Sunteți pe pagina 1din 5

Amidon si Glicogen

(structura,rol in organism)

Glicogenul alaturi de amidon si celuloza reprezinta polizaharidele vitale organismului viu.

Amidonul
Amidonul este o polizaharida naturala care apare in plante unde constituie rezerva de hrana.Din Frunze ,unde este sintetizat in urma unor procese fotochimice complexe,amidonul trece in radacini (morcovi),in tubercule(cartofi),in tulpini,(unii plamieri) sau in seminte(cereale).Cantitatea de amidon difera de la o planta la alta in limite largi:orezul planta cea mai bogata in amidon,contine 7577%,graul 64-65%,iar cartofii 18-22% fata de substanta uscata.Extragerea amidonului se face din materii prime vegetale de tipul cerealelor (grau,porumb,orez) sau din cartofi folosind ca agent de extractie apa rece.Dupa extragere este uscat si purificat. Structura amidonului Structura amidonului e complexa,el fiind un amestec de 2 componente distincte:amiloza si amilopectina. Amiloza este componenta amidonului,cu iodul da o culoare albastra datorita formarii unor compusi de incluziune,prin patrunderea iodului in spatiul liber al acestei componente.In prezenta enzimei -amilaza hidrolizeaza si formeaza dextrine, polizaharide ce au masa moleculara mai mica,cu gust dulce,folosite in hrana bolnavilor de diabet.Amiloza reprezinta circa 20% din masa amidonului si constituie o polizaharida cu formula (-C6H10O5-)n in care n variaza de la 600 la 1200.Macromolecula amilozei are structura filiforma helicoidala si este alcatuita din resturi de -glucoza legate de pozitiile 1-4.Este solubila in apa calda si precipita ca o pulbere alba la racire.

Amilopectina reprezinta circa 80% din masa amidonului si este tot o polizaharida de tipul (-C6H10O5-)n,dar in care n are valori foarte mari:6000-36000.Macromoleculele amilopectinei au structura ramificata si sunt alcatuite din resturi de -glucoza unite in pozitiile 1-4 si 1-6.Este insolubila in apa calda,putand fi usor separata de amiloza.

Proprietatile amidonului Amidonul este o pulbere alba,cu aspect de granule caracteristice,ca marime si forma,pentru fiecare planta.Cele 2 componente ale amidonului se gasesc repartizate in aceste granule,oarecum distinct:amiloza formeaza miezul granulei,iar amilopectina invelisul acesteia. Amidonul nu este solubil in apa rece:incalzit in apa la 50-60 C,formeaza o suspensie vascoasa,lipicioasa,care prin racire devine un gel translucid,numit coca,format din amilopectina insolubila in apa calda. Prin hidroliza acida sau enzimatica,amidonul poate transformat total in -

glucoza;intermediar se pot obtine diferiti produsi de degradare partiala,numiti dextrine, care sunt solubili in apa si au proprietati adezive.Amidonul,sub forma de coca coapta sau fiarta, constituie hrana de baza a speciei umane.In mod direct, la nivel industrial amidonul este folosit la obtinerea glucozei,alcoolului etilic,a dextrinelor,in industria textila ca apret,etc.

Glicogenul
Este o polizaharida naturala,cu rol de rezerva energetica a mamiferelor,localizata in special in ficat,mai rar in alte tesuturi.A fost izolat(obtinut) prin distrugerea celorlalti constituenti celulari cu alcalii,acid tricloracetic(CCl 3-COOH),apoi centrifugare si presare hidraulica.Este o pulbere alba,solubila in apa calda cu care da o solutie opalescenta si coloidala.Cu iodul da o coloratie rosie-violet,caracteristica.Culoarea dispare la fierbere si reapare la rece,ca in cazul amidonului. Prin hidroliza chimica sau enzimatica formeaza glucoza.Are formula moleculara (-C6H10O5-)n in care n are o valoare de ordinul 30006000.Structura sa este asemanatoare cu amilopectinei dar cu macromoleculele mult mai

ramificate.Aceasta asemanare de structura a facut ca glicogenul sa fie numit si amidon animal. Glicogenul este sintetizat la nivelul celulei hepatice din glucoza;cand organismul manifesta carente in glucoza,tot celula hepatica provoaca reversul procesului de sinteza si anume,hidrolizeaza glicogenul la glucoza.

Functia amidonului

in

organism

al

glicogenului

si

al

Corpurile noastre au nevoie de energie pentru a ne menine starea functionala zilnica. Dac ne lipsete energia, ne simim slabi i organele noastre sunt n imposibilitatea de a funciona n mod corespunztor. Fr ea nu putem deplasa i de a face chiar i lucrurile cele mai de baz, cum ar fi mers pe jos sau mncatul. Pentru a ine pasul cu nevoia de energie, trebuie sa obinem un aport substanial de zahr sau de glucoz, care este o sursa de energie pentru celulele noastre. Glucoza sau zahrul pot fi achiziionate din amidon. Ne procuram amidon din plante i animale. Organele corpului nostru, cum ar fi ficatul, stomacul, iar muchii sunt n mod natural n msur s produc glicogen amidon animal, dar vom obine cel mai mult zahr din amidon, care este produs de plante, cum ar fi cartofi, gru i orez. Dup ce lum amidon, corpurile noastre il prelucreaz n carbohidrai, care sunt realizati din carbon, hidrogen i molecule de oxigen. Carbohidraii sunt apoi stocati n celulele noastre pentru a fi utilizati atunci cnd avem nevoie de energie pentru a face anumite actiuni.

Rolul glicogenului

Glicogenul este o molecul produs de ficat, muchi, creier, uter (la femeile nsrcinate), i stomac care este spatial de stocare a energiei secundare in celule animale. Glicogenul are o structur ramificat in timp amidonul are att lanuri cat i componente ramificate.Acesta este adesea menionat ca amidon animal i joac un rol important n ciclul de glucoz. Glicogenul ajuta celulele asigurandu-le un flux constant de energie.Rezerva de energie format de glicogen poate fi folosita rapid atunci cnd exist o nevoie subit de glucoz i numai glicogenul fcut n ficat este accesibil altor organe ale corpului. Celelalte organe pot obine glucoza din alimente pe care le mncam.Cantitatea de glicogen stocat in organism depinde de persoana,sntatea fizic, rata metabolismului bazal, si dieta. Nevoia noastr de energie este motivul pentru care amidonul este o mostra n dieta noastr. In timp ce ambele sunt polimeri de glucoza, glicogenul este produs de animale i este cunoscut sub numele de amidon animal n timp ce amidonul este produs de plante.

Rolul amidonului

Amidon este un carbohidrat produs de toate plantele verzi,format din 2 molecule(si nu din 1 precum glicogenul), care are un numr mare de uniti de glucoz folosite pentru a stoca energie. Plantele, cum ar fi cartofii, gru, porumb, orez, i maniocul, sunt toate bogate in acest tip de carbohidrat care este necesar pentru om.Amidon conine 20-25% amilaz i 75-80% molecule amilopectine. Acesta este procesat pentru a produce zahr, care este un ingredient important n majoritatea alimentelor. Acesta poate fi, de asemenea, utilizat ca ngrasamant i indeplini atributiile agentului sau ca adeziv.Oamenii din diferite culturi au folosit amidonul ntr-o varietate de moduri. Vechii romani il foloseau pentru cosmetice,egiptenii vechi l-au folosit n esut i n

lipirea papirusului;a fost folosit in China pentru a trata hrtia. Este cel mai des folosit n produsele alimentare, totusi, ca o surs important de energie.