mecanica. culoarea . tenacitate.pentru metalo-ceramica : dure/extradure. Cu. Iridiul : • creste rezistenta la coroziune.

5 0 0-3 3. turnare) Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire.Aurul pur =24 karate 2. Aur-Ag .6 83. Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14.3 75 66. Staniul = elemente de echilibraj. se obtin turnaturi omogene. oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil .5 0 1 1-2 Tip A Tip B Tip C Tip D Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : 1.5-20 Cupru % 2-4.5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 . Sistemul procentual : Aur pur % 100 91.1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0. Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic. Karataj 24 22 20 18 16 14 3.5 Zinc % 0-0.5 8-20 4.6 58. Structura cristalina : Aur-Cu . Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului.5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza. Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.Zincul. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare. Zincul=creste fluiditatea .(Titlul aurului pur =1000).

ionomeri de sticla. restaurari indirecte : inlay. (Pd. tehnologia protezei partiale scheletate –clasa III (exceptional). timp de 2-3 minute cu racire brusca. notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent.Cel mai indicat de ADA . clasa II) . Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750ºC. cu racire brusca . restaurari fixe partiale (punti) – clasa III. Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC. cresterea ductilitatii) aliajele dure. aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. coroane partiale. Pentru solidarizarea segmentelor de proteze. turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor. Kripton. timp de 2-3 minute. Ag). totale (clasa I. IV . timp de 5 minute. Ez : Nautilus : cadere si aspirare. in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare. Au-Ag-Pd. silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice. Ex : Au-Pt-Pd. Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. cu racire brusca. superdure. Heliu)=mediu de protectie. Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite. b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºC. acid boric. . cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii. timp de 2-3 minute. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat. Turnarea aliajelor nobile Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon. Ag-Pd : 855-900ºC. Indicatii : • • • • restaurari directe : obturatii de aur .

Argint. 2. Aur :54% . Pd+Ag cresc proprietatile mecanice.6% . cu racire lenta. Confort mic. Limita de curgere sa fie inalta. Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice. Scumpe. timp de 15-30 minute. ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : • • • • • • Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice . Herador. Contractia 1. Platina : 5-11% . Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine . indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Aliaje nobile cu procent crescut de aur Denumiri comerciale : Degudent. Caracteristici : • • • • • • • Nu contin cupru .c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435ºC. Rezistenta la coroziune. Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) . Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal . • • • Aur : 78-85. daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) . Sa permita adeziunea maselor ceramice . la tractiune bune . proprietati mecanice superioare.5% . Densitate crescuta. . argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) Au modul de elasticitate mic. se deformeaza in timpul arderii . Rezistenta la temperatura de ardere . Clase : 1.grosimi mai mari. staniu. prelucrare.

cost scazut . Paladiu :40%. Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% . modul de elasticitate crescut . Caracteristici : • • • • • rezistenta crescuta la coroziune . Argint : 18%. Ag :38% . Elemente de echilibrare. Nu contin argint. Caracteristici : • • • • similare Au-Pd-Ag . 5. prêt de cost scazut. pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica. se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3. 4. Aliaje nobile Au. dar superioare din punct de vedere mecanic. Caracteristici : • • • • • • similare. la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) .Paladiu :35% . modul de elasticitate crescut . Elemente de echilibrare : indiu. rezistenta la coroziune . necesita bondinguri prêt de cost scazut . staniu. . Cupru :15% . prelucrare asemanatoare . Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% . rezistenta crescuta la ardere.Pd : Aur :50% . nu se deformeaza la ceramizare . zinc.

