Sunteți pe pagina 1din 20

CUIORI N PUBIICI1A1F

14


CAPITOLUL II

2. CULOARE $I PUBLICITATE

Acum, dup ce am 'gustat din tot ceea ce nseamn culoare si beneIiciile ei, ne este greu
s ne imaginm o lume acromatic, o lume n alb si negru Ir a simti tagic aceast schimbare.
Trebuie s respectm lumina, pentru c, asa cum a spus Johannes Itten, culorile sunt 'copiii
luminii, sunt 'lumin devenit muzic. Muzica a Iost ntotdeuna considerat ca Iiind arta cea
mai pur: n momentul Creatiei, primul lucru care a Iost creat a Iost sunetul, sunetul primordial.
Prin aceasta, muzica produce un impact imediat asupra sistemului subtil interior. Nu ntmpltor
marii maestrii ai picturii vorbesc de sonoritate, de vibratiile emise de anumite culori si ei au
voribit, de asemenea, despre Iorme, pentru a exprima miscarea n interiorul unittii nedisociabile
a tuturor lucrurilor. n timp ce muzica ptrunde n suIlet prin contact direct, nemijlocit, n cazul
artelor vizuale, acestea trec mai nti prin privire, nainte de a atinge suIletul.
Culoarea are un grad de utilitate mai mare sau mai mic n Iunctie de domeniile luate n
calcul, prezenta ei n toate Iiind un Iapt constant. De aceea, n acest capitol urmrim s artm
noile semniIicatii si limitri pe care publicitatea le impune n utilizarea culorilor.

2.1. IMAGINEA $I TEORIA SEMIOTIC

Cuvntul imagine are sensuri multiple, provenind din latinescul imago, imaginis,
nsemnnd ' care ia locul. n acceptiunea sa popular, cuvntul imagine desemneaz o
reprezentare plastic, si mai precis graIic, a unui obiect sau a unui concept.
Dintre toate acceptiunile conceptului de imagine, n studiul nostrum ne vom limita la aceea de
imagine fi:ic, adic imaginea care exist pe un support material. Aceast imagine permite
perceptia direct, neIiind dect o Iorm particular de imagine luminoas.

CUIORI N PUBIICI1A1F

13

abordare teoretic a imaginii ne-ar putea ajuta s ntelegem pe
deplin speciIicitatea acesteia. Din multitudinea de demersuri care pot
aborda stiintiIic imaginea, o teorie mai general care s ne permit s
depsim categoriile Iunctionale ale imaginii este teoria semiotic.
Maniera de abordare analitic pe care o propune const n a aborda
imaginea din punctul de vedere al semniIicatiei si nu din cel al emotiei
sau plcerii estetice, de exemplu. Scopul semioticii nu este s desciIreze
lumea ci mai degrab s ncerce s vad dac exist categorii de semne
diIerite, dac aceste tipuri diIerite de semne au o speciIicitate si legi
proprii de organizare, procese de semniIicatii particulare, etc.
Semiotica este o disciplin relativ recent; ea a aprut la nceputul secolului al XX-lea.
Marii ei precursori, cercettorii care au Iundamentat aceast teorie sunt: lingvistul elvetian
Ferdinand de Saussure (1857-1913), n Europa, si omul de stiint Charles Sanders Pierce, n
Statele Unite (1839-1914).

2.1.1 IMAGINEA CA SEMN

Saussure, care si-a consacrat viata studierii limbii, a plecat tocmai de la principiul c
limba nu este singurul sistem de semne ce exprim idei pentru a comunica. El a conceput deci
semiologia ca pe o stiint general a semnelor, ce trebuie inventat si n cadrul creia lingvistica,
studiul sistematic al limbii, ar sta pe primul loc, desi, tot el recunoaste,limba nu este dect un
sistem particular.
Pierce, n schimb, nu a studiat nainte de toate limba, ci a cutat de la bun nceput, o teorie
general a semnelor si o tipologie, Ioarte general, care s cuprind si limba, dar inserat si
relativizat ntr-o perspectiv mai larg.
Un semn este o materialitate pe care o percepem cu ajutorul unuia sau mai multor simturi
pe care le avem. El poate Ii vzut, auzit, mirosit, atins sau chiar gustat. Totusi, "un semn este
ceva care tine loc de altceva pentru cineva, sub un oarecare raport sau un oarecare titlu" (Pierce,
apud. Delly, 1997).
Aceast deIinitie are meritul de a arata c un semn ntretine o relatie solidar ntre trei poli cel
putin: Iata perceptibil a semnului: semniIicant , ceea ce reprezint: "obiect" sau reIerent, si ceea
CUIORI N PUBIICI1A1F

