Managementul deseurilor

Studiu de caz Municipiul Bucuresti

1.Constientizarea efectelor deseurilor

In present, si la nivelul tarii noastre s-a ajuns la constientizarea pericolului pe care il reprezinta deseurilor, atat ca urmare a necesitatii aplicarii directivelor UE in domeniul protectiei mediului cat si ca urmare a constientizarii atat din partea cetatenilor cat si a autoritatilor a pericolului pe care il reprezinta deseurile pentru sanatatea noastra cat si pentru imaginea tarii noastre . Aceasta preocupare pentru imagine si sanatate dar si pentru economisirea si protectia mediului se traduce in prezent printr-o noua stiinta Managementul deseurilor. Sesizarea pericolului pe care l reprezint acumularea deeurilor, a declanat n Romnia aciunea de cunoatere, urmrire i dorina de mbuntire treptat a circuitului deeurilor, de la apariia lor, la sursa, i pn la eliminarea lor final. La momentul actual, n practica eliminrii deeurilor se parcurge nsa o perioad dificil prin creterea continu a cantitii de deeuri i lipsa mijloacelor tehnice (instalatii, utilaje adecvate) pentru colectare, prelucrare, reciclare si valorificare. Constientizarea acestei situatii obliga la eforturi pentru unirea posibilittilor interne cu sprijinul extern material sau financiar n scopul crearii bazelor unui sistem de gestiune care, n timp, sa conduc la ecologizarea, din punct de vedere al deseurilor, a tuturor activittilor. In gestiunea deseurilor este necesara atingerea mai multor obiective, printre care se numr: cunoaterea cantitii i calitii deeurilor produse n Romnia, a productorilor i a proceselor din care acestea rezult, a traseului i a destinaiei finale a acestora; reducerea cantitii de deeuri la productor, prin intervenii n tehnologie sau prin valorificarea acestora printr-o veriga intermediar inclus ntre productorul i gospodarul de deeuri; stabilirea, pentru deeurile a cror apariie nu se poate evita sau care nu se pot recicla, a unor modaliti de eliminare sau reintegrare n mediu, ct mai puin duntoare acestuia. Pentru punerea n practic a strategiei, este necesar specializarea n domeniul prelucrrii deeurilor a unor colective de cercetare, proiectare, executie, n vederea adaptrii pentru Romnia a unor soluii moderne, cunoscute pe plan mondial.

In acelasi timp este esentiala asigurarea suportului financiar, care s susin managementul deeurilor, precum i cadrul organizatoric. Pentru realizarea acestui deziderat se propune cointeresarea n activitile de reciclare a deeurilor, att a agenilor economici, ct i a cetteanului, prin instituirea unui sistem de plati si reducere de taxe n raport cu aciunile ce conduc la reducerea cantitii de deseuri. Implicarea si constientizarea din partea cetatenilor in colectare deseurilor consider ca este punctul forte al acestui program , sprijinul cetatenilor este cel care va da substanta proiectelor instituite de autoritati in toate domeniile nu numai in ceeea ce priveste gestiunea deseurilor. Se impune o grij deosebita care trebuie acordata educatiei civile si ecologice a cetatenilor. In acest scop, dar si n unele actiuni practice, se poate folosi sprijinul organizatiilor neguvernamentale cu profil ecologic. Producerea de deseuri este rezultatul activitilor economice si gospodaresti. Cantitatea si calitatea deseurilor urbane depinde de standardul de viata si de modul de consum al populatiei, iar deseurile industriale atat cele periculoase, cat si cele nepericuloase depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime n cadrul proceselor de fabricatie. Consider ca organizarea gestiunii deseurilor este responsabilitatea celor care le-au generat. Producatorii de deseuri industriale isi folosesc facilittile proprii de colectare/transport, eliminare sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate i autorizate conform legii. n prezent la noi in tara , numarul firmelor specializate n oferirea de servicii de gestiune a deeurilor industriale este mic, iar activitatea acestora este limitata, atat ca domeniu, cat si ca cifra de afaceri. De aceea, productorii de deeuri industriale contracteaza gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana. Majoritatea deseurilor de productie se elimin fie pe depozitele industriale ale producstorilor, fie pe depozitele reintroduse in circuitul economic in cadrul aceluiasi proces tehnologic ori utilizate ca materii prime secundare sau combustibile n alte procese tehnologice ale aceleiai ntreprinderi (aciuni de minimizare). Anumite tipuri de deeuri sunt vndute ca materii prime secundare altor ntreprinderi, care fie le recicleaz direct, fie le pregtesc n vederea reciclrii (ageni economici tip REMAT).

