INSTITUTUL LOVAAS PENTRU INTERVENTIE TIM

PU

RIE

truoRrpraR oe rrusrRucTre
xx Acest indreptar este menit sE suplimenteze instrudia gi pregdtirea oferitb de supraveghetorul / consultantul dvs. Acest indreptar nu constituie un substituent al pregitirii gi al supravegherii neintrerupte

Cuorins

Distinct5...,,....,,,. Principiiale 1nt5ritorilor..,....,...., Promptarea gi Diminuarea Prompturilor.......,...... invdgarea DiscriminSrii Trialuri Extinse,.,.,., Modelarea 9i inlSn!uirea.,,..........,.. Comportamente de lndreptare.. Evaluarea Situalieide invSlare Generalizare gi Mentinere Gregeli Comune in Tratament......,......,.. Termeni de Referintd
Discrete

Trial/

ProbS

,.....,........,....,.2 ,..,.......,,..5
.........7 .,...,....,9 ....,..,..,,..11 .......,.13 ....,.....,...15 .......,........18 .,....19

....................22
............24

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 1 din 25

DISCRETE TRIAL

sD----------------->
(Stimul

Distinctiv)
-

-------->SR R (Rdspuns) (Stimul intiritor)

O unitate de invbtare alcbtuitb din trei p5(i care constituie o secventd compoftamentald specific5 utilizatb pentru a cregte la maxim invbgarea .Aceasta st5 la baza invbtdrii in programul nostru .

Discrete Trial

De ce folosim discrete trials

Clarificd ceea ce vrei sE il inveli pe copil gi ii permite copilului sd gtie c6nd elaboreazb un rdspuns corect / gregit, . Ajut5 terapeutul sE fie consecvent. . Ugureazb evaluarea progresului gi colectarea datelor,

COMPONENTELE UNUI DISCRETE TRIAL:

SD= Stimul Distinctiv - O indicatie in mediu sau instructiune care semnaleazS cd recompensa este disponibilS in urma unui compoftament tintS . . Include prezentarea unui obiect , a unei instructiuni sau a unei intreb5ri. . SD trebuie s5 fie clar , simplu gi potrivit nivelului copilului . . Eliminati "zgomotul " in exces f5c6nd SD-ul concis , folositi numai cele mai importante cuvinte (e.9. ," Bate din palme " ar fi o instructiune mai concisb dec6t "Poti te rog sE aplauzi
pentru mine ? ") . . Spuneli intreg SD-ul fbrd intrerupere. . Decideti exact asupra cuvintelor gi folositi-le in mod consistent . . Prezentati materialele intr-un mod consistent . . Nu repetati SD-ul (e.g.,"Prive9te-m5 , privegte-md , privegte-md ".)fbr5 ca r5spunsul sau non-rdspunsul copilului sb fle urmat de o consecintd (i.e., incheiati toate trial-urile dvs .), r SD-urile trebuie initial s5 fie autoritare 9i mai puternice dec6t vorbirea dvs caracteristici , apoi sE slSbeascb pentru a ajunge la un limbaj mai natural .

R= Rdspuns- Compoftamentul in care se angajeazb copilul

. Exist5 trei tipuri de rbspunsuri: l,Rbspuns Corect - copilul se angajeazb in comportamentul dorit in 3 secunde dupd
prezentarea SD-ului
.

2 . Rdspuns Gregit - copilul se angajeazd intr-un compoftament alternant dupb ce SD-ul a fost prezentat . 3 ,Non-R5spuns- copilul nu r5spunde in 3 secunde dupb prezentarea SD-ului .tn colectarea datelor , un non-rispuns se consider5 r5spuns gregit .
.Folositi criterii de rbspuns consistente pentru a determina ce rbspuns este considerat corect (i,e., definiti cu atentie 9i amdnuntit rdspunsul ).

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 2 din 25

.Asigurati-v5 de lipsa comportamentelor strbine ( e.g.,comporLament auto-stimulativ sau rdspunsuri multiple ). .Limitali timpul dintre SD 9i r5spuns la aproximativ 3 secunde .tn unele situalii o cantitate de timp mai mare sau mai mic5 intre SD gi R poate fi adecvatb (e.g., imediat sau p6nb la 5 secunde ),

- Consecinla ce urmeaz5 rbspunsul copilului care schimbb probabilitatea cu care compoftamentul va fi reprodus .Recompensele I pot sE fie primare( alimente ) sau secundare ( laude sociale ) ] vor cregte frecvenla comportamentului . Absenta unei recompense ( extinctia ) , pierderea rbspunsului ( i.e, inldturarea unui stimul plScut ) , sau prezentarea a ceva ce copilului nu ii place ( e.g., folosirea unui stimul nedorit) vor descregte frecventa compoftamentului .

SR= Stimul tntdritor

. Oferiti o recompens5 in urma unui r5spuns corect. . Folositi un "nu " informal( i.e., absenta recompensei ) atunci c6nd copilul
demonstreazS un rSspuns gregit sau non-r5spuns dup5 ce i s-a prezentat SD-ul . . Asigurati existenta unei consecinte imediat dupd un rdspuns . . Recompensele cel mai frecvent utilizate includ : hranS , juc5rii , privilegii , laude , afecliune , atentie , g6dilat , interpretarea unui rol , migcare fizicb , gi acces la activit5tile preferate . rRecompensele pot fi disponibile numai dup5 un r5spuns corect ( i.e., recompensele in curs de utilizare nu sunt disponibile prin alte mijloace sau cu alte ocazii ). r Cu toate c5 folosirea unor cantitdti mai mari din recompense produc efecte mai puternice , evitati saturatia prin folosirea cantitdtilor mici 9i prin varierea recompenselor , . Recompensele ar trebui sd fie individualizate . fnainte de folosirea unei recompense verificati eficacitatea acesteia prin utilizarea sa cu copilul . . Diferentiati recompensa dvs. de "nu " informal folosind o intonatie semnificativ diferitd in ambele cazuri . . Variati recompensele dvs .(e,9. , 96dilat , strigbt , imbrdtigare , "o mini petrecere", sau inventati ceva , Evitati folosirea aceleiagi recompense pentru mai multe rispunsuri corecte(i.e, , nu rostili laudele monoton sau repetati , "bine') . rRezervati cantitbti mai mari de recompense sau recompense mai puternice pentru rdspunsuri independente sau rdspunsuri de inaltb calitate gi folositi cantitbti mai mici sau recompense mai slabe pentru r5spunsuri promptate sau rdspunsuri de calitate mai slabS (i.e. , folositi recompensa diferentialS ) .

SP= Stimul Prompt - Ajutorul oferit copilului care faciliteazd pefformarea rbspunsului corect , Un prompt variazb in functie de nivelul indemdn5rii copilului gi de sarcina de indeplinit .