16

ce semniIic: "interpretant" sau semniIicat. Triunghiularitatea prezentat mai sus reprezint
dinamica oricrui semn ca proces semiotic, a crui semniIicatie depinde de contextul aparitiei
sale si de asteptarea receptorului su.
AstIel, desi semnele pot Ii multiple si diIerite, ele ar avea dup prerea lui Pierce o structur
comun, implicnd acea dinamic tripolar care leag reIerentul de semniIicant si semniIicat.
Dac semnele au ins o structur comun asta nu nseamn c sunt identice: un cuvnt nu este
acelasi lucru cu o IotograIie, nici cu o hain sau un semn de circulatie. Si totusi, toate acestea pot
nsemna altceva dect ceea ce sunt ele nsele si deci se pot constitui n semne.
n ceea ce priveste imaginea, n tipologia semnelor, Pierce o va include in clasiIicarea sa
ca pe o subcategorie a iconului. Putem vorbi de un caracter heterogen al imagini, ntelegnd prin
aceasta Ielul n care ea reuneste si coordoneaz ntr-un cadru Iix (ntre niste limite) diIerite
categorii de semne: "imagini" n sensul teoretic al termenului (semne iconice, analogice) dar si
semne plastice: culori, Iorme, compozitie intern, textur, si semne lingvistice, limbaj verbal.
Relatia dintre ele, interactiunea dintre ele, d un sens pe care noi am invtat, mai mult sau mai
putin constient, s-l desciIrm.
2.1.2. IMAGINEA PUBLICITAR
Printre imaginile care se preteaz cel mai bine analizei se numar imaginile publicitare.
Adesea sinonime chiar cu termenul de "imagine", ele constituie un Iel de prototip de imagine
mediatic, atunci cnd este vorba despre mai mult dect o imagine. Ea a Iost una dintre primele
obiecte de observatie pentru semiologia imaginii de debut a anilor 1960 si care, la rndul ei, a
introdus un nou arbore teoretic n publicitate.
Mai precis, n anii 1960 Roland Barthes elaboreaz mecanismul de Iunctionare a imaginii
n termeni de retoric. Propunerea este nc timid, dar Barthes ntelege totusi termenul de
retoric sub dou aspecte: pe de-o parte ca mod de convingere si argumentare si, pe de alt parte,
n termen de Iiguri (stil sau elocutio) si acestea legate de imagine. Barthes i recunoaste imaginii
Iacultatea de a provoca o semniIicatie secundar plecnd de la o semniIicatie primar, de la un
semn plin. De exemplu, IotograIia (semniIicant) care mi permite s recunosc tomate, ardei iuti
sau cepe (semniIicati) constituie un semn plin (un semniIicant legat de un semniIicat). Cu toate
acestea, acest semn plin si urmeaz dinamica sa semniIicativ, devenind semniIicantul unui
CUIORI N PUBIICI1A1F

17

semniIicat secundar, legume etc. AstIel, Barthes a conceptualizat si Iormalizat citirea
"simbolic" a imaginii, si, mai cu seam, a imaginii publicitare.
Publicitatea este o mare consumatoare de teorie, sau cel putin "de instrumente teoretice
care i permit s-l analizeze, s-l nteleag pe individ n relatiile sale cu propriile-i dorinte si
motivatii, n interactiunile sale cu ceilalti indivizi din societate, n perceptia pe care o are asupra
mijloacelor de comunicare si a modurilor de reprezentare ale acestora" (apud Joly Martine,
1998). n acest Iel, publicitatea a recurs inc de la inceput la cercetri n domeniul stiintelor
sociale, la psihologia aplicat si chiar la metode de anchet sociologic si analiza statistic.
Studiile teoretice ale comunicrii prin imagine s-au oprit nu numai asupra proceselor de
Iabricatie a anunturilor publicitare, ci si asupra testrii gradului de ntelegere a mesajelor si
modului n care acestea sunt interpretate.
Publicitatea se bazeaz pe principii simple de persuasiune. Dac reclamele au sau nu
succes depinde n mare msur de Iaptul dac ele ne pot Iace s gndim, simtim sau ntelegem
ceea ce ele vor ca noi s gndim, simtim sau ntelegem.
Ce tipuri de pretentii si la ce tipuri de apeluri recurg reclamele pentru a ne convinge c
ceea ce vnd este pentru noi sau c ceea ce promoveaz este n interesul nostru?
n primul rnd, n aproape orice reclam creat se Iormuleaz o aIirmatie reIeritoare la
produs. Aceast aIirmatie reIeritoare la produs se reIer pur si simplu la ceea ce reclama
dezvluie despre produs.
Unul dintre cele mai Iolosite instrumente n publicitate sunt tocmai cuvintele vagi ca cele
de mai sus. Cuvintele vagi slbesc declaratiile si le depriveaz de semniIicatii. Declaratiile par c
ar contine inIormatii de Iolos, dar, n realitate, sunt niste aIirmatii Ir sens.
Creatorul reclamei trebuie, de asemenea, s aleag un anumit ton pentru aceasta.
Mesajele pozitive care evoc Iericirea, sentimentul realizrii, veselia tind s Iie mai eIiciente
dect mesajele cu un ton negativ. Cercettorii au constatat c mesajele negative care sugereaz
teama i Iac pe receptori s evite reclama respectiv Icnd-o contraproductiv.De asemenea
creatorul reclamei trebuie s utilizeze cuvinte memorabile si atrgtoare.
13

Formatul reclamei inIluenteaz att impactul acesteia ct si costul ei. unic schimbare a
designului reclamei poate avea o inIluent hotrtoare asupra eIectului su. Ilustratia este primul

13
Dan Petre, op. cit. p. 22
CUIORI N PUBIICI1A1F

18

lucru pe care-l observ cititorul si, de aceea, ea trebuie s Iie suIicient de expresiv pentru a-i
atrage atentia. Apoi, titlul trebuie s-l determine eIectiv pe om s citeasc reclama. n Iine, textul,
care este partea principal a reclamei trebuie s Iie simplu dar convingtor. n plus, toate aceste
elemente trebuie combinate ntr-un mod eIicient. Chiar si asa, o reclam ntr-adevr deosebit va
Ii observat de mai putin de 50 din totalul persoanelor expuse la ea, dintre care: aproximatim
30 si vor aminti ideea principal Iormulat n titlu, circa 25 si vor aminti numele Iirmei care
si Iace publicitate, iar mai putin de 10 vor citi cea mai mare parte a textului. Din pcate,
reclamele care nu se remarc prin ceva nu vor reusi s obtin nici mcar perIormantele
mentionate anterior.