2.Operatori
In prezent la nivelul tarii noastre , exista peste 400 societi autorizate n baza Ordonantei de Urgena a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, aprobata prin Legea nr. 426/2001, referitoare la valorificarea deseurilor industriale reciclabile. Acestea desfasoara activitati de colectare, sortare, prelucrare n vederea transformarii n materii prime secundare a urmatoarelor grupe: de deeuri industriale, deeuri metalice feroase, deeuri metalice neferoase, deeuri de hrtie/carton i plastic. Legislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane este obligatia Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie direct, fie indirect, prin delegarea anumitor responsabiliti. Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor Locale, organizate ca servicii publice si autorizate conform legii. Delegarea gestiunii se face prin licitatie publica si pe baza unui contract de concesionare incheiat cu societati comerciale atestate, care au fost alese prin licitatie. Activitatea de salubrizare a unei localiti poate fi concesionat unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora, prin divizarea teritoriului sau concesionarea separat a diferitelor tipuri de servicii (de exemplu: salubrizare menajer, curenie stradal, operarea rampelor de depozitare etc.). Consiliile Locale sau Judetene pot delega, integral sau partial, doar activittile de operare/administrare a activitatilor de salubritate, colectarea taxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilor. Ele isi pstreaz prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare a serviciilor si cele de supraveghere/control referitor la: calitatea serviciilor prestate; administrarea/dezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintate pe baza contractului de concesionare; modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate. Exista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de delegare/concesionare a serviciilor de salubritate printre care: calitatea mai buna a serviciilor, datorita mediului concurential n care se efectueaza; eficienta si flexibilitatea mai mare; efort redus din partea autoritatilor locale, ale caror atributii se restrang la elaborarea politicilor de dezvoltare, controlul respectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica

de licitatii. In finalizarea contractelor, un criteriu important il reprezint cantitatea si structura deseurilor, n functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor. Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale, respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri. Eficienta folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie, care depind n principal de activittile industriale, la deseurile urbane, care in general urmeaza nivelul consumului populatiei.

3.Clasificarea deseurilor

Grupe de deseuri Deseuri care pot fi tratate biologic

Subgrupe Deseuri menajere Alte deseuri care pot fi tratate biologic

Deseuri care pot fi tratate

Deseuri massive Deseuri de constructii Alte deseuri care pot fi tratate termic , cu continut energetic

Tipuri de deseuri Deseuri menajere -deseuri comerciale -deseuri de piata -namol de epurare -deseuri de salubrizare a strazilor -deseuri din tratarea apelor -deseuri alimentare -deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor -deseuri spitalicesti Deseuri masive Deseuri de constructii -deseuri de lemn -deseuri de sortare -deseuri de material plastic -deseuri de celuloza -deseuri de textile -deseuri de uleiuri minerale -deseuri de piele si blana -alte deseuri -deseuri care trebuie

Deseuri care trebuie

eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte

eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalic Oxizi, hidroxizi, saruri Zgura, cenusa, pulberi Deseuri de asbest Deseuri de ciment cu asbest Excavatii de pamant Moloz de constructii

4.Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani , tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002.
Categoria de deeuri Total deseuri generate, din care: - deseuri de productie (mil. tone) - deseuri urbane (mil. tone) Total deseuri generate/deseuri urbane Deseuri de productie/deseuri urbane 1997 353,11 1998 114,0 1999 217,8 2000 83,1 2001 77,0 2002 55,15

346,27

107,3

211,9

77,7

70,3

47,0

6,84 51,6

6,69 17,0

5,9 36,9

5,4 15,4

6,73 11,4

8,15 6,8

50,6

16,0

35,9

14,4

10,45

5,8

n funciie de durata pentru care se negociaz contractul, vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza, volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor n infrastructura de gestionare a deseurilor.

