P. 1
Promovarea Turismului Gastronomic in Judetul Tulcea

Promovarea Turismului Gastronomic in Judetul Tulcea

|Views: 204|Likes:
Published by yoana91
Promovarea Turismului Gastronomic in Judetul Tulcea
Promovarea Turismului Gastronomic in Judetul Tulcea

More info:

Published by: yoana91 on Jun 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/15/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Absolvent:

CONSTANŢA 2008
1

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROMOVAREA TURISMULUI GASTRONOMIC ÎN JUDEŢUL TULCEA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Absolvent:

CONSTANŢA 2008

2

CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………………………… Capitolulu I. Elemente definitorii ale potenţialului turistic al judeţului Tulcea……. 1.1.Localizarea şi caracterizarea judeţului Tulcea………………………. 1.1.1. Scurt istoric al judeţului Tulcea…………………… 1.1.2. Aşezarea geografică 1.2.Resurse turistice naturale existente în judeţul Tulcea 1.2.1. Relieful 1.2.2. Clima 1.2.3.Reţeaua hidrgrafică 1.2.4.Solurile 1.2.5.Bogăţiile naturale ale subsolului. 1.2.6.Flora 1.2.7.Fauna 1.3.Potenţialul turistic antropic al judeţului Tulcea Capitolu II. Infrastructura generală şi infrastructura turistică 2.1.Infrastructura pentru transport 2.1.1.Transporturile feroviare 2.1.2.Transporturile rutiere 2.1.3.Transporturile nalale 2.1.4.Transporturile aeriene 2.2.Structuri turistice de primire 2.2.1.Structurile turistice de primire cu funcţiuni de cazare 2.2.2. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune Capitolul III. Cererea turistică manifestată în judeţul Tulcea în perioada 2004-2007………………………………………………………… 3.1.Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare 3.1.1. Sosiri ale turiştilor în structurile turistice de primire cu funcţiuni de cazare 3.1.2.Înnoptări ale turiştilor în structurile turistice de primire cu funcţiuni de cazare 3.2. Calculul indicatorilr specifici circulaţiei turistice 3.2.1. Durata media a sejurului 3.2.2. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare 3.2.3. Densitatea turistică în raport cu suprafaţa judeţului Tulcea 3.2.4. Densitatea turistică în raport cu populaţia judeţului Tulcea Capitolul IV. Promovarea turismului gastronomic practicat in delta dunarii Studiu de caz………………………………………………………………………….. 4.1. Aspecte definitorii ale turismului gastronomic 4.1.2. Specificul bucătăriei ardeleneşti

3

4.1.3. Specificul bucătăriei bănăţene 4.1.4.Specificul bucătăriei munteneşti 4.1.5. Specificul bucătăriei olteneşti 4.1.6. Specificul bucătăriei moldoveneşti 4.1.7. Specificul bucătăriei dobrogene 4.2. Tradiţii şi specialităţi culinare specifice Deltei Dunării 4.2.1. Structura etnică a locuitorilor din judeţul Tulcea 4.2.2. Specificul comunităţii greceşti din judeţul Tulcea 4.2.3. Specificul comunităţii turcilor tătari din judeţul Tulcea 4.2.4. Specificul comunităţii ruşilor lipoveni din judeţul Tulcea 4.3. Promovarea turismului gastronomic în oraşul Sulina…………........…………………............. Bibliografie

4

instituţiile publice din zona vizitată. puternic ancorat în viaţa societăţii şi. dispune de un bogat potenţial natural şi antropic ce se aşteptă a fi descoperit. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. În turism se disting două categorii de relaţii: relaţii materiale. cu un relief de tip alpin. muzeele şi alte obiective turistice interesante de pe tot cuprinsul judeţului oferă o mulţime de posibilităţi pentru petrecerea timpului. Motivaţiile pentru practicarea turismului sunt diversificate şi cu ajutorul lor se pot distinge multe forme de turism: pentru recreere. caracterizat pe scurt. apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne. montan şi de sporturi de iarnă etc. ştiinţific. pentru cumpărături. cu peisaje de neuitat şi bălţi pline cu peşte reprezintă o premisă pentru practicarea turismului în cele mai variate forme. pentru vânătoare şi pescuit. Dintre acestea. turismul se detaşează printr-un înalt dinamism. o zonă încă prea puţin cunoscută şi valorificată din punct de vedere turistic. cu civilizaţia. de agreement. de tratament şi balneoclimateric. Judeţul Tulcea. rezultate din contactul cu populaţia locală. influenţat de evoluţia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora. prin caracterul său de masă şi prin conţinutul complex. cu o valoare ecologică remarcabilă şi prezenţa multor specii floristice şi faunistice pot constitui un punct de atracţie pentru doritorii de peisaje indedite. Pe teritoriul judeţului Tulcea convieţuiesc în armonie. 5 . cu creste stâncoase. 17 etnii ale căror obiceiuri şi credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. atât la nivel naţional. şi relaţii imateriale. La fel şi Munţii Măcinului. cca. Delta Dunării. iar siturile arheologice. De asemenea.INTRODUCERE Turismul. cultura. asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale. care apar atunci când turiştii recurg la anumite servicii plătite. monumentele arhitecturale. ascuţite şi pereţi abrupţi. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. un paradis faunistic şi floristic. Numărul mare de mănăstiri şi lăcaşe de cult sunt în aşteptarea credincioşilor de pretutindeni. commercial expoziţional. tradiţiile. sportiv. de secole. cât şi internaţional. cultural. odihnă şi divertisment. ca atare. religios.

care au împrumutat multe din bucatele tradiţionale lipoveneşti sau turceşti. Cei mai mulţi sunt impresionaţi de specificul locuitorilor din Delta Dunării şi de bucătăria tradiţională de aici. turcii şi tătarii. 6 . preparatele lor fiind apreciate atât de locuitorii judeţului. şi în special ruşii şi lipovenii sunt cei care şi-au păstrat tradiţiile şi modul de viaţa. Toţi turiştii care au vizitat această zonă au gustat măcar un borş de peşte sau o baclava. ea beneficiind de un potenţial turistic foarte ridicat. el este practicat cu succes în alte locuri şi de aceea merită ca o încercare de promovare a produselor culinare tradiţionale din zona Tulcea. dar şi de turiştii care au vizitat judeţul. iar arta culinară specifică fiecărei comunităţi reprezintă baza turismului gastronomic pe teritoriul judeţului.grecii. şi tocamai de aceea trebuie ca această zonă să fie făcută cunoscută. Chiar dacă turismul gastronomic reprezintă o formă de turism relativ nouă la noi în ţară. Fiecare etnie are secretele ei în domeniul gastronomic. dar pe lângă acestea mai sunt multe delicatesuri care merită încercate.

500-2.n. după numele localităţii unde s-au făcut primele descoperiri (astăzi comuna Baia. Enisala şi Teliţa aduc un aport substanţial în elucidarea vieţii materiale şi spirituale a geţilor din această zonă. Gavrilă S. se produce colonizarea greacă în bazinul Pontului Euxinus.n.. provocată de mutaţii social-economice şi de sărăcia endemică din metropolă. asistăm la o adevărată explozie de aşezări sau necropole getice pe tritoriul Dobrogei. sau pe scurt “cultura Hamangia”.e. 1 Datorită poziţiei sale geografice. 1975. la care se adauga mai tarziu Axiopolis (lângă Cernavodă) ş.e.e. 1975. Buerebista uneşte Dobrogea cu statul centralizat dac pentru o scurtă perioada de timp. judeţul Tulcea).. SCURT ISTORIC AL JUDEŢULUI TULCEA În judeţul Tulcea. Petre Coteţ. 19. 1 2 Coteţ P.1.n. În anul 44 î. TULCEA – Ghid turistic.n. În secolele VII-VI î. Popovici I.n.. Astfel apar oraşele Histria.. Primii locuitori ai acestei epoci au fost numiţi în mod convenţional ca purtătorii culturii Hamangia. Bucureşti. Începând cu secolul al IV-lea î. pag. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.2 Dintre toate descoperirile din judeţul Tulcea. Dobrogea este primul teritoriu din ţara noastră unde cultura neolitică îşi incheie activitatea către sfârşitul mileniului al III-lea î.CAPITOLUL I ELEMENTE DEFINITORII ALE POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI TULCEA 1. 7 . Ioan Popovici. Murighiol. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI TULCEA 1. pag. Editura……Bucureşti.e.e. 22. Tomis.1. arheologii au descoperit urme ale existenţei umane datând din neolitic (aproximativ 5. cele de la Agighiol.799 î.).1. Callatis.a.

Primul secol e.n. a marcat începerea dominaţiei romane în Dobrogea, dominaţie care a durat şapte secole. În secolele II şi III e.n., Dobrogea cunoaşte o perioadă de dezvoltare. Hărţile timpului3 ilustrează puternica reţea de drumuri şi fortificaţii ale Scythia Minor. Numai pe limes-ul judeţului Tulcea de azi sunt înscrise 10 castre militare romane, iar urmele lor se conturează până în prezent: la Tulcea se află ruinele cetăţii Aegyssus, la Isaccea – Noviodunum, la Turcoaia – Troesmis, la Măcin – Arrubium, la Garvăn – Dinogeţia etc. 4 Dominaţia împăratului Diocleţian, de la 284 până la 305 e.n. înseamnă, pentru regiunea dintre Dunăre şi Mare, nu numai obţinerea unui nume nou, Scythia Minor, ci şi începutul epocii de sfârşit al Imperiului roman, numită perioada romano-bizantină. 5 Apariţia creştinismului a constituit un fenomen care a promovat pe teritoriul dobrogean arta bizantină. Pe pământul Dobrogei continuă să se descopere tot mai multe aşezări din perioada secolelor VII-XI. Dintre staţiunile cunoscute de pe teritoriul judeţului Tulcea, cele mai cercetate sunt aşezarea şi necropola de la Beroe (Piatra Frecăţei), a cărei continuitate din perioada romană şi romano-bizantină până în secolul al X-lea, dă istoriei cele mai de seamă valori documentare de viaţă materială şi spirituală a locuitorilor de aici. 6 În secolele XII-XIV, genovezii au construit fortificaţii puternice la Chilia, Enisala şi Vicina. În secolul al XIV-lea, domnitorul Mircea cel Batrân şi-a extins dominaţia peste Dobrogea. Domnia lui Mircea peste Dobrogea a fost însă de scurtă durată deorece la 1416 armatele otomane au invadat regiunea de unde nu vor mai pleca decât după patru secole şi jumâtate, în urma războiului de independenţă. În timpul razboaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIXlea, Dogrogea devine principalul teatru de razboi fiind pustiită şi devastată, şi numită atunci Drumul Tătarilor sau Drumul Razboiului. Otomanii au acceptat aşezarea lipovenilor, ucrainienilor şi bulgarilor veniţi din nordul Crimeii, a germanilor din sudul Rusiei, cât şi a grecilor, evreilor şi armenilor aduşi aici de comerţul înfloritor.
3 4

Tabula Peutingeriana şi Itinerarium Antonini Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 24. 5 Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 24. 6 Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 25.

8

Războiul de independenţă (1877-1878) a pus capăt dominaţiei otomane care a influenţat viaţa etnografică, numele şi cultura locală. În noiembrie 1878, după 460 de ani de stăpânire a Imperiului Otoman, Dobrogea, străvechi pământ românesc, revenea la patria mamă. Pe 14 noiembrie 1878, trupe româneşti din Divizia Ploieştilor, conduse de generalul Anghelescu, îşi făceau o intrare triumfală în Tulcea. Întregul oraş era cuprins de o atmosferă de sărbatoare, tulcenii întâmpinându-şi fraţii cu o bucurie greu de descris în cuvinte. Generalul Anghelescu va fi întâmpinat la intrarea în oraş de prefectul numit de regele Carol, de oficialităţile oraşului şi de înalte feţe bisericeşti. În 1879, judeţul Tulcea a fost format ca unitate administrativ-teritorială, având ca reşedinţă administrativă oraşul Tulcea, cea mai populată localitate din Dobrogea la acea vreme. În primele decenii ale secolului XX, în viaţa judeţului Tulcea intervin elemente noi, generate de dezvoltarea porturilor Tulcea şi Sulina şi de extinderea suprafeţelor cultivate. Abia după eliberarea patriei, în procesul edificării socialiste a întregii ţări, în judeţul Tulcea se înregistrează un continuu şi puternic avânt al vieţii social-economice.7

1.1.2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ
Judeţul Tulcea se situeaza în extremitatea sud-estica a României şi ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din aşezarea sa la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră. Paralela de 45º latitudine nordică taie judeţul Tulcea în partea centrală, iar meridianul de 29º 41’ 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina 8, care este extremitatea estică a României. Înconjurat din trei parţi de apă, judeţul se învecinează: la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţe naturale - Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud cu judeţul Constanţa. Suprafaţa judeţului este de 8 499 km² (3.5% din suprafaţa României) din care 42.5% sunt reprezentate de teren agricol, 41.6% apă şi mlaştini, 11.2% păduri. Populaţia judeţului
7 8

Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 26. http://www.tulcea-turism.ro/Imag_Resurse/Tulcea_Turism_Romana/Relief_si_clima.htm

9

Tulcea este de 25 0641 locuitori. Gradul de urbanizare este de 49%. Judeţul are cea mai mică densitate, 29.7 locuitori/km², faţă de media pe ţară de 91 locuitori/km², acest lucru datorânduse suprafeţei mari acoperită de ape. Tabelul 1.1. Populaţia judeţului Tulcea, a municipiilor şi oraşelor sale la 1 iulie, în perioada 2004-2007 Judetul Tulcea Municipii Tulcea Babadag Isaccea Macin Sulina Anii Numar locuitori 2004 2005 2006 92676 10239 5313 11125 4708 92874 10145 5312 11099 4606 124036 128449 252485 92652 10278 5284 11034 4630 123878 127736 251614 2007 92379 10146 5341 11011 4593 123470 127171 250641

Populatie urbana 124061 Populatie rurala 129358 Populatie judet 253419

Sursa: Anuarul statistic al României, ediţiile 2004-2007, Institutul Naţional de Statistică

Reşedinţa administrativă a judeţului este oraşul Tulcea, situat pe malul drept al Dunării, la mila 40 şi cu o populaţie de 92 379 locuitori, fiind cel mai important centru comercial al judeţului. Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează: români 88.7 %, ruşi (incluzând lipovenii) 7.5%, ucrainieni 1.4%, turci şi tătari 1.3%, rromi 0.5%, greci, armeni, evrei, italiani, germani 0.4 %. Din punct de vedere al religiei structura populaţiei este: români ortodocşi 91.1%, români ortodocşi de rit vechi 6%,musulmani1.3%.9 Judeţul cuprinde 51 de unităţi administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea, cu o treime din populaţia judeţului, 4 oraşe: Babadag, Isaccea, Sulina şi Măcin, şi 46 de commune.

9

http://www.apmtl.ro/prezentare_judet.html

10

Tabelul 1.2. Organizarea administrativă şi teritorială, în perioada 1990-2007 Anii Numarul oraselor si Din care: 1990 2000 2003 2004 2005 2006 2007 municipiilor 5 5 5 5 5 5 5 municipii 1 1 1 1 1 1 1 Numarul comunelor 43 43 44 45 46 46 46 Numarul satelor 133 133 133 133 133 133 133

Sursa: http://www.tulcea.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=470

1.2. RESURSE TURISTICE NATURALE EXISTENTE ÎN JUDEŢUL TULCEA
1.2.1. RELIEFUL
Datorită poziţiei sale geografice, judeţul Tulcea are aproape toate formele de relief din România. Aici se întalnesc două grupe distincte de unităţi de relief: relieful înalt, cel mai vechi din ţara noastră, şi relieful jos, cel mai nou din ţara noastră. Relieful tulcean variază între 0 m altitudine la nivelul Mării Negre (localitatea Sfântul Gheorghe) şi 467 m altitudine (în vârful Greci din Munţii Măcinului). Relieful înalt, care formează horstul dobrogean, ocupă partea centrală a judeţului, unde predomină munţii şi dealurile tocite de acţiunea îndelungată a factorilor externi şi este reprezentat prin Munţii Măcinului, Dealurile Niculiţelului, Dealurile Tulceai, Podişul Babadagului şi partea nordică a Podişului Casimcei.10 Munţii Măcinului reprezintă cel mai evident martor al orogenezei hercinice la noi în ţară, care s-a format la sfârşitul paleozoicului şi din care n-a mai rămas astăzi decât un ciot deluros ce domină ostrovul Brăilei. Munţii Măcinului se desfăşoară pe linii paralele sub forma mai multor culmi, mai numeroase în sud şi una singură în nord – pintenul Bugeacului. În
10

Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 9.

11

cu câteva depresiuni şi câmpii interioare. Ciocârlan V. Fenomenul de înaintare a deltei în detrimentul mării se datorează cantităţii mari de aluviuni (58. Unităţile joase de relief.12 Delta înaintează în mare în dreptul gurilor de vărsare ale Dunării: la gura braţului Chilia se formează o deltă secundară. Bucureşti.5 m. care separă Podişul Dobrogei de nord de Podişul Dobrogei Centrale. Bucureşti. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Zona Tulcea prezintă un relief larg vălurit. pe care se dezvoltă un relief în trepte. situată la periferiile de vest şi nord ale judeţului. cu altitudini şi aspecte diferite de pseudoterase şi de glacisuri piemontane acoperite cu loess. Editura Ceres. Relieful deltei este plan. 10. se poate spune că este un “muzeu geologic natural”. Prin aluviunile 11 12 Petre Coteţ. extinse pe cca. cu dealuri puternic erodate. inundabile. Podişul Babadagului este constituit dintr-o întinsă cuvertură sedimentară. Horstul dobrgean a avut o evoluţie în timp foarte frământată. între Peceneaga (la nord-vest) şi Camena (la sud-est). 1994. Circa 3/4 din suprafaţa deltei este situată la altitudini pozitive şi 1/4 sub nivelul de 0 m al mării.7. pag. acestea fiind acoperite cu un strat de loess de 5 până la 30m. atât în ceea ce priveşte constituţia petrografică. fac trecerea spre regiunile joase. din care o parte se varsă în mare. În cadrul Podişului Babadag se remarcă o importantă linie de falie. 62% din teritoriul judeţului Tulcea includ Delta Dunării. pag. 1975. cea mai nouă formaţiune de relief a României. dispusă sub forma unui larg sinclinoriu. nord şi est. FLORA DELTEI DUNĂRII. ca orientare a culmilor. 11 Dealurile Niculiţelului reprezintă continuarea directă a Munţilor Măcinului. în care eroziunea foarte accentuată şi îndelungată a scos la zi granitele cu aspectul lor structural. de cueste (coaste) şi suprafeţe structurale. iar restul se depune în cuprinsul deltei contribuind la aluvionarea sa continuă. lacolitic..general. Treptele marginale ale horstului dobrogean. din vest. dar cu altitudini mai mici. precum şi câmpia lagunară din preajma Lacului Razelm. iar la gura braţului Sfântul Gheorghe a apărut insula Sacalin. astfel încât. cu o foarte mică înclinare de la vest la est. aceşti munţi au forma unui anticlinoriu.7 milioane tone) transportate anual de Dunăre. 12 . Ioan Popovici. cât şi în ceea ce priveşte vârsta. altitudinea medie a reliefului deltei fiind de 0. Aici găsim incluse formaţinuni cu o mare variabilitate. lunca Dunării.