2.2. CULORILE $I IMAGINILE PUBLICITARE

rice publicitate si trage eIicacitatea din
mitul conIorm cruia Iericirea creste exponential n
raport cu consumul. MrIurile devin obiecte de
cult: mrcile de masini, de mbrcminte, de
parIumuri sunt semne ale bunstrii si statusului
social. A putea procura un anume obiect devine un
test de competent si nu neaprat de gust. Ierta este mereu provocatoare. Conteaz mai putin
cine rezist, ct cine i Iace Iat. Publicitatea vinde iluzii. Cine nu rvneste luxul etalat cu
generozitate pe micul ecran de Iilmele americane, axate prioritar pe exportul unui stil de viat
opulent si raIinat?

Publicitatea poate Ii:
- 5ersuasiv i informativ (consumatorul are o conduit rational, 'calculndu-si
ndelung alegerea. biectivul? A convinge cu argumente rationale de necesitatea unui
produs sau serviciu. Strategia este astzi criticat., ntruct decizia de a cumpra nu tine
totdeauna de o alegere rational).
- 5roiectiv sau integrativ (consumatorul apartine unui grup social, avnd norme si
cutume speciIice; strategia const n a conIeri unui produs sau mrci semnele grupului
respectiv).
CUIORI N PUBIICI1A1F

19

- mecanicist (o parte a comportamentului consumatorului nu este nici rational, nici
constient, ci pasiv, conditionat de obisnuint, ceea ce poate crea anumite automatisme)
Surse de inspiratie Pavlov si behaviorismul, dup care omul ar Ii un animal educat. El
reactioneaz inconstient la stimuli exteriori. Manipulnd stimulii, comandm un anumit tip
de consum. Strategii? mniprezenta produsului sau a mrcii printr-un perseverent matracaj
(bombardament) publicitar.
- sugestiv (se bazeaz pe abordare psihologic a individului, miznd pe date senzoriale si
nu rationale; imaginea joac aici un rol emotional decisiv).
14


2.2.1. SEMNIFICATIA CULORILOR PENTRU PUBLICITATE
Este unanim acceptat Iaptul c unul dintre cele mai importante roluri ale culorilor este acela
de a genera recunoastere. Culorile reprezint un important instrument de marketing si prin Iaptul
c ele pot diIerentia puternic mrcile sau chiar produsele. "Adesea, n cazul mrcilor asociate
puternic cu anumite culori, identiIicarea si alegerea lor se Iace spontan, n Iasa raItului", spune
Dan Petre, director la D&D Research.
ntr-o lucrare n curs de pregtire, intitulat "Psihologia Reclamei", Dan Petre si Dragos
Iliescu spun c se creeaz mai puternic impresia c obiectul respectiv este mai aproape dect n
realitate cu ct o culoare este mai saturat.
n opinia lor, semniIicatia culorilor pentru publicitate poate Ii redat prin structurarea n patru
mari categorii:
culorile la mod - acelea care nu sunt utilizate dect pentru perioade scurte de timp
(unul, dou sezoane) pentru ambalaje, colectii, linii de produse etc. (exemplu: verdele poate Ii
decretat culoarea la mod pentru vara viitoare);
culorile unei generatii sau culorile sociale - acelea acceptate si utilizate cel mai
Irecvent de o comunitate pentru mrci de produse curente timp de una sau mai multe generatii
(exemplu: verdele care poate s reprezinte pentru o anumit generatie culoarea ecologiei);
culorile culturale - acelea legate de tari, religii, de anumite traditii speciIice unei
anumite culturi (exemplu: verdele reprezint culoarea Islamului etc.);

14
hLLp//wwwscrlLubecom/managemenL/markeLlng/8eLorlcadlscursululpubllclLa1213191616php
consulLaL la daLa 10032010
CUIORI N PUBIICI1A1F

20

culorile arheti5ale - acelea cu valoare arhetipal (exemplu: verdele reprezint
renasterea, rennoirea, tineretea etc.)
15


2.2.2. O SIMBOLISTIC A CULORILOR

Asa cum vom vedea in continuare,
culoarea este purttoare de mesaj din dou puncte
principale de vedere: asociatia cu natura si simbolismul psihologic.
n prezent exist o adevrat 'btlie ntre designeri pentru gsirea solutiei ideale sau,
mai bine spus, a culorii ideale pentru a induce o anumit stare si de aici decizia de a cumpra.