5.Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de producie 219 39.6 13.2 73.9 7.1 133.1 77.7 1.4 Deseuri urbane Deseuri de productie/ deseuri urbane 68.4 8.6 23.6 14.8 4.8 10.8 15.4 1.2

Bulgaria Cehia Estonia Ungaria Lituania Polonia Romnia Slovenia

3.2 4.6 0.56 5 1.5 12.3 6.2 1.2

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaie cu alte tri Romnia ocup o poziie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productie/deseuri de consum. O pozitie mai buna ocupa Slovenia,Cehia,Lituania, Polonia i Ungaria, n timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a Romniei

Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca, n Romnia, asemenea tarilor Central si Est Europene, raportul productie/consum este de cateva ori mai mare dect n tarile UE. Este de mentionat ca, n tarile cu economie post-industriala, asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene, raportul productie/consum este foarte scazut (0.95-3.5). Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie curate -inclusiv reciclarea intern-, cat si diferentei n structura industriei. Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost nchise n ultimele decenii, iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri.

6.Managementul deseurilor de ambalaje

n Romania in conformitate cu angajamentele asumate n Documentul de Poziie CONF-RO 37/01, aprobat prin HG nr. 349/2002, privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, prin care au fost preluate n legislatia romn prevederile Directivei 94/62/EC, privind ambalajele i deseurile de ambalaje, ale Deciziei 97/138/EC, privind sistemul de raportare i Deciziei 97/129/EC, privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje. A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1190/2002, privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje (M. Of. nr. 2/07.01.2003). Conform prevederilor acestui OM, sunt raportate anual date privind ambalajele i deseurile de ambalaje de catre: producatorii si importatorii de ambalaje, producatorii si importatorii de produse ambalate date privind ambalajele; unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje n vederea valorificrii si Consiliile Locale date privind deseurile ambalate. HG nr. 349/2002 i Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1190/2002 transpun n legislatia romana 98% din prevederile Directivei 94/62/EC. Cele 2% ramase pana la transpunerea totala a Directivei n legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar, care va fi realizata prin amendarea HG nr. 349/2002, n semestrul I 2004.

Agentii economici care introduc pe piat ambalaje si produse ambalate, consiliile locale, precum si unitstile specializate, care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje n vederea valorificarii, au raportat, date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate n anul 2006, n conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1190/2002. De asemenea, a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului, cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate.

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata n anul 2002 Hartie si carton 196 Plastic 192 Sticla 41 Metal 32 Lemn 87 Total 548

Sursaraport MAPM Sursacompoziia deseurilor Cantiti estimate

227

405

189

54

875

225

225

200

100

100

850

Deseuri de ambalaje generate

Cantiti de ambalaje introduse pe pia [kt] Marja de eroare (%) Deseuri de ambalaje generate

Hartie si carton 225

Plastic 225

Sticla 200

Metal 100

Lemn 100

Total 850

35 346

35 346

10 222

10 111

10 111

25 1137

Deseurile de ambalaje provin n proportie de circa 70% de la populatie, regasindu-se n deseurile menajere si 30% de la agentii economici.

7.Prognozarea , prelucrarea , depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificarii deseurilor de ambalaje
Anul Rata de reciclare (%) Rata de valorificare (%)

2003 21 21

2006 24 25

2007 25 27

2010 36 38

2012 44 48

2013 44 54

Colectarea deseurilor

Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza, n primul rand, modul de comportare al fiecarui cetatean. Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea ntregii populatii, referitor la necesitatea colectarii selective. n cazul Romniei, colectarea deseurilor nu este nca generalizata. n prezent, pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori), coeficientul de colectare a deseurilor se consider 100%. Pentru mediul urban (mai mare de 3000 de locuitori), coeficientul de colectare este de 90%, acesta estimndu-se ca va ramane constant pana n 2007, dupa care resterea va fi de 2%/an pn n anul 2012, cnd se va ajunge la colectare de 100%. Pentru mediul rural, coeficientul de colectare este de circa 10%, estimnduse o crestere de 1%/an pn n 2007 i de 7-8% pn n 2012, dup care 10%/an pn n 2017, data la care se va considera c procesul de realizare a colectrii deseurilor va ajunge la 100%. Se intenioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa nceapa din anul 2008, deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate n statii de sortare. Sistemul de colectare selectiva, adaptat la diferite zone, va cuprinde: o colectare specializata a deseurilor de ambalaje, n cea mai mare parte prin depunerea voluntar a ambalajelor menajere, cu separarea celor din sticl (din motive tehnice, sticla va fi colectat exclusiv prin aport voluntar); o colectare specializata a deseurilor biodegradabile, cu exceptia celor din mediul rural; o colectare clasica (reziduuri menajere). Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza dup cum urmeaz: mediu urban dens n anul 2008, coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7%, creterea urmnd a fi de 7%/an pana n anul 2012, de 9%/an n perioada 2012-2017 i de 2%/an n perioada 2017-2022, cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90%; mediul urban n anul 2008, coeficientul de colectare selectiva va fi de 8%, creterea urmnd a fi de 8%/an pn n anul 2012 i de 10%/an n perioada 2012-2017 cnd se atinge un coeficient de 90%, care va rmne constant pn n anul 2022. mediul rural n anul 2008, coeficientul de colectare selectiv va fi 6%, creterea urmnd a fi de 6%/an pn n anul 2012 i de 12%/an n perioada 2012-2017, cnd se atinge un coeficient de 90%, care va rmne constant pn n anul 2022.

