Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert

Evaluarea calitatii produsului LAPTE

Studenti:

Coordonator: Conf. univ. dr. Magdalena Bobe

Bucuresti 2011
1

CUPRINS
INTRODUCERE 3 CAPITOLUL I 1.Caracterizarea generala a laptelui 5 1.1 Prezentarea produslui lapte .. ........5 1.2 Importanta in alimentatie a produsului lapte 5 1.3 Directii de prelucrare a laptelui 6 1.4 Procesul tehnologic de obtinere a produsului ....7 1.5 Caracteristici de calitate ale produsului .8 1.6 Modalitati de ambalare,transport si depozitare .11 1.7 Garantarea calitatii produsului ..12 1.8 Etichetarea produsului si eticheta nutritionala ..13

CAPITOLUL II 2. Caracterizarea pietei produsului lapte. 15 2.1 Sortimente existente pe piata 15 2.2 Principalii producatori de lapte .16 2.3 Factori ce determina consumul de lapte si previziuni asupra cererii de lapte16 2.4 Date statistice privind productia si consumul intern , importul si exportul de lapte . 17 2.5 Evolutia pretului laptelui ...............................................................................................18 CONCLUZII.........................................................................................................................18 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................19

INTRODUCERE

Inainte de a incepe analiza propriu zisa asupra evaluarii calitatii produsului lapte , am dori sa trecem in revista cateva date cu privire la istoria aparitiei acestui produs , dezvoltarea consumului , procedeele de prelucrare a laptelui de-a lungul timpului cat si prezentarea succinta a evaluarii calitatii laptelui.

Origini : Istoria laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din vremea in care omul a inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca. Acum 8.000 de ani, populatia Mesopotamiei a incercat sa domesticeasca mamiferele, si sa le foloseasca si prelucreze laptele lor pentru consumul propriu. Recent, un grup de arheologisti au gasit in Troina Sicilia una din cele mai vechi ferme din zona Mediteranei, datand din epoca Bronzului (de acum 6.000 de ani). In Piadena (Cremona), cercetatorii au gasit o stracuratoare de teracota datand de acum 3.500 de ani care probabil folosea la scurgerea zerului de pe cheag. Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari. Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea lapteleui de vaca in alimentatie si prin perfectionarea tehnicii de prelucrare a acestuia.

Proceduri de prelucrare a laptelui: Incepand cu sfarsitul secolului 19, au fost dezvoltate tehnici speciale care sa elimine bacteriile prezente in lapte si astfel sa-i prelungeasca durata de viata. Datorita descoperirilor facute de doctorul francez Louis Pasteur, azi laptele, este incalzit la temperaturi suficient de inalte incat sa ucida toti microbii. In anul 1920 s-a inceput pasteurizarea unei cantitati semnificative de lapte. Procesul de Pasteurizare asigura eliminarea microorganismelor patogene si a toxinelor produse de acestea reducand drastic mediul microbian, dar in acelasi timp mentinand cea mai mare parte a proprietatilor nutritionale ale laptelui. Laptele pentru consumul direct este tratat prin pasteurizare rapida HTST (High Temperature Short Time expunerea pentru scurt timp la temperatura inalta). Pentru a obtine un lapte cu termen de garantie crescut, laptele este incalzit la 84 grade
3

Celsius timp de 15 secunde.Acest procedeu omoara 95% din bacterii. Pentru a incetini procesul de inmultire al bacteriilor ramase, laptele este racit imediat la 4grade Celsius. Sterilizarea, cunoascuta sub numele de UHT (Ultra High Temperature Temperatura foarte ridicata), asigura eliminarea completa a bacteriilor si a sporilor.

