CERINTELEEDUCATIONALESPECIALEINPSIHOPEDAGOGIE

Specialeducationalneedsinpsychopedagogy

byVrasmasTraian

The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service

Source: RepereTheEducationSciencesJournal(RepereRevistadeStiinteleEducatiei),issue:4/2011, pages:2037,onwww.ceeol.com.

Access via CEEOL NL Germany

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

CERINTELE EDUCATIONALE SPECIALE IN PSIHOPEDAGOGIE

Traian Vrasmas Universitatea Ovidius Constanta REZUMAT Articolul abordeaz un termen de baza, relativ nou si complex n perimetrul tiintelor educaiei considerat in multe tari o paradigma a domeniului. La nceput se face o prezentare a istoricului i a semnificaiilor majore ale sintagmei cerine educaionale speciale (CES), pe plan mondial i la noi n ar. Sunt analizate accepiunile notiunii de CES n viziunea UNESCO i OCDE, ca ilustrari ale extensiei treptate a dreptului uman la educatie.Este relevant amplitudinea i diversitatea problematicii subsumate. In esen, CES se refer, dup UNESCO, la doua grupe de probleme nregistrate la copii n coal cele derivate din dizabiliti i respectiv dificulti (tulburri) mai specifice de nvare i cele de comportament.

OECD (din 2000 i 2002) aduce noi elemente n ncercarea de clarificare i unificare (parial) a accepiilor i definiiilor din lume. Se prezint aici trei (sub)categorii de CES (transnaionale): cele derivate din dizabiliti, cele provenite din dificulti i tulburari i cele asociate unor dezavantaje socioeconomice, culturale i/sau lingvistice. Traseul istoric legislativ este marcat de acte normative din 1995, 2005 si 2006, de proiectul Legii educaiei i de un proiect de strategie legat de persoanele cu CES, ambele din 2010. Partea privind cercetarea se axeaza pe un studiu pilot privind nregistrarea CES n statistici i baze de date ale mvmntului realizat de RENINCO i Ministerul Educaiei, cu asisten de la OCDE, din perioada 2006-2007. Se analizeaza apoi situaia legata de definirea n legislaie a cerintelor educationale speciale in unele tari din Uniunea Europeana. Se trec n revist spre final unele dezvoltri legislative recente, cu referire la tema abordat, din ri membre UE, care relev o tendin semnificativ in perspectiva - de initiere a unor modificari ale noiunii de CES. Este vorba in esenta de inlocuirea cuvantului special, in cateva tari, cu alti termeni, mai relevanti pentru un context scolar incluziv, pentru promovarea si protejarea drepturilor si demnitatii umane. Aceasta tendinta poate fi interpretat i ca o intrare mai accentuat a CES n cmpul larg al pedagogiei, cu necesitatea de sprijin (aditional, particular sau specific) i de adaptare in instruire, cerinte la care trebuie sa raspunda persoane calificate (in psihopedagogie special, pedagogie, psihologie, etc).

ABSTRACT

20

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

A fundamental and complex term is approached here, considered today as a paradigm in the educational sciences, in many countries. The concept o special educational needs (SEN) is analised both from istorical and actual (comparative) point of view, as an evolving concept, derived from the extension of the human right to education. The definitions of UNESCO and OECD are presented in this context, as well as the legislative issues and some research findings in Romania.A short review of the legal definition of SEN in the European countries is then followed by some recent initiatives of changing the legislation, in order to reveal the educational policies of approaching SEN in a more inclusive context, according to the human rights and dignity protection. CUVINTE CHEIE: extensia dreptului la educatie, cerinte educationale speciale, incluziune scolara si sociala, legislatie si politici, stiinte ale educatiei

1. Introducere si context terminologic Sintagma cerine educaionale speciale - CES (special educational needs-SEN- in limba engleza) a aprut i s-a dezvoltat in ultimii zeci de ani in diverse contexte scolare, n principal din dorina de a substitui, dup caz, anormalitatea educational sau inadaptarea scolar, care nu mai corespundeau noii viziuni asupra dreptului la educaie. Termenii mai sus mentionati puneau limite (bariere) intre anumiti copii si ceilalti, in raport cu scoala, erau depasiti de viziunea noua asupra drepturilor copilului (1989), cu deosebire asupra dreptului uman la educatie, fara nici o discriminare sau limitare. Sunt martore n acest sens dezvoltrile din sistemele colare de dup 1970, legate i de apariia i impactul unor documente i rezoluii ale ONU i ale ageniilor acesteia, focalizate mai ales pe persoanele cu dizabiliti i pe dreptul lor la educaie (1971, 1975, 1981, 1982, 1990, 1993, 2006). Esenta viziunii actuale asupra persoanelor cu dizabilitati si cu alte cerinte speciale este ca acestea trebuie percepute si tratate ca avand aceeasi valoare si demnitate ca si ceilalti oameni. Conceptul de CES a fost lansat n anul 1978, n Marea Britanie, odat cu raportul Warnock, care a constituit documentul de baz al reformei educaiei speciale de aici in 1981. La acea dat si n bun msur n prezent semnificaia CES m Marea Britanie era axat pe existena unor dificulti de nvare, mai mari decat la semenii de varsta, care in esenta nu puteau fi solutionate decat cu un sprijin special (suplimentar). Expresia a fost preluat ulterior de alte ri, unele chiar din familia rilor cu limba de origine latin (Spania, Portugalia), precum i de UNESCO (9) i Romnia (prin Legea Invatamantului 84/1995). Noiunea de CES a fost lansata in dezbatere academica la noi in tara in 1993, cu intelesul care urmeaza. CES desemneaz necesitile educaionale complementare obiectivelor generale ale educatiei colare, necesiti care solicit o colarizare adaptat particularitilor (9) Declaraia de la Salamanca i direciile de aciune n domeniul educaiei cerintelor speciale: Acces i
calitate, Salamanca, UNESCO, 1994

