Sunteți pe pagina 1din 22

Analiza i evaluarea operaiunilor logitice la nivelul firmei S.C. Billa Romania S.R.L. Cap.I.

Caracterizarea firmei:
1.1. Date de identificare:

Sediul Central BILLA Romania se gaseste in Bucuresti, Str. Barbu Vacarescu nr. 154-158, sector 2. Aici functioneaza atat un supermagazin BILLA de 2400 mp, cat si sediul operational al lantului de supermarketuri. Codul de identificare fiscala: 9657315 Nr. inreg. Registrul Comertului: J40/6146/1997. CAEN: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. Adresa: Strada Barbu Vacarescu 154-158, Bucuresti, Sector 2, RO-02028 Telefon: +4 021 2055 600 Fax: +4 021 2055 662 E-mail: info@billa.ro Obiect activitate: n decembrie 1953 pianistul de numai 36 de ani Karl Wlaschek deschidea in Viena primul magazin de produse cosmetice in regim discount. Astfel, intr-un spatiu de vanzare de numai 40 mp, clienilor li se oferea posibilitatea de a achiziiona produse de marca la preuri extrem de avantajoase. Aceasta politica de preuri s-a impus in scurt timp, succesul avut ducand la deschiderea si altor filiale n Viena. In 1960 numarul magazinelor ajunsese deja la 45, strategia de discount fiind ulterior aplicata si in sectorul alimentar. In 1961 firma primea numele BILLA, nsemnand n limba germana "magazin ieftin" (Billiger Laden), strategia clara a preurilor avantajoase ducand la poziia de cel mai de succes lan de supermagazine n Austria de astazi. De aceea, expansiunea a continuat intr-un ritm accelerat. Astzi firma face parte din concernul german REWE, numarnd in Austria aproximativ 1000 de magazine, iar Eurobilla este prezent in diverse ari precum Italia, Cehia, Slovacia, Romania, Croatia, Ucraina, Bulgaria si Rusia. In Romnia, EUROBILLA este reprezentat de lanul de supermagazine BILLA.

Din februarie 1999, cnd a avut loc deschiderea primului supermagazin n Bucuresti, BILLA s-a strduit in permanena s satisfac cele mai exigente cerinte ale clientilor si. P rin utilizarea unei tehnologii moderne si a unei organizri riguroase, BILLA reuseste sa ating un volum mare de vanzri, s isi asigure in permanen o buna cot de piata si s se dezvolte permanent. n anul 2001, Rewe a adus n ar i lanul Selgros Cash&Carry, prin deschiderea primului magazin la Braov, unde se afl i sediul administraiei centrale, iar din 2005 a fost extins i reeaua de discount Penny Market. REWE Romnia opereaz n prezent 33 de supermarketuri Billa, 51 de magazine de discount Penny Market, 6 magazine de discount Penny Market XXL i 17 magazine cash & carry Selgros. n anul 2007 vnzrile din Romnia au fost de peste 1 miliard de euro fiind al doilea juctor pe piaa romneasc de retail dup Metro Romnia. BILLA are ca principal obiect de activitate comerul cu produse alimentare si ca obiectiv secundar producia de produse CLEVER. BILLA se dorete a fi simbolul cumprturilor de calitate la preuri convenabile, iar ca obiectiv principal are scderea preurilor pentru a facilita achiziionarea de produse ntr-o gam larg. BILLA are n vedere satisfacerea tuturor gusturilor prin produse de calitate, preuri avantajoase, mrci binecunoscute i marc proprie i bineneles prin promoii atractive. O oferta bogata la cele mai avantajoase preturi.2Billa reprezint simbolul cumprturilor de buna calitate la cel mai avantajos pre, obiectivul central al firmei fiind acela de a scdea in permanena preurile, astfel incat procurarea alimentelor si bunurilor de larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul romn. Politica BILLA este aceea de a satisface toate gusturile, printr-o gam variata de produse la preuri far concurena. Printr- o organizare eficienta a muncii, precum si datorit marii cantitai de produse achiziionate, BILLA este in masur sa ofere clienilor si o mare diversitate de articole de marca, produse proaspete si toate articolele din necesarul zilnic. Prospetime. Unul din avantajele cu care BILLA intelege sa vina in intampinarea dorinelor clientilor si este prospetimea articolelor. In fiecare filiala BILLA exista raioane specializate menite a satisface toate preferinele si exigenele de calitate ale clienilor nostri. Astfel, in carmangeriile specializate, carnea proaspat, atent selecionata de la furnizori, este transata la fata locului si ambalat in conditii de maxim igiena. La raionul Delicatese, clienii vor gsi un sortiment bogat de mezeluri, salate, brnzeturi, mancruri gata preparate sau delicioase specialitai de panificatie. Nu in ul timul rand, raionul de Legume&Fructe va intampina in fiecare filiala cu produse atat de provenient autohtona ct si de import, atributul comun fiind calitate la cele mai bune preturi.