Evaluarea calitativa a laptelui:

Caracteristicile microbiologice, organoleptice si fizico-chimice sunt determinante in exprimarea calitatii laptelui. In tara noastra, reperul principal al calitatii laptelui si al derivatelor acestuia este continutul de grasime. Concomitent cu procentul de grasime stabilit, se considera ridicata valoarea nutritiva a produsului si calitatea organoleptica. Compozitia laptelui se reflecta in propria densitate, micsorata in conditiile adaosului de apa. Normalizarea corecta, facuta prin adaugarea de lapte smantanit, este exprimata prin lipsa grasimii din substanta uscata. Astfel, adaugarea laptelui smantanit modifica doar proportia de grasime, celelalte componente neschimbate confirmand corectitudinea normalizarii. In laptele de consum, sunt stabilite limite maxime ale microorganismelor: aerobe, la 30.000/gram sau bacterii coliforme, cel mult 10/gram. Termenul de garantie pentru laptele pasteurizat (refrigerat la temperatura de 3-8 grade Celsius), este de 24 de ore. Ultrapasteurizarea laptelui (UHT) urca termenul valabilitatii produsului pana la 180 de zile. Ambalarea se face in pungi din polietilena, in sticle sau ambalaje din carton (Tetra-Pak). Aciditatea laptelui este relevanta in prospetimea alimentului, fiind masurata in grade Thorner (T), exprimand numarul de centimetri cubi-solutie hidroxid de sodiu (concentratie 0,1), pentru neutralizarea aciditatii din 100 ml de lapte. Bun pentru consum, laptele are o aciditate situata intre 15T si 20T. Impuritatile ramase in lapte impun curatirea prin centrifugare. Curatitoarele centrifugale (bazate pe echilibrul greutatilor specifice laptelui si impuritatilor) reusesc o apropiere de puritate prin indepartarea leucocitelor, depuse astfel sub forma de sediment, la finalul operatiei. Curatirea de impuritati nu este echivalenta igienizarii.

CAPITOLUL I 1. Caracterizarea generala a laptelui

1.1 Prezentarea produsului lapte Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si Sangele Alb prin valoarea sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime in organism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui. Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate. Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate al populatiei.

1.2 Importanta in alimentatie a laptelui Laptele este un produs foarte valoros, o sursa importanta de vitamine si minerale, inspecial de calciu. Rolul sau in sanatatea sistemului osos si a dintilor este recunoscut de multa vreme.Datorita acestor beneficii, majoritatea nutritionistilor recomanda ca laptele si alte produse lactate sa fie consumate zilnic, in cadrul unei diete echilibrate .Pe langa proteine de calitate, carbohidrati si grasimi, laptele contine multe vitamine (A,D, complexul de vitamine B, acid folic, acid pantotenic) si minerale (calciu, magneziu, fosfor sizinc) indispensabile pentru starea de sanatate a organismului. Cu un continut de 120mg Ca / 100ml, laptele de vaca are o mare concentratie de calciu,fiind apreciat drept cea mai importanta sursa de calciu din alimentatia umana. In plus, fiind absorbit in intestin in proportie de 25-40%, acest calciu prezinta o foarte buna biodisponibilitate.Este unanim acceptat ca biodisponibilitatea calciului din lapte este mai mare