21

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

individuale i/sau caracteristice unei deficiene (ori tulburri de nvare), precum i o intervenie specific, prin reabilitare/recuperare si compensare corespunztoare (10). Notiunea de CES pare asemanatoare cu cea de invatamant (educatie) special(a) ca si concept de baza in viziunea traditionala in ultima parte a definitiei de mai sus. In sintagma CES educatia speciala este inteleasa insa in context mai larg, deci si in afara scolilor speciale, este complementara cu educatia generala, accesibila fiecarui copil/elev. CES exprim de asemenea o necesitate evident de a se acorda anumitor copii o atenie i o asisten educaional suplimentar (un anumit fel de actiune pozitiv, afirmativa, din nevoia de compensare a unui/unor dezavantaje), far de care nu se poate vorbi efectiv de egalizarea anselor, de acces i participare colar i social. Sintagma CES este mai relevant si mai cuprinzatoare n plan psihopedagogic dect notiunile traditionale, tributare viziunii defectologice (deficien sau handicap). CES le include si pe acestea (intr-o forma mai putin traumatizanta si transanta) dar se extinde si la dificultatile si tulburarile de invatare si/sau comportament, adeseori si la alte conditii care produc dezavantaje semnficative in relatia cu scoala.

2. Viziunea UNESCO si OECD asupra CES 2.1 Viziunea UNESCO CES desemneaz uncontinuum al problemelor speciale n educaie, de la deficienele grave i profunde la dificultile/tulburrile uoare de nvare. Registrul acestora, n accepia UNESCO (11) cuprinde: a) ntrziere/deficien mintal/dificulti/dizabiliti severe de nvare/ dizabiliti intelectuale;

deficiene fizice/motorii; deficiene vizuale; deficiene auditive; tulburri emoionale (afective) i de comportament tulburri (dezordini) de limbaj; dificulti/dizabiliti) de nvare. Indiferent de aria (registrul) de acoperire, este vorba de un grup de copii care au nevoie de un sprijin aditional, sprijin care depinde la randul lui de masura in care scolile trebuie sa-si

b) c) d) e) f) g)

( ) Vrma, E., Vrma, T., Copiii cu cerine educative speciale, Revista de educaie special, nr.1/1993 ( ) Review of the Present Situation in Special Needs Education, Paris, UNESCO, 1995
11

10

22

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

adapteze curriculum-ul, predarea si organizarea si/sau asigurarea de resurse suplimentare umane sau materiale care sa stimuleze invatarea eficienta si eficace pentru acesti copii (12). n diverse contexte, CES apare i cu notaia prescurtat (aproape sinonim) de "cerine/nevoi speciale". Aceast expresie are ns, adeseori, o semnificaie mai ampl, ea cuprinznd pe lnga deficiene sau tulburri i problemele educaionale puse de copiii care cresc n anumite medii defavorizate, copii delincveni, copiii strzii sau chiar cei aparinnd unor anumite grupuri etnice minoritare, copiii bolnavi SIDA etc. n aceast accepie, ne apropiem de semnificaia, mai larg, a termenului copii in situaie de risc, ori a celui de copil n dificultate, al cror registru de cuprindere este ns mai amplu (vezi mai jos si CES in viziunea OCDE, categoria C). UNESCO i rile membre ale Uniunii Europene acord n ultimii ani noiunii de CES o semnificaie mai larg dect cea legat de necesitile speciale de educaie ale copiilor cu deficiene ori cu tulburri de nvare - n formula "educaia (invatamantul) cerinelor speciale" (ECS). Ambele formule terminologice CES i ECS - circul n prezent n paralel. 2.2 CES in viziunea OCDE Elevii cu cerine educaionale speciale sunt definii in principal prin resurse suplimentare publice i/sau private asigurate pentru a veni n sprijinul educaiei lor, daca acesti elevi au dificultati de acces la curriculum-ul oferit in scolile de masa (generale). Potrivit OECD, n sfera CES pot fi incluse urmtoarele categorii de situatii si persoane: Categoria A Se refer la cerinele educationale ale elevilor cu dizabilitati (handicap), ca de exemplu, cei nevztori sau cu vedere parial (ambliopi), surzi sau cu auz parial (hipoacuzici), cu dizabilitate (handicap) mintal profund sau sever, cu dizabiliti multiple. Din punct de vedere medical, aceste cerinte sunt considerate de regul ca derivate din tulburri (afectiuni) organice (de structuri sau functii). Categoria B Se refer la cerinele educationale ale elevilor care au dificulti de nvare i care nu apar n mod evident sau n primul rnd direct legate de factori care pot justifica includerea n categoria A sau C. Categoria C Se refer la cerine educationale ale elevilor care sunt considerate ca fiind n primul rnd rezultatul unor factori socio-economici, culturali i/sau lingvistici. Orice copil/elev poate avea CES ntr-o perioad sau alta a colaritii sale, pe diverse perioade de timp i la diferite nivele si intensitati de solicitare a unui sprijin - OECD, 1998, 2000 (13), (14).

