5.

4 Operatii de motivare

ANTECEDENTELE pot avea un impact semnificativ asupra eficientei consecintelor care urmeaza
comportamentelor. A care afecteaza potenta intaritorilor se numesc OPERATII DE MOTIVARE

OPERATIILE DE STABILIRE (OS) cresc eficienta unui intaritor si evoca temporar comp. care au fost intarite
de oferirea acelei consecinte in trecut.

- PRIVAREA = accesul restrictionat catre un intaritor pentru o perioada de timp

OPERATIILE DE ABOLIRE (OA) sunt ANT care scad eficienta unui intaritor si suprima temporar aparitia
comp. care au fost urmate de acel ntaritor in trecut

- SATIETATEA = accesul la un intaritor a fost recent permis deci a de venit mai putin eficint

IMP! Folositi modificarile la nivelul ANT a.î.sa va asigurati ca pregatiti copilul pt a avea succes !

5.5 Predarea prin incercari distincte (PID sau DTT)

- O succesiune rapida
- Are un inceput si un sfarsit clar
- 3 componente: instructiunile, raspunsul copilului, consecinta

Programe: potriviri, asocieri, limbajul receptiv-(etichetari , instructiuni simple), imitatie motorie,

imit.vocala, abilitati verbale (actiuni, caracteristici,functii, cauza-efect, categorii), abilitati academica

- Pp oferirea unui nr mare de oportunitati de invatare

- Predarea produce o invatare rapida
- Pp o serie de reguli pt derularea actiunii
- Daca e implementata gresit, copilul invata sa raspunda mecanic

CARACTERISTICI GENERALE

5.5.1 Implementarea DTT

5.5.2 Proceduri de corectare a erorilor

Pt un raspuns gresit:

- se repeta instructiunea

- Prompt, pt evitarea esecurilor repetate

- Reevaluarea intaritorilor

5.5.3 Criterii de invatare a abilitatilor

Se stabilesc reguli pt a decide cand o anumita abilitate , sau o anumita etapa sunt dobandite

Criteriul standard: copilul are injur de sau peste 80% raspunsuri corecte, cu cel putin 2 terapeuti diferiti,
pe parcursul a 2 zile diferite
5.6 Predarea in mediul natural (NET)

ABA integrata intr-o maniera naturala , in contexte de joc sau in rutinele zilnice ale copiluli

Variante ale interventiei:

1. Invatarea incidentala
2. Predarea comportamentului pivot
3. Predarea milieu
- Inv e ghidata de copil
- Intaritori care au legatura cu contextul
- Motivatia este integrata in contextul predarii
- Integrarea abilitatilor invatate
- Nu punem accent pe maximizarea nr de oportunitati de invatare diferite

5.6.1 IMPLEMENTAREA PREDARII

1Pregatiti mediul de predare

2Implicati copilul in contexte variate de joc

3Copilul initiaza actiunea (se indreapta spre un obiect)

4Daca simpla initiere a copilului este suficienta pt intarire, intariti raspunsul!

5 Daca simpla initiere a copilului nu este suficienta pt intarire, promptati raspunsul

6Daca copilul raspunde corect la prompt, intariti raspunsul si retrageti promptul

7Asigurati-va ca mediul este organizat pt o noua oportunitate de invatare

NET arata ca un joc dar mereu este un context de invatare care pp prompt si intarire contingenta

5.6.2 Alternarea DTT si NET (imbinare)

DTT (PID) = predarea care asigura un ritm de invatare intensiv

NET (PMN)= stimuleaza transferul abilitatilor catre alte contexte

Ex. etichetarile partilor corpului

5.6 Modelarea
- Modelam noi comp sau topografia unor comp
- Intarim aproximarile succesive

5.7 Analiza sarcinii si inlantuirea

-pt abilitati complexe

- LANT COMPORTAMENTAL = analiza sarcinii (AS) = impartim abilitatile complexe in pasi mai mici usor de
predat si invatat
INLANTUIREA = promptarea si intarirea fiecarui comp din cadrul analizei sarcinii

a) INLANTUIREA INAINTE
-accent pe primul pas din secventa
b) INLANTUIREA INAPOI
-accent pe ultimul pas din secventa
c) PREZENTAREA INTEGRALA A SARCINII
-solicitam copilul sa finalizeze toti pasii pana cand invata intreg lantul de comp

5.9 Trening-ul de discriminare

Discriminare=abilitatea copilului de a intelege diferenta dintre doua sau mai multe lucruri

5.9.1 Controlul stimulilor

Atunci cand un comp a fost intarit doar in prezenta unui anumit stimul sau a unei anumite instructii, acel
comp incepe sa apara in mod consecvent in prezenta acelui stimul sau instructie, atunci spunem ca acesl
stimul exercita control asupra comp

5.9.2 Simului discriminativ (SD)

Instructiile incep sa dobandeasca CONTROL asupra comp copilului

Scopul DTT este de a transforma instructiile in stimuli discriminativi, copilul realizand astfel o
discriminare fata de alti stimuli din mediu

5.9.3 Discriminari simultane

Copilul invata sa faca deosedirea/sa discrimineze intre 2 sau mai multi stimuli care sunt prezenti in
acelasi timp

Discriminarile simultane sunt similare intrebarilor cu alegeri multiple

Ex. predarea abilitatii de potrivire

Discriminarea ”receptiva”este mai avansata decat cea de potrivire. (discriminarea SD-ului)

Ex. Unde este lingura? / da-mi lingura / atinge lingura / arata lingura

Discriminrea intrebarilor despre functii si caracteristici

Ex. cu ce colorezi? / ce animal are dungi? / ce mananca? / unde locuieste?