decat din alte alimente, datorita prezentei lactozei, cat si a fosfopeptidelor cazeinei (proteina din lapte) si a absentei factorilor antinutritivi. Produsele lactate contin grasimi saturate care determina (atunci cand sunt consumate in exces) cresterea nivelului de colesterol din sange. Una din consecintele acestei cresteri este riscul unei boli cardiovasculare. Cu toate acestea, laptele si derivatele sale nu constituie o amenintare pentru sanatate atunci cand sunt consumate cu moderatie si fac parte dintr-o dieta echilibrata. Daca laptele si produsele lactate ar fi indepartate complet din dieta, aportul zilnic de calciu ar fi mai scazut, in timp putand aparea o deficienta de calciu. Acest lucru le poate afecta mai tare pe femei, care au nevoi crescute de calciu. La adulti, deficienta de calciu (alaturi de alti factori), poate duce la deteriorarea structurii osoase, afectiune numita osteoporoza. Studii recente au aratat ca persoanele care mananca regulat produse lactate prezinta un risc mai mic de a face cancer de colon.O jumatate de litru de lapte pe zi asigura o cantitate semnificativa de nutrienti necesari zilnic - aminoacizi esentiali, vitamine, minerale si acizi grasi. Proteinele laptelui sunt bogate in mod special in aminoacizi ce au capacitatea de a stimula dezvoltarea musculara; unele dintre proteine si peptide au alte efecte speciale asupra sanatatii, cum ar fi normalizarea tensiunii arteriale, limitarea proceselor inflamatoare si stimularea dezvoltarii tesuturilor. Laptele fermentat are proprietati aparte : stimularea sistemului imunitar si efect protector impotriva cancerului, a virusurilor si a alergiilor.Laptele integral, cu un continut mai crescut de grasimi, poate avea un efect regulator al apetitului, prin intirzierea evacuarii continutului gastric.

1.3 Directii de prelucrare a laptelui

Productia de lapte depinde de un complex de factori si conditii privind atat animalul (rasa, dezvoltarea corporala, tipul de constitutie si de metabolism, capacitatea functionala a organelor si aparatelor interne, dezvoltarea si structura glandei mamare etc), cat si a conditiilor de viata ale acestora (hrana, intretinere, conditii de adapost, calitate a mediului inconjurator ).

Factorii care influenteaza cantitatea si calitatea laptelui:

A. Factori interni: 1. Specia - cea mai mare cantitate de lapte se obtine de la vaci, bivolite, capre si ovine. 2. Rasa, familia, linia- sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult si mai bogat ingrasime si proteine in timp ce altele produc lapte mai putin si cu o compozitie diferita 3. Individualitatea- da diferente chiar in sanul aceleiasi rase, linii sau familii si in conditii identice fiind influentata de metabolismul fiecarui animal 4. Forma si dezvoltarea ugerului- influenteaza capacitatea productive 5. Varsta- productia de lapte este mai mica la primele fatari, creste pana la a IV a fatare, apoi scade treptat.

B. Factori de mediu: 1. Naturali- caldurile mari, ploile si umezeala au influenta negativa scazuta astfel productiade lapte 2. Artificiali- hranirea - lipsa substantelor nutritive duce la scaderea cantitatii de lapte (acest fenomen se intampla iarna si primavara cand substantele nu au suficiente substante hranitoare ca vara sau toamna) ; adapareac ; igiena corespunzatoare ; mulsul. 1.4 Procesul tehnologic de obtinere a laptelui
Schema tehnologica de obtinere a laptelui:
Receptia calitativa si cantitativa Filtrare(filtre textile si metalice) Racire(4-6C)
Curatire (centrifugal la 35-40C)

Normalizarea

Pasteurizarea

Racire(3-4C)

Depozitare(3-4C)

Ambalare

Depozitare(4-8C)

Normalizarea: prin normalizare se intelege operatia prin care laptele este adus la un procent degrasime dorit. Realizarea acestei operatii se face prin doua cai: cresterea continutului de grasime prin adaugare de smantana sau prin adaos de lapte cu un continut de grasime ridicat.Prin micsorarea continutului de grasime prin extragerea smantanii sau prin amestecul unui lapte gras cu unul slab. Pasteurizarea: prin pasteurizare se intelege tratarea termica sub 100C a laptelui,urmata de racire instantanee la temperaturi de 5C. Ea reprezinta un compromis intre cerinta distrugerii tuturor germenilor patogeni, nesporogeni si in procent de 98,5-99,9% a germenilor tehnologic nedoriti si cerinta mentinerii insusirilor nutritional- gustative ale laptelui. Se mai urmareste si inactivarea enzimelor proprii ale laptelui si pe cat posibil a celor bacteriene.Pasteurizarea nu trebuie interpretata ca o sterilizare, ci ca o selectie in urma caruia ramane o parte din microbi nedistrusi asupra caruia pasteurizarea are un efect doar bacteriostatic si nu bactericid. Printr-o pasteurizare corecta sunt distruse toate microorganismele atat folositoare cat si daunatoare ramanand sporii acestora.