delta-dunarii.14 Grindurile marine sunt formate din nisipuri modelate de vânt sub formă de dune. Bucureşti.html http://www. iar relieful negativ este exemplificat prin: braţele Dunării. mlaştini. Caraorman. Grindul Chilia (cu altitudinea de 9m) este o porţiune a uscatului predeltaic (Câmpia Bugeacului. cea mai lată plajă din ţară. canale. Grindul Caraorman (cu o altitudine maximă de 8m) reprezintă de asemenea o mare acumulare de nisip.. Cantitatea de aluviuni adusă anual de către fluviu. pag. Grindurile şi ostroavele reprezintă relieful pozitiv al deltei.deltadunarii. acestea fiind cele mai impunătoare în peisaj şi cele mai atractive pentru botanişti. de la nord) inclusă deltei datorită formării şi evoluţiei braţului Chilia şi este acoperit cu loess.ro/istoric. având altitudini de 0. situat la vărsarea braţului Sfântu Gheorghe în mare. Ivancea. 15 Grindul Letea are altitudinea maximă din Deltă (13m) şi reprezintă o mare acumulare de nisip. praful eolian etc. 13 Uscatul deltaic reprezintă 13% din suprafaţă şi este reprezentat prin: grinduri fluviatile (longitudinale). Dranov etc. bălţi şi lacuri. Editura Ceres. cu un relief de dune.5-5m. dispusă în fâşii aproape paralele sub forma unui evantai.. grinduri fluvio–maritime (transversale) orientate pe direcţia nord-sud: Letea.delta-dunarii. Grindul Stipoc (cu altitudinea de 3m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental). vor face ca procentul uscatului să crească în detrimentul reliefului negativ.asp 15 Vasile Ciocârlan: FLORA DELTEI DUNĂRII. Grindul Sărăturile.aduse de Dunăre sau resedimentate de curentul circular al Mării Negre. grinduri continentale ce reprezintă resturi din uscatul predeltaic: Chilia şi Stipoc. care însoţesc braţele Dunării şi sunt orientate pe direcţia vest-est. la care se adaugă resturile organismelor moarte. formează. Pe acest grind se află pădurea Hăşmacu Mare-Letea. monument al naturii (rezervaţie de flora). s-au creat în Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta Dunării. pe ţărm.ro/geografie.html 13 .ro/geografie. 16 http://www. 1994.16 13 14 http://www. gârle. Sărăturile.9.

braţe secundare (Tătaru.Terenurile joase cuprind mlaştini. relicte sau actuale. Bucureşti. gârle. în zona de deal.). Dranov. Suprafaţa deltei creşte anual cu 40m. 1975. ierni reci. aflată la cea mai mare altitudine). 17. de unde se prelungeşte spre est până la Ceatalul Chiliei şi oraşul Tulcea. Temperaturile sunt mai scăzute în vest. dar cu umiditate atmosferică ridicată (în zonele deltei. pag. marcate adesea de viscole şi cu fenomene de nivaţie destul de frcvente. Cernovca etc.). fauna şi flora specifice: Roşca-Buhaiova (în împrejurimile Lacului Roşca există cea mai mare colonie de pelicani din Europa). Obretin. 14. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. ca şi prin întinderea mare a eleşteelor sau pepinierelor piscicole pe latura de est şi de nord a lacului Razelm. 18 1. din necesitatea de a conserva procesul natural de evoluţie. lacuri (Isac. ca urmare a evaporaţiei de pe întinsele suprafeţe de apă). îndiguite şi desecate. pag. cu un pronunţat caracter excesiv.2. Acestea sunt terenuri inundabile şi parţial. ostroave (Tătaru. datorită celor cca. În Deltă există 18 zone strict protejate. Matiţa. Editura Ceres. unul dintre rarele locuri unde poate fi întâlnit pelicanul creţ) etc. în partea de vest. Ioan Popovici. Sacalin-Zătoane (situată în apropiere de Sfântu Gheorghe. 1975. 1994.). manifestat prin veri calde şi secetoase.17 Câmpia lagunară Razelm-Goloviţa se caracterizează prin predominarea elementului acvatic şi prin prezenţa unor rare grinduri marine. Letea (pădure cu aspect tropical.9. 67 milioane tone de aluviuni depuse de fluviu. vânturile puternice aduc aer cald şi uscat care usucă pamântul şi transformă solul în praf. 17 18 Petre Coteţ. 14 . Bucureşti. prin amplitudi mari de temperatură şi prin precipitaţii reduse. pag. Ioan Popovici. canale (Litcov. Cernovca etc.19 Vara. Merhei etc. Petre Coteţ. Babina. Bucureşti. dintre care cele mai importante sunt Crapina şi Jijila. CLIMA Clima judeţului Tulcea este temperat-continentală.2. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Lunca Dunării este o cîmpie aluvială predeltaică care se continuă din Balta Brăilei spre nord prin localităţile Smârdan şi 23 August.). Dunăvaţ etc. 19 Vasile Ciocârlan: FLORA DELTEI DUNĂRII. Este o câmpie umedă datorită numeroaselor lacuri care se află aici.

sub forma brizei de mare (ziua) şi brizei de uscat (noaptea) care se resimte la o distanţă de 10-15km spre interiorul uscatului. viteza vânturilor şi frecvenţa acestora în judeţul Tulcea sunt mari.1%). se manifestă o circulaţie termică locală a aerului. aproximativ 10% din lungimea ei totală. variaţiile între diverse puncte din judeţ fiind destul de mari.8ºC. Temperatura medie anuală variază între 11. cu veri a căror căldură este atenuată de briza răcoroasă a Mării Negre şi ierni cu temperaturi nu prea coborâte (media termică a lunii celei mai reci.2.apmtl. 1. în primul rând. 20 http://www.8 şi 5. s-a înregistrat la staţia meteorologică Mircea Vodă (20 august 1945).Zona litoral-maritimă a regiunii se caracterizează printr-un climat mai blând. dinspre est (15. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ Cel mai important element pentru hisrografia judeţului Tulcea este fluviul Dunărea. iar minima absolută. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul nordic şi sudic.3. viteza vândului este mai mare decât vara. la Sulina. Dealtfel. Temperatura maximă. care străbate judeţul pe o lungime de 276km. la Tulcea (24 ianuarie 1943). vărsându-se în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre nord-est (18.6 º C). ceea ce îl îndreptăţea pe geograful Constantin Brătescu să supranumească această zonă “drumul vântului”. în condiţii de stabilitate atmosferică. Sulina şi Sfântu Gheorghe.3%).ro/prezentare_judet.5ºC. 39. Iarna.20 Regimul vânturilor este determinat. de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traversează ţara noastră şi. Precipitaţiile medii anuale însumează cantităţi cuprinse între 359 mm la Sulina (cele mai mici din ţară) şi 455 mm la Isaccea.3m/s.7ºC la Babadag.html 15 .2%) şi dispre nord (13%) cu viteze medii anuale cuprinse între 0. în al doilea rând. În timpul verii. este de –0.1ºC la Sulina şi Isaccea şi 10. urmate de cele dinspre nord-vest (17. de relieful accidentat al judeţului. -26.

Lăţimea maximă este 1000m şi adâncimea maximă 39m.Dunărea. mai drept şi mai amenajat braţ de vărsare. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Are lungimea de 64km. lăţimea maximă 550m şi adâncimea maximă 26m. 19. care. se pot grupa după locul de vărsare astfel: a) ape care se varsă în Dunăre. 17. De la Smârdan şi pâna la Ceatalul Chilia curge pe o singură albie. 1975. Celelalte ape curgătoare din judeţ. Peceneaga. lăţimea maximă 250m şi adâncimea maximă 18m.21 Braţul Chilia este cel mai nordic braţ şi cel mai activ. situate în partea vestică şi nordică a judeţului.7% din apele fluviului şi este canal de trafic fluvio-maritim (la adâncimea minimă obligatorie de 7. pag. Dunărea să se despartă în două braţe: Chilia şi Tulcea. Braţul Sulina este cel mai scurt. 21 Petre Coteţ.32 m. puţine la număr şi cu un debit redus. Transportă cca. Luncaviţa. are lungimea de 19km. 16 . se desface în alte două braţe: Sulina şi Sfântu Gheorghe. până la cca. Ioan Popovici. Cerna. 5km amonte de comuna Dăeni. Transportă cca. Transportă cca. lăţimea maximă 300m şi adancimea maximă 34m. la cca. Debitul Dunării cunoaşte variaţii destul de mari: primăvara şi vara. 40% din apele fluviului şi este cale principală de navigaţie. 60% din totalul apelor fluviului. Transportă cca. prin braţul său secundar. Are o lungime de 105km până la Periprava. 6 000 m³/s.8% din apele fluviului şi este folosit pentru navigaţie locală. 18 000 m³/s. Dunărea Veche. la Ceatalul Ismail. cu două grupări de ramificaţii şi o microdeltă proprie. 70km de ţărmul mării. pentru ca aici. după circa 19km. 15. atinge teritoriul judeţului la extremitatea sud-vestică. Cele mai importante sunt: Topologu. pot circula nave de 7 000 t). Are lungimea de 64km. Bucureşti. mici şi cu o importanţă economică redusă. la cca. Este folosit numai pentru navigaţie de interes local. iar vara şi toamna. Isaccea. Braţul Tulcea se întinde între ceatalurile Chilia şi Sfântu Gheorghe. el atinge cca. Braţul Sfântu Gheorghe este cel mai vechi braţ de vărsare al Dunării în mare.

În Delta Dunării există un număr însemnat de lacuri. 000ha.b) ape care se varsă în lacurile litorale ale Mării Negre. cu peste 2 000ha. Morfogenetic. ca cele din vest şi nord. Slava. cu o suprafaţă de cca. De asemenea. guri pe unde se face schimbul de ape).5 şi 3m.5 şi 2m. Somova şi Câşla. Dintre lacurile aflate în lunca Dunării. de regulă cu suprafeţe întinse. cele mai importante sunt: Jijila. canaluri (sahale rectificate şi dragate). Adâncimile sale variază între 2. Roşu tot cu 1 300ha.ro/articole_arata. precum şi faptul că sunt legate cu braţele Dunării sau între ele printr-o ramificaţe de canale. Casimcea.php?mod=judet&judet_id=20 http://www. 54 600ha. 4 componenete: sahale (foste braţe ale Dunării în curs de colmatare). este reprezentat în judeţul Tulcea prin lagunele Razem şi Goloviţa. în Delta Dunării şi pe litoralul Mării Negre sunt mult mai bine reprezentate. limanuri (la gura unor mici râuri).asp 24 http://www. variind între 0.ro/apele. gârle (sahale de mici dimensiuni). lagune (vechi golfuri marine). cel mai mare fiind lacul Dranov.).ropedia.php?cat=1&id=45 17 . Crapina. cu 1 300ha. Rotundu. prin bararea unor golfuri marine de către cordoane litorale. Racova. respectiv aproape 75% din suprafaţa întregului complex. deversat aici prin canalele Dranov şi Dunavăţ. în linii mari. Caracteristică lacurilor din deltă este adâncimea lor mică. mlaştini (ape puţin adânci care pot seca). Se alatură acestora formaţiunile de natură depresionar-lacustră simple: ghioluri (adâncime 0. Alte lacuri cu suprafeţe asemănătoare sunt: Gorgova. Matiţa. japşe (ape de la viituri) şi complexe: lacuri depresionare (Padina. Obretin etc.23 Complexul Razelm. Puiu cu 800ha ş.ro/index. mai importante fiind: Taiţa. Agighiol. datorită aportului de apă din braţul Sfântu Gheorghe.a. Fortuna cu peste 900ha. gradul de mineralizare diferă: lacurile Razem şi Goloviţa au ape mai dulci. Merheiul Mare cu cca. Dranov.rapitori. Şontea. Saon. cu lungimi şi debite mai mari. Hidrografia Deltei 22 23 1 100ha. periboine (spărturi de litoral. ele constituind principala sursă a producţiei de peşte. Fortuna. fiind situate de-a lungul Dunării. complexul lagunar Razelm s-a format în diferite etape.50-3m). Teliţa.22 Lacurile.24 Reţeaua hidrografică secundară a Deltei Dunării are. cea mai importantă zonă lacustră a ţării.deltadunarii. Ceamurila. Leahova cu 1 http://www.

lată de 10-15km. O altă caracteristică a litoralului marin ce aparţine judeţului Tulcea o constituie modificarea neîncetată a configuraţiei ţărmului datorită influenţei gurilor de vărsare ale Dunării. 1. între acesta şi zona înaltă a judeţului interpunându-se o zonă joasă de mlaştini şi lacuri. Factorii pedogenetici care imprimă caracterele învelişului de sol sunt relieful. în zona Tulcea şi în zona Casimcea-Dorobanţu se produce fenomentul de eroziune. pag. Ioan Popovici. În aceleaşi sectoare se găsesc şi soluri halomorfe. 25 Judeţul Tulcea deţine mai puţin de jumătate din lungimea litoralului românesc al Mării Negre.2. 12. 1975. zonă în care se întânlesc şi soluri nisipoase. dar mai ales datoritaă curenţilor marini. în ultima zonă fiind frecvent răspândite solurile scheletice. la sud-est de Măcin şi în sectorul Dunavăţ. judeţul Tulcea se caracterizează prin predominarea solurilor de climă aridă. Predominante în judeţul Tulcea sunt solurile bălane şi cernoziomurile carbonatice. SOLURILE Cu toate că în cea mai mare parte este înconjurat de ape. influenţată de vărsarea apelor dulci. Bucureşti. 18 .4. ca şi în zona Culmii Pricopanului se întânlesc soluri brune podzolice. mai accentuat acolo unde învelişul vegetal este slab dezvoltat. 25 26 http://www. zona maritimă situată în lungul ţărmului. precum şi situarea judeţului întro zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice.ici. Pe pantele mai accentuate din Culmea Pricopanului.html Petre Coteţ.ro/romania/ro/turism/dd_hidro. Platforma continentală se prelungeşte până la 100-200km în larg. roca de solificare. Ţărmul mării este jos şi nisipos.26 Soluri freatice umede apar în jurul complexului Razelm. cu o adâncime mai mică de 25m.cuprinde totodată cordonul litoral corespunzător. În zonele Niculiţel şi Babadag. soluri cu o răspândire largă şi care acoperă aproape toate arealele cu altitudini mai joase. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.

în podişul Babadag. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.5. granaţi. Isaccea. conţin minerale grele ca: titan. gresii. mai puţin rezistente. Din carierele judeţului Tulcea se extrag diferite varietăţi de granite. iar in nordul grindului Letea şi în sudul grindului Caraorman se întânlesc nisipuri mobile. o rezervă importantă reprezentând-o zăcământul de marmură de la Agighiol. Nisipurile din delta maritimă. 1975. Calcarele de diferite vârste sunt exploatate ca piatră de construcţie în carierele de la Zebil. Bucureşti. Din cele mai vechi timpuri. pag. uneori detritice. în comuna Somova. Rezerve de marmură şi calcar marmorean.2. Editura Harvia. cât şi din punctul de vedere al potenţialului minier. Dobrogea de nord şi nord-vest a constituit o sursă importantă de roci de contrucţie. 19 . 1. Sofia Vrabie: SFINXUL DELTEI MUNICIPIUL TULCEA – Ghid turistic. climatului arid din reginue. Ioan Popovici. caolin. zircon. BOGAŢIILE NATURALE ALE SUBSOLULUI Horstul dobrogean şi Delta Dunării prezintă interes practic. atât în ceea ce priveşte valorificarea rocilor comune. Sunt bogate în materie organică. Greci. Pe grindurile Chilia şi Stipoc se întânlesc soluri bălane formate pe depozite loesside. 72. la Slava Cercheză.Delta Dunării este caracterizată printr-o varietate mare de soluri hidromorfe. cele mai însemnate cariere fiind la Turcoaia. 2005. în special. Măcin şi Piatra Roşie. de la unele în curs de formare până la soluri evoluate în timp.2. mai puţin bogate în carbonaţi. Porfirele. Consul şi Turcoaia. pag. porfire. Unele areale au potenţial ridicat de salinizare datorită. se extrag din carierele Camena. Tulcea. cu excepţia arealelor din apropierea braţelor fluviale. se exploatează în zona de vest a judeţului. folosite pentru mozaic. Cârjelari. 17. cuarţite şi calcare marmoreene. se exploatează la Parcheş. calcare de diferite vârste.27 1. mai ales cele de la Sfântu Gheorche.28 Granitele. foarte rezistente. Tulcea.6 FLORA 27 28 Petre Coteţ.

de cel muntos şi de întinsele suprafeţe acvatice şi de lunci. O mare răspândire o au gramineele adaptate regiunilor uscate: păiuşul. În acelaş timp. Pe lângă speciile autohtone. apar elementele pontice: otrăţelul. de relief deluros. legate de fondul general al climatului de stepă. vânturi. precum şi cu mici pâlcuri de păduri. soluri şi condiţii fizico-geografice. se situează aşezarea geografică. 29 Silvostepa se interpune ca o zonă de trecere de la stepă la pădure sub forma unor fâşii înguste. În zona de stepă vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin arbuşti: păducel. alături de elementele autohtone. Editura Ceres. Bucureşti. silvostepa şi pădurea. desţelenită în proporţie de peste 95%.Vegetaţia judeţulului Tulcea se caracterizează prin bogăţie şi diversitate. carpen.30 29 30 Petre Coteţ. peliniţa. păr pădureţ. garoafa. negara. iarba mare. 1975. În judeţul Tulcea. cu pajiştile stepice secundare degradate. 20 . elementele mediteraneene: aişor pe o mică suprafaţă la marginea pădurii de la Slava Rusă şi elementele ponto-sudice şi siberiene: căciula mocanului şi mărgica. porumbar şi specii caracteristice Dobrogei: păliur şi iasomie. Horsul Dobrogean determină existenţa a 3 zone biogeografice: stepa. Vasile Ciocârlan: FLORA DELTEI DUNĂRII. plus 64 subspecii de plante reprezentând cca 1/3 din totalul de specii cunoscute în flora României. între care. bărboasa. ulm. în care este foarte abundent teiul şi jugastrul. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. fânuţa cu bulbi şi colilia. extinsă în părţile de est vest şi sud ale judeţului. arţar. vegetaţia spontană ocupă suprafeţe restrânse pe pantele mult înclinate şi coastele văilor. Aceasta apare în îmbinare cu terenurile agricole. 1994. 13. Vegetaţia prezintă câteva diferenţieri teritoriale. Solurile fiind fertile sunt folosite pentru agricultură. există. În Podişul Babadag şi Munţii Măcin se întâlneşte un etaj forestier alcătuit îndeosebi din păduri de gorun. determinate de factori multipli.17. Ultimul factor împarte unitatea administrativă în două zone distincte: Horstul Dobrogean şi Delta Dunării. Flora Deltei Dunării însumează 955 specii. variabilitatea vegetaţiei este determinată şi de temperatură. constituite din stejar pufos şi stejar brumăriu şi amestecuri de jugastru. Zona stepei. precipitaţii. specii mediteraneene. pe primul loc. tei. situat la punctul de interferenţă a unor mari regiuni floristice. Ioan Popovici. Bucureşti. se întinde tentacular în depresiunile dintre formaţiunile înalte. pag. balcanice şi din stepa asiatică. Local apare şi fagul. pag.

