Drepturi reale Curs 2 Primele 3 cursuri se vor ocupa in mare masura cu analiza unor stari de fapt.

Care sunt relevante juridic din perspectiva drepturilor reale, si abia dupa ce terminam studierea acestor stari de fapt care se vor referi la posesia asupra bunului respectiv la posesia tabulara in sistemul de carte funciara, dupa ce vom incheiea studiul starilor de fapt vom trece sa discutam efectiv despre stari de drept. Mai precis, vom analiza dreptul de proprietate si dezmembramintele lui. -analiza posesiei tabulare, o otiune noua, cu care nu ne-am intalnit pana acum este foarte importanta datorita chestiunii amintite deja, adica rolul CF in acceptiunea NCC. Pentru a intelege modul in care functioneaza dreptul de proprietate, modul in care se transmite, modul in care se dezmembreaza trebuie sa cunoastem macar la nivel general sistemul de CF. -de ce facem distinctia intre starile de fapt si starile de drept. Ce intelegem prin una si ce intelegem prin cealalta? De regula, chestiunea pe care le studiem la drept si la drept civil, sunt stari de drept. Adica sunt situatii juridice. Discutati acte juridice, si fapte juridice, despre drepturi subiective. Noi vom incepe discutia cu stari de fapt. Stari de fapt. Ce intelegem prin stari de fapt? Intelegem situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta unor drepturi subiective a unor obligatii sau a unor raporturi juridice. -marea majoritate a starilor de fapt nu intereseaza juridic. ex, noi stam in banci, noi am venit la scoala, astea sunt stari de fapt irelevante juridic. totusi dreptul alege sa recunoasca consecinte juridice anumitor stari de fapt. Asta este o optiune a sistemului juridic. ex, am venit, am parcat masina si l-am busit pe cel din fata noastra. In momentul ala s-a produs o stare de fapt, lovirea masinii vecinului, care dobandeste relevanta juridica. Pentru ca tocmai am cauzat un prejudiciu. Este vorba despre un fapt juridic ilicit, care va atrage consecinte juridice. -ne vom ocupa de posesie care este si ea o stare de fapt care produce consecinte juridice -starile de fapt prin opozitie cu situatiile juridice se produc de la sine. Ele nu sunt o consecinta a legii. Posesia ca stapanire a unui bun nu se intampla pentru ca o reglementeaza codul civil, de aceea este o stare de fapt. Esa se intampla de la sine, este un lucru firesc. Si legea decide sa ii acorde, sa ii recunoasca consecinte/efecte juridice. Ne vom ocupa cu studiul drepturilor reale. Drepturile reale pot sa fie principale sau accesorii. In acest semestru vom studia drepturile reale principale, adica proprietatea si modalitatile ei, dezmembramintele (uzufructul cu variantele uz, abitatie, superficie, servitutile). Drepturile reale pentru a clarifica sfera lor intotdeauna sunt in opozitie cu celelalte drepturi patrimoniale. Evident ca miza discutiei este data de raportul dintre dreptul real si de creanta. Pe langa acestea mai exista o categorie relativ noua, categoria drepturilor potestative. Diferente fundamentale Ce este dreptul real? Cum putem sa-l definim? -dreptul real, dupa cum sugereaza si denumirea, este un drept asupra unui bun. Ca sa lamurim lucrurile pana la capat, am spus „bun”, nu am spus „lucru”. Care este diferenta intre bun si lucru? Bunul = este orice lucru care se gaseste in circuitul civil. Si ca sa nu folosim notiuni care ne sunt mai putin clare, am auzit despre circuitul civil, despre siguranta circuitului civil. Ce este acesta? Ce se gaseste in circuitul civil? Circuitul civil intotdeauna va fi definit/inteles prin raportare la 1

dreptul real si mai exact prin raportare la dreptul de proprietate. Circuitul civil cuprinde toate bunurile susceptibile de apropriere. Adica, toate bunurile care pot sa faca obiectul dreptului de proprietate privata. Ex, ciorile – sunt susceptibile de a intra in proprietate privata. Dar strada este un bun care nu este in circuitul civil. Dreptul real Dreptul real, am invatat la partea generala si in dreptul real, confera anumite atribute asupra unui bun. Anumit puteri, care pot fi mai largi sau mai restranse. Prin definitie, dreptul real, cel mai extins este dreptul de proprietate. El confera toate atributele asupra bunului, si anumie: usus, fructus si abusus. Observati ca nu am spus posesie, folosinta si dispozitie. S-ar putea sa mai fi auzit ca dreptul de proprietate confera posesie, folosinta si dispozitie. Ma feresc sa folosesc aceasta sintagma, din acelsi motiv pentru care vom incepe discutia cu posesia si nu cu dreptul de proprietate si cu dezmembramintele lui. Pentru a evita confuzia intre posesia ca stare de fapt si drepturile reale. De aceea tot timpul vom spune ca proprietatea confera usus, fructus si abusus, si nu voi incerca traducerea celor 3 atribute in limba romana, spunand ca are posesie, folosinta si dispozitie. De ce nu? Pentru a evita confuzia care apare foarte des in sensul ca posesia ar fi un atribut al proprietatii. POSESIA NU ESTE UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE. -toate celelalte drepturi reale principale sunt dezmembramintele ale proprietatii. Asta va presupune ca ele vor conferi titularului lor o parte, insa nu toate, atributele pe care le confera dreptul de proprietate. -vom discuta spre exemplu in analiza NCC si despre proaspat introdusa institutie a fiduciei. Care va presupune un drept de proprietate usor atipic. Pentru ca la momentul la care vom aborda chestiunea proprietatii pe larg, vom vedea ca in principiu proprietatea este un drept perpetuu, adica proprietatea, durata ei nu este limitata in timp. In mod exceptional, in cazul fiduciei avem un drept de proprietate temporar. Vom reveni asupra acestei chestiuni. Esenta dreptului de proprietate care il distinge de toate celelalte drepturi reale, este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun. Ce intelegem prin exclusivitate juridica? -intelegem ca dreptul de proprietar exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv. Pe langa cele 3 atribute, in ceea ce priveste drepturile reale ele confera cele 2 drepturi si anume: de urmarire respectiv de preferinta. Va rog sa-mi spuneti ce anume intelegem prin aceste atribute? Si daca putem sa exemplificam cum anume se regasesc ele in cazul dreptului de proprietate. Deci drept de urmarire. Ce este acesta? - urmarirea nu s-ar referi la faptul ca bunul se afla efectiv in posesia cuiva si tu de duci sa-l revendici, ci viza ipoteza in care bunul trece dintr-un patrimoniu in altul. Ex, chiriasul locuieste intr-un apartament din buna ziua, proprietarul vinde acel apartament. Chiriasul va putea sa-si exercite dreptul pe mai departe chiar daca bunul a trecut in proprietatea unei alte persoane? Da. Dreptul chiriasului este un drept real? Nu este de creanta. Folosind rationamentul urmator: daca ala care are folosinta poate sa foloseasca bunul chiar daca bunul a trecut la altcineva, ar insemna ca si chiriasul nostru care nu are un drept real ci de creanta ar avea un drept de urmarire. Daca ar fi asa ar insemna ca si creantele, cel putin cele in legatura cu bunurile confera urmarire. Si atunci asta nu ar mai fi o distinctie intre drept real si de creanta. Usus = este un atribut al dreptului de proprietate. Inseamna ca pentru a avea usus fie trebuie sa fi proprietar fie trebuie sa am un alt drept real principal, un dezmembramant care sa imi confera 2

usus. Chiriasul are el un drept real? Nu. inseamna ca chiriasul niciodata nu o sa aiba usus. Sa nu confundam folosinta faptica asupra unui bun, eu ma folosesc de un bun, cu atributul usus. (prin faptul ca am folosinta faptica a bunului nu inseamna ca am si un drept real asupra bunului). Ce intelegem prin preferinta? Ce ar fi? Dreptul de proprietate confera sau nu drept de preferinta? Cele doua atribute, cel de urmarire si de preferinta, nu caracterizeaza drepturile reale principale. Atributul de preferinta si cel de urmarire se regasesc doar in cazul drepturilor reale accesorii. Ce presupun cele doua atribute? Urmarirea = posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sau. Asadar chiar daca debitorul a instrainat intre timp acel bun. Preferinta = posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta/cu prioritate din pretul unui anumit bun. Observati ca am vorbit tot timpul de creditor care poate sa faca,sa urmareasca, sa recupereze. De ce? Pentru ca am precizat: urmarire si preferinta caracterizeaza doar drepturile reale accesorii, iar drepturile reale accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta. Inclusiv drepturile reale principale, dar cu precadere cel de proprietate, inclusiv proprietatea poate sa functioneze cu rol de garantie. De regula, in dreptul civil clasic, garantiile sunt drepturile reale accesorii: ipotecam gajul, care garanteaza drepturi de creanta. Pot exista ipoteze in care si dreptul de proprietate joaca un rol de garantie. Ex, ipoteza foarte des intalnita in practica este instrainarea, vanzarea cu clauza de rezerva a proprietatii. Ce inseamna asta? Inseamna ca se incheie un contract de vanzare, cumparatorul nu are sau nu doreste sa plateasca integral pretul la momentul incheierii contractului, si atunci partile stabilesc ca proprietatea transferul proprietatii nu se va produce la momentul incheierii contractului ci va fi amanat la un termen viitor. Care va fi acel termen? De regula momentul la care se face plata integrala a pretului. In situatia asta proprietatea joaca rol de garantie. Vanzatorul ramane proprietar pana la plata integrala a pretului, dar ce fel de proprietar ramane el? nu are dispozitie materiala a bunului, el are obligatia sa predea bunul cand se plateste bunul, nu-l poate revinde. In situatia asta el are intr-adevar dreptul de proprietate, dar exercitul dreptului de proprietate va fi foarte mult restrans, tocmai pentru ca proprietatea joaca aici ca garantie. Eu pastrez proprietatea desi tiam vandut bunul ca sa fiu garantat ca tu vei fi motiva sa-mi platesti pretul. -o alta ipoteza: fiducia. Fiducia ca modalitate a proprietatii poate si ea sa joaca rol de garantie. Si este mai tare decat orice ipoteca si privilegiu. De ce? Pentru ca fiducia cu rol de garantie presupune ce? Ca merg la banca, iau un credit si pe perioada de 10 ai in care eu rambursez creditul transfer in proprietatea bancii cu titlu de garantie anumite bunuri. Prin urmare, pe toata acea perioada de timp banca va fi proprietar temporar, in calitate de fiduciar asupra bunurilor cu care tu ai garantat. Deci nu are o simpla ipoteca, ea este proprietar. In masura in care pe parcursul celor 10 ani candva tu nu platesti ratele scadente ce va face banca? Pai de regula primul pas este sa declare scadent tot creditul si al doilea pas va fi ca banca sa pastreze definitiv in proprietate bunurile respectiv in contul obligatiei tale. - asadar inclusiv proprietatea ca drept real principal poate sa joace acest rol de garantie. In momentul in care joaca rolul de garantie, proprietatea este restransa, nu mai este acel drept de proprietate exclusiv, absolut despre care discutam de regula in materia drepturilor reale. Inca 3 observatii cu privire la drepturile reale. -o chestiune esentiala de retinut: dreptul de creanta fiind un drept cu exercitare mijlocita, presupune in mod obligatoriu existenta unui raport juridic. raport juridic in care vom regasi pe creditor si pe debitor. Asadar, dreptul de creanta, datorita exercitarii mijlocite nu poate sa existe fara o obligatie corelativa si fara un raport juridic intre debitor si creditor. Prin opozitie cu el, 3

in cazul unui drept de creanta. (uzucapiunea este prescriptie achizitiva). daca eu după 15 ani de la scadenta creantei primesc plata.2518 NCC punctul 1 -textul spune la punctul 1 ca se prescrie timp de 10 ani dreptul la actiune privitor la drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie. fiind un drept real. Daca vreti creanta confera atribute asupra unei persoane. -in materia actiunilor confesorii care protejeaza drepturile reale principale dezmembraminte ale proprietatii. Eventual se pierde insusi dreptul de proprietate. Asta inseamna ca in masura mi se datoreaza 10 ron si in termenul legal eu omit sa introduc actiunea. la dreptul de creanta apar 2 obligatii: obligatia generala a tuturor de a nu-l incalca. un criteriu de departajare intre dreptul real si dreptul de creanta. Asta ce inseamna? Inseamna ca dreptul de creanta nu se poate exercita decat cu ajutorul debitorului. Dar actiunea confesorie la uzufruct se prescrie in termen de 10 ani. acea plata este datorata. -se stinge doar actiunea impotriva debitorului. care va fi consecinta dupa trecerea termenului de 3 ani? Nu mai pot sa cer in instanta obligarea debitorului sa exercute obligatia corelativa. Dar in cazul uzufructului nu avem corelativ un debitor. pe cand dreptul real care confera atribute asupra unui bun se exercita in mod nemijlocit. -opozabiliate: prima observatie este ca din perspectiva opozabilitatii nu exista o distinctie. intervine prescriptia extinctiva. -prescriptia extinctiva: ce este prescriptia extinctiva? Care este efectul ei? Stinge dreptul la actiune. toti ceilalti au obligatia generala de a-mi respecta dreptul de locatiune. cand implicit se pierde si actiunea in revendicare. exista un regim juridic diferit a prescriptiei dupa cum ea protejeaza un drept la actiune referitor la creanta respectiv la un drept real? Excludem proprietatea. ci doar dreptul la actiune. Ce anume se prescrie in cazul uzufructului? Care va fi efectul prescriptiei extinctive? Ce se schimba dupa ziua in care se prescrie extinctiv actiunea la uzufruct? Se stinge dreptul la actiune. Si atunci ce drept la actiune se stinge prin prescriptie extinctiva in cazul uzufructului? Pt ca in acest caz nu avem un debitor. si separat de ea obligatia debitorului. Cum actioneaza prescriptia extinctiva in materia actiunii confesorii de uzufruct Art. -se pune problema. NU. -actiunea confesorie de uzufructul nu este nici declarata imprescriptibila si nici supus unui alt termen. Singura diferenta in ce priveste obligatia este ca in cazul dreptului real apare doar aceasta obligatie generala a tuturor de a nu-l incalca. actiunea confesorie in cazul dezmembramintelor. Actiunea in revendicare se prescrie extinctiv sau nu? NU. prescriptia extinctiva afecteaza dreptul la actiune cu privire la obligatia debitorului. Asta inseamna ca toata lumea are obligatia generala negativa de a nu incalca drepturile reale sau de creanta. pentru ca prescriptia extinctiva nu stinge creanta.dreptul real confera atribute asupra unui bun. Ce se intampla in materia drepturilor reale? Si drepturile reale sunt protejate prin actiuni: actiunea in revendicare. nu se stinge dreptul la uzufruct. Ex. deoarece actiunea in revendicare este imprescriptibila. -in exemplul cu locatiunea: proprietarul care da in chirie bunul are obligatia de a-mi asigura folosinta bunului el este debitor. Si dreptul real cat si cel de creanta sunt drepturi opozabile erga omnes. exista independent de raportul juridic si nu-i corespunde o obligatie corelativa din partea unui debitor determinat. pe cand. Deci inseamna ca: in cazul creantei.dreptul real ca drept cu exercitare nemijlocita. 4 . niciodata nu se prescrie extinctiv actiunea in revendicare.

5 . pentru obligatia lui concreta. iar noi il dam in judecata. -art 916 NCC -definita legala a posesiei este iarasi legata de exercitarea in fapt a prerogativelor unui drept. -indiferent de buna sau de reaua credinta? Sa lamurim aceasta chestiune. instrainara lui. cu intentia posesorului de a se considera titular al dreptului respectiv -asadar. ca de fapt posesia este cu alte cuvinte o stare de fapt modelata pe o stare de drept. Elementul subiectiv animus = presupune exclusiv intentia posesorului de a se considera si de a se afirma fata de toti ceilalti ca fiind titular al dreptului pe care il exercita. corpus. de morala. Ceea ce in drept real nu exista. -ea se opune unei alte stari de fapt. -sa nu asociem buna sau rea credinta cu unele notiuni care tin de etica. ci il dam in judecata pentru obligatia lui de a da/face/nu face ceva. actiunea confesorie protejeaza opozabilitatea dreptului. =posesia este exercitiul in fapt al unui drept. POSESIA Ce intelegem prin posesie? Ce este posesia? =posesia este o stare de fapt relevanta juridic si care beneficiaza de protectie juridica. care este posesor al unui bun mobil care nu are un drept real asupra acelui bun. Ex. si anume dreptul de proprietate. -la art 916 alin 1. Buna-credinta defineste eroarea in materia posesiei. La creante cand il dam in judecata pe debitor nu il dam in judecata pentru obligatia negativa generala de a nu face nimic. observati din aceasta a 2-a definitie. Ca nu asta inseamna rea-credinta. Asadar posesia presupune 2 elemente: elementul subiectiv. In concret. -am spus ca posesia nu este un atribut al vreunui drept real. Ea este protejata juridic. folosirea lui. hotul. ce va presupune corpus? Va presupune stapanirea bunului. gasim definita posesiei sub nume de proprietar.-la drepturi reale. culegerea fructelor. ea exista independent de existenta dreptului real. si elementul material. In cazul dreptului real actiunea vizeaza incalcarea opozabilitatii dreptului. -posesia = exercitiul in fapt a unui drept cu intentia de a se considera titularul lui. animus. -ce intelegem prin fiecare dintre ele? Corpus = este tocmai exercitarea in fapt a unui drept. De aceea atunci cand vine un tert si imi incalca dreptul real. Buna si reaua credinta in materia posesiei se refera la ideea de eroare. Ce inseamna posesie de buna sau de rea-credinta? Posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta va fi definit in functie de faptul ca el cunoaste sau nu ca este in concret titular al dreptului pe care-l exercita. Corpus se va concretiza printr-o suma de acte materiale sau juridice. Ce inseamna asta? Ca pot sa fiu posesor fara sa am dreptul real. definita de 916 alin 1? Intelegem exercitarea faptica a insusi dreptului de proprietate. noi avem un drept opozabil lui. -posesia nefiind un atribut al dreptului real ea poate sa existe independent de orice fel de drept real. Pot sa fiu posesor asupra unui bun fara sa am un drept asupra bunului respectiv. distrugerea lui. si anume detentiei precare. Ce intelegem asadar prin posesia sub nume de proprietar.

.ale carui cazuri de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca. Prin urmare. Poti sa te consideri si sa te afirmi titular al unui drept chiar daca sti ca in realitate nu ai dreptul respectiv. In masura in care legea iti cere ca eroarea sa fie scuzabila. trebuie probata? Nu. -buna credinta. -in dreptul civil buna credinta poate sa denumeasca 2 chestiuni diferite: fie un comportament cand se spune ca trebuie sa-ti executi obligatiile cu buna-credinta.4: in celelalte cazuri. hotul va avea corpus si animus si va fi un posesor de rea-credinta. se prezuma si eroarea si caracterul ei scuzabil sau posesorul va fi tinut sa probeze faptul ca nu ii este imputabila aceasta eroare? Raspunsul dpdv al lui david: art. Atunci cand pentru anumit efecte ale posesiei este necesar ca eroarea sa fie scuzabila.948 NCC: se refera la dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta. adica crezi in mod gresit ca ai un drept desi in realitate nu-l ai. sau art 14 prezuma doar buna credinta comportament. si care stabileste ca daca persoana are elementul corpus adica exercita in fapt un drept. el nu poate fi niciodata probat in mod direct. legiuitorul introduce o prezumptie relativa pe care o regasim in art 919 alin. el se refera la o alta ipoteza. Alin. Si va fi de rea-credinta.14 NCC:. Esti posesor de buna credinta.1 NCC. eroarea va trebui sa fie scuzabila. bunuri care nu sunt scrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea. …. ala nu mai este prezumat. 2. Intrebare: 1. de foarte multe ori nu va fi suficiente buna-credinta eroare. ---. fie o eroare. -avand in vedere faptul ca elementul animus este un element subiectiv. se va presupune pana la proba contrara ca are si animus. -faptul ca REAUA-CREDINTA NU REPREZINTA UN VICIU AL POSESIEI. Nici o conditionare intre animus si buna credinta.-va fi de buna-credinta posesorul care din eroare se considera titular al dreptului pe care-l exercita. Se refera la modului de exercitare a drepturilor si obligatiilor civile in acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri. Sunt 2 lucruri distincte. care nu-i apartine. Art. ea se prezuma.acest articol nu ne este de folos pentru ca vizeaza buna-credinta comportament. -exista vreo legatura intre elementul subiectiv animus si buna sau reaua credinta? Amandoua sunt elemente subiective.pentru a evita dificultatea probarii elementului animus. -legat de corpus exista anumite prezumptii. 14 nu acopera buna-credinta eroare. -pe noi in materia drepturilor reale ne va interesa in mod exclusiv buna credinta eroare. -in materie de posesie. Drepturi reale Curs 3 Posesie – continuare Distinctia dintre posesie si detentie precara 6 . Animus exista independent de buna credinta. acest lucru trebuie dovedit. Se prezuma buna-credinta eroare. Raspunsul este ca NU trebuie sa facem confuzie intre animus si bunacredinta. Ii un articol legat de efectul al posesiei. posesorul care cu buna stiinta se afirma fata de terti ca titular al unui drept real. De ce? Pentru ca acest principiu general de drept prezuma ca de la bun inceput tu nu urmaresti sa fraudezi interesele altuia. Insa exista un principiu general de drept care prezuma buna-credinta eroare. Insa in ce priveste caracterul scuzabil al erorii. Prezumptia este legala sau judiciara? Art.

servitute. superficie. in momentul acela A se considera proprietar al imobilului deci are animus domini si ii este remis bunul deci are si corpus. ocupa un teren al lui B. Prin animus domini intelegem tocmai intentia de a se considera si de a se afirma ca si proprietar Detentia precara -este o varianta de posesie.Ei se considera titulari ai altor drepturi dar nu titulari ai proprietatii.-posesia presupune exercitiul in fapt a unui drept cu intentia posesorului de a se considera si de a se afirma ca titular al dreptului respectiv ---. atat corpus cat si animus -daca detentia precara presupune la randul ei prezenta celor 2 elemente. Animus presupune faptul ca posesorul se afirma fata de terti ca fiind titular al dreptului pe care-l exercita. ca stare de fapt si detentia precara Ce anume intelegem prin posesie sub nume de proprietar? Posesia sub nume de proprietar =presupune exercitiul in fapt al dreptului de proprietate cu intentia posesorului de a se considera proprietar -posesia sub nume de proprietar reuneste corpus respectiv animus domini. intotdeauna va exista in paralel o situatie juridica. -detentia precara este o varianta a posesiei in cadrul carei nu se regaseste niciodata elementul animus domini -detentorii precari = sunt toti acei posesori care exercita in fapt. un act juridic care va proveni de la proprietar. corpus si animus. pentru a exercita in fapt dreptul de locatiune. sa faca o uzurpare a dreptului lui B. Adica un titlu. In cazul detentiei precare. si animus.prin titlu –A cumpara de la B un bun mobil sau imobil. alte drepturi decat dreptul de proprietate . Detentia precara intotdeauna ia nastere ca urmare a unui titlu. unde ar mai aparea distinctia? 1. nu putem avea ca mod de dobandire a ei uzurparea. modul in care cel care exercita dreptul se raporteaza la acel bun. 2. pentru a exercita in fapt dreptul de uzufruct. si in aceasta situatie A devine posesor sub nume de proprietar.la fel de bine poate A sa il deposedeze pe B.sa fie dobandita in 2 variante: 1.asta include cele 2 componente ale posesiei:corpus adica exercitiul in fapt a dreptului. adica stari de fapt -care este diferenta dintre cele doua? NU distingem intre posesie in general si detentia precara ci intre posesia sub nume de proprietar. Intotdeauna detentorul precar ajunge in aceasta situatie de detentie precara in urma incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate. presupune ambele elemente. El se poarta ca si cand bunul ar fi al sau. a unui act juridic. De ce detentorii precari nu pot avea niciodata elementul animus domini? -posesia sub nume de proprietar. act juridic care provine de la proprietarul bunului 7 . corpus + animus domini poate sa ia nastere. corpus +animus domini ca urmare/efect indirect al unui act juridic. Atat posesia cat si detentia precara sunt STARI DE FAPT -de ce sunt ambele stari de fapt? Pentru ca atat posesia cat si detentia precara nu inseamna altceva decat exercitiul unor drepturi.uz. spre deosebire de posesia sub nume de proprietar. fura un bun mobil a lui B. titlu. A dobandit posesia sub nume de proprietar.

pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta -posesorul abandoneaza pur si simplu bunul respectiv ii. care poate exista ca stare de fapt fara a avea la spate si o stare de drept. Asadar. Detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna insoteste o stare de drept.pastra in lipsa unuia dintre cele 2 elemente? -posesia se pierde in 2 ipoteze: i. o folosire continua a bunului. -in ipoteza in care posesorul pierde bunul respectiv. -ambele. sunt forme ale posesiei. Prin urmare. ex. hotului. si acest lucru se explica prin dorinta legiuitorului de a proteja situatia proprietarului. -spre deosebire de situatia posesorului sub nume de proprietar.-posesia sub nume de proprietar se dobandeste fie prin titlu. in masura in care bunul este pierdut. Pentru mentinerea/conservarea/pastrarea posesiei este suficienta pastrarea intentiei. Ambele sunt stari de fapt care presupune corpus si animus. a elementului subiectiv si posibilitatea de a exercita acte de stapanire asupra bunului. Detentorul precar se considera titular al unor drepturi mai restranse decat proprietatea si il recunoaste ca proprietar pe cel de la care detine titlul. 8 . Adica detentorul precar va avea intotdeauna obligatia ca la finalul detentiei sa restituie bunul catre proprietar. posesia sub nume de proprietar si detentia precara. Detentorul precar. este cel care are corpus si animus mai restrans decat animus domini.modul de conservare si de exercitare -posesia presupune pentru a exista cele doua elemente: corpus si animus Posesia se poate mentine. proprietarul da in chirie bunul si nu poate ca in mod cu totul neasteptat ca cel pe care el il considera detentor a devenit de fapt posesor sub nume de proprietar si poseda in contra dreptului sau. spre deosebire de posesorul sub nume de proprietar. sunt drepturi temporare.conserva. Ce se intampla daca detentorul precar decide sa se considere titular al dreptului de proprietate asupra bunului? Se poate acest lucru. detentia precara a inceput printr-un/in urma unui act juridic netranslativ de proprietate pe care l-a incheitat cu proprietarul bunului. fie prin uzurpare -detentia precara se dobandeste intotdeauna in urma/ ca o consecinta al incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului.deposedarea -posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa -daca posesorul uita undeva un bun: atata timp cat o alta persoana nu gaseste bunul respectiv posesorul conserva posesia initiala chiar daca bunul este pierdut. ----elementul corpus a posesiei nu presupune/nu este conditionat de un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu presupune/nu necesita un exercitiu continuu. 2. Daca nu se incadreaza in acele ipoteze nu poate interverti. drepturi care intotdeauna. Diferenta dintre ele survine doar la nivelul elementului subiectiv animus. dar detentorul precar pentru a interverti detentia sa in posesie sub nume de proprietar trebuie sa se incadreze in anumite ipoteze reglementate expres de lege. Ex. Detentorul precar este precar pentru ca intotdeauna aceasta stare de fapt al detentiei este consecinta constituirii unor drepturi. nu este vorba nici de o renuntare la posesiei si nici de o deposedare. posesorul conserva posesia. altele decat proprietatea. detentorul precar nu va putea niciodata sa se afirme/sa se considere proprietar cata vreme stie foarte bine ca aceasta stare de fapt. spre deosebire de dreptul de proprietate.

In momentul acela.trebuie sa avem un act juridic/un titlu netranslativ de proprietate -daca raportam cele 2. Pentru ca doar in momentul deposedarii el pierde posibilitatea de a face acte de stapanire asupra bunului. in uzufruct.o posesie sub nume de proprietar. pentru ca el nu poate face acte de dispozitie de exemplu. Pentru ca posesorul sub nume de proprietar este cel care 9 . ce inseamna? Inseamna ca posesorul nu a fost inca deposedat. -la randul sau detentorul precar exercita o posesiei proprie in conditiile dreptului care i s-a constituit pe care posesia si el va putea proteja prin actiuni posesorii in masura in care a curs 1 an de zile in exercitarea posesiei respective. posibilitatea de a exercita acte de stapanire. Pana in momentul deposedarii el ramane cu elementul subiectiv animus respectiv cu elementul corpus. Ex. Aceasta distinctie este utila intotdeauna in situatia in care anumite efecte ale posesiei sunt legate de scurgerea unui interval de timp.-cand am spuns. adica corpus si un animus limitat. Pentru ca corpusul este la detentorul precar. adica = posibilitatea posesorului sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul material corpus unei alte persoane. si avem posesorul sub nume de proprietar care pastreaza animus domini. Intr-o astfel de ipoteza avem 2 posesori. din termenul legal tu ai dat bunul in arenda. De ce ne interesa aceasta discutie legata de pierderea posesiei in contextul comparatiei dintre posesia sub nume de proprietar si detentia precara? -pentru ca se ridica problema care este statutul posesorului in momentul in care transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane. -in acest caz vom avea 2 posesori. cel care poseda bunul propriu il da in chirie. si anume detentorului precar. perioada aceea se ia in calcul pentru stabilirea termenului de uzucapiune sau pentru termenul de la actiunea posesorie? Raspunsul este DA. De ce? Pentru ca posesia se exercita prin intermediul detentorului precar. Vrei sa invoci uzucapiunea. detentia precara intotdeauna depinde de posesia sub nume de proprietar. Si intr-o astfel de situatie discutam despre posesia corpore alieno. chiriasul se va considera titular al dreptului de locatiune ca element subiectiv si va dobandi elementul corpus. Si se ridica intrebarea ca pe perioada in care ai avut arendas. si care da acel bun in chirie. In masura in care posesorul sub nume de proprietar cedeaza corpusul catre detentorul precar. in situatia data avem 2 posesori. daca posesorul sub nume de proprietar care a constituit locatiunea conserva sau nu posesia? Raspunsul este DA. Sau ipoteza uzucapiunii. sau in chirie. ai conservat posesia. el va trece la detentorul precar.ex. fiindca posesorul sub nume de proprietar iti da bunul in detentie ii. intotdeauna va trebui sa avem anterior alte 2 elemente: i. trebuie sa ai o posesie de minim 1 an pentru ca sa o poti apara printr-o actiune posesorie. ---detentia precara este modalitatea in care/presupune o ipoteza in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea corpus. Chiriasul dobandeste corpusul si are animus sub nume de chirias. dar o perioada din timpul respectiv. se considera in continuare proprietar si exercita corpusul prin intermediul chiriasului. Deci da. intr-o astfel de ipoteza putem pune in discutie termenul de 1 an cerut pentru actiunile posesorii. chirias. uzufructuar. daca facem o comparatie intre cele 2. Intr-o astfel de situatie se ridica intrebarea. Deci corpusul nu se va mai gasi la posesorul sub nume de proprietar. Sa presupunem ca avem un proprietar care si poseda bunul. Pentru a avea detentie precara. pentru a descoperi o ipoteza de detentie precara. Vom avea chiriasul care poseda in conditiile dreptului pe care-l exercita. unde avem nevoie de 30 de ani de posesie in VCC iar in NCC termenele sunt mai scurte.

2 Diferenta dintre NCC si VCC -art.d enumera toleratii printre detentorii precari. nu sunt posesori.actele de toleranta si acte de pura facultate -le gasim enumerate la 918 alin. In cazul toleratului. 918 este doar o reformulare al art. el are doar corpus. pot sa existe si alti detentori precari in afara de cei enumerai in art. 10 .cedeaza bunul. ii da voie detentorului sa foloseasca bunul. punctul comun dintre cele 2 stari de fapt este ca amandoua sigur nu sunt posesie sub nume de proprietar. Sub aspectul starilor de fapt. De ce nu ii bine? Ce este actul de toleranta = reprezinta un act non juridic prin care proprietarul unui bun permite unui tert sa foloseasca bunul sau fara a ii constitui un drept asupra sau in legatura cu acel bun -asadar. Dar prima greseala pe care o face legiuitorul in NCC este ca nu observa faptul ca in VCC se distinge detentia precara nu de posesie ci de posesia sub nume de proprietar. Pe cand actul de toleranta este un act incheiat fara intentia de a produce efecte juridice. Dar nu spune nicaieri ca cele 2 sunt unul si acelasi lucru. ci spune ca asemanarea dintre detentor precar. Si in VCC apar toleratii la finalul discutiei privind detentia precara. Mai mult. mai detaliata si intr-un limbaj mai accesibil in anul 2012 acelasi lucru pe care le spunea si VCC. cu corpus si animus. etc. Drepturi care sunt mai restranse decat dreptul de proprietate. toleratul nu are si nu poate avea animus.1853 VCC – in alin. toleratul este constient ca nu are un drept asupra bunului pe care-l stapaneste. -dar legiuitorul in NCC introduce toleratii printre detentorii precari. constituindu-i un drept mai restrans decat proprietatea. Nefiind posesie nu poate sa beneficieze de regimul juridic al posesiei. actul de toleranta si toleratul nu poate sa fie inclus in categoria detentorilor precari. Detentorul precar intotdeauna exercita drepturi asupra bunului altuia. De ce ne intereseaza acest aspect? -detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna are in spate si insoteste o stare de drept. stare de fapt presupusa de actul de toleranta nu este posesie. dar stie foarte bine ca nu este titular al unui drept. dar acolo nu spune ca tot acte de detentie sunt si actele pe care le exercitam ca si tolerati. actul de toleranta nu este un act juridic.1 lit. adica faptul ca depozitarul.918 -enumera printre detentori precari si toleratii (persoane care stapanesc un bun cu ingaduinta posesorului sub nume de proprietar) Art.918 NCC – este o enumerare exemplificativa. prin ipoteza el nu are un drept. iar in ce priveste situatia juridica. am preciza ca detentia precara este consecinta indirecta intotdeauna a unui act netranslativ de proprietate. toleratul nu are in spate un act juridic. ci tot asemenea/de asemenea nu reprezinta posesie sub nume de proprietar nici actele pe care le exercitam in calitate de tolerati. prin urmare. A doua greseala care este mai grava este ca 918 la lit.d Art. 3. Care este miza finala a discutiei si a distinctiei facute? -detentia precara este o forma de posesie. uzufructuarul. -1853 VCC nu spune ca toleratul este detentor precar.1 defineste detentia precara -VCC face o distinctie clara intre detentie precara si posesia sub nume de proprietar -alin.1853 VCC.

Elementul subiectiv animus. daca ai o stapanire asupra bunului altuia. Alaturi de actele de toleranta. aia nu poate sa valoreze posesie. In masura in care ar fi apreciat exclusiv ca element subiectiv. Iar dreptul civil presupune raporturi juridice. intereseaza in materia dreptului civil intotdeauna prin raportare la tertele persoane. Intr-o astfel de ipoteza raspunsul va fi pentru uzucapiune. este mai bine luminata casa. pentru existenta posesiei nu este suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept subiectiv. (posesorul sub nume de proprietar poate fi si un neproprietar) La prima vedere. ocazional ai beneficiat de modul in care el s-ia exercitat dreptul fara ca tu sa-l contrazici vreodata in mod manifest. Posesie presupunand corpus si animus. Nu este suficient ca el sa vrea sa se considere altceva. Asadar. ce ar fi indreptatit. de orice natura. este un element interior. verificat intr-un fel sau altul si de catre terti. De ce? Pentru ca 11 . specific posesiei. sa dirijeze altfel apa din izvor. Deci beneficiarul ocazional al actelor de pura facultate nu poate sa sustina ca a avut posesia asupra bunului altuia. Si atunci elementul subiectiv animus trebuie sa-l intelegem intotdeauna nu cum se considera. in ipoteza in care am 2 terenuri alaturate si pe unul dintre terenuri exista un izvor al carui apa curge intamplator si pe cel de al doilea teren. Vecinul vine si spune ca intre timp printr-o posesie indelungata el a uzucapata. altele decat posesorul. este cea a actelor de pura facultate. cum adica regimul juridic al posesiei? Simplu. nu poate niciodata sa invoce uzucapiunea. analizat subiectiv strict din prisma posesorului.Adica. elementul animus fiind un element subectiv ar tine exclusiv de persoana posesorului. Ce? Pai o servitute in contra celuilalt de a nu-i permite sa construiasca sau sa schimbe directia/destinatia apei de izvor. toleratul nu poate exercita actiuni posesorii. titular al unui drept ca tu sa nu construiesti pe terenul tau sau sa nu modifici directia apei de la izvor. Ex. acel tert nu va putea ulterior sa sustina ca acest beneficiu intamplator a reprezentat pentru el posesie. sau sa construiasca pe terenul propriu. pentru dreptul civil s-ar crea o situatie foarte delicata. In esenta. Ne intereseaza ipoteza actelor de pura facultate pentru ca in ipoteza in care un tert intamplator beneficiaza de modul in care titularul isi exercita propriul drept. ce se considera posesorul ci ce ar putea. Vecinul va veni si va spune ca el sa considerat tot timpul indreptatit. Sau. La un moment dat proprietarul primului teren se decide sa opreasca. proprietarul acelui bun trebuie sa poata sa constientizeze ca tu in fapt contrazici dreptul sau de proprietate. Pentru ca nu poti sa verifici cu certitudine ce anume gandeste posesorul. intre persoane diferite. fiind necesar totodata ca tertele persoane sa il perceapa in mod intemeiat ca exercitand un drept asupra bunului posedat. (uzucapiunea este un efect al posesiei) ai nevoie de posesiei. ce ar fi intemeiat sa se considere posesorul. Nu ai cum sa probezi acest lucru. Ori in masura in care intamplator. Pentru ca existenta elementului subiectiv animus trebuie sa poata fi constatata tot timpul de catre cel caruia i se opune posesia. este necesar ca elementul acesta animus sa poata sa fie constatat. o alta ipoteza neconstitutiva de posesie. Ce intelegem prin acte de pura facultate? = acte materiale sau juridice prin care titularul unui drept subiectiv intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in nici un fel prerogativele conferite de dreptul subiectiv. Fiind vorba de persoane diferite. ca nu are loc o modificare a detentie precare in posesie sub nume de proprietar. Insuficient. Degeaba chiriasul incepe sa se considere de a doua zi proprietar. pe primul teren nu exista nici o constructie ceea ce ii beneficiaza intamplator posesorului celui de a-l doilea teren care astfel are lumina pentru a cultiva.

se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar -este tot o prezumptie relativa -se poate rasturna doar in conditiile limitativ prevazute de lege prin proba intervertirii 3. Asadar. adica daca persoana exercita acte de stapanire materiala asupra bunului se va prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar. Are loc o intervertire care s-ar incadra la 920 litera b. nu se trece de la o stare de fapt la o stare de drept. Care este regimul juridic al probatiunii cu privire la elementul animus? Sunt 3 prezumptii. nu inseamna dobandirea de drepturi -intervertirea = inseamna schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt -de regula. Asta inseamna intervertire. chirias.2:detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii -aceasta prezumptie o rastoarna pe prima -in masura in care se constata ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de detentor precar.art. intentia de a te considera proprietar -faptul ca in alin. adica fara animus domini. Se poarta in fapt ca si cum ar fi coproprietari. pur si simplu ai acceptul proprietarului de ai folosi bunul fara sa ti se fi dat vreun drept.1 se refera la posesia sub nume de proprietar deducem din alin. va ajunge sa se considere proprietar. De unde se afirma ca si coproprietar.elementul subiectiv animus trebuie sa poata sa fie verificata intotdeauna din perspectiva tertilor interesati. 12 . In masura in care toleratul la randul lui se opune in mod manifest proprietarului si continua sa exercite acte de stapanire atunci cand proprietarul interzice acest lucru toleratul interverteste starea lui de toleranta in posesie. La un moment dat unul dintre ei. au corpus si au intentia de a se considera coproprietari. -codul civil reglementeaza exclusiv intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar. depozitar.C poseda impreuna un teren. care anume va fi elementul care se modifica in urma intervertirii? Elementul subiectiv animus. dar poate sa se intalneasca si intervertirea posesiei sub nume de coproprietar in posesie sub nume de proprietar exclusiv. intervertirea va presupune inlocuirea detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar -prin urmare.919 NCC alin. afirma un alt animus. B. din acel moment A se poarta ca si cum ar fi unic proprietar. Si aceasta este tot o intervertire. De asemenea. Prin urmare.919 NCC alin. -efectul intervertirii va consta in inlocuirea elementului subiectiv initial cu elementul animus domini -de unde initial posesorul se considera uzufructuar.920 – intervertirea -prin intervertire NU se dobandesc drepturi.art. variante de proba: 1. fara intentia de a te considera proprietar. A nu le mai permite celorlalti 2 accesul pe terenul respectiv si nu le mai da posibilitatea de a mai utiliza acel teren. nu esti detentor precar. Prin urmare.2 al aceluias articol 2. acum se afirma ca fiind proprietar exclusiv. modificare la nivelul elementului subiectiv. -se prezuma ca daca ai corpus ai si animus domini. poti sa ai intervertire daca initial te gasesti in ipoteza de tolerat.art. A. Cum adica? De ex.1 – stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume relativ existenta elementului animus domini -se prezuma relativ animus domini. fiind vorba despre acte de rezistenta neechivoce.

fie prin acte de rezistenta neechivoce -in cele trei ipoteze reglementate de art.920 in mod limitativ -la prima vedere s-ar parea ca legiuitorul reglementeaza intervertirea pentru a proteja detentorul precar dandui posibilitatea sa devina posesor sub nume de proprietar.tu detentor precar ai un titlu translativ de proprietate dobandit ulterior – ex. Ce inseamna asta? Inseamna ca arendasul va face el acte de dispozitie asupra terenului si nu va mai permite accesul pe terenul respectiv celui care i l-a dat in arenda. Pentru ca el sa poata sa cunoasca lucru asta intervertirea se face fie prin titlu fie prin acte 13 . ca se afirma pe el ca fiind adevaratul proprietar. care vine si spune ca el s-a decis sa se considere altceva.920 da o situatie de intervertire din detentie precara in posesie sub nume de proprietar. 2. Ex. din contra. proprietarul da terenul in arenda si dupa 30 de ani afla ca arendasul de fapt s-a considerat proprietar. Mai pot fi imaginate si alte intervertiri dintr-o stare de fapt in alta tot timpul modificarea intervine la elementul subiectiv animus. Prin urmare arendasul sustine ca ar fi dobandit o posesie sub nume de proprietar si ar vrea sa uzucapeze proprietatea in conditiile in care proprietarul habar nu avea de acest lucru. adica fara animus domini. -in ambele ipoteze modificarea elementului subiectiv animus nu mai depinde numai de afirmatiile arendasului. Dar rationamentul nu este exact. Modul de reglementare a intervertirii vine sa protejeze pe cel impotriva carui se exercita posesia. Si acel altcineva trebuie sa aiba posibilitatea sa cunoasca faptul ca impotriva dreptului sau s-a inceput o posesie. din momentul in care cumpara. -detentia precara este intemeiata pe un act juridic. Intervertirea se poate face: i. il recunoaste ca fiind proprietar. -in afara acestor 2 situatii de intervertire prevazute de lege intervertirea este exclusa. si mai mult. are un act juridic translativ de proprietate care justifica ca el sa se considere proprietar. asa ai ramas. Prima ipoteza. In ambele ipoteze el are un motiv. tocmai pentru a-l proteja pe proprietar impotriva detentorului precar care altfel una doua s-ar putea transforma in posesor sub nume de proprietar. un temei. asadar detentia precara nu contrazice pe ala de la care a primit bunul in detentia. titlul.Codul civil in art. Singura chestiune care ramane invariabila este cea legata de modalitatile de intervertire. ii. are temeiul/este justificat sa se considere proprietar 2. In a doua ipoteza. Cum? Prin acte de rezistenta neechivoce. posesia ta sub nume de proprietar contrazice dreptul de proprietate pe care-l are altcineva. arendasul cumpara ulterior acel bun -in aceasta situatie.fie prin titul. Pe cand in momentul in care din detentor precar te transformi in posesor sub nume de proprietar.arendasul refuza sa –l mai recunoasca ca proprietar pe cel care ia dat bunul in arenda. Pentru a evita astfel de situatii avem doua prezumptii: 1.daca ai inceput ca detentor. in mod manifest ii arata foarte clar celui pentru care stapanea pana in momentul respectiv ca nu-l mai recunoaste proprietar.limitarea modalitatilor de rasturnare al acestor prezumptii -vrei sa rastorni prezumptia trebuie sa intervertesti ---ca sa intervertesti sunt doar 2 modalitati: 1.

sau am avut o posesie discontinua si am fost deposedat prin violenta. adica avand animus domini. Asta inseamna intervertire prin acte de contrazicere a dreptului.2. ma port ca si cum as fi proprietar. Ce poate sa faca proprietarul? El va avea prima data o optiune pe temei contractual impotriva lui. Ex. dar textul respectiv spune ca in masura in care am un termen in contract pana la care eu trebuia sa fiu detentor precar. In masura in care el interverteste el incalca obligatiile din contract.C. In situatia asta in momentul in care i-am dat afara am acte de rezistenta. chestiunea se prezinta in felul urmator: eu pot sa fiu coposesor alaturi de A. efectele juridice ale posesiei se produc si in cazul posesiei viciate. Si atuncia cocontractantul are posibilitatea sa introduca impotriva lui o actiune pe temeiul contractului respectiv. in situatia asta arendasul nu se mai poarta ca si cum ar fi un simplu detentor precar. Regula este ca pentru a fi protejat juridic. intr-o singura ipoteza: ipoteza reglementata de art.neechivoce de incalcare a dreptului sau. In masura in care dai in arenda un teren. In rest posesia trebuie sa fie neviciata. il trece la construibile si incepe sa isi faca o casa pe el. este o chestiune faptica. Efectele posesiei Regula generala: -pentru a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata -prin exceptie. Voi putea sa introduc actiunea posesorie speciala impotriva celuia care m-a deposedat prin violenta chiar daca posesia mea a fost viciata. -precizare privind art. Prin exceptie. incep sa construiesc etc. este vorba despre actiunea posesorie speciala. pentru a i se recunoaste efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata. Ce face arendasul. Deci trebuie sa treaca si termenul din contract. efectele juridice se vor produce conditionat de implinirea acelui termen. ma afirm ca fiind proprietar. Viciile posesiei -reau credinta NU este un viciu al posesiei 14 . Inseamna ca el are obligatia sa conserve substanta bunului si sa restituie bunul catre proprietar. iar in baza uzucapiunii va putea dobandii dreptul de proprietate. Aceasta exceptie este data de posibilitatea de a se introduce actiunea posesorie speciala pentru a proteja o posesie viciata. Altfel intervertirea este exclusa. Din momentul acela interverteste detentia precara in posesie sub nume de proprietar si din acel punct sunt intrunite conditiile pentru a curge termenul de uzucapiune. Distinctia pe care o aduce litera b cu privire la termenul respectiv se refera la ipoteza in care eu am arenda incheiata pe 7 ani. Bine inteles. introdusa in cazul deposedarii prin violenta. ma port ca si cand.920 litera b: in masura in care am intervertire in baza unor acte de rezistenta. de contestare a dreptului sau. Intr-un mod manifest.D. De ce? Detentorul precar ii cel care ajunge sa stapaneasca bunul altuia in baza unui act netranslativ de proprietate. In momentul in care a trecut pot sa se produca efectele juridice legate de intervertire. Pentru ca daca el se apuca sa construiasca este clar ca el nu te mai recunoaste pe tine ca proprietar. posesie sub nume de proprietar. Si dupa 3 ani jumătate intervertesc. Este singura exceptie. intr-o singura situatie i se recunosc efecte juridice si unei posesii viciate.B. am avut o posesie clandestina si am fost deposedat prin violenta.951 alin. Ci se poarta ca si cum el ar fi proprietar. si sa ii dau afara de pe terenul pe care l-am coposedat. ii schimba categoria de folosinta. si ce spune textul? Ca propriu zis pentru mine intervertirea se produce. adica nu-l mai recunosc pe ala. daca cocontractantul este adevaratul proprietar el va avea la dispozitie inclusiv actiunea in revendicare.