1.5 Caracteristicele de calitate ale laptelui Caracteristici fizico chimice : Componentele chimice se gasesc in lapte sub diverse forme: in solutie: lactoza, saruri minerale, pigmenti si vitamine hidrosolubile; - in dispersie coloidala: substant e proteice; - in emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile. Substantele proteice din lapte sunt: cazeina, lactalbumina si lactoglobulina. Cazeina se gaseste in lapte in proportia cea mai mare, de cca. 80-85%, lactalbumina 10-12% si lactoglobulina 5-8%. Cazeina este proteina specific laptelui. Ea contine fosfor si se mentine in solutie coloidala, formand un complex cu sarurile de calciu prezente in lapte. Din punct de vedere chimic, grasimea laptelui este formata dintr-un amestec de gliceride (98-99%) asociate cu mici cantitati de fosfolipide (0,2-0,1%), steroli (0,25-0,4%), acizi grasi liberi, pigmenti si vitamine liposolubile. Lactoza (zaharul din lapte) imprima gustul dulceag al laptelui. Bacteriile lactice transforma lactoza n acid lactic, fapt care provoaca nnacrirea laptelui (cresterea aciditatii).

Transformarea lactozei in acid lactic se numeste fermentatie lactica, fenomen deosebit de important in obtinerea produselor lactate fermentate si a branzeturilor. Sarurile minerale, desi se gasesc in lapte in cantitati mici, circa 7 g la litru, au un rol deosebit de important pentru buna functionare a organismului. Laptele contine in cantitati mai nsemnate saruri de calciu, sodiu, potasiu, magneziu, precum i fosfor, clor i sulf. In cantitati foarte mici se gasesc in lapte fier, iod, cupru, zinc, aluminiu. Vitaminele completeaza valoarea nutritiva a laptelui, contribuind la stimularea cresterii si la buna functionare a organismului. Laptele contine cantitati apreciabile atat din vitaminele liposolubile - dizolvate in faza grasa (A, D, E) cat si din vitaminele hidrosolubile - dizolvate in faza apoas (B1, B2, B12, C).

Figura nr. 1

Compozitia chimica a laptelui

Elemente benefice continute de lapte Denumirea caracteristicii Proteine Lipide Vitaminele Substantele minerale Enzimele Descriere

Tabel nr. 1

-sunt reprezentate prin cazeina in proportie de 80% si proteine serice20% -sunt trigliceride, fosfolipide si steridele. -A,B1,B2,B12,C,D,E,K ,PP si acidul folic -macroelemente: Ca, P, K, Na, Cl, Mg si S . -microelemente: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr. -peroxidaza, catalaza, reductaza, amilaza, lipaza

Compozitia chimica a diferitelor tipuri de lapte Componente Apa Substan uscat total Grsime Substan uscat negras Proteine totale Cazeina Sruri minerale Lactoza *Sursa : Parmalat Romania Vaca 87,5% 12,5% 3,5% 9,0% 3,4% 2,8% 0,7% 4,5% Oaie 83% 17% 6,8 % 10,2 % 5,7 % 4,6 % 0,85% 4,5 % Bivolita 81,5% 18,5% 8,2% 10,3% 4,3% 3,6% 0,80% 5,0%