( ) International Standard Classification of Education (ISCED), UNESCO, 1997

12

23

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

3. CES in legislatia si cercetarea romaneasca 3.1 Legislatia Legea nvmntului (84/1995) i amendamentele ei ulterioare utilizeaz conceptul de CES (cerinte educative speciale), alternativ i/sau echivalent cu cele de deficien i handicap, fara o precizare clara a semnificatiei la nici unul din acesti termeni. Interesant de mentionat ca acceptia data notiunii de CES in 1993 (15)a fost reluata mai tarziu intr-o forma usor adaptata si in acte legislative din Romania. Este vorba de o hotare de guvern privind invatamantul special, din 2005 si de Legea 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In actul normativ din 2005 ca si in legea din 2006 cerinele educative speciale (CES) sunt definite ca necesiti educaionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaiei, adaptate particularitilor individuale i celor caracteristice unei anumite deficiene sau tulburri/dificulti de nvare, precum i o asisten complex (medical, social, educaional etc.). Proiectul legii educatiei din 2010 (varianta din 12 aprilie, aprobata de guvern) utilizeaza (la fel ca si Legea Invatamantului din 1995) notiunea de CES, dar ca si legea din 1995 nu introduce o definitie clara a termenului ce CES. Proiectul de Strategie naional privind nvmntul persoanelor cu cerine educaionale speciale n contextul educaiei incluzive publicat pe site-ul MECTS (www.edu.ro) la data de 7.05.2010, ca si intr-o publicatie recenta, realizata in cadrul cooperarii dintre UNICEF, Ministerul Educatiei si RENINCO (16), da termenului de CES acceptia OECD si anume: Cerinele educative speciale implic alocarea de resurse suplimentare publice i/sau private asigurate pentru a veni n sprijinul educaiei, dac aceste resurse sunt asigurate atunci cnd elevii au anumite dificulti de acces la curriculum-ul obinuit.

3.2 Elemente de cercetare In perioada 2006-2007 s-a implementat de catre Asociatia RENINCO Romania, in parteneriat cu Ministerul Educatiei si cu asistenta de la OCDE un proiect intitulat Dezvoltarea unui
13

( ) Provision for Pupils with Special Educational Needs, Editor Cor J.W. Meijer, EADSNE, 1998 14 ( ) Students receiving additional resources to acces the curriculum (Disabilities, Learning or Behaviour Difficulties and Social Disadvantages), OECD, 2000 ( ) Vrasmas, T si Vrasmas, E., op.cit. Vrasmas, T. (coord.), Incluziunea scolara a copiilor cu cerinte educationale speciale, (2010) Editura Vanemonde
16 15

24

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

instrument pentru includerea CES in statistici si baze de date ale invatamantului. Realizat pe baza experimentala, proiectul a reuit cteva lucruri importante: Aducerea pe agenda de prioriti a invatamantului i cunoaterea mai aprofundat a problematicii CES n 12 judee i ntr-un sector din Bucureti; Sensibilizarea autoritilor i a oamenilor din lumea colii cu privire abordarea n maniera european a problematicii CES; Iniierea i dezvoltarea unei dezbateri tiinifice dar i administrative privind natura i nevoile de sprijin a diverselor categorii de copii din studiu; Evidenierea amplitudinii si diversitii problematicii CES i n Romnia; Identificarea unei nevoi acute de resurse umane i intervenie specializat n colile generale, acolo unde se afl majoritatea copiilor i elevilor cu CES din Romania (ca si in cele mai multe tari europene). La grupul de copii cu dezavantaje categoria transnaional C - din definiia CES a OCDE este necesar s se avanseze cu definiiile, cu stabilirea unor criterii de identificare i ncadrare, dar numai n msura n care se identific i resursele adiionale necesare, pentru a se evita o posibil compromitere a fondului generos al instrumentului OCDE, poate chiar stigmatizarea acestor copii... Procesul de colectare a datelor privind copiii i elevii cu CES, criteriile de identificare a acestora i toate procedurile i msurile conexe trebuie realizate n contextul i spiritul promovrii drepturilor i demnitii umane, a necesitii incluziunii colare i sociale. Sunt necesare de aceea si criterii (indicatori) de evaluare (monitorizare) a incluziunii contextuale cum ar fi cele care urmeaz: 1. Acordarea demnitii 2. Msurarea incluziunii 3. Promovarea diversitii (17) 4. Educaia (Invatamantul) Cerinelor Speciale (ECS sau ICS) Provenita din experienta internationala (engl."special needs education") ECS este o sintagm introdus de UNESCO inca din anii 1994-1995, care se refer - ntr-o manier mai general i mai relativizat - la adaptarea i completarea educaiei pentru anumii copii, n vederea egalizrii anselor de participare i integrare colar. Raiunea acestei nuanri terminologice care tinde treptat s nlocuiasc educaia special (la noi in sensul de invatamant special) - este legat de accentul pus mai clar pe faptul c dac unii copii au anumite cerine speciale, acestea pot fi satisfcute i n medii de nvare obinuite, incluzive nu numai n medii colare separate - n vreme ce educaia special sau chiar CES sugereaz mai degrab o abordare special i deci adesea segregativ. Site-ul UNESCO care citeaza Clasificarea Internationala a Educatiei (ISCED, 1997) precizeaza ca termenul ECS a intrat in folosinta ca inlocuitor al termenului de educatie

( ) Adaptare dup: Chapter 2: Understanding the educational situation of disabled people through a Dynamic Model of Health, by Mary Anne Burke (Submitted for publication in Siri Wormanaes (Ed) Counting learners with disabilities in a school for all? A UNESCO Disability Flagship publication. Unipub: Oslo, Norway, 2007).