Asta inseamna ca posesia devine utila in momentul in care clandestinitatea inceteaza. tocmai datorita faptului ca elementul subiectiv nu poate fi probat in mod direct. Aceeasi legatura o regasim si la discontinuitate. chiar in ipoteza in care posesorul stie ca nu este titularul dreptului pe care-l exercita in fapt. Daca posesorul in mod public isi exercita stapanirea el nu are obligatia sa-l informeze pe proprietar. simplul fapt ca proprietarul nu poate sa ia cunostinta despre exercitarea posesiei asupra bunului sau nu inseamna clandestinitate. Discontinuitatea presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale. proprietarul se prabuseste pe o insula pustie cu avionul. Clandestinitatea intervine cu precadere in materie mobiliara. -clandestinitatea presupune intentie. Daca corpusul se exercita in mod neregulat nu putem sa fim siguri.sunt reglementate de codul civil -violenta -echivocul---nu este reglementat in codul civil. Deci corpusul exercitat cu intermitente anormale raportat la utilitatea. -tocmai datorita acestei situatii de incertitudine cu privire la elementul subiectiv animus. intre cele 2 exista tot timpul o legatura. Presupune ca discontinuitatea poate sa fie invocata de catre orice persoana interesata. intentia de a se considera proprietar.discontinuitate =presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat -am spus ca elementul corpus face sa se prezume si elementul animus domini. Asadar. Intr-o asemenea ipoteza posesia nu este clandestina. 15 . Care sunt viciile posesiei -discontinuitatea -clandestinitatea ----. -discontinuitatea este singurul viciu absolut. ca atat vreme cat se gaseste acolo nu poate sa cunoasca faptul ca acasa o terta persoana i-a ocupat apartamentul si-l poseda. 1. apare viciul discontinuitatii. clandestinitatea este un viciu temporar. nu putem sa prezumam din acest mod de exercitare ca posesorul are si animus domini. Este un viciu temporar. Pentru clandestinitate nu este suficient nici macar faptul ca proprietarul in mod neculpabil nu putea sa cunoasca posesia. In masura in care corpusul este exercitat cu intermitente anormale apar automat indoieli in legatura cu elementul animus al posesie. ea poate sa fie invocata doar de catre persoanele fata de care a fost ascunsa posesia. Evident. Adica. Deci pentru a fi clandestina posesia trebuie ca posesorul cu intentie sa-l ascunda. -clandestinitatea este un viciu relativ. Cand spunem exercitare ne referim la elementul corpus.clandestinitatea =presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei. Pentru a fi clandestina este necesar ca posesorul sa fie cel care face in asa fel incat sa ascunda posesia fata de cei interesati sa o cunoasca. La fel ca si discontinuitatea. Ii suficient sa ii da posibilitatea aceluia sa-l cunoasca.-posesia poate sa fie utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta. adica presupune ca posesorul in mod voit/intentionat ascunde posesia fata de proprietar. la destinatia bunului. sau fata de alte persoane care ar avea un interes sa cunoasca existenta acelei posesii -prin urmare. 2. dar nu este exclusa nici in cazul bunurilor imobile.

Cei 3 au dobandit bunul prin succesiune. B si C vor afirma ca A s-a purtat ca si cand s-ar fi considerat un coproprietar. A. B.-in masura in care posesorul ascunde stapanirea pe care o exercita fata de proprietarul. fie pentru a dobandi fructele si toate celelalte efecte ale posesiei. C. am pornit de la ipoteza in care A.in afara de discontinuiate. asta este o ipoteza de echivoc. B opune in calitate de posesor uzucapiunea. Prin urmare. deoarece intervine in ipoteza in care comportamentul posesorului si modul de exercitare a posesiei face neclara existenta si forma elementului animus. A va afirma ca el a avut animus domini considerandu-se proprietar exclusiv. a unei revendicari. La randul lui D opune un alt titlu de dobandire. care arata ca pe toata durata de timp ei au stapanit impreuna cu A acel imobil. A revendica de la B.B. toate celelalte vicii ale posesiei sunt vicii relative. prin urmare. din momentul incetarii viciului. Toate celelalte persoane nu vor putea sa invoce viciul echivocului. Ex. 2. C stapanesc impreuna un imobil. posesia chiar daca incepe fiind viciata.persoana respectiva sa nu fi cunoscut exercitarea posesiei. Si ii opun titlul lor.922 NCC:in alin. 3. prin succesiune. Drepturi reale Curs 4 Efectele posesiei Art. nu poate produce efecte juridice decat posesia utila. 2. proprietarul nu va putea invoca clandestinitatea. Asadar.trebuie ca posesorul sa fi urmarit cu intentie sa ascunda posesia fata de persoana respectiva. Insa este posibil ca in cadrul litigiului respectiv sa se stabileasca ca posesia lui D este viciata. doar B si C care au coposedat bunul impreuna cu A vor putea sa ii opuna echivocul. posesia este utila. uzucapiunea. dar cu toate eforturile posesorului de a ascunde posesia fata de proprietar acesta din urma afla despre exercitare posesiei.violenta -este un viciu relativ si temporar -violenta poate sa fie fizica sau morala =ea presupune crearea unei stari de teama care sa il determine pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care exercita violenta 4. O chestiune foarte importanta: 1. iar D posesorul parat intr-o actiune in revendicare. invoca dobandirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv.echivocul -desi nu este reglementat lega. mai putin unei persoane fata de care posesia lui este viciata.1 spune ca in afara situatiilor prevazute de lege. Insa este vorba de un viciu relativ care poate fi invocat doar de catre 16 . Deci pentru a se putea invoca clandestinitatea:1. Dupa o stapanire indelungata. intereseaza ca viciu al posesiei. Ce inseamna ca este relativ? In exemplul dat. B si C. Asta inseamna ca este posibil ca in masura in care X posesor invoca uzucapiunea in temeiul unei posesii indelungate sa poata opune acea uzucapiune tuturor persoanelor. -echivocul este tot un viciu temporar si relativ. unul dintre ei. prin urmare ea poate fi utilizata fie pentru uzucapiune fie pentru a justifica o actiune posesorie. Se opun ceilalti 2. posesia ca fapt juridic produce aceste consecinte prevazute de lege doar in ipoteza in care este lipsita de vicii. In ipoteza unui litigiu. Sa presupunem ca reclamant ar fi A.viciile sunt temporare. Prin urmare. va exista o incertitudine. Noi suntem co-proprietari.

1:daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista in folosul ei. Este o chestiune foarte importanta. proprietatea.3: care intemeiaza pe faptul posesiei o a 2-a prezumptie. Prin urmare. B va veni si va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca art. De ce ne intereseaza art. actiunea in revendicare. Ce inseamna drept tabular? = drept care face obiectul inscrierii in CF. -in prima ipoteza se prezuma o stare de fapt.1 spune asa: pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este prezumat posesor. respectiv cuprinsul CF. ambele intemeiate pe elementul material corpus. corporale. Daca dreptul s-a radiat(a fost sters) din CF. din faptul cunoscut corpus.900 NCC:are 3 aliniate. Si anume. Care este acea stare de fapt cunoscuta? Stapanirea efectiva asupra bunului. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Ne intereseaza pentru ca nu o sa intram in detalii sa vedem ce inseamna rectificare si art. prioritate va avea posesia tabulara. In a doua ipoteza se prezuma o stare de drept. prezumptia de proprietar. -doar discontinuitatea este un viciu absolut care poate fi invocat de catre orice persoana interesata.3:pana la proba contrara posesorul este considerat proprietar. art. se prezuma ca acel drept nu exista. La randul sa va veni A care va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca eu figurez ca proprietar in CF. In ambele ipoteze avem 2 prezumptii a unei stari de drept. faptic imobilul este posedat de B. dintr-un fapt cunoscut. o stare de fapt. dar ce putem observa este ca in contra cuprinsului CF adica in contra a ceea ce numim posesie tabulara. adica animus domini. nu se poate face proba prin prezumptia intemeiata pe posesia asupra bunului. Art.887 precum si pe calea actiunii in rectificare. ramane sa functioneze ca prezumtie de proprietate in cazul caror bunuri? Bunurilor mobile. Ne intereseaza toate. Efectele posesiei (efectele propriu-zise) Prezumtiile intemeiate pe posesie Art. Deci in masura in care posesia efectiva asupra bunului intra in coliziune/contradictie cu posesia tabulara. figurand in CF ca proprietar al lui A. Raspunsul este intotdeauna. cu exceptia imobilelor inscrise in CF. cu cuprinsul CF. cu prezumptia existentei sau a inexistentei unui drept tabular.900 alin. posesia asupra bunului si zisa posesie tabulara. in situatia asta in care avem o coliziune intre 2 stari de fapt.900 NCC. Sunt 2 prezumtii. corpus si animus domini. posesia ca stapanire asupra bunului. prezumtii intemeitate pe un fapt cunoscut. tabular se refera la cartea funciara.3:dovada contrara (cele 2 prezumptii fiind relative) admit dovada contrara. Alin. se pune problema. proprietatea.887. se pune intrebarea: in eventualitatea unui litigiu. -de ce ne intereseaza cele 2 texte: mai intai pentru ca sa nu le confundam. 919 alin.919 NCC: alin. Prima prezumptie:daca posesorul are corpus se prezuma ca are si animus domini. Alin. dar nu poate opune uzucapiunea lui C de exemplu. care dintre cele 2 va fi preferata. dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. care 17 . Art. Ii urmatoarea ipoteza:un imobil teren si constructie inscrisa in CF. Intr-o astfel de ipoteza el poate sa opuna uzucapiunea celorlalti 2 coproprietari. din corpus.unul dintre reclamanti. ca PRIORITATE ARE POSESIA TABULARA. A nu se confunda aceasta prezumptie relativa cu ceea de a 2-a prezumptie. Posesorul este prezumat a fi proprietar.919 posesia prezuma proprietatea. -se ocupa cu prezumptii.

Si atunci o sa discutam in comparatie 935 ca sa nu-l confundam cu 937. deci prezum ca esti proprietar.prezumtia lui animus domini din corpus.2? deci daca se demonstreaza ca ai inceput stapanirea ca detentor precar se prezuma pana la proba contrara. fie cuprinsul CF. Iar este o prezumptie privind proprietatea. In contexul lui 935 sa ne uitam si la 919 alin.de prezumptia dreptului de proprietate care se intemeiaza tot pe stapanirea bunului. cand spunem posesia prezuma nustiu ce.3.3? Raspunsul este ca NU. Din nou discutam despre o prezumptie intemeiata pe posesie. iar 935 ne spune ca posesorul este prezumat ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. il vedem cu ochii. ca ai ramas detentor precar.3 ne spune ca posesorul este prezumat proprietar. ambele stari de fapt intemeiaza prezumptia aceleiasi stari de drept. sa fie foarte clara. de ce? Fiind ca 935 vine sa il ajute pe cel care stapaneste bunul. Il citim. Art. Si se ridica intrebarea: nu este ea una si acelasi lucru cu prezumptia de la 919 alin. adica 935 nu mai prezinta nici o relevanta odata ce avem 919 alin. dar daca ele intemeiaza in favoarea unor persoane diferite. si atunci tot timpul prezumptiile astea. Am discutat de : 1. Pana atuncia.sunt susceptibile de posesie in principiu. prezumptia intemeiata pe cuprinsul CF. Faptul conex in cazul celor 2 preuzmptii de la 900 si 919 este o stare de fapt. va avea intotdeauna preeminenta. Am invatat ca prezumtia presupune ca in loc sa probez faptul material sau faptul juridic pe care-l vreau sa-l demonstrez. Care este interesul lui 935? Ex. sau atfel spus. Un inscris este o stare de fapt fiindca este perceptibila prin simturi. Nu putem avea prezumtii intemeiate pe animus. Cele 2 texte vizeaza 2 prezumptii distincte. Am auzit de posesia mobiliara care valoreaza propriteate. in fractiunea in care 18 . Fiindca in masura in care din corpus se prezuma automat ca el a inceput stapanirea in baza unui titlu translativ de proprietate inseamna ca automat se prezuma ca el a avut animus domini de la momentul de la care a inceput stapanirea. 2.3 prezuma ca posesorul este proprietar. Si atunci se ridica intrebarea:pai daca ii proprietar ii normal ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. Prima observatie este ca din nou discutam despre o prezumptie. Care sunt cele 2 ipoteze? 935 o sa-l analizam la modurile de dobandire a proprietatii impreuna cu 937. situatia in care posesorul este in conflict in litigiu cu un tert. In situatia asta. In schimb 935 se ocupa cu alta prezumptie. si de asemenea ea ramane sa intemeieze prezumția de proprietate in cazul bunurilor imobile pentru care nu s-a deschis CF. Acea stare de fapt este fie stapanirea asupra bunului cu corpus si animus.935 NCC: precizeaza ca oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil se prezuma ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului. Deci avem X care stapaneste un bun mobil si vine un tert sa il revendice de la el. Prin urmare.2 ce spune:care ii continutul lui 919 alin.2. care la randul lor sunt aplicabile in 2 ipoteze diferite.2. Nu cumva exista o suprapunere intre cele 2 texte? Adica cele 2 texte pur si simplu. 935 intra in coliziune cu 919 alin. Si anume prezumtia ca posesorul a inceput stapanirea in temeiul unui titlu translativ de proprietate. 919 alin. probez un fapt conex si odata probata acest fapt conex se presupune din existenta lui ca exista si faptul la care initial ai dorit sa ajungi. te vad stapanind bunul. Si acum sa vedem care este distinctia. Mai precis pe elementul corpus. sunt 2 stari de fapt.3? privind comparativ cele 2 texte: 919 alin. 919 alin. De ce? Pentru ca animusul in sine nu poate fi dovedit in mod direct. care proba contrara se face numai prin intervertire. de fapt se refera la corpus. 935 nu este cumva doar o aplicatie a lui 919 alin. Si el se prezuma.

ca textul nu distinge. Evident ca in masura in care exista inscris prin care sa probezi titlul. Prezumptia din 935 intereseaza o cu totul alta ipoteza.prezumtia existentei titlului translativ de proprietate -astea 3 chestiuni.) deci 919 alin. mi s-a transmis bunul printr-un act translativ de proprietate. in conflictul dintre cei 2 in care nu exista mijloc de proba ca fi preferat posesorul. 19 . Si atunci va veni tertul si va spune ca 1. 2. la revedere.2 si 3 intereseaza atunci cand posesorul vine in conflict cu un tert. Deci tu. Asta este ratiunea lui 935. Cu toate consecintele. In legatura cu 935 mai fac o singura remarca. ipoteza in care posesorul vine in conflict nu cu un tert ci cu autorul sau. pe cand 935 intereseaza ca prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau. 2. iar daca nu ai avut posesie sub nume de proprietar te mai putem prezuma ca fiind proprietar? NU.prezumam ca ai ramas detentor precar. Prin urmare nu este vorba doar de drepturi reale principale ci este vorba si despre drepturi reale accesorii. am incheiat discutia. intr-adevar tu stapanesti bunul. La randul sau vine posesorul si spune ca nu. Pentru a stabili clar sfera de interes al textului.3 intereseaza ca prezumtie de proprietate in conflictul dintre posesorul si un tert. Efectul de opozabilitate se refera la acte juridice care au ca obiect drepturi reale mobiliare. ce va face posesorul? Se va prevala de prezumtia din 919 alin.prezumtia existentei elementului animus domini 2. Si se va prezuma ca lucrurile stau asa cum spune posesorul. 935 va interesa doar in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietar. 919 alin. care spune ca posesorul este prezumat ca fiind proprietar.935 care beneficiaza posesorului si spune ca daca autorul sustine ca i-a transmis bunul printr-un act netranslativ de proprietate iar posesorul din contra vine si spune nu. avem art. Dar pentru ipoteza in care nu exista un inscris.prezumtia existentei dreptului de proprietate 3. tu ai un titlu. Asadar am abordat 3 prezumptii distincte: 1. deci tu in mod legitim te-ai aflat in stapanirea bunului fiindca eu ti-am dat bunul in stapanire. ca regula generala. posesia de buna credina a bunului mobil asigura opozabilitatea fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale. Ci vine chiar cel care i-a transmis bunul. Un al doilea efect legat de posesie se regaseste in art 936 NCC. Si ala vine si spune ca da. ai inceput ca detentor precar. Tu daca ai fost detentor precar ai avut animus domini? Nu. ce inseamna autor? Cel care ia transmis bunul posedat. Deci 935 intereseaza numai cata vreme nu se contesta calitatea de proprietar al acelui de la care a dobandit bunul posesorul. dar vine autorul si spune ca eu ti-am transmis bunul printr-un titlu netranslativ de proprietate.vine tertul sa revendice acel bun. (cum ar putea tertul sa rastoarne aceasta prezumptie? Demonstrand ca posesia paratului a inceput ca detentie precara. posesia asigura opozabilitatea fata de terti a dobandirii de drepturi reale mobiliare. Asadar. deja prezumptia din 935 in momentul acela devine complet inutila. adica ca lui bunul i-a fost transmis printr-un titlu translativ de proprietate. Observatie. Si anume.3.tu ai inceput stapanirea ca detentor precar. Ca degeaba am titlu translativ de proprietate daca el provine de la un neproprietar. Deci de data asta nu mai vine un tert de pe strada sa vina si sa spuna ca eu sunt proprietar si nu tu. titlul meu a fost translativ de proprietate. Pentru ca in momentul in care vine un tert si vine si spune posesorului ca ala cu care ai contractat nu era proprietar. Deci 936 spune ca:cu exceptia cazurile prevazute de lege. Atentie.

Cum poate tertul sa cunoasca existenta dreptului real mobiliar? Observand ca cineva se gaseste in stapanirea bunului mobil. Art. Ca opozabilitatea presupune si reversul: inopozabilitatea. Hai ca ti-l 20 . Ei pot sa o ignore in mod legitim. prin urmare. Si se pune intrebarea. Asta se intampla aicia. ----sa avem grija. Asadar.Art. prin urmare poate A sa ii transfere proprietatea lui C. 936 ne spune ce? Ne spune ca dreptul dobandit de B prin primul contract devine opozabil fata de terti fata de C din momentul in care B intra in posesie. Grija. Am discutat efectul actului juridic cu privire la transmisiunea dreptului real sau a dreptului de proprietate sau a unui dezmembramant. Este important sa intelegem modul in care functioneaza acest mecanism. Atentie. Asadar. prin urmare fata de C proprietar este A. Prin urmare.1:publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea debitorului fie prin inscrierea gajului in arhiva garantiilor reale mobiliare. ipoteza simpla in care proprietarul unui bun mobil instraineaza succesiv acel bun mobil catre 2 persoane diferite. nu are decat A sa ii vinda lui C si daca C intra primul in posesie el isi face dreptul opozabil fata de B. tertii pot sa vada o stare de fapt cu ochii lor. Asta este logica lui 936. care ne spune ca cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului. De ce nu? Pentru ca anu mai este proprietar. Cand se transmite el in materie mobiliara?in momentul incheierii actului juridic. remiterea bunului. adica corpus. care poarta asupra unor bunuri corporale. De ce? Pentru ca 936 isi intemeiaza efectele pe posesie. Cata vreme A nu ii preda bunului lui B situatia juridica numita transfer de proprietate intre A si B este inopozaibl fata de terti. Iar posesia este doar un mijloc de cunoastere . O stapanire materiala poti sa ai doar asupra unui bun corporal. imaginati-va urmatoarea ipoteza: A ii vinde lui B un bun mobil dar nu il preda. Fata de ei nu exista. Si vazand acel lucru pot sa deduca din acea stare de fapt existenta unei stari de drept. Opozabilitatea de fapt inseamna ca pot sa am o situatie juridica intre 2 persoane si o situatie cu totul diferita fata de restul persoanelor. Deci buna credinta din nou are semnificatia de eroare. Daca omul cunoaste existenta contractului anterior atuncia acel contract ii devine opozabil fiindca 936 inseamna opozabilitate prin publicitate adica prin cunoastere. Da. este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. Asta este ideea cu opozabilitatea intemeiata pe posesie. Adica. 936 spune: drepturile reale mobiliare devin opozabile atunci cand tertul poate sa cunoasca existenta lui. Care este legatura dintre 1275 si 936? Mai intai. in arhiva electronica de garantii reale mobiliare. mai precis pe elementul corpus al posesiei. ca se spune tot timpul. ci avem o ipoteza in care pentru un drept real mobiliar exista 2 modalitati alternative prin care se asigura opozabilitatea.1275 NCC:se refera la ipoteza unei transmiteri succesive a unui bun mobil. dreptul lui nu este opozabil fata de C. mai poate contractul dintre A si C sa transfere proprietatea? Raspunsul ar fi ca nu. Ulterior A ramas in posesia bunului il vinde si lui C. Cand se transfera proprietatatea? In momentul incheierii contractului.2482 NCC: ne intereseaza alin. tu poti sa cunosti si altfel. 1275 face o aplicatie a lui 936 pentru situatia in care se instraineaza acelasi bun mobil la 2 persoane diferite. Cum? Iti spune vanzatorul:bai vezi ca eu am vandut obiectul asta ieri dar nu i-am predat inca bunul. care dintre cei 2 dobamditori va fi preferat? Raspunsul il gasim in 1275. Consecinta. Care? Stapanirea unui bun mobil. la 2482 daca il raportam la 936 nu avem o derogare. cateva observatii: 936 de principiu trebuie sa se refere la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare. ca cel care intra cu buna credinta primul in posesia bunului. Care ii logica lui 936? Logica lui 936 este opozabilitate prin publicitate. Adica. Dar B nu a intrat in posesie. Ce inseamna buna credinta? Faptul ca el nu a cunoscut pe alta cale existenta contractului incheiat anterior. Atentie. Ori posesia este tocmai aparenta dreptului real.

zisele uzucapiuni din NCC nu mai sunt moduri de dobandire a proprietatii. litera b: mobile supuse unor formalitati de publicitate. vom discuta si despre uzucapiunile reglementate pe VCC. bunul asupra caruia imi asigur folosinta. adica majoritatea bunurilor mobile) in cazul acestor bunuri. fiindca ii in legatura cu bunul dat in chirie. astea le excludem. pentru ca nu este un drept real. Sa ne uitam la litera c: in cazul celorlalte bunuri (care sunt celelalte bunuri? Sa ne uitam la litera a:imobile inscrise in CF. De ce ne intereseaza textul asta. Ei. Sigur ca da. Ele au un rol.1782 NCC:spune locatiuni succcesive. Cu toate astea.941 NCC:dobandirea posesiei mobiliare prin ocupatiune -art.937 NCC. Bunul este obiectul derivat. De ce? Pentru ca in timp ce in cazul bunurilor mobile posesia joaca efectiv ca mod de dobandire. Dreptul de creanta nu este un bun corporal.dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta -art. Fiindca dreptul de creanta al chiriasului nu este asupra bunului. pot sa intemeieze. zisele uzucapiuni tabulare respectiv extratabulare. Exista si alte efecte ale posesiei pe care doar le va aminti. in temeiul uzucapiunii Observatie:dupa cum am remarcat. le excludem si pe astea. Obiectul ii prestatia. posesia in mod exceptional functioneaza ca mijloc de asigurare a opozabilitatii si pentru un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. Lucru extrem de important pentru ca voi veni o acceptiune despre uzucapiune ca fiind un mijloc prin care in temeiul unei posesii indelungate devii proprietar. Cu toate acestea pentru ca avem un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. posesia de buna credinta. in favoarea locatarului care a intrat primul in folosinta bunului se aplica dispozitiile de la 1275 adica povestea de dinainte. creditor debitor. poate sa joace acest rol. nu sunt moduri de dobandire a proprietatii. in actuala reglementare. eu iti platesc chiria. Prestatia.948 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta. Art. Deci ne raman imobilele care nu sunt inscrise in CF si bunurile mobile care nu sunt supuse unei formalitati de publicitate. Obiectul derivat. Care anume sunt astea: 1. Ei. -art. pentru ca le vom studia cu alta ocazie. 1782? Pentru ca am spus urmatorul lucru: posesia poate sa functioneze ca mijloc de publicitate doar pentru drepturile care poarte asupra bunurilor corporale fiindca numai astea sunt susceptibile de corpus. si 21 . dreptul chiriasului. imi asiguri folosinta bunului si celalalalt raport obligational.930-934 NCC:dobandirea respectiv conservarea proprietatii imobiliare. am spus dobandirea si in cazul uzucapiunii imobiliare am spuns asa:dobandire respectiv conservare si nu am spus prin ci in temeiul uzucapiunii. in cazul bunurilor imobile. raportul obligational. Acesta este obiectul derivat al raporturilor obligationale. -art. O sa vedem care este rolul lor.vand tie. adica aceiasi ipoteza numai ca nu se transfera proprietatea ci se da in chirie la chiriasi diferiti acelasi bun. pot sa duca la dobandirea proprietatii imobiliare. dar nu sunt moduri de dobandire. de stapanire materiala. este constituit in legatura cu un bun.939 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin uzucapiune ---este o noutate absoluta pe care o aduce codul civil -art. asigurarea folosintei respectiv plata chiriei. la 1782 ii vorba despre opozabilitatea dreptului de creanta. Intr-o astfel de situatie cel de al 2-lea dobanditor este de rea-credinta prin urmare nu se poate prevala de 1275. Dreptul de locatiune a chiriasului este impotriva proprietarului ca ala este debitor. in mod normal posesia nu ar trebuie sa joace publicitate in cazul lui. Alea erau moduri de dobandire a proprietatii.

952 NCC. pentru a evita o tulburare in posesie. solutia instantei NU impiedica deschiderea unei actiuni petitorii. judecata intre A si B cu privire la un bun. Si ce face proprietarul? La randul sau il deposedeaza cu dea sila pe celalalt. ele NU au fost abrogate. legiuitorul da posibilitatea posesorului sa introduca o actiune posesorie cu caracter preventiv. Care este ideea – CPC ne spune asa: daca instanta s-a pronuntat printr-o hotarare definitiva si irevocabila intr-o actiune posesorie. respectiv deposedare. actiunile posesorii vor fi reglementate si in NCPC care s-ar putea sa intre in vigoare in primavara. Are castig de cauza. pentru ca nu pot sa aiba o dubla reglementare. si dupa aceea introducerea actiunii posesorii. sau a unei deposedari. Exista o procedura speciala al actiunilor posesorii – art. Deci in continuare actiunile posesorii beneficiaza de reglementarea pe langa cele din NCC si de reglementarea din CPC. inseamna ca nu poti sa ai acelasi litigiu intre aceleasi persoane pe acelasi temei de 2 ori. prin actiunea posesorie reglementata de art. de ce ne intereseaza situatia atipica din 952? Pentru ca in mod normal ordinea cronologica este :tulburare in posesie. Sigur. constata ca a fost deposedat de un tert de rea-credinta. dar au fost modificate fundamental. adica in contract ala are uzucapiune. sigur nu mai este uzucapiune ca este accesiune. In mod cu totul exceptional. nu va putea sa ii opuna autoritatea de lucru judecat a hotararii pronuntate intr-o actiune posesorie.prezinta interes pentru ca orice fel de posesie inceputa anterior intrarii in vigoare a NCC. Atentie. posesoriile pot fi : posesorie generala.673-676 CPC. Ele exista si acum dar vorbesc despre lucruri total diferite fata de continutul lor din VCC. de foarte multe ori se poate intampla ca proprietarul bunului vine. Asadar. Prin urmare ce poate sa faca posesorul. Ce inseamna asta? Mai intai ce inseamna autoritate de lucru judecat? In rezumat. Mai mult. adica revendicare sau confesorie. in mod exceptional instanta poate interveni pentru a preintampina. In situatia asta posesorul care acum va fi parat. respectiv posesorie speciala. De asemenea. in ce priveste actiunile posesorii. De altfel. cu privire la acelasi bun intre aceleasi persoane. Singura chestiune care ne intereseaza pe noi din CPC este regula ca : solutia pronuntata intr-o actiune posesorie NU are autoritate de lucru judecat in petitoriu. Deci daca s-a solutionat o data o actiune de revendicare intre A si B cu privire la un bun litigios si pe anumite temeiuri de drept. Il da in judecata pe proprietar cu actiune posesorie. Care este diferenta dintre cele 2? 22 . La prima vedere logica. adica o actiune posesorie care urmareste evitarea unei tulburari in posesie care se va produce cu certitudine daca nu intervine instanta. Articolele din CPC mai reglementeaza acum doar chestiuni procedurale. va fi reglata de legea in vigoare la momentul la care a inceput cursul ei. De principiu. Precizare legata de reglementarea legala. dupa sistemul francez. Nu poate nici una dintre parti ulterior sa redeschida fata de aceeasi parte cu privire la acelasi bun si pe acelasi temei o noua actiune in revendicare. rationala ar parea ca in momentul in care intra in vigoare NCC au fost aprobate articolele din CPC. daca apare un alt temei juridic. Actiunile posesorii Ce sunt actiunile posesorii? = Ele sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie. solutiona ramane definitiva si irevocabila. atunci este o alta discutie. Atuncia proprietarului nu-i ramane la dispozitie decat sa introduca o actiune in revendicare. Actiunile posesorii erau reglementare si in VCC cu diferenta ca ele nu se gaseau reglementate in codul civil ci in codul de procedura civila.

ca ea presupune: 23 . Pentru a obtine durata de 1 an care sa ii justifice protejarea prin actiunea posesorie. dar este la fel de bine aplicabila si in cazul actiunilor posesorii. Pai alea le exercita din momentul initial al deposedarii pana in prezent. de cand se calculeaza termenul de mai putin de 1 an? Din momentul in care a inceput primul act de tulburare sau din momentul ultimului act de tulburare? Din momentul in care a inceput. exercitand el acte de stapanire asupra bunului. reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor.de la momentul deposedarii sau a tulburarii in posesie sa fi trecut mai putin de 1 an. ar fi foarte neplacut. Prin urmare.1. Care este consecinta? Consecinta este ca tu nu poti invoca aceste vicii. sa adune si posesia exercitata de autorul sau. Si anume. insa o anumita perioada aceasta posesie a fost viciata. pentru ca ele sunt relative. Acelasi lucru se intampla si in cazul termenului de 1 an cerut pentru a putea introduce actiunea posesorie. la 932 alin. fata de tine am o posesiei utila de 1 an. care este consecinta? Consecinta este intr-o astfel de ipoteza ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calcul pentru stabilirea termenului de 1 an. Viciile fiind relative.g:spune ca posesia inceteaza prin deposedare. A doua chestiune care ne intereseaza. daca avem o speta in care am o posesie de 1 an. se va considera printr-o fictiune legala ca tu ai ramas posesor in toata aceasta perioada de timp. pana la momentul deposedarii respectiv a tulburarii. Fata de tine am ascuns posesia? Nu. Adica. pentru uzucapiunea presupune intervale mai mari de timp. anterior deposedarii sau tulburarii. Unde gasim aceasta chestiune? Tot in materia uzucapiunii. Deci.921 lit. Mai mult de 1 an – care este ratiunea? Ratiunea este ca dupa 1 an de la deposedare nu mai poate introduce actiunea posesorie. Prin urmare. Pai m-a deposedat. Si va putea sa vina reclamantul sa spuna ca mai paratul. daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de 1 an. Si daca viciul este relativ el suspenda cursul termenului de 1 an numai daca actiunea posesorie este introdus fix impotriva celui care putea sa invoce acel viciu. se poate intampla sa fie vicii relative. Si atunci tot timpul termenul de 1 an ar curge din prezent.de adaugat un singur lucru. jumatate a fost viciata de clandestinitate si violenta. Si daca ar fi riscul ca la orice deposedare tu sa te trezesti ca trebuie sa o iei cu uzucapiunea de la zero.ca reclamantul sa fi avut inainte.posesia sa fi fost de minim 1 an de zile inainte de deposedare c. In masura in care esti deposedat azi si dupa 6 luni introduci actiune posesorie. 2. De ce? Atfel tot timpul ar mai avea un an. sa lipeasca la posesia exercitata de el. deci neviciata b. Dar atentie. efectul admiterii unei actiuni posesorii ii ca se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata posesia. pe tine te-am violentat? Nu. Daca exista o tulburare in posesie continua. Care este miza acestei fictiuni? Miza ii pentru uzucapiune.933 cu privire la uzucapiune. Daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani. Consecinta daca posesia nu este utila.In legatura cu posesoria speciala. o posesie utila. Jonctiunea posesiilor este reglementata in art.Posesoria generala se utilizeaza in masura in care intervine o tulburare in posesie sau o deposedare fara violenta. Deci daca actele de tulburare sunt cotinue ne intereseaza momentul initial al lor. Introduc actiunea posesorie si vine paratul si spune ca posesia ta de 1 an . Posesoria generala presupune 3 conditii: a.2:viciile posesie suspenda cursul uzucapiunii. din care 6 luni ea a fost viciata de violenta sau clandestinitate. termenul de 1 an ne intereseaza pentru ca posesia trebuie sa fie utila. dupa 9 luni ai castig de cauza si hotararea ramane definitiva si irevocabila. Sa ne uitam la art. pentru ca el ii inca in posesia bunului.

avem in posesie un teren si un tert incepe sa foloseasca terenul ala pentru a traversa.un posesor sub nume de proprietar care iti da bunul in detentie b. De ce? Pentru ca de ex. adica DA. Chestiuni privind actiunea posesorie -actiunea posesorie intervine daca am deposedare sau tulburare. Este o afirmatie profund GRESITA. tulburarea – exercita o posesie mai restransa decat posesia sub nume de proprietar. dar nu o posesie sub nume de proprietar cu o posesiei mai restransa. Asta inseamna tulburare. Si nu i se permite sa evite aceasta actiune folosindu-se de actiunea posesorie. Ne deposedeaza el? nu. poate intenta o actiune posesorie detentorul precar. dupa care proprietarul il tulbura pe chirias. Asta inseamna deposedare. proprietarul da bunul in uzufruct si uzufructuarul il da in chirie. De ce? Pentru ca impotriva acestuia el va avea la dispozitie actiunea pe temei contractual.a. Nu ne lipseste de corpus.2 din NCC. ex. nu se comporta ca si cum ar fi al lui.actiunea posesorie poate fi introdusa de catre posesorul sub nume de proprietar. Observatie fundamentala: detentorul precar NU poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care stapaneste. Si detentorul precar poate sa uzeze de actiunea posesorie in aceleasi conditii in care putea sa uzeze de aceasta actiune posesorul sub nume de proprietar. Ce inseamna deposedare sau tulburare? Va exista deposedare = cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului avand animus domini. o deposedare prin violenta ca o prima conditie b. Ex. Cum vine asta? O gasim in art. Deposedare – se comporta cu un animus domini.un act juridic netranslativ de proprietate -detentorul precar va putea sa introduca actiunea posesorie impotriva oricarei persoane mai putin impotriva posesorului care i-a cedat lui stapanirea bunului prin acel act netranslativ de proprietate. pentru a ajunge cu masina la un teren care ii apartine. 2. Si de 3 ori pe saptamana trece peste terenul pe care-l posedam. Ci doar ne tulbura exercitiul posesiei.950 alin. sa nu facem urmatoarea afirmatie: detentorul precar nu poate introduce actiunea posesorie impotriva proprietarului. tertul incepe sa se poarte ca si cand ar avea un drept de servitute asupra imobilului pe care-l stapanesc eu. Se discuta daca detentorul precar poate utiliza actiunea posesorie? In actuala reglementare este la fel ca si in CPC. Astea sunt cele 2 ipoteze. Poate chiriasul sa introduca o actiune posesorie? Da.sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la momentul deposedarii prin violenta intelegem = orice violenta fizica sau psihica de natura a trezi temerea si de a-l determina in acest mod pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care il deposedeaza. Pentru ca el nu are animus domini. detentia precara presupune 2 chestiuni diferite care trebuie sa existe in paralel cu ea: a. Pentru ca el nu stapaneste pentru proprietar ci stapaneste pentru uzufructuar. Grija mare. O chestiune fundamentala privind actiunile posesorii: IN CADRUL UNEI ACTIUNI POSESORII PARTILE NU ISI POT INTEMEIA PRETENTIILE SI INSTANTA NU ISI POATE INTEMEIA SOLUTIA INVOCAND EXISTENTA SAU INEXISTENTA UNEI STARI DE DREPT. 24 . Momentul in care un tert incepe sa se comporte ca si proprietar fata de bunul pe care-l stapanesc eu. Ce inseamna tulburare in posesie = inseamna ca incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie. Idee este ca.

consecinta este ca ele vor putea fi atacate numai cu recurs. La lit. Instanta competenta in cazul actiunilor posesorii. a celor in materie succesorala. Dupa care urmeaza : cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. in prima instanta cererile posesorii vor fi judecate de catre Judecatorie 2. instanta competenta este judecatoria. 1 CPC :”nu sunt supuse apelului hot date de judecatorie in prima instanta in cerereiel introduse pe cale principala privind : ……actiunile posesorii” à hot jud pronuntate in prima inst in solutionarea act posesorii nu sunt supuse in actuala reglementare apelului --. etc. utilitatea acestor actiuni posesorii. O a doua chestiune care ne intereseaza este legata de faptul ca procedura de judecata este una cu caracter de urgenta. mai exact ne intereseaza nr cailor de atac pe care le are la dispozitie oricare dintre parti pana al finalizarea litigiului --.000 ron. etc. indiferent de valoarea bunului litigios. prin actiuni ii clar ca tine de procedura civila. Evident. 282 ind.IN ACTIUNILE POSESORII SE DISCUTA INTOTDEAUNA EXCLUSIV STARI DE FAPT. Prin urmare.1 CPC :in prima instanta judecatoria judeca toate litigiile in afara celora date prin lege competentei altei instante. act posesorii sunt supuse unei proceduri urgentate atat in prima instanta. inclusiv. asadar actiunea posesorie se va judecat intr-un interval de timp mult mai scrut decat actiunea petitorie 3. de procedura presupusa de ele. in actualul CPC judecatoriile au o competena generala. adica generala si speciala. actiunile posesorii . avem reglementari si in art. in materie de competenta materiala a instantelor: avem art. indiferent ca este pe NCC sau pe CPC. In actualul CPC. Insa.000 ron . asadar. dupa caz. Ipoteza in care exista o potentiala tulburare a posesiei. Drepturi reale Cursul 5 In cursul acesta urmeaza sa discutam despre actiunile posesorii – continuare curs 4 si despre Sistemul de publicitate imobiliara si relevanta lui in cazul drepturilor reale imobiliare Cateva observatii in legatura cu problemele de la cursul 4 : - In general. Doar prin exceptie. Deci in principiu. Intotdeauna in cazul unui litigiu intereseaza momentul la care hotararea jud ramane definitiva si irevocabila.673 si 676 CPC. In art. chiar daca are reglementari si in NCC. in cazul actiunilor posesorii am observat ca acestea pot fi de 2 feluri : o actiune in complangere si in reintegrare. anumite materii nu sunt de competenta lor. in masura in care legea stabileste in concret acest lucru.1 si 2 din CPC: art.2 CPC : tribunalul judecat in prima instanta si procesele in materie comerciala si civila. chiar daca este peste 500. este data indiferent de varianta actiunii. printre altele.b se precizeaza : ca tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie civila ale caror valoare este de peste 500. In legatura cu procedura actiunii posesorii: 1. cat si ca durata generala datorita faptului 25 .art.

insa art 989 NCPC stabileste in alin 3 faptul ca hotararea data asupra cererii posesorii este supusa numai apelului à avem tot o procedura urgentata si in NCPC care presupune tot o singura cale de atac. gasitorul ar putea deveni proprietar insa numai in temeiul uzucapiunii mobiliare dupa o anumita perioada de timp . prin urmare neexistand o interdictie expresa este evident ca actiunile posesorii pot viza si protectia posesiei mobiliare !!! (Explicatia existentei opiniei din manuale cum ca act posesorii se aplica numai in cazul bunurilor imobile : primul argument : acesta tendinta de a considera ca actiunile posesorii protejeaza numai posesia imobiliara este una de ordin istoric.ca hot pronuntata in act posesorie nu este susceptibila de apel. noua reglementare nu schimba cu nimic actualul CPC b.insa atentie ! art 937 CC se aplica numai in anumite situatii determinate. ea poate fi atacata numai cu recurs a. respectiv regula instituita de acest text de lege se aplica numai la anumite situatii limitativ reglementate si nicidecum la orice posesie mobiliara. nu exista nici un text de lege care sa restranga aplicabilitatea actiunilor posesorii la sfera bunurilor imobile. (ref critica David a celui de-al doilea argument ) imaginati-va ca cineva pierde un bun de valoare si o alta persoana il gaseste (nu discutam aici de oblig de a-l preda . in toate manualele de dr reale vom gasi o afirmatie in sensul ca actiunile posesori sunt exclusiv imobiliare à prin aceste actiuni se poate apara numai posesia asupra imobilelor ---. De principiu. al doilea argument : in materie mobiliara act posesorii sunt excluse deoarece posesia in mat mobiliara valoreaza proprietate si prin urmare nu se mai pune prbl unei act posesorii ci a unei actiuni petitorii à cf David acesta este un argument eronat. textul de lege care instituie acest principiu fiind art 937 CC ---. etc) à evident ca odata ce gaseste bunul pierdut. Pana devine proprietar. insa de aceasta data calea de atac va fi cea a apelului 4. acea persoana nu devine automat proprietar pt ca nu este aplicabil nici art 937 Cc si nici ocupatiunea. imaginati-va ca un tert ii sustrage acel bun sau ii tulbura posesia asupra bunului mobil à ce va putea face gasitorul avand in masura in care el nu are o act petitorie pt ca el nu este proprietar ? raspunsul ar fi ca el nu poate face nimic . Procedura speciala la cererile posesorii reglem de art 988-990 NCPC ----de principiu reglementarea este identica cu ceea ce gasim in actualul CPC. art 92 stab ca „judecatoria solutioneaza in prima inst cererile posesorii” à in ceea ce priveste competenta de solutionare a cererilor posesorii in prima instanta. in primul rand pt ca si in mat mob nimeni nu il opreste pe proprietar sa exercite act posesorii chiar daca e proprietar (mai exact calitatea de proprietar nu opreste pe nimeni in a introduce si actiuni posesorii).cf David. asta in masura in care nu admitem ca act posesorii pot fi si actiuni mobiliare àdpdv David nu exista nicio interdictie sau limitare in a uza de act posesorii si in domeniul mobiliar ! 26 . Cf NCPC. iar in al doilea rand : in mat mobiliara posesia valoreaza proprietate. pt ca bunul are deja proprietar (iar ocupatiunea reprezinta un mod de dobandire a unor bunuri fara proprietar) si pt ca bunul a fost pierdut (nu a fost abandonat) . adica simpla posesie a unui bun mobil nu te face automat proprietarul acelui bun) Ex. adica inainte de Codul Napoleon bunurile mobile erau considerate de o valoare atat de irelevanta incat nu se merita instituirea unei protectii si asupra lor .

pare a fi conditionata de riscul ca bunul posedat sa fie distrus sau posedat . lucrarile/ alte acte pe care le savarseste paratul nu se realizeaza asupra imobilului reclamantului ci pe imobilul propriu al paratului. Foarte important ! De principiu. Asadar.in cazul de la art 952 CC. in sensul ca ea ar presupune si riscul unei tulburari/deposedari. spre deosebire de actiunea posesorie generala obisnuita care este introdusa tocmai ca o consecinta a tulburarii sau deposedarii ivita anterior 2. deci numai atunci cand exista o ingrijorarea serioasa cu privire la riscul tulburarii posesiei o A doua observatie : este evident ca act din 952 va fi o act exclusiv imobiliara pt ca se refera la ipoteza unor lucrari asupra sau in legatura cu imobilul In concluzie : 1. cel putin in modul de reglemntare al legiutorului. distinct. adica in masura in care lucrarile/bunurile respective ar fi asezate direct pe terenul reclamantului am discuta despre o deposedare sau o tulburare actuala. actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului. act posesorie va fi introdusa atunci cand un tert face acte materiale de stapanire asupra bunului reclamatului --.- Element de noutate adus de CC 2009 in materia actiunilor posesorii : art 952 : „luarea masurilor pt conservarea bunului posedat” – care ar fi chestiunile atipice ale art 952 raportat la caracteristicile act posesorii discutate pana acum ? o O prima observatie este legata de faptul ca s-ar parea ca actiunea din art 952 se introduce nu ca urmare a unei tulburari de posesie ci pt a preintampina o tulburare de posesie ó cf alin 1 „exista motive temeinice”. Un alt element important prevazut de art 952 alin 1 coroborat cu art 949 alin 1. astfel ca aceasta cerere de reparare. de acordare de despagubiri nu va fi una posesorie ci va fi intemeiata pe raspunderea civila delictuala. Prima si cea mai importanta observatie legata de varianta de actiunea posesorie generala introdusa de art 952 CC presupune riscul iminent al unei tulburari a posesiei. respectiv parea fi conditionata de producerea in viitor a unui prejudiciu ---. fraza finala cf careia : „posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate”—acest txt de lege nu se refera nicidecum la o actiune posesorie. dar totodata ea ar presupune simultan. Asadar. ne duce cu gandul ca actiunea posesorie pe care legiuitorul doreste sa o introduca in NCC ar avea o natura juridica mixta. nu tocmai fericit. nicidecum asupra imobilului reclamantului deoarece in caz contrar ne-am gasi in prezenta unei tulburari actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare 4. ar fi simultan conditionata si de producerea unui prejudiciu à 27 .astfel ca acest mod de reglementare. deci care s-a produs !!! ori in cazul de la 952 Cc avem o actiune care urmareste sa preintampine o tulburare viitoare. De principiu va fi vb de o actiune imobiliara 3. posibil numai in ipoteza in care paratul ar fi cauzat vreun prejuciu reclamantului ptin tulburare sau deposedare. ci se refera la un alt capat de cerere. este de observat ca cf alin 1 art 952 posesoria.