Tabel nr 2 Capra 86,65% 13,35% 4,2% 9,15% 3,9% 2,8% 0,85% 4,4%

Proprietati organoleptice ale laptelui de vaca : Laptele de vaca este caracterizat prin anumiti indici organoleptici: aspect, culoare, gust si miros. A. Aspect-culoare Laptele de vaca trebuie sa se prezinte ca un lichid opac, cu consistenta normala si culoare alb-galbuie. Culoarea galbuie este datorata unui continut mai mare de grasime si a prezentei pigmentilor carotenoizi din anumite furaje (porumb, morcov, lucerna proaspata etc). Culorile anormale de roz, rosu, albastru, galben, sunt rezultatul dezvoltarii unor microorganisme de infectie care secreta pigmenti caracteristici. Culoarea rosie se datoreaza uneori prezentei sangelui in lapte provenit de la un uger bolnav.

10

B. Gustul si mirosul Laptele proaspat trebuie sa aiba un gust dulceag si aroma placuta, specifica, dar foarte puin pronuntata. Laptele imprumuta usor mirosuri straine din mediul inconjurator (de grajd, balegar etc.) dac mulsul nu s-a facut in conditii igienice. Anumite mirosuri straine pot proveni de la unele nutreturi ca: trifoi, radacinoase, varza etc. Prin pastrare, laptele capata miros si gust acrisor, cu atat mai intens cu cat laptele este mai vechi; de asemenea, laptele poate prezenta miros si gust de ranced, de seu, datorit oxidarii grasimii. Aparitia, insa in lapte a unor mirosuri si gusturi straine este, de cele mai multe ori, urmare a activitatii unor microorganisme de infectie, provenite de la animalul bolnav sau din mediul inconjurator, in acest caz laptele fiind impropriu consumului uman.

1.6 Modalitatile de ambalare,depozitare si transport Ambalarea :Laptele de consum se ambaleaza in butelii de sticla, material plastic, pungi din materialplastic sau ambalaje Tetra pack, avizate de Ministerul Sanatatii. Marcarea se face pe capsulele buteliilor de sticla, material plastic sau pe punga de plastic cu urmatoarele specificatii: -firma, societatea, marca; -denumirea produsului, tipul (lapte de consum normalizat, smantanit, hiperproteic, integral); -continutul de grasime, in %; -procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat); sunt admise prescurtarile de tipul past, UHT tratat la temperatura ultra inalta; -pentru laptele pasteurizat se va mentiona A se pastra la temperatura de 38 C; -cantitatea, in ml; -data (ziua din saptamana a livrarii); -termenul de valabilitate. Ambalarea laptelui de consum se realizeaza in: bidoane de 25 l capacitate pentru consumuri colective; butelii de sticla inchise cu capsule de aluminiu; ambalaje nerecuperabile pungi de polietilena sau cutii de carton complex.Imbutelierea laptelui si capsularea buteliilor de sticla se realizeaza mecanic, masinile respective fiind montate in flux cu instalatia de spalare.

11

Ambalarea in ambalaje de tip pierdut (nerecuperabile) se face in pungi de polietilena confectionate simultan cu operatiunea de ambalare. Masinile folosite sunt relativ simple si sunt alimentate cu folie de polietilena sub forma de rola. Ambalajul optim - Tetra Pak inzestreaza industria de lactate cu o solutie de calitate superioara pentru ambalarea laptelui, a produselor ce contin culturi vii (iaurturile) si a produselor probiotice..Continutul nu necesita adaosul de conservanti, dar isi pastreaza prospetimea si savoare pana la douasprezece luni fara a fi necesara refrigerarea inainte de consum.

Depozitarea: Pastrarea temporara a laptelui de consum in ambalajele de desfacere si transport se face in camere frigorifice igienizate la temperatura de 2-8C. Pe intreg lantul circulatiei tehnice se vor respecta instructiunile sanitare si sanitar-veterinare in vigoare. Este interzisa depozitarea si desfacerea laptelui in locuri insalubre.