Galiu :5-10%. Indicatii : Lucrari mici. Contin :Ag. Sn. Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire. LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile. Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd. Contin :Ag. OPTION Caracteristici : • • • • proprietati mecanice. decapare). fizico-chimce bune . baza Pd. Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. lichizi. Caracteristici: • • • • • • Compozitie asemanatoare aliajului. Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica . nu se deformeaza . carbonat de potasiu. Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). Sn. paste). Decaparea se realizeaza cu borax. Cd. . Cu. acid boric. Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. Antidecapanti : solutie grafitica. Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. fluoruri (pulberi. Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . cu. Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta. curg mai greu in tipar datorita paladiului . Zn (765-800ºC) . topire in creuzete ceramice (nu grafit). Zn. Denumiri comerciale .

incrustatii) . Bondon IV (Degussa) Degupal +cupru. Paladin (Metalor). Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur . • Baza paladiu : Castadur (Pd. Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur. Forma de prezentare : • • • Banda laminata :0. Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale. inelul coroanei din 2 bucati. coroane partiale. Banda/sarma =LOT (Ag. • Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica (Degussa) mai contin si paladiu Back-On.5 grame .30-0.5-3.CURS 13 ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur. 1.40 mm (inele ortodontice. Sn. aur. inelul coroanei turnate) . Caracteristici : • • • • Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur . Placute 7/7. Compozitia: Clasice: .10/10 . Zn) Produse comerciale: • Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa). indiu-metalo-ceramica) . Cu. Pt. Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza .

De necesitate coroane partiale.argint :39% paladiu :76. Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice : • Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2. asemanatoare celor Aur-platina . turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3. paladiu :79. Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC .topire :1100ºC . Proprietatile mecanice bune . Cupru :7-9% . abraziune) Moderne : • • • • Realor : Degupal : Bondon : aur :20% . incrustatii. Proprietati : • • • • • • • • • • Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur.8% . Sensibile in etapa de topire.5-3 mm) .7% . Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) . Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale. incrustatii in incrustatii.Argint :30%. structura cristalina (rezistenta la indoire. incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) . Cupru :5% . Indicatii : • • Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice . Poson : Paladiu :57.6%. Tehnologia metalo-ceramica . cupru :11. fosfati .5% . Modulul de elasticitate. Se contraindica piese de inalta precizie. rezultand piese mai confortabile decat Aur-platina . • • • Preincalzire. Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului .• • • • • Argint 65%. ALIAJELE NENOBILE Baza : A) B) Ni-Cr Cr-Co . Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati. duritatea le indica in tehnologia puntilor . unele superioare aliajelor Aur-paladiu . Platina :1-2% cu rol de a ameliora proprietatile mecanice. Paladiu:25% Aur :2-15% . paladiu :20% .

40mm .70% Crom : 16% Aluminu : maleabilizeaza aliajul. • • Crom:18%. tungsten .t. • • Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier γ (wipla) Compozitie : • Feγ +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) . Nemagnetic . A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice : • : Aliajele Ni-Cr : banda :0.30-0.40mm . Verosoft . Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare se adauga mangan. cobalt. mangan. 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. 0. modulul de elasticitate. carbon. abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul . Alte elemente : beriliu. Ni:8% (“aliaj18-8 »).5% . p. Remanium CS . (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic. Denumiri comerciale : Ticonium . element de innobilare fizicio-chimic . Cape :0. titan. • Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala . Sarma. siliciu. ductilizabil .20-0.=1539ºC. Microbond .30-0.Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea. molibden. rezistenta la rupere. usor prelucrabil . molibden. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel . si tantal.

. Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) .. Beriliul : influenteaza intervalul de topire . Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice. tehnologia metalo-ceramica In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) . rezistenta la deformare. Fluiditatea –solutia lichida . Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea. Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom. Beriliul este agent carcinogenetic. Manganul. modul de elasticitate scazut . Proprietati: • • • • • • Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H. siliciul =creste ductilitatea . Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA.Ney Q. responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv) Cobaltul : Propretati mecanice crescute . ductilitatea.V.influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil . multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare . Siliciul. Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica . rezistenta mecanica . Intervalul de topire :1375-1420ºC . Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate). duritate . Verabond.