. Promptul trebuie sd apar5 in acelagi timp cu sau imediat dupd SD . Decideti sd folositi prompt-ul inainte de prezentarea SD-ului dvs , mai degrabE
.

dec6t sE decideti promptarea dupE ce copilul nu r5spunde SD-ului dat gi a trecut o vreme

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 3 din 25

Mass Trial = prezentarea repetatd a aceluiagi SD gi pereche R timp de cAteva trial-uri la rAnd . aceastb proceduri este folositd pentru a introduce noi itemi sau a se concentra asupra itemi-lor dificili .( vezi pag 9 )

Masterat = Un item este considerat" masterat" atunci cAnd copilul poate sE r5spund5 potrivit corect 80-100o/o din timp fdrE promptiri .Ar trebui sd se demonstreze pentru cel putin doi terapeuti gi dou5 sesiuni . Distractor Neutru = Un item ce nu este tintit in cadrul programului care se desfigoar5 . Itemul este agezat in prezenta unui item tint5 care este invbtat sau se aflS in achizitie . Acest item ar
trebui sb fie necunoscut gi sb nu distragd atentia copilului .( vezi pag .

Program = O abilitate specific5 pe care copilul Obiecte )

.

invati ( e.9., Imitatie NonverbalS , Nume

al

Stimul Prompt (SP) = Ajutorul oferit copilului pentru a facilita efectuarea rbspunsului corect
sarcinii

tinti

,(vezi pag

. 2 gi 7

Random Rotation = Prezentarea aleatorie a itemilor , banul in mod repetat ) , ( vezi pag . 9 )
non-verbale fatb de un SD verbal

fdrl

vreun tipar ( ca 9i cum a-i da cu

Receptiv = tntr-un program receptiv copilul demonstreaz5 inlelegerea limbajului prin rbspunsuri
,

Stimul Recompensi (SR) = Consecinta r5spunsului copilului care schimb5 probabilitatea cu care va reapare comportamentul .( vezi pag .2 Si 5 )
.

pag. 2).

Rispuns (R) =Comportamentul la care se angajeaz5 copilul in urma prezent5rii SD-ului ( vezi

Sesiune = Cele 2 sau 3 ore pe durata cErora copilul se angajeazS in invStare structurat6 9i pauze
de joacb unul-la-unul cu un terapeut
,

Sitting = Serie de trial-uri in pozitia

copilul este ocupat
.

agezat la masd .Cele 3-5 minute de instruclie timp in care

Target = Item-ul din cadrul unui program care se aflS in achizitie in prezent .

Trial = Secventa SD--------+

e------- SR . ( vezi pag .

2)

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 24 din 25

Termeni de Refering5

Achizitie =Atunci

cAnd copilul mai invat5 un anumit rbspuns . Rbspunsul este recompensat 9i promptat la nevoie dar nu este incd masterat , Un program nou introdus poate de asemenea sd fie considerat a fi in achizitie ,

Trial-uri in Bloc = Un pas folosit in cadrul procedurii de inv5lare a Discriminbrii in care fiecare tint5 gi pereche de R este prezentat in blocuri de trial-uri ( e.9., 5 ori la rdnd ) .

Sd

(vezipag.9)

Recompensd DiferentialS = Alternarea nivelului de recompensare in functie de rdspunsul copilului ( e.9., rezervarea unor cantitdti mai mari sau a unor recompennse mai puternice pentru r5spunsuri independente de calitate superioarb ) , ( vezi pag . 3)

Discrete Trial/ Probd Distinctd = O unitate de invSlare alcbtuitd din 3 p5(i

SD (SP)--------+ R e-------SR(vezi pag

2)

tnvdlarea Discrimindrii =

Procedur5 folosit5 pentru a-l invSla pe copil sE facb discrimindri intre doi itemi tintb care implic5 trecerea itemilor de la mass trial la random rotation . (vezi pag . )

Stimul Discriminativ(SD) = O indicatie in mediu sau o instrucliune care semnaleazb disponibilitatea unei recompense fatb de un comportament tint5 .Prezentarea unui obiect , a unei instructiuni sau a unei ?ntrebdri .(vezi pag 2)

Trial-uri Extinse = O tehnicd folositb pentru a implementa copilului retinerea unui rdspuns

nou

achizitionat( i.e., durata de timp in care copilul trebuie s5-9i aminteascd item-ul !intb este extins) .Dupi masterarea unui item in mass trial , aceastS procedurd este folositd pentru a ajuta pe mai departe inv5garea gi memorarea . Item-ul tint5 este sistematic amestecat cu alte rSspunsuri masterate . (vezi pag . 11 )

Expresiv = tn cadrul unui program expresiv copilul produce limbaj ( i.e., rbspunde verbal).

Fxtinctie = O procedur5 folosit6 pentru a reduce frecventa compoftamentelor nedorite. Indepdrtarea recompensei unui compoftament anterior recompensat , in care nu se oferi nici o consecint5 in urma comportamentului . Este aproximativ analog cu ignorarea comportamentului (vezi pag . 15 )
Format =O manierd particularb in care se invatb sau se practicd un program /abilitate ( e,9., Nume Obiecte 3-D, Nume Obiecte 2-D , Nume Actiuni 2-D , Nume Actiuni in -vivo).

.Pauza ar trebui sE fie suficient de lung5 astfel inc6t sb asigure distinctivitatea fiecbrui trial , dar nu at6t de lungE inc6t copilul s5-gi piardS atenlia sau sE inceapd sd se angajeze in comportamente alternative . Intervalul inter-trial-uri ar trebui sb

Intervalul inter-trial-uri = Pauza dintre trial-uri

aibd 1-3 secunde aproximativ . (vezi pag.2 )

Item =Componentele individuale , stimuli , sau itemi inv5tatiin cadrul unui program ( e,9.,
Obiecte : magin5 , lingur5 , dinozaur , c6ine ),

Nume

Institutul Lovaas pentru Intervenlie Timpurie

Pag 23 din 25

20 .Acceptarea tiparului " cAgtigi-stau : pierzi -fac ce vreau " ca gi comportament din partea copilului , 21 , Lipsa criteriilor clare de r5spuns
.

22 . Promptarea dupb consecingb in locul promptbrii simultane sau imediate dupb prezentarea SDului . 23 . Promptarea din neatentie 24
.

. Neintroducerea

itemilor sau programelor noi c6nd copilul a masterat cele curente

.

25 . Prea multi itemi /programe curente

26 . Nestructurarea timpului liber de joacd al copilului

27 . Prelungirea inutilS a sitting-ului gi pierderea atentiei copilului sau reducerea motivatiei pentru rSspunsuri clare , rapide .

