Gestionarea stocurilor de materii prime si materiale Impactul asupra elaborarii strategiei in achizitii a intreprinderii

Desfasurarea procesului de productie precum si a activitatii in general dintro intreprindere la un anumit nivel de eficienta, depinde de modul in care este satisfacuta cererea de consum. Aceasta inseamna asigurarea la un nivel a necesarului de a aproviziona, iar pe de alta parte, constituirea unor stocuri de materii si materiale la un nivel optim. In conditiile in care intreprinderile nu isi pot desfasura activitatea de productie fara stocuri, preocuparea optimizarii nivelului stocurilor pentru ficare material este nu doar una permanrnta ci prioritara.1 Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor economice, intr-un anumuit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata, cu un anumit scop. Stocurile sunt de fapt rezultatul activitatilor de aprovizionare si desfacere, al activitatii comerciale, in general, care sunt dependente de natura si caracteristicile materialelor si produselor, de conditiile si modalitatile de furnizare si asigurare-transport, de strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie, in scopul indeplinirii obiectivelor de baza specific agentilor economici. In general, scopul formarii stocurilor este diferit; la nivelul economiei, guvernul contituie stocuri sub forma rezervei nationale la resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adapost economia nationala de influenta unor factori de forta majora (seisme, inundatii, stare de necesitate, evitarea conjucturilor economice nefavorabile sau a penuriei). Agentii economici isi constitue stocuri de resurse materiale sau de produse pentru a asigura alimentarea continua a subunitatilor de consum sau servirea clientilor in vederea desfasurarii normale a activitatii si realizarii astfel a obiectivelor ce si le-au propus.2 In abordarea problematicii stocurilor se are in vedere raspunsul la mai multe intrebari de mare interes, si anume: Care este nivelul cererilor constante si cel al cererilor variabile? Ce influenta prezinta cererea asupra nivelului stocurilor de materiale sau produse? Ce servicii trebuie asigurate pentru cumpararea, aducerea si stocarea materialelor si produselor sau pentru livrarea- revanzarea acestora din stocuri?
1 2

Silviu Crisan- curs Strategii in achizitii si desfacere Sibiu, 2009, pag 200 Ghe. Basanu, Mihai Pricop- Managementul aprovizionarii si desfacerii. Ed. Economica Bucuresti 1997, pag. 2

 Cat de mari trebuie sa fie stocurile? Se poate accepta fenomenul de epuizare a stocurilor in anumite secvente de timp ale perioadei de gestiune? Care este nivelul protectiei pentru a se preveni fenomenul de lipsa de stoc? Ce sistem de conducere - control al stocurilor trebuie adoptat? Este bine sa se aprovizioneze materialele in loturi mici sau mari, cum trebuie ajustate stocurile cand cererile sau vanzarile de produse se abat de la previziuni? Cum programam fabricatia pentru a forma stocuri care sa asigure ritmicitate livrarilor catre clientii constanti sau vanzarii la clientii intamplatori? Care sunt raspunsurile la aceste intrebari in cazul productiei continue sau discontinue?3 Formarea stocurilor de materiale si produse asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii fiecarei unitati economice; fara stocuri nu se poate obtine utilizarea judicioasa a capacitatilor de productie, nu se pot satisface cererile clientilor in stricta concordanta cu pretentiile pe care le emit, nu se pot desfasura o seri de operatii din sistemele aprovizionare si desfacere cu cheltuieli rezonabile, toate acestea pentru ca stocurile indeplinesc o functie vitala, aceea de decuplare si de armonizare a fluxului.4 Principalele probleme care se pun in fata agentilor economici se refera la: stabilirea tipurilor de stocuri care trebuie constituite si nivelul acestora. Optiunile pentru un tip sau altul de stoc, pentru o marime sau alta sunt influentate decisiv de raspunsul la intrebarea: ce avantaje si ce pierderi se inregistreaza daca se stocheaza mai mult sau mai putin pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp? Raspunsul consta in stabilirea unui prag optim care asigura un echilibru al efectelor negative si pozitive specifice unei situatii sau alteia.5 Una dintre cele mai importante activitati ale gestiunii economice este stocarea indiferent de forma concreta de manifestare. Cu toate ca problema conducerii procesului de stocare este diferita in conditiile unor cereri de consum diferite (cerere de consum constanta sau cerere de consum variabila), si a unor sisteme de aprovizionare diferite (loturi fixe la intervale egale si loturi diferite la intervale neegale), pot fi identificate o serie de trasaturi comune a caror recunoastere si importanta sunt necesare, si de care
3 4

Ghe. Basanu, Mihai Pricop- Managementul aprovizionarii si desfacerii. Ed. Economica Bucuresti 1997, pag. 2 Ghe. Basanu, Mihai Pricop- Managementul aprovizionarii si desfacerii. Ed. Economica Bucuresti 1997, pag. 3 5 Ghe. Basanu, Mihai Pricop- Managementul aprovizionarii si desfacerii. Ed. Economica Bucuresti 1997, pag. .3

trebuie sa se tina cont daca se doreste o eficientizare a managementului aprovizionarii. Atunci cand se preconizeaza proiectarea, realizarea si operationalizarea unei strategii in domeniul aprovizionarii, este necesara realizarea unui cumul de deziderate care la randul lor trebuie sa se concretizeze intr-o serie de obiective. Se stabilesc in mod just: Ce si in ce cantitati trebuie aprovizionat si stocat; Care este momentul cel mai favorabil de lansare a comenzilor de aprovizionare; Care sunt resursele necesare pentru a fi alocate in vederea realizarii politicii de aprovizionare; Care sunt consecintele imediate si de perspectiva aparute in urma adoptarii unei anumite politici in domeniul aprovizionarii. Clarificandu-se toate aceste aspecte, se poate trece la definirea principalelor obiective ce trebuie atinse pe parcursul desfasurarii activitatiilor de aprovizionare si stocare. Principalele obiective sunt: Constituirea unor stocuri materiale la nivele minime , care sa asigure conditiile normale de desfasurare a productiei; Exercitarea functiilor stocarii (pregatirea materialelor in vederea consumului, alimentarea continua a procesului de productie) in conditiile unor eforturi financiare minime; Instituirea unui sistem de urmarire si control al activitatii de stocare pe principalele componente si faze, care sa permita sesizarea unor abateri de la programele si normativele de aprovizionare, precum si adoptarea in timp util a unor decizii corective; Asigurarea unor conditii corespunzatoare pentru pastrare in stoc a materiilor si materialelor; Valorificarea operativa in conditii avantajoase a stocurilor disponibile; Utilizarea unui sitsem informational - decizional simplu, rational si eficient, care sa asigure un timp minim de reactie decizionala, conditie esntiala a unei gestionari corecte a proceselor si fenomenelor economice.6 Intr-o masura tot mai mare manegementul procesului de stocare apeleaza la metode moderne care sa permita o cat mai eficienta gestiune a stocurilor. Astfel in practica gestionarii stocurilor isi fac prezenta si isi demonstreaza utilitatea modelul Wilson-Whitin sau sistemul ABC.

Silviu Crisan- curs Strategii in achizitii si desfacere Sibiu, 2009, pag 223

In acest fel cheltuielile de stocare se vor optimiza ceea ce inseamna asigurarea unuia dintre cei mai importanti factori de eficientizare a intregii activitati dintr-o intrprindere.

Bibliografie: 1. Biblioteca digitala: Ghe. Basanu, Mihai Pricop- Managementul aprovizionarii si desfacerii. Ed. Economica Bucuresti 1997 2. Silviu Crisan- curs Strategii in achizitii si desfacere Sibiu, 2009