Transport: transportul laptelui de la producator la fabrica se efectueaza in cel mai scurt timp posibil in conditii care sa asigure pastrarea calitatii materiei prime.Ridicarea laptelui de la ferma si centrele de colectare se efectueaza odata sau de doua ori pe zi(corespunzator fiecarei mulsori), iar sosirea laptelui in fabrica trebuie sa fie ritmica, corelata cu capacitatea de receptie, pasteurizare si depozitare. Transportul laptelui la unitatea de prelucrare se efectueaza in bidoane sau in autocisterne. Bidoanele folosite la noi in tara sunt confectionate din aluminiu si au o capacitate de 25 l. Transportul laptelui in cisterne izoterme prezinta urmatoarele avantaje: se asigura mentinerea destul de constanta a temperaturii laptelui;se reduc pierderile de lapte prin manipularea bidoanelor.

1.7 Garantarea calitatii laptelui:

Primul pas in realizarea garantarii calicatii laptelui se efectueaza inca din momentul transportului ,astfel ca transferul de lapte de la unitatile agricole la cele de colectare trebuie sa fie insotite de un act care trebuie sa contina: numarul curent si data, denumirea unitatii

12

producatoare,denumirea unitatii beneficiare,felul laptelui,cantitatea,numarul ambalajelor ,semnatura predatorului. Apoi se efectueaza o serie de controale de calitate precum examinarea organoleptica si cea fizico-chimica: Examenul organoleptic in cadrul acestei examen se verifica: Starea ambalajului si marcarea Aspectul exterior al produsului (forma, suprafata) Aspectul interior (sectiunea) Culoare, miros, gust Consistenta(fluiditate, elasticitate)

Examenul fizico-chimic - in cadrul caruia se determina: Substanta uscata Continut de grasime Densitate Substante proteice Aciditate

1.8 Etichetarea laptelui si etichetarea nutritionala

In Romania, Conform HG nr.106/2002 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea alimentelor, care transpune Directiva 2000/13 privind etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare, elementele obligatorii care se inscriu prin etichetare sunt urmatoarele: - denumirea sub care sunt vandute alimentele; - lista cuprinzand ingredientele; - cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitateprodusului; - cantitatea neta pentru alimentele preambalate;
13

- data durabilitatii minimale , sau in cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic prezinta un grad inalt de perisabilitate, data limita de consum ( termen de valabilitate); - conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale; - denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului; in cazul produselor din import se inscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania; - locul de origine sau de provenienta ale alimentului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sacreeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala aalimentului; - instructiuni de utilizare;

Etichetarea nutritionala ofera o sansa in plus firmelor de a garanta consumatorilor un comportament alimentar corect, intrucat informatiile astfel obtinute le pot orienta deciziile decumparare a produselor, le ofera posibilitatea realizarii unei diete corespunzatoare.Ea poate sa apara sub forma unui tabel care indica continutul in proteine, glucide, lipide, calciu si vitamina D3 (in grame la 100 ml deprodus) si valoarea energetica exprimata in kilocalorii sau kilojouli, de asemenea raportata la 100ml produs.

Model de eticheta nutritionala

Valoarea nutritive/100 ml Valoarea energetic:x Kcal(x Kj) : 68 Kcal / 265,4 Kj Proteine Lipide Glucide Calciu Vitamina D3 3,6g 3,5g 4,9g 180 mg 0.4 g

Tabel nr. 3
DZR *% 2,2% 9% 2% 1,6% 20% 0.9 %

14

CAPITOLUL II :

2. Caracterizarea pietei produsului lapte

2.1 Sortimente existente pe piata: Pe piata laptelui se intalnesc 5 sortimente de lapte , fiecare adresandu-se diferitelor necesitati nutritionale pe care consumatorii le intampina, dupa cum urmeaza :