17

25

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

speciala. Se incearca astfel indepartarea de conceptia traditionala, care avea in vedere prin educatia speciala mai ales scolarizarea in unitati separate, segregate. Ambele concepte (CES i ECS) sunt asadar mai extinse decat cel de educatie speciala. Desi sunt deocamdata mai greu definibile i produc uneori confuzii, aceste concepte reflect cutri care s se potriveasc n mai mare msur tendinelor i viziunilor actuale n domeniu privind valoarea umana in raport cu educatia. Este posibila si o asociere a acestor doua notiuni cu cele de educatie integrata si respectiv educatie incluziva. Se poate remarca astfel ca in vreme ce notiunea de CES pare a fi mai compatibila cu cea de integrare, educatia incluziva este mai usor de asociat celuilalt termen ECS. Multe tari si studii europene (a se vedea site-ul european-agency.org) utilizeaza insa ambii termeni. Cele doua notiuni psihopedagogice (integrare si incluziune scolara) continua de asemenea a fi utilizate in paralel, desi tendinta este certa de trecere pe prim plan a termenului de incluziune. O modificare subita si formala de termeni si neacoperita cu masuri de fond poate fi insa contraproductiva este un subiect care merita o abordare aparte. Ca atare credem ca putem folosi in paralel termenii de integrare (cu CES) ca si incluziune (cu ICS), cu precizarea si acordarea prioritatii necesare trecerii spre incluziune (cu asigurarea treptata a conditiilor necesare).

5. Cerintele educationale speciale in tarile din Uniunea Europeana Un studiu EADSNE din 2008 (18) care abordeaza mai multe aspecte de ordin statistic privind CES in scoli generale (educatie integrata si incluziva) sau speciale (segregate) se ocupa si de aspecte privind definitia legala si organizarea scolara pentru elevii cu CES. Austria Prevederile de baza privind CES, elaborate intr-o viziune pedagogica integrativa dateaza din 1996. Invatamantul pentru CES este parte integranta a legislatiei generale de invatamant. Un copil este identificat cu CES ca rezultat al unei dizabilitati fizice sau psihice - daca nu poate atinge obiectivele din curriculum-ul national fara a primi o asistenta speciala. Asistenta se asigura pentru doua categorii de copii: - copii care sunt etichetati oficial ca avand CES (cei cu dizabilitati care au o baza fizica sau psihica) pot urma o scoala speciala sau una generala aceasta cu sprijin aditional, la alegerea parintilor;

( ) Special Needs Education. Country Data, EADSNE, 2008

18

26

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

- copii cu CES necertificate (cum at fi probleme de vorbire, de comportament, deficiente ale vazului sau auzului); acestora li se ofera asistenta de catre echipe mobile speciale, in clase sau in afara claselor. Belgia (comunitatea flamanda) In baza unor prevederi legale din 1997, educatia speciala este definita ca educatie bazata pe un proiect pedagogic, care asigura scolarizare adaptata, protectie si terapie pentru elevii a caror dezvoltare personala nu poate fi sau este insuficient garantata, temporar sau permanent, intr-o scoala generala. Sunt organizate 8 tipuri de invatamant special. Aceleasi tipuri sunt utilizate si in cazul invatamantului integrat (in scoli generale). Belgia (comunitatea franceza) Un Decret din 2004 da urmatoarea definitie: Educatia specializata este rezervata copiilor si adolescentilor care, pe baza unei evaluari multidisciplinare...vor beneficia de un invatamant adaptat, corelat cu cerintele (nevoile) lor speciale si cu posibilitatile pedagogice. Acesti copii si adolescenti sunt numiti copii si adolescenti cu cerinte (nevoi) speciale. Educatia specializata (pentru copii si adolescenti cu cerinte speciale) este organizata in 8 tipuri: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Bulgaria dizabilitati mintale usoare; dizabilitati mintale moderate si profunde; probleme profunde de comportament si personalitate; probleme fizice; cei bolnavi sau aflati in convalescenta (clase in clinici sau spitale); deficiente ale vazului; deficiente ale auzului; deficiente instrumentale.

Prin prevederi ale unor legi ale educatiei din 2002 si 2003 copiii cu CES sunt cei cu dizabilitati senzoriale, fizice, mintale sau multiple, cei cu dificultati de invatare, si cei cu tulburari de vorbire-limbaj. Inspectoratele regionale de invatamant lucreaza cu echipe de evaluare pedagogica complexa...care coordoneaza evaluarea copiilor si elevilor cu dizabilitati si i ndrum spre anumite scoli, denumite centre de resurse. Exista 28 asemenea centre (unul in fiecare regiune). Cipru Prevederile legale in vigoare (din 1999) definesc copilul cu cerinte speciale (special needs) drept acela care are o dificultate serioasa de invatare, de functionare a invatarii speciale sau de adaptare, cauzate de deficiente fizice, mintale sau altele nespecificate, inclusiv psihice si care are nevoie de educatie si instruire speciala. Un copil poate avea o asemenea dificultate daca:

27

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

dificultatea este in mod serios mai mare decat la majoritatea copiilor de acceasi varsta; are o dizabilitate care il impiedica sau il exclude de la utilizarea mijloacelor educationale pe care scolile le ofera in mod obisnuit copiilor de o anumita varsta. Cehia Prevederi legale din 2004 si 2005 definesc CES la copii/elevi/studenti in situatiile cand unii dintre acestia nu pot beneficia de educatia generala disponibila semenilor de aceeasi varsta, fara asigurarea unui sprijin aditional. Legea descrie urmatoarele grupuri de CES: a) copii/elevi/studenti cu deficiente fizice, mintale, senzoriale, de vorbire si limbaj cu dificultati specifice de invatare sau de comportament, cu autism si cei cu cerinte (nevoi) multiple; b) copii/elevi/studenti cu conditii de risc pentru sanatate; c) copii/elevi/studenti cu dezavantaj social... Pentru grupurile b si c nu exista, spre deosebire de cei de la grupul a, forme de scolarizare separata (segregata). Cei din grupul a) au dreptul de a fi educati fie in scoli generale fie in cele speciale. Danemarca Legislatia de invatamant (The Act on the Folkeskole) in vigoare prevede la sectiunea 3 ca educatia speciala sau alte forme de asistenta educationala se vor acorda copiilor a caror dezvoltare necesita consideratie speciala sau sprijin. Se mentioneaza in mod direct ca aceste forme de asistenta pot contine devieri de la curriculum-ul scolii, de la procedurile de evaluare si de la orarul scolar zilnic. Legea nu prevede delimitari (subgrupuri) in cadrul grupului mare de copii/elevi cu CES. Decizia pentru asistenta si sprijin depinde de o evaluare concreta, a fiecarei situatii individuale in parte. Evaluarea include consiliere pedagogica si psihologica, in consultare cu elevul si parintii. In Danemarca autoritatile scolare estimeaza ca 12% dintre copii beneficiaza de asistenta educationala speciala si sprijin (EADSNE, 2010 european-agency.org).