2.2.2.1. Royu

Culoarea rosie este considerat un stimulent universal, puternic. Ea simbolizeaz
vitalitatea, Iorta, dragostea, pasiunea, succesul, onoarea, impulsul, vointa de a obtine rezultate,
puterea de a inIluenta si de a ntelege diIiculttile si lectiile vietii. Rosul energizeaz, stimuleaz,
mbunattette circulatia, creste presiunea sangvin, toniIic. Actiunea stimulatoare se maniIest
si la nivel mental: accentueaz dorinta de a actiona si de a pune n practic ideile. Rosu
simbolizeaz cldura, Ioc, pasiune, entuziasm si agresiune. Are eIectul de a stimula oamenii s ia
decizii n mod rapid si creste sperantele.

Exem5lu
Imaginea 1
Coca-Cola si contureaz imaginea prin culoarea rosie:
culoarea pasiunii, a energiei, a entuziasmului, a actiunii.

13
hLLp//www9amro/sLlrlrevlsLapresel/8uslness/23106/Mesa[ulascunsalculorlldepeambala[
CumparahLml consulLaL la daLa 23022010
CUIORI N PUBIICI1A1F

21

Culoarea rosie ar trebui Iolosit doar pentru a sublinia ceva si nu ca o culoare principal.
Incaperile n care predomin culoarea rosie creeaz nervozitate. n ncaperile n care se Ioloseste
doar sporadic rosu oamenii pierd sirul timpului, motiv pentru care se ntalneste des in cazul
casinourilor si barurilor. Si restaurantele utilizeaz adesea rosu pentru a-si atrage clientii si
pentru a le stimula apetitul.
Fie c o gsim n testura unei superbe rochii de seara,Iie c o admirm n
petalele catiIelate ale unui trandaIir sau o gsim pe exteriorul unei cesti din care ne savurm
caIeaua de dimineat, Iie c l gsim oriunde n alt parte, rosul ne Iascineaz , ne atrage n
mrejele sale Ir cale de mpotrivire.
Rosul este culoarea Iocului si a Iortei vitale primare. Este energia dttoare de viat. Este
Iierbinte. Poate indica pasiune, o minte si o voint puternice. Este o culoare puternic, nuantele
ei pot indica Iurie, iubire pasional, ur.
n publicitate este Iolosit pentru a capta atentia consumatorului determinndu-l pe acesta
s ia decizii rapide. Este culoarea care evoc pasiunea, intensitatea sentimentelor, seductia(buze
rosii, unghii rosii, rochii rosii, lenjerie intim rosie etc.)

2.2.2.2. Roz
Este o culoare care l Iace pe cel care o poart s iubeasc lumea, Iiind deci
culoarea dragostei si cea mai romantic si aIectiv culoare. Totodat, rozul este si culoarea
sexualittii. Este de altIel si simbolul unei iubiri n tcere. Ea are rolul de a calma si de a mbuna
sentimentele.
Exem5lu
Imaginea 2
Din 2002, Avon sustine o campanie mpotriva cancerului la
sn n Romnia, si pn n prezent a strns prin vnzarea
produselor cu Iundit roz peste 1 milion de dolari, bani dedicati
exclusiv donatiilor si educatiei preventive. Pe lang donatiile n
aparatura medical, Avon s-a implicat activ n campanii educative
care promoveaz diagnosticarea la timp a cancerului de sn.
Rozul semniIic prietenie, dragoste si Ieminitate si este perceput ca Iiind luminos.
IndiIerent de modul n care este utilizat, creeaz o stare beneIic de optmism si bundispozitie.
CUIORI N PUBIICI1A1F

22

2.2.2.3. Portocaliu
Portocaliul/ ranjul este culoarea creativittii, combinaie ntre rou i galben Iiind
energia directionat, Iocalizat, care combin creativitatea cu intelectul. Tot el conduce gndul la
cldura soarelui (sau a Iocului controlat, la semineu, etc.) n clipele de calmitate, de liniste si
relaxare Iiind din aceste motive culoarea iubitorilor de natura, a celor care preIera ntinderile,
plimbarea si sportul.
Fiind un echilibru real ntre rosu si galben, portocaliul, este culoarea celor care mbin
actiunea/ miscarea cu inteligenta si intuitia dar, din acest motiv, este si culoarea celor instabili,
gata de a nnebuni pe cei din jur cu dragostea sau ura lor. Este culoarea care ndemn la un
puternic simtmnt matern, la nevoia de a oIeri protectie, Iiind culoarea Iericirii. Totodat,
aceast culoare are un eIect stimulator emotiv,d senzatie de apropiere. Este o culoare sociabil,
mai activ decat galbenul, care las impresia de optimism si veselie.
Din punct de vedere Iiziologic si psihologic , portocaliul are urmatoarele eIecte :
-Stimuleaz activitatea sau actiunea.
-Stimuleaz apetitul.
-ncurajeaz socializarea.