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 22 din 25

Gregeli Frecvente in Tratament

1 , Nu toate trial-urile sunt incheiate (distincte)
,

2 . Folosirea excesivS a numelui copilului , care poate duce la "debrangarea" copilului la auzul numelui sbu sau numele devine un suplinitor pentru " PregStegte-te " .

3 . Nu se impune /cere contactul vizual atunci c6nd acesta este necesar (e,9,, in timpul
conversatiei sau al formulSrii unei cerinte ).

4.

Nerecompensarea copilului pentru compoftamente ce apar frecvent , spre exemplu , vine singur la lectie, st5 jos, s-d gters la gurd ,.,....,) .

5 . Absenta trial-ului nepromptat dup5 un trial promptat

6, Nepromptarea dupS 2 trial-uri gregite , permit6nd astfel repetarea gregelilor

7 ,Nepromptarea indeajuns de des a r5spunsurilor la itemi nou introdugi 8 . Oferirea unei recompense primare pentru un trial promptat ( e.9., nu se folosegte
recompensarea diferentialS ).

9.

tnvSlarea in sine nu este ridicati la valoarea de recompens5 pentru copil

10 . Lipsa utilizirii prompt-ului gradat ( folositi intotdeauna prompt-ul minimal necesar )

11. Lipsa de creativitate in alegerea recompensei

12 . Lipsa programbrii generaliz5rii . Copilul , in cele din urmb , trebuie sb invele sd rSspund5 la SD-uri in mediul natural . 13 . Necaptarea 9i directionarea eficientd a atentiei copilului inainte de prezentarea unei instructiuni .Folosirea unui timp prea lung la inceputul unui sitting pentru captarea atenliei copilului , astfel inc6t copilul se va baza pe acest lucru . 14 . Agteptarea pasiv5 pentru copil ca sE ni se alSture inainte de prezenarea unui SD
.

").

15 . Captarea atentiei printr-o instructiune inainte de prezentarea SD-ului ( e.9.,

"

uitS-te la mine

16 . Acceptarea de cbtre tutore a autocorectbrii sau a angajdrii in rdspunsuri multiple din partea copilului .

17 . Agteptarea mai mult de 3-5 secunde dupd un non-rdspuns inainte de consecinte

1B . Promptarea rbspunsului

int6rziat in locul inchiderii trial-ului gi promptarea trial-ului urmitor

.

19 . Rapoftul dispropo(ionat dintre egecuri 9i succese

Institutul Lovaas pentru Intervenlie Timpurie

Pag 21 din 25

Tehnici Generale de Promovare a Generalizdrii:

1 . Variati conditiile de stimulare in timp . a, Aveti mai multi profesori/terapeuti gi mai multe stiluri . b. Variati stimulii , Invbtati mai multe exemple de stimuli (e.9., Mai multe fotografii a diferite pisici ). c, Variati cuvintele instrucliunilor gi ale intrebbrilor (e.9., "stai jos " , " ia loc " , " gezi aici " ). d. Variati mediul in care are loc invSlarea . Odatb ce s-a ajuns la controlarea SD-ului in camera originalS de invbtare , dati drumul la radio , lucrati in camere diferite sau in curte, sau cereti membrilor familiei sE -9i desfSgoare activit5tile normale in timpul sesiunilor .

2 . La inceput , conditiile pot fi destul de "artificiale" ( e.g. , SD-urile sunt limitate la cele mai impoftante cuvinte , se folosesc recompense tip hranE , etc. ) Totugi , in timp , treceti la conditii cdt se poate de naturale : a. Transformati antecedentele (SD-uri) in antecedente naturale aga cum vor ap5rea in afara situatiei de invdtare ( e,9., " Poti sb ariti triunghiul" versus " atinge triunghi') . b. Treceti la recompense- laude naturale, " multumesc " , abtibilduri , stelute , bani ,etc . c. Transformati trial-urile in mai putin distincte gi mai asem6ndtoare cu interactiunile tipice ( i.e., folositi un limbaj mai natural 9i diminuati recompensarea evidentd ) . d, Folositi stimuli pe care copilul ii va int6lni zilnic ( e,9., in locul stimulilor plasati pe carduri , folositi imagini din c5rli , obiecte din camerb , etc . ). e. Adbugati sesiunilor obignuite , sesiuni de invdtare "incidentale " la alte ore ale zilei ( e.9., orele mesei , in timpul jocului liber , etc, ), Arbtati stimuli 9i prezentaii Sd-uri aga cum apar in mod natural , 3 . Modificati recompensele
.

a. b.

Folositi recompense secundare , Subtiati programul de recompense pentru recompensele primare gi recompensele ce consumb timp. La inceput recompensati fiecare rbspuns corect , apoi reduceli rata sau folositi un program aleatoriu ( e.9., la fiecare al 3- lea sau al 4-lea rdspuns).

4 .Implementati retinerea informatiei in procedurile dvs de invigare , a. Extindeti durata timpului dintre practicarea sarcinilor ( e.9., treceti de la practicarea sarciniiin fiecare zila3 ori pe sEptEmAnS, la 1 pe sdptbm6n5 ,la2ori pe lun5 , etc . ) Aceste programdri sunt incorporate intr-un orar de mentinere . b. Folositi orare intermitente de recompensare astfel inc6t comporlamentele s5 fie mai

c,

rezistente extinctiei . Faceti uz in inv5tarea copilului de procedura Trial-uri Extinse

5 . Inv5tati copilul comportamente functionale astlel inc6t acestea si fie indicate gi intdrite in viala de zi cu zi , cum ar fi joaca adecvatS , comunicarea 9i sporirea flexibilit5lii gi a toleranlei

Institutul Lovaas pentru Intervenlie Timpurie

Pag 20 din 25

Generalizare 9i Mentinere
Generalizare:

Aefntlte- Schimbare in comportamentul copilului in mod specific drept rezultat a ceea ce a fost invStat . Este aproximativ analog cu "transfer " .
Tipuri
:

1 . Generalizarea Stimulului - Mbsura in care un comportament invSlat intr-o situalie este dup5 aceea efectuat intr-o alt5 situatie , a cu alte persoane - abilitatea copilului de a r5spunde unor persoane diferite de cele implicate in invSgarea originalS . b) in alte medii - abilitatea copilului de a r5spunde in locuri diferite de "scaun gi mas5 " ( .g., p canapea , pe podea ,la gcoalS ) . c) alte SD-uri - abilitatea copilului de a rSspunde la SD -uri diferite ( e,g., " ageaz5-te aici " , " stai jos",'t ia loc" ) . alti stimuli - abilitatea copilului de a rdspunde la exemple diferite de stimuli fa!5 de cei folositi la lectii .

d)

S1-+

s2->
S3-+ S4-+

.Generalizarea R5spunsului - M5sura in care , prin inv5tarea unui comportament , observali schimb5ri in alte comportamente degi aceste comportamente nu au fost invSlate explicit ( e.9., invSlati copilul sE igi strdng5 jucSriile la SD-ul "str6nge juc5riile " iar copilul incepe in acelagi timp sb arunce gunoiul la cogul de gunoi gi s6-gi pun5 cirlile pe raft ) ,
R1

S1

R2 R3 R4

Menlinere

- Mdsura in care comportamente care sunt menlinute in timp (e.g., un compotament este invbtat la momentul 1 iar copilul menline comportamentul la momentele 2,3,9i 4 ).