Calitate.Billa ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, ct si articole marca proprie, la fel de bine cotate din punct de vedere calitativ ca si cele ale unor mrci renumite. Servicii. Gam larga de servicii puse la dispoziia clienilor face dinBILLA locul unde cumprturile zilnice pot deveni o adevrat plcere, de la crucioare pentru copii, pn la facilitile oferite clienilor pentru plata produselor achiziionate In prezent reteaua de supermagazine BILLA numar 33 filiale in intreaga tar. Fiecare supermagazin are o suprafata de vanzare intre 1000 si 2400 mp, intre 100 si 200 locuri de parcare, peste 10.000 de produse si ofer locuitorilor din Bucuresti, Ploiesti, Arad, Timisoara, Cluj, Deva, Constanta, Galai, Craiova, Iasi, Brila, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bacu, Rmnicu Valcea, Baia Mare, Medias, Giurgiu, Reghin, Sibiu, Slatina, Tulcea si Suceava, posibilitatea de a-si face cumparturile zilnice intr-un supermagazin civilizat de talie european, la preuri foarte avantajoase. Organigrama: Firma S.C.Billa Roamnia S.R.L.. este reprezentat legal de noul director general doamna Sorana Georgia . Magazinele din toat ara avnd la rndul lor ali directori de magazin. Structura este urmatoarea: - departamentul gestiune; - departamentul food; - departamentul non food; - departament produse proaspete; - marchendiserii; - lucrtori comerciali. Pe lng acetia n magazin mai lucreaz un numar mare de oameni asigurnd paza i protecia clienilor, oameni de servici care asigur curenia magazinului, oameni care se ocup de parcarea acestuia. Directorul de magazine are funcia de a ine ntr-un strns liant legturile dintre magazin i sediul central prin ceilali directori de zona. Departamentul de gestiune este format din gestionari i manipulani care au atribuia de a recepiona marfa, de a o gestiona pe departamente n funcie de tipul lor, de a verifica stocurile permanent i de a verifica cum se fac transporturile. Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuie facturarea corecta a produselor, ncasarea banilor i buna comunicare cu clienii.

Celelalte departamente sunt conduse de cte un director de departament mpreuna cu asistenii de vnzri i lucrtori comerciali care au n atribuie buna informare a clienilor despre produsele din fiecare departament. Datorita unei organizari eficiente a muncii din magazine si datorita cantitatilor mari de produse achizitionate, suntem in masura sa oferim clientilor cele mai avantoajoase preturi! Oferta firmei : Billa reprezinta simbolul cumparaturilor de buna calitate la cel mai avantajos pret, obiectivul central al firmei fiind acela de a scadea in permanenta preturile, astfel incat procurarea alimentelor si bunurilor de larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul roman. Politica BILLA este aceea de a satisface toate gusturile, printr-o gama variata de produse la preturi fara concurenta.. Printr-o organizare eficienta a muncii, precum si datorita marii cantitati de produse achizitionate, BILLA este in masura sa ofere clientilor sai o mare diversitate de articole de marca, produse proaspete si toate articolele din necesarul zilnic.BILLA ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, cat si articole marca proprie, la fel de bine cotate din punct de vedere calitativ ca si cele ale unor marci renumite.Gama larga de servicii puse la dispozitia clientilor face din BILLA locul unde cumparaturile zilnice pot deveni o adevarata placere, de la carucioare pentru copii, pana la facilitatile oferite clientilor pentru plata produselor achizitionate.

Analzia Swot:

Puncte tari Aspecte pozitive interne pe care le puteti folosi n planificare. * Promoii imbatabile; * Posibilitatea de a alege produsul dorit; * La ndemana oricrui client; * Amabilitate cu clienii; * Posibilitatea de avansare i dezvoltare n randul angajaiilor; * Acordarea de faciliti angajailor( bonusuri din vanzri;asigurarea bonusuri pentru motivare); *Produse i servicii de nalt calitate; *Angajai cu experient este cheia spre dezvoltare; Oportuniti

Puncte slabe

Aspecte negative interne (care au un control minor) pe care le putei modifica: * Aglomerat; * Personal redus; * Uneori puine produse; * Program redus de munc n zilele de sarbatoare; * nlocuirea unor produse; * Probleme operaionale interne; * Aglomeraia; * Concentrarea asupra problemelor curente n defavoarea celor deperspectiv; * Spaiu redus la casele de marcat;
Ameninri

Condiii externe pozitive pe care nu le puteti controla dar pe care le puteti transforma n avantaje: *Atragerea unor producatori de calitate superioara; *Extinderea n mai multe zone; *Contracte cu producatorii de calitate de o lunga durata; *Colaborarea cu celelalte filiale Billa; *Posibiliti de lrgire a game i de produspentru a satisface nevoile n cretere; *Mediul economic stabil;