viţa sălbatică. 32 Sunt numite de localnici „ hăşmacuri”. lemn câinesc. rogozul. Ardelean. A.34 Plaurul este o formaţiune specifică stufăriilor masive.31 Pădurile amestecate sunt constituite din plop alb. papura. în amestec cu salcia pitică si numeroase alte specii. Bucureşti.asp 21 . brădişul. păducel.). plop. plutica.ro/flora.6m format dintr-o împletitură de rizomi de stuf şi de rădcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice şi sol. unde dau o nota caracteristică peisajului. salcie mirositoare etc. pag. plop tremurător. stejar. la care se adaugă cele cu frunze plutitoare: nufărul alb sau galben. Georgescu: REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN ROMÂNIA. Ioan Popovici. În Delta Dunării predomină şi o vegetaţie de mlaştină stuficolă. pag. în special pe grindurile cele mai înalte: Letea. cosorul etc. ulm.tulcea-turism. coada calului etc. Vegetaţia terestră ocupă suprafeţe reduse.htm 33 Gh. Vegetaţia tufişurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe ţărmurile marine active se extinde numai pe 1% din totalul suprafeţei deltei şi sunt dominate de cătină roşie şi albă. Mohan. zăvoaie.ro/Imag_Resurse/Tulcea_Turism_Romana/Delta_Dunarii. 34 http://www. Iniţial fixat. meri şi peri pădureţi. 31 32 Petre Coteţ. 76. se deplasează pe suprafaţa apei. sărmuliţa.deltadunarii. mârţul. Principalele specii sunt: stuful. M. diferiţi arbuşti (alun. care cresc pe grindurile fluviatile. măceş. Bucureşti. 1992. împinse de vânt. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.33 Plantele submerse sunt destul de numeroase: broscăriţa apei. este un strat gros de 1-1. care împarte vegetaţia în terestră şi acvatică.. iarba broaştelor. corn etc. plop negru. 19. arin. Zăvoaiele sunt păduri de salcie în amestec cu frasin. plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor şi bălţilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite mărimi care. Chilia. carpenul de pădure). Editura Scaiul.În dezvoltarea vegetaţiei din deltă rolul principal revine regimului hidrologic şi variaţiei mici pe verticală a reliefului. Ea este reprezentată prin păduri amestecate. care ocupă circa 78% din suprafaţa totală. 1975. păşuni şă terenuri de cultură. Acestor păduri care apar pe grindurile Letea şi Caraorman le este caracteristică şi prezenţa unor plante agăţătoare care le oferă un aspect de păduri tropicale (liana. Sunt specifice deltei fluviale. Stipoc şi diferite grinduri fluviatile. porumbar. http://www. Caraorman.

ro/delta/pesti/Pesti. troscotul. FAUNA Fauna zonelor de stepă şi silvostepă cuprinde multe specii de rozătoare cum ar fi: popândăul. Bucureşti.37 35 36 Petre Coteţ. muscarul negru. cât şi economic. cu foarte multe specii: crapul. prepeliţa. şoarecele de casă. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.36 Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. zvârluga. un număr mare de păsări populează frunzarul arborilor: piţigoil mare. babuşca.7. 1. pisica sălbatică. 37 http://www. pag. fâsa de câmp.html 22 . Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Unele caută malurile înalte: dumbrăveanca şi prigoria. sturionii şi scrumbiile au rol important. Peştii sunt prezenţi prin 110 specii (somnul. iar dintre carnivore dihorul pestriţ şi dihorul de stepă. 13.2. cele mai caracteristice pentru această zonă sunt: guşterul vărgat. lupul şi rozătoarele mici cum ar fi: şoarecele scurmător.caraorman. Între aceştia din urmă. cucuta de apă. restul migrând primăvara din Marea Neagră. şopârla de iarbă. carasul. formată din specii locale. florintele. şopârla de pustiu. Alte specii reprezentative sunt : broaştele de pământ şi broaştele râioase. Potârnichea. şoarecele cu guler şi pârşii. silvia mică. şoarecele decâmp. cât şi acvatice. spârcaciul preferă stepa. Alături de stuf întâlnim rogozul. şobolanul cenuşiu şi negru. salcia pitică. Pe pantele însorite se întânleşte destul de frecvent broasca ţestoasă de uscat. atât ştiinţific. mistreţul. Petre Coteţ. dar şi migratoare. Cei mai mulţi dintre peştii deltei aparţin familiei Cyprinidae. cerbul lopătar. precum şi plante agăţătoare. mai frecvent se întânlesc: căprioara. Dintre mamifere. roşioara. fiind mai înalt si mai gros. În zona de pădure. menta. Stuful se dezvoltă aici în cele mai bune condiţii. piţigoil albastru. Bucureşti. ţiparul). feriga de apă. cuprinzând atât exemplare de uscat.35 Păsările sunt destul de numeroase: ciocârlia de Bărăgan. Dintre reptile. Fauna este bogată. Ioan Popovici. 1975. 1975. plătica şi cosacul. pag. orbetele mic şi altele. cei mai mulţi de apă dulce (60%).Vegetaşia plaurului diferă de restul stufăriilor. frunzăriţa cenuşie. Ioan Popovici. pasărea ogorului. 13. Dintre rozătoare amintim şi iepurele de câmp.

pasărea ogorului. de pelicani. gâşte. În satele deltei. încă de la începutul secolului ca un paradis avian. speciile accesorii şi speciile cosmopolite. vrabia de casă. de avoazete şi ciocântorşi. apar frecvent în diferiţi biotopi. cicârliile. lopătari. cormorani şi stârci. piţigoi. la care se adaugă. cu zeci. pe lângă gospodării. de pescăruşi. În Delta Dunării sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci. Acestea se grupează în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apă. prepeliţa. raţe. corcodei. gaia brună.Păsările sunt cele care au creat faima deltei. de chire. devenind din ce în ce mai numeroase pe măsura transformării ecosistemelor acvatice. cormorani). specii de pajişti hidrofile cu vegetaţie bogată continuate cu stufării (ralide). rândunica. Zăvoaiele sunt populate de silvii.htm http://www. specii de stufării (toate speciile de paseriforme acvatice). pescăruşi. muscari. Fazanul a fost introdus prin colonizare. lăstunul. ţigănuşi). Coloniile de cuibărit au reprezentat dintodeauna atracţia deltei.ro/pasari. ţigănuşi şi cormorani. sunt frecvente guguştiucul. 38 39 http://www. specii de ţărmuri marine (unele laride).ro/fauna. În pajiştile de stepă nisipoasă sunt specifice potârnichea. Colonia de pelicani din zona cu regim de protecţie integrală Roşca-Buhaiova este cea mai mare din Europa şi este un exemplu de colonie mixtă. măcăleandru. bine adaptate la mediul acvatic. cinteze. În pădurile de pe câmpurile marine Letea şi Caraorman cuibăresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii. 38 Multe specii. în timpul cuibăritului. vulturul pescar etc. la care se adăugă. specii de ţărmuri (stârci. strict stenotope (cufundari. filomele. cunoscută. ciocănitori. populaţia dezvoltându-se rapid. furtunari. lopătari. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a căror viaţă este legată de prezenţa apei. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă si care reprezintă 81% din avifauna României. graur. acvila pitică. mierle. barza. Avifauna acvatică din Delta Dunării este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi.turismdelta.deltadunarii.asp 23 . Speciile accesorii sunt cele care se integrează secundar în avifauna acvatică. pănă la sute de perechi de pelican creţ şi cormoran mare. Aici se asociază mai multe mii de perechi de pelican comun. pelicani. de chirighite. piţigoi. mai ales dintre raţe. precum şi codalbul. 39 O serie de specii acvatice se asociază în timpul cuibăritului formând colonii.

nutria (toate din familia animalelor cu blana preţioasă). porcul mistreţ. 41 Singurul lăcaş de cult reprezentant al cultului musulman existent în municipiul Tulcea este geamia Azzizie. care reprezintă un element de potenţial religios ce merită vizitat. 28-30. cunoscută şi sub numele de „Biserica cu ceas”. Tulcea. 2005. cetăţi. din documentele vremii reieşind că în anul 1834 această biserică deservea minoritatea armenească din oraş. pentru a asigura o bună iluminare).ro/fauna. hermina. Editura Harvia. 24 .deltadunarii. vizonul. Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae pictată de Ştefan Luchian şi Constantin Artachino. cel mai important edificiu romano-catolic din oraş. pag. care astăzi figurează pe lista monumentelor de arhitectură. dihorul.POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL JUDEŢULUI TULCEA Judeţul Tulcea cuprinde un bogat patrimoniu turistic antropic cuprinzând muzee. trebuie menţionate vidra.3. nurca.Plaurii şi uscăturile din deltă sunt ocupate şi de mamifere. construită în formă de corabie. vulpea. declarată monument de arhitectură deoarece a fost singura biserică ortodoxă de pe întregul cuprins al Imperiului Otoman căreia i s-a permis sa îşi înalţe turlele mai sus decât ale geamiilor. Biserica Armenească. iepurele.asp Sofia Vrabie: SFINXUL DELTEI MUNICIPIUL TULCEA – Ghid turistic. 40 41 http://www. Printre mamiferele care populează Delta. biserici. Biserica Sfântu Gheorghe. Biserica Buna Vestire a aparţinut un timp comunităţii greceşti care locuia în oraşul Tulcea. între care unele cu deosebită importanţă economică. ursul. lupul. monument de arhitectură datorită materialului de construcţie (marmură cioplită cu grosimea de 85 cm) şi al numărlui mare de ferestre (32 -dispuse 14 în zona inferioară şi 18 în zona superioară. 40 1. Biserica Înălţarea Domnului este cea de-a doua bisericuţă ortodoxă de rit vechi. monumente etc. Biserici din localitatea Tulcea: Biserica Sfântul Mihail Arhanghelul. Biserica Sfânta Treime care aparţine cultului ortodox de rit vechi. pisica sălbatică.

unelte. care însumeaza peste 65. care astăzi. plăci de gravură. 25 . 42 Sofia Vrabie: SFINXUL DELTEI MUNICIPIUL TULCEA – Ghid turistic. În prezent patrimoniul cultural al muzeului cuprinde colecţii de botanică. devine sediul Prefecturii Judeţului Tulcea. icoane. 42 Găzduit într-o frumoasă clădire monument de patrimoniu arhitectural. Corpul Portăreilor şi Curtea de juraţi. lapidariu (monumente epigrafice şi sculpturale). În faţa liceului „Spiru Haret” se află bustul marelui cărturar.000m². 55. sticlă. arme. loc ce marcheaza centrul municipiului este dominată de statuia ecvestra a lui Mircea cel Batrân. artă decorativă şi orientală. medievală. greco-elenistică. construită în stil neoclasic. realizat de artistul Vasile Chiriachide în 1913 şi dezvelit în 1922.Singura mărturie a existenţei cultului mozaic în municipiul Tulcea este Sinagoga. pag. datorită restrângerii comunităţii evreieşti ca urmare a emigrărilor şi a deceselor. Muzeul de Etnografie oferă publicului vizitator posibilitatea cunoaşterii patrimoniului etnografic din nordul Dobrogei. Piaţa Civică. genoveze. realizată pe un soclu de travertin de către Ion Jalea. numismatică: antică. Editura Harvia. Muzeul Delta Dunării are o colecţie formată din peste 1900 de piese biologice şi un ierbar voluminos. După reunirea Dobrogei cu ţara.Clădirea a fost ridicată ca Palat Administrativ al Sângeacului de Tulcea. ornitologie. mamologie şi mineralogie. Între 1950-1970. 2005. grafică. având la parter Tribunalul Judeţului. Tulcea. malacologie. tătăreşti). medievală (ceramică. Muzeul de Istorie şi Arheologie a fost înfiinţat în anul 1975 şi deţine colecţii de arheologie: pre şi protoistorie. preparate umede. acest lăcaş de cult este actualmente închis. modernă (tezaure monetare cu piese romane. a funcţionat ca Sfatul Popular Raional Tulcea. sculptură. într-o manieră de prezentare cu totul deosebită. situată în imediata apropiere a Casei Cărţii şi cuprinde 14 busturi ale persnalităţilor de vază ale Dobrogei. Devine sediul Muzeului de Artă la data de 23 august 1982. podoabe). daco-romană. Muzeul de Artă din Tulcea deţine colecţii de pictură. Parcul Personalităţilor din Tulcea se întinde pe o suprafaţă de 17. entomologie.000 de piese muzeale. denumit atunci şi Conacul Paşei.

cu biserica construită din lemn. Oraşul Măcin.obiective-turistice. situată la intrarea în geamie are alimentare directă de la un izvor natural. prin Mănăstirea Măcin. 45 43 http://www.php? id_sub=7&id_loc=2896&id_jud=40&sub=Biserici&jud=Tulcea&loc=Sulina&lg=1 26 . care a fost adus de la Mănăstirea gălăţeană „Adam“. un mic port dunărean atrage atenţia prin geamia construită în 1860. În curte se găseşte Mausoleul în care odihneşte întemeietorul acestui Sfînt lăcaş. Legat tot de spiritualitatea islamică a acestor locuri este şi cavoul lui Baba Sari Saltuk Dede. Bucureşti. una dintre cele mai vechi cetăţi din Dobrogea.În oraşul Babadag se pot vizita: Geamia Ali-Ghazi Paşa. conducătorul cetelor turceşti care au întemeiat 40 de sate. ţesături decorative orientale (covoare de cult.php? id_sub=7&id_loc=1952&id_jud=40&sub=Biserici&jud=Tulcea&loc=Isaccea&lg=1 44 Petre Coteţ. pag. prezintă minaret şi o preţioasă decoraţie sculptată în piatră. denumită după numele întemeietorului ei. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.ro/index.obiective-turistice. care se impune prin masivitate. Cişmeaua Kalaigi. 1975. obiecte de aramă. Biserica Sfântul Gheorghe din Isaccea datează din secolul al XVIII-lea şi prezintă un iconostas executat din lemn. obiecte de podoabă.44 Biserica “Sfântul Nicolae” din Sulina (biserică ce a aparţinut comunităţii elene) a fost construită 1863–1868 şi refăcută în anul 1923. 72-74. veche fortificaţie romană la Dunare. Ioan Popovici. Tot aici se găseşte Catredala ortodoxă “Sfântul Nicolae”. piese vestimentare. printre care şi actualul oraş Babadag. datată din secolul XX. 45 http://www. în stil maramureşean şi care adaposteşte o raclă cu părţi din veşmintele Sfintei Paraschiva şi părţi din Sfinţii Mucenici de la Hozeva. Pe malul drept al Dunării au fost descoperite urmele castrului roman Arrubium şi ale unei aşezări romane şi apoi romane-bizantine. fiind cea mai veche clădire de acest fel din judeţ. Muzeul de artă orientală este găzduit de “Casa Panaghia” şi prezintă exponate legate de prezenţa etniilor turcă şi tătară pe teritoriul Dobrogei de Nord: lucrări de artă orientală. Geamia din Isaccea datează din secolul al XVI-lea. A fost construită în anul 1610.ro/index. şaluri şi broderii persane). iar în popor se spune ca cine bea apă din acel izvor va rămâne în Babadag.43 În acest oraş se mai poate vizita Cetatea Noviodunum.

E. în stil neoclasic. cu o compozitie simetrica în plan şi spaţiu. Edificiul a fost construit în 1860 de Comisia Europeană a Dunării.ro/index. Cimitirul ortodox de rit vechi-lipovenesc şi Cimitirul bisericilor europene occidentale). formş de locuire rurală română. pag.D. iar legatura sa cu partea continentală se realizează printr-un lung dig de piatră. nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza şi mormântul lui William Simpson. 65. echipele de arheologi au scos la lumina urmele a două aşezări romane. Cimitirul maritim se prezintă ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul creştin (împărţit în Cimitirul C.obiective-turistice. Bucureşti. omul de încredere al inginerului şef al Comisiei Europene a Dunării.48 Satul Beidaud. Construită între anii 1858-1860. Cimitirul ortodox. Biserica Sfinţii Voievozi din Agighiol este considerată monument istoric.. A fost construit în 1982 ca far maritim. are picturile realizate de către Rafael Mateef şi sculpturile aparţin artistului Gheorghe Valleanos. 47 Palatul Comisiei Europene a Dunării de Jos este un monument de arhitectură laică.Farul Observator ( Farul Vechi ) de la Sulina este farul construit în perioada Comisiunii Europene a Dunării. Este situat pe malul stâng al Dunării. La 3km de sat se găsesc urmele unui zid a ceea se presupune a fi fost o “villa rustica". Cimitirul musulman şi Cimitirul evreiesc. resedinţa comunei omonime păstrează ca şi monument biserica ortodoxă “Sfântul Nicolae”.obiective-turistice. Ceea ce este fascinant la acest dig este faptul ca el încă mai păstrează inscripţiile celor ce au participat la construcţia sa. Printre morminte de ofiţeri şi comandanţi din Marina Regală Româna poate fi găsit mormântul Prinţesei Ecaterina Moruzi.ro/index.php?id_ob=2294 48 Petre Coteţ. comuna Casimcea.ro/index. actualmente scos din funcţiune. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.php?id_loc=1945&id_jud=40&jud=Tulcea&loc=Beidaud&lg=0 27 . dau acestui obiectiv un aer misterios şi arhaic.obiective-turistice.46 Farul nou este o construcţie modernă de 59m înălţime. 1975.49 În partea de nord-est a satului Răhmanu (Rahman). Farul observator este cel la care s-au realizat filmări pentru filmul “Toate pânzele sus”.php?id_ob=2295 http://www. Măiestria construcţiei şi sălbăticia naturii în care este amplasat. Ioan Popovici. 49 http://www. 46 47 http://www.

51 Localizată nu departe de drumul comunal ce leagă localităţile Murighiol şi Dunăvăţu de Sus. ce se află la câţiva kilometri înaintea sa. cunoscut pentru potenţialul său natural se remarcă monumentul în formă de obelisc care s-a ridicat cu ocazia finalizării lucrărilor de amenajare a braţului Sulina. acte de stare civilă şi de studii. 71. gros de 3 m.n. În exterior sunt prezentate unelte agricole tradiţionale. curator al muzeului este chiar strănepoata poetului. Petre Coteţ. 63. unelte agricole şi casnice. În satul Teliţa din comuna Frecăţei se poate admira Biserica Adormirea Maicii Domnului. 1975. referinţe critice. a unor drumuri. În celelalte spaţii expoziţionale s-a reconstruit interiorul ţărănesc tradiţional din acest areal. Cetatea Halmyris a fost ridicată din ordinele împăratului Traian în secolul al II-lea e. unde poetul a slujit ca şi dascăl. care indică rolul militar al cetăţii. pag. ediţii ale operei poetice. Ioan Popovici. 50 În comuna Crişan de pe canalul Sulina. pag. documente. Ioan Popovici. VI se păstrează zidul de incintă. Momentan. Din cetatea existentă în sec. Împreuna cu insula Bisericuţa. Unicitatea ei în judeţ constă în faptul că este singura biserică cu şase turle. ne întâmpină ruinele fortificaţiei antice Halmyris. reproduceri dupa fotografii. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Dinogeţia este cel mai vechi oraş feudal atestat arheologic pe teritoriul României. Comuna este centru etnografic cu arhitectură populară şi artă populară tradiţională specificş satului de tip pescăresc (port popular tradiţional lipovenesc). care ilustrează pregnant activitatea din această zonă. Muzeul este organizat în trei săli şi prezintă datele bibliografice ale poetului. De la vechea cetate s-au găsit ruinele unei clădiri cu ziduri groase. 28 . Cetatea greco-romană Argamum din Jurilovca constituie unul dintre siturile arheologice cele mai interesante ale Dobrogei. în apele lacului Razelm. nemaigăsindu-se alta în ţară. mobilierul şi cusăturile datează din secolul al XIX-lea. Bucureşti. În apropiere se găseşte centrul etnografic Luncaviţa.. străjuit de 14 turnuri. Cea mai însemnată descoperire în ruinele de la Halmyris a fost bazilica paleocreştină 50 51 Petre Coteţ. centru de artă populară şi olărit. în scop strategic peste o veche aşezare getică. Bucureşti. 1975. În localitatea Jijila se pot vizita vestigiile aşezării romane Dinogeţia. rezervaţie arheologică. În incintă se află ruinele unei bazilici.Casa memorială Panait Cerna se află în apropierea bisericii din satul Cerna. constituie un punct de atracţie al turismului nord-dobrogean.