5% este necompensat de masele de ambalat clasice(sulfati) . Compozitie : . Tungsten. Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) . este necesara o forta de impingere mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) . cu buna elasticitate. ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica. Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard. prêt de cost scazut. Aluminiu. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice . tulburari parodontale . B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure. Duritatea. Dezavantaje : • • • • Nichelul poate determina reactii alergice . cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei). arcuri ortodontice . Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) . Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati . Proprietati : • • Pasivitatea datorita oxidului de crom . rigide. efect carcinogenetic . Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2. Crosetele se fractureaza . Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti . Indicatii : • • • Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) . Avantaje : • • • Proprietati mecanice excelente (duritatea. Prêt de cost mai mic . rupere. Tehnologia de prelucrare –accesibila . se toarna din elemente unite . rezistenta mecanica. limita de curgere . grad de extindere mare. Magneziu. Wolfram. Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile . nedeformabilitate. 2. Ca elemente de echilibrare :Vanadiu. indoire.3-2. abraziune) . modul de elasticitate. tratamentul ocluzal.• • • • • Coeficientul de contractie :2. Sarma :WIPTAMprin laminarea lingoului. Forma de prezentare: 1.15 compensat de masele de ambalat pe baza de fosfati . Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) . »memory effect » . Baza: Co-Cr-Mo-Ni. Tantal. Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur . modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului.

Proprietati: • • • • • • • • Duritatea mare :260-300U. Molibden :50%. Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita . piese de precizie . Magneziu :1% . . antioxidant cristalina omogena. Crom :15-30%-alb-densitate=7. Curg mai bine decat Ni-Cr . wolfram. mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati . Crosete sarma. Aceste aliaje nu contin carbon. aliajul este mai usor prelucrabil . Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC . recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) . tungsten. Densitatea :8.5g/cm3 . capse . Cobalt :66. mai usor de turnat fata de titan. WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. Indicatii: • • • • • Baza protezelor scheletate.1% este compensat de masele de ambalat . densitate=8.9(stabilitate chimica. Virobond. Coeficientul de contractie 1. rezistenta crescuta la rupere.5%. recoacere. surub. Tantal/tungsten confera duritate.Cobalt :5-64%-alb-gri .1 . bare Dolder . Molibden :6-18%-alb-argintie-structura crescute. Aliaje clasice VITALIUM RUBONIT WISIL. piese confortabile .(nu se formeaza carburi). Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal. Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8.2-8. curge in tipar . BIOSIL Aliaje moderne BONDILOY DENTITAN REMANIUM GC WIROBOND Crom :27%. pasivitate datorita oxidului de crom .V. proprietati mecanice Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului.8-creste ductilitatea. Culise . Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul . implanturi lama. duritate) . Dupa turnare.4-2. subperiostale. !!!!!!!!!!!!!! Aliaje moderne : Bondiloy : Siliciu :1%. proprietati mecanice crescute.(WIPTAM). ALIAJE BAZA TITAN . rezistenta la rupere.

Conductilitatea termica este redusa . Dezavantaje: • • • Turnaturile se obtine cu dificultate. oxigenul si hidrogenul . oxid de aluminiu. staniu. defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida). cadmiu-dau bronzuri complexe. nichel. Tehnica de prelucrare : • • • Turnare . magnaziu. Densitatea mica de 4. zinc Contin hidrogen. oxigen . fier. carbon. Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr . Proprietati : • • • • • • • • • • Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) . Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) . Este dificil de turnat implanturi . crom. β Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2. Compozitie: Se aliaza cu molibden. argint. Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu. pret de cost crescut. In faza de turnare se poate combina cu carbonul. . Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. Electroeroziune . azotul. Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 . GAUDENT S Compozitia : • Cupru :80% . zirconiu . CAD/CAM . . foarte confortabile . Sunt aliaje α . Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri .Aliaje:tehnologia protezelor. Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu. azot. Titan pur: implanturi. ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama .5 utilizate in tehnologia protezelor . Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate . deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) . Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu .5g/cm3 – piese de mare finete .

Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. se racesc rapid si devin vascoase. se contraindica depasirea acestei temperaturi .• • • • Aluminu :8. contin 80% cupru in compozitie Indicatii : • • Pentru turnarea RCR (indicatie de electie). Recomandari practice : • • • • Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire .5% . prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC . sub medii de protectie . . coroane partiale si pentru proteze scheletate. punti (metalice.5g/cm3. Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute . Proprietati : • • • • • • • Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala. Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa. OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN .4mm. Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice . Conductibilitatea termica este de 2. iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell.5 ori mai mica decat la aliajlele nobile.3-0. NP G II (USA) OROCAST . Denumiri comerciale : GAUDENT S . ORALIUM . Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat . Mangan :1. Se pot turna piese protetice cu grosime de 0. Raportul Nichel/Fier=2 . Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii.5-2.5-10% . Densitatea =8. mixte) . coroane . Fier :1-2% . Nichel :2-4% .

turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) . Daca turnatura se face corect. -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta . se desprind usor) . baza cupru : aliaje pentru Ni-Cr . MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : • • • • rezistenta mecanica. Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru. • • Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. la rupere. culoarea galben-gri nu se modifica. (mai putin la tractiune. CURS 14 MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS). Dupa turnare. paladiu). argint. b. biocompatibilitate cu tesuturile parodontale . keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative. antrenament :Gaudent. Cr-Co . Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca . stabilitatea coloristica exceptionala . baza titan . inerte fizico-chimic . keramin=ceramica . metalice: aliajele nobile (baza aur. nenobile (inox) . incovoiere f.• • • Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul . anorganice: masele ceramice. rasini compozite.

la temperaturi joase :850-1050ºC. 5) dupa forma de prezentare : • • pulberi (frite) .portelan = scoica alb sidefie. tehnologia mixta . neoxidice. 4) functie de temperatura de ardere : • • • la temperatura crescute : 1200-1400ºC . 2) functie de structura atomica : • • • oxidice(cele mai indicate) .albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : • • cristaline . Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%). lingouri :prelucrate la rece/cald. 3) functie de metoda de ardere : • • arsa in vid : cu parametrii cei mai buni . in prezenta oxigenului : cea industriala. necristaline. .culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) . la temperaturi medii :1050-1200ºC . mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice). Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile . 6)dupa procedeul tehnologic : • • • • arse pe folie metalica . pentru dinti artificiali . silicatice .

3)moderne. 3)Moderne : • • • • Aluminoceramica . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. Masa opac. Ceramica turnata(DICOR) . Mase pentru corectarea culorii . Mase pentru zona gingivala . . smalt. cu agentul de cuplare. unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect. Masa pentru dentina 16 flacoane . 1) Prefabricate :se prezinta ca : • dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial . smalt . Ceramica presata(IVOCLAR). Ceramica magnezica . Flacoane cu diferite lichide :lichid universal. dentina. lichid+coloranti. Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% . Godeu . coroane. mixte. Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza. se desprind usor. dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. pentru izolarea bonturilor « die spacer » . . fatete. Mase ceramice pentru nuantari coloristice . Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac. Glazura 1 flacon . Masa pentru smalt 6 flacoane . fac zgomot. dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . glucoza. O trusa BIODENT contine : • • • • • • • • • • • • Masa ceramica (opac)16 flacoane. Diagrama de amestec . Pensule de diferite marimi. coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). punti • • 2) Preparabile :pentru mixte :sistem P/L. nu chimic implanturile ceramice (mixte) . obtinerea coroanelor fizionomice.

Alte elemente : . scad temperatura de ardere. indiu. mangan-violet) .Cuart :15-25% . argint. MASELE CERAMICE MODERNE • • se ard numai in vacuum .Se prezinta ca forme alotropice : tridimit. Caolin :0. nichel.culori foarte stabile. cu rol de liant . reprezinta componenta plastica a maselor ceramice. ramane rigid. borax. Rolul elementelor componente: Feldspatul: • • • • in masele ceramice au procentul cel mai mare. contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%. Caolinul : • • • aluminosilicat hidratat de culoare alba. Cuartul : • componenta refractara confera rezistenta mecanica. nedeformabil . dupa ardere confera luciu.) Portelanul : Feldspat :20-30% . cristobalit. titan. fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier. este un aluminosilicat de potasiu(ortoza). carbonat de calciu. . calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. cobalt. sodiu(albit). aur. prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. Fondantii : • • • in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu.5% 9absent la ceramica moderna . carbonat de sodiu si potasiu. nu da fluorescenta. fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere . crom.oxizii metalici • • stabilitatea coloristica a masei ceamice arse . in timpul arderilor se dilata. Cuart :20-25% . dupa ardere confera transluciditate. maresc masa produsului . oxid de aluminiu 19% . cuart. coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. Caolin:50-70%.