Conditii externe negative pe care nu le puteti controla si al caror efect va reduc sansele n cariera: *Pierderea clienilor prin nfiinarea unor noi magazine alaturate; *Pierderea personalului prin nfiinarea noilor magazine alaturate; *Apariia pe pia a unor concureni cu costuri mai reduse; *Ptrunderea pe pia a concurenilor puternici, concomitent cu apariia unor concureni redutabili; *Recesiunea economic la nivel naional i internaional; *Scderea puterii de cumprare a consumatorilor; *Stilul de via al consumatrilor ar putea duce la o cerere mai redus a produselor i servicii;

Identificarea si evaluarea factorilor de mediu:


Mediul Economic Ponderea populatiei active n total populatie: 40,7% (2007)Rata somajului: 8,3% din populatia activa civila totala (la nivelul luniinoiembrie 2007)Moneda nationala: la 1 iulie 2005 moneda naional a fostdenominat, Banca Naional a Romniei deciznd eliminarea a 4 zerouri Leul nou are codul internaional RON. Romnia sper ca, dupa aderarea laUE, va trece la moneda unic european, euro.Principalele ramuri economice sunt industria energetic, metalurgia,industria constructoare de masini, industria chimic si petrochimic,industria usoar, sectorul constructiilor, agricultura si industria alimentar. Mediul Demografic Populaia: 22.355.551 locuitori, ocupnd locul 9 n Europa (populaiastabil, la recensamntul general din 18 martie 2002). De la precedentulrecensamnt (1992), populaia a sczut cu circa un milion de persoane,datorit scderii accentuate a natalitii i a soldului negativ al migraieiexterne. Densitatea populaie: 93, 78 Km Mediul de reziden:52,7% din populaie era concentrat n mediulurban. Vrsta medie a populaiei: 37,3 ani, aceasta denot faptul c Romaniaare o populaie mbtranit. Structura etnic - 89,5% din populaia Romniei este constituit dinromni, 6,6% - maghiari, 2,5% - rromi, iar germanii i ucrainenii deinfiecare o pondere de 0,3%. Limba matern: 91% din populaia rii a declarat ca limb maternlimba romn, 6,7% - limba maghiar, 1,1% - limba igneasc, 0,3% -limba ucrainean, 0,2% - limba german. Mediul Socio - Cultural Cultura romna este definit de mai multe elemente: tradiie geto-dacic, element latin i prezena timpurie a cretintii. Cultura romaneasc poarta sigiliul Romei. Religia, tradiiile populare,limba vorbit, mentalul populaiei, toate acestea sunt de factur latin i, maiexact, de factur imperial roman occidental de provincie. Este posibil caacest statut de provincie de margine a Imperiului Roman s fi influenatconservarea perfect a profilului spiritual latin. O alt cauz a conservriiperfecte a elementelor latine este faptul c societatea romneasc de lanceputul formrii ei este predominant

rural

nu

urban.Conservatorismul este specific societii rurale, n timp ce dinamismul

estecaracteristic oraelor. Mediul Tehnologic: Situat n sud-estul Europei Centrale, Romnia contribuie la realizareaschimburilor economice internaionale ntre nordul i sudul continentului,precum i ntre Europa de Vest i Orientul Mijlociu.ntreprinzatorii strini prezint din ce n ce, interes mai mare pentruRomnia. n mod remarcabil, Olanda se situeaz pe primul loc n rndulinvestitorilor strini n Romnia. Aceasta se datoreaz desigur marilor investitori precum Lukoil, Metro Cash&Carry, Carrefour, Billa. Companiimari precum ING, ABN AMRO, Shell, Philips, Heineken sunt puternicreprezentate n Romania. Totodat i-a facut prezena pe piaa din Braila iKaufland care intenioneaz s deschid 5055 de locaii n Romnia.Datele statistice arat c cetenii strini au fost atrai mai mult deinvestiii n industrie (54,4% din capitalul total investit), servicii (15,8%) icomerul cu ridicata (10,7%). Nu prea au avut cutare agricultura (1%),turismul (2,4%) i construciile (2,4%).