Estonia Prin legislatia in vigoare (din 1993 si 1999) se prevad urmatoarele aspecte cu privire la CES: In functie de nevoile (cerintele) copiilor de a primi educatie speciala, sprijin special, interventie pentru probleme de conduita sau tratament, o scoala primara sau secundara poate fi scoala pentru elevii cu cerinte speciale sau dupa caz o scoala sanatoriala.

28

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

Scolile speciale sunt destinate elevilor cu dizabilitati fizice, cu tulburari de vorbire, cu dizabilitati senzoriale sau de invatare ori cu tulburari mintale si pentru elevi care au nevoie de interventie din cauza unor probleme de conduita. Scolile sanatoriale sunt destinate elevilor cu probleme de sanatate. In cazul educatiei speciale in care se pun probleme de curriculum, numarul de ani scolari poate fi diferit de cel stabilit prin lege. Finlanda Definirea si reglementarea invatamantului pentru CES este realizata in diverse acte normative din perioada 1998-2004. Cei care invata pot avea cerinte educationale speciale daca posibilitatile lor de crestere, dezvoltare si invatare sunt reduse din cauza unei dizabilitati, boli sau alte situatii. Pot avea nevoie de sprijin si persoanele (care invata) cu necesitati psihologice sau sociale. Elevii cu dificultati minore de invatare si adaptare au dreptul de a primi educatie speciala partiala in invatamantul general. Franta In legislatie nu exista o expresie echivalenta pentru CES. Este importanta insa legea nr. 102/2005 privind drepturile si sansele egale, participarea si cetatenia persoanelor cu dizabilitati (handicap), care da o definitie actualizata a dizabilitatii: o dizabilitate se constituie din orice limitare de activitate sau restrictie de participare in viata sociala, suferita de o persoana in mediul ei, din cauza unei alterari substantiale, durabile sau permanente a uneia sau mai multe din functiile fizice, senzoriale, mintale, cognitive sau psihice, din cauza unei deficiente multiple sau a unei stari de sanatate care conduce la disfunctii. Termenii care circula in sfera CES sunt, din motive istorice: handicapul (si situatia de handicap), inadaptarea scolara dar mai nou si cerintele educationale particulare (proiectul european Reteaua de educatie incluziva, 2009-2011). Germania Elevii care intampina probleme scolare, ca rezultat al unor dizabilitati sau cei care au nevoie de sprijin educational suplimentar din cauza unor situatii problematice, ca si elevii cu dificultati temporare de invatare (ca de pilda cei care invata mai greu, cei cu dificultati la cititscris), sunt ajutati printr-o combinatie de masuri de diferentiere, in cadrul invatamantului general. In Germania exista un sistem comprehensiv de asemenea masuri (ca de pilda programe individuale si/sau de remediere), masuri care au scopul de a oferi sprijin si consiliere suplimentara, pentru orice fel de situatie care poate apare in viata scolara. Grecia Copii cu CES (lege din 2000) sunt cei care au dificultati sporite in invatare si adaptare, din motive fizice, psihice, mintale, afective si sociale.

29

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

Se opereaza cu sase categorii oficiale de CES: Islanda intarzierea (dizabilitatea) mintala; dizabilitati senzorio-motorii (surzi si nevazatori); deficiente motorii si alte conditii de sanatate; probleme de vorbire si limbaj; dizabilitati de invatare; dezordini emotionale.

Legea invatamantului obligatoriu (2008) se refera la toate nivelurile si formele de scolarizare obligatorie, inclusiv la structuri specializate. Legea respectiva stipuleaza ca elevii au dreptul de a li se satisface cerintele speciale cu privire la studiile din scoala obligatorie, fara discriminare si indiferent de performantele lor fizice sau mintale. Irlanda Legea invatamantului pentru persoane cu cerinte educationale speciale (2004) stipuleaza faptul ca CES in relatie cu o persoana inseamna o restrictie in capacitatea acesteia de a participa in si de a beneficia de educatie, din cauza unei dizabilitati fizice, senzoriale, de sanatate mintala sau de invatare, sau orice alte conditii care conduc la o invatare diferita pentru aceste persoane.... Italia (ca si Franta) pune accentul in legislatie (din 1993) pe definirea dizabilitatii. O persoana cu dizabilitati este oricine care prezinta o deficienta fizica, senzoriala sau psihica, permanenta sau progresiva, care cauzeaza dificultati de invatare, sociale sau de munca si care conduce la situatii de dezvantaj si marginalizare sociale. Un decret prezidential din 2006 stipuleaza ca activitatea comisiei de evaluare (a dizabilitatii) trebuie sa se bazeze pe documentele OMS. Lituania (lege din 2003) CES inseamna necesitatea sprijinului si serviciilor care deriva din faptul ca nu exista concordanta intre solicitarile de educatie si autoeducatie si oportunitatile unor anumiti elevi (cu cerinte speciale). Marea Britanie Este tara care a lansat conceptul de CES, in anul 1978. Definitia actualizata in legislatie (din 1996 si 2001) mentioneaza: un copil are cerinte educationale speciale daca (el sau ea) intampina dificultati de invatare care necesita educatie speciala. Asemenea situatii se refera la:

30

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

a) o dificultate semnificativ mai mare decat majoritatea copiilor de acceasi varsta; b) o dizabilitate care impiedica utilizarea facilitatilor educationale generale oferite copiilor de aceeasi varsta in scoli, in zona autoritatii locale de educatie; c) se afla sub varsta scolii obligatorii si intra sub incidenta uneia dintre situatiile anterioare (a sau b) sau ar urma sa intre, daca nu li se asigura educatie speciala Masurile de educatia speciala se asigura pentru: copiii in varsta de peste 2 ani - este vorba de masuri aditionale sau daca nu diferite fata de cele obisnuite oferite in scolile coordonate de autoritatile locale (altele decat cele speciale) pentru copiii de aceeasi varsta; copiii sub 2 ani - se pot asigura orice fel de masuri. Norvegia Legea educatiei in vigoare precizeaza dreptul la educatie speciala pentru elevii care nu pot beneficia satisfacator de instruirea obisnuita din scoli. In evaluarea felului de instruire ce urmeaza a fi oferit se va pune accentul pe perspectivele de dezvoltare ale elevului. Continutul cursurilor scolare oferite va fi de asa natura incat elevul in cauza sa primeasca beneficii, in raport cu cele primite de ceilalti elevi si cu obiectivele educationale realiste pentru acel elev. Elevii care beneficiaza de educatie speciala trebuie sa aiba acelasi numar de ore (lectii) zilnice ca si ceilalti elevi.

Polonia ECS se refera la copii si tineri cu dizabilitati de dezvoltare, care necesita organizarea speciala a metodelor de lucru si echipamente speciale. ECS se poate realiza in scoli generale, in scoli/clase de integrare sau in scoli/clase speciale. Sunt avuti in vedere copii/elevi: Portugalia cu dizabilitate mintala usoara, moderata, severa si profunda; surzi si cu deficiente auditive; nevazatori si cu deficiente vizuale; cu deficiente fizice; cu boli cronice; cu probleme psihiatrice; cu autism si cu dizabilitati multiple; cu probleme sociale si de comportament; cu probleme de vorbire si comunicare.

CES se refera la copii si tineri care primesc o educatie speciala deoarece au dificultati in procesul de invatare si in participarea scolara, tinandu-se cont de interactiunea unor factori corelati si limitarile de functionare.

31

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

Definitia de mai sus, oferita de Ministerul Educatiei din Portugalia ste vizibil influentata de definitia OMS din 2001 privind dizabilitatea. Este de asemenea acceptiune asimilabila viziunii ecologice asupra dificulatatilor de invatare (in sens general). Spania Este una dintre tarile europene care da o definitie mai comprehensiva si actualizata pentru CES in legislatia de invatamant. Sunt precizate trei grupuri de copii si elevi care au cerinte specifice de suport educational: cei cu cerinte educationale speciale (care necesita un anumit sprijin si o atentie educationala specifica din cauza unor dizabilitati sau tulburari serioase de conduita); cei supradotati; cei care intra tarziu in sistemul educational. 6. Dezvoltari legislative si terminolgice recente in tarile UE (19) 6.1 Legislatia Unele tari si-au actualizat relativ recent legislatia in acest domeniu. In Cehia, Ministerul Educatiei a finalizat in 2008 un Cod de practica destinat sa faciliteze transferul catre si in cadrul structurilor scolare si de sprijin pentru CES. Focalizarea acestui document este catre copiii cu dificultati de invatare, in particular cei de etnie roma si priveste transferul acestora dinspre structuri separate catre cele generale de invatamant. In 2008 in Grecia s-a lansat un proiect de lege a educatiei speciale care stipuleaza, printre altele, ca principii de baza: cerinte speciale in societate prin asigurarea de sanse egale; se introduce definitia internationala a dizabilitatii, ca extensie a fiintei umane, prin plasarea accentului asupra functionalitatii si a capacitatilor de participare; se defineste cine sunt elevii care au nevoie de educatie speciala si se introduce pentru prima data o definitie oficiala pentru elevii cu abilitati si talente speciale, care au nevoie de actiune si sprijin. Irlanda a adoptat in 2004 (operationala din 2010) legea intitulata Invatamantul pentru persoane cu cerinte educationale speciale. Este vizata optimizarea scolarizarii pentru persoane cu cerinte speciale si asigurarea acesteia atunci cand este posibil in contexte incluzive. (19) Recent legislation/policy initiatives in agency member countries (european-agency.org, 2009)