împreună cu chillile construite în stil oriental şi învelite cu blănuri au fost trecute în anul 1959 în categoria monumentelor istorice. în primăvara anului 1971. 52 Patrimoniul turistic antropic al comunei Niculiţel este format din biserici şi mănăstiri. Localizată în partea estică a Podişului Niculiţel. Kamasis şi Philipos. fotografii color şi diapozitive completează muzeal vizitarea întregului ansamblu paleocreştin. înaltă de 30 m. În 1911. mânăstire de călugăriţe. Expoziţia permanentă de obiecte paleocreştine.de Biasse. Mânăstirea Celic-Dere. a fost înfiinţată în 1846 ca schit de călugări.obiective-turistice. într-o zonă pitorească. se afla Mânăstirea Cocoş. Lângă stăreţie. Mânăstirea a fost fondată în anul 1833 de către călugări veniţi de la Mânăstirea Neamţ: Visarion.php?id_ob=2570 http://www. sub îndrumarea arhitectului Toma Dobrescu se începe construcţia bisericii mari care a fost finalizată în anul 1913 cu pictură în stil bizantin realizată de F.53 În apropierea localităţii Nicolae Bălcescu se gaseşte. Mânăstirea Saon. când a fost demolată. Martirionul de la Niculiţel este un monument unic în Europa. Descoperirea monumentului s-a datorat unor ploi torenţiale care. Attalos.php?id_loc=2895&id_jud=40&jud=Tulcea&loc=Niculitel&lg=0 29 . a patru racle ce adăpostesc părticele din moaştele sfiinţilor martiri Zotikos. de către monahi veniţi de la Mânăstirea Celic-Dere. în judeţ nemaigăsindu-se decât la Mânăstirea Celic-Dere. Biserica “Sfânta Paraschiva” am inclus-o în cadrul elementelor de potenţial turistic datorită existenţei în sfântul lăcaş. au provocat apariţia unei porţiuni din cupola criptei. În anul 1881 este construită biserica cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. aşezământ monahal înfiinţat în 1841-1844. înconjurată de dealuri împădurite.obiective-turistice. 52 53 http://www. obiectiv de arhitectură religioasă.ro/index. consideraţi de către specialişti primii martiri din această parte a continentului.ro/index. Biserica. care a rămas neatinsă după incendiul care a cuprins schitul în timpul stăreţiei monahului Filimon. Gherontie şi Isaia. de către călugări români şi ruşi. artist italian. cu aprobarea autorităţilor musulmane.în a cărei criptă au fost găsite rămăşiţele martirilor întru creştinătate Epictet şi Astion. ce rezistă până în anul 1910. În anul 1853 se construieşte o nouă biserică de piatră pe lângă cea originală construită din nuiele lipită cu pâmănt. nu departe de lac se găseşte o moară de vânt.

cele 400 de morminte dacice descoperite în zonă sunt din secolul al IV-lea i. în satul Slava Rusă. situat pe dealurile din sudul localităţii Peceneaga. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. unde au întemeiat actualul schit Uspenia. pe cursul superior al pârâului Slava. în general. perioada romană şi cele mai noi din medievalul timpuriu. reînviind astfel mânăstirea. către izvoarele Slavei. Mânăstirea numără 40 de măicuţe care trăiesc o viaţă de obşte.ro/index.. construită pe locul unei vechi cetăţi traco-romane din sec. Odată cu întemeierea satului Slava Rusă de către ruşii lipoveni şi extinderea teritorială a acestuia. pe stanca dinspre miazănoapte. locul a fost vizitat de o văduvă bogată moscovită care a adus aici câteva măicuţe. călugării au simţit nevoia să se izoleze şi mai mult. se poate vizita Mânăstirea Uspenia. istoria se simte în fiecare fibră a acestui munte tocit de vreme. a fost ridicat un monument sub forma unui obelisc în memoria marinarilor care şi-au jertfit viaţa în timpul Războiului de Independenţă. astfel că au părăsit actualul schit şi s-au mutat mai spre vest. rezervaţie arheologică.php?id_loc=3068&id_jud=40&jud=Tulcea&loc=Slava %20Cercheza&lg=0 30 . 55 În comuna Smârdan. în vremea împăratului Traian. au fost descoperite urme de locuire pe mai multe nivele începând cu perioada geto-dacică.obiective-turistice. veniţi în secolul al XVII-lea pe aceste meleaguri. vis-a-vis de municipiul Brăila. Ioan Popovici. Oraşul Troesmis a fost o amplă aşezare romană cu două fortificaţii. care au înfiinţat iniţial un schit cu biserică din lemn. Undeva.n. 1975. În localitatea Sarichioi se află fascinanta cetate Enisala. 60. Mânăstirea Voievodenia este localizată în partea centrală a Podişului Babadagului. 54 55 Petre Coteţ. IV i. Deşi abia în sec. pag.În punctul “La Piscul Sărat”. se pot vedea urmele lăsate de un leu imemorial. Mai târziu.e.e. stareţul din acele vremuri aducând de la Kazan (Rusia) icoana Maicii Domnului ca odor de preţ al mânăstirii. Vestigiile descoperite cuprind de la topoare de piatră şlefuită la vase ceramice şi chiar scheletul unui mamut. Construcţia mânăstirii se datorează călugărilor ruşi.n. Flăcări ciudate răzbat din când în cănd dinspre peştera unde se spune că altădată locuia sfetnicul de taină al conducătorului cetăţii şi. În localitatea Turcoaia se pot vizita ruinele Cetătii Troesmis. http://www. situată pe braţul Dunărea Veche.54 Situată între dealurile Babadagului. XII a fost reconstruită de genovezi. mânăstire de călugări. Bucureşti.

1.1. INFRASTRUCTURA PENTRU TRANSPORT 2.1.CAPITOLUL II INFRASTRUCTURA GENERALĂ ŞI INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 2. TRANSPORTURILE FEROVIARE 31 .

Editura Pro Universitaria.56 Tabelul 2.php?lang=fr&pageid=514 Accesul în judeţul Tulcea pe cale feroviară se relizează cu trenul accelerat pe ruta Bucureşti – Medgidia – Tulcea.7 Total (km) 71 73 108 108 2002 2004 2006 2007 din care: electrifi cate - Sursa: http://www.2.4 8. distanţa de 343km parcurgându-se în 5 ore şi cu trenul personal pe ruta Constanţa – Medgidia – Tulcea. pag.1. 2006.tulcea. 291. Transporturile turistice pe calea ferată prezintă avantajul siguranţei. distanţa fiind de 144km şi parcurgându-se în 4 ore.insse.6 12. 32 . confortului. 2. printre care ponderea cea mai mare o deţin autocarele. determinată de specificul cererii sezoniere ale turiştilor şi de diversitatea itinerarelor parcurse. în perioada 2002-2007 Judeţul Tulcea Anii Din total: Linii cu ecartamen normal Total Cu o Cu cale două cai 71 71 73 73 108 108 108 108 Densita tea Linii cu ecartament liniilor la 1000km² larg terotoriu 8. păstrându-şi înaintatea pentru formele turismului organizat cu caracter de masă şi pentru călătoriile efectuate la distanţe medii. şi economicităţii călătoriilor. după toate probabilităţile. Oscar Snak: ECONOMIA TURISMULUI. microbuzele şi autoturismele. Liniile de cale ferată în exploatare. viitorul va confirma rolul său marcant pentru expansiunea turistică de masă. Ele se realizează cu preponderenţă prin folosirea mijloacelor motorizate de transport.7 12. Bucureşti. Petre Baron.Transportul pe cale ferată este mijlocul de transport cel mai important al timpurilor noastre şi. regularităţii. pe tipuri de linii.1. la 31 decembrie.57 56 Nicolae Neacşu. TRANSPORTURILE RUTIERE Transporturile turistice rutiere se caracterizează printr-o intensitate variabilă a traficului.ro/main.

5 Sursa: http://www. pe traseul Bucureşti – Urziceni – Slobozia – Tulcea autobuzele pleacă din Bucureşti de pe Calea Plevnei nr. ]n perioada 2002-2007 Judeţul Tulcea Total (km) Anii 2002 2004 2006 2007 1183 1272 1318 1318 Tipuri de drumuri publice Drumuri Din care Drumuri Din care judeţene Din care moderni. având staţii în fiecare localitate de pe traseu.C. Galaţi (DN 2B) – Brăila (DN 22) – Tulcea. pag. 236.ro/main. pe tipuri de drumuri.3. la 31 decembrie.1. TRANSPORTURILE NAVALE 57 Nicolae Neacşu.5 15. Lăpuşneanu. distanţa fiind de 343km.şi moderni zate zate comunale zate 306 338 339 339 295 326 327 327 295 326 327 327 888 946 991 991 11 12 12 12 Densitatea drumurilor publicepe 100km² teritoriu 13. în fiecare zi din jumătate în jumătate de oră.9 15.naţionale moderni. Institutul Naţional de Statistică: BREVIAR JUDEŢUL TULCEA. 2. 278.php?lang=fr&pageid=586 Accesul în judeţul Tulcea pe cale rutieră se poate face cu automobilul pe traseele: Bucureşti (DN 22) – Hârşova (DN 22A) – Tulcea. în fiecare zi din două în două ore. Editura Pro Universitaria. 2. Bucureşti. din Bd. Microbuzele Constanţa – Tulcea pleacă de la Autogara Tomis Nord.0 15. 58 33 . Constanţa. distanţa fiind de 93km şi Constanţa (DN 22) – Tulcea cu o distanţă de 125km. Pentru cursele Galaţi – Tulcea autobuzele pleaca de la punctul de trecere cu bacul de maşini din localitatea I. Petre Baron. din care 327km reprezintă drumuri naţionale şi 991km reprezintă drumuri judeţene şi comunale. 2006. 58 Tabelul 2. Din Bucureşti.Reţeaua de drumuri publice din judeţul Tulcea are o lungime totală de 1318km. pag.tulcea. Există curse regulate cu autobuze sau microbuze care leagă Tulcea de restul ţării. Oscar Snak: ECONOMIA TURISMULUI. Brătianu.2 Drumurile publice. ediţia 2007.insse. Al.

Tulcea – Chilia Veche – Periprava (4.30-2 ore). iar braţele Sfâtu Gheorghe şi Chilia Veche sunt căi de acces fluviale. la multe dintre ele neputându-se ajunge pe altă cale de transport. Cursele clasice sunt: Brăila – Galaţi – Tulcea – Sulina (8 ore). dar la cerere poate fi deshis şi pentru traficul internaţional. pe şoseaua Tulcea . acostate la faleza de pe malul Dunării. Crişan – Mila 23 (1 ora). deoarece ele fac legătura cu Delta Dunării şi cu localităţile aflate aici.1.30 ore). singura cursă reulată este Bucureşti – Tulcea. Tulcea – Sulina (1. Dunărea este cale navigabilă fluvio-maritimă între Măcin şi Sulina. Tabelul 2. Tulcea – Sfântu Gheorghe (4 ore).3. dar aeroportul organizează la cerere şi curse charter.30 ore). care are o durată de 45 minute. 2. ale localnicilor.Constanţa. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare.30 ore). 2.30-2 ore). Tulcea – Crişan (1-1.30 ore) şi Tulcea – Mila 23 (1-1. Navele de pasageri au ca punct de plecare Portul Tulcea. dar spre deltă se poate ajunge şi cu nave particulare. Tulcea – Crişan (1. În prezent. Cursele rapide sunt: Brăila – Galaţi – Tulcea – Sulina (4. Tulcea – Sulina (4 ore).4. în judeţul Tulcea.2. STRUCTURI TURISTICE DE PRIMIRE Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru turişti.Transporturile navale sunt des folosite pentru practicarea turismului în judeţul Tulcea. în perioada 2004 – 2007 34 . Aeroportul „Delta Dunării” din judeţ se află la 17km distanţă de municipiul Tulcea şi 3km faţă de localitatea Cataloi. TRANSPORTURILE AERIENE Transporturile aeriene sunt slab dezvoltate în judeţul Tulcea. Este un aeroport intern.

sunt spaţiile de cazare pe nave. Singurele structuri de primire al căror număr este din nou în creştere. Institutul Naţional de Statistică Numărul unităţilor de primire este în creştere din anul 2004 până în 2006. dar în anul 2007 înregistrează o scădere bruscă în rândul bungalourilor. Taberele de elevi şi preşcolari se menţin la un nivel constant în perioada analizată. iar în judeţ nu au existat niciodată hoteluri pentru tineret. De remarcat este creşterea numărului de pensiuni rurale şi a vilelor turistice. Pe de altă parte se poate observa desfiinţarea pensiunilor agroturistice începând cu anul 2006 şi a căsuţelor turistice în 2007. ediţia 2007. Structurile de primire turistică cu funcţiuni decazare turistică.Judeţul Tulcea Tipuri de structuri Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 2004 19 6 2 20 3 9 19 12 2 1 1 26 3 10 133 Anii 2005 16 2 1 39 1 10 20 1 2 1 26 3 1 5 128 2006 19 2 1 51 1 11 24 2 3 26 3 1 4 148 2007 16 1 1 40 1 9 25 1 2 1 2 3 6 108 Sursa: Breviar statistic: TURISMUL JUDEŢULUI TULCEA . după o perioadă de declin din anii 2005. Tabelul 2. pe categorii de clasificare: 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate 35 . pe tipuri de structuri de primire şi categorii de clasificare în judeţul Tulcea în anul 2007 Tipuri de structuri Total de primire turistică din total. ediţia 2006 şi CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ LA 31 IULIE. 2006.4. de unde rezultă intensificarea turismului rural pe teritoriul judeţului Tulcea. vilelor turistice şi hotelurilor.

Tabel 2. clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.1. Institutul Naţional de Din tabel se oservă că numărul cel mai mare îl deţin structurile de primire de categoria 3 stele. în judeţul Tulcea în anii 2004. Singura unitate de cazare de 5 stele de pe teritoriul judeţului Tulcea este complexul de vile “Delta Nature Resort” din localitatea Somova. 2. şi cu preponderenţă vilele turistice. ediţia 2007. omologare.5.2.2007 Tipuri de structuri de primire turistică Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri 2004 1076 404 36 Anii 2005 1051 64 2006 1210 72 2007 1171 24 . STRUCTURI TURISTICE DE PRIMIRE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie. exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.Hoteluri 16 Hoteluri pentru tineret Moteluri 1 Hanuri 1 Vile turistice 40 Cabane turistice 1 Pensiuni turistice urbane 9 Pensiuni turistice rurale 25 Pensiuni agroturistice Campinguri 1 Popasuri turistice 2 Sate de vacanţa 1 Bungalouri 2 Tabere de elevi şi prşcolari 3 Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave 6 Total 108 1 1 2 9 3 5 1 3 23 Statistică 10 30 1 1 4 1 1 2 2 53 3 5 11 1 1 21 1 5 6 1 3 4 Sursa: CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ LA 31 IULIE.

urmate de taberele pentru elevi şi preşcolari şi de vilele turistice. CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Institutul Naţional de Statistică Din tabel se remarcă o scădere a capacităţii de cazare în anul 2007 faţă de 2006. ediţia 2006. Cea mai mare pondere a numărului de locuri existente în structurile de primire în anul 2007 este deţinută de hoteluri. ediţia 2007. 2. campinguri şi căsuţe turistice. Trebuie remarcată creşterea numărului de locuri de cazare de pe nave şi apariţia locurilor de cazare în sate de vacanţă în anul 2007 faţă de anul 2006. În general se înregistrează scăderi în majoritatea tipurilor de structuri. în judetul Tulcea în perioada 2004-2007 37 . ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile de primire turistică în perioada considerată. Tabelul 2.6. şi CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ LA 31 IULIE.2. Se exprimă în locuri-zile. cele mai însemnate fiin în moteluri.2.Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 33 176 34 127 202 95 454 40 20 78 632 180 3551 20 581 8 203 231 810 52 156 78 549 120 96 4019 20 452 8 173 366 956 62 90 620 148 99 4276 20 522 8 152 368 310 94 50 24 558 117 3418 Sursa: Breviar Statistic: TURISMUL JUDEŢULUI TULCEA . acestea din desfiinţându-se. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

care a crescut cu 71 147 locuri-zile şi în campinguri. vile turistice şi pensiuni turistice rurale. Institutul Naţional de Statistică Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în perioada 2004-2006 a înregistrat cea mai mare creştere din anul 2004 în anul 2005. diferenţa fiind de 72 217 locuri-zile. ediţia 2006 şi FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE. În anul 2007 capacitatea de cazare în funcţiune cunoaşte o uşoară involuţie.Tipuri de structuri de primire turistică Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 2004 250623 - Anii 2005 282122 - 2006 266977 - 2007 293582 - 42076 6940 18155 488 12009 14246 1895 31212 900 8128 102561 2010 491243 14244 6560 30698 736 18091 24298 16470 2745 9516 143682 11040 3258 563460 10008 4424 101845 18992 10710 51785 5419 110110 578270 3052 3370 43158 248 14996 10392 68602 4278 8790 109110 9176 2520 571274 Sursa: Breviar Statistic: TURISMUL JUDEŢULUI TULCEA. dar mărindu-se în mod simţitor capacitatea de cazare în funcţiune în vilele turistice. capacitatea de cazare în funcţiune scăzând cu 58 687 locuri-zile faţă de anul 2006. Cu toate că în anul 2005 s-au desfiinţat pensiunile agroturistice şi bungalourile. Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune din anul 2005 în anul 2006 a fost de numai 14 810 locurizile. dar şi a apariţiei popasurilor turistice şi a căsuţelor turistice. de numai 6 996 locuri. satele de vacanţă căsuţele turistice şi spaţiile de cazare pe nave. în această perioadă desfiinţându-se cabanele turistice.zile. ediţia 2008. capacitatea de cazare a crescut datorită creşterilor semnificative a locurilor-zile în hoteluri. 38 . cea mai mare diferenţă înregistrăndu-se în rândul vilelor turistice.

Dintre restaurantele din localitatea Tulcea. baruri de zi şi de noapte. discoteci. pescăresc nu sunt puţine. care servesc un larg sortiment de preparate culinare. jocuri diverse. aşezat pe o insulă din lacul Ciuperca. karaoke. Pentru distracţia turiştilor şi în special a celor tineri se găsesc multe cluburi. iar pe de altă parte deoarece timpul liber pe care îl are fiecare turist este în scădere. merdenele. cafenele cu diferite programe: standup comedy. În oraşul Tulcea. nu s-au depus eforturi susţinute de atragere a turiştilor. pizzeriile şi snack-barurile.Per ansamblu. cel mai mult atrage restauranul Insuliţa. Pe de o parte. pe teritoriul judeţului se întâlnesc şi unităţi de alimentaţie pentru servirea consumatorilor independente. În cofetăriile şi patiseriile tulcene se serveşte o gamă largă de produse specifice judeţului: plăcintă dobrogeană. În oraşul Tulcea se află o sală o foarte mare sală destinată în exclusivitate doritorilor 39 . Alte unităţi de servire foarte numeroase pe teritoriul judeţului sunt unităţile de tip fastfood cum sunt: restaurantele-autoservire. pe malul Lacului Ciuperca se află retaurantul de tip grădină de vară. cherdele. pentru că serviciile turistice şi condiţiile de cazare nu s-au îmbunătăţit. baclavale şi multe alte dulciuri foarte apreciate de turiştii români dar mai ales de cei străini. Acesta este amenajat cu mobilier specific de grădină şi decoraţiuni adecvate şi atrage turiştii prin programul artistic cu dansuri şi cântece populare româneşti şi dobrogene pe toată perioada verii. 65 dintre acestea beneficiază de restaurant şi unităţi similare de alimentaţie publică. se găsesc în număr semnificativ pe teritoriul judeţului Tulcea. restaurant cu specific local. de 108 în anul 2007. bufetele tip expres. Restaurantele clasice. Nici restaurantele cu specific local. dar acestea se găsesc cu precădere în localităţile din Delta Dunării. numit Regina Nopţii. Sezonalitatea este un alt factor care influenţează acest indicator. De asemenea. unde turiştii servesc masa înconjuraţi de apă şi stuf şi unde pot face plimbări cu barca sau cu hidrobicicleta pe întinsul lacului. motiv pentru care turismul de week-end câştigă teren. în judeţul Tulcea capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică nu a înregistrat modificări semnificative. Din numărul total al structurilor de primire turistică din judeţul Tulcea. singurul din judeţ.

tenis de masă. cu multe jocuri de genul: biliard. clubul Regnum.de distracţie. CAPITOLUL III CEREREA TURISTICĂ MANIFESTATĂ ÎN JUDEŢUL TULCEA ÎN PERIOADA 2004-2007 40 . . darts. bowling. . jocuri electronice.

FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE 3.1. în anul 2007 Judeţul Tulcea Tiputi de structuri Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Sosiri total români stăini 56584 37651 18933 358 190 168 112 110 2 4915 4453 462 112 87 25 41 . pe tipuri de structuri. dar şi numărul turiştilor români a fost foarte redus. cel mai scăzut fiind în anul 2006. ediţia 2007 şi FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ.1. Tabelul 3. Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. ediţia 2008. Sosiri ale turiştilor români şi străini în judeţul Tulcea. Institutul Naţional de Statistică.3. dar în anul 2007 numărul acestora este din nou în creştere. În fiecare structură de primire se socoteşte o singură sosire pe turist. Tabelul 3. an în care numărul de turişti străini sosiţi a fost foarte mic în comparaţie cu ceilalţi ani. pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi.2. în perioada 2004-2007 Judeţul Tulcea Sosiri Români Străini Total 2004 56557 16684 73241 2005 54617 22959 77576 Anii 2006 43294 11868 55162 2007 53630 20445 74075 Sursa: BREVIAR JUDEŢUL TULCEA. SOSIRI ALE TURIŞTILOR ÎN STRUCTURILE TURISTICE DE PRIMIRE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE Sosire unui turist se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică. Din tabel se observă că numărul de turişti sosiţi pe teritoriul judeţului Tulcea în perioada 2004-2007 variază semnificativ de la an la an.1. În general s-au înregistrat scăderi ale sosirilor de turişti din 2004 până în 2006.1.

Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total Institutul Naţional de Statistică. se observă că cel mai mare număr de turişti sosiţi îl înregistrează hotelurile. Pentru anul 2007. Înnoptări ale turiştilor români şi străini în judeţul Tulcea. 3. un motiv însemnat fiind acela că unele dintre ele sunt deschise tot timpul anului.1. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). ÎNNOPTĂRI ALE TURIŞTILOR ÎN STRUCTURILE TURISTICE DE PRIMIRE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE Înnoptarea este intervalul de 24 de ore. ediţia 2008. 2232 3593 1927 144 282 2866 2097 3043 1882 125 247 2866 135 550 45 19 35 50 21 20445 856 806 94 73 74075 53630 SURSA: FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE. pentru care o persoană este ănregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat. Tabelul 3. chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat.2. incepând cu ora hotelieră.3. Acestea sunt urmate de vile turistice şi pensiuni turistice rurale datorită avântului pe care l-a luat turismul rural în ultima perioadă în judeţul Tulcea. în perioada 2004-2007 Judeţul Tulcea Anii 42 .

Din tabel se remarcă o creştere semnificativă a numărului de înnoptări ale turiştilor din anul 2004 în 2005. În anul 2006 se înregistrează o scădere bruscă. pe tipuri de structuri. o uşoară creştere a acestui indicator. datorită creşterii numărului de înnoptări ale turiştilor străini. în anul 2007 Judeţul Tulcea Tipuri de structuri Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice total 107089 588 222 10067 248 43 Înnoptări români străini 74610 30679 360 228 220 2 9095 972 193 55 . Tabelul 3. Institutul Naţional de Statistică.Înnoptări Români Străini Total 2004 100393 30169 130562 2005 107746 46319 154065 2006 113500 27833 141333 2007 113123 33610 146733 Sursa: BREVIAR JUDEŢUL TULCEA. ediţia 2007 şi FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ. Anul 2007 înregistrează. Înconcluzie. Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare .4. nu atât din cauza turiştilor români. al căror număr de înnoptări s-a redus foarte mult. ediţia 2008. turiştii străini sunt cei care au influenţat numărul de înnoptări în structurile de primire turistică de pe teritoriul judeţului Tulcea pe toată perioada analizată. tot datorită turiştilor străini. cât din cea a turiştilor străini.

la numărul de sosiri ale turiştilor şi se exprimă în număr de zile. 3.1 DURATA MEDIE A SEJURULUI Durata medie a sejurului se calculează prin impărţirea numărului de nopţi relizate.80 1.78 1. indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică şi densitatea turistică în raport cu suprafaţa şi cu populaţia judeţului.Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 3030 6686 6114 248 682 10429 1050 280 146733 2815 5574 6021 210 589 10429 975 232 113123 215 1112 93 38 93 75 48 33610 Sursa: FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE.77 1.98 2. ediţia 2008. 3.97 2.62 2. Durata medie a sejurului în judeţul Tulcea în perioada 2004-2007 Anii 2004 2005 2006 români străini total Români Străini total Români Străini Sosiri 56557 16684 73241 54617 22959 77576 43294 11868 Înnoptări 100393 30169 130562 107746 46319 154065 113500 27833 Durata medie a sejurului 1.2.5. Institutul Naţional de Statistică.2. Tabelul 3. CALCULUL INDICATORILOR SPECIFICI CIRCULAŢIEI TURISTICE Principalii indicatori ce caracterizează circulaăia turistică pe teritoriul unui judeţ sunt: durata medie a sejurului.01 1.34 44 .

2.57 27.6.71 3.2007 total Români Străini total 55162 53630 20445 74075 141333 113123 33610 146733 2. într-o perioadă determinată. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 2004-2007 Anii 2004 2005 2006 2007 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune 491243 563460 578270 571274 Înnoptări 130562 154065 141333 146733 Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare 26. Tabelul 3.2.44 25.3.49 8. INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE TURISTICĂ Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizare efectivă a acesteia de către turişti. Tabelul 3.2.56 2. Densitatea turistică în raport cu suprafaţa.68 3.12 6.64 1.98 3. DENSITATEA TURISTICĂ ÎN RAPORT CU SUPRAFAŢA JUDEŢULUI TULCEA Densitatea turistică în raport cu suprafaţa se calculează ca raport între numărul turiştilor care vizitează o zonă şi suprafaţa zonei respective.61 9.10 1. din perioada respectivă. în perioada 2004-2007 Anii 2004 2005 2006 2007 Sprafaţa judeţului Sosiri Tulcea (km²) 8499 73241 8499 77576 8499 55162 8499 74075 Densitatea turistică în raport cu suprafaţa 8. Acest indicator se exprimă în număr turişti pe kilometru pătrat. Acest indice se calculează prin raportarea numărului total de înnoptări realizate. în judeţul Tulcea.7. la capacitatea de cazare turistică în funcţiune.4 DENSITATEA TURISTICĂ ÎN RAPORT CU POPULAŢIA JUDEŢTULUI TULCEA 45 .34 24.2.

Tabelul 3.1.Densitatea turistică în raport cu numărul de locuitori se calculează ca raport între numărul turiştilor care vizitează o zonă şi numărul locuitorilor zonei respective. cuprinde 46 .STUDIU DE CAZ 4. în judeţul Tulcea. în timp. a gusturilor şi obiceiurilor gastronomice specifice poporului român.1.29 .30 0. CAPITOLUL IV PROMOVAREA TURISMULUI GASTRONOMIC PRACTICAT ÎN DELTA DUNĂRII .1. BUCĂTĂRIA ROMÂNEASCĂ Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării. ASPECTE DEFINITORII ALE TURISMULUI GASTRONOMIC 4.21 0.28 0. în perioada 20042007 Anii 2004 2005 2006 2007 Numărul locuitorilor 253419 252485 251614 250641 Sosiri 73241 77576 55162 74075 Densitatea turistică în raport cu populaţia 0.8. Ea este diversă. Densitatea turistică în raport cu populaţia.

Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcţie de zona etnografică şi sunt însoţite de băuturi specifice fiecărei zone: ţuică. sarmale. muşchi şi aromate cu usturoi trebuiesc pregătite şi aşezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfinţească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie. Alături de ele se pot mânca prăjituri şi cozonaci. cereale. Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos. Acestea preparate din picioare de porc. Dulciurile obişnuite sunt lipiile. diverse vinuri. mâncăruri specifice. cartaboşi.nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare. ciorbă de oase. Lipiile astfel obţinute se servesc tradiţional la mesele de botez ale creştinilor. Dulciurile care sfârşesc masa de sărbătoare. Poporul român fiind creştin încă de la începuturile formării sale. se prepară mai întâi piftiile. urechi. guşă. Amintind de îngheţurile Bobotezei. Sărbătorirea Învierii Domnului. Boboteaza aduce după sine un arsenal de obiceiuri şi bucate tradiţionale care să bucure trupeşte şi sufleteşte pe cei omeniţi. După postul Crăciunului. se prepară slănină. sau cu care sunt omeniţi oaspeţii care calcă pragul casei şi colindătorii sunt: cozonacul. uleiuri vegetale. dulceţurile. cu care poporul român a intrat în contact dealungul istoriei. Crăciunul. împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare. lapte. reprezintă pentru poporul român prilej de mare bucurie. aduce după sine numeroase obiceiuri şi o diversitate de preparate din carne de porc şi dulciuri de sărbătoare. amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Precista în timpul Fugii în Egipt. a Sfintelor Paşti. Bucatele româneşti sunt alcătuite atât din legume. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. dezlegarea la mâncare de dulce. produse lactate cât şi din carne şi subproduse din carne. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât şi preparate speciale de sărbătoare. plăcinta şi lipiile. plăcintele. când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă. palincă. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile. friptură de porc. tobă. Nu lipsesc sarmalele şi carnea friptă cu cârnaţi. cârnaţi. pentru praznicul Crăciunului. este pentru întreaga creştinătate prilej de bucurie şi praznic împărătesc pentru că prin Învierea Domnului se mântuieşte tot păcătosul 47 . perioadă de înfrânare atât trupească cât şi spirituală. Din carne de porc. preparate cu aluat de cozonac şi unse cu ou şi smântână. bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcţie de anotimpul şi sărbătoarea pomenită.

chiar şi vara. şiroind din trup. Uitându-se la ele. germanii şi alte culturi şi popoare s-au întrecut să lase într-un mare coş bunătăţi şi reţete culinare din cele mai felurite.2. Sosurile sunt în general albe dar şi colorate cu boia de ardei.afterhours. românii. presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată şi cu chibzuială. 59 http://www. fie ca e tare. Aceştia au refuzat darul. regionale.1. 4. Tradiţia populară spune că. bine pregătită. Maica Domnului a adus un coş cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. al condimentării. Salatele. al structurii şi asocierii diferitelor materii prime. se realizează pe bază de carne şi în special carne de porc. ouăle roşii au devenit un simbol al Învierii Mântuitorului. Maica Domnului a lăsat coşul la picioarele Răstignitului. maghiarii. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă înroşite.primind iertare de greşelile spovedite şi hrănindu-se trupeşte şi sufleteşte cu Sfintele Paşti primeşte viaţă nouă. a împestriţat ouăle. Plângând în hohote. La obţinerea lor se foloseşte untura de porc şi rântaşul obţinut din ceapă înăbuşită şi făină puţin rumenită. sau este folosită la prepararea diferitelor mâncăruri. Masa tradiţională pentru Sfintele Paşti este alcătuită la creştinii români din: drob de miel. ciorbă de miel. Postul Sfintelor Paşti. la răstignirea lui Iisus Hristos. Sângele. se folosesc legumele.ro/articol_Bucataria_ardeleneasca. friptură de miel. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI ARDELENEŞTI În Ardeal. laptele şi brânzeturile precum şi ouăle. zarzavaturile. s-a completat şi s-a imbogăţit din punct de vedere sortimental şi calitativ. cel mai lung şi cel mai aspru post de peste an. Mâncărurile obţinute în bucătăria din Transilvania grase. 59 În Ardeal se foloseşte mult slănina afumată. vom constata că există particularităţile zonale. care se consumă în tot timpul anului. Iisus Hristos a şoptit că din acea zi toţi creştinii vor vopsi ouă roşii. batjocorindu-L şi mai mult pe Iisus. Bucătaăria românească poate fi definită ca un tot unitar. iar ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi şi pasca cu brânză. dar dacă analizăm structura mâncărurilor din punct de vedere sortimental. ca de altfel şi sosurile se îndulcesc cu zahăr. gustoase şi piperate. Fiecare provincie istorică are un specific aparte care s-a menţinut. În felul acesta.html 48 . Celebra slană cu ceapă este doar o expresie fadă a ceea ce reprezintă bucătăria ardelenească în imperiul bucatelor. al modului de preparare.

foarte bogate. dar şi uşoare influenţe slave. la pohta ce pohtim noi. tăiţei de casă. din care nu lipseşte paprika. 49 .Aici sunt preferate supele şi ciorbele de pasăre şi de vită. în special celor de fasole. cănd sarmalele se înşiră roată pe lângă pereţii oalei iar în mijloc se face turn de carne şi slană afumată. condimentate cu piper. 2001. sare de lămâie sau zeamă de varza. Specifice zonei sunt şi gulaşul unguresc cu picioci (mai pe româneşte cartofi) şi kaiserul săsesc. Caracteristic zonei este tarhonul. Specifice zonei sunt şi ciorbele dulci. unt şi opţional brânză. Se regăsesc şi aici preparate caracteristice bucătăriei maghiare şi germane. cu multe legume şi carne şi îmbunătăţite. cu legume prăjite şi înăbuşite în untură sau ulei. chişcă. o altă invenţie secuiască compusă din găluşte de făină amestecate cu ouă. servite cu fiertură de viţel cu ardei. adică neacrite. 60 Sarmalele ardeleneşti sunt cât se poate de mari şi gospodinele practică o tehnică de gătitit a sarmalelor numită “turnişorul”. Ciorbele de aici sunt acrite cu oţet. iar ciorba de porc cu tarhon completează o paletă pe cât de colorată pe atât de gustoasă. păpădia de Orăştie etc. de chimen sau de roşii. supe de griş. vinuri şi obiceiuri româneşi. Sunt foarte apreciate supele gulaş şi papricaş cu tarhon. capitolul:Ardealul.html Pentru mai multe detalii a se vedea RADU ANTON ROMAN:Bucate. turta de chimen. mâncarea de prune sau gutui cu carne.afterhours. papara de peşte. cu sosuri din făină.3. „drese” cu gălbenuşuri de ouă. 61 4. smântână şi făină. papricaşul. folosit pentru a da aromă ciorbelor. Scoaca din Apuseni este singura ciorbă cu lapte de la noi din ţară. cu găluşte din griş sau făină. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI BĂNĂŢENE Apropierea geografică şi condiţiile istorice asemănătoare au făcut ca bucătăria bănăţeană să se asemene foarte mult cu bucătăria ardelenească. 60 61 http://www. În unele zone se foloseşte pentru acrit agrişul şi rubarbura.1. Mâncărurile pregatite în Banat sunt realizate din carne de porc în special. Bucureşti. venite de dincolo de Dunăre. adică praful de ardei iute tocat este o delicatesă care iuţeşte minţile şi gurile mesenilor. Nici supa de mere sau de vişine cu smântână nu sunt cunoscute în alte zone ale României.. Editura Paideia. Alte specialităţi ardeleneşti sunt: mâncarea de pui cu bulion de caise. şorici şi varză.ro/articol_Bucataria_ardeleneasca. de cartofi sau de salată.

Bucătăria din Banat se caracterizează prin mâncăruri gustoase.vacantesicalatorii. Este preferată carnea de porc şi de pasăre faţă de carnea de vită şi peşte. Sarmalele bănăţene se pregătesc din carne tocată cu satârul. Mâncărurile se caracterizează prin sosuri cu rântaş obţinut din făină încinsă care „se stinge” cu supă de oase sau supă de zarzavat şi îmbunătăţite cu smântână. nu au fineţea celor din Moldova dar sunt gustoase. cu brânză. bogate. ouă moi şi smântână foarte bine condimentată şi prăjită la foc mic într-o formă de cozonac. Meşterii şvabi. hrănitoare. sunt nişte adevăraţi artişti. neacrite. Exista în Banat un preparat numit „Varga Beleş” care este o budincă din tăiţei de casă cu brânză de vaci şi stafide.cimbru. supele gulaş şi ciorbele cu tarhon. sunt foarte apreciate supele cu tăiţei de casă. ca şi în Ardeal.pag. a mâncărurilor dar şi la obţinerea dulciurilor.php?artID=1503 ANTON ROMAN:Bucate. Există renumitele pogacele obţinute din aluat cu jumări. Bitocul este cea mai mare chiftea din lume. cu nucă. unde se taie porci mulţi şi graşi dar. cu mac. chimen. cu brânză de vaci. învelită în foaie de placintă şi coaptă în cuptor. 2001. Rântaşul se foloseşte chiar şi la sarmale. o amestecatură de cărnuri tocate. ci ajunge în primul rând untură şi jumări.ro/modules/revista/articole/articol. Se mănâncă mult papricaşul cu găluşte obţinute din făină şi ouă fierte în apă cu sare.63 62 63 http://www. Editura Paideia. Şi aici. Se consumă multe supe şi ciorbe dulci. sunt mari. Pentru acritul ciorbelor se utilizează cu precădere sarea de lămâie sau oţetul. care sunt ţi ele apreciate. Ei ştiu să desprindă din scândura groasă de slănină o foaie lata de sorici captusit cu un degeţel subtil de grăsime”. breslaşi ai pregătirii porcului din străbunic în nepot. boia de ardei. din cauza căldurii slănina nu se afumă sau fierbe. grase. vinuri şi obiceiuri româneşi. 462 50 . Bucureşti. cu lapte. Ciorbele şi mâncărurile de aici sunt grase. „Destul de rar gătit în ultimii ani. ca un drob. Din tăiţei de casă se obţin renumitele preparate "iofca" cu varză. care se servesc la ţuică.62 Tăiţeii de casă se folosesc mult atât la prepararea gustărilor. scluptând în osânză şi cărniţă mai ceva ca moţul în lemn. iar uneori sunt uşor legate cu rântaşuri. şoriciul se mai umple înca în zonele bogate din Banat. dar apar mai rar în meniul bănăţenilor.