Pasi pentru predarea discriminarii simultane:

1. Incercarile repetate (MASS TRIAL)

-incercari repetate pt aceeasi discriminare simpla
Ex un caine de plus fata de alte jucarii , stimul unic pe masa, SD ”arata caine!”

2. Incercari repetate cu distractori

-cu un alt stimul prezent pe masa ce poarta denumirea de distractor
 -stimulii cunoscuti anterior au o putere de a-i atrage pe copii mai mare decat cei necunoscuti
(fac exercitiul mai dificil)

3. Rotatie aleatorie
-sunt pe masa prezenti 2 sau mai multi stimuli
-le schimbam aleatoriu pozitia (pr receptiv)
-sau…. Alternam cerinta pt fiecare dintre ei….arata mai mare/mai mic
-reprezint cel mai dificil nivel de discriminare
Prezentarea a cel putin 3 stimuli este considerata standard

5.9.4 Discriminari succesive

Discriminarea succesiva implica demonstrarea unui compin prezenta unui stimul si apoi demonstrarea
unui alt comp in prezenta unui alt stimul la o anumita distanta de timp.

Ex pag 86-87

5.10 Promptarea

Prompt-ul nu este stimului care ne dorim sa exercite control asupra comportamentului target atunci
cand incheiem procesul de predare

Prompt-urile sunt surse suplimentare de ajutor

Ex. daca un copil continua sa aiba nevoie sa ii amintiti sa spuna ”Buna” de fiecare data cand cineva intra
in camera, abilitatea nu a fost de fapt invatata !!!!!

5.10.1 Promptul fizic

Pot si TOTALE sau PARTIALE

Promptul fizic nu este acelasi lucru cu restrictionarea fizica

5.10.2 Prompt-ul prin oferirea unui model

Por fi VERBALE sau FIZICE

Pot fi PARTIALE sau TOTALE

5.10.3 Prompt-ul verbal

Cuvintele, instructiunile sau intrebarile SUPLIMENTARE

Pot fi TOTALE sau PRTIALE

5.10.4 Prompt-ul gestual

Indicam raspunsul gesticuland intr-un anumit fel

5.10.5 Prompt-ul de pozitie

= prompu de proximitate
5.10.6 Prompt-ul vizual

Sunt folosite pentru a ajuta copii in timpul tranzitiilor si in contextul urmarii unui program,

ex ORAR VIZUAL cu ajutorul fotografiilor sau al pictogramelor

Orarele vizuale pot fi transformate in carti cu pictograme

Cartile pot prezenta lanturi de comp iar pe ultima pag intaritori

Cartile mai pot cuprinde si liste de activitati

5.10.7 Prompt-urile extra-stimul versus prompt-urile intra-stimul

a) Prompt-urile extra-stimul = orice prompt in care sursa stimulului antecedent oferit ca ajutor se afla in
afara stimulului care doriti sa evoce un raspuns din partea copilului (majoritatea tipurilor de prompt)

b) Prompt-urile intra-stimul = toate prompt-urile a caror sursa se afla in cadrul stimulului la care doriti sa
raspunda copilul (ex pag 89-90)

5.11 Retragerea prompt-ului

Retragerea prompt-ului reprezinta eliminarea unui stimul , o procedura in care o trasatura a unui stimul
este gradual si sistematic eliminata

Se trece in timp de la oferirea multor prompt-uri la inceputul procesului de predare , spre din ce in ce
mai putine , pana cand copilul reuseste sa raspunda corect independent.

5.11.1 Retragerea prompt-ului de la cel mai putin intruziv la cel mai intruziv

Pp oferirea de mai putine prompt-uri la inceputul procesului si treptat sunt adaugate prompt-urile mai
intruzive atunci cand copilul are nevoie de ajutor.

5.11.2 Retragerea prompt-ului de la cel mai intruziv la cel mai putin intruziv

Cel mai folosit procedeu este retragerea stimulului folosit ca prompt de la cel mai intruziv la cel mai
putin intruziv ca apoi sa retragem in timt respectivul prompt integral.

Ex. predam 5 incercari distincte (DTT) pt o abilitate target, folosind prompt-ul fizic in cadrul sesiunii de
dimineata apoi 5 DTT folosind prompt-ul de ghidera fizica partiala sau modelarea in sesiunea de dupa-
amiaza, apoi 5 DTT fara prompt in dimineata urmatoare.

AMÂNAREA oferirii prompt-ului pt o perioada de timp, imediat dupa oferirea SD

Ex. copilul vrea sa se joace cu ursul (MO)– programul CERERI VERBALE

1. Restrictionam accesul si prezentam imediat un prompt verbal total ”URS”

Recompensa –primeste jucaria 30 sec-1min
2. Restrictionam accesul – intarziem modelul verbal cu 1 sec in timp ce ridicam sprancenele,
indicand ca asteptam ceva de la el
Daca spune ”urs” – recompensa
Daca nu spune – continuam restrictionarea – oferim prompt verbal – recompensa
3. Restrictionam accesul – amanam prompt=ul cu 2 sec
 4. Amanarea se face max 5 sec – prompr – acces/recompensa

IMP! imbinam amanarea cu reducerea intensitatii prompt-ului

Nu exista o modalitate corecta sau gresita de a retrage prompt-ul

DEPENDENTA DE PROMPT = cand un copil pare sa intre intr-o rutina in care continua sa olicite ajutor
chiar si dupa ce si-a insusit o abilitate