B incepe sa construiasca. prin introducerea acestei conditii a existentei riscului ca bunului reclamantului sa fie fie distrus ori deteriorat. poate fi aplicat intr-o astfel de ipoteza ? Interpretand foarte strict textul. reclam va putea sa uzeze de act posesorie .Ce se va intampla de ex daca nu s-a introduc act posesorie inainte de finalizarea lucrarilor respective ? Dupa finalizarea lucrarilor. adica nici un proprietar al terenului lui B nu va avea voie sa construiasca niciodata pe acel teren. LA un mom dat. instantel franceze recunosc ca inainte de finalizarea constructiei.dpdv David. lumina naturala . nesocotind aceasta servitute. asta pt ca detentia precare preia in 99% din cazuri regimul juridic al posesiei sub nume de proprietar. Detentorul precar este la fel de bine protehat prin actiunile posesorii cum este si posesorul sub nume de proprietar. ca urmare a lucrarilor efectuate de B à ar retrange foarte mult sfera de aplicabilitate a art 952 ---. ins anu de cea reglem de art 952. in speta. actiunea din 952 a devenit un hibrit intre actiunea posesorie si actiunea in raspundere civila delictuala. ci de act posesorie generala clasica care intervine ca urmare a unei tulburari / posedari Precizari important de retinut cu privire la cele discutate pana acum despre POSESIE: 1. iar in masura in care mi se incalca exercitiului unei servituiti de catre vecinul meu este evident ca va scadea valoarea constructiei mele si a terenului meu pt ca constructie mea ar trebui sa aiba veder. Aceasta act posesorie va fi tocmai echivalentul celei din art 952. NOTA BENE !! In principiu. In favoare terenului lui A si asupra terenului lui B exista constituita o servitute de a nu construi. Interesul distinctiei intervine intr-o singura ipoteza = atunci cand detentorul precar ar dori sa introduca 28 . Discutia legata de distinctia dintre posesie si detentia precara este in mare masura in prezent una teoretica. Se ridica intrebarea : art 952. etc ào data ce B isi va ridica constructia. In concluzie. constructia lui A va avea automat de pierdut dpdv economic (insa ramane de vazut cum va interpreta in concret practica noastra judiciara acest art 952). In mom acela . tocmai pt ca aceasta nu se va introduce dupa finalizarea constructiei ci in mom in care se realizeaza. faptul ca posesia nu este un atribut al vreunei drept real 2. astfel de actiuni introduse in temeiul art 952 vor putea fi exercitate doar inainte de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu ! --.interesul acestei observatii : exemplu clasic in dr francez. retinut de practica judiciara (pt acesta posesorie nu existA o reglem expresa in dr francez) este urmatorul : A si B au in proprietate si in posesie 2 terenil alaturate . confesorie de servitute. respectiv incep aceste lucrari. sa fie distrus ori deteriorate. A va avea la dispozitie 2 posibilitati de actiune : 1 actiune petitorie. dar si 1 act posesorie pt ca i se tulbura posesia servitutiei respective. deoarece implicatiile practice ale acestei distinctii sunt foarte restranse. in dr civil roman. raspunsul nu poate fi decat negativ pt ca legiuitorul conditioneaza simultan aceasta posesorie si de riscul ca terenul lui A. instantele noastre ar trebuia sa priveasca acest text foare extensiv si sa inteleaga prin deterioare inclusiv scaderea valorii economice a bunului. Distinctia intre stari de fapt stari de drept. fara a se fi incheiat.

detentorii precari nu au avut posibilitatea de a uza de actiunile posesorii. deci deduci ca acea persoana ar avea un drept de proprietate/alt drept real asupra acelui bun). aptitudinea de a transfera dr reale. ca si temeiuri stari de drept à intr-o act posesorie se invoca numai si numai stari de fapt !!!!! POSESIA TABULARA =starea de fapt presupusa de inscrierile funciare Publicitate imobiliara = presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a cunoastesituatia juridica a bunurilor imobile . Conflictul posesoriu dintre detentor si posesor sub nume de proprietar 5. respectiv in privinta imobilelor. si detentia precara poate duce la uzucapiune. Toata acesta distinctie a pornit de fapt din dr civil francez.La fel cum in materie mobiliara. respectiv austriac de carte funciara Istoric . asadar miza discutiei in dr francez era una destul de mare. la fel ca posesia sub nume de proprietar – vom discuta despre asta cand ne va preda modurile de dobandire a proprietatii). cea care joaca rolul de publicitate a drepturilor reale este posesiea (vezi o persoana in stapanirea unui bun mobil. astfel ca noua reglementare contine anumite situatii atipice : o Art.Codul civil 2009 face un compromis intre sistemul francez si sistemul german. al. transferul opereaza imediat prin simpla incheiere a contractului. pe baza actului sau faptului care a stat la baza inscrierii lor” à asadar in materie imob se deroga de la regula instituita de art 1273. terenuri sau constructii . dr reale asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se dob. 3 insa care in mod evident trimite la art 885 : „sub rezerva unor dispozitii legale contrare. 1273 NCC al. actul juridic. 1 : reprez REGULA à asadar. in dreptul roman are capacitatea. atat intre parti. in acelasi mod. pt ca detentorii precari nu putea niciodata utiliza act posesorii. teoretic. respectiv contractul. in privinta bunurilor imobile. in timp ce in mat imob dr se transfera doar prin intabulare ------àacesta diferenta intre transferul dr reale in materia mob si imob provine tocmai din compromisul legiuitorului CC 2009 : astfel ca sistemul francez presupune ca vointa partilor este suficienta pt a incheia un act 29 . care este sistemul clasic de CF provenit din sistemul germanic. in rest detentia precara are acelasi regim juridic cu al posesiei sub nume de proprietar (Obs . unde pana de curand . deoarece importanta practica este destul de restransa asa cum am aratat mai sus 3. Regula esentiala a non-cumulului posesoriului cu petitoriul care pp ca intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca si argumente. numai prin inscrierea lor in cartea funciara. insa in prezent ei pot à de aceea importanta distinctiei este mai mult dpdv istoric.o actiue posesorie exact impotriva celui pt care stapaneste – acolo el este limitat si u are acesta actiune . rolul de publicitate fata de terti a drepturilor reale il are sistemul de carte funciara. Intervertirile 4. cat si fata de terti. transferul proprietatii are loc numai cu ocazia si doar prin efectul inscrierii in CF ----pare oarecum ciudat faptul ca in mat mobiliara .

respectiv austriac. imaginati-va vanzarea unui bun viitor . acesta urmand a se transfera doar cand se va executa obligatia de a da prin intabularea dr in CF o In concluzie. contractul nefiind niciodata un mod de dobandire a proprietatii/altui dr real (deci vom avea ulterior incheierii contractului : 1.Chestiuni generale legate de sistemul de CF : o Cum functioneaza el ? Sistemul de CF functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general --. care se va executa prin remiterea ulterioara a bunului àtranferul de proprietate avand loc deci doar in mom remiterii bunului .se va trece la executarea ei = transferul efectiv al proprietatii )----tocmai de aceea . 30 . compromisul care se regaseste in Cc 2009 suna astfel : § In materie mobiliara. iar in materie imobiliara. etc) nu conditioneaza transferul dr reale ci conditioneaza doar opozabilitatea fata de terti. formalismele (act autentic. ceea ce inseamna ca din contract nu se nasc decat obligatii (la fel cum am invatat si la dr roman). prin urmare intr-o astfel de situatie. indeplinirea formalitatilor de publicitate. automat. despre contract ca fiind un act obligational din care se naste doar strict o obligatie de a da) . ex. In sistemul germanic/austriac . pt ca in Cc ro nu avem in nici un caz regula potrivit careia contractul naste doar obligatii (prin urmare nu putem vb in sist nostru de drept. se aplica sistemul francez § In materie imobiliara. prin urmare. se incheie vanzarea. transfer prin intabularea in CF a dr reale principale sau accesorii . in acest moment. de vanzare. mecanismul difera in sensul ca contractul (ex. in privinta bunurilor imobile se ajunge la o situatie oarecum asemanatoare cu cea din sistemul german. respectiv va incepe sa existe in patrimoniul vanzatorului.m cine figureaza ca fiind proprietar) .juridic si totodata aceasta vointa este suficienta pt a produce orice efect juridic inclusiv transferul dr de proprietate . Se naste obligatia de a da si abia ulterior 2. donatie ) sunt exclusiv acte obligationale.sist de Cf trebuie sa identifice intr-un fel bunurile imobile. adica eu iti vand acum un bun care inca nu exista. Atentie !!! noi inca vorbim tot despre stari de fapt !! ---inscrisul de carte funciara este tot o stare de fapt pt ca il putem constata prin propriile simturi (cerem un extras de CF si vede. in acest sist de dr in cazul vanzarii unui bun mobil prin contrcat nu se tranfera dr de proprietate ci doar se naste obligatia de a da. dar nu este nicidecum identica. de a-ti transfera tie proprietatea in viitor = Gresit !!! à in momentul incheierii contractului nu se naste o oblig de a da pt ca in mom in care bunul viitor (o recolta de nu stiu ce) va deveni bun actual. in sist de dr francez. la momentul incheierii vanzarii. se va transfera dr de proprietate la cumparator => mai exact in dr civ ro nu exista propriu zis acea executare a oblig de a da Cartea funciara = sistem de publicitate prin care li se da posibilitate tertilor sa cunoasca situatia juridica a bunurilor imobile . nu se transfera proprietatea. in schimb. prin efectul contractului de V-C. proprietatea nu se poate transfera pt ca bunul nu exista si atunci la acest moment am discuta numai de o obligatie de a da.

partea a II-a a CF este partea care cuprinde toate inscrierile referitoare la dr de proprietate (va figura mai intai numele proprietarului. daca s-a dezmembrat proprietatea) cat si o descriere a starii de fapt a imobilului (suprafata. astfel ca pt fiecare din cele 5 imobile va exista o Cf distincta . materiale a imobilului asa cum rezulta ea din documentatia cadastrala (va exista un plan al imob cu suprafata exacta. in fctie de acest nr cadastral imobilele vor fi identificat ein CF. prin urmare pt inscrierea imobilului in CFe nevoie mai intai de o hot judecatoreasca prin care instanta sa constate ca s-a produs uzucapinea. hot jud este evident ca este cuprinsa intr-un inscris si cu acel inscris mergi la CF [t a cere intabularea dr de proprietate in favoare. categoria de folosinta. rezulta printre altele din art 878 Cc alin 2 : „aceeasi Cf nu poate cuprinde decat un singur imobil’. CF este un sistem de publicitate real. imaginam ca vb despre CF deschisa cu privire la terenul si constructia de peste drum. 31 . Acea CF va avea ca criteriu de referinta. eventual se specifica categoria de folosinta). partea I a CF cuprinde descrierea faptica. prin urmare daca eu sunt proprietar a 5 imobile din judetul Cluj nu voi putea sa le inscriu pe toate in aceeasi CF (pt ca CF nu este un sistemul personal de CF care face publicitate averii mele. terti interesati vor gasi atat descrierea sit jur (cine-i proprietar. ca punct central bunul si nu proprietarul. daca exista ipoteci. ca de ex.in mom in care se cadastreaza terenurile la nivelulunui judet de ex. X dobandeste un bun imobil prin uzucapiune. prin urmare nu vom avea carti funciare deschise pe proprietari !! à in CF a unui imob determinat vor aparea toti proprietarii succesivi ai imob respectiv . adica sist de Cf este construit avand ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia !!! ex. Caracterul real al CF. bunul imobil trebuie sa aiba echivalentul unui „cod numeric personal” = nr cadastral (cum ajunge un imobil sa obtina un nr cadastral? Imaginati-va cadastrul ca fiind o uriasa harat pe care sunt identificate parcelele de teren. in principiu aici nu exista inscrisuri care sa constate uzucapiunea pt ca uzucapiunea este un fapt juridic. vecinatatile imobilului) § Cuprinsul CF : CF e alcatuita din titlu si 3 parti (o sa discutam la seminarii) . ci este un sistem real !!!). pt fiecare tere cu proprietar diferit va exista un nr cadastral propriu si o carte funciara distincta) . titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea si foarte important : mentiunea inscrisului constatator al titlului --. fiecare din aceste parcele primeste un nr cadastral. titlul va specifica localitatea unde s-a deschis acea CF si nr CF . SE COMPLETEAZA SI SE MODIFICA IN FUNCTIE DE SITUATIA JURIDICA A IMOBILULUI RESPECTIV o CF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile § Inseamna ca in Cf . toate parcelele alaturate vor fi identificate cu suprafata si linie de demarcatie dintre ele ---.adica atunci cand verific cuprinsul unei CF . Asadar . cu toate vecinatatile. alin 3 :”mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi Cf decat daca se afla in coproprietate sau in devalmasie ”= consacra aceeasi consecinta a car real => IN CF EXISTA UN SINGUR IMOBIL SI CF SE DESCHIDE .imaginati-va aici.

privilegiu) • Detalii privind cuprinsul de CF regasim in art 19 din Legea 7/1996 cu privire la cadastru si publicitate imobiliara : aceasta lege a fost modificata radical odata cu intrarea in vigoare a NCC . partea a III-a. situatie pe teritoriul unei unitati admin-terit si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic. in cazul in care act in revendicare nu ar fi fost inscrisa in CF tertul ar fi putut spune ca el a dobandit bunul cu B-C. inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel cum este el definit in art. cu notiunea de imobil din materia de CF. cu sau fara constructii. in forma ei actuala o gasim la finalul caietului de seminarii ! Drepturi reale Curs 6 Publicitatea imobiliara – continuare -exista o foarte mare legatura paralela care se poate face intre posesia ca stare de fapt si starea de fapt presupusa de inscrierea in CF. Efectele CF. de grevare in legatura cu imobilul) precum si actiunile care vizeaza dr de proprietate (ex. in cursul unui astfel de litigiu. apartinand aceluiasi proprietar. ceea ce inseamna ca orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris ---. clauzele de inalienabilitate = prevedere contractuala prin care se interzice prorprietarului pe o anumita perioada de timp instrainarea bunului. ea va fi notata in CF) – ratiunea inscrierii in CF a actiunilor cu privire la un imobil este ca in masura in care un bun care devine astfel litigio si cu privire la care. act in revedincare --. constructie. Generalitati legale de sistemul de CF -obiectul inscrierilor in CF.in masura in care un tert sau proprietarul tabular chiar va introduce o astfel de actiune . tertul va fi astfel avertiza ca bunul respectiv poate sa provina de la un neproprietar in cazul in care act in revendicare s-ar admite . orice interdictie de instrainare. carora li se da astfel posibilitatea sa se increada in ceea ce apare inscris in CF. ipoteca. pentru ca sunt 2 chestiuni distincte. superficie. imobil prin destinatie.3 NCC:prin imobil se intelege in sensul prezentului titlu una sau mai multe parcele de teren alaturate. proprietarul tabular nu asteapta definitivarea procesului si il instraineaza bunul unui tert.- beneficiul tau) NOTA BENE : SISTEMUL DE CF ESTE EXTREM DE FORMALIST.miza acestui formalism = protejarea tertilor. servitute. tipurile de inscrieri si situatiile juridice care sunt supuse inscrierii in CF Obiectul inscrierilor de CF -potrivit art. foarte multe dintre ele seamana foarte bine cu efectele posesiei (care presupune stapanirea asupra unui bun mobil sau imobil). -sa nu confundam notiunea de imobil cu care suntem obisnuiti. uzufruct. deoarece s-a increzut in cuprinsul CF .878 NCC.876 alin. indiferent de categoria de folosinta. aici se incriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza imobilul (ex. tot in partea a II-a vor aparea si mentiuni in legatura cu alte situatii juridice legate de dr de proprietate (ex. 32 - - . notiunea care semnifica teren.

2. sau cord de proprietate. Tipurile/felurile de inscrieri Avem 3 astfel de tipuri de inscrieri in CF. Intabularea presupune inscrierea in CF cu titlu definitiv a drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii. Obiectul ei. Asadar. Asadar.878 precizeaza in alin. in acceptiunea CF in masura in care terenul si constructia de pe el sunt inscrise in aceeasi CF avand un numar cadatral unic ele alcatuiesc o singura entitate. 2. si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de 33 - - - . imobilul de CF va putea sa arate de felul urmator: teren cu destinatie de gradina plus constructia care se gaseste ridicata pe terenul respectiv. ce vom intabula in CF: dreptul de proprietate.Prin imobil in acceptiunea stricat a sistemului de carte funciara intelegem exclusiv teren sau constructie. Desi in mod normal in legatura cu chestiunile deja invatate in dreptul civil. Chestiuni privind imobilul de carte funciara 1. desi sunt imobile prin natura lor) singurele imobile prin natura lor care vor fi inscrise. 3. Intabularea. Asta inseamna ca o carte funciara se deschide in legatura cu bunul imobil si nu in functie de proprietarul acestuia. dezmembramintele lui. intabulate in CF sunt terenuri respectiv constructii.878 alin.3 este ceea ce decretul lege 115 respectiv legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar. respectiv ipoteca imobiliara si atunci cand este cazul privilegiile imobiliare.2 NCC. prin carte funciara care presupune o carte funciara distincta pentru fiecare imobil. insa in manual vom gasi cu titlu de sinonim si notiuni precum:corp funciar. cu sau fara constructii. inscrierea provizorie are ca obiect tot drepturi reale imobiliare. De ce facem precizarea asta? Pentru ca exista riscul sa facem confuzia intre imobilul clasic si imobilul in acceptiunea CF. aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. va trebui sa fie deschisa o CF distincta. (copacii nu fac obiectul inscrierilor in CF. Asadar. teren respectiv constructie. am discutat despre 2 imobile distincte. pentru fiecare imobil astfel cum l-am definit deja.potrivit art.tot ca o consecinta a caracterului real al CF.876 alin. Inscrierea provizorie -nu este altceva decat „o intabulare nedefinitiva”. Aceasta entitate in reglementarea NCC poarta si ea denumirea de imobil. art. Prin urmare. Prin urmare. Este vorba despre intabulare. Imobilul definit in art. inscrierea provizorie si notarea. nu poate sa cuprinda mai multe imobile cu mai multi proprietari distincti. Ce vrea sa spuna acest text? Faptul ca in principiu o carte funciara poate sa cuprinda doar imobilul aflat in proprietatea unei anumite persoane. sa retinem caracterul real al sistemului de publicitate imobiliara .imobilul in terminologia cartii funciare este definita ca fiind una sau mai multe parcele alaturate cu aceeasi categorie de folosinta sau cu categorie de folosinta diferite.3 ca mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi CF decat daca se afla in coproprietate. adica exclusiv imobile prin natura lor.sistemul de CF este un sistem de publicitate real.- - Precizari: 1.

in masura confirmarii ei ulterioare. drepturile reale imobiliare se vor stinge doar in momentul radierii acestora din cartea funciara. Ex. o parte promite sa vanda iar cealalta sa cumpere un anumit bun. ne da ipoteze:mostenire. –intr-o astfel de ipoteza nu putem discuta despre intabulare. care va deveni definitiva transformandu-se in intabulare.887 NCC:ne spune ca prin exceptie. In cazul unei promisiuni de vanzare. pentru ca este o inscriere definitiva. in principiu. expropriere. precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Efect pe care il gasim reglementat in art.- inscriere a drepturilor in cartea funciara cu titlu provizoriu. nu se inscrie nici la intabulare si nici la inscrierea provizorie. intabularea in CF are efect atributiv de drepturi reale imobiliare.885 NCC. Uzucapiunea nu apare enumerata.O prima observatie pe care sa o retinem este ca art. Asadar. Intr-o astfel de situatie intervine notarea. nu dobandeste prin acel contract. 898 NCC reglementeaza generic mai multe situatii de inscriere provizorie. Art. In temeiul promisiunii el este doar creditor. promitentul cumparator. promitentul cumparator are tot interesul sa isi inscrie promisiunea respectiva in CF. – de ce ne intereseaza chestiunile astea? 1. beneficiarul promisiunii. accesiune naturala. Notarea -are ca obiect orice alte drepturi personale. nici un fel de drept real. nu va putea sa treaca la intabulare si cu atat mai putin la incriere provizorie. inscrierea provizorie sa se transforme in intabulare. Intrebare:In masura in care o persoana incheie in calitate de promitent cumparator o promisiune de vanzare a unui teren. Ori in cazul unui drept sub conditie exista o incertitudine in legatura cu existenta viitoare a dreptului respectiv. prin promisiune. Nu dobandeste nici pur si simplu si nici sub conditie. Prin urmare. In aceeasi logica. beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare. actiuni sau situatii juridice in legatura cu imobilul inscris in CF. O prima astfel de situatie este punctul 1: inscrierea provizorie se va putea cere daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva sau rezolutorie. - - - - Efectele inscrierilor in cartea funciara Intabularea are efectul cel mai puternic si interesant pentru noi. in sensul ca prin intabulare in reglementarea din NCC. despre o inscriere provizorie si de ce? promisiunea de vanzare = contractul prin care. ca regula. ce parere avem? Va fi vorba in acest caz despre o intabulare. daca este sinalagmatica. Intr-o astfel de situatie dreptul real sub conditie va fi inscris provizoriu urmand ca in masura in care conditia se realizeaza in sensul mentinerii dreptului. De ce? intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect exclusiv drepturi reale. Raspunsul: nici unde. titular al unui drept de creanta. 34 . in anumite situatii drepturile reale se dobandesc fara inscrierea in CF.887 NU enumera printre aceste moduri de dobandire a proprietatii independent de CF si uzucapiunea. vanzare silita.

48 alin. dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului terenului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. intabularea drepturilor reale in CF nu va avea efect atributiv.art. proba titlului. de principiu care ar fi solutia pe care ar da-o registratorul de CF cu privire la cererea de radiere a ipotecii? In aceasta situatie se va admite radierea sau nu? In principiu raspunsul este NU. si anume efectul de opozabilitate. Tot in contextul asta ne atrage atentia asupra art. avem art. a unui act emis de autoritatile administrative. Proprietarul tabular al bunului se prezinta la CF cu o chitanta prin care face dovada achitarii datoriei respective dar nu fata de X ci fata de Y. 577 alin.conditiile pentru realizarea inscrierilor in CF Orice cerere de inscriere a unui drept in CF trebuie sa fie intemeiata pe un inscris.577 alin. cererii facute pentru intabularea unui drept real. daca nu exista prevedere contrara.888 NCC specifica faptul ca inscrierea in CF se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial. a temeiului juridic in baza caruia se cere inscrierea drepturilor in registrul de publicitate. Asadar. constructia este realizata de proprietarul imobilului.registratorul va verifica valabilitatea cererii in sine. Art. Si in foaia de sarcini a unui imobil apare: ipoteca pentru garantarea sumei de cu titlu de imprumut. Chestiuni privind procedura de carte funciara 1. care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice inscris in baza caruia se cere intabularea.conditiile aparente de valabilitate ale actului juridic. Cu toate acestea. registratorul va respinge cererea de intabulare a unui drept in baza unui astfel de contract. ipoteca in favoarea lui X. asupra art. Ceea ce trebuie sa retinem:registratorul va verifica in esenta 3 lucruri: 1. care este creditorul. registratorul de carte funciara verifica daca actul juridic indeplineste conditiile de forma. la nivelul judetului olt nu sunt finalizate lucrarile de cadastru. Asadar. ce este aparent? Forma.2:spune :cand lucrarea.47 35 - - - - . discutam de imobile. intr-o astfel de ipoteza. Tot in contextul asta. in sistemul formalist al cartii funciare. Ipoteza: in CF este inscrisa o ipoteca pentru garantarea unei creante. ci se va mentine in continuare pana la finalizarea cadastrului efectul pe legea 7. In masura in care se vinde un teren si contractul nu este incheiat in forma autentica. dispozitiile art. este vorba despre acte juridice care sunt constatate si probate prin inscrisuri. trebuie facuta intotdeauna prin inscris. Asta inseamna ca 577 alin. cu materialele sale sau cu materialele altuia.2 se refera la dobandirea dreptului de proprietate asupra unei constructii prin simplul fapt al edificarii ei.1 din legea 7/1996.885 din NCC se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorial.56 din legea de punere in aplicare a noului cod civil.va verifica corespondenta dintre titlul. a certificatului de mostenitor.2 este o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietate. inscrierea.- - 2. Asadar. de proprietarul terenului. mai exact. o alta persoana. care articol 56 stabileste ca printre altele. constitutiv de drepturi. in baza caruia se face cererea si cuprinsul CF. inscrierea provizorie sau notarea. in toate aceste ipoteze. Asadar. a hotararii judecatoresti definitive. 2. Ce inseamna asta? Inseamna ca atata vreme cat ex. 3. Adica de dobandire a dreptului de proprietate independent de inscrierea lui in CF. Regula: de principiu proprietatea se dobandeste in reglementarea noului cod exclusiv prin intabularea in CF.

o ipoteca. respectiv anexele acesteia.principiul publicitatii formale -este reglementat in art. pentru ca nu au fost inregistrate in CF. Legea 7/1996 reglementeaza obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la proprietatea asupra unui imobil sa transmita un exemplar din contractul respectiv la oficiul de carte funciara. Procedura de CF presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica. De principiu imobilele se transmit prin acte autentice. pentru a se face automat mentiune in CF. Ex. a transmis creanta catre Y. si de aceasta data proba tuturor actelor se face prin inscrisuri.9 din legea 7. De asemenea. in masura in care proprietarul tabular al bunului care a garantat cu o ipoteca bunul respectiv. Inseamna ca in masura in care un tert. care este ratiunea acestor obligatii? Sa se evite situatia incheierii unor contracte sau a pronuntarii unor hotarari care produc efecte in ce priveste situatia juridica a imobilelor. cand se dobandesc drepturi reale fara inscrierea in CF? situatiile de exceptie pot fi mai bine intelese daca avem in vedere care anume este scopul prioritar al cartii funciare. orice instanta judecatoreasca care pronunta o hotarare in legatura cu dreptul de proprietate imobiliara. daca infatiseaza inscrisul original al cesiunii. (art.883 NCC. ceva care sa justifice un interes in legatura cu imobilul. Principiile de carte funciara 1. el trebuie sa prezinte nu numai chitanta doveditoare a platii ci si inscrisul original prin care sa probeze faptul ca X creditorul initial a cesionat.47-55 din legea 7/1996). nu va fi conditionata de inscrierea in CF nici dobandirea drepturilor reale imobiliare care se produce in temeiul legii. cei de la cartea funciara nu pot sa spuna ca nu ne ofera aceste detalii pentru ca tu nu vrei sa-l cumperi.- alin. in ipoteza de mai sus. Am discutat deja ca pot exista situatii de exceptie. care sunt situatiile acelea de exceptie.nu ai un contract. care spune asa: radierea unei sarcini poate fi ceruta (ipoteca este o sarcina) si de catre debitorul care a platit valabil creanta ipotecare a unei cesionar neinscris in CF. are obligatia sa transmita un exemplar al hotararii la biroul de CF. in raza caruia se gaseste imobilul. doreste sa afle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil. Deci trebuie sa intelegem un lucru.principiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in CF -il gasim reglementat in art. oricine ar fi el. si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii funciare. Prin urmare. poate sa adreseze o cerere in acest sens la oficiul de CF iar cererea nu poate sa ii fie respinsa pe motiv ca el nu are nici un interes. Astfel de cereri nu pot fi refuzate. in masura in care mergem si spunem ca vrem sa aflam detalii in legatura cu imobilul de pe strada avram iancu nr. doreste sa fie radiata ipoteca din CF. - - 36 . 885 NCC si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare se dobandesc doar in momentul intabularii in CF. 2.11. si chitanta doveditoare a platii. Acum generic vorbind. va scapa efectului atributiv de drepturi reale a cartii funciare. fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens. de asemenea. o promisiune. dobandirea de drepturi reale prin fapte juridice. in principiu CF se ocupa in cea mai mare parte a situatiilor cu publicitatea transferurilor de drepturi reale realizate prin acte juridice incheiate intre persoane private. efecte care nu pot fi cunoscute de catre terti. Prin urmare.

va fi necesar ca mai intai sa se realizeze dezlipirea acelei parti din imobil si transcrierea ei intr-o carte funciara distincta.C in cote egale de1/3 fiecare. art. alte situatii juridice decat drepturile reale. Asta inseamna ca in materie imobiliara unde exista un sistem de publicitate. drepturi de creanta. In cazul actiunilor. a drepturilor de creanta. textul face referire la imobilul de carte funciara. notarea lor in CF nu are efect atributiv. art. Intr-o astfel de ipoteza. teren si constructie. Ex.617 NCC reglementeaza dreptul de trecere in favoarea unui teren care nu are acces la drumul public. Nu am spus nimic de notari. Si B doreste sa ia un credit de la banca garantat cu ipoteca el nu va trebui sa faca partaj. ci va putea sa intabuleze ipoteca nu asupra imobilului in ansamblul lui pentru ca este doar coproprietar. ca imobil nou. se face exclusiv asurpa unui imobil in ansamblul sau. ci are fie efectul de opozabilitate. ele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. separat de imobilul anterior. in masura in care exista un imobil de CF. Notarea NU se incadreaza aici. ele au ca obiect actiuni. Am spus ca intabularea si inscrierea provizorie au efect atributiv de drepturi. spune ca ipoteca se poate inscrie fie asupra unui imobil in intregul sau. Regula privind imobilul in sensul avut de acesta in cazul CF corelat cu principiul efectului atributiv: orice fel de inscriere cu privire la drepturile reale imobiliare. efectul notarilor este la fel diferit.- Ex. care in principiu este echivalentul legal al unei servituti de trecere. ori de cate ori avem dobandiri in temeiul unui fapt. asta este o ipoteza in care notarea are un efect de opozabilitate. Asadar.art.etc. Asta inseamna ca in masura in care imobilul de CF ii alcatuit din 2 parcele de teren si o casa. Dar regula este ca orice intabulare sau inscriere provizorie se face numai asupra corpului de proprietate sau asupra imobilului in ansamblul sau.617 NCC precizeaza ca in favoarea enclavei se recunoaste acest drept de trecere. 2381 NCC. nu putem intabula ipoteca doar pe una dintre parcelele de teren sau doar pe constructie. - - - - 37 . Va trebui sa intabulezi ipoteca asupra imobilului in ansamblul sau.B. un teren in jurul carei se gasesc alte terenuri care se gasesc in proprietatea altor persoane. In masura in care doresti sa intabulezi ipoteca. Sa ne imaginam ca exista o enclava. Ideea este ca in alin. Ex.628 NCC reglementeaza conditiile de opozabilitate cu privire la clauzele de inalienabilitate. Exista de la aceasta regula exceptii. si pentru a ajunge de la drumul public la terenul sau proprietarul nu are acces direct. fie asupra cotei parti din dreptul asupra imobilului. ci asupra cotei lui parti din dreptul de proprietate. drept de proprietate doar asupra unei parti determinate din imobil. Dar se poate nota in CF si o hotarare judecatoreasca. Acest drept se va naste in temeiul legii fara ca nasterea lui sa fie conditionata de inscrierea in CF. si vrem sa intabulam o ipoteca. In cazul notarilor situatia se prezinta diferit. fie efect de informare. orice clauza de inalienabilitate pentru a fi opozabila fata de terti va trebui notata in CF. In situatia asta nu mai discutam despre un efect de opozabilitate ci despre un efect de informare. sa i se transmita lui o parte materiala din teren sau din imobil inscrisa intr-o CF distincta.2 ni se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazuta de lege. drepturi personale. Asadar sa retinem. CF vizeaza transferuri de drepturi reale prin acte juridice. De ce? pentru ca notarile nu au ca obiect drepturi reale. aflat in coproprietatea lui A. sau in temeiul legii.

art. intr-o astfel de situatie tertul va fi protejat.- La ce ii buna informarea daca oricum nu se produce nici un efect juridic palpabil? Ratiunea informarii este legata de buna credinta a tertilor. registratorul de CF nu va mai face nici o operatiune in CF a imobilului respectiv. Asta ce inseamna? In masura in care proprietarul imobilului. Intr-o astfel de ipoteza efectul. pentru ca CF l-a avertizat ca bunul respectiv este un bun litigios. Pentru a incheia contractul in forma autentica notarul este obligat ca mai intai sa ceara de la CF un extras pentru autentificare. Deci exista miza si pentru notari. Asadar. De ce? pentru ca la executarea silita. deci ne intereseaza intotdeauna pentru a vedea de cand cineva devine proprietar imobiliar. ele pot avea fie efect de opozabilitate fie efect de informare. Ideea este urmatoare: orice tert verifia CF si in masura in care constata ca anumite drepturi sunt inscrise acolo este intemeiat sa considere ca acele drepturi exista in favoarea titularilor tabulari. Notarul cere un extras de autentificare. El are un termen de valabilitate iar pe perioada in care un astfel de extras este valabil. chiar daca intabularea se dispune prin incheierea data de catre registrator peste 2 zile. Extrasul de autentificare are un termen de valabilitate. Pe acea perioada nu se mai poate duce proprietarul la alt notar cu un alt cumparator sa ii vanda si lui. efectul atributiv de drepturi se va produce retroactiv din momentul in care a fost inregistrata cererea de intabulare in CF. inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor. pentru ca cata vreme exista primul extras de 38 - - - . ii vorba de o chestiune practica. intr-o asemenea situatie tertul care cumpara de la proprietarul tabular nu va mai putea ulterior sa spuna ca a fost de buna credinta. chiar daca notarile nu au un efect atributiv. constitutiv de drepturi. Daca vrem sa cumparam un imobil mergem la notar sa incheiem contractul in forma autentica. In masura in care situatia se prezinta in realitate altfel. merge cu mine cumparatorul la notar si zice ca vreau sa ii vand la asta imobilul. De ce ne intereseaza acest lucru? Pentru ca este posibil ca cererea de inscriere in CF a unui drept sa fie depusa si inregistrata astazi si sa fie solutionata peste 2 zile. Atentie insa. Si in functie de ordinea de solutionare a cererilor. ne intereseaza momentul la care s-a depus cererea de intabulare.890 spune urmatorul lucru: daca prin lege nu se prevede altfel. tertul va putea sa spuna ca el a fost de buna credinta si ca a fost indus in eroare de CF. Extrasul de autentificare are un efect juridic foarte important. In masura in care de exemplu in CF este notata o actiune in revendicare introdusa de catre un tert impotriva proprietarului tabular. se va stabili care ipoteca are rangul unul.890-891 NCC El stabileste momentul din care se produc efectele inscrierilor in CF. Rangul ipotecilor ne va interesa in momentul executarii silite. respectiv care are rangul 2. Atentie. avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente asupra aceluiasi imobil. si nu momentul in care este solutionat. principiul prioritatii va interesa spre exemplu atunci cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simultan sau succesiv 2 cereri de intabulare a unor drepturi de ipoteca. -in al doilea rand. 3. Extras care presupune un inscris care prezinta situatia actuala de carte funciara.principiul prioritatii -il gasim reglementat in principiu in art. mai intai isi va recupera creanta ipotecarul de rangul 1 si abia apoi va veni ipotecarul de rangul 2. principiul prioritatii intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse simultan sau succesiv. Iar in intervalul asta de timp sa intervina o alta cerere cu privire la un drept asupra aceleiasi bun.

893 NCC: inscrierea unui drept real se poate efectua numai: a. Nu are de unde.impotriva celuia care la data inregistrarii cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta. Independent de intabularea dreptului pe CF. b.inscrierea dreptului real se poate face numai impotriva celuia care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrieri se cer deodata ---sa ne imaginam de ex. Prin persoane impotriva carora. -aceasta cauza nu exista la ipoteci. -art. Asadar. Art. Intr-o astfel de ipoteza el devine proprietar in momentul si prin faptul constructiei. Adica. constata ca trebuie sa restituie banii pe care i-a imprumutat ca sa cumpere materiale. pentru ca pot exista simultan asupra aceluiasi imobil mai multe drepturi de ipoteca. situatia in care proprietarul unui teren construieste cu materiale proprii. mai mult bunul nici nu exista in CF. dupa ce isi termina de ridicat cladirea. registratorul de CF va astepta sa primeasca contractul de vanzare de la primul notar si va face in intervalul de valabilitate a extrasului de autentificare va face mentiune in CF doar in masura in care notarul care i-a cerut acest extras ii trimite contractul de vanzare-cumparare. trebuie inteles persoanele de la care trebuie sa provina titlul in baza carora se cere inscrierea. La CF o sa verifice si se constata ca cel care instituie ipoteca nu figureaza ca si proprietar tabular al bunului respectiv.894 NCC:in cazul in care obiectul supus inscrierii in CF a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate. o terta persoana va putea sa isi intabuleze in calitate de cumparator dreptul de proprietate asupra acelui imobil doar in masura in care contractul lui de vanzare-cumparare provine de la X. pana la expirarea valabilitatii extrasului de autentificare nu se poate pune problema sa imi vinzi prin act autentic la o alta persoana. Se vor face 2 inscrieri: mai intai se va intabula dreptul de proprietate asupra cladirii si apoi dreptul de ipoteca in favoarea creditorului. Intr-o astfel de ipoteza se va duce la CF impreuna cu creditorii ipotecari dorind sa inscrie ipoteca. dreptul de proprietate al constructorului. Altfel. daca in CF apare ca proprietar X.893 NCC Ce vrea sa spuna acest principiu? inscrierea in CF a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea provine de la titularul tabular al dreptului respectiv. cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita odata cu 39 - - - .principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in CF -reglementat in art. care dobandeste proprietatea fara inscrierea in CF. 4. Ii zidar si isi construieste cu materiale proprii o casa pe terenul care ii apartine ca si proprietar. intr-o astfel de situatie ce se intampla? Creditorul ipotecar poate sa ceara inscrierea ipotecii insa in conditiile in care simultan cu inscrierea ipotecii se inscrie simultan si dreptul de proprietate al celuia care isi greveaza imobilul. Intr-o astfel de ipoteza se vor face din nou ambele inscrieri. Imprumut asta trebuie sa-l garanteze cu o ipoteca. si inainte de a se inscrie ipotecheaza bunul.893 NCC:are o formula usor neclara: titlul lui:persoanele impotriva carora se poate face inscrierea.- autentificare. In acest sens sa ne uitam la art. ---in masura in care vreau sa imi inscriu dreptul de proprietate trebuie sa am un titlu care sa provina de la titularul tabular al proprietatii asupra imobilului respectiv. Si atunci doreste sa ia un imprumut prn care sa-si achite datoriile. Aceeasi situatie si in ipoteza unui mostenitor. altfel ii exclusa intabularea in temeiul unui astfel de contract.

88 alin. Ori cumparatorul nu se va putea intabula in CF datorita efectului relativ cata vreme nu a fost intabulat acolo vanzatorul.900 cu art. Deci in ambele ipoteze avem o prezumptie relativa care functioneaza la fel:faptul cunoscut. asadar prezumptie relativa. o stare de fapt.2 observatii: a. La art. ambele intemeiate pe stari de fapt.3 NCC:spune ca in cazurile prevazute la alin.900 alin. Care este prezumtia? O stare de drept.1 (est vorba de dobandiri de drepturi reale fara inscrierea in CF) titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea insa dispune de ele prin CF decat dupa ce si-a facut inscrierea. se prezuma pana la proba contrara ca dreptul respectiv nu exista. avem 2 preumtii relative de proprietate. avem 2 ipoteze identice si anume. faptul de probat. In acelasi sens. proprietarul actual vrea sa isi clarifice situatia de CF.3 starea de fapt cunoscuta est corpus. si anume existenta dreptului de proprietate. De ce? pentru ca dispozitia juridica exercitata prin acte intre vii ii conditionata de inscrierea in Cf iar la CF nu se poate face inscrierea dobanditorului cata vreme nu este inscrisa autorul sau. -rt. Asta presupune ca ultima intabulare a dreptului de intabulare este din 1950. stapanirea materiala asupra bunului. cuprinsul registrului de publicitate. proprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana in momentul intabularii ei in CF. Textul este tot o aplicatie a principiului relativitatii inscrierii in CF. De atunci si pana acum bunul s-a mai vandut. dar nu ai dispozitia asupra bunului tau? Raspunsul este ca tu esti proprietar. ca stapanire asupra bunurilor exista foarte multe asemanari: 1. etc.919 alin.principiul fortei probante -este reglementat in art.- - aceasta inscriere si inscrierea dobandirilor succesive anterioare. efectul translativ de proprietate se va produce doar in momentul in care cumparatorul va fi intabulat in CF. Si numai dupa ce se vor inscrie toti proprietarii succesivi va putea sa isi inscrie si el dreptul de proprietate. care este un inscris o stare de fapt.900 NCC: care spune ca in masura in care un drept este intabulat in favoarea unei persoane in CF se prezuma pana la proba contrara. La art. in masura in care un drept este radiat din CF. ce vrea sa spuna textul? Esti proprietar.o prima asemenea asemanare o gasim daca comparam art. Ai toate cele 3 atribute ale proprietatii. Asadar. cu exceptia imobilelor inscrise in CF.de ex. Asta este cunoscut. Tocmai de aceea.900 respectiv la art.919 alin.919 alin. o stare de drept. In final textul adauga. Si anume existenta dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. ca acea persoana este titularul dreptului respectiv.3 prima teza. Intre CF si posesia ca stare de fapt.avem la art. 5. Ultimul dintre ei. Si din aceasta stare de fapt se prezuma existenta unei stari de drept. principiul efectului relativ face ca in cazul proprietatilor dobandite extratabular sa nu iti poti exercita dispozitia juridica. - - - 40 . s-a transmis prin succesiune.919 NCC:art. si ai uzus fructus si abuzus.3 ne spune ca pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este considerat/prezumat proprietar. de perzumat. ai dobandit bunul prin succesiune. Nu va putea sa faca lucru asta decat in masura in care aduce mijloace de proba prin care sa dovedeasca toate drepturile de proprietate succesive de la ultima inscriere pana la dreptul sau. la inca 5 proprietari succesivi. antecesorul sau. Cu toate astea in masura in care tu vei dori sa instrainezi bunul prin contract.1. se duce la CF si vrea sa isi inscrie dreptul. iarasi avem o stare de fapt cunoscuta.