Exem5lu
Imaginea 3
ncepand din aceast toamna comunicarea range mbin
inspirat brandingul cu oIerta comercial. Noile abonamente
Panter, Fluture, DelIin au la baz o segmentare
psihograIic ce tine cont nu numai de comportamentul
consumatorului n categoria telecom, dar si de stilul de viat al acestora. range reuseste s s
Iidelizeze un public larg printr-o atitudine deschis, optimist, prin ncredere, proIesionalim,
caracteristici reunite ntr-o singur culoare.
Dac doreti s obtii ceva de la cineva, dac urmea: s 5orti o negociere i in general
dac doreti s atragi bunvointa cuiva, 5oart o nuant cald de 5ortocaliu, te va afuta i va
ins5ira incredere i 5o:itivism.
16


16
hLLp//wwwvreauculoarero/culoare/oran[php consulLaL la daLa 17022010
CUIORI N PUBIICI1A1F

23

2.2.2.4. Galben

Galbenul strluceste cu optimism , Iericire si conIer o iluminare interioar.Nuantele de
galben auriu transmit promisiunea unui viitor plin de impliniri.Galbenul iese n evident printre
celelalte culori si inspir o gandire pozitiv si creativ. Produce un eIect energizant de caldur,
bucurie si energie pozitiv, stimulnd activittile intelectuale.
Este o culoare beneIic, iar n combinatie cu albul pur se obtine galben pal. Este totodat
si culoarea geloziei. Se stie c aceast culoare stimuleaz si ntretine starea de vigilent, sporeste
capacitatea de mobilizare si concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate; d senzatia de
caldur si de intimitate. Galbenul este culoarea caracteristic tipului activ, expansiv, investigativ
si cu un nivel ridicat de aspiratie. Privit mult timp, da senzatia de oboseal, dar n tonuri palide
este suportabil.
Din punct de vedere Iiziologic sii psihologic , galbenul are urmatoarele eIecte :
-Stimuleaz sistemul nervos.
-Stimuleaz mental.
-Ajut puterea de memorizare.
-ncurajeaz comunicarea.

Exem5lu
Imaginea 4
Lipton este marca de ceai numrul 1 n lume, detinnd
pozitia de lider global pe piata ceaiurilor calde. Actualul slogan
al Lipton, "Tea can do that", sintetizeaz dorinta Lipton de a le
arata consumatorilor si tot ceea ce poate Iace ceaiul pentru
sntatea si starea lor de bine. Lipton se adreseaz unor
consumatori cu spiritul tnr, care stiu s se bucure de viat dar, n acelasi timp, sunt constienti
de Iaptul c mncarea si butura pe care le consum au consecinte asupra snttii lor si a strii
de bine a organismului lor.
17


17
hLLp//lmagesgooglero/lmgres?lmgurlhLLp//wwwunlleverro/lmages/llpLon106x106_Lcm104
2139glflmgrefurlhLLp//wwwunlleverro/ourbrands/foods/usg__7l
Cnsd0mzS3PefCz14v37l1c0Ah106w106sz3hlrosLarL86um1lLbs1LbnldlzSmumWfLuwfM
Lbnh84Lbnw84prev/lmages3lq3ullpLon28romanla26sLarL3u8426um3u126hl3uro26clle
CUIORI N PUBIICI1A1F

24

Galbenul, culoare de 'avertizare, care, n combinatie cu negru sau rosu, este cel mai des
Iolosit pentru a indica promotii, preturi speciale, aspecte de diIerentiere ale produsului.
'Relevante n acest sens ar Ii ambalajele promotionale n categoria caIea, benzile care indic pe
sticlele de buturi rcoritoare '2,5 litri la pret de 2 litri, 'bulinele de pret recomandat toate
sunt adesea galbene, spune Ctlina Cernica.
18


2.2.2.5. Verde
Verdele ocup mai mult spatiu n spectrul vizibil al ochiului uman , si se claseaz pe
locul doi , dup albastru , n preIerintele oamenilor. Verdele este o culoare larg rspndit n
lumea natural si poate Ii o alegere inspirat pentru interiorul unei case ntruct suntem obisnuiti
s o vedem pretutindeni.Verdele natural , de la nuanta pdurii la cea a lamiului , este considerat
a Ii linistitor si mprosptor , cu un echilibru natural ntre nuanta rece si cea cald (albastru si
galben).
Verdele este culoarea naturii. Simbolizeaz Iertilitatea, armonia si prospetimea. Culoarea
verde are o corespondent puternic emotional cu notiunea de sigurant. Verdele nchis este
asociat cu partea material, cu banii.
Se spune despre verde c are putere de vindecare, Iiind Iolosit ndeosebi n practicile
naturiste. Sugereaz stabilitate si rezistent. Verde, n opozitie cu rosu, nseamna sigurant. n
traIic este culoarea care permite libera trecere.
SemniIicatiile culorii verzi sunt : viat ,vigoare , natur , primvar , Iertilitate , iarb ,
tinerete, renastere ,pace , ecologie , belsug , dezvoltare , sntate , mediu nconjurator , pmnt ,
aer , echilibru , armonie , stabilitate , calm , inteligent ,creativitate , bogatie , bani (USA).
Din punct de vedere Iiziologic si psihologic , verdele are urmatoarele eIecte :
-Relaxeaz att mental ct si Iizic.
-Ajut la depsirea depresiei ,a nervozittii si anxiettii.
-Ier un simtamant de rennoire , autocontrol si armonie.



nL3uflrefoxa26hs3uukg26sa3un26rls3uorgmozlllaenuSofflclal26ndsp3u2126Lbs3ulsch1
consulLaL la daLa 11032010
18
hLLp//wwwconsumaLoronllnero/lndexphp?namenewsfllearLlclesld4911LhemerlnLer
consulLaL la daLa 11032010
CUIORI N PUBIICI1A1F

23

Exem5lu
Imaginea 5
In calitate de institutie financiar-bancar, credem c este
res5onsabilitatea noastr de a oferi solutii financiare inovatoare i
durabile 5artenerilor notri, in conditiile res5ectrii 5rinci5iilor de
etic i a angafamentelor 5rivind calitatea asumate.
19