T1

T2 T3

-I---------I-----------------r
T4

Institutul Lovaas pentru Intervenlie Timpurie

Pag 19 din 25

Evaluarea Situaliei de tnv5lare

Situatia

1. Sunt materialele pentru invbtare pregitite ? 2. Au fost indepirtate elementele ce distrag atentia ? 3. Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?
Sarcina

1 . Este sarcina clari ? Este sarcina potrivit5 nivelului de functionare a copilului 3 , Este sarcina impdrlitS in p5(i componente ? 4 . Este specificat criteriul sarcinii ?

2.

Instrucliuni
1 . Sunt instructiunile concise ? 2 . Sunt instructiunile explicite ? 3 . Reflect5 ele nivelul de functionare al copilului ? 4 . Au aceste instructiuni un inceput gi un final distinct ? 5 . Sunt instructiunile potrivite sarcinii ? 6 . Sunt instructiunile consecvente ?. 7 . Sunt aceste instructiuni prezentate la momentul optim B , Este intervalul dintre trial-uri optim ? Consecinlele 1 . Sunt consecinlele efective ( i.e., sunt recompensele int5ritoare gi "nu " -urile informale efective )? 2 . Sunt consecintele imediate ? Existb vreun contrast tntre recompense gi " nu"-urile informale ? Sunt insotite consecintele primare de o consecin!5 secundar5 ? Este corect5 frecvenla recompensei ? Sunt neechivoce recompensele ? S-a dat consecinla adecvat5 ? Sunt contingentele oricdrei consecinte bine specificate? Distinctia Trial-urilor 1 . Este fiecare instructiune urmat5 de o consecin!5 2 . Este fiecare trial independent ? Prompt-uri
?

3 4 5 6 7 B

1 ,^Prompt-ul obtine comportametul dorit ? 2. Insotegte prompt-ul instructiunea ( i.e., apare simultan sau imediat dupi SD ) 3 . Sunt prompt-urile diminuate progresiv 9i sistematic ? 4 . Existb recompensd diferentiat5 pentru trial-uri promptate ?

Institutul Lovaas pentru Intervenlie Timpurie

Pag 18 din 25

Cost Rdspuns - x
Defini[ie : indepirtarea unui stimul plScut/dorit (e.g., pierderea privilegiului ) condilionat de comportament .

Se implementeazb frecvent legat

de

un sistem de economie a token-ilor gi implicb

indepdrtarea unui token . Poate de asemenea sb fie indep5rtarea unui privilegiu ( e.g. , timpul la W sau computer ) . Poate insemna suplimentar indep5rtarea imediat5 a unei jucdrii / a unui joc dorit(e ), sau indepbrtarea dintr-un mediu dorit ( e.9., parc , magazinul cu jucirii ) ,

PedeaPsa - x
Definilie : Introducerea unui stimul neplScut in situatie conditionat de comportament
.

. Pedeapsa nu este implementati ca parte a programului nostru normal

Institutu I Lovaas pentru Interventie Ti m pu rie

Pag 17 din 25

. Vi rog notati : Urmdtoarele

Re-Corectarea-*

proceduri(marcate cu **) ar trebui sd fie introduse dupd cum se specificd 9i supravegheate de o persoand pregdtiti in tehnici compodamentale.

Definitie : Restabilirea mediului plus restituirea conditionatb de comportament . Poate include exersarea unei abilitdti legate de aceasta (e,9., dacd un copil i9i scap5 intentionat bolul cu cereale pe jos , sE fie pus sb il str6ngd 9i apoi sb curete podeaua ). . Reguli : 1. Trebuie sb se refere la comportamentul problemd . 2. Trebuie s5 fie imediat. 3. Trebuie sb fie lipsit de orice recompens5 . 4. Trebuie si restabileasc5 mediul la starea sa initialS plus restituirea . 5. Trebuie sd dureze , 6. Trebuie sE invete un compotament adecvat .

Pauza Recompensei Pozitive - x

Definilie : inlSturarea tuturor stimulilor recompens5 pentru o vreme condilionatd de compoftament . Notaii cb aceasta diferS de extinctie prin faptul cE in timpul extincliei , numai recompensa comportamentului tint5 este refuzati .

. Se desf5goard de obicei intr-un loc specific , cum ar fi scaunul "de pauz5 " , intr-un mediu neinteresant . . Pentru ca Pauza sE fie eficient5 copilul are nevoie sd simtS nedorit6 indep5rtarea de oameni sau de mediu . . Ca regulS generalS , durata pauzei ar trebui sd fie aproximativ 1 minut pentru fiecare an al v6rstei copilului . . Toate Pauzele trebuie s5 aib5 loc in locuri bine luminate , deschise 9i supravegheate. . Dacd copilul pl6nge sau protesteazd , nu trebuie scuzat de PauzS p6nd la trecerea unei perioade specificate in care se compofti adecvat (e.g., 30 secunde ) . Nu scuzali copilul in momentul in care se opregte din pl6ns sau din protest . e Nu recompensati copilul atunci c6nd pbr5segte situalia de pauzd , Copilul trebuie sd fie scuzat intr-o manierd lipsitd de importan!5 , . Limitbri : 1, Nu este eficienti dac5 permite copilului si pErSsescb situalia pe careincerca sE o evite . 2. Nu este eficient5 in cazul in care copilul poate sE se angajeze intr-un compoftament auto-stimulator in timpul Pauzei . Nu este efectivd dec6t in cazul in care copilul are un bun repertoriu de compoftamente alternative pentru care va fi privat de recompensb .

3.