Cap.II. Analzia si evaluarea operatiunile logistice: 2.1. Procesul de cumprare:


Sistemele logistice se dedic concilierii distanelor spaiale i temporale ntre alctuirea i luarea n considerare a performanelor ntreprinderii. Obiectivele legate de mprirea fizic a mrfii pot fi desemnate simplist prin urmtoarea paradigm.Un sistem logistic are: - produsul potrivit - n cantitatea potrivit - la locul potrivit - la timpul potrivit - cu calitatea potrivit Toate acestea pentru a pune la dispoziie costuri logistice minimale. Ciclul de operaiuni cuprind numeroase etape: transmiterea comenzii ;nregistrarea comenzii ; planificarea stocurilor i a produciei; expedierea comenzii i a facturilor; ncasarea contravalorii comenzii;Activitatea logistic ncepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Agenii de vnzri preiau comenzile de la clieni, pe care apoi le dau operatoarei firmei care le introduce n calculator i ntocmete facturile pentru fiecare comand n parte.

n etapa urmtoare operatoarea trimite informaiile referitoare la comanda ctre cei ce au nevoie de ele. Depozitele vor primi instruciuni legate de ambalarea i expedierea mrfurilor solicitate. Atunci cnd se constat o lips a produselor din stoc, acestea vor fi resolicitate. Mrfurile expediate vor fi nsoite de documente de transport i de factur. Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mrfurilor i de ntocmire a documentelor, Billa utilizeaz un sistem computerizat de nregistrare a comenzilor. Astfel, comanda ctre furnizor se face de catre seful de magazine in urma analizei vanzarilor pe fiecare produl in parte , urmarind vanzarea pe o luna si in special vanzarea pe o luna, la produsele proastepe comenzile se fac in fata raftului urmarind data de valabilitatea a produselor. Dup ace s-su realizat comenzile ,contabila prelucreaz coamanda si o trimite furnizorului direct sau depozitului. Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul Billa incerca sa negocieze cele mai bune contracte care contin oferte si preturi cele mai mici de la furnizori. Dup primirea comenzii Billa are dreptul la o inspecie adiional a calitii mrfii, iar n cazul n care descoper defecte sau nereguli are dreptul s returneze comanda, iar furnizorul este obligat la rambursarea valorii acesteia. In privinta marfi de la legume fructe marfa se sortez direct n depozit, iar cei din filial nu mai au voie sa sorteze i sa returneze marfa. Marfa poate fi achizitionata i din alte prii, nu numai din Romnia. Faptul c se pot aproviziona din Olanda, Grecia, Turcia sau Italia, nu mai conteaz de fapt, este doar o problem de timp: marfa vine cu o zi sau dou mai trziu. In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri: - direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de transport; - dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari in depozit in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta cale economii la cheltuielile cu transportul final; - dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la depozit efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la comparator, frecvent si in cantitati mici. In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea unui depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a cheltuielilor de transport.

2.2. Analiza activiti de transport:


Transportul mrfurilor reprezint una dintre cele mai importante pri ale distributiei fizice, considerat cea mai important component a mixului logistic, ea deinand, de obicei, aproape jumtate din costurile aferente tuturor activitatilor logistice. Cele mai importante domenii decizionale vizand transportul mrfurilor pot fi menionate: alegerea modalitaii de transport, alegerea rutelor de transport i programarea operativ a vehiculelor pentru transportul mrfurilor. Marketerii se ocupe de deciziile privind modalitile de trasport alese, deoarece sunt lucruri care influeneaz stabilirea preurilor, performana n materie de livrare la timp i starea n care ajung mrfurile la destinaie, iar toate acestea influeneaz satisfacia clientului. Transportul produselor se face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate i igienizate. Fiecare lot de livrare trebuie sa fie nsoit de documentele de certificare a calitii, ntocmite conform dispoziiilor legale n vigoare. Produsele sunt crate n cutii de carton, nscripionate cu sigla productorului.Ca i activitate logistic, transportul este una dintre componentele majore. Aceast micare presupune i respectarea ctorva condiii, pentru a asigura satisfacerea cerinelor clienilor i profilul firmei. Marfa transportat trebuie nsoit cu documentele necesare completate n totalitate. Notele de livrare, facturile sau alte documente nsoitoare trebuie s conina: identificarea, numrul produselor, greutatea total i separat a fiecrui produs, numrul comenzii firmei, numrul pachetelor, tipul pachetelor, punctul de destinaie sau locaia depozitului.Billa pe langa masinile din dotare cu care isi transporta marfa, ei lucreaza foarte mult cu distribuitori si chiar posta (curier) care livreaza marfa in supermarket in asa fel incat, fiecare furnizor livreaza marfa in supermarket si asteapta pana se face receptia in asa fel incat totul sa fie in ordine din punct de vedere calitativ si cantitativ. Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea marfurilor. Pachetul de transport reprezinta o unitate de incarcatura care include mai multe marfuri, sau marfuri de acelasi fel, grupate cu ajutorul mijloacelor de impachetat universale sau speciale.