-Lapte integral: (3,5% grasime) contine aproximativ 68 de calorii si 4 g de grasime la 100 ml. -Lapte semidegresat: (1,5-2% grasime) contine 58 de calorii si 2-3 grame de grasime la 100 ml. In timpul degresarii, vitaminele A si D sunt inlaturate, de aceea este recomandata adaugarea acestora in laptele semidegresat. In cazul in care laptele este imbogatit cu vitamine, aceasta informatie se va regasi pe eticheta. -Lapte cu continut scazut de grasime: (0,5-1% grasime) contine 50 de calorii si 1 g de grasime la 100 mm. Si pentru acest tip de lapte este recomandata imbogatirea cu vitaminele A si D in dozele recomandate de normele in vigoare. -Lapte degresat: (0% grasime) contine 40 de calori si 0 grame de grasime la 100 ml. Este recomandat consumul laptelui degresat cu aport de vitamine A si D (in cazul ca acesta exista, va fi mentionat pe eticheta). -Lapte condensate: (8% grasime sau mai putin) este laptele integral la care este adaugat zahar. Zaharul utilizat previne stricarea laptelui.

15

2.2 Principali producatori de lapte

Pe piata din Romania actioneaza 6 companii majore care au ca activitate producerea si comercializarea laptelui si a produselor derivate din lapte. In tabelul de mai jos acestia sunt prezentati si le sunt exprimate cifra de afaceri cat si cota de piata detinuta.

Cota de piata pentru procesatorii de lapte in 2010 Compania Cifra de afarceri 2010 (mil. Lei) SC Danone PDPA SC Friesland Romania Sc Napolact SA SC Albalact SA SC Dorna Lactate SA SC TRD Tnuva Romania Dairies SRL *Sursa : Ziarul Financiar 434.6 284.41 233.28 225.98 155.36 89.93

Tabel nr.4 Cota de piata 2010 % 9.32 6.1 5 4.84 3.33 1.92

2.3 Factori ce determina consumul de lapte si previziuni asupra cererii de lapte : Pietele dezvoltate, care reprezinta aproximativ o treime (32%) din consumul global de produse lactate lichide, se confrunta cu o situatie mai dificila, deoarece in multe dintre acestea consumul de lapte pe cap de locuitor este deja ridicat. De exemplu, Irlanda este lider mondial cu 160 de litri pe an pe cap de locuitor, comparativ cu consumul de doar 19 de litri pe an in China. Conform unui raport UE au fost identificati patru factori principali care duc la cresterea consumului in pietele dezvoltate: 1. Atentie sporita sanatatii si bunastarii, ce conduce la cresterea cererii de produse imbogatite, cel mai adesea vandute in ambalaje UHT. De exemplu, in Spania, datorita eforturilor depuse in promovarea sanatatii de catre fabricile de produse lactate, guvern si autoritatile regionale, vanzarile de lapte fortificat au reprezentat 20% din consumul total de lapte din tara. Acesta include laptele cu Calciu adaugat, laptele cu Omega 3, laptele pentru copii si laptele fara lactoza.

16

2. Stilul de viata - ocupat, aglomerat, pentru care sunt convenabile solutiile de depozitare pe timp indelungat. De exemplu, in SUA, parintii au inceput sa cumpere cantitati mai mari de lapte UHT destinate in mod special pentru bebelusi si copii mici. Acest lapte se poate stoca acasa, evitandu-se astfel drumurile frecvente la supermarket. 3. Dorinta de a petrece timpul intr-un mod placut, indiferent de situatia economica,prin introducerea unei gustari intre mese sau aparitia noilor ocazii de consum ce favorizeaza produsele UHT. Acest factor duce la cresterea consumului de lapte cu arome, atat la copii cat si la adulti, in pietele dezvoltate. De exemplu, in Germania, copiii beau lapte cu arome la scoala, in timp ce in SUA, laptele cu arome se consuma in special la micul dejun de catre adulti, sau de catre copii, la pranz. 4. O tendinta in crestere de a economisi, consumatorii adoptand noi strategii in acest sens. De exemplu, in unele tari, produsele UHT, comparativ cu cele refrigerate, sunt vandute in cadrul magazinelor sau punctelor de distributie la preturi avantajoase, iar in altele sunt oferite de catre distribuitor in cadrul unor promotii prin care consumatorii pot cumpara cantitati mai mari, la un pret favorabil.