-

-

-

-

-

b.Diferenta dintre cele 2 texte: ce se intampla in ipoteza in care intra in coliziune prezumptia relativa intemeiata pe stapanirea bunului cu prezumtia relativa intemeiata pe posesia tabulara? Foarte important: in masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si prezumtia intemeiata pe posesia tabulara, va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de cuprinsul cartii funciare. Asadar, important ca observatie este ca de principiu, in acceptiunea NCC in masura in care posesia efectiv exercitata asupra bunului intra in conflict cu posesia tabulara este preferata posesia tabulara. c.observatie legata de art.900 alin.3:prezumtia este relativa, dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art.887 NCC (dobandirea proprietatii extratabulare), deci numai in aceste ipoteze, sau in ipoteza introducerii unei actiuni in rectificare. Desi prezumtia din art.900 este una relativa, proba contrara se poate face doar prin numite mijloace de dovada expres reglementate de lege. Deci proba contrara este limitata, este restransa. d.utilitatea ei:in materia dreptului de proprietate este foarte greu sa dovedim calitatea de proprietar, probatio diabolica. Pentru a gasi o solutie la probatio diabolica a fost creata uzucapiunea, ca mod originar de dobandire a proprietatii. Insa, NCC opteaza pentru o alta varianta de solutionare a acestei probleme, si anume, varianta intemeiata pe cuprinsul CF. prin urmare, in masura in care se ajunge la un proces de revendicare, proba dreptului de proprietate se va face in mod constant prin extrasul de CF. tocmai datorita forei probante a CF. trebuie sa mai luam in calcul faptul ca de regula datorita principiului atributiv de drepturi al CF, de regula datorita acestui principiu nu vom putea avea o actiune in revendicare indreptata impotriva proprietarului tabular. De ce nu? Pentru ca actiunea in revenicare inseamna actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Actiune prin care proprietarul vrea sa redobandeasca stapanirea materiala asupra bunului. Tocmai am spus ca inscrierea in CF are efect atributiv de drepturi reale. consecinta care este? Cata vreme o persoana figureaza ca proprietar in CF absolut sigur ea este proprietar. Nu poti sa fi inscris in CF si sa nu fi proprietar. Poti sa fi inscris fara titlul, sau contractul in baza caruia ai fost inscris sa fie desfiintat, este adevarat. Dar pana la momentul radierii dreptului tau, tu ramai proprietar. Consecinta este ca o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular va fi de principiu sortita esecului pentru ca reclamantul nu va putea proba ca el este proprietar. -principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a CF. deoarece primul, principiul fortei probante instituie o regula de probatiune, iar cel de al doilea, principiul publicitatii materiale, instituie o regula de fond, de drept substantial, de drept material. In al doilea rand, principiul fortei probante protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar, in timp ce principiul publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara. Drepturi reale Cursul 7 Posesia tabulara si efectele ei Ce intelegem prin posesie tabulara? = este starea de fapt rezultata din inscrierea in CF a unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular. Asadar, pana acum am discutat tot timpul despre starea de fapt presupusa de stapanirea bunului. De data aceasta avem in vedere starea de fapt presupusa de existenta unui inscris, inscrisul de CF. 41

-

-

-

Sa vedem care sunt consecintele juridice ale acestei stari de fapt: 1.primul efect al posesiei tabulare, extrem de important, este dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor fata de terti -pentru a ne fi mai evidenta asemanarea intre posesia tabulara si posesia despre care am discutat pana acum, vom face tot timpul o paralela intre cele doua, pentru a vedea ca foarte multe dintre efectele unei se regasesc si in cazul celeilalte. -posesia tabulara are ca efect dobandirea dreptului real imobiliar si opozabilitatea lui fata de terti. Acest efect juridic il gasim reglementat in art.885 alin.1 NCC, si daca ar fi sa facem o paralela cu posesia, ca stapanire asupra bunului, de data aceasta avem o diferenta intre cele 2. De ce? pentru ca posesia ca stapanire asupra lucrului nu confera automat dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra bunului respectiv. Posesia ca stapanire asupra bunului confera exclusiv opozabilitatea dreptului si aceasta doar in materia bunurilor mobile. In acest sens, ne aducem aminte de art.936 NCC. Asadar, in timp ce posesia tabulara asigura dobandirea si opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, posesia ca stapanire asupra bunului presupune in principiu doar opozabilitatea dreptului real si asta doar in materia bunurilor mobile. O sa intalnim formule de genul: posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate sau titlu de proprietate. Grija foarte mare. Sa nu ramanem cu ideea ca posesia mobiliara iti da automat dreptul de proprietate asupra bunului mobil. In timp ce posesia tabulara, care este o stare de fapt care ne da dreptul inscris in favoarea noastra in cartea funciara, este foarte important, iar posesia ca stapanire asupra bunului indiferent ca este un bun mobil sau imobil, nu iti confera in mod automat dreptul real asupra acelui bun. Doar in mod exceptional in anumite conditii limitativ reglementate de lege, posesia bunurilor mobile duce la dobandirea proprietatii. Asadar, sa observam aceasta diferenta. Posesia tabulara automat, intotdeauna, confera dreptul real inscris in favoarea ta in CF, pe cand posesia ca stapanire faptica asupra bunului doar in mod exceptional confera un drept real si doar in materia bunurilor mobile. (nu intram aici cu discutia privind uzucapiunea) Posesia ca stapanire, ne confera in principiu doar opozabilitatea dreptului si asta doar in materia bunurilor mobile. In concret, daca esti inscris ca proprietar al imobilului de peste drum in CF, inseamna ca cu certitudine numai tu poti fi proprietarul bunului respectiv si dreptul tau de proprietate este opozabil fata de toate persoanele. Adica toata lumea are obligatia sa ne respecte dreptul de proprietate. Daca avem stapanirea asupra unui bun mobil, aceasta stare de fapt ne confera in plan juridic ca regula doar opozabilitatea dreptului, adica obligatia tertilor de a ne respecta dreptul asupra bunului mobil. 2.a doua observatie foarte importanta este legata de 885 alin.2 NCC 885 alin 2 spune ca :drepturile reale imobiliare se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din CF. de ce este important acest aliniat? Pentru ca alin.2 trebuie coroborat cu alin.1 de la 885 si concluzia este ca: a.in materie imobiliara, ca regula o persoana poate sa fie proprietar al bunului doar in masura in care are posesia tabulara asupra bunului respectiv b.in materie imobiliara, dreptul real va fi pierdut doar in momentul in care se pierde posesia tabulara. Cum se pierde posesia tabulara? Prin radierea din CF. de ce este important acest lucru? Pentru ca avem reflexul de la partea generala, cand am discutat despre actul juridic, reflex care este justificat de inspiratia franceza a codului vechi si in mare masura a noului cod. Acest reflex ce presupune? Convingerea noastra ca 42

-

-

dreptul de proprietate se dobandeste prin act juridic si se pierde numai in masura in care acel act juridic este desfiintat. Ex, in materie imobiliara: sa presupunem ca A cumpara de la B imobilul de peste drum. Prima observatie: in momentul in care se incheie contractul sub forma autentica notariala, B nu devine proprietar. Cumparatorul nu devine proprietar. De ce nu devine proprietar? Pentru ca contractul NU are efect translativ de proprietate. Acest efect se va amana si se va produce doar in momentul inscrierii, intabularii in CF, moment in care cumparatorul dobandeste posesia tabulara. Dar ne intereseaza si reversul:in masura in care instanta, ulterior anuleaza sau rezolutioneaza acest contract, prin simpla anulare sau reziliere, rezolutionare a contractului, vanzatorul nu redevine proprietar. Ex, sa presupunem ca la 1 an jumătate de la incheierea contractului si la realizarea formalitatilor de publicitate se anuleaza vanzarea. Reflexul nostru ar fi sa spunem ca in acest moment inceteaza cu efect retroactiv toate efectele vanzarii, prin urmare se repun partile in situatia anterioara. Restitutio in integrum, adica, trebuie restituit bunul si automat vanzatorul redevine proprietar. Dar sa ne reamintim faptul ca transferul de proprietate NU a fost un efect al vanzarii ci al intabularii. Prin urmare, chiar daca se anuleaza vanzarea, pana in momentul radierii din CF a dreptului cumparatorului acesta ramane proprietar. Este foarte important sa intelegem acest lucru. Pana la radiere el este proprietar. Asadar, intabularea si posesia tabulara ne confera dreptul de proprietate chiar daca sunt lipsit de un titlul care sa le justifice. De ex, am fost intabulat in baza unui contract de vanzare-cumparare. Dar acel contract a fost desfiintat, inseamna ca intabularea ta in CF este lipsita de temei juridic, de titlu. Cu toate acestea, cata vreme esti posesor tabular, esti si proprietar. Vei pierde dreptul doar in momentul in care pierzi posesia tabulara. 3.al treilea efect legat de acest efect achizitiv al posesiei tabulare ii o problema pe care nu am mai abordat-o legat de actiunea in revendicare. -563 alin1 NCC:precizeaza ca proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. Asadar, sintetic, actiunea in revendicare este intotdeauna definita ca actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Ce va dori reclamantul intr-o actiune in revendicare? Ne-a atras atentia :nu sa-l faca instanta proprietar pentru ca el deja este proprietar. Ci va dori ca instanta sa-l oblige pe parat sa ii restituie posesia, stapanirea asupra bunului. De ce anume facem aceasta paranteza legata de actiunea in revendicare? Pentru ca datorita efectului achizitiv si formalismului sistemului de CF, este foarte greu de imaginat ipoteza in reglementarea NCC in care actiunea in revendicare sa fie introdus cu succes impotriva posesorului tabular. De ce? pentru ca reclamantul daca doreste sa iaba castig de cauza in actiunea in revendicare ce trebuie sa probeze? Ca el este proprietar. Ori avand in vedere ca posesia tabulara confera dreptul de proprietate, daca paratul este proprietar tabular survin 2 consecinte: categori proprietar este paratul, si cu certitudine reclamantul nu poate fi proprietar. Prin urmare actiunea in revendicare are toate sansele sa fie respinsa daca este introdusa impotriva posesorului tabular. In materie posesiei ca stapanire a bunului am discutat chestii de genul: posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in revendicare. Asa incat sub aspect probatoriu tu ai avantajul ca reclamantul trebuie sa faca proba si nu tu. Posesia tabulara iti confera si mai mult:pentru ca tu esti de-a dreptul proprietar. Si 43

-

Adica pot sa fiu proprietar fara sa am posesia tabulara. Raspunsul est dat 44 - - - . b.887 NCC:reglementeaza ipoteze de dobandire a dreptului de proprietate fara inscriere in CF.la art.un alt efect al posesiei tabulare. in anumite conditii reglementate de lege. si se refera la prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara.900 NCC. In cazul in care. Exceptii:art. ni se spune in alin. Deci ea va fi rasturnata doar in conditia admiterii unei actiuni in rectificarea CF. 4.900 NCC. Dar astea sunt situatii exceptionale in care se poate dobandi proprietatea extratabulara.urmatorul efect legat de posesia tabulara l-am discutat deja. este vorba despre actiunea in rectificare a CF. si sa poata sa revendice cu succes bunul inclusiv de la posesorul tabular.aceasta prezumptie relativa poate fi rasturnata doar prin anumite mijloace de proba limitativ reglementate de lege.3 ca:dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute de 887 NCC (este vorba de dobandirea proprietatii extratabulare) precum si pe calea actiunii in rectificare.919 alin. astea sunt singurele situatii in care se va putea ajunge ca reclamantul sa fie un proprietar extratabular dobandind in ipotezele astea limitativ prevazute de lege. Si in masura in care aceasta prezumtie relativa intra in contradictie cu acelasi tip de prezumptie intemeiata pe posesia ca stapanire asupra bunului. De ce? pentru ca drepturile se dobandesc numai in masura inscrierii.900 cu art. nu am spus conflict de drepturi concurente. 5. iarasi comparativ cu posesia ca stapanire asupra bunului. Observatii: a. si in cazul in care o asemenea actiune este admisa. si se pune problema. proprietarul imobilului de peste drum il instraineaza lui A dupa care il instraineaza lui B. ---asta este regula. Art.3: a.in 919 alin. care reglementeaza prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara. Asadar concursul. Aici sa comparam art. va avea intotdeauna prioritate prezumtia intemeiata pe posesia tabulara. se prezuma relativ pana la proba contrara ca ea este titular al acelui drept.daca esti posesor tabular orice actiune in revendicare introdus impotriva ta va fi in principiu respinsa. ea duce la corectarea CF inclusiv prin radierea dreptului paratului in actiunea in rectificare. Atentie. este cel pe care il gasim in art. Ex. care dintre cei 2 va fi preferat. deci A si B au amandoi 2 contracte de vanzare cumparare.pe langa observatia ca prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara este mai puternica decat cea intemeiata pe stapanirea asupra bunului b.3 o sa observam ca se specifica faptul ca prezumtia intemeiata pe posesia ca stapanire a bunului functioneaza doar atata vreme cat bunul nu face obiectul inscrierii in CF. ci conflict de titluri.891 NCC:acesta spune in esenta ca in ipoteza existentei unui conflict de titluri concurente. Regula este insa ca esti proprietar numai in masura in care ai posesia tabulara asupra bunului imobil. In masura in care o persoana are posesia tabulara asupra unui drept real. pana la inscriere va fi intre 2 titluri concurente.

Sa comparam acest text cu art. de dobandire a drepturilor. Ex. in momentul in care il pun mai intai in posesie pe Y.1 precizeaza ca daca cineva a transmis succesiv catre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal. Pentru ca am discutat despre efectul relativ al inscrierilor in CF. cel de a-l doilea cumparator.Vand un ceas lui X si dupa aceea lui Y. De ce? pentru ca opozabilitatea fata de terti este conditionata de cunoastere. morala. ii clar ca ambele titluri trebuie sa provina de la un autor comun si ala sa fie posesorul tabular.- - - - - - tot de posesia tabulara. Ori posesia bunului mobil asigura tocmai posibilitatea tertului de a afla ca eu sunt proprietar. Ce inseamna cu buna credinta? Este din nou eroare. ii clar ca oricum dobanditorul nu s-i ar putea intabula dreptul pentru ca nu are un titlu care sa provina de la titularul tabular. cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. Este valabil si pentru 891 cat si pentru 1275. el dobandeste primul posesia tabulara si este preferat ramanand proprietar chiar daca titlul lui este posterior fata de titlul celuilalt. Fiind ca posesia bunului joaca pentru mobile rol de opozabilitate.1275 alin. el ramane proprietar. Pentru ca tertii trebuie sa imi respecte dreptul numai daca il cunoaste. pe cand posesia ca stapanire asupra bunului functioneaza cu acelasi rol in materia bunurilor mobile. daca titlul unuia dintre cei 2 provine de la un tert care nu figureaza in CF. eu vanzator sunt in continuare proprietar. pentru ca fata de Y vanzarea initiala catre X nu este opozabila. Deci in momentul in care Y cumpara de la mine. 891 : reglementeaza posesia tabulara ca mijloc de solutionare a conflictului intre titluri concurente provenite de la un autor comun. Deci trebuie as fi de buna credinta sa nu cunosti cealalta vanzare. In momentul in care unul dintre cei 2 se inscrie in CF. cata vreme nici unul nu este tabular indiscutabil proprietar este vanzatorul. In materie mobiliara am inceput la prima observatie sa spunem ca posesia joaca rolul de opozabilitate. pentru ca fata de Y.1275 NCC:art. Asadar. si in momentul in care sunt pus in posesie nu stiam faptul ca anterior acelasi ceas a fost vandut altei persoane. In 891 spune ca conflictul se va rezolva in momentul in care unul dintre cei 2 titulari de titluri se inscrie in CF. De ce? pentru ca vanzarea catre X chiar daca a avut loc anterior nu ii este opozabila lui Y cata vreme X nu a fost pus in posesia bunului. De ce? care este ratiunea acestei bune credinta? Aici buna credinta nu ii o chestiune etica. automat el dobandeste dreptul si il face totodata opozabil fata de terti. pentru ca el este posesor tabular. Daca am observat la 1275 textul spunea:primul dintre cei doi care este pus in posesie cu buna credinta. Deci sa retinem 891 in paralel cu 1275. ce inseamna asta? Inseamna ca daca acum 2 saptamani a fost vandut imobilul lui B. Atentie!!! Titlul trebuie sa provina de la un autor comun. sa observam ca si de aceasta data posesia tabulara joaca exact acelasi rol ca si stapanirea efectiva asupra bunului. el cumpara de la proprietar. pentru ca altfel cum sa ii cer sa imi respecte ceva ce nu cunoaste. doar ca posesia tabulara functioneaza ca si criteriu de solutionare a conflictului intre titluri in materie imobiliara. Acealasi lucru se intampla si la 1275 cu o diferenta de nuanta. In materie imobiliara posesia tabulara are un efect si mai puternic. Prin urmare cum se va prezenta situatia juridica la bunuri mobile? Ex. Am spus ca posesia bunului mobil joaca rolul de opozabilitate. Asta inseamna ca daca am vandut lui X si dupa aceea am vandut lui Y un imobil. Ca ma 45 . iar astazi i-a fost vandut lui C iar saptamana viitoare se inscrie primul C. Buna credinta aicia este legata de cunoastere. Va fi preferat cel care si-a inscris primul dreptul in CF indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in CF. mi se vinde ceasul mie.

primul dobanditor va putea introduce impotriva lui o actiune numita. nu este o prescriptie achizitiva ci o prescriptie extinctivă. Cum se poate ajunge la situatia asta? Ex. 6. De ce ii trebuie nustiu cati ani odata ce am discutat ca din momentul tabularii chiar fara titlu duce la dobandirea proprietatii. sau titular al altui drept real imobiliar. 46 - - - - . nu se va mai putea cere radierea ei. Consecinta ar trebui sa fie radierea dreptului tau din CF ca fiind intemeiat pe o inscriere care nu are la baza un just titlu. Tocmai de aceea textul cere ca ei sa fie de buna credinta. iti inscrii dreptul in CF cu buna credinta. Acelasi rationament. Observatii: a. cerinta. si in materia CF.901 NCC alin2: tertul este considerat de buna credinta numai daca ….c:nu a cunoscut pe alta cale inexactitatea cuprinsului CF. Stiti ca actiunea in nulitate este imprescriptibil extinctiv. ii necesar ca cel care se inscrie primul sa fie de buna credinta. Asadar.este inscris acum si peste 10 ani cineva introduce o actiune in nulitatea absoluta a titlului tau. Art. il gasim si in materia CF. Deci sa nu cunoasca pe alta cale existenta unui titlu anterior. fara titlu.1 NCC:textul spune ca drepturile celui care a fost inscris fara cauza legitima. va putea sa conserve acest drept in sensul ca inscrierea lui nu va mai pute fi atacata. art.931 alin.un al efect al posesiei tabulare este uzucapiunea tabulara Care este reglementat in art. chiar daca ai fost inscris fata titlu. Raspunsul:uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. Asadar. Asadar. Instanta admite actiunea. dupa 5 ani de la momentul inscrierii dreptul tau de proprietate nu mai poate fi contestat. cel care figureaza in CF ca proprietar. In masura in care el se inscrie cu rea-credinta. Adica ca ei sa nu fi cunoscut pe alta cale faptul ca eu am devenit proprietar. Cu precizarea foarte importanta ca zisa uzucapiune tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. daca X sta inscris in CF nustiu cati ani se produce uzucapiunea tabulara. nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna credinta a posedat imobilul timp de 5 ani. in solutionarea conflictului de titluri concurente. actiune in prestatie tabulara. in CF ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real. In momentul in care ei au cunoscut pe alta cale. automat cunoasterea face ca dreptul meu sa le fie opozabil. Conditia este sa fii de buna credinta. si aicia putem face o paralela intre posesia tabulara si posesia ca stapanire asupra bunului daca avem in vedere pe de o parte 931 pe de alta parte 930 si 939 NCC. Tot datorita motivului faptului ca intabularea.931 NCC:uzucapiunea tabulara presupune in esenta ca dupa curgerea unui anumit interval de timp. La 930 si 939 NCC cele 2 texte reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobilira respectiv in materie mobiliara. Nu s va ajunge la asta pentru ca actiunea in modificarea cartii funciare nu mai poate fi introdusa dupa acel termen de 5 ani. Insa tertii nu pot sa se ascunda in spatele lipsei mele de posesii in masura in care ei au cunoscut dreptul meu pe alta cale. Lit. adica fara titlu.- - vad stapanind bunul. ce este de fapt zisa uzucapiune tabulara? Ea este o prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in rectificare. Daca fara temei. Ambele uzucapiuni de la 930 si de la 939 sunt intemeiate de aceasta data pe posesia ca stapanire asupra bunului.uzucapiunea este in esenta un mod de dobandire a proprietatii. Ex. Ce inseamna sa fii de buna credina? Ca la momentul intabularii sa nu fi cunoscut tu faptul ca intabularea ta nu este intemeiata pe un titlu.

Posesorul tabular demonstreaza faptul ca este proprietar. el rezolva conflictul cu titularul unui alt titlu concurent cu al sau.901. Aparenta ca cel cu care contractezi.1 NCC:persoana care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros. in temeindu-se pe cuprinsul CF. convingere care este corecta atat timp cat el este posesor tabular. va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau chiar daca la cererea adevaratului titular dreptul autorului sau este radiat din CF. Ce vrea sa insemne acest lucru? Cu ce vom compara din materia ca stapanire de fapt asupra bunului.937 reglementeaza tocmai ipotezele limitative in care posesia de buna credinta a unui bun mobil valoreaza proprietate. adica. in aceste cazuri termenul va fi de 47 . Cum functioneaza cele 2 texte? Ex. desfiintat si se dispune radierea din CF al autorului meu.901 alin.901? cu art. Cum anume devi proprietar in situatia asta? Prin aplicarea teoriei aparentei. Cum? Tu vei deveni proprietar chiar daca ai incheiat contractul cu un neproprietar. posesorul tabular benficiaza de uzucapiunea tabulara. devine proprietarul acelui bun din momentul luarii acelui bun in posesie efectiva. Acelasi rationament se aplica si la art. de data asta insa falsa aparenta este creata de posesia tabulara.937 NCC: deci. ca vanzatorul ar fi proprietar. De data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente.909 alin. Toate efectele discutate pana acum sunt efecte care profita titularului tabular.3 NCC: de asemenea.1 NCC:si acolo cu buna credinta. el chiar dobandeste prin intabulare proprietatea. avand ca obiect un bun mobil. Exista insa si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de CF. In masura in care ulterior titlul autorului meu este atacat in instanta. am facut precizarea cumca principiul conform careia posesia mobiliara valoreaza proprietate se aplica numai in niste situatii limitative. cand anume posesia valoreaza proprietate? In situatia in care din eroare. Atentie:937 alin. posesorului tabular. Si il vom analiza comparativ cu art.901 NCC in materie de CF. dar si convingerea ca posesia tabulara al celuilalt este intemeiat pe un titlu valabil. ce efect al ei vom compara cu art.1 NCC:sub rezerva unor dispozitii legale contrare. – 937 NCC:dobanditorul cu buna credinta care s-a increzut din eroare in falsa aparenta creata de posesie devine proprietar al bunului mobil. tertul cumpara un bun mobil de la posesor. cu titlu oneros de la ala care nu pare a fi proprietarul tabular si totusi devi proprietar. in materie mobiliara. inseamna ca si dobandirea imobilului pe care am facut-o eu este de la un neproprietar. actiunea in rectificarea CF se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real dobandit cu buna credinta si cu titlu oneros. sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond.901 alin. Prin urmare chiar daca nu ai un titlu. tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul CF si se incred in el.. legea te protejeaza. oricine a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in CF in temeiul unui act juridic cu titlu oneros. Ce se intampla in aceasta situate? Art. Cum anume? Posesia tabulara creaza cumparatorului unui bun imobil convingerea ca el contracteaza cu adevaratul proprietar. dupa trecerea celor 5 ani nu poti deveni mai proprietar decat ai fost. Art.---observati asemanarea cu art. Ei art.- - - - - indiferent ca este fara titlu valoreaza proprietate sau alt drept real intabulat. si ATENTIE. Tocmai pentru ca tu cumparator nu ai cum sa verifici si sa rastorni aceasta falsa aparenta.

De ce i se spune tert? Pentru ca trebuie sa avem minimum 2 transmisiuni. mai departe B instraineaza imobilul lui C.3 care se refera la imobilele inscrise in CF. pentru ca el nu a fost parte in contractul cu A. Si atunci. Avantajul pe care il aduce posesia tabulara in materie imobiliara este acela ca ea stabileste limitele obligatiei de a se 48 - - . B figura deja in CF de 5 ani ca proprietar. -in dreptul civil. reglementarile sunt foarte vagi:nu a cunoscut si nici nu trebuia. Art. bunuri frugifere altele decat cele inscrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea…. existenta obligatiei de informare. asadar in celelalte cazuri.2: in cazul imobilelor inscris in CF.920 alin. In masura in care ulterior A va cere anularea sau rezolutiunea. 937 NCC. neglijente.937. prin urmare B este inscris in CF in lipsa unui titlu.4 NCC: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta. Pe langa obligatia de a-l informa pe altul. adica a lui B. atuncia actiunea in rectificare. el s-a increzut in aparenta creata de posesia tabulara. In celelalte cazuri. adica cele din alin. Insa ne spune textul de la 909 ca in masura in care C a fost de buna credinta si s-a increzut in aparenta creata de CF. Ce se intampla dupa termenul asta de 3 ani? Dupa termenul de 3 ani nu se mai poate cere corectarea. Cum functioneaza aceasta situatie din 909? ipoteza se refera la tertul dobanditor. radierea dreptului tertului de buna credinta din CF. dobanditorul este de buna credinta daca inscrie dreptul sau in folosul sau bazandu-se pe cuprinsul din CF. A vinde imobilul lui B. nici nu putea sa cunoasca. Deci ex. deci urmeaza radierea lui B. logic. De regula. C dobandeste imobilul de la B care in momentul incheierii contractului intre B-C figura in CF ca posesor tabular. inseamna ca C a dobandit de la un neproprietar. La fel cum se intampla si la art. anularea contractului dintre A si B. exista intotdeauna in dreptul civil si obligatia de a se informa a fiecaruia dintre participantii la raporturile juridice civile. ar insemna ca se anuleaza contractul 1 in instanta. Alin. Prin urmare. deci daca in momentul in care C cumpara de la B.- - 3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulata de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului. adica radierea lui C din CF va putea fi introdusa doar in termen de 3 ani din momentul in care a fost inscris in CF dreptul dobanditorului nemijlocit. si nu a stiut viciile titlului lui B. Art. eroarea acea trebuie sa fie scuzabila. Lucru care va rezulta in instanta din probatiunea adusa. adica in cazul bunurilor care nu figureaza in CF.2 NCC: 920 se refera la intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar. B se intabuleaza in CF. Adica fiecare participant la astfel de raporturi juridice are obligatia de a se informa el inaitne de a incheia un act juridic. destul de dificil de stabilit care sunt limitele acestei obligatii de a te informa.948 alin. C este de buna credinta. B devine neproprietar. de ce este important acest lucru? Pentru ca intotdeauna in masura in care el ulterior invoca eroarea. inseamna ca fata de A B este dobanditor nemijlocit fiindca B a dobandit direct de la A. este de buna credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia dupa imprejurari sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar. deci tertul de buna credinta ramane proprietar. El va fi protejat doar in masura in care eroarea nu se datoreaza propriei culpe. Comerciantul are obligatia sa il informeze pe consumator in legatura cu bunul pe care il vinde. Posesia tabulara in aceasta situatie joaca exact pe un mecanism asemanator dar nu identic cu cel pe care il intalnim la stapanirea asupra bunului si reglementat in art. in celelalte cazuri. Si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca.este clar ca niciodata inscrierea lui C nu va mai putea fi atacata pe acest motiv. C fata de A este tert.

3? raspunsul este :DA.909 alin. in 2012 se intabuleaza B in CF. la un moment dat un tert dobanditor este de buna credinta. In masura in care am fi in termenul de 3 ani pentru toti: Ex 1. in momentul in care C cumpara de la B c este de buna credinta. adica nu cunoaste faptul ca titlul lui B este lovit de nulitate.A vinde lui B. determina limitele obligatiei de a se informa a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare. dar dupa aceea ala care dobandeste de la el este de crea credinta. Ii in termen. Ex2. B vinde lui C in 2016 si C vinde lui D in 2017 si D ii de rea credinta si C ii de buna credinta -in aceasta situatie: A desfiinteaza titlul lui B si ar vrea sa induca actiunea in rectificare impotriva lui D. cel care invoca eroarea este de buna credinta in masura in care a consultat cuprinsul CF.3. daca avem mai multe instrainari succesive in materie imobiliara. deci D este de rea credinta. De ce? pentru ca tot timpul unde sunt texte care vizeaza imobilele inscrise in CF scrie ca el. Ce se intampla in aceasta situatie? Va putea D invoca 909 alin. Nu iti este imputabila si vom beneficia de protectia legii. Deci in materie imobiliara esti linistit daca ai consultat CF. Deci.909 care spune ca se poate introduce actiunea in rectificare doar in termenul respectiv.909 alin. A vine si anuland titlul lui B il radiaza pe acesta. inseamna ca intabularea lui C nu va putea fi radiat.3. dar problema este ca pentru a ajunge la D trebuie sa desfiinteze si 49 - - - . daca ai consultat CF oricand poti invoca faptul ca daca ai fost in eroare acea eroare este scuzabila. el are actiune in rectificare si impotriva lui C si impotriva lui D timp de 3 ani in masura in care au fost de buna credinta. asadar in cazul lui sunt intrunite conditiile de la 909 alin. Neputand fi radiat C inseamna ca D nu va mai putea fi radiat din CF. un alt efect foarte important pentru terti in ce priveste posesia tabulara este ca continutul CF stabileste. atunci nu se mai aplica art. in 2014 se intabuleaza D. Va trebui sa demonstrezi ca intr-adevar nu puteai sa cunosti. Intrebari legate de CF Ex. dar atentie. fiindca D a dobandit de la proprietar.informa. B s-a inscris in 2014. adica a lui B. Deci D nu va avea nevoie sa invoce art. -daca D este de rea credinta. A vinde lui B --2012. -inseamna ca daca A obtine anularea contractului dintre A si B. Dupa aceea il va radia pe C. A vinde lui B in 2012. Sa presupunem ca au fost amandoi de buna credinta: termenul se calculeaza de la inscrierea dreptului a dobanditorului nemijlocit. Ex. deci A are actiune pana la 2015. Pe cand acolo unde nu exista posesie tabulara deja legea este mult mai nuantata: nici nu ai cunoscut si nici nu puteai.3. Insa in momentul in care D cumpara de la C. De ce? pentru ca avem o succesiune de transmisiuni. B vinde lui C. deci. D stie faptul ca titlul lui B ii lovit de nulitate. in 2013 B vinde lui C si se intabuleaza C. in acest caz actiunea lui A in radierea lui D este imprescriptibil. iar C vinde lui D. S-ar ridica intrebarea daca in situatia aceasta cel de rea credinta mai poate beneficia de art. C este de buna credinta.

3 C ramane proprietar. ii imprescriptibila actiunea. ii radiat C pentru ca desi ii un dobanditor cu titlu oneros si cu buna credinta. Deci pana acum noi am avut in vedere ipoteze de bunuri determinate. Prin urmare D a dobandit de la proprietar si D nu mai are nevoie sa invoce art. - - . ne gasim in termenul de 3 ani. pai B nu poate sustine ca s-a increzut in falsa aparenta creata de CF fiindca in cazul lui nu se anuleaza titlul lui A ci se anuleaza propriul titlu lui B in care el a fost parte in contractul respectiv. fiindca 909 il invoci atunci cand autorul tau este radiat din CF. -daca B si C este de rea credinta atunci ii putem radia oricand. La cazurile de intervertire. la 920 lit. nu poti sa fi proprietar asupra unei universalitati. Ex. -deci daca amandoi sunt de buna credinta. atunci fata de el actiunea in rectificare ar fi imprescriptibila. Si am spus ca se poate fie prin uzurpare fie prin titlu. ori impotriva lui C actiunea lui A este prescrisa. insa facuta cu titlu particular. pentru ca B si-a inscris dreptul in 2012 iar pana in 2016 a trecut termenul de 3 ani. daca el este de buna credinta va invoca 909 alin. In momentul asta.inscrierea lui C.4 daca C este de rea credinta el are acelasi regim juridic ca si B. 50 - . cade si el si ajungem la D care s-a inscris in 2016. Si posesia ca stare de fapt si proprietatea ca stare de drept poarta asupra unor bunuri determinate. ut singuli.909 alin. Ce se intampla? Ii radiat B pentru ca nu are titlu.920 NCC: modul in care poti sa dobandesti posesia.3. El nu poate spune ca a fost de buna credinta pe temeiul CF. D nu mai are nevoie sa invoce 909 pentru ca C nu este radiat din CF pentru ca el a dobandit cu buna credinta si a trecut termenul de 3 ani. Vom deveni proprietar in temeiul unui act translativ cu titlu particular. impotriva lui C are actiune in 3 ani. dobanditor nemijlocit. Nu poti sa fi posesor asupra unei universalitati. la infinit.3.Universalitati de fapt si universalitati de drept sau juridice Art. nu mai poate fi atacata inscrerea lui. De astazi vom discuta despre patrimonii. Am spus ca animus inseamna ceea ce te poti considera in virtutea unei uzurpari si in virtutea unui titlu.3. rectificarea este imprescriptibila Atentie: de ce noi discutam mereu despre terti? Pentru ca tertii trebuie sa se fi increzut in falsa aparenta creata de CF. ori atentie. Deci in masura in care C este de rea credinta.909 alin. pentru ca si fata de B. Au trecut 4 ani. iar patrimoniile se transmit mereu prin transmisiuni universale sau cu titlu universal.a NCC:daca detentorul precar incheie cu buna credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular = se refera la un bun determinat. Daca nu mai are actiune impotriva lui C inseamna ca pe art. si vom putea sa ne prevalam de titlu pentru a demonstra ca avem animus in masura in care titlul este translativ de proprietate sau constitutiv al altui drept real. Ex.

Universalitatile de fapt Ce sunt acestea? Universalitatile de fapt = intelegem un ansamblu de bunuri constitutit/ alcatuit de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a bunurilor respective -reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim la art. Sa presupunem ca X este strungar. O sa vedem deci ca universalitatile juridice sau de drept fac obiectul transmisiunilor universale si cu titlu universal. sau avandul cauza. In situatia asta dintre bunurile lui exista mai multe bunuri. instraineaza bunurile respective sau le modifica destinatia 4. pentru a gasi modalitatile prin care sa nu confundam simplele universalitati de fapt care inseamna mai multe bunuri puse la un loc in virtutea unei anumite destinatii de catre proprietarul comun. -ce inseamna ca nu are o latura pasiva? = inseamna ca ea nu contine niciodata obligatii 2. dar si universale sau cu titlu universal. spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale respectiv cu titlu universal. 51 - - . scule. Am discutat ca transmisiunile pot fi cu titlu particular. bunuri care ies din patrimoniul autorului (instrainatorul) si intra in patrimoniul avandului cauza (dobanditorul). Trasaturi ale universalitatii de fapt (care il disting de universalitatile juridice) 1. 5.Avand in vedere ca nu are o existenta distincta.541 NCC. destinate activitatii respective. cu titlu universal. Universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun distruge. cel care transmite.Universalitatea de fapt nu are o latura pasiva. si pentru a avea grija. In functie de modul de dobandire vom avea avanzi cauza (cei care dobandesc bunurile) adica avanzi cauza cu titlu particular. diverse instrumente. Toate bunurile alea puse la un loc reprezinta o universalitate de fapt Ex. Universalitatea de fapt nu influențează regimul juridic al bunurilor pe care le contine. turma de oi – este tot o universalitate de fapt Universalitatea de fapt este studiata numai ca o introducere pentru studiul universalitatilor juridice sau de drept. Intotdeauna cand ne raportam la o transmisiune. sau universal. independenta de bunurile pe care le contine. Transmisiune cu titlu particular = presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri determinate. la cele 2 capete ale ei avem autorul. Ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ. Ex. Universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. in cadrul universalitatii de fapt. cu universalitatile de drept. si dobanditorul. nu se produce subrogatia reala (subrogatia reala fiind un mecanism juridic posibil doar in cadrul universalitatii juridice) 6.- - Noi pana acum ne-am raportat la drepturi determinate care fac obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. sa ne imaginam ca o persoana se ocupa cu o anumita activitate economica. Universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau 3.

31 alin. dar nu spune ca patrimoniul este totuna cu continutul sau. Dupa cum observam. masa patrimoniala) catre o singura persoana determinata Transmisiunea cu titlu universal = transmiterea unui patrimoniu sau a unei universalitati juridice catre 2 sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune.32. patrimoniu. In cazul unui transfer zis intrapatrimonial. diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce universalitatea de fapt se confunda cu continutul ei si nu poate exista in masura in care bunurile care intra in componenta ei dispar. in categoria universalitatilor juridice ar intra patrimoniul. care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat.32 NCC:se refera la transmisiunile intra-patrimoniale Ex. Gasim patrimoniul reglementat ca institutie juridica in art. de la art. In principiu. ca o prima observatie generica. Nu avem asadar transmisiunea cu titlu particular. Chestiunea este foarte importanta. De ce? pentru ca transmisiunea cu titlu particular inseamna instrainarea unui bun care iese dintr-un patrimoniu si care intra in patrimoniul altei persoane. 52 - - - . si definita legala data in art. Universalitatea de drept sau juridica exista independent de continutul ei de la un anumit moment. care precizeaza ca orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile care pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Teoretic ea poate exista chiar daca nu contine nici un drept si nici o obligatie.- -art. Pe langa aceste universalitati de fapt ne vor interesa universalitatile de drept.1 precizeaza ca patrimoniul include drepturi si obligatii. pentru o anumita finalitate. Deci ea nu se confunda cu aceasta transmisiune intrapatrimoniala care presupune doar mutarea unui bun dintr-o diviziune al aceluiasi patrimoniu intr-o alta subdiviziune. masele patrimoniale si patrimoniul de afectatiune.1 din NCC. in cazul universalitatilor de drept discutam mai degraba nu atat despre un ansamblu de drepturi si obligatii cat despre aptitudinea de a dobandi astfel de drepturi si obligatii. nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment determinat. Drepturi reale Cursul 8 Universalitatile de fapt presupun in esenta un ansamblu de bunuri care au acelasi proprietar si pe care proprietarul lor comun intelege sa le puna la o lalta pentru atingerea unui anumit scop.31 alin. Asadar. un bun propriu al sotului devine un bun comun. Ce anume intelegem prin universalitate de drept sau universalitate juridica? = intelegem un ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se confunda. Tocmai de aceea. devenind co-titulari asupra acestora. Transmisiunea universala = instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei (ex. Patrimoniu =ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice. nu avem propriu-zis un autor si un avand cauza.

Dar dupa noua conceptie. Este vorba de reglementarea dreptului de gaj general.- Observatii: Pana recent. patrimoniul a avut un cu totul alt sens decat cel discutat in ziua de azi. Nevoia ca patrimoniul sa aiba activ si pasiv apare datorita protectiei creditului. de un scop concret. Pana in 1800 patrimoniul a fost inteles ca fiind alcatuit din elemente de activ. moment in care a intrat in vigoare VCC nu exista inca clarificata teoria patrimoniului pe care o discutam noi astazi.773 NCC. - - - - - 53 . afectatiunea este evidenta. Deducem de aici mai multe caracteristici ale masei patrimoniale. 2. caruia ii este destinat Ex. In VCC se vorbeste despre bunuri. Ce se intampla in cazul decesului debitorului? Si in acest context.----sub aspect istoric In VCC nu existat o reglementare generala a patrimoniului ca un ansamblu de drepturi si obligatii. care este prevazut in mod expres in art. La fiducie – art. in cazul fiduciei.Este evident ca masa patrimoniala nu poate exista in afara patrimoniului.datorita faptului ca este o universalitate juridica. In VCC avem un text care spune ca orice debitor raspunde pentru obligatiile sale cu toate bunurile proprii prezente si viitoare.de a-i da siguranta ca in masura in care nu se va executa voluntar obligatia ei vor avea o parghie impotriva debitorului lor. fara a se identifica cu continutul sau concret.masa patrimoniala este justificata de o anumita afectatiune. s-a reglementat ideea de transmisiune a patrimoniului cu activ si pasiv.in dreptul familiei avem in patrimoniul fiecaruia dintre sotii casatoriti in regimul legal al comunitatii. De ce nu? Pentru ca la 1804. Deci. teoria patrimoniului. adica incurajarea creditului si protejarea creditorilor. Din punct de vedere al creditorului era esential sa stie ca in ipoteza in care nu obtine executare voluntara el va putea sa-l execute silit pe debitor din patrimoniul lui. Masa patrimoniala =o subdiviziune a patrimoniului care reprezinta la randul sau o universalitate juridica cu activ si pasiv propriu. 1. apare in mare masura tocmai din dorinta de a-i proteja pe creditori. De asemenea. asadar. si in masura in care debitorul decedeaza creditorul v-a putea pe mai departe sa ii urmareasca pe succesori. Si aici vom discuta despre transmisiunea universala si cu titlu universal. in materie succesoriala. patrimoniul include si elemente de pasiv. 3. In VCC avem o singura reglementare generica care are legatura cu notiunea de patrimoniu asa cum o intelegem noi astazi. Tot in acest context se mai ridica o alta problema. Ea intotdeauna va exista in cadrul unui patrimoniu. masa patrimoniala face posibila subrogatia reala cu titlu particular sau cu titlu universal.31 alin. catre unii succesori.1 NCC spune in mod expres ca patrimoniul include si pasiv. cea pe care o discutam in prezent. avem o masa patrimoniala fiduciara care este afectata finalitatii concrete urmarite de parti prin contractul de fiducie. cate o masa patrimoniala a bunurilor comune.

iar mai apoi in text se refera la mase patrimoniale. art. Ori 54 - - - - - . In ipoteza in care am avea un veritabil patrimoniu de afectatiune. Prin urmare.33. De ce? pentru ca amandoua sunt universalitati.- - Totodata. evitandu-se ca o divizare aleatorie. si incepe asa: constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii unei profesii autorizate. NCC se refera la patrimoniu de afectatiune in art. Rezulta foarte clar da divizarea se poate face numai in conditiile legii din art.care spune ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. arbitrar sa decida fractionarea. nu poate in mod aleatoriu. Aceasta fractionare in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar atunci cand legea o permite si doar in conditiile legii. Ii exclus. cum ar fi profesia de avocat sau de notar. ipotezele limitativ reglementate de legea romana. Care este observatia evidenta de facut in marginea acestui text? Observatie pe care o regasim si daca ne uitam la art. Ii foarte important de retinut acest lucru.3 ne spune urmatorul lucru:patrimoniile de afectatiune sunt mase patrimoniale fiduciare. divizarea patrimoniului propriu.31 alin. De ce? pentru protejarea creditorilor si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii.3. pentru ca dupa aceea se repliaza si ne explica ca de fapt zisele patrimonii de afectatiune nu sunt veritabile patrimonii ci sunt doar mase patrimoniale. este clar ca te referi la o masa patrimoniala. cu o potentialitate infinita de a cuprinde drepturi si obligatii.33 care ne vorbeste despre patrimoniul profesional individual. Patrimoniul de afectatiune -EL NU EXISTA IN DREPTUL CIVIL ROMAN -atat NCC cat si anumite legi speciale fac referire sau utilizeaza aceasta sintagma de patrimoniu de afectatiune.31 alin. titular al unui patrimoniu. Textul acesta ne duce la ce-a de a treia categorie a universalitatilor juridice. iar creditorii rezultati dintr-o anumita activitate profesionala ar avea gaj general exclusiv asupra patrimoniului de afectatiune. Legiuitorul foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. arbitrara a patrimoniului sa afecteze dreptul de gaj general. este vorba de patrimoniul de afectatiune. Concluzia este ca desi legiuitorul roman foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. NCC si mai multe legi speciale reglementeaza diverse mase patrimoniale afectate exercitarii anumitor profesii autorizate de lege. Prin urmare creditorii personali ar avea un gaj general exclusiv asupra patrimoniului personal. in art. Asadar singura varianta admisa de legiuitorul roman in prezent este existenta unor mase patrimoniale de afectatiune si nicidecum existenta unor veritabile patrimonii distincte independente de afectatiune.31 alin. o foloseste doar ca titlu. Care anume este interesul discutiei ca ii masa patrimoniala sau ca ii patrimoniu? Interesul este gajul general. alte mase patrimoniale. Un patrimoniu nu poate fi continut intr-un alt patrimoniu. divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile.2 NCC. In acceptiunea legii romane. consecinta automata ar fi ca o persoana fizica ar putea sa aiba patrimoniu personal si un patrimoniu de afectatiune distincta. in masura in care spui ca un patrimoniu de afectatiune este o diviziune a unui alt patrimoniu. Asta inseamna ca subiectul de drept.

avem unicitatea patrimoniului: o persoana un patrimoniu. pentru ca la deces se transmite pentru ca asa ii viata. b. Dar patrimoniul fara un titular este reglementat de codul civil din Quebec. De ce nu poate fi instrainat. pe langa faptul ca nu putem crea patrimonii.- chestiunea asta este evitata de legiuitorul roman in masura in care stabileste in mod neechivoc faptul ca zisele patrimonii de afectatiune nu sunt altceva decat mase patrimoniale. mai creeaza un patrimoniu de afectatiune. De ce nu pute crea patrimonii? Pentru ca in teoria subiectivista. personalista a patrimoniului. Neavand patrimoniu nu are capacitate de folosinta. In materie fiduciara. Asadar. Evident aici discutam despre acte juridice intre vii. Ca si concluzie:nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune. Prin urmare. legiuitorul roman nu accepta posibilitatea constituirii de patrimonii. Dar nu poti tu sa creezi patrimonii. Aceasta aptitudine o dobanesc din momentul in care ma nasc respectiv sunt constituit ca PJ si devine relevant din punct de vedere al dreptului. Patrimoniul de afectatiune isi gaseste originea in dreptul german. Prin personalitate juridica aici nu ne referim la PJ ci la capacitatea oricarei PF sau PJ de a fi titular de drepturi si obligatii. Ce inseamna patrimoniu? Aptitudinea mea de a avea drepturi si obligatii. patrimoniu distinct creat de o persoana sau de mai multe persoane care sa aiba titular. Nu putem crea patrimonii. Cum ar arata patrimoniul de afecatiune? El poate sa existe in varianta:1. Patrimoniul este inalienabil. Deci in teoria personalista. Sau exista varianta a 2-a:exista patrimoniu de afectatiune creat de X. a doua consecinta este ca nu putem sa ne instrainam in tot sau in parte patrimoniu. nu poate intra in raporturi juridice pentru ca nu are patrimoniu. pentru ca un catel nu poate avea un patrimoniu in dreptul civil roman. unde se copiaza reglementarile din codul francez. pe tot parcursul existentei lui. legiuitorul roman opteaza pentru masa patrimoniala fiduciara. Patrimoniul il dobandesti ex lege. si atunci X are un patrimoniu propriu. Nu se poate pentru ca catelul nu poate fi subiect de drepturi si obligatii. de ce este inalienabil prin acte intre vii? Pentru ca a-ti instraina patrimoniul inseamna a-ti instraina personalitatea juridica. leviteaza fara a avea titular. patrimoniul este gandit ca esenta personalitatii juridice. Asadar. Ala il dobanesti automat in momentul in care incepi sa existi ca entitate relevanta juridic si il pierzi in momentul in care iti incetezi exisenta.Prin urmare. X va avea 2 patrimonii. patrimoniul este legat de insasi personalitatea juridica. Se permite exclusiv divizarea patrimoniului si nu se permite posibilitatea de a se constitui patrimoniu de afectatiune. de la momentul nasterii in cazul persoanelor fizice si respectiv din momentul constituirii la persoane juridice. aptitudinea ta de a fi titular de drepturi si obligatii. In dreptul civil roman nu se gasesc nici una dintre cele 2 variante. insa care dupa momentul crearii lui nu are titular. este exclus sa faci acest lucru. Avem de asemenea inalienabilitatea patrimoniului si in legatura cu divizibilitatea patrimoniului am discutat 55 - - - . observam ca mantinand teoria personalista a patrimoniului. si nici capacitate de exercitiu.

deja in cadrul teoriei personaliste. Ce poate sa faca creditorul chirografar in masura in care debitorul sau tocmai in ideea de a-si cauza insolvabilitatea instraineaza bunuri din patrimoniu. Ulterior debitorul instraineaza bunul respectiv. respectiv capacitatea de folosinta. De aceea actiunea in revendicare pe care il are proprietarul impotriva posesorului neproprietar NU este o consecinta. De ce ne intereseaza patrimoniul. Aptitudinea de a fi titular de drepturi si de obligatii. o aplicatie a dreptului de urmarire.3. iar bunul se gaseste doar in posesia faptica a paratului. Ipoteca ii va conferi creditorului sau posibilitatea sa urmareasca bunul in patrimoniul noului proprietar si sa-l execute silit chiar daca se gaseste in acest patrimoniu. .Ce intelegem prin gaj general = este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului patrimonial al debitorului lor. Gajul general poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine. bunul ala juridic se gaseste inca in patrimoniul sau.gajul general confera creditorului chirografar posibilitatea de a vinde silit atat bunurile prezente cat si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau .4. deci actiunea in revendicare nu este o aplicatie a dreptului de urmarire.1.Gajul general . Prin urmare.-este reglementat in art. . el nu poarta asupra unor bunuri determinate. Intr-o astfel de ipoteza creditorul chirografar poate uza de actiunea pauliana.2324 NCC . Adica bunul pleaca dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. Interesul concret al patrimoniului.Dreptul de gaj general NU este un drept real. Ipoteca este exemplul clasic. .Mai intai am abordat ideea de personalitate juridica.2. . dreptul de gaj general nu confera atributele de preferinta respectiv de urmarire.Gajul general nu poarta asupra unor bunuri determinate. ca patrimoniul este indivizibil.Prin urmarire intelegem posibilitatea creditorului de a vinde silit bunul chiar daca acesta a iesit din patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul unei alte persoane.1. el poarta asupra patrimoniului care este distinct de bunurile continute. In acest context. care este reglementat si in 56 . care are numai un gaj general este copil ploii nu este chiar asa. in masura in care debitorul instraineaza bunurile respective.Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca. ele nu pot fi urmarite de catre creditor. Sa ne imaginam ca debitorul si-a ipotecat casa ca sa obtina un imprumut.Consecinte: . 2. Consecinta este ca gajul general nu confera creditorului chirografar urmarirea. . Legiuitorul roman in NCC si in legi speciale admite posibilitatea titularului ca in anumite conditii limitativ reglementate sa isi divizeze patrimoniul.subrogatiile reale .Al doilea punct de interes este gajul general.transmisiunile . daca ne gandim ca creditorul chirografar. De ce? pentru ca in momentul in care proprietarul introduce o actiune in revendicare el nu urmareste sa redobandeasca un bun care se gaseste in patrimoniul paratului. Care sunt chestiunile de interes legata de teoria patrimoniului? .spre deosebire de garantiile reale. .