32

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

Legea are prevederi privind evaluarea necesitatilor educationale si pentru un plan educational pentru fiecare elev cu CES (pana la varsta de 18 ani). Portugalia introduce (din 2008) schimbari substantiale in intregul sistem de invatamant, la niveluri diferite: sistemul de furnizare; o abordare bazata pe drepturi; planificare, evaluare si ameliorare. Legea se focalizeaza pe educatie incluziva si echitate in accesul la scolile generale pentru copii si tineri cu cerinte speciale, de la gradinita pana la scoala secundara. Nici o scoala nu va putea refuza inscrierea unui elev cu CES. Integrarea sociala este astfel asigurata de la varsta timpurie pentru elevi, cu asigurarea de sanse egale nu doar in termeni de acces ci si din punct de vedere al rezultatelor. In Spania (legea organica a educatiei din 2006), Partea a II a se refera la Echitatea in educatie. Un capitol se refera la cerintele educationale specifice de sprijin (special educational support needs). Legea reafirma principiul normalizarii si statueaza pentru prima data principiul incluziunii. 6.2 Evolutii privind notiunea de CES Termenul de CES, desi considerat un pas inainte fata de cel de educatia speciala, a inceput sa fie la randul lui criticat, inclusiv prin tendinta de a fi inlocuit cu alti termeni de pilda, asa cum aratam deja, cu termenul de ECS (ICS). O viziune interesanta exprima autorul italian Dario Ianes (20), care defineste CES ca fiind dificultati evolutive de functionare educationala si de invatare. Optica de promovat asupra acestei definitii este dupa Ianes aceea ca un anumit tip de functionare depinde in mod fundamental de sistemul de valori cu care se opereaza in educatie. Spania a introdus din 2006 conceptul de cerinte educationale specifice de sprijin (special educational support needs). Scotia, stipuleaza printre-o lege din 2004 (cu aplicare din 2005) termenul de necesitati (cerinte) aditionale de sprijin, care sa asigure ca toti copiii sa beneficieze de educatie. Este un concept care se aplica la orice copil, care poate necesita sprijin aditional (suplimentar), pe termen scurt sau mediu, in scopul asistarii pentru a beneficia maximal de educatie scolara. In limba franceza se foloseste mai nou expresia (cerinte educationale particulare).

20

Bisogni educativi speciali e incluzione, Erickson, 2005

33

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

Din aceste expresii majoritatea cu baza juridica, introduse recent deducem o tendinta de nuantare si revizuire a conceptului de CES, de reducere a relativei etichetari ce poate apare prin apelativul special, care poate leza demnitatea umana: - adjectivul special este schimbat cu specific si devine conotativ pentru sprijin, (Spania); - in loc de specialecerintele (necesitatile) sunt aditionale (suplimentare), fata de cele oferite celorlalti copii in scoala in Scotia - in sintagma franceza accentul in cazul adjectivului particular releva faptul ca pana la urma fiecare fiinta umana care invata are particularitati proprii...

Concluzii Conceptul de cerinte educationale speciale este de mai multi ani notiunea centrala (paradigma) psihopedagogiei speciale. Din analiza succinta a situatiei invatamantului pentru CES din 20 de tari eruopeane, in paralel cu situatia din Romania, rezulta cateva concluzii importante. In foarte multe tari (partial si in Romania) CES este inclus si uneori chiar definit prin legislatia de invatamant. In plan european se realizeaza numeroase studii, analize comparative si masuri generale de dezvoltare a educatiei pentru persoane cu CES de la care Romania deocamdata lipseste (www.europeanagency.org). Pe fondul unei orientari cvasigenerale spre CES si ECS si a uneia mai clare spre integrare si incluziune a persoanelor cu CES in educatia generala (mainstreaming), sunt sesizabile viziuni si acceptii destul de diferite intre tarile europene. In unele tari (Danemarca, Norvegia, Portugalia) definirea CES este generala, cu precizarea criteriilor de calificare pentru CES, fara precizarea de (sub) categorii/grupuri de copii sau persoane. In alte tari (Belgia franceza, Grecia, Polonia etc) se opereaza cu mai multe subgrupuri (categorii), clar precizate de CES, fara a se insista pe criteriile de calificare. Notiunea de CES releva de asemenea importanta luarii in considerare a unor alte situatii (riscuri) legate de dificultati si dezavantaje care pot afecta negativ accesul si participarea scolara a unor copii. In anumite ri membre ale UE, Marea Britanie (Anglia, partial) Spania (in cadrul sintagmei mai cuprinzatoare de cerinte educationale specifice de sprijin , Estonia, Slovenia, Grecia (proiect 2008) - conceptul de CES se refer i la copiii supradotai. Acest lucru este valabil si in tari din afara spatiului comunitar, cum ar fi SUA si Israel. Din punct de vedere statistic, dac copiii cu dizabiliti (intelectuale, fizice, vizuale i auditive) reprezint cam intre 2 si

34

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

5 % dintr-o populatie colar, copii cu CES sunt mult mai numeroi, variind n unele tri ntre 10 i 15% din populaia colar. Datele statistice si inregistrarea oficiala (pentru sprijin aditional) a copiilor din afara grupului de dizabilitati subgrupurile e,f,g dupa UNESCO, categoriile B si C dupa OECD - este insa in multe tari (ca si in Romania) o problema de rezolvat. Dezvoltrile legislative recente cu referire la tema abordat, din unele ri membre UE relev o tendin care poate fi semnificativ un inceput de modificare a noiunii de CES (cu deosebire n sensul evitrii adjectivului special i nlocuirea lui cu specific, adiional sau particular. Aceasta ultima tendinta sugereaz o relativizare si mai accentuata a concepiei i practicii tradiionale (axate mai ales pe deficiene sau handicap) precum i o viziune mai accentuat psihopedagogica, care poate permite n mai mare msur in planul clasei si a scolii o evaluare si interventie individualizate (personalizate). In tara noastra, desi conceptul de CES are deja o istorie (teoretica de 17 ani si legislativa de 15 ani) s-au realizat inca prea putine analize, cercetari si incercari sistematice de adaptare si aplicare a acestuia la realitatea educationala din Romania secolului XXI, membra a Uniunii Europene. Pentru a fi in pas cu evolutiile din lume sunt necesare masuri legislative dar si de cercetare-dezvoltare, pentru a se clarifica si actualiza sau chiar de a se modifica continutul acestei notiuni. Aceste masuri ar trebui sa urmeze tendinta mai general sociala, dominanta mai ales la persoanele cu dizabilitati, care este tot mai clar aceea de indepartare de modelul medical (ilustrat de pilda prin notiunea de defectologie) si de apropiere de modelul social, al incluziunii, bazat pe drepturile omului si ale copilului. In masura in care CES se situeaza tot mai mult in contextul dezideratului incluziunii apar implicatii si in plan stiintific - notiunea se nuanteaza si intra tot mai mult in afara psihopedagogiei speciale - si in sfera de abordare a celorlalte stiinte ale educatiei sau in psihologie (pedagogia, psihologia educationala etc). Nu trebuie omise insa necesitatea de sprijin de adaptare (rezonabila) n predare i nvare, care pot conduce efectiv la egalizarea sanselor. Acestea trebuie proiectate, realizate si evaluate de persoane competente i devotate - absolventi de psihopedagogie special, psihologie, pedagogie - ca i a altor profesionisti (inclusiv din domenii sociale sau medicale) calificati in reabilitarea si compensare. Promovarea si protectia drepturilor umane se poate realiza si in educatie doar prin luarea in considerare a ambelor fatete ale egalitatii de drepturi dar si de sanse.