GarantiBank garanteaz clientilor singurant de care acestia
au nevoie, verdele este o culoare excelent pentru realizri Iinanciare,
Iiind deci culoarea cstigului Iinanciar.
2.2.2.6 Albastru
Culoarea preIerat a celor mai multi oameni , albastrul este considerat a inspir
ncrederea , devotamentul si responsabiliatea. Albastrul este culoarea cerului si a mrii , dar si
cea a spiritului , el sugereaz odihna si poate determina organismul s produc compusi chimici
care au un eIect calmant.Nu toate nuantele de albastru evoc serenitatea sau linistea; albastrul
electric sau strlucitor inspir dramatismul si dinamismul , este o culoare angajant care exprim
nsuIletirea sau vioiciunea.Anumite nuante de albastru sau Iolosirea n exces a acestei culori
determin aparitia senzatiei de raceal sau de lips a aIectiunii. Albastrul este o culoare "unisex",
Iiind apreciat n mod aproape egal de barbati si Iemei.
$emnificatiile culorii albastru sunt : ceruri , mri , oceane, ap ,aer , gheat ,iarn , calm,
liniste , armonie , pace , unitate , ncredere, loialitate , credint , dependent, curtenie , depresie,
rceala (suIleteasc) , idealism , tehnologie, ntelepciune , regalitate , nobilitate, putere , lumin,
rezistent , prietenie , luna iulie (cer albastru) , luna Iebruarie ( albastru proIund) , pace,
sinceritate , dragoste , tristete .
Din punct de vedere Iiziologic si psihologic , albastrul are urmatoarele eIecte :
-Calmeaz si relaxeaz .
-Inspir rceal (aIectiv).
-Este un stimulent al intuitiei.
Albastrul este o culoare linistitoare, Iiind culoarea intelectualului. Este dealtIel si
simbolul unei iubiri ascunse..

19
hLLp//wwwgaranLlbankro/ro/abouL_us/soclal_responslblllLyhLml consulLaL la daLa 12032010
CUIORI N PUBIICI1A1F

26

Aceast culoare Iavorizeaz dezvoltarea proceselor de inhibitie si de incetinire a ritmului
activittii; ndeamn la calm si reverie, concentrare si liniste interioar, seriozitate, meditatie. n
exces, conduce la depresie. Se caracterizeaz prin proIunzimea tririlor si sentimentelor. Este o
culoare caracteristic pentru tipul pasiv, senzitiv, perceptiv.
Albastrul obinuit marcheaz nceputul contactului spiritual.
Albastrul deschis sugereaz setea de cunoastere, dar si nevoia de odihn si relaxare.
Albastrul electric este culoarea care se potriveste unei persoane care e multumit cu
nivelul su existent de cunoastere sau doreste realizri intelectuale mai nalte. Aceast culoare
este Ioarte bun pentru oratori cci atrage publicul. Este totodat si o culoare potrivit pentru un
om disponibil ntotdeauna si mai ales atunci cnd este nevoie.
Albastrul 5ulveri:at este culoarea potrivit pentru un vistor, pentru artistul creator,
rareori preocupat de lucruri materiale.
Albastrul inchis se potriveste mai mult persoanelor care nu sunt satisIcute de actiunile
altora.
Exem5lu
Imaginea 6

Prin culoarea albastr, compania aerian sugereaz
ideea de responsabilitate, proIesionalism, stabilitate,
sigurant, conIort, relaxare, liniste, ncredere, putere,tehnologie si
rezistent.

Fie c este vorba de culoare mrilor sau a cerului, albastrul evoc
spatiile deschide, calmul, linistea, simboliznd pacea, libertatea.
camer vopsit n albastru nchis are eIect de linistire, inspir calm, pace. Albastrul are ins si
o latur mai dinamic, ce stimuleaz creativitatea si inspir curtenia si prospetimea, pacea si
echilibrul.




CUIORI N PUBIICI1A1F

27

2.2.2.7 Violet

Combinatie de albastru si rosu, culori ce simbolizeaz personalitti n opozitie, violetul
cu toate nuantele sale simbolizeaz misterul, bogtia, exotismul, raIinamentul, dar si provocarea,
pericolul ascuns sau amenintarea nestiut. culoare ce "suIer" de personalitate multipl, dar si
o culoare regal, impresionant, nobil. n perioada de glorie a Imperiului Britanic culoarea mov
era una dintre cele mai apreciate si sobre culori. Considerat conservatoare, va deveni ns n
secolul XX o culoare a revoltei adolescentine si a nevoii de libertate.
Violetul este regal. culoare misterioas, este asociat cu nobilitatea si spiritualitatea.
n trecut Iamiliile regale cheltuiau averi uriase pe pigmentul purpuriu pe care supusii lor l
procurau prin prelucrarea unui organism din mediul acvatic, o molusc extrem de rar Murex
brandaris. n prezent aceasta a disprut din cauza exploatrii iresponsabile.
Violetul a Iost culoarea Iavorit a reginei Cleopatra. Este asociat cu regalitatea n multe culturi.
Robe violet sunt purtate de ctre reprezentantii regalittii sau de oameni cu rang nalt.
"Inima violet" este o decoratiune militar oIerit soldatilor rniti n btlie.
20

SemniIicatiile culorii violet sunt : ceremonial , mister , ntelepciune , iluminare
(spiritual) , nobilitate , regalitate , spiritualitate , creativitate , bogatie , mndrie , delicatete
(violet deschis) , invidie , senzualitate ,romantism (violet deschis).