1562 NCC. Avand in vedere ca creditorii chirografari sunt mai putin protejati in fata diverselor acte ale debitorului lor prin care el si-ar putea cauza insaracia golind patrimoniul de bunuri. Asadar. regula in ce priveste creditorii chirografari. Prin urmare. Tocmai de acea art. care introduceau in contractul de ipoteca prin care se garanta creditul. Ce vrea sa spuna textul? 2376 vrea sa puna capat unei practici constante in ce priveste bancile. actiune care permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite drepturi si actiuni ai debitorului lor in masura in care debitorul este indolent. actiune pauliana care are efectul faptul ca in masura in care este admisa actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit va fi declarat inopozabil fata de creditor. Prin urmare nu are relevanta in aceasta situatie ordinea titlurilor creditorilor.1:textul spune ca pretul bunurilor debitorului se imparte intre creditori proportional cu valoarea creantei fiecaruia. simultan si proportional valoarea creantelor din pretul bunurilor vandute. o astfel de clauza de inalienabilitate este lipsita de interes.- - - NCC si ii da posibilitatea creditorului chirografar sa atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general. creditorul va putea sa vanda silit acel bun. In masura in care ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita. au la dispozitie actiunea pauliana care este reglementata in art. De ce? pentru ca ipoteca confera dreptul de urmarire. pentru un creditor chirografar poate fi interesant ca bunurile sa fie conservate in patrimoniul debitorului fiindca nu are drept de urmarire. Consecinta evidenta este ca fata de creditor bunul se va considera ca nu a iesit din patrimoniul debitorului. Am spus ca gajul general nu confera nici urmarire si nici preferinta. Important este ca 57 . este ca ei nu beneficiaza de dreptul de preferinta. Asadar. Asadar. deci a creditorului care are o garantie reala ce ii confera dreptul de urmarire. introduceau o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului care a primit creditul sa instraineze bunul ipotecat pana la momentul achitarii integrale a creditului. Art. prin actiunea pauliana si actiunea oblica care sunt puse la dispozitia creditorilor chirografari. faptul ca pentru un creditor ipotecar nu este necesara ca mijloc de protectie clauza de inalienabilitate. De ce? pentru ca bancile au omis un lucru elementar. in cazul unui creditor ipotecar. aici ii spune revocatorie. afara de cazul in care exista intre ei un drept de preferinta sau o conventie cu privire la ordinea indestularii lor.1.2376 NCC:este un text din materia ipotecilor. adica clauze prin care se interzice instrainarea bunului ipotecat. Asta inseamna ca in caz de executare silita.2326 alin.2376 vine sa precizeze ca o astfel de clauza in materie ipotecara ca astfel de clauze vor fi lipsite de efecte. Respectiva practica era una abuziva. gajul general este protejat prin cele 2 actiuni.2326 NCC alin. cauzandu-si sau agravandu-si insolvabilitatea. Art. Nu are importanta ca o creanta este nascuta in baza unui contract incheiat in 2010 si cea de a doua este nascuta in baza unui contract din 2011. creditorii chirografari isi vor recupera deodata. Langa actiunea pauliana. Si ni se spune asa: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau decalara ca acest transfer este echivalent cu neindeplinirea obligatiei garantate. Asadar actiunea pauliana vine sa suplineasca tocmai lipsa atributului de urmarire. la 1560 NCC gasim reglementata si actiunea oblica. nu va conta nici ordinea titlurilor si nici ordinea scadentei. si vizeaza clauzele de inalienabilitate. regula pe care o gasim in art. Adica in masura in care debitorul nu le exercita el insusi si prin inactiunea lui risca sa isi cauzeze insolvabilitatea.

1:definitia gajului general Art. si respectiv gajul general care nu confera aceasta prioritate. prin subrogatia reala. Art. 5 lei lui A si 5 lei lui B. Intr-o astfel de situatie se va valorifica imobilul respectiv. ca actul este de 6 lei iar pasivul de 10 lei. Daca ei sunt chirografari inseamna ca ei vor veni simultan. Subrogatia reala asigura tot timpul mentinerea constanta a gajului general in masura in care debitorul instraineaza bunuri prin intermediul unor acte cu titlu oneros. el va lua cei 5 lei datorati lui.. Activul mai contine bunuri in valoare de 5 lei. Unde ne intereseaza aceasta chestiune? Ex1. sa ne imaginam ipoteza in care X are o ipoteca asupra acelui imobil. 5 supra 10 da ½. si se intinde atat cu privire la bunurile prezente cat si cu privire asupra bunurilor viitoare ale debitorului. Formula „bunuri prezente si viitore” -gajul general nu este un drept real. Deci fiecare are o creanta de 5 lei. creditorul va putea sa valorifice. ei nu vor putea nici unul sa isi recupereze integral creanta ci o vor recupera doar intr-o anumita proportie. 5 lei lui X si 5 lei lui Y. si in activul patrimonial a lui A se mai gaseste un imobil in valoare de 6 lei. Toate bunurile care se gasesc in patrimoniu la acel moment sau care vor intra in patrimoniu ulterior acelui moment pot sa fie valorificate de catre creditori in baza gajului general. Ce se va intampla? Evident. si bunurile care desi nu se gasesc in patrimoniu in acel moment vor intra in patrimoniul debitorului in viitor. si mai intai isi va recupera cu preferinta creanta creditorul ipotecar.1518 NCC . Asadar activul poate sa acopere doar jumatate din pasiv. creditorul chirografar. de prioritate la plata creantei. De ce ii important aceasta chestiune? Pentru ca gajul general ii una dintre marile mize ale patrimoniului. Deci discutam despre o situatie de insolvabilitate.2324 NCC alin. vor veni simultan pentru a-si recupera valoarea creantelor. se vor obtine acei 6 lei. 58 - - - - - - .5. prin urmare impartirea sumelor obtinute din vanzarea bunurilor debitorului se fac proportional in functie de valoarea creantei. Aicia ne intereseaza diferenta dintre garantia reala care confera dreptul de preferinta. Atentie.- ambele creante sa fie scadente si atunci chirografarii vor veni in concurs.il gasim in materia executarii silite a obligatiilor. Deci privind sintagma „prezente si viitoare”. prin urmare nu confera preferinta si urmarire. In situatia asta. se datoreaza 10 lei. sa vanda silit toate bunurile care se gasesc in patrimoniul debitorului sau la momentul inceperii executarii silite. si va mai ramane 1 leu pe care il va primi Y. Ex 2. Am spus ca „se gasesc sau vor intra in viitor”. fiecare va primi 2.ipoteza in care A datoreaza 10 lei. amandoi sunt creditori chirografari. Cum stabilim acea proportie? Se indica proportia dintre activ si pasiv. Asadar. Activul este 5 pasivul este 10. pe langa actiunea pauliana si actiunea oblica. Gajul general mai este protejat printr-un mecanism al patrimoniulu. Ce vrea sa insemne acest lucru? Inseamna ca in baza gajului general. Inseamna ca fiecare dintre creditorii chirografari care vin in concurs vor putea sa isi recupereze doar jumatate din creanta. ne raportam la momentul inceperii executarii silite. precizeaza ca de principiu debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale.

Aceasta chestiune este confirmata si de art. de ce asta? Pentru ca o obligatie juridica. Deci 1518 trebuie pus in legatura cu 2324. De ce? pentru ca o conventie prin care partile ar inlatura cu totul gajul general ar fi lovita de nulitate. Raspunsul o gasim la art. debitorul va avea posibilitatea sa limiteze gajul general. partile pot prin conventia lor sa deroge de la 2324 limitand gajul general. pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. prin acelasi contract pot sa stabilesc cu creditorul meu ca el nu va putea sa urmareasca. Intrebarea este:va avea posibilitatea debitorul sa limiteze aceasta raspundere. este reglementat in interes privat. Consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general Mai precis. pe care l-am contractat de la X.1 – nu este un text de ordine publica. la ce se refera textul asta? Daca am un imprumut. Cu toate acestea. trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. deci inclusiv asta? Sa stabileasca sa nu raspunda cu anumita parte a patrimoniului sau. Ori in masura in care inlaturi cu totul gajul general inlaturi posibilitatea de a executa silit acea obligatie. care notar autentifica un act juridic fara a verifica anumite chestiuni si prin asta cauzeaza un prejudiciu unuia dintre partile din contractul 59 - - - . si pentru a garanta imprumutul am stabilit impreuna cu X ca el are un drept de ipoteca asupra unui imobil.2324 alin.- - - -aceasta raspundere personala se va traduce asupra patrimoniului. este o obligatie care in caz de neexecutare voluntara poate sa fie executata silit cu forta de constrangere a statului. acest lucru este posibil prin conventia lor. 2324 alin. in interesul creditorului.2324 reglementarea gajului general. Raspunde cu patrimoniul. partile.2325 NCC. in ce masura.2324 alin. Adica consimtamantul dat fara intentia debitorului de a se obliga juridic. Prin urmare in masura in care creditorul este dispus sa accepte o restrangere. care ne spune ca debitorul si creditorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile care nu ii sunt ipotecate. in masura in care obtine acordul creditorului sau.4 vine si spune ca bunurile care fac obiectul unei diviziuni afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege. ne fiind un text de ordine publica. De principiu raspunsul este unul pozitiv. o limitare a gajului general. De ce anume exista posibilitatea asta? Art. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului. scotand anumite bunuri din patrimoniu. De ce? pentru ca ar avea ca si cauza de nulitate: motivul neserios. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului. cum anume va functiona gajul general in masura in care patrimoniul este fractionat in mai multe mase patrimoniale. In masura in care avem un notar. sa execute silit alte bunuri din patrimoniul meu in afara celora asupra carora poarta dreptul de ipoteca. fractionat patrimoniul debitorului. Asadar. pot sa inlature cu totul gajul general? Raspunsul este categoric NU. teren si constructie aflata in proprietatea mea. Art. din sfera gajului general. Pana unde pot limita. creditorul si debitorul putand sa scoata anumite bunuri din sfera gajului general.3 NCC:ne spune ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului autorizata de lege. DA. raspunsul evident este ca de principiu divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Dar 2324 ne spune ca debitorul raspunde cu toate bunurile prezente si viitoare. Gajul general va purta asupra tuturor maselor patrimoniale in care a fost impartit. Adica.. Asadar.

deci art. Vor putea partile sa deroge de la 2324 alin. Vine si ne spune textul de la alin.4 de la 2324 introduce exceptia. clientul nu doreste ca notarul sa raspunda exclusiv cu activul acelei masei patrimoniale.4? Vom avea 2 gajuri generale distincte: un gaj general al creditorilor personali care se exercita numai pe masa bunurilor personale. Asadar. inclusiv de partea divizata).4. Nu se refera si la masele patrimoniale ale bunurilor proprii si comune in timpul casatorie. (este vorba de divizarea unui singur patrimoniu) Tocmai pentru ca nu avem patrimoniu de afectatiune. 60 - - . situatia in care masa patrimoniala este destinata unei anumite activitati autorizate de lege. de principiu. 2324 este o situatie de exceptie. chiar daca ne gasim in ipoteza de la alin.4? DA. in sensul ca sa ne imaginam in exemplul nostru ca notarul are in masa patrimoniala destinata profesiei foarte putine bunuri. exceptia este reglementata in 2324 alin. Prin urmare. iar exceptia de asemenea poate fi rasturnata in masura in care printr-o convetie a lor. anterior momentul in care s-a facut X notar.Pentru ca insesizabilitatea legala este opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai proprietarului bunului respectiv. In masura in care creditorii sunt anteriori momentului divizarii. insesizabilitatea poate sa fie o consecinta a inalienabilitatii. sau avocat. Si am spus ca partile pot sa deroge de la alin. exceptia se refera exclusiv la masa patrimoniala constituita in vederea exercitarii unei profesii autorizate de lege. Asadar. De asemenea.4.3 al aceluiasi art. De ce ne intereseaza distinctia dintre insesizabilitatea legala si cea conventionala? 1. se ridica intrebarea:se va putea intampla ca partile sa deroge de la 2324 alin. in acest caz creanta va fi garantata de intregul patrimoniul.4. el raspunde pentru prejudiciul cauzat. Deci un bun care nu poate fi instrainat de catre debitorul proprietar nu va putea de principiu nici sa fie executat silit de catre creditorii proprietarului. revenind la regula. (adica in situatia in care creanta se naste anterior momentului crearii divizarii. Insesizabilitatea poate sa aiba sorginte legala sau conventionala. Intr-o astfel de situatie ce se va intampla pe alin. Se refera numai masa patrimoniala destinata unei profesii autorizate de lege. in ipoteza comunitatii legale. Sa nu confundam insesizabilitatea cu inalienabilitatea. pentru ca nici acest text nu este de ordine publica. Deci ea poate fi stabilita prin lege sau prin conventie.4. iar alin. va putea fi executat silit doar din bunurile afectate masei patrimoniale destinate profesiei respective. partile revin la gajul general asupra intregului patrimoniu. ci ar dori sa raspunda cu intreg patrimoniul. Inalienabil este bunul care nu poate fi instrainat de catre proprietar.3 stabileste regula si anume divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Atentie. un bun inalienabil este totodata si insesizabil.- - - - respectiv. si un gaj general al creditorilor profesionali care se exercita numai asupra masei destinate activitatii profesionale. bunurile insesizabile din patrimoniul debitorului sunt acele bunuri care nu pot fi executate silit. Gajul general si modul in care el poate sa fie afectat prin inalienabilitatea legala sau conventionala respectiv prin insesizabilitatea bunului. ex. Ce intelegem prin insesizabilitate = faptul ca un bun sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificate de catre creditori in cadrul executarii silite.4 ca notarul va raspunde. el deroga de la regula stabilita in alin. divizarea nu va afecta gajul general al acestora. regula divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Prin urmare.

Bunurile scoase din gajul general cu acordul creditorului vor fi bunuri insesizabile.2329 alin. Din punct de vedere juridic.4 este un text supletiv. din punct de vedere al dreptului civil exista 2 categorii de subrogatii:exista subrogatii personale si subrogatii reale. Consecinta insesizabilitatii. Drepturi reale Cursul 9 La test avem inclusiv proprietatea. De asemenea.2. Daca datorezi o suma de bani si executi voluntar acea obligatie se numeste ca ai facut o plata. Dupa cum ii spune numele.devine opozabila fata de terti. In masura in care discutam despre o subrogatie personala se inlocuieste o persoana cu o alta persoana in cadrul unui raport de obligatii.1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala.produce efecte doar fata de creditorii posterior actului juridic care a instituit-o 2. pe cand de principiu insesizabilitatea conventionala: 1. presupusa de legiuitor ca o consecinta a aceleiasi inalienabilitati conventionale. insesizabilitatea legala produce efecte independent de notarea ei in CF. Astfel. In legatura cu subrogatia personala. presupune o inlocuire.4 i insesizabilitatea va fi la randul sau una conventionala. art.3. Ce inseamna asta? Inseamna ca in masura in care plata. indiferent care este obiectul prestatiei.627 alin. tertul devine noul creditor in locul creditorului initial.care nu se studiaza la drepturi reale. adica executarea obligatiei este facuta de catre o alta persoana decat debitorul care datoreaza acea prestatie. inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea. se inlocuieste un drept cu un alt drept in cadrul unui patrimoniu. NCC reglementeaza la 1593-1598 ceea ce el defineste ca fiind subrogatii. Ce intelegem prin plata? Executare voluntara a unei obligatii. Consecinta este ca o data ce tertul a facut plata in locul 61 - - - - .629 alin. Subrogatia personala este un efect al platii. se intampla urmatorul lucru: tertul care face plata in locul debitorului fara intentia de a ii face liberalitati debitorului. In cazul clauzei de inalienabilitate subintelese nu ne gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci ne gasim in prezenta unei inalienabilitati conventionale.- 2. daca discutam despre o subrogatie reala. Nu reducem plata la prestatia de a da o suma de bani. coproprietatea – deci pana la modul de dobandire (astea nu le avem) Subrogatia reala -sa nu confundam subrogatiile reale cu subrogatiile personale. Nu are nici o legatura cu subrogatiile reale. potrivit art. este un efect al platii. inalienabilitatea conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective. care completeaza vointa partilor.4 reglementeaza zisa clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii. Plata inseamna executarea voluntara a oricarei obligatii pozitive. deci inclusiv fata de creditori doar prin notarea clauzei de insesizabilitate in CF Insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunului. potrivit art. Consecinta este ca in baza art. 627 alin. Deci daca am obligatia de a construi o casa o execut voluntar inseamna ca am facut o plata. indiferent ca ea este legala sau conventionala este ca bunurile insesizabile sunt scoase din sfera gajului general. subrogatia indiferent ca personala sa reala. 627 alin.

proprietar al acelei universalitati de fapt. echivalentul lor valoric mi se cuvin mie. se preda animalele si se constata ulterior vanzarii ca inainte de incheierea contractului de vanzare. in momentul in care C face plata. ele murind inainte de vanzare. ca proprietar al turmei respective. prin efectul subrogatiei reale. Se incheie contract de vanzare intre A si B. 5 animale din turma au murit. Cumparatorul vine si spune urmatorul lucru: avand un vedere ca cele 5 vite fac parte din turma. In loc sa plateasca A vine si face plata din varii motive C. despagubirile datorate. in cadrul activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este divizat in cadrul activului unei mase patrimoniale.mediul in care se produce subrogatia reala: -invariabil subrogatia reala. vanzarea. Asta inseamna ca daca prejudiciul s-a produs inainte de incheierea contractului de vanzare-cumparare. Ce parere avem? Cui va fi obligat medicul sa plateasca despagubirile? -in situatia asta. Subrogatia reala are loc la nivelul universalitatii juridice. Dar culpa medicului se constata dupa momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare. Subrogatia reala Ce intelegem prin subrogatie reala? = Intelegem inlocuirea unui drept subiectiv determinat cu un alt drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Adica. Asadar. Ex. indiferent de forma ei. Raspunsul este ca NU se intampla asa. din universalitatea aia de fapt au iesit anumite bunuri. Deci ex. in patrimoniul vanzatorului s-a produs subrogatia reala. de ce nu? Pentru ca la nivelul universalitatilor de fapt NU are loc subrogatia reala. echivalentul lor valoric mi se cuvin tot mie in calitate de titluar.obiectul subrogatie reale . Prin urmare. animalele care au decedat. din culpa probata a medicului veterinar care se ocupa de animalele respective. se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitait juridice. De unde initial era creditor B pe viitor devine creditor C. Asta inseamna ca din turma si totodata din patrimoniul care l-a continut. universalitatea de fapt pe care noi o numim turma de animale se gasea in patrimoniul vanzatorului.debitorului el va putea pe viitor sa il urmareasca pentru executare pe debitor in locul creditorului initial. Asta este subrogatia personala. se perfecta. Adica mie mi s-a vandut o universalitate de fapt. deci aici avem inlocuirea unui creditor initial cu un creditor survenit. Important de retinut:SUBROGATIA REALA NU SE PRODUCE IN CADRUL UNIVERSALITATILOR DE FAPT. asadar cumparatorul nu 62 - . Prin urmare s-a produs o subrogatie reala dar la nivelul patrimoniului care este o universalitate juridica si nu la nivelul turmei de animale. putem constata ca: 1. Asta este o universalitate de fapt. sa presupunem ca A ii vinde lui B o turma de vite. care contine universalitatea de fapt. inlocuirea? La nivelul creditorului. turma de animale. a patrimoniului de exemplu. 2. si echivalentul valoric a intrat nu in universalitatea de fapt numita turma de animale ci in patrimoniul vanzatorului. A ii datoreaza lui B 3 lei. Prin urmare. in masura in care cumparatorul ar fi avut pretentia sa primeasca el despagubirile s-ar discuta despre o subrogatie reala. a iesit dreptul de proprietate asupra animalelor decedate.il reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli. Unde avem subrogatia. pe viitor C devine creditor si el il va putea urmari pe A pentru plata celor 3 lei.

Insa grija. daca ne raportam strict la unul dintre patrimonii. vom avea la nivelul lui 2 transmisiuni cu titlu particular si vom avea de asemenea subrogatii. Prin urmare. C se intampla aicia? Dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc pleaca din patrimoniul lui A si ajunge in patrimoniul lui B. 3. si ea este inlocuita cu o alta valoare patrimoniala. ce inseamna asta? Transmisiune cu titlu particular. si transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal. indiferent de forma ei. Deci grija foarte mare. Tipurile de subrogatii reale Subrogatia reala se prezinta fie in varianta subrogatiei cu titlu universal. fiindca universalitatea de fapt este un ansamblu de bunuri puse in comun de catre proprietarul lor. Ex. Deci prin intermediul unei subrogatii reale. De ce? pentru ca la oricare dintre patrimonii ne-am uita. Transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal vehiculeaza patrimonii. -toate subrogatiile reale au ca obiect inlocuirea intre ele a unor drepturi determinate. in cadrul lui se va produce o subrogatie reala. Punctele comune ale celor doua categorii de subrogatii: 1. daca ne raportam la unul singur dintre patrimonii.raportul dintre subrogatiile reale si transmisiuni -o prima chestiune:nu exista nici o legatura intre subrogatiile reale. iar B ii da la schimb lui A un teren. dreptul de proprietate asupra terenului porneste din patrimoniul celuilalt si ajunge in patrimoniul lui A. subrogatia reala indiferent de varianta ei nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt. ca intotdeauna universalitatea de fapt va fi inclusa intr-o universalitate juridica.va putea in temeiul subrogatiei reale sa pretinda despagubiri. Care este asadar legatura intre transmisiunea cu titlu particular cu subrogatia? Intotdeauna cand vom discuta despre un act juridic cu titlu oneros. Asm discutat ca transmisiunea cu titlu particular se refera la unu sau mai multe bunuri determinate. Insa. legatura dintre subrogatia reala si transmisiunea cu titlu particular este faptul ca atunci cand subrogatia reala se produce in temeiul unui act juridic cu titlu oneros ea este insotita de transmisiuni cu titlu particular.ambele variante de subrogatii reale presupun inlocuirea intre ele a 2 drepturi subiective in cadrul unui activ patrimonial 2. subrogatia reala nu se va produce in cadrul universalitatii de fapt ci in cadrul patrimoniului care o contine. dreptul de proprietate asupra terenului. indiferent ca ele sunt cu titlu universal sau cu titlu particular. fie in varianta subrogatiei reale cu titlu particular. ea se produce numai la nivelul universalitatilor juridice. Terenul. -singura corelatie care poate fi facuta este aceea intre subrogatiile reale si transmisiunile cu titlu particular.ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros 63 - - - . nu se inlocuiesc intre ele niciodata patrimonii respectiv mase patrimoniale. Transmisiunea cu titlu particular este instrainarea unui drept determinat dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. iarasi discutam despre o transmisiune cu titlu particular. Despagubirile vor putea fi pretinse de catre vanzator. pentru ca transmisiunea presupune 2 patrimonii distincte. Pai daca au proprietar inseamna ca bunurile acelea toate se gasesc in patrimoniul unei persoane.contractul de schimb: prin care A ii transmite in proprietatea lui B un apartament de bloc. Dar. din el iese o valoarea patrimoniala.

Asta inseamna ca din patrimoniul initial iese o valoare patrimoniala care nu este inlocuita de nimic. pentru ca dreptul acela nu se transmite niciunde. ce se intampla juridic: din patrimoniul victimei acelei prejudiciu iese dreptul de proprietate asupra bunului distrus. 64 - . De ce? nu mai exista bunul. Subrogatia reală cu titlu particular aceasta se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul juridic particular al dreptului respectiv -ce intelegem prin regim juridic particular? = intelegem orice fel de limitari ale acelui drept. un bun al unei persoane este distrus. De ce? pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens. Ex 1. Subrogatia reala cu titlu particular vede mai multe detalii. atat. Dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. Ex 2. B. din culpa unui tert. Diferentele dintre cele doua categorii de subrogatii: 1. nu mai poate subzista nici dreptul de proprietate fara un suport material. doar ca bunul este in patrimoniul X. Prin urmare nu avem subrogatie. fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros. ex. Cum vine asta? Avem fapte juridice din care dobandim drepturi gratuit. deci le dobandesti gratuit. In stiuatia asta discutam despre o dobandire oneroasa.- - - -acest titlu oneros al instrainarii este determinat fie prin vointa partilor atunci cand instrainarea presupune un act juridic.:uzucapiunea: este un fapt juridic care presupune o dobandire de drepturi prin efectul legii. ea nu vede altceva. atentie. Deci subrogatia presupune un raport oneros. prin sarcini constituite in favoarea tertilor. Deci subrogatiile reale cu titlu universal si cu titlu particular sunt ca o persoana care mai intai se uita cu ochii liberi si vede mai intai un bun. cu dimensiuni si dupa aceea se uita cu niste ochelari cu infra rosu si vede zonele in care emana caldura acel bun sau nu emana caldura. intereseaza din tot regimul juridic al unui anumit drept subiectiv un singur lucru: ca el face parte dintr-un anumit patrimoniul. exemplu foarte simplu. nu se produce subrogatie. aici nu discutam despre o transmisiune. iar in patrimoniul beneficiarului acelei liberalitati pur si simplu se adauga o valoare patrimoniala fara ca de acolo sa fi plecat anterior un anumit drept. cu culori. testament.donatie. A. pur si simplu se stinge.subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu. si in locul lui. ex. Ex. care s-a produs nu in temeiul unui act juridic oneros ci in temeiul unui fapt juridic. Deci a iesit dreptul de proprietate. fara sa fi tinut la un anumit echivalent. respectiv drepturi accesorii in raport cu dreptul subiectiv inlocuit. adica fara un echivalent. si fapte juridice din care dobandim drepturi in temeiul unui echivalent. daca avem un act juridic gratuit. Deci avem la nivelul patrimoniului o subrogatie reala. in patrimoniu intra dreptul de creanta asupra despagubirilor. faptul juridic ilicit presupus de raspunderea civila. -deci sa ne imaginam ca in cazul subrogatiei reale cu titlu universal. Daca ne raportam la ipotezele noastre de subrogatii.in schimb accesiunea presupune ca dobandesti un drept esti tinut la o contraprestatie.dobandirile oneroase in temeiul unor fapte juridice. adica iese ceva din patrimoniu si intra altceva in schimbul valoric respectiv. S-a stins. Care este diferenta: varianta cu emana caldura: este subrogatia reala cu titlu universal.

reglementata de lege sau de parti prin conventia lor. pentru ca altfel nu pot sa plimb o sarcina de pe un bun pe altul. grevat de o servitute sau data in locatiune. sa zicem ca am luat un credit de la banca. sarcinile care se constituie. automat. Si coschimbasul imi spune ca accepta sa faca schimb cu mine dar numai cu conditia in care primesc un bun liber de sarcini. In aceasta ipoteza. Daca in schimb discutam despre o subrogatie reala cu titlu particular. Asta este subrogatia reala cu titlu universal. subrogatia reala cu titlu universal observa un singur lucru: ca dreptul de proprietate se gaseste intr-un anumit patrimoniu. Subrogatia reala cu titlu particular se produce doar in ipoteza in care este instituita.- Ex. in mod automat. este dat in arenda. Ex. ce se va intampla: din patrimoniul meu iese dreptul de proprietate cu tot cu ipoteca care il greveaza si in locul lui intra dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc. pot sa inchei contractul de schimb si sa stabilesc cu consimtamantul bancii ca ipoteca trece de pe bunul pe care il aveam initial in proprietate pe bunul care il primesc in locul lui.pe langa faptul ca il inlocuieste preia sarcinile. este dezmembrat. si 2. Ulterior. se muta asupra bunului de inlocuire. Iar bunul de inlocuire nu preia nimic din aceste sarcini sau din drepturi accesorii. Ce inseamna asta? In masura in care un bun se instraineaza cu titlu oneros dintr-un patrimoniu. In situatia asta va avea loc in patrimoniul 65 - - - . adica cu toate sarcinile si cu toate drepturile accesorii. echivalentul pecuniar primit in schimbul acelui bun va intra cu certitudine in acelasi patrimoniu.subrogatia reala cu titlu universal este o functie a patrimoniului. Ex. adica faptul ca bunul ala este ipotecat. ci 2 pasi: 1. adica in cazul nostru apartamentul ar trebui sa preai dreptul de ipoteca. de la sine. este grevat cu un drept de servitute. altul il inlocuieste. in lipsa de prevedere legala sau de clauza cuprinsa in contract care sa spuna altceva. Ea se produce de la sine. In cazul sbrogatiei reale cu titlu particular. Subrogatia reala cu titlu particular va presupune nu un singur pas:faptul ca iese un bun si in locul lui intra un alt bun.mai intai iese un bun. mi-a ipotecat apartamentul. Acest al doilea pas se produce numai in ipoteza in care legiuitorul il instituie. Deci observa toate aceste elemente. Atat. este grevat de un drept de uzufruct. sau in ipoteza in care partile prin acordul lor stabilesc producerea lui. Consecinta este ca daca are loc o simpla subrogatie reala cu titlu universal. lucrurile stau diferit. drepturile accesorii care vizau bunul inlocuit. Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa unei clauze sau a unei reglementari legale contrare. vreau sa schimb apartamentul cu un alt apartament dintr-un alt oras pentru ca ma mut.in masura in care dau la schimb un teren asupra caruia exista o servitute de trecere si o ipoteca. a bancii. Ea reprezinta un efect al fortei de atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari oneroase. in lipsa unei prevederi legale sau a unei clauze contrare. in masura in care il obint si acordul creditorului. de data asta ea observa nu numai faptul ca bunul se gaseste intr-un anumit patrimoniu.in masura in care am intr-un anumit patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren care este grevat cu o ipoteca. dar ignora cu desavarsire toate drepturile. Nu este interesata de ele. 2. exista deja in legatura cu acel bun. si primesc in loc un apartament de bloc. Consecinta in cazul subrogatiei reale cu titlu particular este ca toate aceste sarcini sau drepturi accesorii in loc sa plece din patrimoniu odata cu bunul inlocuit. ci observa si regimul sau specific. bunul inlocuit pleaca exact in situatia in care se gasea.

pentru ca nu se reglementeaza legal ce se intampla cu inalienabilitatile daca bunul respectiv este distrus. bunul de inlocuire nu de vine automat inalienabil si insesizabil. Ex. Adica faptul ca nu poate fi executat de catre creditori.Dreptul de proprietate Limitele dreptului de proprietate -627 NCC un articol care a generat multe discutii Precizari: -in NCC gasim reglementate (o sa tratam in paralel clauzele de inalienabilitate si de insesizabilitate) clauzele de inalienabilitate la art.2649. creanta asupra banilor a intrat in patrimoniul meu in locul dreptului de proprietate asupra cabanei. in lipsa oricarei reglementari legale. Inalienabilitatea bunului atrage si insesizabilitatea lui. Prin urmare. - . Suma respectiva va putea fi urmarita silit de catre creditor datorita faptului ca in ipoteza noastra. Clauza de inalienabilitate 66 - . iar pentru clauza de insesizabilitate la art. Asta inseamna ca nu pot sa instrainez bunul timp de 15 ani.1212-1217. cabana cu clauza de inalienabilitate pe 15 ani. Asta inseamna ca daca bunul care a iesit a fost inalienabil plus insesizabil. avand in vedere ca cabana era insesizabila si creanta asupra banilor este insesizabila.- - - meu o subrogatie reala cu titlu particular convenita. Nu avem text de lege. Vecinul imi datoreaza despagubiri. Pai suma de bani. primesc prin donatie un bun imobil. Dupa 8 ani jumătate. Asta inseamna ca din patrimoniu este bunul cu regimul lui juridic particular si in locul lui intra un alt bun care nu ii preia regimul juridic particular. Pana aicia avem subrogatie reala cu titlu universal. Prin urmare creditorii vor putea sa urmareasca acea suma de bani. Altfel nu are loc. contractul partilor. Aceasta limitare a sferei lor de aplicabilitate nu se regaseste in NCC roman. un creditor al meu vrea sa ma execute silit din suma de bani pe care mi-a dat-o vecinul. Dar. Inseamna ca se va aplica doar subrogatia reala cu titlu universal.stabilita prin conventia.2329. mai precis pentru clauza de inalienabilitate art. Observatie esentiala: in codul civil al Quebecului se specifica in mod expres atat in materia clauzelor de inalienabilitate si de insesizabilitate faptul ca ele pot fi instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Imi plateste despagubirile. In principiu textele pentru cele 2 clauze sunt preluate intr-o forma usor modificata din codul civil din Quebec. deci nu ma poate executa silit din acea suma de bani. din culpa unui vecin care are o parcela de teren alaturata in zona de munte. pentru ca cabana respectiva era grevata de o clauza de inalienabilitate. Pentru ca este o subrogatie reala cu titlu universal. Ii valabila clauza. Dar aceasta preluare a regimului juridic particular intre bunurile care se inlocuiesc se intampla numai daca este reglementat expres legal sau conventional. Si eu vin si ii spun creditorului ca nu se poate. cabana mea ia foc si arde integral. altfel se inlocuieste bunul cu alt bun atat. Clauza de inalienabilitate nu se stramuta asupra sumei de bani. in timp ce clauzele de insesizabilitate sunt reglementate in art.627-629 NCC. Raspuns: nu este insesizabila suma de bani. precizari in legatura cu originile clauzelor: Adica originile de reglementare legislativa.

inalienabil si insesizabil. opozabilitatea ar fi erga omnes ex lege. ele vor trebui notate in CF pentru opozabilitate. ii o sarcina care greveaza bunul. pe care proprietarul cu incalcarea clauzei il instraineaza. in materie mobiliara. Care este interesul acestei distinctii? Inalienabilitatea legala. abitatia este o varianta de uzufruct care poarta asupra unei constructii. adica de necunoasterea legii. Clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un act juridic. Propriu-zis. Asta inseamna ca pentru a avea o veritabila inalienabilitate. clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real. din nou. este opozabila erga omnes ex lege. fara a fi necesara notarea acesteia in materie imobiliara in CF. pentru ca inalienabilitatea blocheaza cu totul atributul de dispozitie juridica. sau esti obligat sa il transmiti numai unor membrii de familie pentru ca vrem sa pastram bunul in familie. In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun. In masura in care inalienabilitatea care greveaza bunul mobil ar fi o inalienabilitate legala. clauza de inalienabilitate blocheaza exercitiul unui atribut al proprietatii.628 NCC alin. Art. Asta inseamna inalienabilitate. nu poti sa dispui de bunul ala catre nimeni si prin nici un fel de act juridic intre vii. Delimitare: 1. adica in temeiul legii.2:ne spune despre dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. 2. deci intr-o astfel de situatie nu s-ar mai pune problema ca tertul sa se poata prevala de buna lui credinta.3? textul spune ca daca am un bun mobil grevat de o clauza de inalienabilitate.3: in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. spre deosebire de cea conventionala.- = este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun. Daca avem o clauza:cumparatorul se obliga sa nu vanda bunul timp de 15 ani ---. Si ni se spune ca acest drept este gratuit. Ce vrea sa spuna textul de la 628 alin. tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a ii putea fi desfiintat titlul de dobandire.clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nici o forma cu inalienabilitatea legala. Aceasta afirmatie este valabila si pentru clauza de insesizabilitate. In schimb incalcarea unei simple interdictii de instrainare fiind vorba de o obligatie personala atrage raspunderea contractuala. In aceasta ipoteza nu avem o clauza de inalienabilitate. art. Ce inseamna asta? Ex.De asemenea. Daca ni se interzice 67 - - - - . Care este miza discutiei: incalcarea clauzei de inalienabilitate care are caracter real. in cazul clauzelor de inalienabilitate conventionale. si anume. o clauza formulata de felul urmator: nu ai voie sa vinzi bunul. dispozitia. Aceste reguli le gasim la 937 NCC. De asemenea vom intalni formulari:inalienabilitate partiala ex. ea greveaza bunul. incalcarea ei atrage nulitatea contractului prin care o incalci. per a contrario. iar tertul dobanditor este de buna credinta. De asemenea. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate cu privire la bunul mobil.avem interdictie de instrainare.973 NCC alin. daca clauza ii formulata de felul urmator: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani ---avem clauza de inalienabilitate. nu putem discuta despre o veritabila inalienabilitate. In aceasta situatie. sau nu ai voie sa vinzi bunul lui X. ci avem o inalienabilitate legala.

clauza de insesizabilitate care are o natura contractuala intotdeauna.627 alin. Diferentieri: 1. art. Deci se poate intampla cum: ni se doneaza un bun cu obligatia pentru noi ca noi sa dispunem de bun numai cu acte cu titlu gratuit.2 NCC -daca avem o insesizabilitate legala.60 ind. Avem voie sa il donam. Pe cand daca este vorba de o insesizabilitate conventionala. 627 alin.629 daca este vorba de inalienabilitate conventionala.4.627 alin. Textul trebuie coroborat cu art. iar in materie mobiliara ca tertii de buna credinta. Ca sa fie inalienabilitate.numai vanzarea sau numai instrainarea cu titlu oneros a bunului ii clar ca nu discutam despre o clauza de inalienabilitate ci despre o simpla obligatie personala de a nu vinde sau de a nu schimba bunul. In situatia asta ii clar ca noua nu ni s-a blocat atributul de dispozitie. - - 68 . 2. consecinta este in materie imobiliara ca ea este opozabila de plin drept ex lege.4. Clauza de inalienabilitate: precizare importanta: art. creditorii. deci inalienabilitatea este conventionala. bunul prin nici un act juridic intre vii. respectiv 2329 daca este inalienabilitate legala. automat in temeiul art. Deci nu discutam despre o inalienabilitate. Deci promisiunile de vanzare ar fi vizate de art.4 nu este. difera de: insesizabilitatea legala. Insa. intr-o astfel de situatie discutam despre o interdictie de instrainare. Avem voie sa il instrainam numai cu titlu gratuit. ipoteci si altele. nu se pot prevala de necunoasterea insesizabilitatii legale. pentru ca este vorba de un text supletiv care prezuma ca vointa partilor este aceea de a … dar printr-o clauza contrara partile pot sa deroge de la 627 alin. nu instituie o inalienabilitate legala. In aceasta situatie avem o simpla obligatie personala care atrage ca sanctiune raspunderea contractuala cu daune interese.clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienabilitatea legala sau conventionala a unui bun. iar in materie mobiliara ea nu le este opozabila creditorilor care sunt de buna credinta. el devine si insesizabil. intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor a dreptului de proprietate a unui bun mobil sau imobil.627 alin.973 alin. precizarea este ca: 627 alin. cu toate consecintele aferente. pentru a fi opozabila ea trebuie inscrisa in materie imobiliara in CF pentru a fi opozabila. inseamna ca nu pot sa instrainez sau sa grevez cu gaj.4 face referire la o inalienabilitate conventionala.4 NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila.4. ex. si se interzice sa il instrainezi cu titlu oneros. Daca un bun este inalienabil conventional sau legal. -insesizabilitatea implicita ii cea care este o consecinta a inalienabilitatii. adica care nu cunosc existenta ei.1 din legea de punere in aplicare a codului civil (este introdus prin OUG 79 din 2011): precizeaza ca in categoria conventiilor prevazute de art. clauza de insesizabilitate = este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.

bunurile acelea nu devin insesizabile. ii o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea. clauza de inalienabilitate trebuie sa fie temporara si stabilita pe o perioada care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de clauza. interes care poate fi al instrainatorului. nu si ulterior.clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa/instituita in actul oneros sau gratuit. -se foloseste printr-un abuz de limbaj termenul de insesizabilitate inclusiv intr-o asemenea conventie. In masura in care un creditor izolat accepta prin conventia incheiata cu debitorul ca el sa nu execute silit anumite bunuri. Odata intrate in patrimoniul nostru de principiu regula este ca nu putem sa le transformam in bunuri inalienabile. nu exista vreo limitare.clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. Ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorilor. Deci o astfel de conventie produce efecte numai intre parti.clauza de inalienabilitate respectiv clauza de insesizabilitate de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate - - - - 69 . pentru ca inalienabilitatea atrage si insesizabilitatea. in masura in care insesizabilitatea este o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de valabilitatea clauzei de inalienabilitate. Clauza insa nu este valabila. Asta inseamna insesizabiliatea. pentru ca este stabilita pe o perioada de timp care depaseste 49 de ani. . translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat -asta inseamna ca de principiu. 3. 2. -insesizabilitatea la fel ca inalienabilitatea are caracter real. Deci doar la momentul initial. iar conventia aceea produce efecte numai fata de creditorul respectiv.sa nu confundam clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor.- Insa. in felul asta am putea frauda creditorii care iau in calcul un anumit gaj general iar ulterior noi decidem ca anumite bunuri sa fie inalienabile si implicit insesizabile. Justificarea este protectia creditorilor. Bunurile raman in sfera gajului general. insa conform art. Deci daca am o clauza care spune ca bunul nu se poate instraina timp de 60 de ani. El nu va putea sa urmareasca silit acele bunuri. Conditiile de valabilitate (cu privire la clauzele de inalienabilitate. Nici un creditor nu poate urmari acele bunuri. 3. cand intra in patrimoniul nostru. al unui tert sau chiar un interes public. Atragand insesizabilitatea.2329 aceste conditii de valabilitate se extind si la materia clauzelor de insesizabilitate) 1. nu putem sa ne transformam bunurile in bunuri inalienabile decat la momentul la care si prin intermediul actului prin care bunurile alea intra in patrimoniul nostru. Consecinta va fi ca si insesizabilitatea va fi lipsita de orice fel de eficacitate. al dobanditorului.

insesizabilitate care este stabilita chiar temporara fiind care este stabilita pe un termen astfel incat va dura pana la sfarsitul vietii proprietarului sau mai mult.si sa fie justificata de un interes serios si legitim (valabil pentru ambele clauze) Precizari: 1. ea trebuie as fie temporara. 2. ii si temporara. fapt care rezulta din art. ea trebuie sa se regaseasca in actul juridic translativ de proprietate prin care cel tinut de clauza de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul. Prin urmare. pentru ca bunurile care se afla in circuitul civil nu pot prin vointa proprietarilor. o astfel de conditie care nu indeplineste conditiile de validitate este de sanctionat cu nulitate absoluta. De ce nulitatea absoluta? Pentru ca caracterul temporar. Prin urmare ce se poate intampla? Ipoteze: In masura in care clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate este perpetua. Deci cerinta este caracterul temporar. Insa. sa poata fi instrainat.1 la valabilitatea clauzelor de inalienabilitate. respectiv este lipsit de un interes serios si legitim? Sanctiunea intr-o astfel de ipoteza este nulitatea absoluta. se doneaza un bun unui proprietar care are 80 de ani si i se impune o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea pe o durata de 40 de ani. ii si sub limita maxima de 49 de ani si sa ii fie impus unui proprietar care are 80 de ani.caracterul temporar -NCC specifica faptul ca este vorba de un termen de maximul 49 de ani. De ce? pentru ca in esenta termenul asta este o consecinta a cerintei ca acea clauza sa fie temporara. Asta ce inseamna? Inseamna ca orice clauza de inalienabilitate. prin vointa unei terte persoane sa fie aduse intr-o situatie de mana moarta. iar orice clauza care depaseste este nula si am incheiat discutia. Se ridica intrebarea: este sau nu valabila o astfel de clauza. Prin urmare.De asemenea. 3.2329 NCC. avand in vedere ca ea aparent s-ar incadra in limita aia. Bunul trebuie ca mereu sa poata sa circule. pentru care poate fi instituita o astfel de clauza. ea va fi lovita de nulitate. trebuie sa se incadreze in termenul de 49 de ani. Sa avem o astfel de clauza pe o durata de 40 de ani. care face trimitere la alin. adica pe o durata indefinita. adica sa aiba acelasi regim juridic ca si bunurile in afara circuitului civil. o astfel de clauza este asimilata clauzelor perpetue. in marja aia de 49 de ani? Raspunsul este ca NU este valabila. Chiar daca ii pe o perioada mai mica de 49 de ani. Clauza care incalca aceste conditii de valabilitate atrage nulitatea absoluta. Care este sanctiunea in masura in care clauza este perpetua sau asimilata celor perpetue.- Drepturi reale Cursul 10 Conditiile de valabilitate de la clauzele de inalienabilitate sunt aceleasi si pentru clauzele de insesizabilitate. 70 - - - . pentru a fi valabila o asemenea clauza. se poate intampla altceva. -de principiu. -sa nu ne imaginam ca orice clauza instituita pe o perioada de pana la 49 de ani este valabila. deci sub limita de 49. pentru a fi valabila ea trebuie sa fie temporara. De ce nu? Pentru ca exista clauze perpetue si clauze asimilate celor perpetue. Ex. respectiv exista unui interes serios si legitim sunt impuse ca si cerinte de valabilitate care protejeaza ordinea si interesul public. si trebuie sa fie astfel conceputa incat sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului. oricare din ele: 1.

fiind prezumat ca acea clauza a fost determinanta pentru parti la incheierea contractului. Explicatia acestei conditii se refera la protejarea gajului general.este lipsita de interes serios si legitim. Chiar legiuitorul insa aduce o ipoteza de exceptie. care o data ce au luat in calcul un gaj general nu pot sa constate ca ulterior debitorul lor scoate anumite bunuri proprii in afara gajului general fara consimtamantul lor. un imprumut. este ipotecat in favoarea bancii si fiind ipotecat. pentru a fi valabila. Textul spune urmatorul lucru: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau din care reiese ca nerespectarea ei echivaleaza cu neindeplinirea obligatiei garantate. nulitatea absoluta va atrage nulitatea/va invalida intregul contract. clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca care insoteste creditul sau imprumutul.3 NCC:care specifica mai intai ca clauza de inalienabilitate. continuta intr-un contract de ipoteca. O astfel de clauza. a intregului act. In principiu. spunand ca bunul pentru care tu ai garantat acest credit. Care este justificarea? Justificarea este data in primul rand de faptul ca in cadrul unui contract de ipoteca care garanteaza un credit. Este vorba de art. Prin urmare nu produce efecte juridice. ea va atrage de principiu nulitatea intregului contract. Si aceasta prezumtie pe 627 alin. -in masura in care iau un credit de la banca si in contractul de credit banca introduce o clauza de inalienabilitate. pe durata de executare a contractului de credit si implicit pe durata existentei a contractului de ipoteca. cand clauza de inalienabilitate poate sa existe si in acte juridice netranslative de proprietate. Pentru ca in actele cu titlu gratuit motivul determinant este de principiu intentia de a-l gratifica pe beneficiarul actului. respectiv a creditorilor. in masura in care ea reprezinta cauza. adica o nulitate absoluta a clauzei. Asta inseamna ca daca am un contract de vanzare in care se introduce o clauza de inalienabilitate lovita de nulitate absoluta. nu se pune problema sa prezumam ca ea a reprezentat motivul determinant. stipularea este inutila.3 ultima fraza vizeaza exclusiv contractele oneroase.4 71 - - - - - . -in cea de a 2-a fraza ni se specifica faptul ca in contractele cu titlu oneros caracterul determinant se prezuma in mod relativ.- - Acum se ridica intrebarea daca. sau intr-un testament. caz in care vom avea o nulitate totala. 2376 NCC:reglementeaza clauza de inalienabilitate introdusa. nulitatea ei va atrage nulitatea intregului act juridic care o contine. este vorba de o prezumtie relativa. Prin urmare este irelevant pentru creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului său sau este instrainat unui tert. bunul este inalienabil. Art. sau discutam despre o nulitate partiala. motiv determinant.2376 este lipsita de orice fel de efecte. Asadar. pentru ca ipoteca confera creditorului dreptul de urmarire asupra bunului. clauza trebuie sa se gaseasca inserata in contractul translativ de proprietate prin care bunul intra in patrimoniul celui care va fi tinut de clauza de inalienabilitate.627 alin.627 alin. Evident. Daca clauza de inalienabilitate este stipulata intr-o donatie. un imobil. Ramane la aprecierea instantei sa verifice daca clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate a fost motiv determinant pentru parti la incheierea acelui act juridic. conform art.

pe beneficiarul promisiunii ca asta sa fie sigura ca ulterior promitentul vanzator va mai fi in masura sa ii transfere proprietatea bunului la momentul la care incheie vanzarea. Daca 627 alin. astfel incat la final cand se termina contractul. De aceea. Ex. Facem legatura cu conditiile de validitate. un contract din care sa se nasca obligatia de a transmite in viitor proprietatea. spune:contracte din care se va naste obligatia de a transfera in viitor proprietatea. Ea va produce efecte de la momentul dobandirii in proprietate a bunului de catre cel tinut de clauza de inalienabilitate.4. Prin urmare o clauza de inalienabilitate legala in cazul fiduciei ar incurca foarte tare mecanismul de functionare al acestui contrac. urmand ca la finalul contractului B sa aiba obligatia sa transmita proprietatea unui tert beneficiar stabilit de catre parti. partile nu ar putea sa deroge de la ea. Art. intotdeauna cel care primeste bunurile in proprietate temporara nu ar putea sa le instraineze fiind tinut de aceasta inalienabilitate.60 ind. este o prezumtie relativa. Care este acest moment? Este momentul dobandirii. Ex. Prin urmare. In aceasta situatie. fiduciar nu are obligatia sa pastreze aceleasi actiuni. Ams pus ca trebuie sa fie intr-un act translativ de proprietate. exista o clauza de inalienabilitate care interzice instrainarea bunului pe perioada de eficacitate a promisiunii. In situatia asta.—juridic oricum nu este corect acest text. - 72 .627 alin. textul asta se refera si la promisiunile de vanzare. sa le valorifice. ca conform legiuitorul roman. Ori este foarte posibil in cazul unui contract de fiducie ca constituitorul sa transmita catre fiduciar o masa de bunuri.1. Consecinta ar fi ca in cazul unui contract de fiducie.se constituie o fiducie asupra mai multor actiuni la diverse societati comerciale sau unele tranzactionate la bursa. el sa remita catre beneficiar bunuri de acelasi valoare sau chiar de o valoare sporita. este foarte important urmatorul lucru:art. El are obligatia sa le tranzactioneze. Efectele clauzelor de inalienabilitate 1. Conform legii de punere in aplicare a NCC art.4 se refera NU la o inalienabilitate legala.627 alin. scopul acestei clauze este sa ii protejeze pe creditori. in masura in care se incheie actul. ci bunuri care sa aiba aceeasi valoare sau o valoare sporita. sa fim atenti ca este vorba de o clauza de inalienabilitate conventionala prezumata de legiuitor. Asta inseamna.fiducia – ea presupune un contract care este in felul urmator: A ii transmite lui B proprietatea unor bunuri cu titlu temporar. fiducia ar fi un act. printr-o clauza contrara sa deroge de la art.1 NCC:care in final stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalienabilitate. Evident.Principala consecinta este imposibilitatea pentru proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate. legea prezuma ca in cadrul promisiunii de vanzare care nu are un efect translativ de proprietate.4 ar fi o inalienabilitate legala. ci la o inalienabilitatea conventionala.- - - NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietate catre o persoana determinata sau determinabila. cu obligatia pentru fiduciar nu de a transmite la final acelasi bunuri. Prin urmare. Interesul este faptul ca textul este foarte vag. partile pot prin conventia lor. o promisiune de vanzare a unui bun.627 alin. respectiv promisiunile la un antecontract translativ de proprietate.