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 16 din 25

1 . Prezentati in mod repetat item-ul#1 cu item-ul #2 prezent pe masd , 2 , Schimbati pozitia obiectelor pe masE intre trial-uri , 3 . Continuati sE cereti numai item-ul tint5 #1 .Odatb ce atingeti o acuratele de 80o/o sau mai mult treceti la Pasul F .
F .Trial-uri

in Bloc (trecerea spre random rotation ) 1 .Incepeti fie cu item tintd #1 fie cu item tintd #2 9i prezentati -l pe fiecarein bloc de trial-uri dupE cum urmeazb . 2 .Prezentati un bloc de trial-uri pentru item tintS #1 in prezenta item tintd #2 pentru aproximativ 6 trial-uri (asigurati-vd cb cel putin ultimele 2 trial-uri sunt rdspunsuri corecte independente inainte de a trece la pasul urmbtor ), 3 .Oferiti copilului o pauzd ( i.e. , o pauzb scurti de joacb ) . 4 . Prezentati un bloc de trial-uri ale item-ului tintd #2in prezenta item tintd #1 pentru aproximativ 6 trial-uri ,Promptati r5spunsul corect la "trial-ul de schimbare" (i.e., c6nd schimbati de la o tintd la alta ) , 5 . In timp, pe mdsurb ce copilul demonstreaz6 consistentd : a. diminuati num6rul trial-urilor per bloc , b. diminuati lungimea pauzei pAnE c6nd conduceti fiecare bloc ?n cadrul aceluiagi sitting . c. diminuati nivelul prompt5rii la trialul de schimbare .

G . Random Rotation / Rotatie Aleatorie 1 . Prezentati la intdmplare SD-ul pentru item tint5 #1 gi item tintd #2 ( i.e. , lipsit de tipar ca 9i cum ati da cu banul in mod repetat ) . ,Schimbati pozitia obiectelor pe masi intre trial-uri , 3. Ambii itemi sunt considerati masterati atunci cdnd copilul rbspunde corect la cel putin 80% din trial-uri in random rotation ,

Tinte Suplimentare

Timpul necesar pentru a-l invdta pe copil primele doud tinte este de obicei mai lung dec6t cel necesar pentru a inv5tra urmdtoarele dou5 !inte . 1. La introducerea unui nou item tintb (tinta #3 ) incepeti prin a efectua mass trial cu noua tinti .Efectuaii mass trial pentru noua lint5 mai int6i singurd iar apoi cu obiecte distractoare , 2 . Urmati pagii explicati mai sus , incep6nd cu Pasul D , pentru linta #3 9i #2 . . Urmati aceeagi secventd a pagilor pentru tinta #3 gi #1 . Itemii tintS #1, #2 gi #3 trebuie sE treac5 apoi in random rotation . .Continuati sd introduceli noi itemi folosind acelagi procedeu de invbiare a Discrimin5rii , , Dupi ce copilul a masterat aproximativ 10 itemi , incercali random rotation dupb ce s-a masterat Pasul B cu acel item .Folosili procedeul de lnvdgare a DiscriminErii numai in mdsura in care este necesar pentru !inte viitoare .

3 4 5 6

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 10 din 25

Trial-uri Extinse
Aceastb procedurb este folositb pentru a promova relinerea informatiei in timp prin cregterea sistematicb a lungimii timpului pentru care copilul trebuie sE retin5 informatia , Utilizati aceast5 procedurb in cazul in care copilul nu este capabil sE treac5 de trial-urile in bloc sau prezintb dificultdti in invbtarea discrimin5rii intre itemi , Aceast6 procedurb poate de asemenea s5 fie folositb dac6 copilul are probleme in retinerea itemilor nou achizilionati de-a lungul sesiunilor sau zilelor c6nd sunt prezentati in random rotation .

1,

2.

3.

4. 5. 6.

Odat5 ce copilul rbspunde corect la item-ul tintd cu o acuratele de B0o/o sau mai mult in mass trial , incepeti cregterea timpului dintre prezentarea item-ului tintb . Faceti acest lucru prin prezentarea unui item/ sarcind distractoare .Distractorii trebuie sb fie itemi masterati .Ei pot sE fie luati fie din acelagi program fie dintrun program diferit .Spre exemplu , pot fi folositi initial distractori mai putin complecgi decAt item-ul tintb sau chiar recompense ce necesitd timp Atunci c6nd folositi trial-uri extinse , item-ul tintd este prezentat drept prim SD , apoi este prezentat un SD distractor iar apoi Sd-ul tint5 este prezentat din nou .Alternaii intre item !intb #1 gi un item distractor p6nb c6nd rSspunsul la item-ul !intb este 807o sau mai mare .Item-ul distractor poate fi variat . In cazul in care copilul oferb r5spuns corect la SD -ul tintd cu un distractor , cregteti la doi distractori .Dupd cei doi distractori , Sd-ul tintd este prezentat din nou .DacE copilul ofer5 rbspuns corect cel putin in B0o/o din cazurile item-ului tint5 , atunci cregteti la trei distractori .Gradat gi sistematic continuali si cregteti numbrul distractorilor , folosind p3nd la 6-7 distractori in cursul prezentdrii itemului tintd . Introduceti distractori numai in cazul in care copilul r5spunde corect la item-ul tintS . DacE copilul rbspunde gregit la item-ul !int5 , faceti un pas inapoi (i.e., nu cregteli numdrul distractorilor ), Copilul trebuie in mod consistent sE ofere rbspuns corect la item-ul tint5 inaintea cregterii num5rului distractorilor DacE copilul rEspunde gregit la item-ul tintb , consecinta rEspunsului gregit sE fie un "nu " informal iar apoi intoarceti-vE la item-ul !int5 . Folositi mass trial-uri pentru a exersa item-ul tint5 dacd e necesar . Daci copilul rdspunde gregit la item-ul distractor , nu vE intoarceti la acest item ( i.e., nu urmati procedura dou5 gregite -un prompt ) . Puteti exersa acest item intr-un sitting mai t6rziu dac5 copilul prezintb dificultdti in continuare . Atentie trebuie sb r5m6n5 pe extinderea timpului prezentat intre trial-uri pentru item-ul tint6 in timpul procedurii trial-urilor extinse, Concentrarea atentiei asupra r5spunsurilor gregite la trial-uri distractoare va intrerupe acest lel

. Munciti la extindere pe parcursul zilei , utiliz6nd intervale de timp mai degrabd dec6t numdrul trial-urilor de interventie .