• • in amestec mai putin de 165 oxid de bor. dentina. se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine. BIOBOND . Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM. mai putin coroane total Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : . metale rare(tuliu-dispersius) Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) . Rolul fritarii : • • • • scade intervalul de uscare a maselor ceramice . pentru incrustatii. fatete. se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. CERAMCO .G. scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac. pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu. Ceramica turnata + presata: DICOR(C. ceramica arsa pe model VITA IN CERAM fizionomice. zirconiu . potasiu. smalt) . previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii .) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas. PERMODENT. magneziu.

apoi in cavitatea bucala (cervical. aplicare sau nu de bonding sau oxidare) . b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC .masa grundului se aplica in strat uniform 0. degresare. arderea are loc in mijlocul cuptorului.• • inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice. Urmeaza arderea in vid 5 minute. 6-7 minute in vid si racire lenta. temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare. Arderea ceramicilor moderne : • • • timpul de ardere mult mai lung . racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. Caracteristici: • aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta). Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model .2-0. Etapele arderii : • • a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur . temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) .Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. timp de trei minute . preardere. Etape de ardere in tehnologia mixta : • 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare.Poate fi autoglazurare si supraglazurare. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa). • 2)arderea masei dentina + smalt. Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. « SINTER »=cenusa incandescenta. modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere . sint indicate in special pentru piesele total fizionomice. Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC . are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor . . proximal) • 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta . ocluzal. Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC.3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute . in prezenta oxigenului si cu racire lenta. are loc numai invid . racire lenta.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model.

3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1. izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru. punti. incovoiere are valori mari . cele mai translucide . tractiune. flexiune) bune . punti fizionomice ceramice. Model de lucru. duritatea : valori crescute :400-460 U. Se aplica apoi masele ceramice conventionale. se toarna ceramica DICOR (este o sticla. la 1360ºC rezulta miezul ceramic. Ceramica turnata DICOR. fixari de aparate ortodontice. proprietati optice :sunt izotrope. 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune. rezistenta mica la tractiune. contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. model de lucru.• • ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice .Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. macheta miezului ceramic. se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). coroane fizionomice. CURS 15 CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita. obturatii de baza. proprietati termice:nu conduc caldura.6). Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal .42g/cm3 pentru ceramica presata si 2. singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric. proprietati chimice . nici electricitatea. 380 pentru aliajele Cr-Co . stabile coloristic. arderea la 1120ºC timp de 2 ore . porozitatea : dupa ardere poroase.este foarte translucida . • VITA IN CERAM pentru incrustatii. 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica . Proprietatile maselor ceramice : • • • • • • • • proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2. vitroceramica) . rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. materiale inerte neatacate de agenti chimici . biologic :foarte bine tolerate : coroane.K. 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla).95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25µ ) . 343 pentru smalt. tipar. pentru fixari de coroane. atele. se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. punti. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat. 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) . canal. ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase. magnezica . pe baza de calciu). implanturi (cele zirconice. timp de 1100ºC timp de 4 ore. ambalare. 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). Clasificare : .K. comparativ cu 20 U. pentru acrilat . Amprenta . proprietati mecanice : rezistenta la rupere. Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale.

fenoli: componenta ZOE.a) din punct de vedere chimic : minerale : C.S. EBA . CIMENTUL FOSFAT DE ZINC OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : . C.S. lichidiana : acid fosforic : b) F.S.F. +liant C.S.S. dupa C. acid Policarboxilat .F .I.I.O. policarboxilic: C.Policarboxilat .S. C. ZOE + polimer.Z. C. FOZ . minerale organic: ZOE. C.