Transportul marfurilor pachetizate asigura cresterea productivitatii muncii in operatiunile de incarcaredescarcare, stivuire si depozitare, reducerea de doua-trei ori a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport sub operatiuni de incarcare descarcare, utilizarea mai eficienta a capacitatii mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor de pastrare a integritatii marfurilor; reducerea primelor de asigurare pe parcursul transportului s.a.. Pachetizarea

prezinta avantaje: ea se preteaza la o gama larga de marfuri: bauturi, conserve, marfuri industriale de larg consum, cherestea s.a. Eficienta pachetizarii creste substantial daca pachetele sunt stivuite si fixate pe palete in scopul manipularii mecanizate a acestora. In acest sens, Organizatia Internationala de Standardizare (I.S.O.) recomanda utilizarea paletelor de 800 x 1200 mm; 800 x 1000 mm; 1000 x 1200 mm. De asemenea, trebuie mentionat ca eficienta pachetizarii este de cateva ori mai mare daca pachetele se formeaza la furnizorii de marfa si nu pe parcursul lantului de transport. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie sa dispuna de mijloacele tehnice necesare impachetarii marfurilor. Elementele pe care trebuie s le conin CMR: numele i adresa expeditorului; locul i data ntocmirii scrisorii de trsur; numele i adresa transportatorului; locul i data primirii mrfii pentru transport; locul prevzut pentru eliberarea mrfii; numele i adresa destinatarului; denumirea mrfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscut pentru mrfurile numrul coletelor, marcajele; cantitatea; instruciuni privind formalitile vamale; meniunea c transportul este supus regimului stabilit prin CMR; termenul de efectuare; valoarea declarat a mrfii; instruciunile expeditorului cu privire la conservare i manipulare; documentele privitoare la rspunderea transportatorului cu privire la rcirea mf meniunea expres de interzicere a transbordrii mrfii. Pentru transporturile interne exist tarife de transport publicate. Pentru cele externe nu exist tarife publicate se formeaz n funcie de cerere i ofert. distana de transport; tipul de autocamion folosit;specificul oselelor; felul mrfii; posibilitatea folosirii camionului i n cursa de retur; nivelul de pre al combustibilului n rile de parcurs; garantarea sau nu a duratei transportului; nivelul taxelor / posibilitatea de a beneficia de autorizaii de transport cu scutire de plat a taxelor de drumuri; autorizaiile de transport; sezon i clim.

periculoase;

10

Evaluarea procesului de stocare:


Proiectul a fost aprobat iniial n 2006 ca n anul 2008 acesta s fie s anulat datorit investiiei necesare nejustificabile dat fiind suprafaa total 17.500 mp prevzut n proiectul iniial. Deoarece spaiul fusese achiziionat n faza incipient proiectului i incluznd n ecuaie necesitatea construirii unui depozit capabil a aproviziona cele trei filiale obiect al exerciiului a fost considerat logic reluarea procesului iniiat n anul 2006, cu modificrile de rigoare. inndu-se cont de faptul c distanta Brazi-Timioare este de 514 km, distana Brazi-Iai este de 406 km i cea dintre Brazi-Bucureti este de 50 km s-a considerat a fi acceptabil discrepana metric dintre primele dou locaii i cea de-a treia, astfel diminundu-se distana dintre furnizorii de cosmetice (nu doar acetia), majoritatea avnd sediul n Bucureti i depozit. O meniune suplimentar necesar este legat de faptulc att produsele obiect al exerciiului ct i cele suplimentare ce vor fi sticate n incinta depozitului necesit diferite condiii pentru a diminua ct mai mult deteriorarea prin contactul cu diveri factori externi, astfel construcia nglobnd o divers gam de materiale a cror armonizare nu ar fi fost posibil n alte condiii. In ceea ce priveste aprovizionarea cu marfa sunt prevazute deocamdata 30 de rampe de incarcare.In total sunt depozitate in momentul de fata aproximativ 1.800 de articole food si non-food. Depozit este prevazut un spatiu special de depozitare pentru circa 100 de feluri de legume si fructe. Acestea sunt pastrate la o temperatura optima de 8 - 12 grade Celsius, pe o suprafata de aproximativ 1.000 metri patrati. Depozitul mai este dotat cu un loc speciala pentru produsele proaspete, congelate si lactate. n sistemul logistic al firmei, depozitarea mrfurilor include un ansamblu de activiti de susinere, care ajut la ndeplinirea obiectivelor de servire a clienilor. Depozitul, n cel mai simplu sens al cuvntului, este un spaiu de pstrare. Pentru pastrarea salatei, exista o incapere separata de 100 metri patrati, racita la o temperatura de 2 - 4 grade Celsius, pentru a asigura prospetimea produselor. Si bananele au o incapere separata de depozitare, de 200 metri patrati in care este asigurata o temperatura de 14 -16 grade Celsius. Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri si. In momentul de fata isi desfasoara activitatea in depozit si in cadrul birourilor aproximativ 80 de persoane. Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este 11

afectata transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare descarcare, depozitare etc. Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente.