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 11 din 25

Iatb un exemplu abreviat al felului in care se poate desfSgura un trial extins de-a lungul mai multor sitting-uri : Item tintd : " Bate din palme " Distractori (sarcini masterate):"Sari"," Fdcu m6na", "Arat5 cudegetul ","Bate din picioare ", " Ridic5-te *

" Bate din palme " " F5 cu m6na " " Bate din palme "
"Sari "

Bate din palme " "Bate din picioare " " Bate din palme " "Sari " "Aratd cu degetul " " Bate din palme " " Fd cu mdna " "Aratd cu degetul " " Bate din palme " "Bate din picioare " * RidicS-te " "Aratb cu degetul " " Bate din palme " " RidicS-te " "Bate din picioare " " F5 cu mSna " " Bate din palme " "Sari " " RidicS-te " " FE cu m6na " "Bate din picioare " " Bate din palme " " Fb cu mdna " "Aratb cu degetul " "Bate din picioare " " RidicS-te " "Sari " " Bate din palme "

"

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 12 din 25

Modelarea 9i InlSntuirea

Modelarea

Definilie :O procedurE in care este intdrit prin aproximdri succesive un comportament !int5. Este folositS pentru a invdta compoftamente care nu sunt in repeftoriul copilului sau care sunt greu de promptat .
Pa$i:

1 . Stabiliti comportamentul tintd . 2. Identificati un compoftament din repertoriul copilului care este aproximativ cu comportamentul tint5 . 3 . Recompensati copilul pentru aceast5 aproximare , prompt6nd daci este nevoie . 4.Odat5 ce copilul se angajeazS consitent in aceast5 aproximare , m5riti criteriul de rdspuns la un compotament care este mai apropiat de compoftamentul tintb .Recompensati numai aceastb aproximare apropiatb . 5 .Continuati s5 recompensati fiecare aproximare gi sE ridicati criteriul dvs . p6nb c6nd veti obline comportamentul tintb .

Avantaje

1, Permite recompensarea imediat5 2. Conduce copilul spre rbspuns corect 3. Reduce frustrarea copilului
, .

Dezavantaje

1 . Poate necesita timp

inldnguirea:
Definitie : Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor simple masterate intr-o secventd de comportamente numit5 lant .
PaSi
:

1 . Stabiliti compoftamentul tintd . 2 . Efectuali o analizd a sarcinii ,tmpdr!i!i compoftamentul !inti in pagi distincli mici Determinati care dintre acegti pagi sunt deja dobdnditi de copil gi care au nevoie sd fie invSlati . 3 . Stabiliti SD-ul 9i controlul SR pentru fiecare pas in parte . 4 . Legati pagii 16nd pe rAnd unul de altul intr-o secventd inainte sau inapoi . 5 . Diminuati SD-urile individuale gi SR -ul p6nd la existenta unui singur SD la inceputul lantului iar recompensa apare numai la finalul inlSntuirii ,

Tipuri

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 13 din 25

1.

2.

tnlSnluirea inainte - incepeli cu primul pas din lanlul compoftamentelor gi adSugali fiecare pas intr-o secvent5 ce inainteazi p6nd la ultimul pas ,(e.9., incepeti prin a-l invbta pe copil s5-gi pun5 pantalonii peste picioare gi sE sfdrgeascb prin a-l invbta sd ii trag5 pAnE in talie . Inldntuirea inapoi - incepeti cu ultimul pas din lantul compoftamentelor gi ad5ugati fiecare pas intr-o secvent5 inapoi , p6ni se ajunge la primul pas (e.9., incepeti prin a-l invSla pe copil s5-9i tragb panatalonii p6nE la talie 9i incheiali prin a-l inv5ta sb 9i-i punE peste picioare ) .

NotE

in timpul ?nl5nluirii puteli prompta copilul de-a lungul intregii secvenle a pagilor gi sd diminuali prompt-urile intr-o manierd de avansare sau de inapoiere .Puteti de asemenea sb ad5ugati
fiecare pas pe m5surd ce se mastereazd cel anterior , oferind un prompt dac5 este necesar pentru includerea pasului adbugat in r5spunsul copilului .

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 14 din 25

Compoftamente de tndreptare
RegulS generalS : Utilizati cea mai putin inoportund 9i cea mai naturalS tehnicb care este efectivS. Este esential sd fie inv6tat copilul compoftamente alternative specifice in legbtur5 cu orice procedurE de reducere. Este important ca inainte de a implementa o procedurE , sE se aplice o analizS compoftamentalS functionalS pentru a evalua ce antecedente gi ce consecinle menlin comportamentul .Aceast5 analizd functionalS va indruma selectia procedurii potrivite ,

Tehnici pentru Comportamente de indreptare

Extinctia

Definitie : tndepirtarea tuturor recompenselor unui compoftament recompensat anterior

ca rezultat al comportamentului . Nu spuneti "nu " drept r5spuns la comportament . Continuati cu prezentarea instructiunilor fErb sd schimbati inflexiunea vocii dvs ,Promptati copilul , dacd este necesar , pentru a rSspunde la instructiunea dvs. 9i oferiti o consecintd a rdspunsului sau la lipsa acestuia in urma SD-ului . Evitati schimbErile evidente in limbajul corpului (e.9., expresia felei ) , adesea copiii sunt capabili sE sesizeze chiar gi cea mai simplS schimbare. . Pirintii/ ajutoarele pot fi obligate sd blocheze rdspunsul ( e.9., prevenirea copilului sE realizeze contactul in cazul incercSrii de agresare ) pentru a preveni copilul in a se angaja in comportament in timp ce acesta este trecut in reducere , r Pentru a pdstra consecventa , este necesar sb evitdm tncercbrile accidentale de a mdngdia sau linigti copilul cAnd acesta plAnge , care este rdspunsul natural la acel compoftament . r Nu este efectiv pentru comportamente recompensate intrinsec cum ar fi compoftamentele auto-stimulatoare .

. Nu se acordb atentie compoftamentului gi nici nu se reduc cerintele

Adesea folosit in agresivitate , comportamente care cer atentie , toane gi proteste verbale

Recom pe n sa rea D ife re n lia ld a A I tu i Co m p o fta m en t(R D O) Definitie : Recompensarea compoftamentului dorit "B" in timp ce trecem comporLamentul nedorit "A" in extinclie .
.Adesea folosit pentru inv5garea compoftamentelor alternative adecvate , . Exemple : Copilul igi apuc5 mama de m6nd , tipb gi are un acces de furie c6nd doregte ceva. Nu se acord5 vreo atentie acestui comportament iar copilul este invitat gi recompensat sE cearE lucruri . Recompensati aruncarea mingii prin cogul de baschet fdr5 incercarea de a arunca gi alte obiecte . priveasc5 mdinile , tnvSlali gi recompensali Copilului ii place sd se legene gd s5-gi -ar un comportament incompatibii cum fi ingiratul mSrgelelor .

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 15 din 25

invdlarea DiscriminErii
Acest procedeu este folosit pentru a-l inv5la pe copil sE facd discriminSri intre primii doi itemi ( i.e., SD--->R perechi) in cadrul unui program . xAcest procedeu rezumat mai jos este pentru programe ce implic5 folosirea stimulilor , Vor fi necesare modificbri ugoare pentru acele programe ce nu implicb stimuli .