Implementarea colectrii selective se va realiza n mai multe cazuri, concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, deci, informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esential. Pentru implementarea selectrii colective se va adopta o abordare etapizata, pe trei perioade: 2003-2006: experimentare (proiecte pilot), contientizare populaie ; 2007-2017: extinderea colectrii selective la nivel naional; 2017-2022: implementarea colectrii selective n zone mai dificile (locuine colective, mediu rural dispersat, zone montane) Depozitarea deeurilor n conformitate cu angajamentul asumat n documentul de pozitie CONF-RO 37/01, Romnia a transpus Directiva 1999/31/CE prin HG nr. 162/2002, privind depozitarea deseurilor. Prevederile Directivei 99/31/CE nu se aplica deseurilor miniere. Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractiv va fi transpus n Romnia, dup aprobarea si publicarea actului comunitar. Nivelul de transpunere a Directivei 99/31/CE este de 98%, urmnd ca, la revizuirea actului normativ naional, prevzut pentru trimestrul III 2004, transpunerea sa fie realizat n totalitate. Reglementarea activittii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe ct posibil a efectelor negative asupra mediului, n special poluarea apelor de suprafa, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de ser, precum i a oricrui risc pentru sntatea populaiei, pe ntreaga durat de via a depozitului, ct i dup expirarea acestuia. n funcie de natura deeurilor depozitate, depozitele se clasific n: depozite pentru deseuri periculoase; depozite pentru deseuri nepericuloase; depozite pentru deseuri inerte.

8.Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evalurii necesarului de capacitti de depozitare care a fost realizat, se estimeaz c Romnia va construi, pn n 2020, un numr decirca 50 de depozite de deeuri nepericuloase, conforme cu cerineleDirectivei, aciune urmat de nchiderea celor neconforme din zonarespectiv. Costurile de investiie estimate pentru realizarea acestora pn n anul 2020 sunt de 1.082 milioane Euro, iar cele de operare vor fi de1.677 milioane Euro.

Din scenariul realizat pn n anul 2020 inclusiv, costurile de nchidere/reabilitare pentru depozitele de deeuri menajere se ridic la 199 milioane Euro. n Romnia nu exist pn n prezent depozite de deeuri periculoase, aa cum sunt definite n Directiva 1999/31/CE. Costurile de investiie estimate pn n anul 2020, pentru extindere capacitii de depozitare sau realizarea unor capaciti noi pentru deeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1.169 milioane Euro, iar cele de operare vor fi 1.559 milioane Euro. Costurile totale de investiie, operare i reabilitare se vor ridica la 6.307 milioane Euro, pn n anul 2020. Dac la aceasta sum se adaug costurile de investiie i operare pentru operaiile de colectare selectiv a fraciei biodegradabile, costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit i de realizare a platformelor de compostare, pentru implementarea total a directivei rezult un necesar de 8.916 milioane Euro. Costurile de implementare pentru realizarea cerinelor directivei privind depozitarea deeurilor reprezint mai mult de 50% din totalul costurilor de investiie i operare pentru sectorul Managementul deeurilor. Costul implementrii Directivei se va resimi la nivelul locuitorilor printr-o cretere pn n 2020 de cca. 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro n prezent la cca. 25 Euro/locuitor/an)