Depozitarea mrfurilor:
Un aspect important in sistemul de logistica il reprezinta depoztil centrali Brazi, Prahova, Adresa Neagoe Basarab Nr. 2 (Parcela A24/25, Tarlaua 7). Proiectul a fost aprobat iniial n 2006 ca n anul 2008 acesta s fie s anulat datorit investiiei necesare nejustificabile dat fiind suprafaa total 17.500 mp prevzut n proiectul iniial. Deoarece spaiul fusese achiziionat n faza incipient proiectului i incluznd n ecuaie necesitatea construirii unui depozit capabil a aproviziona cele trei filiale obiect al exerciiului a fost considerat logic reluarea procesului iniiat n anul 2006, cu modificrile de rigoare. inndu-se cont de faptul c distanta Brazi-Timioare este de 514 km, distana Brazi-Iai este de 406 km i cea dintre Brazi-Bucureti este de 50 km s-a considerat a fi acceptabil discrepana metric dintre primele dou locaii i cea de-a treia, astfel diminundu-se distana dintre furnizorii de cosmetice (nu doar acetia), majoritatea avnd sediul n Bucureti i depozit. O meniune suplimentar necesar este legat de faptulc att produsele obiect al exerciiului ct i cele suplimentare ce vor fi sticate n incinta depozitului necesit diferite condiii pentru a diminua ct mai mult deteriorarea prin contactul cu diveri factori externi, astfel construcia nglobnd o divers gam de materiale a cror armonizare nu ar fi fost posibil n alte condiii. In sistemul logistic al firmei, depozitarea marfurilor include un ansamblu de activitati de sustinere,care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare descarcare, depozitare etc.Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente. 12

Principalele operatiuni realizate n depozit sunt: - Receptie: descarcare, controlul conformitatii, atribuirea locului afectat lotului, intrarea n inventar (gestiune); Principalele documente prezentate la recepie pot fi factura, bonul de livrare, bonul de comand, documentul de transport i eventual, n unele cazuri, documente mai specifice, cum ar fi documente vamale, licene, diverse acorduri etc. n toate operaiunile de transport pe contul altuia, transportatorul trebuie, n mod imperativ, s elaboreze un document, numit titlu de transport, care poate s difere n funcie de provenien (naional sau internaional). Operaiunile de descrcare a mrfurilor sunt n sarcina destinatarului, cu excepia ncrcturilor mai mici de 3 tone. Pentru ncrcturi mai mici de 3 tone, transportatorul execut sub responsabilitatea sa operaiunile de descrcare. - Manipulare: transportul marfurilor n depozit, respectarea normelor de siguranta, intrarea produsului n stocul de disponibilitate, gestiunea eventuala a conditionarilor; - Pregatirea comenzilor: pregatirea paletelor, actiunea de picking (extragerea unor produse dintr-un lot si includerea lor n altul), alcatuirea loturilor comandate, regrupari ale unor expedieri pe zone, ambalare, banderolare, marcare pentru expediere; - Expedierea: regruparea comenzilor n zona de expediere, alocarea cheltuielilor de transport, completarea loturilor de livrare si control, ncarcare, nregistrare informatica. Implantarea mrfurilor n depozite. n prezent, toate sistemele de stocare sunt destinate s primeasc i s depoziteze un numr mare de articole i s-a constatat adesea, c n cadrul aceleai familii de produse unele articole pot s difere prin greutate, valoare, volum i bineneles frecvena lor de ieire din stoc. Utilizarea metodei ABC n gestiunea stocurilor permite mbuntirea performanelor celor care pregtesc comenzile, ct i optimizarea traseelor acestora cu scopul de a evita deplasrile inutile i de a face s corespund timpii de deplasare cei mai scuri cu articolele cele mai solicitate. Gestiunea stocurilor Gestiunea stocurilor rspunde, n principal, la 2 ntrebri i anume cnd s se lanseze comanda i ct de mare s fie aceasta. Pentru a face aceasta exist evident mai multe metode posibile, metode tradiionale de tipul gestiunii la prag, gestiunea prin revizie periodic sau metode mult mai moderne (just -in-time, Kanban etc,).

13

FIG.II.1:Macroprocesele i procesele specific din lanul de aprovionare-livrare

14

Organigrama activitati logistice:


Fig.II.2. Prezentarea organigramei activiti logitice

15

Fig.II.3.Legatura dintre sitemul informaional logistic i etapele procesului de management logistic

Fig:II.4.Sistemul informaional logistic

16

Analiza nivelului de servire:


Nivelul de servire a clientilor firmei este rezultatul intregului sistem de activitati logistice. Impactul sau direct asupra vanzarilor si profiturilor impune stabilirea nivelului de servire ca obiectiv al strategiei logistice a firmei. Intr-un mediu de afaceri intens competitiv, nivelul servirii constituie un mijloc important de diferentiere fata de concurenti si de crestere a loialitatii clientilor. Servirea elementelor care definesc servirea clientilor, a fost considerat succesiunea etapelor unei tranzactii ntre vnzator si cumprtor. Elementele servirii clientilor au fost mprtite n trei categorii distinct: elemente pretranzactionale: n aceast categorie, sunt incluse componentele care creeaz un climat favorabil serviriiclientilor. Elementele pretranzactionale sunt legate de politicile si programele firmei, careconstituie furnizor si client sunt urmtoarele: declaratia scris, referitoare la politica de servire a clientilor; planurile de rezerv pentru situatiile de fort major, care ar putea afecta servireaclientilor; cadrul necesar servirii clientilor. Principalele elemente care faciliteaz dezvoltarea unor bune reltii ntre

structura organizatoric necesar pentru aplicarea politicii de servire a clientilor; flexibilitatea sistemului, respectiv capacitatea sa de a rspunde unor nevoi speciale sauneasteptate ale clientilor programele de pregtire a personalului firmei cliente, n vederea utilizrii eficiente sieficace produselor firmei vnzatoare; elemente post-tranzactionale: Dup efectuarea cumprrii de client, produsul este sustinut adesea prin servicii careasigur obtinerea de ctre client a beneficiilor asteptate. Componentele din aceastcategorie prelungesc procesul de vnzare dup momentul n care clientul a intrat nposesia produsului. Sunt planificate nc din stadiile pretranzactional si tranzactional.Elementele servirii clientilor, care sustin produsul n utilizare, sunt urmtoarele: oferirea unei garantii pentru produs; instalarea produselor; efectuarea de reparatii si asigurri de piese de schimb; nlocuirea temporar a produselor n perioada reparatiilor; solutionarea reclamatiilor clientilor; a

17

posibilitatea de returnare a ambalajelor de ctre client; retragerea produselor defecte de pe piat.

Cele mai importante aspecte legate de servirea clientilor se refer la: durata deindeplinire a comenzii, regularitatea si siguranta livrarii, disponibilitatea stocurilor,restrictii legate de mrimea comenzii, usurinta comandrii, timpul de livrare siflexibilitatea, procedurile de facturare si corectit udinea acesteia, procedurile dereclamare, vizitele ntreprinse de agentii de vnzri, informatii legate de comenzi.Desigur, n functie de particularittile fiecrui produs o parte din elementele de mai susvor avea un rol mai important dect altele. Principalele obiective ale Billei vizeaz indeplinirea nevoile partenerilor crora le garanteaz mentinerea calittii produselor si a valorilor mrcilor lor.

Cap.III Propuneri privind imbunatatirea activitati logistice la nivelul firmei:


Logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine Billa, austriaci urmand sa aplice si in Romania, la fel ca in Austria sau Germania, un ritm foarte rapid de dezvoltare. nsa pe fondul intensificarii concurentei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii discounterilor si ca urmare a succesului nregistrat de acestia prin penetrarea pietelor mici, strategia Billa ar trebui sa aiba n vedere patrundrea si acapararea acestor piete care i-ar aduce un cstig garantat.Noile deschideri presupun constructia de magazine prin investitii greenfield, cumpararea de spatii in cladiri deja construite, inchirierea de spatii comerciale, precum si deschiderea de magazine in cadrul unor centre comerciale, astfel ca flexibilitatea in ceea ce priveste spatiile de vanzare sa fie una foarte mare. In aceste conditii, spatiile de vanzare ale viitoarelor unitati Billa ar putea fi mai mici, adaptate in functie de amplasamentul magazinului. Intrarea retailerului Billa si pe segmentulsupermarket urmarindu-se astfel oferirea unor servicii integrate dincolo de oferta de produse, respectiv unitati farmaceutice, bancare si de asigurari, spatii supravegheate de joaca pentru copii, fast food precum si birouri de relatii cu clientii. Pe linia promovarii se impune lansarea unei campanii publicitare care sa vizeze cu precadere reclame tv, dat fiind faptul ca un procentaj foarte mare al populatiei nu stie de existenta supermarketurilor Billa pe piata din Romnia, datorita promovarii acestora exclusiv n zonele n care activeaza, absenteismul din campaniile sociale, din actiuni caritabile sau sponsorizari la nivel national.nfiintarea unei centrale de achizitii comune pentru Billa, Penny Market si Selgros care sa aiba n vedere stabilirea coordonatelor de negociere cu furnizorii comuni ale celor 3 divizii Rewe privind conditiile comerciale si nu numai. 18