A . Alegeti linte care pot fi discriminate la maxim in : 1. Aparenta fizicb ( e.g./ un cub gi o magini ). 2. Sunet (e.9., "can5 " vs "dinozaur " ) . 3. Functie ( e.9., o minge gi un camion versus un pantof 9i o goset5 ) . 4. Pentru tinte ce nu implic5 folosirea stimulilor - topografie diferitd a r5spunsului (e,9., mAini vs picioare ) ,
B . Mass Trial Item

1. Prezentatiin mod repetat item tintb #1 cu prompt-uri 2. Diminuali gradat 9i sistematic promptarea 3. Agezati item-ul in locuri diferite pe mas5 intre trial-uri 4. Pentru acele programe ce implic5 folosirea stimulilor : Odat5 ce copilul rispunde
.
. .

lintb #1

5.

la item tintb #1 cu o acuratete de 80 % sau mai mult, introduceli un obiect care distragd , Obiectul ar trebui sd fie neutru ( i.e., sb aibd o valoare mic5 sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un gervetel ) iar numele ar trebui s5-i fie necunoscut copilului . Schimbati pozitia obiectelor pe mas5 intre trial-uri . Introduceli intrel-3 distractori . Odatb ce copilul r6spunde corect la item tint5 #1 cu o acuratele de B0o/o sau mai mult (cu distractori) , introduceli item tintd #2 (Pasul C) ,
sE

C . Mass Trial Item Jintd #2 1 . Prezentati in mod repetat item tintd #2 cu prompt-uri , 2 , Diminuati gradat gi sistematic promptarea . 3. Agezati item-ul in locuri diferite pe masd intre trial-uri . 4. Pentru programele ce implicE folosirea stimulilor : : Odat5 ce copilul rdspunde la item tintd #2 cu o acuratete de B0 o/o sEU mai mult, introduceli un obiect care sE distragb . Obiectul ar trebui sb fie neutru ( i.e., sE aib5 o valoare mic6 sau nici o valoare pentru copil , Spre exemplu , un cub sau un gervelel ) iar numele ar trebui s5-i fie necunoscut copilului . Schimbati pozitia obiectelor pe mas5 intre trial-uri , Introduceli intrel-3 distractori . 5. OdatS ce copilul r5spunde corect la item lintd #2 cu o acuratele de B0o/o sau mai mult (cu distractori) , treceti la Pasul D

D . Mass Trial item #2 cu prezenta #1 1 . Prezentati in mod repetat item-ul#2 cu item-ul #1 prezent pe mas5 . 2 . Schimbati pozitia obiectelor pe masE intre trial-uri . 3 . Continuati sE cereti numai item-ul tint5 #2 .Odat5 ce atingeti o acuratete de B0o/o sau mai mult treceti la Pasul E .
E . Mass Trial item #1

in prezen\a #7

institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 9 din 25

8.

Odatb ce sarcina s-a masterat , oferiti doar o cantitate mici din recompensd pentru trial-uri promptate(e.g./ spuneti " asta e ") . 9, Nu permiteti gregeli repetate . Ajutati copilul c6t este necesar pentru ca sb rbspundi corect aproximativ 70-80 o/o din timp . 10. Feriti-vd de promptbri neintentionate sau accidentale ( e. g. , sE priviti mErul in timp ce prezentati SD-ul " atinge mirul ") . 11. Probati periodic independenta in timpul procesului de diminuare asigur6ndu-v5 de lipsa prompt-ului in timpul unui trial 9i evalu6nd rispunsul copilului .in cazul in care copilul nu este in stare sE rbspundb corect , oferili o consecintb neutrb , cum ar fi " bine " , gi un prompt la urmbtorul trial .

Sfaturi Pentru a Evita Dependenta de Prompt

1 , Nu oferiti cantitiii mari de recompense pentru rbspunsuri promptate , 2. Evitati promptarea dupd consecintd sau dupd ce a trecut o perioadb de timp fdrE a primi vreun rbspuns . 3. Diminuati sistematic prompt-urile conform ratei de succes a copilului , 4. Schimbati lelurile in cazul in care nu puteti diminua prompt-ul mai degrabd decdt sb continuati sd oferiti acelagi nivel de prompt . 5. Folositi cel mai pulin inoportun prompt posibil . 6. Evitati oferirea prompt-ului dupE ce copilul a inceput sd dea un r5spuns incorect,

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 8 din 25

Promptarea gi Diminuarea Acesteia

Definitii:

1. Prompt: un stimul suplimentar

ce faciliteaz5 r5spunsul prin asigurarea asistenlei

.

2. 1.
2. 3. 4. 5.

copilului. Diminuarea : reducerea sistematicb a intensitdtii stimului prompt

:

Tipuri de Prompt

Fizic: tndrumarea fizicd a copilului spre r5spunsul corect (i,e., prompt m6n5 peste
mAnE)
.

Model (Imitaiie) : Modelarea r5spunsului corect . Pozilie /apropiere : Agezarea stimulului tintS mai aproape de copil . Imitatie VerbalS : Modelarea verbalS a r5spunsului corect . Instructiunea VerbalS : Dirijarea copilului spre rbspunsul corect prin indicatii verbale (e.g., "aceld " , " cel de l6ng5 tine ") . 6. Nespecific : gesturi/ privire/ ar5t5m cu degetul. 7. Modularea Vocii : Accentuarea aspectului relevant din SD ( e.g,, "atinge nasul MEU ") . 8. Caracterul de ultimE ori /Pagi repezi :Folosirea pagilor repezi astfel incAt sd nu existe o scurt5 potentialitate intre trial-uri , fErb interferente ( i,e. , dupi ce copilul rEspunde corect , repetati SD-ul din nou astfel inc6t copilul sd poatb folosi r5spunsul anterior corect drept prompt ) . 9. Potentialitate: Suprapunerea SD-ului cu rdspunsul copilului c6nd inlSnluim doud rSspunsuri sau doud pdrli ale unui r5spuns (i.e., prezentarea pdrtii secunde a unui SD in timp ce copilul completeaz5 prima parte a r5spunsului ). 10. Leqbtura cu un r5souns invdtat anterior : folosirea unui rdspuns invbtat anterior pentru promptarea unui nou rbspuns ( e.9., sarcina receptivd poate s5 fie folositi pentru a prompta o sarcin5 expresivS- prezentarea SD-ului receptiv de " atinge magina " chiar inainte de a prezenta SD-ul expresiv " Ce este aceasta ?" ), 11, Repetitia : SE ise cearb copilului sb imite sau sb repete instrucliunea (e.g,, repetarea inlSntuitS a Instructiunilor Receptive ). 12. Vizual: Folosirea unui stimul vizual drept prompt (e.9., carduri cuvinte, ilustralii , cuburi care sd reprezinte num5rul de cuvinte dintr-o propozitie ), 13. Stimul Inclus : Utilizarea unei componente sau a unui aspect al materialului stimul drept prompt( e,9,, cuvdntul "rogu" scris cu cerneal6 /culoare rogie ).
:

Folosirea Efectivb

4.
5.