Bucătăria din Muntenia. sarmale bătrâneşti. cât şi pentru faptul că este un remediu împotriva mahmurelii. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI MUNTENEŞTI Bucătăria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate. ingeniozitate. 64 http://www. lapte. Burta este tăiată în fâşii înguste. se adaugă morcovi. . chiftele de legume. taşchia. 4.php 51 . fiind o mâncare bazată pe burtă de vacă şi piciore În Muntenia se mănâncă de asemenea friptura cu prune uscate şi plăcinta cu brânză sau dovleac.travelguide-romania.4. cu sos rezultat din iaurt. produse din came. Pentru această ciorbă foarte gustoasă ingredientul principal este burta de vită. sunt acrite mai ales cu borş şi se foloseşte mult leuşteanul care le da un gust aparte. Friptura de pui cu gutui sau cu caise ori raţa cu măsline pot concura onorabil pentru un loc printre favorite. fructe. Se fierb împreună. fineţea şi rafinamentul bucătăriei franceze şi până în zilele noastre înfluenţa italiană. Ea a suferit de-a lungul vremii influenţa grecească.Printre mâncărurile tradiţionale din această zonă amintim: zacusca. Se serveşte cu oţet sau smântână. ciorba de viăţel.64 de viţel. plăcinta de ceapă. supa este strecurată şi totul se lasă apoi pe foc.ro/romania_gastronomy. Cele din legume sunt îmbunătăţite cu orez. ceapă. apoi se lasă să se răcească. Ciorbele sunt realizate din carne de pasăre şi vacă dar şi din legume. bine curăţată şi fiartă în apă sărată. peşte. piper şi usturoi. unt.1. Turiştii care vizitează această regiune îşi vor aminti mult timp de delicioasa ciorbă de burtă. împreună cu făşiile de burtă. Când e fiartă. găluşte cu mămăligă şi multe altele la fel de gustoase. Piftia de cocoş sau de gâscă este preferată de munteni. deşi iarna se prepară şi piftie de porc. zarzavaturi şi condimente. Tuslamaua este şi ea foarte căutată. paste făinoase. stanglele cu nuci. foloseşte un sortiment variat de legume. carne. dar şi cu „zdrenţe” obţinute din ouă cu făină. apreciată atât pentru valoarea ei nutritivă. ceapa umplută. delicateţe. orientală. mai ales iarna.

pastrama de mânzat.php 67 RADU ANTON ROMAN:Bucate. Editura Paideia. „legate” între ele cu sosuri şi mai ales cu maioneză care este un „liant” foarte apreciat: salata de ciuperci. mărar şi leuştean. se obţin din legume proaspete sau fierte în combinaţii cu fructe. Se serveşte cu mujdei. salata de crudităţi etc. legume. se prepară dintr-un “pui mare de curte. capitolul:Valahia de Miazazi 66 http://www. Tras într-o ţeapă. ghiveciul măcelaresc etc. cârnaţii olteneşti sunt un deliciu.1. Bucureşti.66 Puiul la frigare. puiul se pune pe lângă foc mic şi se unge tot timpul cu smântână până se rumeneşte. vinete. ce o fi. vinuri şi obiceiuri româneşi. frecat cu sare şi piper şi împănat sub piele cu slănină şi usturoi. 2001. 52 . 371. de obicei simpla. iar cu această pastă sunt umplute intestine de oaie.65 4. brânzeturi. vinuri şi obiceiuri româneşi. Pentru cei care au un stomac sănătos. Aceşti oameni. ostropelul de pui. tocată şi amestecată cu usturoi. gogoşari. dovlecei.travelguide-romania. iar vara se fac sarmale din legume tocate: ceapă. antricotul măcelăresc. ţin foarte mult la mâncărurile lor specifice şi le plac mai ales felurile condimentate. chifteluţele de burtă. ardei gras. Sunt preparaţi din cantităţi egale de carne de vită şi porc. Bucureşti. untul dar şi untura mai ales în timpui iernii. ori cu ceva pe lângă. Apoi cârnaţii sunt afumaţi timp de doua ore.”67 Sarmalele olteneşti se fac în special din carne de viţel.La prepararea bucatelor se foloseşte untdelemnul. mămăligă. pag. salata de fasole verde. Alte preparaete tradiţionale din Muntenia sunt: renumiţii mititei. Mâncarea oltenească.ro/romania_gastronomy. ciulamaua. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI OLTENEŞTI Oltenia este cunoscută prin oamenii ei cinstiţi. Editura Paideia. care poartă parfumul bucătăriei noastre ţărăneşti. piper şi sare. Sosurile sunt de regulă colorate şi se obţin din roşii vara şi bulion în timpul iernii. Salatele sunt într-un sortiment foarte diversificat. Cârnaţii olteneşti sunt faimoşi.5. tehnologie care oferă un gust deosebit bucatelor. 65 Pentru mai multe detalii a se vedea RADU ANTON ROMAN:Bucate. este întotdeauna asezonată cu ridichi şi ardei iute. Bucătăria din Oltenia păstrează şi astăzi obiceiul de a pregăti mâncarea în oale de pământ la „test”. ouă. harnici dar duri. oltenesc. 2001. de obicei foarte grăbiţi.

care sunt fine şi delicate. Legumele sunt transformate în mâncăruri apetisante în bucătăria moldovenească. peştele. Tocătura 53 . totul foarte bine călit. patrunjel. vacă şi porc. carnea de pasăre. SPECCIFICUL BUCĂTĂRIEI MOLDOVENEŞTI Se spune că bucătăria moldovenească este cea mai rafinată dintre toate. Ciorbele se acresc cu borş şi se îmbunătăţesc cu smântână şi ouă. Mămăliga acompaniază de asemenea şi sarmalele. roşiile umplute cu carne sau numai cu orez. sunt mici şi se servesc câte 8-10 sarmale mici înfăşurate toate într-o foaie de varză. În Moldova se mănâncă mult dulciurile de bucătărie realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume. piper şi usturoi. Se spune ca aceasta este remediul contra mahmurelii. chiftele marinate.În bucătăria oltenească se folosesc legumele proaspete.1. făcuta din măruntaie de pui fierte cu morcov. care este o ciorbă de pasăre şi legume fierte în oală de pământ în spuză pe vatră. varza călită sau iahnia sunt preferate de moldoveni. cu omletă cu jumări şi brânză. la care se adaugă un pahar de vin. se scobesc de stamine şi se umple. papanaşi etc. Umplutura se face din carne tocată foarte mărunt. Cea mai neaşteptată mâncare românească se întâlneşte aici: flori de bostan umplute. lactatele şi brânzeturile. gustoasele ciorbe de praz. Dintre ciorbele şi supele lor se remarcă ciorba de potroace.6. tochitura oltenească. plăcinte cu dovleac. Ciorba de fasole. işi primesc oaspeţii cu delicioasa ciorbă de pui. Florile se culeg toamna. indiferent în ce oraş locuiesc. Se pregătesc cum numai oltenii ştiu s-o facă. ceapă. pască. saramura de peşte. fructe. turtă dulce cu miere. Tochitura moldovenească diferă de felurile asemănătoare care se fac în alte zone ale ţării. orez şi borş. morcov ras fin. Este făcută din ficat şi rinichi de porc tăiate mărunt şi prăjite în untură. praz umplut şi multe alte mâncăruri tradiţionale care demonstrează că în bucătărie totul este posibil. nu putem să nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mămăliguţa. sare şi piper. brânzeturi. sau cu faimoasele plăcinte “poale-n brâu”. Prăjiturile specifice acestei regiuni sunt atât de multe şi de diverse încât li s-a pierdut numărul: cozonac moldovenesc. băbuşoare. fiertura oltenească. Când vorbim de bucătăria oltenească. Acest fel nu este servit niciodată fară mămăligă. îndulcită cu ceapă. Întotdeauna gospodinele moldovence. 4. de ştevie şi lobodă.

togmăgei umpluţi şi multe alte preparate. răcituri de pasăre.7. Bucătăria Moldovenească nu este foarte aglomerată în condimente. La prepararea mâncărurilor se foloseşte mult peştele. vacă. Preparatele de bază sunt însoţite de garnituri din orez. la pregătirea acestora se foloseşte mult untdelemnul. Ciorbele se acresc cu borş. gustoase. şi mai ales după primul Război Mondial. se scaldă în sos subţire de vin alb. guguloi moldovenesc. Se foloseşte mult laptele bătut. vacă şi porc. zeamă de varză dar şi cu oţet. 4. se tipăresc cu câte o felie subţire de roşie. Florile se potrivesc în oala unsă cu unt cu corola în sus. se foloseşte mărar. brânzeturi şi ouă. Nu putem să vorbim despre bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci. ardei iute. dar şi de bucătăria orientală. pătrunjel. brânză şi smântână. 54 . bulion de roşii şi apă şi se dau la foc mic. untul şi margarina. vânatul precum şi legumele. saramură de peşte.1. cimbru. lapte. de climă. legume dar şi paste făinoase. De-a lungul istoriei. sunt realizate din legume şi mai ales peşte. La prepararea mâncărurilor se foloseşte în special carnea de pasăre şi peştele. pârjoale.se amestecă cu miez de jimblă muiat în lapte şi stors şi două ouă. dar şi carnea de porc. borş moldovenesc. Dobrogea este bogată în legume şi fructe. laptele ouăle şi brânzeturile. se obţin din legume înăbuşite cu făină dizolvată în apă şi “stinse” cu supă de oase. Mâncarurile din Dobrogea redau cu prisosinţă bogăţia materiilor prime de care dispune această zonă. odată cu dezvoltarea staţiunilor de pe malul Mării Negre. vânatul şi carnea de oaie dar şi carnea de pasăre. Bucatele sunt uşoare. leuştean etc. Se folosesc mult gustările din legume proaspete sub formă de salată în combinaţie cu ouă. iaurtul dar şi brânza telemea care se consumă ca atare dar şi în pregătirea altor mâncăruri. bucătăria dobrogeană. Sosurile sunt colorate cu pastă de roşii. căci moldovenii sunt foarte inventivi. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI DOBROGENE Bucătăria din Dobrogea este influenţată în primul rând de faună. usturoi. piftie de porc. suferă influenşa marilor bucătării europene.

garniturile de orez.2.mâncărurile sunt fine. dulciurile cu stafide şi rahat. dar şi baclavalele. pe pământul dobrogean. TRADIŢII ŞI SPECIALITĂŢI CULINARE SPECIFICE DELTEI DUNĂRII 4. STRUCTURA ETNICĂ A LOCUITORILOR DIN JUDEŢUL TULCEA Din punct de vedere etnografic. greci. ale fiecărei etnii în parte. mielul la proţap. şi diferitele populaţii stabilite aici: bulgari. turci şi tătari. a populaţiei aborigene şi a suprapunerii în straturi succesive atât a elementului românesc din celelalte ţinuturi. În timp s-a creat o civilizaţie care se caracterizează atât prin elemente comune tuturor etniilor. musacaua. Dintre specialităţile specifice dobrogene amintim: ciorbele pescăreşti. crapul umplut. peştele la proţap. lipoveni şi ucraineni. saslâcul. vestigiile arheologice şi documentele istorice demonstrează permanenţa.2. pe de altă parte. Fiecare fapt de cultură populară din judeţul Tulcea dezvăluie relaţii de convieţuire între românii autohtoni: moldoveni. cârnaţii de oaie. chefirul. se îmbunătăţeşte sortimentul de preparate culinare dar şi calitatea acestora. nemţi. gustoase. 4. cât şi a populaţiilor alogene. marinatele din peşte. saramura de crap. cât şi prin note particulare.1. Elementele comune. pe de o parte. se datorează convieţuirii în acelaşi habitat (dacă 55 . similitudinile. păstori transilvăneni. italieni. ciorba de burtă. sarailiile. Bucătăria dobrogeană poate rivaliza cu oricare altă bucătărie cu tradiţie. individuale. delicate. mocani. chebabul.

2. religia. permite să considerăm şi să definim judeţul Tulcea drept zonă de convieţuire etnică. SPECIFICUL COMUNITĂŢII GRECEŞTI DIN JUDEŢUL TULCEA În judeţul Tulcea se gaseste un numar mare de greci raspanditi pe intreg teritoriul acestuia. de variantele reprezentării acelor credinţe arhaice generate de : religie. când flăcăii intră cu calul frumos împodobit chiar în casa fetei iubite.ro/articole/99726/traditii-vechi-cu-o-fata-noua. Acestea şi-au respectat reciproc obiceiurile. Elementele de diferenţiere în cultura tradiţională a fiecărei etnii ţine. fiind influenţate de cele româneşti sau bulgăreşti.avem în vedere civilizaţia materială) cât şi a aceluiaşi fond străvechi mitic. în judeţul Tulcea. atunci când flăcăii satului se întrec să aprindă pe înălţimi cele mai mari focuri. sau ”ziua babei”. “Dragomanul” se practică de Sfântul Ion. 68 Alte tradiţii sunt “udatul mirelui”. Printre obiceiurile pur greceşti care au supravieţuit timpului şi se practică şi astăzi întâlnim: Elefterio . oferindu-i vorbe dulci şi colaci împletiţi ca semn al dragostei. Horhubal. o adunare a femeilor. 68 http://bucatarie. care torc şi povestesc în jurul unei gropi pline cu jar. În present. fără bărbaţi. 4. a unor concepţii arhaice care în evoluţia mentală a omenirii s-au materializat în credinţe şi obiceiuri (dacă avem în vedere cultura spirituală). convieţuirea paşnică a tuturor etniilor. Istoria şi dinamica vieţii sociale. în fapt. se află una dintre cele mai vechi comunităţi greceşti ce exemplifică cel mai bine modul în care grecii au fost “modelaţi” de lumea în care au ales să trăiască.jurnalul. Aşa se face că obiceiurile şi tradiţiile lor s-au modificat de-a lungul timpului. Aceste elemente n-au împiedicat însă.html 56 . iar la final rostogolesc sita. fetele de până la 16 ani cântă şi primesc ouă. la ”Lăzărel”. secvenţa de timp în care sa conturat obiceiul. manifestările la nivel mental în acest areal în decursul timpului. de locul de origine al etniei respective. grecii din Izvoarele au prenume româneşti. pentru ca vara să fie bogată. Toleranţa a constituit întotdeauna nota esenţială a comportamentului comunităţii tradiţionale dobrogene. De ”Florii”. In localitatea Izvoarele insa. când băieţii abia căsătoriţi sunt băgaţi cu capul la uluc. modul de viaţă.2. dar vorbesc greceşte şi şi-au păstrat portul popular. zi în care femeile fac ce poftesc şi petrec până dimineaţa. bani şi făină.

pentru că şapte este un număr cu noroc. SPECIFICUL COMUNITĂŢII TURCILOR TĂTARI DIN JUDEŢUL TULCEA În judeţul Tulcea trăiesc un număr destul de mare de turci si tatari care.3. În Dobrogea. cimbru şi seminţe de chimion îi dau o savoare cu totul specială. baclavalele şi pitele. lumina. Această sărbătoare începe cu o curăţenie generală. oamenii sar peste foc. foi de dafin. sărbătoarea se mai numeşte Seker Bairam (bairamul dulce). tinerii fac focuri în jurul cărora dansează şi recită versuri despre această sărbătoare. halva şi cozonaci. mâncăruri din carne de oaie. Se gătesc totodată peste şapte feluri de mâncare. Cea mai importantă şi cea mai veche sărbătoare a turcilor care încă se mai păstrează este “Nevruzul”. deşi convieţuiesc împreună cu românii. fistic. mai ales brănză şi spanac. Condimentele folosite: oregano. Simbolurile “Nevruzului” sunt grâul încolţit. bucate tradiţionale specifice.jurnalul. nu va sosi primavăra”. gyros. păstrează multe dintre tradiţiile religiei lor. Apoi. deoarece pe masa fiecărui musulman se găsesc baclavale însiropate cu miere şi umplute cu nucă. suc şi limonadă. souvlaki. cu diverse umpluturi.ro/articole/99726/traditii-vechi-cu-o-fata-noua. 69 70 http://bucatarie. focul prezent şi în casele oamenilor care aprind lumânări în cele patru colţuri ale camerelor.ro/traditii_turci_ro 57 . halviţă. Se vopsesc şi ouă roşii care semnifică speranţa.2.70 Altă sărbătoare religioasă a turcilor care se mai ţine încă în judeţul Tulcea este Ramadam Bairam. rahat. Conform tradiţiei. simbolizând că necazurile şi supărările se aruncă odată cu hainele cele vechi. iar lumea aruncă în foc hainele vechi şi-şi cumpără altele noi. Printre preparatele tradiţionale se află pastisio.divers. plăcintele.html http://www. sarailii.69 4. busuioc. mentă.Bucătăria grecească este una deosebit de aromată. usturoi. bucuria. Se fac foarte multe prăjituri. mărar. De asemenea. Aceştia încă folosesc nume şi prenume turceşti. care semnifică noul an. vorbesc limba turcă în familie şi merg să se roage la geamii. Oamenii ciocnesc ouăle pentru că este un vechi proverb care spune că “Până ce coaja oului nu va cădea la pământ.

halviţa cu ciuen sunt doar căteva din delicatesele culinare specifice comunităţii turceşti. Şi în prezent.crlr. păstrată neschimbată încă din timpul creştinării Rusiei Kievene în anul 988 de către cneazul Vladimir Sveatoslavici.ro/lipoveni_repartitie. toţi bărbaţii de cult islamic sunt prezenţi la slujbă. care ţine trei zile. reţetele fiind îvăţate dea lungul timpului şi de romăni: baclavalele. sărmăluţele în foi de viţă. Credinţa ruşilor lipoveni din judeţul Tulcea este creştin-ortodoxă de rit vechi. ei reprezintă o mare atractivitate pentru turişti. decalat cu 13 zile. imam baildi.php 73 http://www.73 Obiceiurile ruşilor-lipoveni sunt strâns legate de sărbătorile religioase. urmează pentru musulmani Kurban Bairamul (Ziua Sacrificiului. Peste 70 de zile după această sărbatoare. slujbele religioase se ţin în limba slavonă.newschannel. Dimineaţa. 71 72 http://www. iar la această ceremonie religioasă (Bairam Tas) nu participă decât bărbaţii din comunitate. aceştia şi-au păstrat cel mai bine credinţele şi obiceiurile.ro/stiri/39/10572/Etnoturism-cu-baclavale.2. Bucatele turceşti din şudeţul Tulcea sunt deosebit de gustoase. după un post negru de 30 de zile. nu au nici o relevanţă dacă musulmanii nu se împacă între ei de Ramadam Bairam.php 58 . suberek (placinte cu carne). Cele 30 de zile de post de dinaintea sărbătorii. 72 Dintre toate minorităţile din judeţ. la ora 7:47.71 4.4. Sărbătoarea. Calendarul pe care îl respectă a rămas neschimbat.ro/lipoveni_religie.iar în Delta Dunării.SPECIFICUL COMUNITĂŢII RUŞILOR LIPOVENI DIN DELTA DUNĂRII În ceea ce priveşte repartiţia ruşilor lipoveni pe teritoriul Roâniei. fiind cel iulian. fasolea cu coadă de oaie şi murături. Pânş în zilele noastre. care se oficiază până la ora 8:10. este un prilej de împăcare între credincioşii de cult islamic. georek (o lipie uriaşa).credincioşii işi urează “Bairam Kairl Bolsun!”. Crăciunul islamic). iar calendarul folosit este cel iulian.html http://www. sarailiile. judeţul Tulcea este pe primul loc şi concentrează aproape jumătate din numărul lor total (16350 de locuitori). cobete. tocana cu ciuperci şi carne de vită. pilau (pilaf). placintele cu carne de vita sau pui care se numesc pide.crlr.

ruşii lipoveni păstrează şi obiceiuri legate de evenimentele importante din viaţa lor. există şi la ruşii lipoveni obiceiul de a colinda. oamenii obişnuiesc să se spele pe faţă direct în Dunăre. O bucată de halviţă atârnă de tavan şi cei care participă la joc trebuie să o prindă cu gura. Cel mai bine s-au păstrat obiceiurile legate de Maslenita (Săptămâna Brânzei sau Lăsata Secului) . respectiv săptămâna de dinaintea intrării în postul Paştelui.la ruşii lipoveni s-a păstrat obiceiul efectuării semnului crucii în aproape orice acţiune pe care o întreprind. sărbătorită cu cântece vesele pe străzile localităţilor şi cu preparate lactate specifice: vareniki. în ziua de Lăsata Secului. în Joia Mare. baieţii le urmăresc pe fete pentru a le mânji cu funingine. în Vinerea Mare. pronunţând „Hristos a înviat!” („Hristos voskrese!”) şi respectiv „Adevarat a înviat!” („Voistinu voskrese!”). cu ouă vopsite şi cozonac. Lângă foc se pune o cană cu apă şi un coş cu ouă. există la aceştia obiceiul de a se pupa de trei ori când se întâlnesc. ocazie cu care se organizează petreceri la casa fiecăruia dintre cei logodiţi („acolisnaia” la băiat şi „devisnic” la viitoarea mireasă). Este o săptămână de voie bună. o sărbătoare foarte importantă pentru ruşii lipoveni. însă nu înainte de sărbătoare. Paştele. După ce se termină focul. se face un banchet şi are loc “bătutul halviţei”. În gospodăriile din zona Razelm. piroghi. Până 59 . se sărbătoreşte în familie. după liturghie. blini. cu apă neîncepută. În timpul slujbei de Florii. în timp ce credincioşii ţin în mâini lumânări şi crenguţe de salcie sfinţite cu această ocazie. În localităţile din Delta Dunării. În judeţul Tulcea. De asemenea. iar cei care dorm în timpul acelei zile trebuie să se aştepte la nenorocire. vestind Naşterea Domnului. Căsătoria la ruşii lipoveni a păstrat poate cele mai multe particularităţi tradiţionale. pentru a avea câştig la bogăţie. podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarbă. ce se sfinţesc în dimineaţa Învierii. ouăle sunt date copiilor din sat. când se intra în Postul Mare. nu numai pe cele legate de sărbătorile creştine. În toată perioada Paştelui. Mielul nu face parte din tradiţia ruşilor lipoveni. şi cu un singur colind în repertoriu. A doua zi. ci după liturghie. De Crăciun. etc. Căsătoria este precedată de logodna celor doi tineri. preluat din cântarea bisericească („Hristos se naste” – „Hristos rajdaetsja”). gunoiul de pe lângă casă se adună în trei grămezi cărora li se dă foc.