C&B CEMENT (Detrey). oxid de calciu.2% .b. oxid de magneziu :8. oxid cupros ( rosietic) .1%. HARVARD CEMENT (H. sulfat de argint.4% : oxid de bariu. . oxid de aluminiu :2-3% .m. Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90.8%. Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza. argint. ZINC CEMENT (S. sulfat de bariu :0. oxid de siliciu :1.P/L : cimentari (clasa I)-particule f.S. oxid de cupru (negru) . -acid fosforic:16.3% .D. • Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%. Pot avea priza normala/rapida.G. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) . • Pulberea : oxid de zinc :90.20%.White) . fine . Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru. canal . Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi.3%. aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14.H).

racire lenta. 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.Este un izolant bun.05%(in apa). . 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0.5 . tehnica prepararii . Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc. la 24ore=6. . P/L . Dupa cimentare devine neglijabila :0. la 3minutedevine3.0. timpul de spatulare. structura poroasa.1%. la1 ora=4-6minute . Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. dimensiunea particulelor . intens acida. macinare rezultand particule de 20µ .Unele cimenturi contin si 2 mg arsen. PH initial mic :1. 3) solubilitate mica in apa . Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : • • • • • temperatura (racire placuta) .5-7.05%..neutralizanti: (Al.dentinei).6 . oxid de magneziu la 12000 C.Zn)2. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C).9(neutru spre bazic). obturatii de baza. 2) optic =opace. mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele.3%.5-1.4-1. Pe bontul vital nu se aplica. 4) PH-ul acid intens initial :1.6 Atentie !!Bonturi vitale. mai mare in solutii acide .

Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. Obturatii coronare – dinti temporari . Fixarea coroanelor si puntilor dentare. Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. In carbon mediul bucal carbonat de zinc. Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice . Proportia :2/1.7) duritatea este asem. se incorporeaza pulberea in lichid. 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). Timpul de spatulare:60-90secunde.3/1. Indicatii : • • • • • • • Obturatii de baza (cavitati medii ). ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul . Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. 8) adeziunea : strict mecanica . dentinei 40-60U. Reparare modele de lucru.metoda clasica . nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40µ ). Agitare pulbere . iodoform . aparate ortodontice . CIMENTURI ANTISEPTICE . Obturatii de canal+antiseptice :timol. Inainte : Citire prospect .K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. . Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) . 9) chimic se corodeaza in mediul bucal.

ramforsare. CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate. argint cu efect antiseptic. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L . bactericid. Adeziunea mecanica este buna. sulfat de cupru. ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. . oxalat de calciu. provizorii . saruri de argint) Denumiri comerciale : • • • • CUPRODUR(Merz) . eugenolati. Clorura de zinc . . Urme de oxid de magneziu • Lichidul : -Eugenol :85% . -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc. Sulfat de zinc . aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. (oxid de cupru. iodura de cupru. Compozitie: • Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica.Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru. GERMICIDAL KUPFEX. 2metoxi4etilfenol=eugenol. coeziunea slaba. P/P cu priza . ARGIL . Clasa III :obturatii baza. P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L . ClasaIV : captisirea cavitatii. KUPFERZEMENT .

-Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol .1%. Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul de zinc eugenolat Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Tehnica de preparare .-Ulei de masline . Compozitie: • • • • Oxid de zinc:70%. Optic-opace . PH=7-8(bazic) . Acetat de zinc :0.5-1% : Stearat de zinc :0. . Apa . Conductibilitatea termica(izolator bun) . Colofoniu :29% . disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). Timpul de priza : Factorii care influenteaza : • • • • P/L. ZOE este sensibila in mediu oral. Proprietati : 1) 2) 3) 4) solubilitate . Dimensiunea particulelor.

obturatii de canal .5) 6) 7) 8) 9) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ . pansamente calmante. 6/1 – obturatii de baza. CARIOSAN (Spofa). Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat. Indicatii: • obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau CISfoto+CIS • • • • coafaje indirecte . Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). Se corodeaza in mediul oral. Raportul:4/1 – cimentari. cimentari provizorii. Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat). TEMP BOND(Kerr) . Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare). Timpul de spatulare:60-90secunde. . CAVITEC. +rasini compozite +rasini compozite Denumiri comerciale : • • • • KALSOGEN(Detrey) . FOZ. Biologic-efect sedativ-bacteriostatic. CIMENTURI ZOE+POLIMERI Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. parodontale .