2. Asigurati- vb cd acest stimul prompt este diminuabil. 3. Stabiliti o secventS/ierarhie a prompturilor

.

1.

Alegeli un stimul prompt care faciliteaz5 rdspunsul

6. 7.

Folositi prompt-ul cel mai putin inoportun din ierarhia prompt-urilor dvs pentru a facilita rdspunsul corect . Prezentali prompt-ul simultan sau imediat dupS SD .Evitali prezentarea promptului imediat dup5 consecintS . Diminuati sistematic prompt-ul de-a lungul trial-urilor ( i.e., treceti de la prompt total la partial apoi excludeti prompt-ul ) . Folositi intdritori diferentiali (e.9., oferiti recompense ugoare pentru trial-uri promptate gi rezervati recompense mai puternice pntru trial-uri nepromptate).

Institutul Lovaas pentru Intervenlie Timpurie

Pag 7 din 25

E , Anticipati Nevoia de Generalizare : 1, Alternati de la folosirea frecventb la cea ocazionald a recompenselortn cantitdii mari sau a celor primare . Copilul trebuie , oricum , sE primeascd intotdeauna feedback in urma rdspunsului sdu pentru a inchide trial-urile .

Z.

Alternati recompensele artificiale cu cele naturale ( e,g. , acadeaua cu lauda

steluie,abtibild).

Legi ale Compoftamentului

Stimul Dorit

Stimul

Nedorit

Recompensi
( stimuleazd

comportamentul)

Pozitivd

I
I I

Pedeapsd (inhib5 comportamentul

acadea laudd

Adbugarea unut stimul

abtibild g6dilat

I
I I I

Costul Rispunsului

I (inhibd compoftamentul) I -indepSrtarea token-ului I -p5rdsirea parcului I - pierderea privilegiilor

I I

Recompensa Negativi
(stimuleazd comportamentul) unui -indep5rtarea -descregterea volumului muzicii

indepbrtarea
stimul

cerinlei

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 6 din 25

Principii Ale Recompenselor

Recompensa servegte la cregterea probabilit5tii reaparitiei compoftamentului in viitor,

A .Recompesele Primare vs.Secundare (Condi[ionate ) : 1. Primare = lucruri care in mod natural consolideazd (e.9., hranS , bduturi ). 2. Secundare = lucruri care dob6ndesc proprietSti de int5rire cu invdgare (e,g,, bani , laudS , note ).
B . Recompense Pozitive vs. Negative
:

1 .Pozitive = adaugb ceva plScut situaliei (e,9. , acadea , imbrbtigare ), 2 . Negative = indepirteazb ceva neplScut din situatie ( e.9., opriti volumul dat maxim al muzicii , opriti ceafta ) .
C , Cum Sd Identificdm Recompensele: 1 . Exemple tipice : hranb juc5rii privilegii laudd gi afectiune atentie

la

2 . Principiul Premack - O activitate care presupune implicare gi care se desf5goarS mai frecvent (activitate preferatd ) poate recompensa o activitate mai pulin frecvent5 care presupune implicare ( e.9., urm5rirea unui film preferat poate recompensa str6ngerea jucdriilor ) . 3, Egantionarea recompenselor- incercati o varietate de lucruri ( e.g, , sE fie t5cut , aruncati copilul in sus , etc ), 9i determinati care recompense ii plac copilului .Acest lucru ar trebui sd fie repetat la un interval de timp deoarece preferinlele se pot schimba de la o zi la alta ,
D

indrumEri pentru Folosirea Efectivd

sb fie disponibilS la compoftamentul dorit . Nu ar trebui sd fie la dispozitia copilului prin nici un alt mijloc . 2. Trebuie sE fie oferitd imediat dup5 compoftamentul urmdrit , 3. Folositi recompense sociale pentru a lega int6rzierea dintre trial-uri sau /gi int6rzierea dintre un rdspuns 9i oferirea unei recompense primare . 4. Stabiliii recompense conditionale ( i,e,, recompense secundare) prin alc5tuirea unor perechi -laudd , afectiune cu recompense primare , 5. Cantit5ti mai mari produc un efect mai puternic , totugi copilul poate sd rdspund5 doar la cantitdti mari de recompense in viitor . 6. Evitati satietatea : folositi o varietate de recompense . folositi cantitdti mai mici din fiecare recompensS( e.g. , o bucatd micb dintr-o stafidS sau dintr-un biscuite in loc de o stafidd intreagb sau un biscuite intreg ) . 7 . Recompensele trebuie sE poatd fi administrate cu ugurintd gi sd poatb fi consumate rapid .

1. Recompensa

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 5 din 25

masterat , el /ea , trebuie promptat la urmbtorul trial (i.e., al treilea trial ) , Un trial promptat este urmat de un trial nepromptat , . Asigurati-vb cE vE intoarceti mai t6rziu la item-ul promptat in acelagi sitting sau
aceeagi sesiune . . In cazul

. DacE copilul rbspunde gregit de dou5 ori la r6nd la un item considerat

in care un item se afl5 in lucru , promptati imediat gi sc5deti prompt-ul in

includ: indrumare fizicb modelarearbspunsului pozitionarea itemului corect mai aproape de copil modelarea verbalS a r5spunsului pentru copil asigurarea unor indicalii sau descrieri suplimentare despre r5spunsul dorit (e.9, , "folosegte o propozitie intreag5 " , sau " cel de pe dreapta " ) accentuarea aspectului important al unui SD ( e. g. , " atinge nasul meu "

timp

. Tipurile de prompturi

). . Folositi cel mai putin inoportun prompt posibil care asigurb un rispuns corect , cum
ar fi arSt6nd spre item-ul corect mai degrab5 dec6t indrumdnd fizic m6na copilului spre acesta . . Sb acordati atentie pentru a scSdea prompt-urile , pentru a lSsa copilul sb indeplineascd sarcina independent ,Prompt-urile trebuie sc5zute sistematic (i.e. , oferiti prompt complet, apoi pa(ial iar mai apoi nu mai oferiti prompt ). . Evitati promptarea accidentalS , spre exemplu sE vd indreptati privirea spre obiectul corect , sd atingeti itemul corect imediat inaintea prezent5rii SD-ului , sau sd pronuntati rdspunsul corect prin migcarea buzelor .

Institutul Lovaas pentru Interventie Timpurie

Pag 4 din 25