Centrul logistic e la ordinea zilei in planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale. Imbunatatirea activitatilor logistice la firma S.C.Billa Roamnaia.S.R.L. Misiunea acestei strategii este: un sistem logistic performant si eficient pentru competitivitatea firmei. Obiective: -Imbunatatirea sistemului logistic actual la S.C. Billa Romania S.R.L. prin dezvoltarea urmatoarelor component: *Dezvoltarea fluxului informational; *Dezvoltarea manipulari; *Dezvoltarea de pozitari; *Dezvoltarea transportului si a rutelor de transport; Mijloace de indeplinire: *Planuri si programe pentru rutele de transport bin definite; Informatia trebuie transmisa nedistorsionat:*Transmisia trebuie sa se realizeze indiferent de gradul de ocupare a canalului de cominucatie; *Trebuie asigurat securitatea transmisie informatiei; *Informatia trebuie transmisa in timp optim; * Costurile de exploatare aa canalului de transmisie sa fie mici; Efectele indeplinirii obiectivelor: *O activitate logistica ficienta pentru firma S.C. Billa Roamnia S.R.L. nu poate avea decat eficiente favorabile asupra intregi activitati pentru care: -cresterea competitivitati societati; -cresterea profitabilitatii datorita sistemelor eficiente de distributie si depozitare; -circuit informational efficient -avantaje compentitive in fata concurentei;

19

Concluzii si propuneri
Proiectul de fata intitulatAnaliza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Billa Roamnia S.R.L. scoate in evident strategia de logistica efectcuata in cadrul acestei firme. In ceea ce priveste logistica este orientat spre a pune de acord spaiul i timpul ce separ producia de consum, prin transport i depozitare. Circuitele de distribuie prezint anumite trsturi definitorii, valabile pentru ntreaga lume a mrfurilor care formeaz obiectul tranzaciilor comerciale, ct i o serie de caracteristici prin care se particularizeaz circuitul fiecrei categorii de produse. Fenomenul a determinat specialitii s abordeze distinct circuitele de distribuie pentru bunurile de consum individual, circuitele de distribuie pentru produse de utilizare productiv, circuitele de distribuie pentru produse agricole i circuitele de distribuie pentru servicii. Pentru analizarea activitii de distribuie a mrfurilor dintr-o anumit ar este absolut necesar s se cunoasc n permanen, conceptele de baz privind procesul de distribuie, i modul n care evolueaz sistemele de distribuie din diverse ri ale lumii. Analizele efectuate au scos n eviden faptul c economia contemporan, prin complexitatea fenomenelor pe care le genereaz, face ca metodele de distribuie si implicit logistica s evolueze permanent. In cazul de fata, se poate observa intentia firmei de distributie de a se alinia la noile norme in ceea ce priveste logistica marfurilor. Firma urmrete respectarea unor anumite criterii: costurile transporturilor, durata acestora, elasticitatea si flexibilitatea varientlor de transport, conditii moderne de transport si livrare, toate acestea avand loc sub emblema caliatii pe care firma o promite. Billa este recunoscut drept o marc ce atrage cumprtorii att prinsigla sa (ale crei culori simbolizeaz o apropiere n spaiu, activare,mobilizare, nclinaie spre deschidere i inovaie), ct i prin calitate,produse ieftine la ndemna cumprtorilor i reduceri.Billa este o marca Binecunoscut,de calitate, avand,rezisten i popularitate n rndul cumprtorilor i pe piaa retailerilor.Billa inspir o stare de apropiere i confort , avnd totodat valoare i for n ar i peste hotare, precum i faa de concurenBilla prezint i o atitudine cu o nota negativ i un anumit grad de risc, ns predomin accesibilitatea, calitatea i atitudineapozitiv. Tuturor acestor trsturi li se adaug i preul moderat al produselor i serviciilor, fapt ce apropie consumatorii de marca Billai se evideniaz n rndul concurenilor.n concluzie, lanul de magazine Billa Romania asigur cumprturide bun calitate la cel mai avantajos pre.

20

BIBLIOGRAFIE
1.Blsescu Simona,Logistica Marfurilor,Ed.UnitBv.,An.III.Sem.II; 2.Blan C,Logistic.Ed.Uranus,Bucureti,2004; 3.Gheorghe, Dan ; Balaure, Virgil, cond.st. Sisteme de distributie a bunurilor materiale: teza de doctorat. Bucuresti : A.S.E., 2004; 4. Kotler Philip Principiile marketingului Ed. Teora, Bucureti, 2001, pag. 192; 5. Sabou, Felicia. Distributia produselor : strategii. In : Revista de comert, v. 5, nr. 10,octombrie 2004, p. 47-49; 6.Ziarul Capital si Revista Financiar; 7..http://www.billa.ro/Layouts/dd_bi_startseite.aspx?folderId=120893&pageId=111802; 8.http://www.scribd.com/doc/45057746/Billa; 9.http://www.scritube.com/management/marketing/Analiza-de-marketing-lanivelu62754.php; 10. http://www.scribd.com/doc/31399374/BILLA-SUPERMARKET;

21

22