Indicatii : • • • Obturatii de baza . 5/1 obturatii. PMMA.FOZ . Componenta solida trebuie agitata. Cimenturi provizorii . Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local. Colofoniu 88. Acetat de zinc 0. Au efect cicatrizant. . colofoniu. Obturatii coronare provizorii. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea. clorura de zinc. agitata. eugenol. rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. Eugenol80ml. Vascozitatea este mai mare ZOE . alergic. Proprietati : • • • • • • Nu au efect pulpotoxic . Componenta lichidiana trebuie incalzita. In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional . Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa. Alta formula : Oxid de zinc70g . Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Lichidul : Polimeri rigizi. Stearat de zinc 1g . policarbonati (10%). Au proprietati mecanice asem. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari .Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc. acceleratori de priza : acid acetic. polistiren. mai vascoasa ca la toate cimenturile.5g.5g . ulei de bumbac15ml. bactericid . Mai exista timol(antiseptic).

Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Se prezinta ca P/L. Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Timpul de spatulare :60-90 secunde. Nu au un efect chelator. • • • Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. Lichidul :eugenol+EBA. Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) . Biologic : sunt bine tolerate . Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% . Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. P/P. Oxid de aluminiu :20-30% . ZOE=40MN/m2. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. punti de hidrogen. Formeaza punti ionice si de hidrogen. germicid. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa . .A. efect cicatrizant.CIMENTURI E. Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. Indicatii: • • Asemanatoare ZOE.B. Proprietati : • • Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) . Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare . 2-3minute in cavitatea bucala). Asemanatoare ZOE cu polimeri. Oricum valoarea adeziunii este mica. unii autori spun ca rezulta legaturi ionice. Polimeri :6%. ). Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare .

Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). vulnerabili la apa Fluorura de staniu :0. Apa : 50-605%.S) . Livrate in 2 clase : coronare. Sistem anhidru(vezi C. pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE .Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. Denumiri comerciale: BONDEX.Inainte de utilizare se va agita si incalzi. Oxid de aluminiu :10-40% .Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare. Reactia de priza : . Sistem capsulat. Forma de prezentare : • • • P/L . DURELON(Espe). Compozitie : Pulbere : • • • • • • • Oxid de zinc :50-90% .I. 1975-Darton particule de siliciu .2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. Oxid de magneziu :0-10% . CARBOXILAT CEMENT (Bayer). fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : • • Acidul poliacrilic :50% .

La met le nobile valoarea este mai mica . Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr . -limfa dentinara . Toxicitatea este inferioara FOZ. 2) 3) 4) Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea .Depinde de :temp. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu. rezistenta la incovoiere=FOZ. ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. FOZ. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2). P/L .Solubilitatea este de 0.spatulare. In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. adeziunea este superioara EBA . se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). Dozarea/Preparare . policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc. 5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. Acest lucru nu se intampla asa . Sunt cimenturi donatoare de fluor. proprietati mecanice asem. adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare). (40%).Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. in urma prepararii rezulta un film micronic 25µ . Proprietati : 1) reologice : mai vascoase ca FOZ . Dupa preparare se insera rapid in cavitati.Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni. rezistenta la tractiune mai mare . In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare.La ceramica adeziunea este inexistenta.05% in 24 ore. mediului ambiant . -cuticula proteica pe smalt.

se spatuleaza 30 secunde. rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea.5 minute. punti . instrumentele se curata foarte greu (adera de metal).5-3. atele chirurgicale . Obturatia coronara a dintilor temporari . Fixare inele ortodontice . Obturatii de canal . Adera de coroane si punti (vezi papila) . Indicatii : • • • • • • Fixare coroane.2. Obturatii de baza . Timpul de lucru .Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana. se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute . Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop. bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->