Referinte bibliografice

35

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

Ainscow, M., Haille-Giorgis M., (1998), Educaia copiilor cu cerine speciale: Probleme i perspective n Europa Central i de Est, Innochenti Occasional Papers, Seria de politic social i economic nr.67 Ainscow, M. Les besoignes educatifs speciaux en clase. Guide pour la formation des Enseignants, (1996) Editions UNESCO **** Assessment in inclusive settings. Key Issues and Policies, (2007) EADSNE (europeanagency.org) *** Cerinele speciale n clas. Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor, UNESCO, 1993, (1995) versiunea n limba romn cu sprijinul UNICEF, *** Clasificarea Internaional a funcionrii, dizabilitii i sntii (CIF)/OMS, (2004) variant n limba romn cu sprijin UNICEF, Bucureti, Marlink, *** Convenia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabiliti, (2009) textul traducerii realizate de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, (anph.ro) Dario Ianes, Bisogni educativi speciali e incluzione, (2005) Erickson *** Declaraia de la Salamanca i direciile de aciune n domeniul educaiei cerintelor speciale: Acces i calitate, (1994) Salamanca, UNESCO *** Dezvoltarea practicilor incluzive n coli. Ghid managerial, (1999) MEN i UNICEF, Bucureti, *** Dosar deschis al Educaiei Incluzive, (2002) materiale suport pentru directorii i administratorii de coli, UNESCO, RENINCO *** International Standard Classification of Education (ISCED), (1997) UNESCO

Inclusive Education and Classroom Practices, (2003), EADSNE Ghergut, A. Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Strategii diferentiate si incluzive in educatie, (2006) Iasi, Polirom *** Hotrrea de Guvern nr. 1251/2005, privind unele msuri de mbuntire a activitii de nvare, instruire, compensare, recuperare i protecie special a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerine educative speciale. Muu, I., (coordonator),(2000), Ghid de predare-nvare pentru copiii cu cerine educative speciale, RENINCO i UNICEF *** Politici in educaie pentru elevii n situaie de risc i pentru cei cu dizabiliti din Europa de Sud Est, Romnia, (2007), OCDE *** Policy guidelines on inclusion in education, (2009), Paris, UNESCO Popovici, D. V. Orientari teoretice si practice in educatia integrata, (2007), Arad, Editura Universitatii Aurel Vlaicu

36

REPERE. Revist de tiinele Educaiei Numrul 4/2011

*** Provision for Pupils with Special Educational Needs, (1998), Editor Cor J.W. Meijer, EADSNE *** Review of the Present Situation in Special Needs Education, (1995) Paris, UNESCO *** Recent legislation/policy initiatives in agency member countries (2009), EADSNE *** Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului special, aprobat prin ordinul M.E.N. nr. 4217/1999 *** Regulile Standard privind Egalizarea anselor pentru Persoanele cu Handicap, Rezoluia Adunrii Generale ONU .nr.48/96 din 1993 *** Students receiving additional resources to acces the curriculum (Disabilities, Learning or Behaviour Difficulties and Social Disadvantages), (2000), OECD *** Special Needs Education. Country Data, EADSNE, 2008 Verza, E., Bazele psihologice ale educaiei integrate, n Educaia integrat a copiilor cu Handicap, 1998, UNICEF i RENINCO Verza, E., Pun E., (coordonator tiinifici) Educaia integrat a copiilor cu handicap, (1998) UNICEF i RENINCO Vrma, E., Strategiile educaei incluzive, n Educatia integrat a copiilor cu handicap, (coordonatori tiinifici Verza E. i Pun E.), UNICEF i RENINCO, 1998 Vrma, E., Introducere in educatia cerintelor speciale, (2004), Bucuresti, Credis Vrma, E., Vrma, T., Copiii cu cerine educative speciale, Revista de educaie special, nr.1/1993 Vrma, T , Daunt, P.,E., Muu, I., Integrarea in comunitate a copiilor cu cerine educative speciale, (1996) Bucureti, Ministerul nvmntului i UNICEF Vrma T., nvmntul integrat i/sau incluziv, (2001) Bucureti, Editura Aramis Vrma T, coala si educaia pentru toi, (2004) Bucureti, Editura Miniped Vrasmas, T. (coord.), Incluziunea scolara a copiilor cu cerinte educationale speciale. Aspiratii si realitati, (2010), Editura Vanemonde Vrasmas, E. Nicolae S., Vrasmas, E. (coord.) Pasi spre educatia incluziva in Romania, (2008) UNICEF si RENINCO Ungureanu, D., Educatia integrata si scoala inclusiva, (2000) Editura de Vest, Timisoara Resurse internet unesco.org/inclusive education european-agency.org

37