Asta inseamna ca clauza de inalienabilitate blocheaza transferul de proprietate doar prin acte juridice intre vii.2 NCC permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: a. un contract de vanzare. sa asigure intretinerea imobilului.interesul care a justificat clauza nu mai subzista b.627 alin. clauza de inalienabilitate va trebuie notata in CF. El cunoaste clauza de inalienabilitate pentru ca el este parte in contractul care care contine acea clauza de inalienabilitate. Prin urmare nu are fondurile necesare sa plateasca impozite. proprietatea se va putea transmite la succesori fie prin succesiune legala fie prin succesiune testamentara.627 alin. fiind o clauza in favoarea lui. De ce? de exemplu daca este vorba de o locuinta. Ce se va intampla aicia? In materie mobiliara nu avem un regim de publicitate generala.628 alin. pentru ca in aceasta situatie am avea o succesiune vacanta) Deci. subdobanditor care se prevaleaza de faptul ca acea clauza nu era notata in CF. Prin urmare in materie mobiliara nu se pune problema publicitatii clauzei de inalienabilitate. In consecinta. contract prin care se incalca clauza de inalienabilitate. De ce anume? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti. Conform art.2 NCC.a aparut un interes superior.5 NCC.art. etc. Si atunci ce poate sa faca? sa ceara instantei sa constate acest lucru si sa ii permita instrainarea imobilului.art.imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii. Ori proprietarul nu este tert. 3.- - 2. cu privire la bunul respectiv. sa i se asigure posibilitatea de a locui intr-un anumit oras pe perioada studiilor. asadar va fi tinut la despagubiri. Se ridica intrebare ce se intampla cu subdobanditorul care a cumparat acel bun de la proprietar cu incalcarea clauzei. fie cel care dobandeste bunul de la proprietar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. Ce se intampla in masura in care clauza de inalienabilitate cu privire la un imobil nu este notata in CF? daca nu este notata: a. clauza de inalienabilitate produce efecte doar cu privire la actele juridice intre vii. si ulterior minorul constata ca mentinerea acelei cladiri. se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie supusa formalitatilor de publicitate legala daca este cazul.628 alin. schimb. In materie imobiliara pentru a fi opozabila fata de terti. mult mai important care justifica instrainarea ex. care precizeaza faptul ca lipsa conditiilor de publicitate nu-l impiedica pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate sa pretinda de la proprietarul care a incalcat clauza despagubiri. de 73 - - . de o cladire. Inainte ca el sa ajunga la majorat. Efectele fata de terti Care sunt tertii vizati? = Sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun. 1. in masura in care proprietarul bunului tinut de aceasta clauza decedeaza inainte ca ea sa isi inceteze efectele. (ar fi absurd sa fie altfel.5.in cazul subdobanditorului -ex.se doneaza un bun unui minor cu o clauza de inalienabilitate pana ajunge el la majorat. Confirmarea acestei afirmatii o gasim in art. Discutia este valabila numai in materie imobiliara. si intretinerea bunului donat este extrem de costisitoare. Deci el nu se poate prevala de lipsa inscrierii in CF. pentru ca el mai are o alta locuinta.

Asadar.22 alin. daca se dovedeste ca tertii au cunoscut pe alta cale drepturile respective. Mai precis. Prin urmare. Asadar.22 NCC:care se gaseste in capitolul referitor la publicitatea legala. si art.- - - principiu.1 vine si spune ca cu toate acestea. ca aceasta este la intabulare. daca nu este inscris in CF este inopozabil. in general. Deci.art. ne lamureste art. se ridica intrebarea cu privire la ipoteza in care tertul care a contractat cu proprietarul cunostea pe alta cale existenta clauzei de inalienabilitate.22 NCC: Art. numai in aceste situatii este absolut necesara. a tertului. Dupa care. Dupa care textul vine si adauga: in afara de cazul in care din lege rezulta ca simpla cunoastere al acestor drepturi nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. faptele alte raporturi juridice supuse publicitatii.22 alin. Vine legea si spune ca clauza de inalienabilitate imobiliara este opozabila numai daca este inscrisa in CF. ele devin opozabile fata de terti chiar fara inscriere in CF. absenta publicitatii poate fi invocata inclusiv de tertul care a cunoscut pe alta cale dreptul. Adica. art.876 NCC. cele 74 - .prin exceptie. Afara de cazul in care acestea le-au cunoscut pe alta cale.ai fost martor cand au incheiat contractul). Adica. sunt inopozabile tertilor. daca am un drept pentru care legea conditioneaza opozabilitatea de inscrierea intr-un registru de publicitate. suntem de acord ca in cazul clauzelor de inalienabiliate nu este caracter constitutiv.22 alin1 :daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv. obligatorie. Deci nu este prevazut cu un caracter constitutiv. regula pe art.22 alin. (ti-a spus proprietarul. ai vazut contractul. ci strict efect de opozabilitate. raspunsul este ca daca nu este notata nu este opozabila. De ce? ne raportam la art. Ce intelegem din cele doua liniate: faptul ca regula este urmatoarea: a. dreptul devine opozabil fata de tert. Alin 2:atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de publicitate. Raspunsul este DA.902 NCC:precizeaza ipotezele de notare in CF cu efect de opozabilitate si specifica faptul ca drepturile respective devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare. cunoasterea clauzei de inalienabilitate imobiliara altfel decat din cuprinsul CF care aceasta clauza opozabila fata de tert sau nu? cunoasterea efectiva. adica opozabilitatea. daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale. cunoasterea efectiva nu valoareaza opozbilitate. Art. b. cunoasterea efectiva asigura opozabilitatea sau sunt conditionate exclusiv de inscrierea in CF. Se ridica intrebarea daca in cazul clauzelor de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate. actele. dreptul este opozabil numai daca este inscris acolo. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate nu avem un text legal care sa spuna ca ele pot fi facute opozabile doar prin inscriere in CF.1 este ca cunoasterea prin sistemul de publicitate sau prin alta cale. in afara CF. Insa. inscrierea drepturilor in sistemul de CF. exista conform legii ipoteze in care cunoasterea efectiva. art. prin urmare nu pot fi afectate drepturile celui care a cumparat cu incalcarea clauzei. altfel decat din CF asigura sau nu opozabilitatea. in afara sistemului de publicitate are acelasi efect ca si cunoasterea prin sistemul de publiciate.902 NCC.1 si 2:spune ca regula. pentru a li se asigura opozabilitatea fata de terti. adica numai prin notare. drepturile.cunoasterea efectiva. in afara sistemului de publicitate nu asigura opozabilitatea. daca se demonstreaza ca tertul a cunoscut pe alta cale dreptul respectiv. numai atunci cand legea spune in mod expres.

Si atunci gajul general nu mai este de 20 de lei. ea este opozabila si creditorilor anterior ai proprietarului. Deci am discutat pana acuma despre opozabilitatea fata de cel care cumpara.- doua feluri de cunoastere au acelasi efect. in momentul in care avem in vedere 628 alin. ea nu va fi opozabila decat creditorilor ulteriori. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit. ea nu este opozabila decat creditorilor viitori. 628 alin. valoarea gajului general in principiu daca este un act oneros se produce o subrogatie reala cu titlu universal si gajul valoric ramane constanta. ci 20 lei-valoarea casei. Vine alin. - 75 . Ex. Ce spune 628 alin4:in cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit. Ce intelegem din textul asta? Ca avem 2 regimuri juridice juridice dupa cum clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. De aceea. Si in felul asta creditorii anteriori isi vad gajul redus fara sa fi putut anticipa acest lucru.4 NCC si 629 alin. fata de creditori ce efect va produce? Insesizabilitatea. De aceasta clauza va fi tinuta A pentru ca el este cel care devine proprietarul bunului.3 NCC. In masura in care cumparatorul care este debitorul lor areun gaj general de 20 lei si ulterior dupa nasterea creantei lor el cumpara un anumit bun. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un contract oneros. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate legea nu spune acest lucru. Insa. Adica echivalentul valoric al bunului care a iesit va fi scos din gajul general.4 NCC vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului Ce ne intereseaza la cele doua texte? Ne intereseaza urmatorul lucru: a. Care este logica? Creditorii anteriori ai cumparatorului iau in considerare un anumit gaj general.ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului ce inseamna opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditori? La ce efect al clauzei ne referim? La insesizabilitate. dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. Ce se intampla cu opozabilitatea fata de creditori Sa avem in vedere 628 alin.2 si spune ca intr-o singura situatie de exceptie cand cunoasterea efectiva nu are efect de opozabilitate.4. adica cei care aveau creante deja nascute.1:A cumpara de la B printr-un contract de vanzare cumparare un imobil cu clauza de inalienabilitate pe o perioada de 10 ani. Aceasta clauza inseamna ca pe 10 ani A nu poate sa instraineze bunul si creditorii lui nu ar putea sa urmareasca silit acel bun. Textul spune clar ca daca clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu oneros. ii clar ca ne referim la insesizabilitatea bunului atrasa de clauza de inalienabilitate. Aceasta clauza de inalienabilitate nu va fi opozabila creditorilor anteriori. In ipoteza in care legea spune in mod expres ca opozabilitatea se poate realiza doar prin inscrierea lui. in masura in care dobandirea se face prin act cu titlu oneros clauza de inalienabilitate este opozabila doar creditorilor viitori. Deci. ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. creditorilor viitori ai proprietarului respectiv. creditori anteriori ai cumparatorului. opozabilitatea. Pentru ca aia vor putea sti de la bun inceput care este gajul general. in masura in care in acel contract de vanzare se stipuleaza o clauza de inalienabilitate.

nu se mai pune discutia asta. in cazul nostru. Nulitatea relativa va viza cel de-al doilea act juridic. De asemenea. deci nulitatea relativa prin care se incalca aceasta clauza. cu clauza de inalienabilitate in favoarea unui tert. A ii vinde lui B un imobil cladire cu o clauza de inalienabilitate. Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate 2 sanctiuni posibile: a. A ii doneaza lui B cu clauza de inalienabilitate si B incalcand clauza vinde lui C. pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate. tertul beneficiar al clauzei este X care nu este parte in contractul dintre A si B. Cine poate invoca nulitatea relativa? X beneficiarul clauzei si A. pentru ca dobanditorul nu transmite nimic in schimbul bunului primit si care este afectat de clauza de inalienabilitate. nulitate care poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate. adica de catre autorul proprietarului tinut de catre clauza de inalienabilitate. Ulterior. b. Ulterior B vinde lui C. Nulitatea relativa va putea fi invocata de catre A. intr-o astfel de situatie contractul dintre B si C este anulabil.- In masura in care dobandirea se face cu titlu gratuit. Ex.629 alin.nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate. in aceasta situatie A are posibilitatea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B pentru nerespectarea clauzei. Insa X care este tert fata de acest contract nu poate sa ceara rezolutiunea. respectiv de tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate (cine o fi el). instrainatorul din contractul care contine clauza. A ii vinde lui B un teren cu constructie. instrainatorul din actul care contine clauza de inalienabilitate. - - - - 76 .1027 si urmatoarele NCC -rezolutinea respectiv revocarea poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator. B incalcand clauza instraineaza lui C. Ex. Ex. De ce? Pentru ca X locuieste in acel imobil.1 si art. cat si de catre instrainatorul din contractul care contine clauza de inalienabilitate. B incalcand clauza vinde imobilul lui C. nulitatea relativa. A vinde lui B cu clauza de inalienabilitate. in aceasta situatie A are posibilitatea sa pretinda revocarea donatiei dintre A si B.rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate precizari: -texte care ne intereseaza sunt art. revocarea intervine atunci cand clauza de inalienabilitate este cuprins intrun act cu titlu gratuit. Asta inseamna ca pentru a discuta despre sanctiunea incalcarii unei clauze de inalienabilitate trebuie sa avem minimum 2 acte juridice distincte: un act juridic care contine clauza si un act juridic prin care se incalca clauza. Sa nu ne gandim ca tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate este C. Ex. in conditiile acestea vanzarea dintre B si C va putea fi anulata. Prima sanctiune in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate este anularea.

se vor putea pretinde doar despagubiri de la cel care a instrainat bunul cu incalcarea clauzei. Deci coproprietatea se deosebeste de indiviziune prin aceea ca in cazul coproprietarilor acestia au exclusive drepturi asupra unor bunuri determinate. proprietatea comuna. cu activ si pasiv. incalcand aceasta clauza vinde bunul lui C. Prin urmare ea va fi opozabila automat. Deci are ca obiect bunuri determinate. Asta inseamna ca daca tertul a fost in eroare. c. Sa nu confundam coproprietatea cu indiviziunea sau cu devalmasia. Cu referire la 937 .art. Distinctia intre coproprietatea si devalmasie: 77 - . el se poate prevala de art. in masura in care nu este parte in contractul care contine clauza. Ce vrea sa spuna acest text? Ca in masura in care A ii vinde lui B un bun mobil cu clauza de inalienabilitate.937 care spune ca in cazul bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate.3 NCC -ni se spune:in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. atunci cand un patrimoniu este transmis catre una sau mai multe persoane distincte. de plin drept fara publicitate. nu poate sa ceara nici revocarea si nici rezolutiunea. pe cand in cazul coindivizarilor acestora le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii. in masura in care C este de buna credinta. se poate prezenta in mai multe variante. - .937 numai in masura in care tertul este de buna credinta. intr-o astfel de situatie. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. evident ca s-ar pune problema anularii contractului dintre B si C. nu a cunoscut clauza de inalienabilitate in materie mobiliara el va ramane proprietar si titlul lui nu va putea fi desfiintat. astfel ca indiviziunea in cazul persoanelor fizice va aparea de regula intre succesorii cu titlu universal.937. indiviziunea va aparea in cazul transmisiunilor cu titlu universal. Daca ar fi vorba despre o inalienabilitate legala a unui bun mobil. fiind vorba de bunuri mobile nu avem unde sa realizam publicitatea clauzei de inalienabilitate.Coproprietatea Chestiuni generale Coproprietatea. atunci nu s-ar putea invoca art. totusi.628 alin. Prin urmare. La randul ei vom vedea ca coproprietatea se imparte in coproprietate obisnuita respective coproprietate fortata. in cazul inalienabilitatii conventionale este posibila invocarea art. Indiviziunea – are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau. Patrimoniul in cazul PF se transmite doar mortis cauza.- Beneficiarul clauzei de inalienabilitate. Ulterior B. De regula. Distintia intre cele trei: Coproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate.

Art. Coproprietatea este obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj. va fi preferata posesia tabulara. aceste cote se prezuma a fii egale Ex. Precizari: Ce intelegem prin beneficii? = intelegem fructe naturale. civila. avem art. bunul nu este divizat in materialitatea lui.634 alin. adica stabilesc aceeasi regula de impartire a fructelor respectiv a cheltuielilor. Precizare in legatura cu modul de exercitare a dreptului de proprietate in cazul coproprietatii -Art.635.2 si 3 care pana la urma sunt doar aplicatii ale art. B si C cumpara un teren de la X si nu se specifica in contractul de vanzare decat ca ei in calitate de cumparatori. 638 alin.635 eset o norma supletiva.- -se refera la faptul ca in cazul coproprietatii se cunosc cotele fiecaruia dintre coproprietari. in masura in care titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre proprietari. etc. De asemenea. pe cand in cazul devalmasiei aceste cote nu sunt stabilite. in cazul coproprietatii. printre care art. raportat la cotele coproprietarilor din dreptul de proprietate. Obligatii care se pot referi la intretinerea bunului. la un prejudiciu cauzat de bun care trebuie reparat de catre coproprietari. se identifica terenul si pretul. De asemenea. Observatii generale cu privire la cotele presupuse de coproprietate Art. care reglementeaza repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari. industriale.633 care trebuie corelat cu 919 alin. acestia pot sa deroge de la 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor. fracctionarea vizeaza dreptul de proprietate.3 si care in esenta reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei. respective de impartire a beneficiilor. respectiv producte Ce intelegem prin sarcini ale coproprietatii? = intelegem obligatii nascute in legatura cu bunul aflat in coproprietate. X in calitate de vanzator. Exista mai multe articole. si in masura in care avem o posesie faptica asupra bunului si o posesie tabulara.637 care se refera la fructul bunului comun.636 care specifica ca fiecare coproprietar are dreptul sa foloseasca bunul comun in masura in care nu ii schimba destinatia si nu aduce atingere dreptului celorlalti coproprietari.1 si 2 NCC care stabileste mai intai ca in cazul coproprietatii. Intr-o astfel de situatie se prezuma ca cotele lor sunt egale.635. Raporturile dintre coproprietari Art. Evident discutam despre o prezumtie relative. cotele care le revin coproprietarilor sunt cote din drept si nu cote din bun. In principiu regula este ca coproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului proportional cu cota lor din dreptul de proprietate. Inseamna ca prin conventia coproprietarilor. - - - 78 . A. Asadar.

In cazul in care se realizeaza un partaj de folosire conform art. adica iesirea din starea de coproprietate. Tot cu privire la modul de folosire concreta a bunului. Asta inseamna ca daca eu sunt coproprietari si am o cota de 1/5. trebuie sa permiti si celorlalti folosirea bunului este si el un text de lege supletiv. In legatura cu actele juridice respective actele materiale care pot fi incheiate de catre coproprietari. 1. mai intai art. 639 stabileste faptul ca prin conventia coproprietarilor sau prin hotarare judecatoreasca in lipsa unei intelegeri intre coproprietari. De retinut: 1.In masura in care unul dintre coproprietari ii deposedeaza pe ceilalti. exista posibilitate de a se stabili in concret modul de utilizare a bunului aflat in coproprietate. chiar daca coproprietarii stabilesc partajul de folosinta pe o perioada determinata. el nu se limiteaza la nasterea de obligatii personale intre coproprietari 4. nimic nu ne opreste chiar daca de exemplu acest partaj este incheiat pe 2 ani. cu actele juridice pe care ei le incheie cu referire la cota lor din dreptul de proprietate. 2. Deci faptul ca 636 vorbeste despre despagubire este o variant de actiune. partajul de folosinta nu atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu-zis. dar nu limiteaza actiunea coproprietarului care a fost deposedat de un alt coproprietar. adica iesirea din starea de coproprietate. 79 - . nimic nu ne opreste ca peste 2 saptamani oricare din noi sa ceara partajul propriu-zis.1:nu ai voie sa schimbi destinatia. Iar in materie de imobiliara ele trebuie inscrise in CF. Asta inseamna ca daca am facut astazi intre coproprietari un partaj de folosinta prin care am stabilit modul in care fiecare va utiliza o parte determinate din bun.partajul de folosinta nu pune capata coproprietatii 2. avem art. pot sa o ipotechez in masura in care este un bun susceptibil de a fi ipotecat.672 NCC:vizeaza conventiile privitoare la suspendarea partajului Ni se spune ca aceste conventii nu pot fi incheiate pe o perioada mai mare de 5 ani. Precizare: sa nu confundam actele juridice pe care coproprietarii le incheie cu privire la bun in ansamblul lui.639 care reglementeaza partajul de folosinta. ex. ei vor avea de asemenea posibilitatea de a introduce o actiune posesorie impotriva celuia care i-a deposedat. pe 3 ani.Atentie. cu privire la bunul aflat in coproprietate.efectul paratajului de folosinta este unul real.636 alin. Partile pot prin conventia lor sa deroge de la acest text. Voi ipoteca numai cota mea de 1/5. Ce sunt aceste conventii? = coproprietarii au posibilitatea sa stabileasca pe o perioada de maxim 5 ani mentinerea coproprietatii fara posibilitatea vreunuia dintre ei de a cere partajul.partajul de folosinta NU atrage suspendarea partajului Art.partajul de folosinta in acceptiunea NCC poate sa fie atat conventional cat si judiciar 3.- Cel care impotriva vointei celorlalti coproprietari exercita in mod exclusive folosinta bunului comun poate fi obligat la despagubiri.639. ceilalti nu vor fi tinuti sa se limiteze numai la a pretinde despagubiri. cota asta ce pot sa fac: pot sa o vand liber fara acordul celorlalti coproprietari.

D. De ce am spus privilegiu? Privilegiul este o garantie reala care se naste in temeiul legii.640 NCC. vand bunul unui tert.3 instituie un veritabil privilegiu pentru creditori. invocand art. care ii plateste pe coproprietari si care isi impart intre ei pretul.- De asemenea. X are posibilitatea sa se duca in patrimoniul lui C sau in patrimoniul tertului D si sa vanda silit bunul de acolo pentru a-si recupera creanta. poate sa incheie singur fara consimtamantul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare. Nu este platit X de catre A. X intervine si repara un imobil. asupra bunului in legatura cu care s-au facut lucrarile de conservare.678. Intrebarea este de la cine anume va putea sa pretinda suma datorata societatea de constructii. in contextul asta trebuie sa fim atenti al art. urmand ca ulterior acesta. urmand ca ulterior A sa se intoarca cu regres impotriva celorlalti coproprietari. Ori in cazul nostru aceasta garantie se naste in temeiul art. se va pune problema de la cine recupereaza tertul sumele datorate pentru conservarea bunului. Raspunsul este ca pe temei contractual societatea de constructii se poate indrepta exclusiv impotriva coproprietarului cu care a contractat. Totusi. A.3 NCC:textul spune ca creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun…. De ce ne intereseaza distinctia dintre cele 2? Ne intereseaza pentru ca in masura in care este vorba despre un act juridic de conservare. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca acest text 678 alin.. intervine partajul si la partaj bunul este atribuit lui C sau partile fac altfel partajul. Acest privilegiu legal le confera in legatura cu bunul respectiv dreptul de urmarire. De asemenea el poate efectua acte materiale de conservare a bunului. evident ca unicul debitor contractual fata de debitorul X ramane A. ii clar ca in instanta X va putea sa pretinda plata sumei numai de la A.ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia. Ex.678 alin. In masura in care este vorba de un act material de conservare aceasta ce presupune? Faptul ca un coproprietar repara de exemplu bunul aflat in coproprietate. Daca este vorba de un act juridic. insa. au dreptul sa urmareasca silit bunul in mainile oricui s-ar gasi atat inainte cat si dupa partaj. Vom discuta in cele ce urmeaza acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul lui si nu numai cota unui coproprietar.ipoteza in care unul dintre coproprietari constatand ca o constructie obiect al dreptului de coproprietate.actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate -orice coproprietar.635 sa pretinda in regres celorlalti coproprietari sa ii achite lui o parte din cheltuieli conform cotelor lor parti. Intr-o astfel de situatie. ulterior. incheie un contract cu o societate de constructii prin care acea societate repara cladirea respectiva. Insa. Ce va presupune privilegiul respectiv? Ca in masura in care nu i se face plata de catre A. risca sa se daramane. A contracteaza cu societatea de constructii X. legea ii confera acest privilegiu lui X asupra bunului respectiv. creditorii mei personali vor putea sa vanda silit cota mea de 1/5. conform art. Cum anume functioneaza privilegiul la care am facut referire: Ex. asta inseamna ca ele incheie un contract cu un tert care tert intervine pentru a repara bunul respectiv. 1. B. C sunt coproprietari. ce este important de observat este faptul ca indiferent de faptul ca privilegiul poarta asupra unui bun mobil sau 80 - - - . pentru a fi protejati suplimentar.

X. Ramane intrebarea: va putea tertul X sa ceara coproprietarului C care nu a consimtit la contract sa intervina si sa repare imobilul? Din contractul de locatiune se nasc drepturi personale si prin urmare aceste obligati personale tin numai partile care si-au dat consimtamantul la incheierea contractului de locatiune. In masura in care ploua in casa este clar ca nu ii o folosinta corespunzatoare. 3. Ori 81 - - . Daca ne intrebam de unde o astfel de obligatie. Per a contrario. adica majoritatea cotelor parti si pot sa incheie. 2. Dar ce inseamna ca ii sunt opozabile? = opozabilitatea.imobil.actele de administrare 641 NCC care vine cu o noutate absoluta fata de VCC. Prima intrebare: celalat coproprietar. B o cota de 2/5 si C o cota de 2/5. locatorul are obligatia sa asigure folosinta corespunzatoare a bunului fata de chirias. in exemplul nostru. sa se pretinda creditor intr-un raport personal in masura in care el nu a consimtit? Este o chestiune delicata. A are o cota de 1/5. Ipoteza:avem 3 coproprietari. altul are o cota de 1/5 si al treilea are iarasi o cota de 2/5. 641 spune in esenta ca in masura in care este vorba de un act de administrare cu privire la bunul comun.Evident ca pe aliniatul ultim de la 641 pentru actele de dispozitie si cele asimilate lor este mentinuta regula unanimitatii. Va putea sa ii ceara el lui C care nu a consimtit la incheierea contractului sa intervina si sa repare imobilul dat in chirie? NU. acest act de administrare se poate incheia valabil cu consimtamantul coproprietarilor care sunt titluari ai majoritatii cotelor parti. Pentru ca daca ii sunt opozabile el va avea obligatia sa ii permita folosirea bunului de catre chirias. actele juridice incheiate cu respectarea cerintelor din 641 sunt opozabile coproprietarului care nu a consimtit. Problema la 642 ii ca atunci cand legiuitorul spune ca actele juridice sunt opozabile celuilalt coproprietar nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. B si C. In total ne dau 1. fara consimtamantul celui de a-l treilea un act de administrare. Asta inseamna ca daca am 3 coproprietari. A si B care au impreuna o cota de 3/5 dau in chirie bunul unui tert. unul are o cota de 2/5. 642 ne spune asa: alin1: actele juridice facute nu nerespectarea regulilor din 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit la incheierea actului. strang 3/5. si raspunsul il gasim in 641 si in 642 NCC. pe care o s-o gasim la efectele fata de terti al actului juridic. A doua intrebare: in masura in care chiriasul constata ca ii ploua in casa. in masura in care 2 dintre ei se asociaza. Si atunci cum ar putea C sa pretinda o parte din chirie. in temeiul legii din momentul in care se naste creanta pe care o garanteaza. El se naste si dobandeste rang automat. el nu trebuie inscris in vreun sistem de publicitate. Dar plata chiriei este tot o obligatie personala. C. A. va putea sa pretinda o parte din sumele obtinute cu titlu de chirie? DA. ne spune ca tertul are obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce drepturile nascute dintr-un contract. o sa vedem ca in temeiul contractului de locatiune.

---sa nu confundam cu reglementarea din dreptul familiei. coproprietarii incheie un acord. evita o pierdere. Sigur. un contract. Asta este valabil numai pentru devalmasia in raporturile dintre soti).etc. 642: sanctiunea nerespectarii cerintelor de la 641 nu este nulitatea contractului ci este inopozabilitatea lui fata de coproprietarul care nu a consimtit. acel contract il va tine. exista posibilitatea ca pe cale conventionala coproprietarii sa stabileasca unii in favoarea celorlalti un drept de preemtiune = inseamna un drept de preferinta la vanzare. (unde in masura in care avem devalmasie si se incheie acte juridice fara consimtamantul celuilalt sot. Sanctiunea in cazul coproprietatii este inopozabilitatea. nu avem ce discuta despre opozabilitatea lui fata de ceilalti coproprietari. repara bunul.1 in masura in care contractul este incheiat cu acordul coproprietarilor care au majoritatea cotelor parti. -a doua distinctie:actele incheiate cu privire la intregul bun respectiv actele incheiate cu privire la cota parte care ii revine unui coproprietar:tot ce discutam despre necesitatea majoritatii cotelor parti pentru a incheia un act de administrare. un act juridic. nicidecum la stari de fapt. In masura in care un coproprietar intelege sa dispuna exclusiv de cota lui din dreptul de proprietate. in legatura cu prima observatie:actele de conservare facute de un singur proprietar pot sa fie atat acte materiale in sensul ca el intervine. discutam de act de administrare. despre inopozabilitatea actului de dispozitie daca nu ii respectata regula unanimitatii. celui care a dat in chirie bunul. De ce? pentru ca conform 642 alin. Ci il asimileaza partilor. ci ii obligatia care ii revine in mod normal locatorului.641.- - aceasta obligatie nu este obligatia unui tert. Drepturi reale Cursul 11 Coproprietate – continuare Precizare: Sa nu confundam 2 chestiuni: a. prin care stabilesc ca in masura in care unul dintre coproprietari va dori sa isi instraineze cota lui din dreptul de coproprietate. si in 82 - - . Pentru ca opozabilitatea se refera exclusiv la stari de drept. adica va naste drepturi si obligatii chiar daca in mod norma nu poti fi obligat fara vointa ta. Sigur. si chiar in lipsa consimtamantului lui el va fi tinut de obligatiile nascute de actele de administrare incheiate in conditiile art. Adica. cat si acte juridice. sanctiunea este nulitatea. intr-o astfel de ipoteza el nu are nevoie de acordul celorlalti proprietari:poate sa o greveze. ceilalti coproprietari vor fi preferati la vanzare in conditii egale de pret. ajunge sa fie asimilat partilor contractante. intr-o asemenea situatie el va fi obligat ca mai intai sa ii notifice pe ei. poate sa o instraineze poata sa faca ce doreste. si acel consimtamant era cerut. Deci 642 nu il priveste pe coproprietarul care nu a consimtit in calitate de simplu tert care trebuie sa respecte un act juridic fata de care el este strain. toate se refera la acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul sau. De ce are importanta chestiunea asta? Pentru ca in masura in care vom discuta despre un act material de conservare.sa nu confundam actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota lui din drept si actele juridice incheiate cu privire la intregul bun aflat in coproprietate ex.actele juridice cu actele materiale b.

fiindca ei sunt straini de contract. a art. discutam exclusiv de acte juridice cu privire la bun. actul de conservare. Este posibil sa existe o astfel de conventie intre coproprietari. intr-o astfel de situatie. Per a contrario. cu privire la bunul aflat in coproprietate. orice acte juridice incheiate de catre unul sau de catre mai multi coproprietari cu respectarea conditiilor de la 641 vor fi opozabile celorlalti coproprietari. poate fi inchetat de catre oricare dintre coproprietari fara a exista consimtamantul celorlalti. dar asta numai in masura in care ei se decid in acest sens. sau actul juridic. Fiind si ele acte de conservare este logic ca oricare dintre coproprietari poate sa introduca singur fara consimtamantul 83 - - - . cu raporturile contractuale nascute din incheierea acestor contracte ca acte de conservare respectiv act de administrare. aceasta vizeaza efectele juridice fata de tert a unui act juridic. De asemenea. I ce sens? In sensul ca coproprietarii care nu au consimtit au obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce contractele respective. In esenta:in masura in care un coproprietar incheie un act juridic de conservare sau coproprietarii care detin majoritatea cotelor parti incheie acte juridice de administrare pe perioada coproprietatii. In masura in care coproprietarul care consimte la incheierea acestui act achita echivalentul prestatiei facute de tert pentru a repara/remedia bunul respectiv. raportul obligational din contractul respectiv exista doar intre coproprietarul care a consimtit la incheierea lui si tertul cu care l-a incheiat. De unde anume deducem ca este vorba de opozabilitate? Ne raportam la art. va fi opozabil celorlalti coproprietari chiar daca ei nu au consimtit la incheierea lui. Asta inseamna ca in masura in care se incheie un act de conservare. In legatura cu opozabilitatea.masura in care ei doresc sa dobandeasca aceasta cota parte le va instraina lor.642 NCC alin1:spune ca actele juridice facute cu nerespectarea regulilor prevazute la art. Actul de conservare.641.1. Actiunile in justitie prin care se urmareste protejarea dreptului de proprietate nu sunt altceva decat acte de conservare. el va avea ulterior regres impotriva celorlalti coproprietari insa de aceasta data regresul nu este intemeiat pe contract. aceste acte juridice le sunt opozabile si coproprietarilor care nu au consimtit. Ceilalti coproprietari nu sunt tinuti de obligatiile nascute din acest contract.643 NCC:actiunile in justitie cu privire la bunurile aflate in coproprietate. adica cu majoritatea cotelor parti. spre deosebire de ipoteza de la 681 NCC.1281 NCC. si aceste efecte fata de terti le gasim reglementate in art. actul respectiv de administare este opozabil si fata de coproprietarii care nu au consimtit. pe care le gasim reglementate la art. Atat. A nu se confunda cu situatia de la 681 NCC.635 NCC: care spune ca coproprietarii sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proportional cu cotele lor din drept. Art. De ce ne intereseaza aceasta chestiune? Pentru ca sa nu confundam raporturile reale dintre coproprietari. insa ei raman terti fata de acest contract.642 alin. atat.641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit expres sau tacit la incheierea actului respectiv. Intr-o astfel de situatie. si anume suportarea sarcinilor respectiv impartirea fructelor. ci este intemeiat pe raporturile reale dintre coproprietari. Precizarea generala este legata de 640 NCC:spune ca actele de conservare cu privire la bunurile aflate in coproprietate pot sa fie facute valabil de catre oricare dintre coproprietari fara acordul celorlalti. in masura in care este vorba despre un act de administare incheiat pe perioada coproprietatii fara acordul tuturor coproprietarilor dar respectand art.

Asadar. orice coproprietar poate sta singur ca si reclamant intr-o actiune petitorie. ca un tert sa aiba pretentii impotriva coproprietarului. Ce inseamna asta? Ex.643 alin. Insa.635. in masura in care tertul are pretentii impotriva coproprietarilor. este de preferat sa ii actioneze in judecata pe toti coproprietarii. sa zicem ca avem 3 coproprietari care stapanesc un bun. Care anume sunt aceste norme supletive de la care se poate deroga: 1. pentru ca hotararea judecatoreasca pronuntata va avea autoritate de lucru judecat doar fata de paratul respectiv. indreptata impotriva oricarui tert care fara a-i deposeda pe coproprietari incepe sa exercite un drept real.2 NCC. desi in mod normal ar trebui sa le imparta conform cotelor lor din drept. 644 NCC: care reglementeaza zisele contracte de administrare a proprietatii Ce sunt aceste contracte de administare a proprietatii = ele sunt acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre toti coproprietarii.- - celorlalti coproprietari actiuni in justitie prin care sa protejeze dreptul de proprietate.mai intai.care sa aiba calitatea de parat. Art. hotararea judecatoreasca nu este opozabila celorlalti coproprietari. ex. coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa modifice criteriile stabilite de art. unul are o cota de 1/7. ea beneficiaza tuturor coproprietarilor. avem 3 coproprietari. Inseamna ca ceilalti coproprietari vor avea la randul lor posibilitatea sa introduca impotriva aceluiasi tert o actiune in revendicare. Intr-o astfel de situatie. Insa. Este vorba in principiu despre actiunea in revendicare impotriva tertului care i-a deposedat si despre actiunea negatorie. respectiv vor imparti fructele acestuia in mod egal. Ex. un dezmembramant al proprietatii asupra bunului aflat in coproprietate. intr-o astfel de ipoteza nu este deloc tentant pentru tert sa il actioneze in judecata pe unul singur dintre coproprietari. Aceasta chestiune rezulta din art. in masura in care aceeasi actiune nu este admisa. Oricare dintre coprorietari va putea sa introduca impotriva acestui tert o actiune negatorie prin care sa arate ca tertul nu detine un drept de servitute asupra imobilului respectiv. indiferent ca este vorba de revendicare sau de actiune negatorie.643 alin. ---chestiune rezulta din art. altul o cota de 2/7 si al treilea o cota de 4/7.1. La un moment dat un tert introduce impotriva lor o actiune in revendicare. Prin urmare. Evident ca se poate intampla si cealalta chestiune. Ex.. Art. coproprietarii stabilesc ca ei vor suporta sarcinile bunului. - - 84 . Si printr-un astfel de contract.2 specifica faptul ca in masura in care hotararea judecatoreasca profita coproprietatii. coproprietarul introduce actiune in revendicare si actiunea ii este respinsa. prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza raporturile reale dintre coproprietari. tertul care incepe sa isi amenajeze un drum de acces peste un teren aflat in coproprietate. Asta inseamn ca in ipoteza in care unul singur dintre coproprietari introduce o actiune in revendicare actiunea este admisa. ea va beneficia tuturor coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti. de repartizare a beneficiilor si respectiv a sarcinilor bunului aflat in coproprietate.643 alin. tertul poate sa-l actioneze ca parat pe unul singur dintre coproprietari. Tertul poate sa introduca actiunea in revendicare si impotriva unuia singur dintre coproprietari.

Insa coproprietarii au posibilitatea sa deroge de la art. pe durata coproprietatii sa stabileasca modul in care fiecare dintre ei va folosi o parte determinata din bun si sa stabileasca totodata exclusivitatea. fiecare poate sa foloseasca intreg teren. Adica in mod normal. Intr-o astfel de situatie ceea ce vor face ei va fi de fapt o zisa coproprietate periodica. Adica sa stabileasca ca unul dintre ei va folosi imobilul respectiv pe perioada verii. Ii foarte complicat sa vina el sau sa tot trimita mandat pentru incheierea de acte juridice cu fiecare ocazie in care se iveste posiblitatea inchirierii bunului. Ex. iar celalalt cealalta jumatate. Adica sa fie dat in chirie. In coproprietate exista un apartament situat in localitatea cluj. cat si acte juridice. Concluzia: art.636 NCC cu privire la exercitarea in comun a atributului usus conferit de dreptul de proprietate. Si atuncia. 4.636. el va putea sa incheie fara acordul celorlalti si acte de administare. folosirea efectiva a bunului de catre unul dintre coproprietari. In masura in care se stabileste ca pe intreaga durata a coproprietatii un singur coproprietar va folosi bunul.a doua norma supletiva de la care se poate deroga prin acordul partilor este cea reglementata de art.- 2. Care este justificarea unui astfel de acord intre coproprietati? Pai celalat sa zicem ca locuieste in Statele Unite. unul are o cota de 3/7.635. 2 coproprietari. pe intreaga durata a coproprietatii. 3. ex. Asadar el nu are majoritatea cotelor parti pentru a incheia singur acte de administrare.au posibilitatea sa partajeze folosinta si in timp. si sa stabileasca ca unul va folosi jumatate.641. iar celalalt il va folosi pe perioada iernii. ave. exista posibilitatea de a i se conferi unuia sau mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate. Ii interesat celalalt ca bunul respectiv aflat in cluj sa fie valorificat. si la suportarea sarcinilor bunului. -deci ei pot sa deroge si de la art.636 posibilitate recunoscuta tocmai in art. Precizare:aceste derogari pe care le vor face ei si pe 635 cu fructele si pe 636 cu folosinta bunului. prin acordul coproprietarilor i se poate conferi lui posibilitatea ca chiar cu o cota de 3/7 sa incheie singur astfel de acte de administrare. La fel cum pot sa imparta material terenul. 639 nu este altceva decat derogarea de la art. asta daca aplicam art.639 si sa stabileasca ca unul singur dintre coproprietari spre exemplu va folosi exclusiv terenul pe intreaga durata a coproprietatii. Aici facem trimitere la art.ultima derogare pe care o pot face prin contractele de administare a proprietatii se refera la art. De la care coproprietarii pot sa deroge. incheie un contract de administrare cu celalat coproprietari prin care derogand de la art. Propriuzis.636: coproprietarii au posibilitatea ca in mod conventional. Astfel de derogari au in vedere atat acte materiale.641 ii da posibilitatea ca chiar avand o cota de 3/7 sa incheie singur acte de administrare. in alte conditii decat cele stabilite in art. celalat de 4/7.641 NCC in sensul ca prin acordul tuturor coproprietarilor. daca A si B sunt coproprietari asupra unui teren. 636 si 641 sunt toate norme supletive.636 care este o norma supletiva. Insa. si care reglementeaza partajul de folosinta. respectiv este vorba de fructus si usus. - - - - 85 . In localitatea cluj traieste coproprietarul care are cota de 3/7.639 NCC.

ramanand aplicabile regulile de drept comun. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Pentru ca tocmai am vazut. Alin.2. Asadar.1 nu este un text supletiv.1270 NCC si art. Acesta este imperativ. 1 spune:se poate deroga de la dispozitiile art. si ni se spune in alin. oricand pe parcursul derularii lui. 642 alin. partajul de folosinta va putea fi denuntat unilateral de catre oricare dintre coproprietari in orice moment.2. Si atunci de ce il enumera in 644 alin. ca in cazul in care oricare dintre coproprietar denunta actul de administrare.644 alin. Pentru ca nu ii un partaj veritabil.1270 alin. art.contractele de administrare a proprietatii pot fi incheiate: a.636 presupune realizarea unui partaj de folosinta.1270 reglementeaza forta obligatorie a actului juridic.641. doar cu acordul tuturor coproprietarilor. atragand desfiintarea acestuia. Sanctiunea respectiva este inopozabilitatea. Atentie: partajul de folosinta este o metafora. partajul poate sa imbrace 2 forme: 86 - - - - - . nu se spune la art. Reglementarea legala a partajului se gaseste atat in NCC cat si in CPC care reglementeaza procedura partajului judiciar. Prin derogare de la art. sa il foloseasca fie partajat in timp. 635.1 va fi intotdeauna doar o consecinta a derogarii de la art.1 vizeaza sanctiunea in cazul incheierii actelor juridice fara acordul tuturor coproprietarilor.636. Art. respectiv de indiviziune. un contract nu poate fi desfiintat prin vointa unilaterala a unui singur cocontractant.642 alin.1276 NCC Art.1 se va intampla numai in ipoteza in care partile inteleg sa deroge de la art. Consecinta este ca si partajul de folosinta intra in sfera contractelor de administrare.644 alin. Prin derogare de la regula in materia fortei obligatorii a contractului. prin urmare. in masura in care in coproprietate se gaseste un imobil. b. Asadar.2:contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor.oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral in astfel de contract. in principiu.641. 641 si 642 alin.3 de la 644 vizeaza ipoteza de notare a acestor acte juridice in CF. Deci acordul tuturor coproprietarilor. si am spus ca derogarea de la art. deci derogarea de la art. 642 alin. Sunt 2 lucruri diferite.- Daca observam. Sa nu ne imaginam ca coproprietarii vor putea prin acordul lor sa deroge separat numai de la 642 alin. acesta isi inceteaza existenta. fie partajat pe bucati materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. Acum vom discuta despre partaj. 5. ca printre aceste contracte de administrare intra si partajul de folosinta.1 si sa stabileasca spre exemplu ca santiunea pentru nerespectarea lui 641 ar fi nulitatea. adica sa nu il foloseasca tot deodata. NICI VORBA.1. Partajul Sa nu amestecam partajul cu partajul de folosinta. Am vazut ca se poate deroga prin contractele de administare de art. Ii spunem partaj de folosinta fiindca aia inteleg sa isi partajeze modul de folosinta a bunului. deci nu se poate sa existe acordul unei parti a coproprietarilor care inteleg sa faca asemenea contracte. Deci foarte important:oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral contractul. Ce este in esenta? = actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate.1? pentru ca derogarea de la 642 alin.