Exem5lu
Imaginea 7
Sub sloganul 'Cea mai Iin plcere, Milka a
ales o culoare inedit pentru a reprezenta marca unei
mrci de ciocolat (violetul): raIinament, Iinete,
regalitate, lux, creativitate, mndrie, delicatete.





20
hLLp//wwwvreauculoarero/culoare/vloleLpurpuraphp consulLaL la daLa de 12032010
CUIORI N PUBIICI1A1F

28

Din punct de vedere Iiziologic si psihologic,violetul are urmatoarele eIecte :
- naltare sau stimulare spiritual.
- Calmare mental si nervoas.
- ncurajeaz creativitatea.
2.2.2.8. Maro
Maroul este culoarea care nIrnge extravaganta. n unele cazuri, aceast culoare creeaz
o senzatie de tensiune. Totodat maroul este culoarea pmntului si pdurii. Este solid, de
ncredere si ajut la crearea unei atmosIere neutre, conIortabile si primitoare. Este culoarea care
comunic sinceritate, putere, maturitate. Este culoarea pmntului Iiind asociat cu stabilitatea,
cu tendinta de reIugiere n trecut, cu lipsa de inspiratie, poate nchide mintile pentru aspectele
spirituale ale vietii. Cei care poart aceast culoare sunt ncreztori si lipsiti de griji, dar puterile
mentale pot Ii Iolosite mai eIicient dac maronul este Iolosit n combinatie si cu putin verde.
Brunul reprezint puterea hrnitoare a pmntului. Desi poate prea adesea o culoare nchis,
reprezint simplitatea, prietenia, ncrederea si sntatea.
Din punct de vedere Iiziologic si psihologic ,maronul are urmatoarele eIecte :
-Sentimentul de integralitate.
-Stabilitatea.
-Conexiunea cu pmntul.
-Ier un simt al ordinii.
Exem5lu
Imaginea 8
n imaginile publicitare Nescafe
apare, ca si dominant, culoarea maro care
are rolul de a induce o stare de relaxare,
calm, sntate, ncredere si
stabilitate...totul cu o singur ceasc de
Nescafe.
NescaIe a gsit combinaia perIect, dou din lucrurile cele mai des Iolosite i iubite de
Iemei, parIumul i caIeaua.

CUIORI N PUBIICI1A1F

29

2.2.2.9. Alb

-: semniIic vindecare, puriIicare, nou, neatins, calm. Albul este culoare purittii.
Totodat, albul sugereaz si sinceritatea.
Albul:
- are eIecte de expansivitate, usurint, suavitate, robustete, puritate, raceal; exprim
pace, mpcare, liniste, inocent, curtenie, sobrietate.
- sporeste gradul de receptivitate, ntelegere si asimilare a cunostintelor de ctre cei ce
vizualizeaz paginile;
- creeaz o stare de conIort psihic, nviorare si bun dispozitie;
- sporeste calitatea si randamentul muncii intelectuale;
- asigur diminuarea oboselii intelectuale si deconectarea nervoas;
- Iaciliteaz perceptia vizual, concentrarea atentiei si memorarea;
Albul transmite puritate , curtenie si neutralitate.Doctorii poart halate albe ,
rochia traditional a mireselor este de culoare alb , iar un gard mprejmuitor de culoare alb
reprezint un simbol al unui cmin sigur si Iericit.
Din punct de vedere Iiziologic si psihologic ,albul are urmatoarele eIecte :
-Concur ctre claritatea gndirii.
-ncurajeaz depsirea piedicilor si obstacolelor.
-Inspir puriIicarea gndurilor sau Iaptelor.
-Sugereaz remprosptarea actiunilor sau a telurilor.
Albul reprezint totalitatea si spiritul, inspirnd de asemenea curtenie si rcoare.

Exem5lu
Imaginea 9
n publicitate, albul este asociat cu senzatia de rcoare si
ideea de curtenie pentru c este culoarea zpezii, Iiind Iolosit de
majoritatea celor ce se ocup de promovarea detergentilor. Ariel
se Iace cunoscut prin asocierea calittii produsului si a culorii albe.
CUIORI N PUBIICI1A1F

30

2.2.2.10. Gri

Griul este culoarea speciIic bancherilor, Iinantistilor si celor din domeniul asigurrilor,
Iiind culoarea care sugereaz sprijin Iinanciar si putere.
Griul este neutru din punct de vedere psihologic, neIiind stimulativ, cci nu relaxeaz, dar
nici nu tensioneaz. Griul este ca un teritoriu neocupat, ca o granit ntre ariile contrastante,
plasndu-se undeva la jumtatea drumului dintre negru si alb. Griul nseamn izolare,
neimplicare, separare, actiune mecanic si artiIicial. Griul atenueaz eIectele culorilor cu care
se combin.
SemniIicatiile culorii gri sunt : elegant , respect , subordonare , subtilitate , stabilitate ,
ntelepciune , emotii puternice , echilibru , neutralitate , Iormalitate.
Personalittile gri se gndesc propria sntate
sunt ndemnati s se gndeasc la consecintele grave
pe care le rspndesc n jurul lor.
21

Cel mai adesea, griurile sunt Iolosite n
reclamele realizate la parIumuri sau bijuterii: elgant,
mister, respect sunt valorile care le Iac pe doamne si
domnisoare s se lase seduse de noutate n materie de
bijuterii.