seara. Coliva la ruşii lipoveni este făcută din grâu fiert . fiind citită neîntrerupt Psaltirea. pe care scrie în slavonă „Sfinte . nunta lipovenească era marcată de un aer de sobrietate. mirii se îndreaptă către casa mirelui. În trecut. părinţii sunt răsturnaţi cu barca. La decesul unui lipovean. Pentru cei mai în vârstă cărora li se naşte un copil sunt pregătite o serie de obiceiuri care diferă de la un sat la altul. pentru ca asupra acestora să cadă eventualele nenorociri. puternice şi nemuritorule Dumnezeu. ocazie cu care sunt interpretate diferite cântece. în semn că au lăsat în urmă necazurile. iar după aceasta se organizează o masă întinsă la casa celui trecut în nefiinţă.A. amestecat cu miere de albine. După oficierea slujbei de cununie. Mortul este pus în groapă cu picioarele spre est. în localităţile C. acesta este privegheat timp de trei zile în camera din faţă a locuinţei. spre locul unde stă crucea. îndură-te de noi!”. părinţii trebuie să sară peste un foc făcut în curte. Pentru a se feri de blesteme şi farmece.la nunta propriu-zisă se organizează şezători la care fetele şi femeile cântă şi confecţionează batiste cu marginea dantelată. ci doar anumite cântece folclorice interpretate de meseni. ducând împreună o icoană şi fiind însoţiţi pe noul drum de către preoţi. Astăzi însă nu mai este aşa. Cununia civilă şi petrecerea propriu-zisă are loc spre după-amiază. care are loc imediat după liturghie. pe care apoi le dăruie nuntaşilor. Lipovenii nu lasă pe nimeni să le fluiere în barcă deoarece le aduce ghinion. Se aprinde candela. Înainte de cununia religioasă. Cei mai bogaţi işi pot răscumpăra “udatul” cu o cinste la crâşmă pentru toţi cei care trec pe acolo. 60 . deaorece apa trebuie să le spele gândurile negre. În Băltenii de Sus sau Mahmudia. Slujba de înmormântare are loc la biserică. S-a păstrat obiceiul până în zilele noastre ca mirii să se cunune la biserică în costumele tradiţionale pentru viaţa religioasă. Rosetti şi Caraorman se pun cranii de cal la poartă. de multe ori petrecerea prelungindu-se pe durata a 2-3 zile. O monedă de schimb des utilizată de pescarii din Deltă este rachiul sau vodca. În Murghiol. întrucât există credinţa că la învierea morţilor. primul lucru pe care îl va vedea cel decedat să fie crucea. iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. care trebuie să ardă timp de şase săptămâni. În jurul capului celui decedat se pune o cunună de hârtie. se practică un obicei de „cumpărare-vânzare” a miresei de la casa parintească. nefiind permisă muzica.

1. documentele ni-l prezintă începând cu perioada bizantină. Peştele la proţap fript deasupra jarului se consumă în general cu mămăligă şi mujdei de usturoi. 4. iar saramura reprezintă peştele în sos sărat. fiindcă întinderea lui. se vede un oraş ce pare nesfârşit.Bucătăria specifică lipovenească se caracterizează în primul rând prin abundenţa peştelui.n. Aşadar.e. Alte specialităţi culinare ale ruşilor lipoveni sunt: chifteluţe de cartofi sau de peşte. Batogul de peşte este peştele afumat. Acest plăcut oraş este Sulina. PROMOVAREA TURISMULUI GASTRONOMIC ÎN ORAŞUL SULINA Intrând pe canalul Sulina şi apropiindu-ne de gura braţului. Dacă galerele Romei ancorau în portul Sulina ar însemna ca Sulina sa aibă doar 1700 de ani vechime. blinî (clătite cu urdă sau brânză). destrămat la 476 e. odată cu apariţia primelor colonii pe malul Pontului Euxinus. pe ambele maluri ale Canalului Sulina. ceea ce ar plasa Sulina între cele mai vechi aşezări din ţară. vareniki (colţunaşi cu brânză). aici era graniţa dunăreană a Imperiului Roman. Ceva mai sigur este că aproape 1000 de ani mai târziu. La capitolul “istorie scrisă”. care este de aproximativ 3 km. ORAŞUL SULINA – SCURT ISTORIC La capitolul “istorie nescrisă” există supoziţia cum că Sulina ar exista de prin secolele VI – VII î. o are numai în sensul lungimii.n.3. prima menţiune datorându-i-se lui 61 .. situat în Delta Dunării.3. iar lăţimea maximă este de 500 m. Se spune ca borşul pescăresc gătit cu apă de Dunăre are un gust aparte. Mlaştinile şi terenurile inundabile îl opresc să se dezvolte şi în lăţime. 4. Ciorba pescărească de peşte se găteşte din mai multe soiuri de peşte şi este foarte condimentată. kasnik sau psovnik (budinca de orez). vreo 2700 de ani vechime.

tâlhăria era organizată şi practicată nepedepsit. După încheierea Tratatului de la Paris. în partea cea mai frecventată a oraşului.). Germania şi Anglia. trecând pe braţul Sulina.E. a fost construit de-a lungul acestei şosele. Tot în această perioadă. Iluminatul portului şi al cheurilor era asigurat la început de felinare cu petrol până s-a trecut la iluminatul electric. Pentru ameliorarea procesului de colmatare. şeful haremului imperial. De asemenea.D. asigura circulaţia pe o distanţă de 5 mile. un port modern al României din acea perioadă. Cele mai multe ştiri despre viaţa localităţii Sulina încep să apară din secolul XVIII. Datorită situaţiei pe care a dobândit-o la gurile Dunării. oraşul a început să decadă. îl pomeneşte cu numele de Solina. în lucrarea sa “De Administrando Imperii”. gurile Dunării mărindu-se.E. Un trotuar de beton pentru pietoni. cel mai înaintat.D. au fost construite diguri pentru îngustarea canalului şi prelungirea lui în mare. Franţa. tendinţa marilor ţări industriale ale Occidentului de a acapara acest punct strategic al navigaţiei. s-a construit în anul 1802. un far a cărei poziţie era absolut necesară la jumătatea secolului trecut. pe pieptul de nisip. astfel încât prin anul 1853 nu număra mai mult de 1000 de locuitori.Constantin Porphyrogenetul care. Un rol important în acordarea acestui statut l-a avut C. Astfel. a căror ocupaţie consta în a-i prăda pe nefericiţii căpitani de vase. Cu timpul. din 30 martie 1856. Besir Aga. Sulina a putut fi declarată porto-franc. Ţările care urmareau acest lucru erau: Austria. greci şi maltezi. a fost cel care a făcut o donaţie pentru construirea unui far la Sulina. Astfel. ridicate pe plajă. devine tot mai pronunţată. Sulina devenind unul dintre oraşele cele mai înfloritoare. Asigurarea cu apă potabilă s-a făcut prin construirea instalaţiilor necesare. serveau drept adăpost acestor aventurieri. s-au construit la Sulina cu sprijinul 62 . când turcii încep să aleagă drumul apei până la Constantinopol. în anul 1745. a luat fiinţă la Sulina Comisia Europeană a Dunării (C. în cea mai mare parte ionieni. Totuşi. Acest lucru şi-a pus amprenta asupra dezvoltării ulterioare a oraşului. Câteva barăci din lemn sau simple colibe din trestie. cu scopul evident de o mai bună administrare a intereselor comerciale pe fluviu. construită pe malul drept. singurul navigabil la acea vreme. O şosea modernă. care a pus capăt Războiului Crimeei.

Deschiderea spre mare. .E.zona Iacob. care asigurau consultaţii şi spitalizarea personalului C.2. care la rândul ei se divide în: . clima este excesiv de continentală (de uscat). suprafaţa mare a luciilor de apă. apărată de un cordon litoral subţire.zona Roşu . . morfologia terenului. În pofida faptului că se află aproape de mare. influenţată pe de-o parte de Marea Câmpie Rusă.depresiunea marilor lacuri (Lumina. se face pe latura estică. Serbia şi Bulgaria. Privilegiul de porto-franc a conferit Sulinei.C. este înconjurat de grindurile marine Letea. constituie o unitate de interacţiune a mai multor factori locali. ca teritoriu al deltei. Plajele litoralului sunt diferenţiate astfel: . două spitale dotate cu instalaţii moderne. Teritoriul Sulinei. populaţiei oraşului şi marinarilor care erau în trecere prin port..sectorul dintre gura braţului Stambulul Vechi şi gura canalului Sulina. . Caraorman şi Sărăturile. escală pentru produsele vest europene spre regiuni ca Transilvania. Ungaria. în care Marea Neagră a avut o mare influenţă morfologică în interacţiune cu fluviul. sectorul de la sudul canalului Sulina. Roşu).unitatea lacustră Puiu .3. care este un ţărm de acumulare şi eroziune. nu numai un rol important la import şi export. Puiu. Canalul Sulina delimitează două mari zone ale depresiunii: . 4. 63 constituit din aluviunile fluviului şi de curentul marin contrar.E. care este un ţărm de transgresiune.D. în special în timpul furtunilor cauzate de vânturile de est şi nord-est. o vastă zonă mlăştinoasă plană. Oraşul Sulina.-ului. dar şi de intermediar în cadrul relaţiilor de schimb între ţările occidentale şi întreaga zonă de la Dunărea de Jos.Împuţita.zona de la nordul Sulinei. INFORMAŢII GENERALE DESPRE ORAŞUL SULINA Teritoriul administrativ al Sulinei este inclus în unitatea geomorfologică „Delta maritimă”.Lumina. .D. cum sunt: poziţia la Dunăre şi Marea Neagră. etc. aflată sub nivelul mării. iar pe de altă parte de Marea Neagră.

Imensele depozite de apă funcţionează asemenea unor depozite termice: toamna se răcesc mai uşor.1°C (în delta propriu-zisă fiind de 10. Vântul bate mai ales din nord-est. golful Musura. condiţionate de microrelieful grindurilor. ceva mai rare fiind cele din sud-vest şi nord-vest. iar primăvara se încălzesc mai greu decât porţiunile de uscat. în funcţie de consecinţele acestora: dacă mână scrumbia şi chefalii spre mal sau dacă umple năvoadele de alge şi meduze moarte sau le răpeşte lotcile uşoare. pe care se dezvoltă soluri sărate.6°C). respectiv de plante. Rotundu şi numeroase gârle şi canale. din braţul Sulina. Peste 55% din precipitaţii cad în lunile calde. Lumina. foarte variate. Din punct de vedere al condiţiilor pedologice. 64 . altele sunt primite cu „bohumaţi” (înjurătură de origine slavă). Pescarii din deltă cunosc 10 vânturi mai importante. lacurile Roşu. Precipitaţiile au o repartiţie neuniformă. dar nu este o raritate nici cel de sud-est. Fauna şi flora din jurul oraşului Sulina sunt specifice Deltei Dunării. în principal. Roşulet. Simplul vizitator al deltei se poate mulţumi să fie la curent cu faptul ca aici mai tot timpul adie vântul (la zile fără vânt ne putem aştepta doar 25-30 de zile pe an!). care trebuie vizitat de toţi cei care ajung în această localitate. cu multe exemplare de animale. de unele se bucură. Vătafu. solonceacuri. dunelor de nisip şi depresiunilor lacustro-mlăştinoase. cea mai ridicată fiind la Sulina. fiecare din ele având o denumire specifică. Starea vântului îi poate interesa doar pe cei ce practică sporturile nautice. În delta fluvio-maritimă predomină solurile nisipoase de dune constituite din nisipuri. de la unele soluri în curs de formare până la soluri evoluate în timp. putem menţiona faptul că Delta Dunării se caracterizează printr-o mare varietate de soluri hidromorfe. cu vegetaţie halofilă. Oraşul Sulina dispune de un potenţial turistic antropic bogat. Reaţeaua hidrologică este constituită. de 11. sunt variabile şi se produc la intervale mari de timp. care se combină în peisaje extraordinare. fără egal în Europa. Cele mai frecvent întâlnite soluri sunt cele ale regiunilor joase inundabile: soluri azonale neevoluate. scade puţin spre vest de litoral. Temperatura medie anuală la nivelul deltei.

turci. Lansat în anul 2005. MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN ORAŞUL SULINA FESTIVALUL CONCURS NAŢIONAL DE INTERPRETARE MUZICALĂ „COPIII CÂNTĂ MAREA” Apariţie nouă pe scena manifestărilor culturale găzduite de oraşul Sulina. festivalul dedicat copiilor între 8 şi 16 ani. îşi propune să cultive în inimile acestora. 8 – 12 ani şi 12 – 16 ani.3. precum şi de pe întreg cuprinsul ţării. germani. pentru a se întrece în a demonstra valoarea etniilor din care provin. Festivalul Minorităţilor „Serbările Deltei” atrage grupuri de ruşi – lipoveni. Structurat pe două categorii de vârstă. Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Populare Tulcea şi Centrul Artistic Tulcea. Direcţia Judeţeană pentru Cultură. în special. FESTIVALUL MINORITĂŢILOR „SERBĂRILE DELTEI” Manifestare în cadrul salbei de acţiuni artistice ce acoperă sezonul de vară. Organizată pentru prima oară în anul 2001. această manifestare şi-a propus să descopere şi să promoveze tineri interpreţi şi ansambluri. Casa de Cultură Sulina. Brăila. aducând în acest fel o contribuţie la perpetuarea în timp a tradiţiilor specifice fiecărei minorităţi. Sulina sau Crişan.4. maghiari sau greci. FESTIVALUL CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE MUZICALĂ „SULINA” 65 . Festivalul Concurs Naţional de Interpretare Muzicală „Copiii cântă marea”. Tulcea. Dej. festivalul generează apariţia de noi valori în sfera interpretării muzicale. Festivalul se organizează în ultima duminică a lunii iulie de către Primăria oraşului Sulina. Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural Tulcea. au dovedit publicului dragostea pentru tradiţie. ce sosesc din Braşov. ucraineni. ansambluri de dansuri populare şi grupuri vocale evoluând pe rând pe scena festivalului.3. Bucureşti. Scopul a fost atins: interpreţi. dezvoltă în rândul concurenţilor spiritul competitiv şi atracţia către un act cultural de calitate. dragostea pentru artă în general şi cea pentru muzică. rromi. Asociaţia Administraţiilor Publice Locale din Delta Dunării.

. TV Crescendo. Asociaţia Administraţiilor Publice Locale din Delta Dunării etc. În cadrul festivalului. vă invită ca în cea de-a doua sâmbătă a lunii iulie. Tulcea. Navrom Delta S. Galaţi. să fiţi prezenţi pe plajă.Festivalul . Vaslui.concurs „Cântecele Mării”. derularea acestui proiect a avut ca parteneri o serie de instituţii şi agenţi economici locali şi din ţară. TV Electron M Bit. Beneficiind de o locaţie cu totul aparte – plaja din SULINA – organizatorii acestui eveniment. să 66 . Timişoara. festivalul reprezintă prin locaţia aleasă o invitaţie cu caracter permanent pentru toţi aceia care doresc un strop de inedit în marea vieţii lor. Craiova. pe scenă evoluează concurenţii înscrişi. SPECTACOLUL „CÂNTECELE MĂRII” Spectacolul . Zalău. dintre care amintim: Produktiv Sound & Lights Bucureşti.A. Organizat în ultima duminică a lunii august în punctul cel mai estic al ţării. Unii dintre concurenţii premiaţi au evoluat în timp. Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural Tulcea. s-a impus deja ca o manifestare de tradiţie care atrage an de an tot mai mulţi participanţi. festivalul se desfăşura în cadrul unei singure secţiuni: creaţie muzicală. totuşi manifestarea a dat la iveala tinere talente care acum se află pe drumul consacrării. dornici de a fi în mijlocul actului cultural modern. Începând cu cea de-a doua ediţie. Pe parcurs. Constanţa. Bacău. timp de două seri. în anul 1998. Dorindu-se ca un spectacol de divertisment. S. cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor. aflându-se la a VI-a ediţie. La prima ediţie. Banca Comercială Română – filiala Sulina.aflat anul trecut la cea de-a X-a ediţie – are propria sa istorie. Oradea – şi lista poate continua – au fost prezenţi de-a lungul timpului la Sulina. Concurenţi din: Bucureşti. Societatea Română de Radiodifuziune. demonstrând în acest fel implicarea din ce în ce mai mare a maselor largi de tineri. Deva. fiecare secţiune fiind încheiată de recitaluri susţinute de interpreţi de marcă şi trupe consacrate. Organizatorii festivalului sunt Primăria oraşului Sulina şi Casa de Cultură Sulina. Direcţiei Judeţene pentru Cultură. manifestarea s-a îmbogăţit cu secţiunea interpretare. Bârlad. Brăila.C. Consiliului Judeţean Tulcea. Buzău. Satu Mare. Iaşi. formându-şi propriile trupe.

manifestarea atrage ca un adevărat magnet atât localnicii. din această categorie putând aminti:        întrecere bărci cu rame concurs înot (băieţi. Spectacol de sunet. unde navigatorii şi familiile lor. să dansaţi. aici practicându-se cu precădere turismul rural. prins raţe. ar putea fi doar câteva din cuvintele care caracterizează această zi deosebită. într-o atmosferă cu totul specială. Divertisment. ZIUA MARINEI Plecând de la ideea că una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor oraşului este navigaţia. dans. precum şi diferite concursuri tipic marinăreşti cu caracter de divertisment. sărituri de la trambulină. să cântaţi alături de cei ce urcă pe scenă şi să vă bucuraţi de cadrul natural cu totul deosebit : plaja Mării Negre la oră de seară.4. mers pe şcondru. lumină şi culoare. se bucură de această mare sărbătoare. asemenea tuturor porturilor româneşti. Ziua Marinei se organizează în fiecare an pe faleza din Sulina. acolo unde marinarii primesc salutul veşnicului călător Danubiu. ziua de 15 august reprezentând o sărbătoare cu conotaţii speciale. în fiecare an cu ocazia Zilei Marinei şi a Sfintei Maria. oraşul Sulina. muzică. împreună cu toţi aceia ce ne vizitează oraşul. 4. sărituri în sac. tras parâma. Cu această ocazie sunt organizate slujbe religioase. bună dispoziţie. divertisment şi bună – dispoziţie. STRUCTURILE TURISTICE DE PRIMIRE Unităţile de primire cu funcţiuni de cazare din oraţul Sulina se concretizează în special în pensiuni. Aici se găseşte un singur hotel de 3 stele „Jan Bart”. îşi serbează toţi navigatorii. Seara se organizează Balul Marinarilor.participaţi la concursuri. turiştii români şi străini. dar mai ales. fete) cu repartizare pe categorii de vârstă şi diferite distanţe.3. 67 .