Dar. ca dupa expirarea termenului de 5 ani coproprietarii vor avea posibilitatea sa reinnoiasca aceasta conventie. la fel ca si partajul. temporara. cel realizat printr-un contract se poate face numai cu acordul tuturor coproprietarilor. este suspendata. Evident. Intr-o 87 - - - - . Suspendarea exercitarii acestui drept poate proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor.1 spune ca creditorii pot sa urmareasca si cota din drept inainte de partaj? Deci in masura in care eu sunt coproprietar asupra casei de peste drum. nici vorba.de principiu. 678 alin4 precizeaza:conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de nasterea creantelor au dobandit data certa la bunurile mobile respectiv au fost autentificate si inscrise in CF in cazul bunurilor imobile. care il distinge de orice al act juridic este sistarea starii de coproprietate. exercitarea acestui drept.partajul judiciar – efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti Efectul esential al partajului. Efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. sa nu confundam necesitatea acordului tuturor coproprietarilor pentru partajul convetional si sa-l translatam la varianta ca pentru a se cere partajul ii necesar acordul tuturor coproprietarilor. Prin derogare de la regula potrivit careia partajul poate fi cerut oricand. Nu o sa vina nici un tert care sa doreasca sa cumpere o cota de 1/15 din casa de peste drum. -evident ca partajul conventional. Ce inseamna asta? Inseamna ca orice fel de conventie. reglementarea o gasim in art. contract. va apela la partajul judiciar. fie ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti in acest sens. si suspendarea partajului poate sa fie conventionala respectiv judiciara. de suspendare a partajului. starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica provizorie. este in principiu opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului.678 alin.672. Asadar. Pe tert il intereseaza sa cumpere un drept de proprietate exclusiv asupra unui bun determinat. Intrebarea ii:de ce astfel de conventii de suspendare a partajului nu sunt opozabile decat creditorilor care au creante posterioare lor? Raspunsul: tine de faptul ca de foarte multe ori ii foarte greu de valorificat mai ales pe calea executarii silite o cota din drept.partajul conventional – continut intr-un contract b. De ce anume aceasta limitare? 678 alin.4 NCC care trebuie legat de art. oricare dintre coproprietari are posibilitatea de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj. creditorii mei personali pot astazi sa vanda cota mea din drept sau pot sa ceara partajul si sa vanda partea din bun care mi-ar reveni mie prin partaj. Art. In legatura cu suspendarea conventionala. in situatia asta. nu cote. Observatii generale 1. Nimic nu ii opreste sa imi vanda cota mea din drept. Oricare dintre coproprietari singur poate sa ceara partajul daca el nu gaseste din partea celorlalti coproprietari vointa in sensul realizarii unui partaj conventional.- a. Asta presupunand ca de regula.672 care printr-o norma imperativa stabileste faptul ca orice fel de conventie de suspendare a partajului intervenita intre coproprietari produce efecte pe o perioada de maximum 5 ani. altfel el ii exclus. Tocmai datorita acestei chestiuni coproprietarii ar putea sa isi fraudeze creditorii personali sistand partajul. avem situatii in care dreptul de a cere partajul.

tocmai de aceea ni se spune ca creditorii vor fi tinuti de acest regim real doar in masura in care creantele lor sunt posterioare fata de momentul partajului. fiindca nu s-ar gasi nimeni care sa fie dispus sa cumpere cote din drept. se naste o creanta. conventia de suspendare a partajului nu produce efecte de creanta. Bunul respectiv dobandeste un regim de coproprietate fortata pe durata intervalului de maxim 5 ani. Conventia de suspendare a partajului produce efecte reale. ce efecte juridice produce el? un astfel de contract ii obliga pe coproprietari sa nu ceara partajul maxim 5 ani. creditorii sunt terti. In momentul in care coproprietarii incheie o astfel de conventie. de ce anume un astfel de contract ar naste si pentru creditori o obligatie de a nu cere partajul. pentru ca raporturile dintre coproprietari tin de regimul coproprietatii si sunt raporturi reale. (seamana cu clauza de inalienabilitate – care inalienabilitate produce efecte si fata de creditori care sunt tinuti de insesizabilitatea bunului. Care este diferenta dintre efectele reale respectiv efectele persoanel? Daca un act juridic are efecte personale. presupune indatorirea de a nu aduce atingere unor situatii juridice fata de care suntem terti. atrage un caracter de coproprietate fortata. Intrebare:ce inseamna opozabilitatea? = 1281 NCC. drepturile reale se realizeaza nemijlocit. nu am mai avea nevoie de art. Unde am intalnit noi caracter real? Am intalnit la clauzele de inalienabilitate. Deci aceasta este obligatia care se naste pentru coproprietari din contract. si efectele juridice reale. numai partile sunt obligate. ci efecte reale. si atunci. Tocmai de aceea. Pentru ca ei sunt terti. tertii nu sunt obligati. Limitari privind partajul: A. Precizare:distinctia dintre caracterul real a unor acte juridice si caracterul personal. asta inseamna ca si conventia prin care se deroga de la regulile in materie de coproprietate respectiv suspendarea partajului produce tot efecte reale. aceasta inseamna ca se nasc din acel act juridic raporturile juridice cu creditor si debitor. creditorii. creditorii s-ar vedea in imposibilitate de a-i putea urmari efectiv. In cazul in care avem o astfel de creanta.astfel de ipoteza. greveaza bunul. ci sunt efecte care vizeaza insusi regimul dreptului de coproprietate. Nu este vorba numai despre raporturi de creanta intre partile contractante). fara a fi necesara interventia debitorului. Regim juridic care fiind real vizeaza bunul in sine nu numai obligatiile personale ale coproprietarilor. care creanta nu se poate realiza decat daca intervine debitorul. iar in masura in care o incalca se ajunge fie la executarea lui silita fie la raspunderea contractuala. adica efecte personale. Asta inseamna ca sunt efecte care se produc nu numai ca si obligatii personale ale coproprietarilor. Si intrebarea asta se justifica prin faptul ca daca am merge pe rationamentul ca contractul naste raporturi juridice numai intre parti. la clauzele de insesizabilitate si la aceste conventii cu referire la starea de coproprietate. conventia greveaza isusi bunul. Dar atentie. In ce priveste raporturile reale. in cazul dreptului real nu mai discutam - 88 . Deci sa avem grija ca partajul de folosinta produce efecte reale. Prin urmare.678 care sa ne spuna ca trebuie sa respecte numai creditorii posteriori. fiindca ei sunt parti. Prin urmare. debitorul nu are decat sa o incalce. Atentie. preiau regimul juridic al drepturilor reale.Care este consecina unui contract de suspendare a partajului. sunt parti in contractul asta? Nu. aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabili doar creditorilor posteriori.

o astfel de hotarare judecatoreasca trebuie sa fie intemeiata. daca fac partajul astazi vor ramane in strada. dreptul de proprietate. ar fi insemnat ca toti coproprietarii deveneau intre ei debitori. instanta nu poate sa-si dea cu parerea legat de suspendarea partajului. cu anumite limitari: A. Deci. Care ar fi ipoteza: ex. justificata de riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti coproprietari. Consecinta care ii? daca conventia de suspendare a partajului ar fi avut exclusiv efecte personale.4. consecinta este ca efecte acestea se produc neconditionat de interventia unui debitor. Am spus ca in principiu partajul poate fi cerut de catre oricare dintre coproprietari oricand. ca daca conventia ar fi produs doar efecte personale. Si aceste efecte se produceau exclusiv intre coproprietari.limitarea judiciara 673 NCC:instanta sesizata cu cererea de partaj -asadar atentie. avand in vedere ca exista riscul ca ei sa fie prejudiciati sa amane partajul pentru maximum 1 an. Perioada de eficacitate a acestei suspendari este de maxim 1 an. si aceasta suspendare fiind vorba despre un drept care are caractere reale. Atunci instanta poate. Unul dintre ei cere partajul pentru ca el s-a angajat. Deci ea trebuie sa fie investita cu o actiune de partaj judiciar. nu trebuia sa ne mai spuna legiuitorul ca ea ii tine numai pe creditorii posterior fata de momentul suspendarii partajului. Nu au venituri. adica exclusiv obligatia generala a tuturor sa respecte dreptul real. avem 3 coproprietari care traiesc intr-un apartament. Dar avand in vedere insa ca conventia lor produce efecte reale.limitarea cu efecte reale presupusa de conventia de suspendare a partajului (vezi explicatia de mai sus) B. vizeaza nu numai coproprietarii ci pe orice alta persoana care in perioada asta ar fi putut sa ceara partajul. limitarea judiciara poate fi dispusa numai de catre instanta investita cu solutionarea unui partaj judiciar.Altfel. - - 89 . aceasta limitare trebuie sa fie justificata de riscul ca ceilalti coproprietari. devenea fiecare creditor pentru ceilalti de a nu cere partajul si totodata fiecare la randul lui avea obligatia sa nu ceara partajul. 3. 2. de a cere partajul este suspendat pe durata coproprietatii. De aceea avem 678 alin. Precizari: 1. In aceasta situatie ce se intampla:ceilalti 2 care nu au venituri stabile. altul decat reclamantul care a introdus actiunea sa fie prejudiciat printr-un partaj. Automat ele greveaza bunul. aceasta limitare poate fi dispusa pe maxim 1 an. dreptul lor de a partaja.Ni se spune ca:o data investita cu aceasta cerere instanta poate sa suspende partajul pe o perioada de maxim 1 an. ci ca nu pot. Deci efectul unui astfel de contract este nu ca ei vor fi obligati sa nu ceara partajul si daca cer partajul isi incalca obligatia. aceasta limitare judiciara a posibilitatii de a cere partajul intervine doar in ipoteza in care instanta este sesizata deja de catre unul dintre coproprietari cu o cerere de partaj judiciar.- decat despre opozabilitate.

Casa scarii este destinat utilizarii tuturor apartamentelor cu proprietari diferiti. din aceasta stare se trece prima data in coproprietate obisnuita si dupa aceea se realizeaza partajul. Atunci se ridica intrebarea:alin. 671 alin.oricand. Care este explicatia? O gasim la alin. Deci inainte de implinirea termenului. 5. dupa care revine alin.3 :coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar. cand prin vointa comuna a coproprietarilor.3 si spune ca orice coproprietate fortata poate fi partajata prin buna invoiala. Si acum pe 671 alin.632 NCC:alin. nu este posibil partajul de nici un fel. legiuitorul afirma ca de principiu coproprietatea fortata va fi posibil partajul conventional. spre deosebire de coproprietatea obisnuita.atentie. C. De ce nu este susceptibila de partaj? Fiindca exista un bun care este destinat utilitatii mai multor altor bunuri cu proprietari diferiti. partajul este posibil numai prin buna invoiala. Din bunde folosinta de interes comun i se schimba 90 - - - . Asadar. 671 alin. in masura in care acest risc dispare. Asadar. oricare dintre coproprietari poate sa ceara instantei sa revina asupra masurii suspendarii partajului. Per a contrarior ar fi putut fi partajata conventional.671: in cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata. Atentie: mai intai pe 632 am spus ca coproprietatea fortata nu poate fi partajata judiciar. Acest articol spune asa:partajul in general de data asta este inadmisibil in cazurile prevazute la sectiunile 3 si 4 din prezentul capitol. alin. Art.2:cu toate acestea. pentru ca de aceea este fortata. pentru ca este vorba de un interes privat protejat.1 ne spune ca nu putem face partaj de loc la coproprietatea fortata. instanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului. pe durata termenului de maxim 1 an. instanta va trebui sa fie sesizata cu aceasta cerere de catre unul sau de catre mai multi dintre ceilalti coproprietari. Asadar.2 spune ca daca sunt parti comune din cladiri totusi s-ar putea in masura in care nu mai sunt destinate folosintei comune. Ideea este ca in cazul coproprietatii fortate de principiu ea nu este susceptibila de partaj.1 spunem ca partajul in general este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate. coproprietatea fortata va putea fi partajata conventional intr-o singura ipoteza.671 NCC:are un titlu nefericit. Care sunt sectiunea 3 si 4: coproprietatea fortata si devalmasia. Asadar. de ce nu? pentru ca nu avem unde sa ne parcam elicopterul in masura in care stam la etajul 10 J. La devalmasie. spune:impartirea bunurilor comune ale cladirilor. -evident ca partile din cladiri la care se refera alin.limitarea legala a partajului Art. Asadar. Se ridica intrebarea:casa scarii din blocurile din manastur cu 10 etaje.1 stabileste ca in cazul coproprietatii fortate respectiv a devalmasiei.- 4. 2 sunt bunuri aflate in coproprietate fortata. atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. ii schimba destinatia bunului respectiv. casa scarii poate fi partajata prin buna invoiala? NU. partajul poate fi cerut si in cazul partii comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente. Coproprietatea fortata nu este susceptibila de partaj. coproprietatea fortata nu poate sa fie partajata de catre instanta.3 din art.

Podul nu va mai avea o destinatie comuna si se va sista starea de coproprietate. partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscrierea in CF. si intr-o asemenea situatie. Si ne mai fiind in coproprietate fortata. La coproprietatea fortata partajul este exclusiv conventional in masura in care coproprietarii ii schimba destinatia bunului. sa ceara partajul judiciar. Partajul judiciar nu se poate face in cazul coproprietatii fortate. Deci coproprietarii pot sa partajeze coproprietatea fortata intr-o singura ipoteza.- destinatia in altceva. Neavand cum sa ii schimbe destinatia nu se poate ajunge sa se faca partaj conventional pe casa scarii. intr-o astfel de situatie. Dar se admite partajarea conventionala a coproprietatii fortate atunci cand coproprietarii prin vointa comuna schimba destinatia bunului. Deci nu se poate face acest lucru. avem o cladire unde exista grup sanitar numai pe hol. bunul sa isi piarda utilitatea comuna. ca independent de vointa coproprietarilor si independent de instanta si de oricine. Ex. Dar atentie. consecintele juridice ale partajului Efectul intre coproprietari 91 . DE RETINUT:coproprietatea fortata de principiu nu poate fi partajata. atunci cand mai intai o transforma in coproprietate obisnuita. Si in aceasta situatie. in pod se construiesc apartamente. Asta se poate intampla. Ce se poate intampla este altceva. grupul sanitar de pe casa scarii isi pierde utilitatea de bun comun. In aceasta situatie. fiind in coproprietate obisnuita. cand isi pierde utilitatea comuna.2 coroborat cu 1244 NCC. se face un pod la etajul 10. Pentru ca la casa scarii nu au cum sa ii schimbe destinatia. in exemplul dat. bunul trebuie sa fie susceptibil de o astfel de schimbare. schimbarea destinatiei s-a produs independent de vointa lor.680 alin. poate unul dintre coproprietari sa ceara instantei sa constate ca acel bun nu se mai gaseste in coproprietate fortata. prin modul de derulare a evenimentelor. fara interventia coproprietarilor. Coproprietarii trebuie a ii schimbe destinatia. nu poate instanta in locul lor sa decida. …ex. Dar daca bunul ii in secunda asta in coproprietate fortata trecerea lui in coproprietate obisnuita prin schimbarea destinatiei bunului nu poate fi decisa de catre instanta. Cum o transforma in coproprietate obisnuita? Schimband destinatia bunului. bunul este susceptibil de o astfel de schimbare si il trec din coproprietate fortata in coproprietate obisnuita. Deci atunci. Nu poate fi judiciar pentru ca nu poate instanta sa ii schimbe destinatia si sa zica ca spalatoria o schimbam in garsoniera. numai prin acordul coproprietarilor. Valabilitatea partajului conventional In cazul bunurilor mobile: partajul conventional este consensual In cazul bunurilor imobile: conform art. Si la un moment dat se fac canalizarile si se construiesc grupuri sanitare in fiecare apartament. pentru un intreg palier. sigur ca se poate ca sa fie coproprietate obisnuita si sa fie solutionata de catre instanta. - - - Efectele partajului. se face etajul 11. pentru ca ei sunt coproprietari. fiind ca asa ii construita cladirea.

dar sultele celorlalti 2 sunt drepturi de care? Drepturi de creanta. coproprietarii sunt liberi sa aleaga oricare dintre variante fara a respecte o anumita ordine. -efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. fiindca creantele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii exclusive in CF daca spre exemplu facem partajul in felul urmator: A. Atentie:ordinea din 676 NU se impune decat in cazul partajului judiciar. -in materie imobiliara.art. dar nu pot sa il incheie astazi si sa spuna ca produce efecte de luna trecuta. si precizeaza ca mai intai bunul se imparte in natura iar daca bunul este indivizibil ori nu se imparte comod in natura atunci se va atribui unui singur coproprietar cu un drept de sulta pentru ceilalti. oricare dintre coproprietari poate sa ceara ca din pretul obtinut.635? In legatura cu art.- - 1.676 tine doar instanta in cazul partajului judiciar.1 si art.676 NCC discutam evident despre partajul conventional Art.681 NCC Art.1 NCC:partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietate exclusiva.1:oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente sau care devin scadente in cursul anului in care are loc partajul.676 stabileste reguli privitoare la modul de impartire. vor trebui sa fie executate in continuare de catre oricare dintre coproprietari in masura in care bunul la partaj cade in lotul sau.2012. El va dobandi proprietatea exclusiva numai din ce moment? Din momentul in care isi intabuleaza dreptul in CF. In cazul partajului conventional. 3. 2. respectiv a contractelor cu executare succesiva incheiate in legatura cu acest bun.12.677 alin.situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat. fie vor deveni scadente pana la finalul anului in care are loc partajul. - - - 92 . anterior partajului Art. Asta inseamna ca coproprietarii pot sa incheie un partaj conventional astazi si sa stabileasca ca efectele lui se vor produce incepand cu 1 ianuarie 2013. Ce inseamna asta? Inseamna ca actele cu executare succesiva incheiate inainte de partaj vor fi opozabile. coproprietarii sa achite astazi orice fel de obligatii nascute in legatura cu bunul. Asta pot sa faca.al doilea efect:680 alin.B si C sunt coproprietari.681:actele incheiate in conditiile legii de catre un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. Ce inseamna asta? Inseamna ca cu ocazia partajului care se realizeaza astazi 12. Ele nu pot retroactiva. adica pana la finalul anului 2012.spre exemplu conservarea. sau din alte surse. Care se nasc in momentul in care se incheie contractul de partaj. care fie deja sunt scadente dar nu au fost platite. Intr-o astfel de situatie cum vor suporta coproprietarii plata acestor datorii in temeiul art. intretinerea bunului. Prin vointa comuna a coproprietarilor se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coproprietatii in temeiul unui partaj.677 alin. i se atribuie bunul unuia dintre ei in proprietate exclusiva cu sulte pentru ceilalti 2. Deci ordinea de la art. iar daca nimeni nu ii dispus sau nu poate sa plateasca sulte se vinde si pretul se imparte intre coproprietari.

2:care instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarului in masura in care creditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia. care stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza coproprietarii unii altora. fie cerand partajul si vanzand mai apoi partea de bun care i-a revenit. adica se introduce o actiune in revendicare iar el pierde terenul.683 NCC. el va fi totusi tinut sa execute pe mai departe contractul pana la expirarea lui.681. La partaj fiecaruia ii revine unul dintre terenuri.al patrulea efect intre coproprietari il gasim reglementat de art. reglementata de art. si atunci cel caruia i se atribuie bunul este un tert. ca la partaj sa se ajunga prin vanzare. Tertul va fi de asemenea tinut in temeiul art.creditorii oricaruia dintre coproprietari au posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti care ii revine. Celalat sau ceilalti coproprietari vor fi tinuti sa il despagubeasca pe cel care a suferit acest prejudiciu. contract de arenda pe 2 ani jumătate. 5. Acelasi lucru se intampla si daca unul dintre bunuri are un viciu ascuns din cauza caruia este inutilizabil. Efectele fata de terti a partajului 1. -la prima vedere ne gandim numai la coproprietarul care a primit bunul prin partaj. In situatia asta B va trebui sa il despagubeasca pe A.art. - - - 93 . Si cum il va despagubi? Cu valoarea in bani corespunzatoare cotei parti din dreptul de proprietate. evident ca efectul translativ se va produce doar in momentul intabularii in CF. Vicii ascunse = presupune defecte ale bunului care nu puteau fi cunoscute la momentul partajului Evictiunea = presupune ca ulterior partajului apar terti care invoca drepturi asupra unor bunuri care au facut obiectul partajului Ce se poate intampla: A si B sunt coproprietari pe 2 terenuri. Si fac partajul. Ulterior partajului se constata ca terenul pe care l-a primit A de fapt se gaseste in proprietatea unui tert iar A este evins. dar ce se poate intampla.681 :actele incheiate conform legii de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului.art. sau este distrus datorita acestui viciu. 2.- Ex. si bunul cade in lotul celuia care nu a consimtit la incheiera contractului de arenda.in masura in care partajul se realizeaza prin instrainarea bunului catre un tert si bunul este imobil. Efectele partajului cu privire la creditorii coproprietarilor 1.678 alin. Care este explicatia textului de la 681? Ii vorba despre o cesiune legala fortata de contract. 4. si dupa 1 an intervine partajul.681 la respectarea contractelor incheiate in conditiile legii anterior de catre oricare dintre coproprietari. de ce? pentru ca ei au facut partajul ca si cum ar fi avut 2 bunuri de partajat dar in realitate exista un singur bun. in masura in care se incheie un contract de arenda cu privire la un teren agricol.

avem 2 sau mai multi coproprietari simultan. un proprietar limitat in timp.679 coroborat cu 1562 NCC.Istorie .Distinctia dintre coproprietate temporara si fiducia .2. Se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale.Fiducia seamana cu trust-ul din sistemul common law. .Ce presupune fiducia . . De aceea s-au inventat succesiunile. Totodata paralel cu fiducia exista si ceea ce se numeste substitutie fideicomisara (= se intalnesc in materia actelor cu titlu gratuit. el este perpetuu. ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia. creditorii au posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de catre coproprietari si in conditiile art. ea exista atata timp cat subzista obiectul asupra caruia poarta. . Nu au nici o legatura una cu cealalta. Adica au o durata limitata in timp. .Fiducia presupune o proprietate temporara. . Asta inseamna ca fiduciarul este un proprietar temporar.) . In cazul dreptului de proprietate nu exista o limitare in timp. . Fiducia prezenta o chestiune atipica fata de ceea ce cunoastem in legatura cu proprietatea. De unde apare aceasta problema/rezerva. El stie de la bun inceput ca proprietatea lui va subzista pana la un moment viitor. . in timp ce in cazul coproprietatii temporare sau periodice dreptul de proprietate in sine nu este limitat in timp.In cazul fiduciei insa proprietatea se transmite cu titlu temporar.Fiducia – presupune un drept de proprietate temporar. mai precis 773791 NCC. SA NU asociem fiducia cu coproprietatea temporara. de principiu la decesul sau. 94 . Provine din dreptul francez. care are un inceput si un sfarsit.Dar in dreptul civil dreptul de proprietate este perpetuu si doar dezmembramintele si drepturile de creanta sunt temporare.-reglementarea de principiu a fiduciei o gasim in art.doar fiducia este un drept de proprietate temporar.Zisa coproprietate temporara NU este un drept de proprietate pe care sa-l ai numai o perioada limitata in timp.in cazul coproprietatii temporare. moment la care va inceta sa mai fie proprietar si va avea obligatia sa transmita catre un tert bunul care se gaseste in prezent in proprietatea lui.1. Coproprietatea temporara este o proprietate perpetua.- 2. si presupun faptul ca fie prin testament fie prin donatie se transmite cu titlu gratuit un bun cu obligatia beneficiarului de a-l transmite mai departe.In VCC nu exista o reglementare a fiduciei. In principiu fiducia exista inca din dreptul roman sub variate forme.773 si urmatoarele.De asemenea. creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana partajul facut in frauda intereselor lor ț Drepturi reale Cursul 12 Fiducia . unui al doilea beneficiar. .

are posibilitatea de a folosi respectivul imobil ---sa NU ne gandim automat ca este vorba de proprietate periodica. in orice moment. care devine astfel proprietar exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului de fiducie. pentru ca in caz contrar un astfel de contract poate sa constituie un drept de uzufruct. Ex. Asta inseamna ca vom avea in cazul proprietatii periodice un mecanism similar unui partaj de folosinta. in cazul proprietatii periodice avem simultan 2 sau mai multi proprietari. Fiducia -nu presupune mai mult coproprietari si este intr-adevar o proprietate temporara. Trebuie sa avem grija:pentru a fi vorba despre o proprietate periodica trebuie sa se specifice in mod expres in contract ca actul juridic transfera chiar dreptul de proprietate. daca vom intalni contract prin care ex. o saptamana pe an este atribuit in folosinta unei persoane. Eu il utilizez o saptamana. mai precis o cota din el. adica sa fie nascuta din contract.774 NCC. un comodat. sau un drept de creanta care sa permita folosirea bunului. 2.- In cazul fiduciei. tu il utilizezi cealalta saptamana dupa care in saptamana urmatoare iarasi il utilizez eu.nu am spus ca fiduciar ar fi un contract. adica sa fie nascuta in temeiul legii. Observatii 1. pana cand bunul piere sau pana cand el isi instraineaza dreptul. cu obligatia ca la final. un drept de locatiune. adica un dezmembramant a proprietatii care sa confere usus si fructus. asa cum este ea reglementata in NCC. Atentie:in cazul zisei proprietati periodice. sa le transmita in proprietate catre beneficiar. In cazul proprietatii periodice. De ce nu am spus ca este contract? Pentru ca potrivit art. ci am spus ca este un mecanism juridic. respectiv natura legala. fiecare dintre coproprietar este proprietar asupra bunului tot timpul. o casa de vacanta. in 50-a saptamana din an. prin care coproprietarii partajeaza in timp utilizarea bunului. deci am o casa de vacanta iar o agentie de turism incheie un contract cu beneficiarul prin care ala in fiecare an 1 saptamana pe an. fiducia poate sa aiba natura conventionala. ceea ce este limitat in timp este exercitiul efectiv al atributului care presupune utilizarea bunului si culegerea fructelor lui. - - - - 95 .partile contractului de fiducie sunt:constituitorul care transmite bunurile si respectiv fiduciarul. De ce anume spunem in cazul coproprietatii periodice ca ea ar fi temporar? Foarte importan:proprietatea periodica. presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate. avem un singur proprietar exclusiv. Definitia fiduciei =acel mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre fiduciar. Dar.

Ex. o banca poate sa aiba calitatea de fiduciar Precizari 1.3 NCC. Si ce calculeaza el? pun o fiducie pe 10 ani. Deci de la constituitor la fiduciar se transmit doar drepturi nu se transmit obligatii. la momentul incetarii acestuia. pentru ca nu avem in prezent in legislatia romana nici o ipoteza de fiducie legala reglementata. Aceasta transmisiune este unul cu titlu particular. am un debitor care stie ca se apropia scadenta mai multor datorii pe care le are de executat. Adica. 2. Art. Nu doreste sa plateasca astea si atunci ce ar putea el sa faca? transmite mai multe bunuri din activul sau patrimonial la fiduciar care devine proprietar asupra lor insa numai cu titlu temporar. Bunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare. patrimoniul fiduciarului se divide in 2 mase patrimoniale distincte. constituitorul sau fiduciarul pot sa cumuleze si calitatea de beneficiar.776 alin. pana se linisteste apa cu 96 - - .786 NCC:alin.un efect extrem de important al incheierii unui contract de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului Prin incheierea contractului de fiducie. Avem doar posibilitatea ca. masa bunurilor proprii si respectiv masa fiduciara. Precizari: 1. dar in prezent exista doar fiducia contractuala). Si stabileste constituitorul ca beneficiarul la finalul fiduciei este constituitorul. Inseamna ca intre cei 2 se transmit doar bunuri determinate si nu se transmit elemente de pasiv.1? Alin. In definite am vorbit si despre beneficiar. Beneficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut obiectul contractului.2 respectiv alin.1 vrea sa evite situatia in care se constituie fiducia pentru a frauda creditorii. dreptul de urmarire poate fi exercitat de ceilalti creditori ai constituitorului dar numai in temeiul unei hotarari judecatoresti prin care se admite actiunea de desfiintare sau de inopozabilitate in ce priveste contractul de fiducie. sau beneficiar poate fi chiar una dintre partile contractului. Ce vrea sa spuna alin. fara a necesita o anumita calitate speciala 3.1:bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite in conditiile legii de titularii creantei nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au garantii reale asupra bunurilor acestuia si al caror opozabilitate este dobandita potrivit legii anterior stabilirii fiduciei. Ex.In ce il priveste pe beneficiar Beneficiarul contractului de fiducie poate sa fie un tert strain de contract.in ce priveste fiduciarul Fiduciarul trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de art.- (chestiunile la care ne vom referi in cele ce urmeaza se refera la fiducia conventionala.la incheierea contractului de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor catre fiduciar.In ce priveste constituitorul Acesta poate sa fie orice persoana. 2.

Inseamna ca fiduciarul nu este proprietar originar. chirografarii. In cazul fiduciei nu se spune clar ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu masa patrimoniala fiduciara. Deci spune asa: titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri.executarile silite. cu exceptia cazului in care prin contractul de fiducie s-a prevazut obligatia fiduciarului sau al constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. gajul general ramane unitar.2324 alin. ci despre creditorii ale caror creante se nasc dupa incheierea contractului de fiducie. gaj. Deci in acelasi mod. adica primul proprietar. care confera atributul de urmarire ei vor putea sa exercite atributul de urmarire asupra bunurilor chiar daca ele au ajuns in masa fiduciara. patrimoniul fiduciarului se divizeaza in 2 mase patrimoniale si am povestit pe art. adica ipoteca. dupa care redevin proprietar. Asadar el va dobandi in masa fiduciara bunurile cu toate sarcinile care le grevau inainte de incheierea contractului de fiducie. In situatia asta ce pot sa faca creditorii constituitorului? Mai intai in masura in care au garantii reale. De principiu. Asadar. care nu au garantii reale Chirografarii vor putea sa introduca actiunea pauliana prin care sa atace contractul de fiducie ca fiind incheiat in frauda lor. ci el este proprietar in virtutea unui act translativ incheiat cu fostul proprietar. Consecinta este ca toti creditorii care au garantii reale care greveaza bunurile transmise in masa fiduciara vor putea sa le urmareasca si acolo. Odata fiind inopozabil contractul bunurile se considera reintoarse in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa le execute. Prin urmare. vor putea sa urmareasca doar activul acestei mase patrimoniale. iar creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu bunurile din masa fiduciara. 2. De ce anume? Pentru ca in cazul fiduciei avem o transmisiune.786. Creditorii personali ai fiduciarului vor putea urmari doar bunurile din masa personala. adica fiduciarul devine proprietar printr-un mod de dobandire derivat. se fractioneaza. nu vor putea sa urmareasca bunurile personale ale fiduciarului. la fel cum ar fi putut sa faca daca debitorul lor le-ar vinde. Care sunt principalele forme/variante de fiducie 97 - - - .3 NCC. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca el se coroboreaza cu textele de la patrimoniu si de la gaj general. Asadar. Alin. 2. Aceasta regula o gasim la art. fiduciarul poate sa devina proprietar pe o perioada de cel mult 33 de ani. si sa obtia declararea inopozabilitatii fata de ei a acestui contract.2 de la 786: ---de data asta nu mai discutam despre creditorii constituitorului. In acest caz vor urmari mai intai activul masei fiduciare iar apoi daca este cazul pe fiduciar sau pe constituitor. privilegii.am subliniat faptul ca transferul de proprietate este unul temporar. atentie.3 in sensul ca prin incheierea unui contract de fiducie. gajul general asupra patrimoniului fiduciarului se divizeaza. avem o derogare de la 2324 alin. am spus ca prin incheierea contractului de fiducie. Care este regula? In masura in care un patrimoniu este divizat in mai multe mase patrimoniale ce se intampla cu gajul general? Regula ii ca desi patrimoniul este divizat in mai multe mase patrimoniale.ce vor face ceilalti creditori. Dreptul de urmarire se poate exercita asupra lor.

si in conditiile in care ne vei constitui o fiducie asupra apartamentului pe care il cumperi. 20 de ani incetam sa mai platim mai multe rate succesive. un apartament. ea este singura in masura sa faca acte materiale sau acte juridice cu privire la bun si in masura in care tu doresti sa faci astfel de acte juridice 98 - - - . Ce inseaman asta? Inseamna ca de exemplu dorim sa ne achizitionam un credit de 30 de ani. In masura in care insa banca transilvania ti-a dat creditul dar ea este proprietar pe toata perioada de rambursare a creditului. poate sa faca acte materiale. si declarand tot creditul scadent sa pastreze imobilul respectiv in proprietate in contul creantei tale. consecitna este ca el ramane definitiv proprietar asupra bunului pe care-l va decide sa il valorifice cum vrea el. in loc sa ne ceara o ipoteca. 2. In masura in care ne platim toate ratele la zi dupa 30 de ani la final banca transilvania va avea obligatia sa ne transfere proprietatea. Daca exista numai o ipoteca. proprietar asupra apartamentului cu titlu temporar va fi banca transilvania. ne propune sa constituim un contract de fiducie cu titlu de garantie. Insa in ipoteza in care dupa 10. sa ne decada din termenul suspensiv de executare. fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pentru ipoteza in care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciar. Nu ai achitat. Este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe perioada de derulare a contractului. de ce anume sa nu faca ipoteca si sa faca fiducie garantie: 1. ca ii ipoteca. Si banca transilvania ne va spune urmatorul lucru:suntem de acord sa iti dam acest credit cu perioada de rambursare de 30 de ani.banca transilvania. Care este avantajul. constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporar anumite bunuri fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert fata de fiduciar.15. Intr-o astfel de ipoteza. Stiti ca vine cineva de la banca sa faca poze la apartament. Dar oricum asta presupune o procedura cu un executor care vinde bunul la licitatie daca sunt bunuri imobile.daca creditorul are o garantie reala. In mod norma. De ce? pentru ca in cazul in care se incheie un contract de ipoteca. cum crede el. trebuie a luam in calcul si urmatorul lucru. Fiducia garantie = In acest caz. Pentru a evita asemenea situatii pozitia creditorului este mult mai simpla in cazul fiduciei. printre care si acte de dispozitie. ca ii privilegiu orice ar fi. prin urmare proprietarul bunului ramane in posesie si fiind proprietar el poate sa faca acte juridice cu privire la bunul respectiv.- Principalele variante sunt:fiducia garantie si fiducia gestiune.in masura in care exista o fiducie garantie. daca are deja titlu executoriu nu mai trebuie sa il dea in judecata trece la executarea silita. el tot timpul trebuie sa verifice ca nu cumva debitorul sa scada valoarea bunului. in momentul in care mergem sa ne luam un credit de acolo. ala ii fara deposedare. el trebuie in caz de neexecutare din partea debitorului sa il dea in judecata. etc. banca transilvania va avea posibilitatea sa declare in conditiile contractul tot creditul scadent. toate acestea presupun timp si cheltuieli.un prim avantaj pentru creditor in cazul fiduciei garantie este ca nu mai trebuie as recurga la executarea silita. Ex. la casa din cand in cand ca sa fie ei siguri ca se mentine valoarea bunului dat spre ipoteca. Ce inseamna asta in concret? Inseamna ca pe toata perioada de derulare a contractului.

Fiduciarul nu este un mandatar. el actioneaza in nume propriu. mai ales pe o lunga perioada de timp sa supravegheze soarta juridica a bunurilor care au fost date ca si garantie. Intr-o astfel de situatie succesorul ii pus in ipostaza extrem de neplacuta de a nu sti. Precizari: Fiducia poate sa prezinte asemanari cu mai multe institutii juridice.va trebuie sa ai acordul din partea bancii in calitate de proprietar. el are/actioneaza ca titular al unor drepturi proprii. Asta inseamna ca spre exemplu putem avea situatia in care constituitorul dobandeste prin succesiune pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala cu un obiect de activitate care ii este complet strain de competentele lui. are posibilitatea sa dea in gestiune unei alte persoane. In masura in care fiduciarul incheie acte juridice cu privire la bunurile care au facut obiectul fiduciei. nu este un reprezentant al constituitorului. evident. nu se pricepe sa isi gestioneze propriile bunuri. urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii sau echivalentul lor valoric. Pentru a evita un esec financiar. de a nu se pricepe la conducerea unei astfel de activitati.nu se confunda fiducia cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. Care este interesul? Interesul este ca in situatia asta constituitorul nu stie. De ce anume actioneaza in nume propriu? Pentru ca bunurile acelea se gasesc in patrimoniul lui. ca ii transmite in proprietate cu titlu temporar aceste actiuni cu obligatia pentru fiduciar ca in schimbul unei remuneratii ala sa exercite drepturile izvorate din actiuni. in sensul ca in masa fiduciara tu ii transmiti anumtie bunuri determinate urmand ca ulterior prin instrainarea lor cu titlu oneros in masa fiduciara sa intre echivalentul lor valoric. Iar la finalul contractului de fiducie tie fie ti se restituie aceleasi bunuri fie bunuri de aceeasi valoare sau de o valoare mai mare daca au fost gestionate foarte bine bunurile transmise. Se poate intampla si o alta ipoteza:sa ii dai anumite bunuri in gestiune cu posibilitatea pentru fiduciar in calitate de proprietar inclusiv sa le instraineze cu titlu oneros. ca mandatar a constituitorului. Ce poate el sa faca prin intermediul unei fiducii gestiune? Poate sa stabileasca cu fiduciarul care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege. 1. sa le valorifice pe o anumita perioada de timp si la finalul ei sa le restituie catre constituitor sau catre un alt tert beneficiar. Si aici intervine mecanismul juridic al suborgatiei reale cu titlu universal. - - - - 99 . faliment. Sa ne imaginam ca succesorul este profesor de pian si prin succesiune ii revine pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala care se ocupa cu asfaltarea drumurilor. Deci pentru creditor. Asta inseamna ca fiduciarul nu actioneaza ca reprezentant. si nu in calitate de reprezentant al altuia. (trust-ul este echivalentul fiduciei) Fiducia gestiune =presupune ipoteza in care constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului. urmand ca la finalul fiduciei tu sa nu mai primesti aceleasi bunuri ci sa primesti echivalentul lor valoric. este mult mai simplu.

de aceea grija ca nu sunt aplicabile normele de administrare a bunurilor altuia. Si asupra caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai dreptul de administrare. pai nu avem si noi constituitor. deci este titularul bunurilor respective. fiduciar si tert beneficiar. iar administrarea bunurilor altuia din codul civil Quebec. Precizare: De ce avem administrarea bunurilor altuia in codul civil? Nu prea stim nici noi exact J Am tradus acest capitol din Codul civil Quebec. dar nu ii plateste lui A ci ii plateste lui C. In cazul stipulatiei pentru altul. beneficiarul in cazul fiduciei poate sa fie chiar una dintre parti. Daca ne uitam de departe. dar pe o alta constructie decat cea din codul civil francez. De ce anume? Pentru ca in codul civil quebec este puternic influenta de sistemul common law si acolo fiducia seamana mai degraba cu trust-urile. 3. prin care aia doi creeaza un drept in favoarea unui tert. pai seamana. Prin urmare. am un contract intre promitent si stipulant. si care este intitulat administrarea bunurilor altuia. Noi le-am tradus integral din acest cod si l-am pus in codul civil.- - 2. Acest mecanism nu se regaseste in NCC. Unde anume apare contradictia:si codul quebec are reglementata fiducia. De aceea se spune in codul civil quebec ca in materia fiduciei sunt aplicabile normele de la administrarea unor bunuri care nu iti apartin in proprietate. ci administreaza bunuri proprii. Se creeaza un patrimoniu fiduciar (nu o masa patrimoniala) fara titular. Diferenta dintre cele doua este ca in cazul fiduciei are loc o dupa transmisiune:de la constituitor la fiduciar si mai apoi o a doua transmisiune de la fiduciar la beneficiar. are loc o singura transmisiune. Asadar. un tert beneficiar.sa nu confundam fiducia cu stipulatia pentru altul Stipulatia pentru altul = inseamna ca A si B incheie un contract de vanzare de exemplu. Ceva ce noi nu putem accepta in traditia noastra. De ce nu? pentru ca fiduciarul nu administreaza bunurile altuia. Administrarea bunurilor altuia o gasim la 792 si urmatoarele pana la 856 NCC. Diferenta fundamentala:in codul civil francez. Dar deocamdata nu il aplicam niciunde. el poate sa faca acte juridice. acte materiale dar nu este titularul drepturilor. Noi am preluat fiducia din codul civil francez. unde se spune clar ca fiduciarul devine proprietar. In codul civil quebec se intampla o situatie atipica pentru dreptul civil continental:aici la fiducie se creaza un patrimoniu de afectatiune fara titular. In al doilea rand. adica chiar constituitorul sau fiduciarul. tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant. prin care stabilesc ca A ii vinde lui B o masina de tuns iarba iar B plateste pretul.vom gasi un capitol care este asezat chiar langa fiducie in NCC. dar care a preluat sistemul de reglementare din codul civil francez. - - - - - 100 . Normele legale care sunt cuprinse in capitolul referitor la administrarea bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. de la promitent la tertul beneficiar. Problema este ca cele 2 prevederi se contrazic. fiduciarul dobandeste in proprietate bunul. in cazul stipulatiei pentru altul nu are loc o dubla transmisiune. Pentru ca fiduciarul nu este titular al drepturilor este numai administrator. De asemenea. intotdeauna sunt 3 persoane. regulile supletive sau imperative din materia administrarii bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei.

Evident ca in ambele situatii. Eu iti tranfer proprietatea pentru ca tu sa imi platesti pretul. Si aicia. Deci nu pot cu o clauza de rezerva a proprietatii sa garantez obligatii nascute dintr-un alt contract. Clauza de rezerva a proprietatii ce inseamna = inchei un contract translativ de proprietate si stabilesc ca proprietatea se va transfera la cealalta parte. ----asta se aseamana foarte mult cu fiducia garantie: banca transilvania ramane proprietar asupra bunului pana in momentul in care tu iti achiti integral creditul. 4. Prin urmare nu vin in concurs cu ceilalti pentru ca bunul meu nu a iesit din patrimoniul meu. Care este insa diferenta intra fiducia garantie si o simpla clauza de rezerva a proprietatii? Clauza de rezerva a proprietatii functioneaza doar pentru a garanta obligatia corelativa transferului dreptului de proprietar. Fiducia garantie da posibilitatea de a se garanta si obligatii care nu sunt corelative transferului de proprietate. Ce se intampla? Pai daca nu imi platesti nu am decat sa incerc sa te execut silit. si vor veni si ceilalti creditori ai tai care vor incerca sa te execute silit. Tu imi dai pretul pentru ca eu sa iti transfer proprietatea. In ipoteza in care transferul de proprietate este corelativ cu o alta obligatie. contract sinalagmatic. si inchei cu banca transilvania un contract de fiducie garantie prin care garantez obligatia lui X cu care eu nu am nici o treaba pentru ca eu nu sunt parte in contract. eu ti-am transferat proprietatea si tu nu imi platesti pretul. in cazul fiduciei garantie. iar eu sunt proprietar asupra bunului. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. Un astfel de mecanism juridic nu s-ar putea realiza prin intermediul clauzei de rezerva a proprietatii pentru ca eu nu vand la banca transilvania nimic. Pentru a evita concursul cu ei institui o clauza de rezerva a proprietatii si pana tu nu ai platit eu raman proprietar. Si datorita acestui motiv se diferentiaza fundamental de o simpla clauza de rezerva a proprietatii. la dobanditor. la clauza de rezerva a proprietatii. se pot garanta si obligatii care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. in concurs cu ceilalti creditori. Cum adica? Eu vanzator raman proprietar pana in momentul in care tu cumparatori iti achiti integral obligatiile. Ex.- - - - - Atentie: Am discutat despre clauza de rezerva a proprietatii. eu pot sa pun o clauza de rezerva a proprietatii sa ma garantez ca obligatia corelativa transferului se va executa de catre debitor. deci o vanzare cu plata in rate si stabilesc ca proprietatea se transfera la cumparator numai dupa plata ultimei rate. numai in ipoteza in care si el isi executa obligatiile. care nu sunt corelative cu transferul de proprietate.creditul luat de X de la banca transilvania. Rezerva proprietatii functioneaza numai pentru obligatii corelative nascute din acelasi contract translativ de proprietate. Cum adica? Adica obligatii corelative si interdependente. Spre deosebire de chestiunea asta.fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparare Modurile de dobandire a proprietatii Observatie generala Modurile de dobandire a proprietatii pot fi: -originare 101 . Ex. De ce vreau eu sa raman proprietar? Ca sa nu fiu un simplu creditor chirografar al tau.

cu limitele. ci dobandeste in temeiul unei transmisiuni. Ce inseamna asta? Inseamna ca cel care dobandeste in mod originar proprietatea o dobandeste libera de sarcini Ex. au fost inventate modurile de dobandire originare. cu titlu universal sau universal. succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a proprietatii Precizare generala: Care ii interesul modurilor astora de dobandire? Interesul este urmatorul:in principiu. ocupatiunea. Consecinta este ca in masura in care se contesta dreptul tau de proprietate printr-o actiune in revendicare. Moduri de dobandire derivate a proprietatii si a dezmembramintelor ei = modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular. actul juridic transfera cel mai des dreptul de proprietate. dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara. Uzucapiune pe care le avem noi sunt altceva. Tocmai pentru a rezolva chestiunea probatiunii. am discutat ca in cazul fiduciei. Insa.de asemenea. uzucapiunea imobiliara pe VCC (numai asta). erai considerat primul proprietar al bunului si nu mai interesa ce a fost inaintea ta. prin care beneficiarul (avandul cauza) dobandeste proprietatea in conditiile. Daca ai avut o posesie in materie imobiliara pe o perioada suficient de lunga. vei putea sa o probezi numai relativ. Tocmai pentru ca actul juridic face proba doar relativa. discutam despre un mod derivat de dobandire a proprietatii. Consecinta este ca fiduciarul dobandeste bunurile exact cu situatia juridica pe care ele o aveau in patrimoniul constituitorului. Tu nu mai erai influentata de situatia juridica anterioara. aproximativa a dreptului de proprietate. tu vei fi tinut sa iti probezi calitatea de proprietar. respectiv cu sarcinile de care aceasta era grevata in patrimoniul autorului sau. Care sunt astfel de moduri derivate de dobandire? 1. le zicem uzucapiuni dar sunt altceva.Contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire 2. Pentru ca se incheie mult mai rar inscrisuri constatatoare pentru ca sunt bunuri de valoare 102 - - . Adica fiduciarul nu dobandeste originar. In materie mobiliara ce a facut VCC? In materie bunurilor mobile era si mai delicata. si pe VCC un astfel de mod de dobandire originar care incheia orice fel de discutie era uzucapiunea. Actul juridic este un mod derivat. De ce? pentru ca vei fi proprietar numai in masura in care cel de la care ai dobandit-o a fost si el proprietar.- -derivate Modul de dobandire originar = este acel titlu/temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a bunului respectiv. In NCC: nu avem o asemenea reglementare de uzucapiune in materie imobiliara. Daca ne aducem aminte.