9. Studiu de caz
La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU. REBUeste unul dintre cei mai importani prestatori de servicii de salubritate din ar, cu un capital social la data nfiinrii de peste 7 mil. USD si cu o cifr anuala de afaceri de peste 30 mil. EURO. Compania a fost infiinata n anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti i firma germana RWE Entsorgung AG. REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL, care presteaz servicii de salubrizare n cele mai importante orae ale rii : Bucureti, Timioara, Buzu, Oradea, Galai, Brila, Tulcea, Deva. Avnd 1.600 de angajai i un parc auto de peste 300 de utilaje moderne, REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureti, n portofoliul

su de clieni numrndu-se firme de prestigiu i instituii publice cu sediul in Capitala. Compania isi desfasoara activitatea n baza Contractului de prestri servicii publice de salubrizare ncheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureti n data de 18.08.1997, completat i modificat prin Acte adiionale. REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 9001:2000 sisteme de management ale calitii din anul 2002. Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 14001:1996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 18001:1999 pentru Sistemul de Management al Securitii i Sntii n Munc, in anul 2004 . Astfel, fost prima societate de salubritate din ar care a reuit s implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TV Rheinland Germania. In iunie 2004, REBU obtine, pentru o perioad de 5 ani, Licena clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localitilor, din partea Autoritatii Naionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodrie Comunal

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei. Pentru cresterea gradului de confort citadin, REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 1,1 mc si a montat peste 8.000 de recipiente mici de precolectare. Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii: Servicii de curatenie cai publice : Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar; Stropire carosabil, indepartarea surplusului de pamant de la rigola; Spalare carosabil; Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere;

 Salubrizare depozite necontrolate; Imprejmuire terenuri virane; Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri;

Servicii specifice sezonului de iarna:

deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare, curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor. In colaborare cu Primaria Sectorului 4, cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ "Verde Curat" . Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectiv a deeurilor industriale reciclabile i beneficiile acestui sistem de colectare. In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective Ca obiective specifice ale programului mentionez : -crearea i monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiv, -scderea cantitii de deeuri depuse n ramp, -educarea tinerilor privind colectarea selectiv a deeurilor industriale reciclabile i beneficiile acestui sistem de colectare. Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape:

Identificarea unitilor de nvmnt care urmeaz s fie introduse n acest program de educare Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de nvmnt participant la programul iniiat de REBU Dotarea unitilor de nvmnt cu recipieni corespunztori colectrii selective

Elaborarea de teme si concursuri avnd ca obiectiv colectarea si reutilizarea deeurilor reciclabile in economie Analize i evaluri privind cantitile de deeuri colectate selectiv Stimularea unitilor de nvmnt in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1, cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector, dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ "Si eu ocrotesc natura". Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectiv a deeurilor industriale reciclabile i beneficiile acestui sistem de colectare. Ca obiective specifice ale programului mentionez: crearea i monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiv, scderea cantitii de deeuri depuse n rampa educarea tinerilor privind colectarea selectiv a deeurilor industriale reciclabile i beneficiile acestui sistem de colectare. Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape:

Nominalizarea unitilor de nvmnt care urmeaz s fie introduse n acest program de educare Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de nvmnt participant la programul iniiat de REBU Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deeurilor colectate selectiv de la unitile de nvmnt . Dotarea unitilor de nvmnt cu recipieni corespunztori colectrii selective Elaborarea de teme si concursuri avnd ca tema colectarea si reutilizarea deeurilor reciclabile in economie Analize i evaluri privind cantitile de deeuri colectate selectiv Stimularea unitilor de nvmnt.

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul Sa colectam selectiv in gospodarie prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie Acest program are ca obiective specifice crearea i monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva, scderea cantitii de deeuri depuse n ramp.

Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul Impreuna pentru natura Impreuna pentru natura isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului. Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte, ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada intr-o obisnuinta. Impreuna pentru natura este organizat de Asociatia Ecosophia, sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor, cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala Grigore Antipa si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA.

Anexe

Cuprins:
1.Constientizarea efectelor deseurilor 2.Operatori 3.Clasificarea tipurilor de deseuri 4.Evolutia structurii deseurilor 5.Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE 6. Managementul deseurilor de ambalaje 7. Prognozarea , prelucararea , depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje 8. Previzionarea costurilor economice pentru depozitare 9. Studiu de caz Anexe Bibliografie

Bibliografie:
Vladimir Rojanschi, Florina Bran , Florian Grigore Elemente de economia si managementul mediului , Editura Economica , Bucuresti 2004 *** OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile ***Lg. 426/2000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile ***HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ***OMAPM 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje *** HG. 162/2002 privind depozitarea deseurilor