Structurile turistice de cazare Denumire Casa Alga Marina Aurora Casa Coral Elegant Adriana delfinul Astir Vihocencu Angy Josana Ana Rustic Flori Maxim Delta Categoria de confort 4* 4* 3* 3* 4* 2* 2* 3* 1* 2* 2* 2* 2* 3* 2* 2* Număr de locuri 20 20 15 32 20 12 10 7 10 10 8 10 21 7 20 11 Tarfe sezon 2008 camera dubla/noapte 160 RON 160 RON 150 RON 140 RON 160 RON 100 RON 110 RON 140 RON 70 RON 80 RON 80 RON 100 RON 100 RON 130 RON 120 RON 120 RON 4. 68 .5.1. relaxarea într-un peisaj mirific şi nu în ultimul rând participarea turiştilor la zilele oraşului Sulina. CIRCUIT TURISTIC ÎN DELTA DUNĂRII Obiectivul principal al produsului turistic este cunoaşterea de către turişti a specificului culinar din zona Deltei Dunării. iar pe lângă aceasta. Produsul turistic se adresează unui grup format din 10 turişti. tocăniţă de cegă. iar lista lor este foarte lungă: borş pecăresc. scrumbie cu legume. scrumbie friptă pe cărbuni. meniul cu specific pescăresc fiind predominant. Tabelel 4. sfârâială dobrogeană.3. Personalul de bucătărie al pensiunilor sau localnicii care oferă cazare şi masă oferă posibilitatea turiştilor să înveţe aceste reţete şi chiar îi ajută să gătească peştii prinşi de ei. batal la proţap. ştiucă umplută sunt doar câteva din specialităţile care merită încercate neapărat dacă ajungeţi la Sulina. Preparatele culinare din această zonă sunt foarte apreciate de turişti. tochitură dunăreană.Majoritatea unităţilor de cazare oferă şi servicii de alimentaţie.

concurs înot. 16:00 Grupul ajunge la Sulina unde se face cazarea la pensiunea „Aurora” 3*. Pe tot parcursul sejurului se va circula numai cu vaporul. lapte sau cafea. 10:00 Turiştii sunt invitaţi pe faleza oraşului unde se ţin diverse activităţi şi concursuri cu ocazia Zilei Marinei: parâma. etc. Ziua 2 7:00 – 9:00 Se serveşte micul dejun. şi unde se ţin diferite spectacole cu ocazia zilelor oraşului. iar de aici ajungem la Lacul Roşu. întrecere bărci cu rame. Tariful este de 650 RON /sejur/ persoană. prins raţe. sejurul fiind de 4 zile şi 3 nopţi. 11:30 Vaporul porneşte cătrea Sulina. Meniul cuprinde: marinată de hamsii.Perioada de desfăşurare a circuitului este între 14 – 17 august. tras 69 . turiştii fiind însoţiţi de un ghid turistic. 12:00 Se pleacă cu vaporul în plimbare la Lacul Roşu. Meniul cuprinde: ciorbă de peşte şi ştiucă umplută fiartă. Pe acest traseu ajungem la Lacul Roşuleţ. 12:30 Servirea dejunului pe terasa vaporului. 20:30 Turiştii sunt invitaţi să petrecă seara pe plaja din Sulina. ceai. pe canalele Dunării. chifteluţe de şalău. unde sunt terase şi discoteci în aer liber. caşcaval. brânză dulce sau sărată. iar la alegere gem sau miere de albine. şuncă presată sau salam de vară. unde se află un atrăgător camping pentru tineret. unde se află cherhanaua Roşuleţ. Ziua 1 11:00 Turiştii sunt aşteptaţi în portul Tulcea – faleză de către ghidul turistic şi îmbarcaţi pe vaporaşul „Aurora”. 19:30 Se serveşte cina pe terasa pensiunii. Meniul cuprinde: tartine din peşte afumat şi rasol de şalău cu maioneză.

cegă. într-un ceaun mare la un foc adevărat cu un strat de jar de 2-3 palme. BORŞ DE PEŞTE – reţetă tradiţională PEŞTE CARTOFI CEAPĂ ARDEI CURĂŢARE SPĂLARE TĂIERE T° C APĂ SUPĂ DE LEGUME FIERTE SARE ULEI OŢET SMÂNTÂNĂ PĂTRUNJEL T° C APĂ CIORBĂ DE PEŞTE 70 . numit scordolea. în aer liber. Şi iese şi mai gustos dacă se prepară din cel puţin trei feluri de peşte viu sau foarte proaspăt (crab. Cel mai adevărat borş de peşte se face cu apă din dunăre.14:00 La lacul Roşu încep pregătirile pentru prânz. biban). Turiştii vor fi învăţaţi să gătească pescăreşte şi cei doritori vor participa la prepararea borşului de peşte tradiţional şi a unui fel de mâncare specific Sulinei.

la săţietate dar şi la o bună dispoziţie. Piureul trebuie sa fie de mare calitate. macrou sau hering. iar vinul alb duce rafinamentul acestei mese.Scordoleaua este un fel de mâncare specific Deltei Dunării. În zilele în care vrem să mâncăm peşte poate fi o rapidă şi delicată hrană. ULEI. patrunjel SCORDALEA 71 .se serveste nici firbinte nici rece. USTUROI PASTĂ. LAPTE. Peştele poate să fie crap sau scrumbie. cu cât mai mare cu atât mai bun. potrivit. OŢET PIURE + măsline. pufos şi parfumat de frunzele de patrunjel care il si coloreaza spre auriu. SCORDOLEA – reţetă tradiţională PEŞTE SARE PEŞTE SĂRAT APĂ T° C CARTOFI APĂ Tº C PEŞTE FIERT CARTOFI FIERŢI (macinare) CONDIMENTE: SARE.

lapte sau cafea. Meniul Cuprinde: supă de peşte servită cu pâine prăjită şi plachie de crap. turiştii pot lenevi sau pot pescui. unde se mănâncă hamsii pane şi se bea bere. Această zonă de protecţie integrală este aşezată pe grindul cu acelaşi nume fiind unul din cele mai vechi grinduri ale deltei. Meniul cuprinde: salată de icre de ştiucă şi saramură de crap. brânză dulce sau sărată. şuncă presată sau salam de vară. restul este rezervaţie de protecţie integrală.15:00 Se serveşte prânzul. Ziua 3 7:00 – 9:00 Se serveşte micul dejun. 13:30 Se serveşte dejunul. ceai. şi unde pot aştepta impresionantul foc de artificii de la ora 00:00. iar la alegere gem sau miere de albine. caşcaval. Letea poate fi abordată dinspre Sulina. cu care ocazie ne oprim la Cardon. rezervaţie naturală. 18:00 Grupul porneşte înapoi spre Sulina. Meniul cuprinde: sandwichiuri cu pastă de peşte proaspăt sau cu ton gratinat. 20:30 Se serveşte cina. pot vizita obiectivele turistice din oraş sau pot face o plimbare până la farul nou din Sulina cu şalupa. în vecinătatea căreia se află unul din cele mai complexe heleştee din Europa. un obiectiv turistic important. se pot plimba cu barca cu vâsle pe lac sau pot admira fauna şi flora din zonă. De la debarcader. După aceasta. spre nord. 21:30 Turiştii sunt invitaţi la plimbare pe faleza din oraş unde au loc spectacole. 14:30 Se pleacă în plimbare cu vaporul la Pădurea Letea. pe canalul Cardon. După micul dejun turiştii au timp liber în care pot merge la plajă sau la pescuit. 72 . putem ajunge mergând pe jos până la zona îngrădită a pădurii. ajungem în localitatea Sfistofca (denumirea sa în limbaj lipovenesc înseamnă „fluierătură”). Deplasându-ne mai departe.

După micul dejun. RomTravel S. nopţi): 50 RON/noapte x 3 nopţi = 150 RON/persoană 150 RON/persoană x 10 persoane = 1500 RON/grup − cheltuieli cu alimentaţia (tarif/zi x nr.19:30 Se serveşte cina. lapte sau cafea. RomTravel S. zile): 50 RON/zi x 2 zile + 30 RON/zi x 2 zile = 160 RON/ persoană 160 RO/persoană x 10 persoane = 1600 RON/grup 73 . şuncă presată sau salam de vară. Meniul cuprinde: ciorbă de perişoare de peşte şi şalău în aspic cu garnitură de cartofi.C. Organizator grup: S.R.R. CALCULAŢIA PREŢULUI DE VÂNZARE a) Cheltuieli directe: − cheltuieli cu cazarea (tarif/noapte x nr. ceai. brânză dulce sau sarată. Ziua 4 7:00 – 9:00 Se serveşte micul dejun. ANALIZA DE PRET Denumirea actiunii turistice: Circuit turistic in Delta Dunarii Perioada de desfasurare: 14 – 17 august 2008 Grup minim 10 persoane Telefon: 0240515124 Beneficiar: S.L. caşcaval. 19:00 Se ajunge în portul Tulcea. iar la alegere gem sau miere de albine. Meniul cuprinde: gogoşele umplute cu pastă de peşte. 13:30 Se serveşte prânzul. Meniul cuprinde: zacuscă de şalău şi crap la cuptor cu sos de vin.L.C. turiştii au timp liber să meargă la plajă sau la pescuit. 15:00 Turiştii sunt îmbarcaţi pe vapor pentru transferul la Tulcea. 20:30 Turiştii sunt invitaţi pe plajă la un foc de tabără şi distracţie.

95 RON/persoană f) Rotunjire ±: + 7.95 RON/persoana + 7.5 RON/grup 6429.5 Ron/grup 104.09 RON g) Total pret de vanzare (e + f): 642.5 RON : 10 persoane = 642.A. (19% x comision): 19% x 550 Ron = 104.5RON = 6429.): 10% x 5500 RON = 550 RON/grup 550 RON : 10 persoane = 55 RON/persoană d) T.5 RON : 10 persoane = 10.): 5% x 5500 RON= 275 RON/grup 275 RON : 10 persoane = 27.V.09 RON = 650 RON/persoană 650 RON/persoană x 10 persoane = 6500 RON/grup 74 .− cheltuieli cu transportul (tarif/oră x nr.5 RON/persoană c) Comision (30% x C. ore): 100 RON/ora de marş x 16 ore = 1600 RON/grup 1600 RON : 10 persoane = 160 RON/persoană − cheltuieli cu ghidul (cotă/ghid): − 100 RON/grup/zi x 4 zile = 400 RON/grup 400 RON : 10 persoane = 40 RON/persoană − cheltuieli cu căpitanul vaporuluil (cotă/căpitan): − 100 RON/grup/zi x 4 zile = 400 RON/grup 400 RON : 10 persoane = 40 RON/persoană b) Asigurarea (5% x C.D.D.45 RON/persoană e) Total costuri (a + b + c + d): 5500 RON + 275 RON + 550 RON + 104.

Produsul turistic se adresează persoanelor cu vârsta de peste 25 . HARTA TURISTICĂ A TRASEULUI 75 . Modalităţile de plată sunt cash sau cu ordin de plată.30 ani şi se comercializează în agenţiile de turism.

CONCLUZII 76 .

Apropierea de zona continentală a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest. În secolul al XIV-lea. declarată în 1990 Rezervaţie a biosferei. Enisala şi Vişina. este cel mai important centru comercial al judeţului. judeţul Tulcea a fost format ca unitate administrativteritorială având ca reşedinţă administrativă oraşul Tulcea. Invazia slavilor şi a bulgarilor din anul 679 a distrus fortificaţia romană. aceasta intrând sub guvernarea Statului Român.Istoria judeţului Tulcea este puternic ancorată în istoria patriei. genovezii au construit fortificaţii puternice la Chitila. au rămas numeroase vestigii ale unirii dintre populaţia geto-dacică autohtonă şi coloniştii greci. La sfârşitul secolului al VII-lea. rezultând un vant numit crivaţ. în nordul Dobrogei. Clima judeţului Tulcea este temperat-continentală. Având o populaţie de 97. armata română a intrat în Dobrogea. după căderea Chiliei. În 1879. În timpul războaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea. Buerebista uneşte Dobrogea cu statul dacic pentru o scurtă perioadă de timp. începuturile acestui judeţ fiind din neolitic. dominaţie care a durat şapte secole. Primul secol e.. iar Peninsula Balcanică rămâne sub dominaţia Imperiului Bizantin a cărui flotă a protejat gurile de vărsare ale Dunării. regiunea intrând sub dominaţia otomană. În 14 noiembrie 1878. 77 . formează Delta Dunării.n. În anul 44 î. aflată sub egida UNESCO. când a început colonizarea greacă a ţărmului vestic al Mării Negre. Dobrogea devine principalul teatru de război fiind pustiită şi devastată. la nord fiind mărginit de Dunăre şi la est de Marea Neagră. fapt probat de descoperirile arheologice. cea mai populată localitate din Dobrogea la acea vreme. la mila 40. situat pe malul drept al Dunării.e. la vărsarea în Marea Neagră. Fluviul Dunărea.n. fiind numit atunci Drumul Tătarilor sau Drumul Războiului. domnitorul Mircea cel Bătrân şi-a extins dominaţia peste Dobrogea în 1484. ce făcea parte din provincia Moesia de Jos. Judeţul Tulcea este situat în sud-estul României. Reşedinţa administrativă a judeţului este oraşul Tulcea.417 locuitori. În secolele XII-XIV. a marcat începerea dominaţiei romane în Dobrogea.

un adevărat paradis al pescarilor şi vânătorilor. paradisul păsărilor migratoare venite din toată Europa şi de pe alte continente. mai exact 113 123 înnoptări ale turiştilor ramâni şi 33 610 innoptări ale turiştilor străini.98 zile/ turist. regat al apelor şi al insulelor plutitoare.care aduce ierni foarte reci. În acest sanctuar al naturii care conţine lacuri. teren încă în formare. 176 cuibăresc în Delta Dunării . Structurile turistice de primire sunt în număr de 108 în anul 2007. şalupe sau bărci cu vasle. iar circulaţia pe teritoriul judeţului. iar 184 sunt protejate de Convenţia de la Berna. care împreună cu complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupă o suprafaţă de 4. atât cu vapoare de pasageri.470 km².64. Garvăn şi Isaccea. insuliţe plutitoare de trestie. Aici se întâlnesc două grupe geografice: Podişul Dobrogei de nord. Fluviul Dunărea. regiunea fiind cunoscută pentru peisajele pitoreşti. 65 beneficiază de restaurant şi unităţi de alimentaţie similare. Cele mai importante rute sunt cele din Deltă. Durata medie a sejurului identificată în anul 2007 este de 1. şi mai ales în Delta Dunării se face în principal pe cale navală. dintre care 53 630 români şi 20 445 străini. În judeţul Tulcea se ajunge pe cale terestră. indicatorul înregistrat pentru turiştii interni fiind de 2. Dintre acestea. paradisul păsărilor şi al florei formând un peisaj unic. care traversează teritoriul judeţului este divizat în 3 braţe: Chilia. se găsesc peste 300 de specii din care. S-a înregistrat un număr total de 146 733 de înnoptări. în judeţul Tulcea au sosit 74 075 turişti. briza mării aduce aer cald şi umed. cu o capacitate de cazare totală de 3418 locuri. cateodată îngheţând chiar Dunărea şi Delta pe o perioadă de douatrei luni. rămăşiţele Munţilor Hercieni (cei mai vechi munţi din România) şi Delta Dunării. Alţi indicatori care exprimă circulaţia turistică pe 78 . În anul 2007. „păduri” de trestie şi păduri de sălcii. Pe ţărmul braţului Sulina. Datorită poziţiei sale geografice. judeţul Tulcea are aproape toate formele de relief din România. navală şi aeriană. înregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarnă din ţară. iar pentru cei externi 1. Sulina (braţ maritim) şi Sfântul Gheorghe. Rutele turistice merg spre Măcin. cât şi cu bărci rapide.10.

cum numai tulcenii ştiu sa le gătească. Pe lângă toate provocările de aici.teritoriul judeţului calculaţi pentru anul 2007 sunt: indicele de utilizare netă a locurilor de cazare care este 25. 0. Oamenii din alte zone ale ţarii şi din afara acesteia nu cunosc tradiţionalele borşuri pescăreşti cu apă de Dunăre sau ştiuca umplută. rasolul de peşte sau srumbia la grătar.71 şi în raport cu populaţia. am încercat să aduc un pic de gust unui sejur în Delta Dunării. mai ales în ceea ce priveşte cultura gastronomică. cei care şi-au păstrat cel mai bine obiceiurile sunt grecii. Pe teritoriul judeţului Tulcea trăiesc în armonie mai multe etnii. întinderile de apă şi coloniile de păsări. Şi cum în judeţul Tulcea peştele este la el acasă. Ei au reuşit. densitatea turistică în raport cu suprafaţa judeţului.29. 79 . 8.68. Dintre aceştia. numai aici poţi degusta adevăratele reţete pescăreşti. de-a lungul timpului. fiecare cu cultura şi tradiţiile sale. Românii au împrumutat şi au învăţat de la aceste comunităţi multe reţete culinare şi secrete în ale bucătăriei. şi tocmai de aceea trebuie să-şi facă drum până la Tulcea sau mai bine zis până în inima deltei. peisajele minunate şi liniştea naturii. să influenţeze românii din această zonă. ruşiilipovenii şi turco-tătarii. pentru a face cunoscute specialităţile tradiţionale de aici celor pasionaţi de arta culinară.

Ediţia 2007. Gh. 2005. N. Editura Saeculum I. 6. Ardelean. Editura Univers. Bucureşti. Editura Humanitas. Ediţia *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României... M. vinuri şi obiceiuri româneşti. 11. Balaure. Sofia Vrabie – Sfinxul Deltei – Municipiul Tulcea. Voronca E. Superstiţii din batrâni. 12. Bucureşti. Vasile Ciocârlan – Flora Deltei Dunării. I. Ediţia *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României..Vegheş C. 2007. Ioan Popovici. 2005. *** Institutul Naţional de Statistică – Breviar Judeţul Tulcea. Editura Scaiul. 2. Bucureşti. Mocan. Marketing turistic. ediţia a II-a. Petre Coteţ. 13. Bucureşti. Editura Radu Anton Roman – Bucate. 2004. Editura Polirom. Editura Uranus. 1999. Ediţia Tudor Pamfile – Sărbătorile la români. Datinele şi credinţele poporului roman. 80 . Balaure. 9. Tulcea. Editura Uranus. Bucureşti. 2006. *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României. pentru Turism. 4. 10. 1998. Bucureşti. 1998. Ediţia Mihai Pop – Obiceiuri tradiţionale româneşti.. Doamna E. Editura Polmedia. 8. 7. V. 2000. Editura Ceres. 1992. 2001. O. 3. Bucureşti. (coord. 5. 2005. din România. 15. Editura Harvia. Cătoiu. Georgescu – Rezervaţii şi monumente ale naturii Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor româneşti. A. 4. V. 1975.). *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României. Bucureşti. 14. 1992. 2002. 3. Marketing.BIBLIOGRAFIE 1.. Bucureşti. Gavrilă Simion – Tulcea – ghid turistic. Bucureşti.. Iaşi. 1994. Editura Paideia.

16. 31. 20.newschannel. 33. 29.jurnalul. cu funcţiuni de cazare.caraorman.ro http://bucatarie.ro http://www.rapitori.divers.ro iulie.ici.ro http://www.ro http://www.tulcea. 23. 19. 34. 17.ro http://www. Institutul Naţional de Statistică – Breviar Statistic: Turismul Judeţului Tulcea.tulcea-turism. Ediţia 2006.ro http://www.ro http://www.ro http://www.ro http://www.deltadunarii. 18.apmtl.delta-dunarii.afterhours.ro http://www.turismdelta. Ediţia 2008.ropedia.ro http://www. 25. 36.vacantesicalatorii. 81 .ro http://www. 35.ro http://www. Ediţia 2007. 22. 26.travelguide-romania.obiective-turistice.ro http://www.insse.ro http://www.ro http://www. 30. 27. Institutul Naţional de Statistică – Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 Institutul Naţional de Statistică – Frecventarea structurilor de primire turistică http://www. 28.crlr. 32. 24. 21.ro http://www.

82 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->