2.4 Date statistice privind productia si consumul intern , importul si exportul de lapte Rata de acoperire interna in perioada 2008-2011 Anul Productia Interna (mii hl.) 2008 2009 2010 2011 *Sursa: INS 49.015,0 50.696,0 51.942,1 47238,4 645,8 821,4 1015,2 4365,6 556,1 765,0 566,5 1070,2 Import (mii hl.) Export (mii hl.) Consum Intern (litri) (mii hl.) 49.106,8 50.752,4 52.390,8 50.532,8 226,3 233,9 241,4 233,9 Tabel nr. 4 Consum pe cap de locuitor

17

2.5. Evolutia pretului laptelui Preturile pentru lapte in UE in perioada 2009-2010 Graficul nr. 1

*Sursa : Ziarul Financiar

CONCLUZII: Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza in nutritia omului , totodata reprezinta cea mai bogata sursa de calciu. Laptele si produsele lactate, datorita compozitiei lor chimice si a gradului ridicat de asimilare, ocupa un loc important n alimentatia rationala a omului, fiind si una din sursele cele mai accesibile de proteina de origine animal. Este principala sursa de energie a organismului, participa la sustinerea si protectia organelor interne, transport vitaminele A,D,E,K in organism. Laptele este unicul produs

18

alimentar natural, care asigura organismul tanar cu toate substantele nutritive necesare pentru crestere si dezvoltare. Consumul de lapte previne aparitia numeroaselor boli si are un rol important in urmatoarele scopuri : Sanatatea oaselor - Laptele si produsele lactate ofera calciu, fosfor, magneziu si proteine care sunt esentiale pentru o crestere sanatoasa a oaselor. Consumul adecvat de lapte si produse lactate din copilaria si de-a lungul vietii ajuta la mentinerea unor oase puternice si le protejeaza impotriva unor afectiuni cum este osteoporoza. Dintii Cantitatea de calciu si fosfor din lapte si produse lactate, este benefica pentru dezvoltarea dintilor si pentru mentinerea sanatatii lor. Proteina prezenta in cea mai mare cantitate in lapte este cazeina si este protectiva intrucat formeaza o protectie la nivelul smaltului dintilor, prevenind astfel pierderea calciului si fosforului atunci cand smaltul dintilor este expus la acizii din gura. Studiile au sugerat ca laptele reduce efectul cariogenic al alimentelor asupra dintilor, atunci cand sunt consumate impreuna cu laptele. Specialistii recomanda laptele pentru a fi consumat intre mese intrucat nu cauzeaza carii; Obezitatea - Contrar credintei comune, studiile arata ca persoanele care consuma lapte si produse lactate sunt mai suple decat cele care nu le consuma . Consumul de lactate in cadrul unei diete ce controleaza aportul caloric se asociaza cu scaderea ponderala, in special din regiunea abdominala. Acest lucru este in special important deoarece grasimea la nivelul trunchiului este in mod special asociata cu problemele de sanatate. Mecanismul implicat este neclar, dar se pare ca include actiunea calciului din lapte si lactate.

BIBLIOGRAFIE: 1.Dinu,Vasile (coordonator) Fundamentele Stiintei Marfurilor,Ed. Ase,Bucuresti, 2009 2.Dima,Dumitru;Diaconescu,Ion ;Pamfilie,Rodica;Pricopie,Roxana;Bobe,Magdalena Fundamentele stiintei marfurilor : Marfuri Alimentare , Ed Economica,Bucuresti,2006 3. www.biblioteca-digitala.ase.ro 4. www.parlamat.ro 5. www.zf.ro 6. www.insse.ro

19