2.2.2.11. Negru

Negrul este o culoare care sugereaz conIuzie, nehotrre, durere, desprtire.. Poate Ii
utilizat ca element de delimitare, contrast sau Iond pentru celelalte culori. Poate Ii asociat cu
raIinamentul si bogtia.
Negrul este purttor al unui mesaj de autoritate si putere .ntruct evoc emotii puternice ,
poate deveni coplesitor atunci cnd apare n exces.Negrul este culoarea mbrcmintii clasice , o
explicatie a acestui lucru putnd Ii Iaptul c aceast culoare l Iace pe purttor s apar mai suplu
si mai soIisticat.
SemniIicatiile culorii negru sunt : elegant , bogtie , stil , Iormalism ,conventionalism ,

21
hLLp//wwwlqadsro/prlnLurl_publlclLarehLml consulLaL la daLa 13032010
CUIORI N PUBIICI1A1F

31

seriozitate , soIisticare , putere , modernitate , absent , mister.
Din punct de vedere Iiziologic si psihologic ,negrul are urmtoarele eIecte :
-Simtmntul de neiesire n evident.
- goliciune mental relaxant.
-Evocarea plin de mister a unei deschideri ctre noi posibilitti sau resurse potentiale.

Exem5lu
Imaginea 11
Heidi Dark Orange
Seductie, mister, elegant, stil, soIisticare, toate
prin alegerea negrului pentru promovarea produsului.


2.3. PUBLICITATEA - ARTA PREZENTULUI
Deschidem radioul- auzim o reclam.
Ne uitm la televizor- programul este ntrerupt de reclame.
Ne veriIicm csuta postal- gsim Iluturasi si pliante cu reclame.
RsIoim un ziar- gsim pagini cu reclame.
Conducem masina- vedem de-a lungul drumului panouri publicitare.
Cutm reIugiu ntr-o sala de cinema- nainte de a ncepe Iilmul pe ecran apar reclame.
Ne plimbm printr-un magazin- la orice stand sunt aIisate reclame.
n Iiecare zi, pe parcursul ntregii zile, cei ce vor s vnd ceva intr n competitie pentru
a capta atentia publicului. Datorit omniprezentei mass-media n societatea noastr se estimeaz
c o persoan ntlneste zilnic aproximativ 2000 reclame.
Totusi nu sunt 'absorbite decat o parte din aceste mesaje cu care suntem bombardati. Ne putem
uita 'Ir s vedem de Iapt reclama TV, putem asculta 'Ir s auzim spotul radio, trecem pe
lng reclamele tiprite Ir s le acordm atentie. ricum, o mare parte din aceste reclame le
vedem, auzim, citim.
Mediul n care trim este 'scuIundat n reclame. AstIel mesajele publicitare ne aIecteaz
modul nostru de viat. Asta pentru c publicitatea nu este doar o Iort economic ci si o Iort
CUIORI N PUBIICI1A1F

32

cultural- o Iort care inIluenteaz valorile noastre si calitatea vietii noastre.
'Publicitatea poate Ii descris ca stiinta de a distrage/insela inteligenta
uman suIicient de mult pentru a putea lua bani de la aceasta. ($te5hen Butler Leacock, citat in
Michael Jackman, Crown's Book oI Political Quotations, 1982, New York. Crown Publishing
Inc., 5. 1).
Kranzler Kingsley (apud Hoka, 2001) consider c:
Reclama este comunicare
Reclama este aIacere
Reclama este art
Reclama este munc n echip
Reclama este recomandat
Reclama este cerut
Reclama este cercetare exact
Reclama este logic
Reclama este intuitiv
Reclama este nteleas
Reclama este inIormativ
Reclama este sugestiv
Reclama este persuasiv
Reclama este psihologic
Reclama este serioas
Reclama este dramatic
Reclama este sexy
Reclama este primitiv
Reclama este elagant
Reclama este umoristic
Reclama este impresionant
Reclama este memorabil
Reclama este distractiv
Reclama este important
CUIORI N PUBIICI1A1F

33

Reclama este marketing
Reclama este relatii cu publicul.
22


Culorile sunt esentiale n reclame deoarece au un impact psihologic asupra clientilor.
Reamintim c o culoare reprezint de Iapt un ntreg limbaj care adreseaz 'volume ntregi
subconstientului clientilor. 'Clientul are la dispozitie 1/16 dintr-o secund pentru a zri un
produs pe masur ce merge de-a lungul unui raIt ntr-un magazin, precizeaz un strateg de
vzri al unei importante Iirme de distributie de marIuri din SUA. 'Dac puteti s evidentiati
reclama Iolosind culoare, atunci ea va atrage clientii s priveasc mai ndeaproape. Ca si n
cazul scrisului de pe reclame, consistenta culorii este important, deci trebuie alese culorile cu
ntelepciune si Iolosite pe toate reclamele. Expertii spun despre consistenta reclamelor c
ntreste marca si mesajul ce se doreste a Ii transmis.


22
hLLp//wwwscrlbdcom/doc/14100393/slhologla8eclamelPorlalLarlu consulLaL la daLa 13042010