Cum se prezinta situatia? Ex. Mai precis. Asta inseamn ca daca in anumite conditii intrii cu buna credinta in posesia unui bun mobil. Asta inseamna ca il vede 103 - - - - . deci din eroare. Orice proba contrara. pe art. exista art. Deci si in materie imobiliara avem eroare. Dobandire cu caracter originar. Asadar.937 NCC. si care spune ca posesia de buna credinta in conditiile legii duce la dobandirea proprietatii mobiliare. Ce se intampla in NCC: Mecanismele puse la dispozitie sunt urmatoarele: In materie mobiliara. In cazul imobilelor: Iarasi discutam despre buna credinta. care mentine regula din vechiul drept francez. cumparatorul cu buna credinta. solutiile propuse de NCC sunt in materie mobiliara: 1.901 coroborat cu art. daca el se afla in eroare. in materie mobiliara solutia propusa de codul francez a fost ca posesia de buna credinta valoreaza proprietate. cumpara de la posesorul tabular. sau titlu de proprietate. cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neproprietar. etc. adica crede ca a contractat cu adevaratul proprietar. In aceasta situatie.937? in ipoteza in care ex. Ai fost posesor de buna credinta. chiar daca a contractat cu un neproprietar. ca altcineva ar fi adevaratul proprietar se incheie aici. cu faptul ca tu ai dobandit de la un neproprietar. el devine proprietar prin efectul posesiei.937 :posesia de buna credinta valoreaza proprietate.mai mica. La drepturile reale buna credinta inseamna eroare.art. si eroarea lui subzista pana in momentul in care el intra efectiv in posesia bunului. tu devii in temeiul aparentei in drept devii proprietar. Evident ca eroarea trebuie sa fie legitima sau scuzabila.909 – prescriptia actiunii in rectificare de carte funciara. tertul dobanditor de buna credinta a unui bun imobil inscris in CF ramane proprietar al bunului chiar daca titlul autorului sau a fost desfiintat in masura in care el probeaza ca a intrat in posesia tabulara a bunului cu buna credinta intemeindu-se pe cuprinsul CF. Iarasi un mod de dobandire originar. Prin urmare. tu esti primul proprietar al bunului mobil si orice fel de discutie cu privire la faptul ca ai dobandit de la un neproprietar. In materie imobiliara: solutia propusa de NCC se explica prin mecanismul de carte funciara. pentru a rezolva problema dobandirilor derivate si a probatiunii complicate.901 coroborat cu 909 NCC. orice proba cu privire la faptul ca el a contractat cu un neproprietar va deveni irelevanta pentru ca el dobandeste proprietatea cu titlu originar. In al doilea rand trebuie sa luam in calcul ca aceste coduri au fost facute in 1800 cand lumea nu prea stia sa scrie. Daca poti demonstra indeplinirea conditiilor legii. Exemple: In materie mobiliara: Cand anume va interveni art. nimeni nu mai poate sa iti conteste dobandirea. in materie imobiliara. ca sa nu mai avem probleme cu adevaratul proprietar.art. avand in vedere complexitatea litigiilor aparute datorita transferului de proprietate. tu esti proprietar. mod de dobandire originar care sterge orice alt fel de situatii juridice cu privire la bun In materie imobiliara: 1.

se transfera prin efectul actului juridic. Daca el cumpara cu buna credinta si isi intabuleaza dreptul in conditiile legii. 1273 in principiu se aplica numai la bunuri mobile. scuzabila. care implicit este aplicat in 1273.936. Dar. 1178 spune in esenta ca actul juridic isi produce efecte dorite de catre parti exclusiv in puterea vointei partilor. constituirea drepturilor reale principale se poate face prin act juridic numai in materie mobiliara.1275 si 1274: -1275:are in vedere ipoteza de transmitere succesiva a unui bun mobil catre 2 dobanditor distincti. intemeiata si el ramane proprietar. ambele texte sunt inlaturate in materie imobiliara. -de principiu. 1178. Te-am vazut inscris in CF deci am fost convins ca tu esti proprieta Drepturi reale Cursul 13 Modurile de dobandire a proprietatii – continuare Modurile de dobandire a proprietatii prin efectul actului juridic Dobandirea drepturilor reale.pe vanzator inscris in CF prin urmare este convins ca el ii proprietar si ca titlu de dobandire a lui este valabil. Acesta este principiul consensualismului. fara a fi necesare conditii sau forme suplimentare. In materie mobiliara buna credinta.1273 si 1178 Art. Precizari legale de art. deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale de CF. am avea o regula in 1273 care s-ar aplica la toate drepturile reale. sa fim atenti. transferul.1275 cu art. intra in discute rolul posesiei ca mijloc de solutionare a conflictului intre drepturi concurente. buna credinta eroare scuzabila este intemeiata pe posesia tabulara. acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale mobiliare. Deci degeaba ne spune 1273 ca intotdeauna drepturile reale.885 de la regula din 1273. 936 104 .a proprietatii si a dezmembramintelor ei. Ce inseamna asta? Inseamna ca daca proprietarul unui bun mobil il instraineaza astazi lui X si maine lui Y. Ce inseamna ca este de buna credinta la 1275: nu a cunoscut pe o alta cale existenta celuilalt contract translativ. prin efectul actului juridic in acceptiunea NCC. -1273 trebuie corelat cu 1178 care in principiu reia reglementarea principiului consensualismului in actele juridice. Regula:art. pot fi imaginate ipoteze in care si pentru imobile actul juridic sa aiba efect translativ de proprietate. te-am vazut stapanind bunul mobil deci am fost convins ca tu esti proprietar. asadar. scuzabila este intemeiata pe posesia de fapt asupra bunului. se pune problema: cine dintre cei 2 va fi preferat? Cine va ramane proprietar? Raspunsul il gasim in 1275 alin. Iar in materie imobiliara. totusi.1273 – se refera de principiu la constituirea si la transferul drepturilor reale. ramane proprietar in masura in care el este de buna credinta. fara a distinge mobile sau imobile. pentru ca trebuie corelat art.1 care spune: cel care intra mai intai in posesia bunului. numai ca acelasi cod civil deroga prin art. fiindca avem o exceptie asa de pronuntata in materie imobiliara incat ii greu sa mai numim 1273 regula. Intr-o astfel de ipoteza. nimeni nu va mai putea sa ceara radierea lui din CF pentru ca el a fost intr-o eroare legitim. Asadar.

1274 il corelam cu 1557 alin. Adica.art. nu este contestat. invers. Consecinta care este? Dreptul lui A nu ii opozabil fata de B. ar insemna ca cumparatorul in calitate de proprietar suporta riscul pieirii fortuite a bunului. cumparatorul nu mai datoreaza pretul. Daca revenim la 1274. Daca am aplica automat art. Aici intra in discutie 936. -este o modificare fata de VCC. Si spune ca: Proprietarul suportă riscul pieirii bunului. in masura in care proprietarul instraineaza bunul la 2 persoane distincte. solutia acestui conflict intre drepturi concurente va fi rezolvata de opozabilitatea asigurata prin posesie: primul dintre cei 2 care intra in posesie efectiva.1274. riscul ramane la instrainator. 936 functioneaza atata timp cat dreptul autorului. daca B ii pus primul in posesie. De aceea. riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare. Din momentul in care s-a incheiat contractul.558.1274 spune:riscul contractului translativ de proprietate. fie prin efectul legii. ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului.reglementeaza efectul posesiei in materie mobiliara. deci inclusiv fata de A. care a cumparat al doilea. Ne intereseaza. Textul precizeaza ca: În lipsă de stipulaţie contrară. Regula este ca riscurile bunului. azi ii instraineaza lui A. -asta inseamna ca daca A ii vinde lui B un bun mobil. chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. cat timp nu si-a executat aceasta obligatie. dreptul lui nu devine opozabil fata de terti. maine ii instraineaza lui B. isi asigura opozabilitatea dreptului fata de terti.1274 – reglementeaza riscurile in contractele translative de proprietate. dreptul lui devine opozabil fata de B.1. chiar daca proprietatea este transferata. – art. cât timp bunul nu este predat. 2. acest articol ne atrage atentia ca se poate deroga de la aceasta regula a suportarii riscului fie prin efectul contractului. -pentru a intelege art. 1275 spune:punerea in posesie trebuie sa se faca cu buna credinta. era proprietar pentru ca lui i s-a vandut mai intai bunul. Asadar. nici unul nu este pus in posesie. atata timp cat toata 105 . Precizare:daca proprietarul instraineaza la 2 persoane distincte bunul. Adica.558. cata vreme nici unul dintre ei nu este pus in posesie. el va fi preferat si va ramane proprietar numai in masura in care nu a cunoscut pe alta cale ca A chiar daca nu fusese inca pus in posesie. proprietatea se transfera de la vanzator la cumparator. dreptul lui B nu ii opozabil fata de A. aceluia care a facut instrainarea. care spune ca posesia bunurilor mobile asigura opozabilitatea drepturilor reale. avem tocmai o astfel de derogare. conform principiului consensualismului si conform lui 1273. care stabileste soarta contractului in masura in care el devine imposibil de executat. cel care a fost primul pus in posesie isi face opozabil dreptul si ramane proprietar.558:stabileste de principiu regula referitoare la riscul bunului. este pus primul in posesie.adica in lipsa unei clauze contrare. adica are si corpus. posesia bunurilor mobile asigura opozabiltiatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare. dreptul lui devine opozabil fata de terti. Asta presupune ca daca B. Art. trebuie sa verificam mai intai art. Ce inseamna asta? Avem in vedere 1275 si 936:ex. Daca ii pus primul in posesie A. dacă acesta na fost asumat de o altă persoană sau dacă prin lege nu se dispune altfel. Este o modificare a abordarii fata de VCC. Insa 1274 deroga de la aceasta regula si ne spune ca daca s-a incheiat un contract translativ de proprietate. efectul de opozabilitate. pentru ca daca bunul piere fortuit inainte de a fi predat. riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de catre proprietar si de catre toti ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului respectiv.

ii suficient sa fim de acord si se intampla ce vrem noi. daca un tert imi explica ca dreptul meu este dobandit de la un neproprietar. – evident este vorba de act juridic sau fapt juridic.derogare de la 885. Si din acel moment va itnra in functie art. Cata vreme imobilul nu a fost inscris intro CF. deloc. pentru ca degeaba vin eu posesor sa spun ca am fost pus in posesia bunului si dreptul meu este opozabil. Forma autentica. ii aiurea. vanzare silita sau expropriere sau in alte cazuri prevazute de lege -asadar. daca nu am realizat inscrierea in CF. accesiune naturala. numai prin înscrierea lor în cartea funciară. 885 deroga de la regula de la 1273. el are nevoie de un efect mai puternic decat opozabiltiatea. -atentie sa nu ne incurcam: Ipoteza 1:imobilul nu ii inscris in CF. Dobandirea prin intabulare Art.1278 instituie principiul consensualismului. si in ipotezele astea. art. Din momentul in care pentru acel imobil s-a deschis CF. pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea. atunci proprietatea se transmite prin acte juridice prin art. cât şi faţă de terţi. adica imobilul poate fi transferat prin acte juridice.885 – am discutat cu el cu ocazia abordarii CF. atât între părţi. Observatii cu privire la 885: 1. Din momentul in care tertul demonstreaza ca autorul meu este un neproprietar. Deci avem zone foarte extinse unde nu exista sistem de CF.1273 106 . si proprietatea se poate dobandi extratabular. aplicabil si pentru partajul imobiliar. derogari de la 885.885 alin. Prin urmare. se vor aplica regulile de la 1273.lumea admite ca vanzatorul sigur a fost proprietar. drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc.zice ca sub rezerva drepturilor reale asupra imobilelor cuprinse in CF -asta inseamna ca daca avem un imobil care nu ii cuprins in CF.937. Art.887 -se spune ca se dobandesc drepturi reale imobiliare fara intabulare cand provin din mostenire. actul de dobandire este de la un neproprietar. -pe 885 il legam de 1244: desi spune in titlu:forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara. Dar vine 1244 si spune ca degeaba suntem de acord daca acordul nostru nu este exteriorizat intr-o anumita forma.1: Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare. ci ad validitatem. din acel moment nu este relevant pentru posesor 936. in art. dobandire a de buna credinta de la un neproprietar. eu sunt adevaratul proprietar. din acel moment 936 nu mai prezinta interes pentru posesor. Pe 1273 l-am legat de 1278. transferul de proprietate se poate face numai prin intabulare. Derogarea 2: -885 deroga de la 1273. Ne spune ca degeaba incheiem 50 de contracte translative de proprietate imobiliara. Este ceruta pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate sau de alte drepturi reale imobiliare. nu se aplica 885. Forma asta nu este ceruta pentru inscrierea in CF. fiindca titlul lui. era un neproprietar. Din secunda in care vine un tert si spune ca vanzatorul nu era proprietar. enumerate limitativ. 2. Observatii: Derogarea 1: -1244 deroga de la 1278.

Vanzatorul are 2 creditori. Nu putem avea 2 proprietari simultani asupra aceluias bun. pentru ca niciunul nu este proprietar. Ei sunt numai creditori ai vanzatorului si unul dintre ei va deveni proprietar cand se intabuleaza. Pe cand in materie imobiliara. In legatura cu riscurile. Esti proprietar. In materie imobiliara. …. chiar daca el ii doar detentor precar. -predarea se refera la remiterea materiala a bunului si nu la inscrierea in CF Precizare de nuanta in materie imobiliara: -daca discutam strict sub aspectul posesiei si a detentiei precare: in materie imobiliara se incheie un contract de vanzare cumparare azi. Art. te-ai inscris in CF. degeaba i-a vandut terenul lui X si Y. pana la intabulare nici unul dintre ei nu este proprietar. in materie imobiliara 891 ne spune ca conflictul dintre drepturile concurente le rezolva posesia tabulara. 1275 ne spunea ca in materie mobiliara conflictul dintre drepturi concurente il rezolva posesia.892 – reaua credinta. cine suporta riscul Ex. Daca ii cu rea-credinta mai complicat. s-a vandut un teren.Ipoteza 2:imobilul ii inscris in CF si cu toate astea pe 887 in cazurile alea limitative. Pai amandoi sunt proprietari. Am discutat 1273 avand in vedere 1275 (transmisiunea facuta catre 2 dobanditori succesivi). la notar. -atentie.558 este regula care s-ar aplica la orice bun mobil sau imobil. riscurile sunt la cel care are corpusul. Avem universuri paralele. -Deci 887 se refera la imobile inscrise in CF. diferenta de nuanta:in materie mobiliara. poate fi transmisa proprietatea extra-tabular. 897 –reaua-credinta: --. -Deci propriu-zis.. fiindca nu si-a facut dreptul opozabil. pentru ca se ridica problema – 1274. Cine dintre vanzator si cumparator ii posesor sub nume de proprietar? Vanzatorul este posesor sub nume de proprietar. De ce? pai i s-a transferat proprietatea cumparatorului? Are cumparatorul un titlu. pentru ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. Ei pana atunci sunt creditori ai vanzatorului. cata vreme nu s-a predat bunul mobil sau imobil. cum se aplica el la bunurile imobile. cata vreme bunul imobil nu s-a predat la dobanditor.deducem ca si la 891 primul inscris in Cf va fi preferat daca s-a inscris cu buna-credinta. Sa avem in vedere art. suporti riscul pieirii bunului.558. sa avem grija. este vorba de predarea materiala. nu inscrierea in CF. In cazul in care… . pentru ca pentru imobilele care nu sunt inscrise in CF oricum se aplica tot timpul 1273. cine suporta riscul. art. 1274 deroga pentru orice fel de bunuri si spune asa:daca cu privire la bun exista incheiat un contract translativ de proprietate care inca nu a fost executat prin predarea bunului. cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titular. -891 de fapt este 1275 dar pentru bunurile imobile. acelasi autor.891: conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun. ciudatenia este putin mai mare. ----1274 ne spune foarte clar:ca el intelege sa deroge de la regula din art. nu esti inscris in CF. ti-am vandut astazi. riscul este la instrainator. drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc. nu ti-am predat bunul. Care dintre ei apuca sa se inscrie in CF devine proprietar. in materie mobiliara posesia efectiva asupra bunului solutioneaza conflictul dintre 2 drepturi reale care se exclud. Sau tiam vandut bunul. -consecinta este in materie imobiliara ca degeaba s-a incheiat vanzarea in forma autentica. In materie mobiliara conflictul intre 2 proprietari: ex ii vinde lui X si dupa aceea ii vinde lui Y. fiindca fiecare dintre ei nu ii proprietar fata de celalalt. degeaba s-a facut inscrierea in CF. un 107 . dar inca nu ti-am predat bunul.

daca nu se considera proprietar nu are animus domini. este necesar sa fi ajuns in posesia bunului in urma incheierii unui act translativ de proprietate cu un neproprietar. Putem avea posesie. De ce? pentru ca trebuie sa fie susceptibile de posesie. adica sa aiba existenta materiala. Fie ca na avut niciodata proprietar. Dobandirea cu buna credinta Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta Care este singura ipoteza in care este aplicabil art. El nu va putea invoca ocupatiunea daca el a fost in eroare si bunul in realitate a avut proprietar. Ca sa invoci 937. ele intra in proprietatea statului. Daca nu are animus domini nu putem avea posesie sub nume de proprietar. -asadar. studiu individual O sa tot abordam 100 de feluri de dobandire a proprietatii cu buna credinta. Deci. Adica cu privire la ce sa fie in eroare? Cu privire la calitatea bunului ca bun fara proprietar. -texte in cod:tezaur. adica eroarea dobanditorului nu are nici o relevanta.temei care sa ii transfere lui proprietatea? Nu. 937 nu va putea fi invocat de catre cel care gaseste sau fura bunul. putem exercita corpus doar asupra unui bun corporal. fie ca proprietarul le-a abandonat. Ocupatiunea este un efect al posesiei. nu poti sa invoci 937. sau titlul nostru nu este valabil. 2. ocupatiunea vizeaza EXCLUSIV bunurile mobile. Avem 2 mari variante de dobandire a proprietatii:1. buna credinta. pentru ca proprietatea se transfera prin intabulare. daca nu ai acest act translativ de proprietate. degeaba gasitorul a fost intr-o eroare legitima si scuzabila. Nu conteaza daca dobanditorul a fost in eroare si eroarea lui a fost scuzabila.in primul rand. alte reguli privind bunuri pierdute – nu ne intereseaza. Insa. adica a crezut cat se poate de explicabil ca bunul nu ar fi avut proprietar. Se poate cumparatorul considera proprietar? Nu. Nu intereseaza. in mod evident. Toate acestea sunt dobandiri de buna credinta. fara proprietar. si atunci ne trezim sa invocam buna credinta. 3. Altfel.937: este situatia in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-un act juridic translativ de proprietate incheiat cu un neproprietar. in cazul bunurilor imobile abandonate.bunurile trebuie sa fie corporale. Fie nu avem un proprietar care sa ne fi transferat bunul. Daca bunul are proprietar. In cazul ocupatiunii. ocupatiunea presupune/poate sa vizeze NUMAI BUNURI FARA PROPRIETAR. -Deci cerinta este obiectiva:bunul nu trebuie sa fie in proprietatea nici unei persoane. 2. Ocupatiune 1.abandonul se poate face atat pentru bunuri mobile cat si pentru bunuri imobile. Ii exclus.fie il dobandim de la proprietar pentru ca ne vinde el bunul. chiar daca in realitate eroarea lui era scuzabila. le citim noi. Proprietarul poate sa abandoneze atat un bun mobil cat si un bun imobil. Observatii: 108 .

rara dar se poate intampla:dobandirea se face de la proprietar. ca 937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul. -atentie.1. o situatie de nisa. a. 628 alin. Si in aceasta situatie. de fapt proprietarul se gaseste in ipoteza foarte asemanatoare cu ipoteza in care nu ar fi proprietar. ceea ce nu il impiedica sa introduca o actiune posesorie. posesia de fapt sau posesoriul echivaleaza cu petitoriul. el dobandeste proprietatea. -ii ciudat pentru ca:la 937 buna credinta inseamna eroarea posesorului care cumpara bunul de la ala pe care il crede in mod eronat ca fiind proprietar.ce inseamna buna credinta la 937? -din buna credinta la 937 intelegem o eroare in legatura cu calitatea de proprietar al celui de la care se face dobandirea. iarasi devine aplicabil art. devin aplicabile regulile de la 937.628 alin. Noi dobanditor suntem in eroare pentru ca il vedem pe ala stapandind bunul. Consecinta este ca i se aplica 937. Fiindca clauza de inalienabilitate blocheaza atributul de dispozitie juridica. nu cunoaste imposibilitatea in care se gaseste proprietarul. daca dobanditorul este de buna credinta. adica aflat in eroare. Si atunci. în mod corespunzător. Concluzia:in principiu.937 desi dobandirea se face de la proprietar. Insa in masura in care este vorba de un bun mobil dobandit de un tert de buna credinta. de stapanirea bunului pe care o exercita persoana de la care se primeste bunul. acel contract nu va mai fi anulat. Pentru ca.937. Dar. Si atunci oricum nu am mai avea actiune posesorie pentru ca deja actiunea ii petitorie. Si aici textul spune ca se aplica art. daca cumva eu sunt proprietara bunului dar bunul este grevat de o clauza de inalienabilitate pe care eu o incalc si vand bunul la un tert. si contractul lui nu este anulabil. si in materie mobiliara poate sa fie un posesor care ii si proprietar. sunt aplicabile. In momentul in care vine un tert si spune ca cel de la care a dobandit dreptul nu este proprietar. insa proprietarul nu poate la momentul respectiv sa instraineze proprietatea. regula:937 se aplica la ipoteza in care dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neproprietar. 937 nu se aplica la toti posesorii.In al doilea rand. degeaba mai are el 936 care ii asigura opozabilitatea. si 109 .936 spune ca:posesia valoreaza opozabilitate in materie de bunuri mobile. ca rationamentul este in felul urmator: in materie mobiliara.ne amintim ca am facut discutia la actiunile posesorii ca se afirma in doctrina ca actiunile posesorii nu pot fi introduse in materie mobiliara si ca ele ar fi exclusiv actiuni imobiliare.3 ne spune:in cazul bunurilor mobile.3: În cazul bunurilor mobile.in primul rand. eroare care este cauzata de aparente. ca la ce sa faca el cu opozabilitatea cata vreme neproprietarul nu putea sa ii transfere lui proprietatea.937. el a prezumat ca eu sunt proprietar si nu a putut cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. regulile prevăzute pentru dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă. 936 ii util pentru posesor cata vreme nimeni nu contesta ca el a dobandit de la proprietar. Cum adica devin aplicabile? Simplu: in masura in care tertul ma vazut in posesia bunului si nu a avut un alt mijloc de informare. b. Si un argument pe care il gasim in multe manuale ii art. ci doar la o categorie restransa: la posesorii care au intrat in posesia bunului in temeiul unui act juridic translativ de proprietate provenind de la un neproprietar. Si atunci intra in discutie 937. Grija mare: a. fiind ca posesia duce in materie mobiliara in mod invariabil la dobandirea proprietatii. 2. care nu a cunoscut clauza de inalienabilitate. Art. se poate intampla si atceva:unde iarasi se va aplica 937.

nu avem un alt mijloc de a ne informa in legatura cu calitatea lui de proprietar, cu privire la existenta clauzei de inalienabilitate. Si atunci din acea stare de fapt, noi automat prezumam ca ii proprietar si ca proprietatea lui nu este grevata de sarcini. Deci ideea este ca 937 ii intemeiat pe buna credinta care inseamna eroare legitima, scuzabila in care s-a gasit dobanditorul, si eroare care a fost cauzat de posesia autorului sau. Il vedem pe el in posesia, deci posesia autorului este cel care cauzeaza eroarea, pentru ca posesia prezuma proprietatea si mai mult proprietatea libera de sarcini. -consecinta este ca nu vom putea invoca niciodata posesia de buna credinta, daca acel bun mobil face obiectul unui sistem de publicitate. Ex, am luat vapor de la unul, l-am vazut pe punte, l-am vazut ca dadea indicatii pe acolo, si am crezut ca el ii proprietar. Nu se poate, pentru ca aici avem posibilitatea sa ne informam, si aici eroarea nu mai este scuzabila. -deci eroarea intemeiata pe posesie ii scuzabila, atunci cand posesia este singurul mijloc de informare -pentru 937 buna credinta presupune convingerea eronata a posesorului ca instrainatorul are calitatea de proprietar, sau convingerea eronata ca instrainatorul are aptitudinea/capacitatea de a ii transfera proprietatea. (situatia clauzelor de inalienabilitate) -eroarea trebuie sa fie scuzabila, iar ea este legitimata scuzabila, justificata, de faptul posesiei, adica posesia autorului creaza aparenta ca acesta ar fi proprietar si ca proprietatea lui este negrevata de sarcini. Foarte important:eroarea pe care o avem in vedere la 937 ii EXCLUSIV in legatura cu persoana instrainatorului. Eroarea nu vizeaza titlul in sine, adica 937 nu va putea fi invocat pentru a-l proteja pe posesor de nulitatea sau de orice cauza de ineficacitate a titlului sau provenind de la adevaratul proprietar. -am spus ca daca cumperi un bun mobil de la adevaratul proprietar, si ulterior se constata ca contractul de vanzare cumparare este nul, noi posesor nu putem invoca 937 si sa spunem ca noi am fost de buna credinta si sa ni se acopere efectul nulitatii. Pentru ca buna credinta la 937 ii intemeiata pe posesia autorului nostru. Iar aceasta posesie ne-a creat o eroare in legatura cu calitatea lui de proprietar, dar posesia lui nu putea sa ne induca in eroare cu privire la valabilitatea contractului de vanzare cumparare pe care l-am incheiat cu el. Deci in masura in care problema posesorului nu ii dat de persoana autorului sau ci ii data de propriul titul, adica acel contract este nul, anulat, rezolutionat, etc, posesorul nu poate sa invoce art.937 si sa spuna ca el a fost in eroare, a fost de buna credinta, nu stia ca contractul nu este valabil. Deci buna credinta la 937 vizeaza exclusiv persoana instrainatorului. De aceea, 937 nu poate fi invocat in ipoteza in care posesorul isi intemeiaza stapanirea pe un titlu putativ, adica un titlu imaginar, care nu are o existenta reala, care exista numai in imaginatia posesorului. -ex, ala ne-a dat bunul in locatiune si noi credem ca ni l-a vandut. Dupa care noi invocam 937 ca am fost in eroare. b.Cand trebuie sa existe buna credinta? -buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in propria persoana atat elementul animus cat si elementul corpus Ex,ne vinde azi un bun mobil, vanzatorul este un neproprietar, noi suntem de buna credinta, maine aflam ca vanzatorul este un neproprietar si poimaine ne preda bunul. Se aplica 937? NU.

110

trebuie sa fi de buna credinta in momentul in care ti-am predat bunul, in momentul in care tu ai intrunit si animus si corpus. -din momentul in care ne-a vandut bunul mobil noi suntem posesor sub nume de proprietar fiindca vanzatorul detine pentru noi. Dar nu ii suficient pentru a se aplica 937. Pentru a se aplica 937 nu ii suficient o posesie exercitata prin altul. Noi trebuie sa avem in propria persoana si animus si corpus. De aceea 937 alin.1 vorbeste despre o posesie efectiva, adica intrunind ambele elemente. 2 situatii pe care le are in vedere art.937: 1.cea de la alin.1 -situatia in care adevaratul proprietar s-a desesizat in mod voluntar de bunul sau -ce inseamna ca s-a desesizat in mod voluntar = ca el prin propria vointa l-a transmis unei alte persoane, insa printr-un act netranslativ de proprietate. Inseamna ca acea persoana are calitatea de detentor precar. Si ce face detentorul precar? Instraineaz bunul la posesorul nostru care ii de buna credinta 2.alin.2 si 3 -situatia in care adevaratul proprietar nu se desesizeaza voluntar de bun, ci bunul este pierdut de catre acesta sau este furat, si ulterior gasitorul sau hotul instraineaza bunul catre posesorul de buna credinta -gasitorul si hotul nu pot niciodata sa se prevaleze de art.937. de acesta se poate prevala numai posesorul care cu buna credinta printr-un act translativ de proprietate a intrat in stapanirea bunului. Precizari valabile pentru ambele situatii: -evident ca art.937 se aplica NUMAI pentru bunuri mobile, la fel ca si ocupatiunea -este vorba de bunuri mobile corporale, dobandite in virtutea unui act juridic translativ de proprietate sau translativ al altui drept real mobiliar, cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic cu titlu oneros. Daca neproprietarul ne doneaza bunul mobil nu vom putea noi posesorul de buna credinta sa invocam 937. Rationamentul legiuitorului: art.17 - este vorba de eroarea comuna si invincibila – un tert care fiind de buna credinta, adica in eroare, incheie un act juridic si dupa aceea trebuie protejat. Art.17 alin.1: Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuşi – regula generala si care ar fi aplicabila si la ipotezele de la 937 pentru ca acesta este un neproprietar. Alin.2: Cu toate acestea, când cineva, împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă (adica fiind in eroare), a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanţa judecătorească, ţinând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, faţă de cel aflat în eroare, aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil, afară de cazul în care desfiinţarea lui nu iar cauza niciun prejudiciu. -acelasi rationament, tot o ipoteza de aparenta il gasim si la 937. De aceea spune legiuitorul ca dobandirea trebuie sa se faca printr-un act cu titlu oneros. Il protejam pe ala, pentru ca daca a cumparat, inseamna ca el a dat pretul. Daca noi il luam bunul el va ramane cu un prejudiciu. Sigur ca il poate recupera de la vanzator printr-o actiune distincta dar ii mai complicat. Si atunci, 111

937 se va aplica in cazul actelor oneroase si nu se va aplica in cazul actelor gratuite. Fiindca aici daca ii luam bunul inapoi el nu sufera nici un prejudiciu. -transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu titlu particular. Ex, daca printr-un testament cineva ne lasa toata averea lui. Noi intram in posesia averii unde gasim si niste bunuri mobile. Vine un tert si ne spune ca de cuius nu a fost proprietar. Si noi automat invocam art.937 pentru acele bunuri mobile. NU va fi aplicabila 937, pentru ca ea presupune transmisiuni cu titlu particular, iar noi aici avem o transmisiune universala, pentru ca ne- a lasat toata averea. De ce anume nu se aplica 937 la transmisiunile universale si cu titlu universal? Pentru ca, posesia este egal cu exercitiul in fapt a unui drept. Dreptul real poate purta numai asupra bunurilor determinate. Drepturile reale nu poate purta asupra universalitatilor juridice. Prin urmare universalitatile juridice nu sunt susceptibile de posesie. Ori 937 este un efect al posesiei. Consecinta este ca intotdeauna in 937 va presupune ca posesorul de buna credinta a intrat in stapanirea bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular. Distinctia dupa cum suntem pe ipoteza de la alin.1 respectiv pe ipoteza de la alin.2 si 3 - in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului, ex, proprietarul da bunul in depozit unui tert, si tertul mi-l vinde mie care sunt de buna credinta ----- Se aplica alin.1 de la 937 in temeiul caruia dobandirea proprietatii se produce instantaneu. In momentul in care posesorul intra in posesia efectiva a bunului, fiind de buna credinta. -In ipoteza in care, in baza alin. 2 si 3, bunul a fost pierdut sau furat, efectul achizitiv de la 937 nu se mai produce instantaneu in momentul intrarii in posesie, ci el este amanat 3 ani. Dar, 937 alin.2 spune asa: Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este intentată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului -termenul de 3 ani nu curge din momentul in care posesorul de buna credinta intra in stapanirea efectiva a bunului, ci curge de la momentul pierderii sau momentul furtului. -de ce anume ne intereseaza:pentru ca ii posibil ca la momentul la care posesorul de buna credinta intra in posesia bunului, termenul de 3 ani sa fi curs de mult Ex, pierd bunul in 2012, in 2017 il gaseste cineva si in 2018 il vinde. Posesorul devine automat proprietar din momentul in care intruneste animus si corpus, fiindca termenul de 3 a curs din 2012 pana in 2015. -acest termen nu este un termen de prescriptie, nu ii nici uzucapiune, pentru ca termenul curge inainte sa fi intrat noi in posesie, nu ii nici prescriptie extintctiva si nici decadere, pentru ca daca ar fi decadere efectul ar fi ca proprietarul ar pierde proprietatea atat. Iar posesorul ar dobandi bunul prin ocupatiune pentru ca ar fi fara proprietar. Acest termen este un termen care suspenda efectul achizitiv al art.937 pe o perioada de 3 ani (si el seamana foarte mult cu art.909 alin.3, pentru ca si aici exista un termen care este de 3 ani si este vorba tot de un tert care cu buna credinta, dobandeste printr-un act cu titlu oneros, insa 909 alin.3 vizeaza bunuri imobile) -alin.3 art.937: in masura in care bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitaţie publică, iar acţiunea în revendicare a fost introdusă înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de 112

Dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta -art. adica in functie de cuprinsul CF -daca bunul frugifer este un bun mobil. fie valabilitatea titlului in baza caruia eu am dobandit posesia. Ex. aici buna credinta va fi apreciata in conditiile art.948 Precizare: 1. cand am intrat in posesie. dar am asupra bunului un drept de retentie pana la momentul la care cel care revendica bunul imi plateste pretul pe care l-am achitat eu pentru bunul respectiv.2495 si urmatoarele. Daca ar fi proprietar ar dobandi fructelor in virtutea atributului proprietatii numit fructus. care ii nul. -eroarea la fructe poate viza fie calitatea celuia care le-a instrainat. buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor. De aceea ne si spune art. il revendica de la mine. buna credinta va semnifica eroarea legitima.948 nu se refera la situatia in care posesorul ii si proprietar. pentru ca termenul de 3 ani suspenda efectul achizitiv. -948 se refera la situatia in care posesorul nu este proprietar si nu are un drept real care sa ii permita dobandirea fructelor. faptul ca nu era proprietar. imaginar) Observatii privind diferenta intre 948 si 937 a.901 NCC. vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu. 2. nu are decat sa se certe el cu cel care mi l-o vandut. 2. si vine proprietarul in termenul de 3 ani care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul.ce intelegem prin buna credinta la 948 si cand trebuie ea sa existe -buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere. Pai intotdeauna posesorul de buna credinta ii posesorul aflat in eroare. care nu era proprietar. am cumparat bunul de la un anticariat. Momentul perceperii: la fructele naturale si industriale este momentul culegerii.la 937 am spus ca eroarea pe care noi o numim buna credinta viza pe cel de la care am dobandit. sau --. b. Consecinta:daca eu cumpar de la adevaratul proprietar si contractul este lovit de nulitate si eu nu am cunoscut cauza de nulitate: 1. 113 .pana aici a fost identic cu 937 ---. la 937 trebuie sa existe la momentul initial. La dobandirea fructelor eroarea poate sa vizeze 2 elemente: fie pe autorul meu care nu era proprietar. Eu trebuie sa il restitui. ii rezolutionat. Si dupa ce mi-l plateste. Adica posesorul care crede ca are dreptul pe care il exercita desi in realitate nu are acest drept. (in consecinta buna credinta in materia dobandirii fructelor poate fi intemeiata si pe un titlu putativ.948 ca este vorba de o dobandire a fructelor prin posesie de buna credinta. nu poate sa imi transfere dreptul de proprietate sau un alt drept real.art.sau eroarea posesorului in legatura cu viciile titlului sau. si din cauza asta este lipsit de eficacitate.3 pe care il gasim in art.cand trebuie sa existe buna credinta -buna credinta. reglementat la alin. fie actul juridic pe care eu l-am incheiat cu ala. ii caduc.voi putea invoca dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta.bună-credinţă poate reţine bunul până la indemnizarea sa integrală pentru preţul plătit vânzătorului. scuzabila a posesorului in legatura cu calitatea de proprietar al autorului sau. Pentru a dobandi fructele. -dreptul de retentie.nu voi putea invoca 937.

114 . fiindca vom avea o creanta in bani. pentru ca eu ar fi trebuit sa raman de buna credinta pana in 15.2: in cazul fructelor civile percepute anticipat. sa il inchiriezi. revin posesorului în măsura în care buna sa credinţă se menţine la data scadenţei acestora. spre deosebire de actiunea in revendicare este prescriptibila in 3 ani. deja in 9 eu nu mai sunt de buna credinta fiindca sa introdus impotriva mea o actiune in revendicare. Daca ai un dubiu. nu mai avem ce povesti. care sunt drepturi de creanta. Si actiunea personala. Ai omis sa faci lucrul asta. -ce vrea sa spuna textul asta:daca a fost posesor de rea credinta asupra unei livezi. pana sa se introduca actiunea. se va desfiinta titlul meu si eu voi fi radiat din CF.5 de la 948: Posesorul de rea-credinţă trebuie să restituie fructele percepute. poate dobândi dreptul de proprietate. fiind incheiat cu un neproprietar. si noi am primit plata. Si ulterior eu o iau in freza. dar a venit chiriasul in 1 ianuarie si a spus ca vrea sa plateasca astazi. buna credinta trebuie sa existe in momentul platii.sa ai tu initiative. cand avem o despagubire prin echivalent nu o sa mai avem o actiune in revendicare.948 alin. ci va fi numai o actiune personala. Chiria ar fi fost scadenta in 15 ianuarie 2013. Uzucapiunea mobiliara -art. -art. Vom pastra acele fructe? Nu. -ex. si nu a cules corcodusele din livada.alin. si deja eu nu mai pot fi convins in afara oricarui dubiu ca sigur eu sunt proprietar. noi ti le cerem. precum şi contravaloarea acelora pe care a omis să le perceapă. eu am dat apartamentul in chirie. am cumparat un apartament in manastur la etajul 9.939: Acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani. Nu se poate. c. dar itnre timp pana sa se solutioneze. deci nu ca tu ai fi putut sa ii aduci imbunatatiri. In acest caz.939 -este o noutate absoluta adusa de NCC -presupune un termen de 10 ani care curge din momentul intrarii in vigoare a NCC Art.In cazul frutelor civile. nici o problema. Buna credinta inseamna mereu o eroare in afara oricarui dubiu. Nu. Contractul este lovit de nulitate. în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta secţiune. adica pana la data scadentei. Ori. Textul respectiv vizeaza fructele pe care bunul le-ar fi produs in starea in care el a intrat in posesia posesorului de rea-credinta. zicand: pai tu puteai sa dai in chirie apartamentul si ai fi obtinut chirii in functie de valoarea pietei la un pret de nustiu cat pe luna. vizeaza fructele pe care bunul le producea atunci cand a fost dobandit de catre posesor. oricum va trebui sa ne despagubeasca prin echivalent. si nici dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta. în temeiul uzucapiunii -cand se va aplica uzucapiunea mobiliara: evident. fiind ca fructele civile se percep prin plata. noi o sa putem cere prin actiunea in revendicare si chiriile pe care eu le-am omis sa le percem. atunci cand nu este aplicabila nici ocupatiunea. adica plata facuta inainte de scadenta. Actiunea in revendicare impotriva mea si in rectificarea CF ca sa fiu radiat de acolo se introduce in 9 ianuarie 2013. -dar trebuie sa le restituie si pe cele pe care le-a omis sa le perceapa: sa nu ne gandim ca: ex daca eu sunt posesor de rea credinta pe apartamentul din manastur de la etajul 9. pentru ca nu mai exista fructele in materialitate lor.

ex lege. In masura in care pe parcursul acestor 10 ani posesia noastra este viciata.937 ci va trebuie sa asteptam 10 ani. Deci uzucapiunea mobiliara se refera exclusiv la ipotezele in care nu sunt aplicabile. Dupa ce viciul inceteaza. discutam exclusiv despre accesiunea imobiliara. Precizari: -cand discutam despre accesiune. printr-un act translativ de proprietate. ocupatiune. fructe. Iarasi. Pentru ca presupune un termen foarte lung. Accesiunea In ce priveste accesiunea. Daca nu invoci ocupatiunea. ele 115 . de plin drept. dar eroarea noastra nu este scuzabila. consecinta este ca se suspenda cursul de uzucapiune. adica solutia de avarie. va dobandi prin accesiune si proprietatea asupra bunului accesoriu. invoca respectivul mod de dobandire a proprietatii. ele produc efectele numai in masura in care persoana interesata intelege sa se prevaleze de ele. aceste moduri de dobandire a proprietatii. uzucapiunea mobiliara toate presupun evident o posesie utila. dobandirea prin posesia de buna credinta. in sensul ca uzucapiunea mobiliara va produce efecte numai in ipoteza in care nici ocupatiunea si nici posesia de buna credinta nu sunt susceptibile de a determina dobandirea proprietatii. -evident ca toate efectele posesiei. neviciata. Daca am un titlu translativ de proprietate provenind de la un neproprietar si noi am fost de buna credinta. un termen de 10 ani. posesia mobiliara de buna credinta nu produc efecte de plin drept. Daca nu invoci uzucapiunea nu vei dobandi proprietatea. Consecinta este ca proprietarul bunului apreciat de lege ca fiind mai important. nu mai ii nevoie sa asteptam 10 ani. evident ca uzucapiunea mobiliara nu intereseaza. nu sunt indeplinite conditiile nici pentru ocupatiune si nici pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta Ex. Deci. posesia trebuie sa fie utila in momentul in care se dobandeste proprietatea. -ocupatiunea. trebuie sa avem in vedere faptul ca fiind vorba de dreptul civil. unui bun la un alt bun. cel tarziu dupa termenul de 3 ani noi vom deveni proprietari. In principiu modurile de dobandire a proprietatii produc acest efect numai in masura in care persoana interesata. In esenta accesiunea presupune unirea. lipirea. la fel ca si atunci cand discutam despre celelalte moduri de dobandire a proprietatii. inceteaza suspendarea. ca fiind bunul principal. in speta posesorul sau orice alta persoana. timp in care va trebui sa avem o posesie utila. In aceasta situatie nu vom putea sa ne prevalam de art. uzucapiunea. in principiu nu produc efecte automat. fiind in eroare. si in special accesiunea imobiliara artificiala. unde modurile de dobandire sunt instantanee. -la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila toata perioada de 10 ani. Drepturi reale Cursul 14 Uzucapiunea mobiliara – continuare -uzucapiunea mobiliara trebuie sa o privim ca un mod de dobandire reziduala.am dobandit bunul de la un neproprietar.-deci daca bunul este fara proprietar nu o sa invocam uzucapiunea de 10 ani pentru ca l-am dobandit prin uzucapiune. In cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru oricare dintre celelalte 2 moduri de dobandire. Pe cand dincolo. la fel. se reia termenul de uzucapiune.

exista ipoteze in care efectele accesiunii. vorbeste despre dobandirea unor drepturi reale fara intabulare. -Adica.579 NCC:reia o prezumtie existenta si in VCC. până la proba contrară.1 se enumera ipotezele de dobandire. trebuie sa avem in vedere ca exista 2 ipoteze de accesiune artificiala: 116 . si se spune ca drepturile reale se dobandesc fara inscriera in CF cand provin din mostenire. si nimeni altcineva. sau prin expropriere Este de observat ca de principiu legiuitorul intelege doar accesiunea imobiliara naturala ca fiind veritabil mod de dobandire a proprietatii nu si accesiunea imobiliara artificiala. Daca nu.produc consecintele juridice numai in masura in care persoana interesata. 579 instituie doar o prezumtie relativa. iar accesiunea imobiliara artificiala este in anumite ipoteze mod autonom de dobandire a proprietatii.886 NCC. in cazul accesiunii. iar in alte situatii ea se rezuma la a conferi titlul care justifica intabularea proprietatii in CF Efectele mai importante din materia accesiunii imobiliare artificiale 1. efectul achizitiv de proprietate nu se produce. tertul va fi cel care trebuie sa rastoarne prezumtia relativa si sa demonstreze ca el este cel care a suportat cheltuiala pentru realizarea acelei lucrari. In sensul ca anumite efecte ale accesiunii se produc ex lege. -Prin urmare. -aici avem 2 prezumtii: a. beneficiarul acesteia va fi tinut sa il despagubeasca pe proprietarul anterior al bunurilor dobandite prin accesiune. cu cheltuiala sa şi că este a lui. si in alin. sau o parte dintre efectele accesiunii se produc ex lege. accesiunea imobiliara naturala este si ea un mod de dobandire a proprietatii. 579 nu este propriu-zis un text care sa refere la accesiune. -Ce inseamna asta: art.se prezuma ca daca esti proprietar al terenului esti si proprietarul lucrarii realizate pe terenul respectiv b. Atentie. Accesiunea prezinta un anumit specific care o diferentiaza de restul modurilor de dobandire a proprietatii. concluzia generala privind accesiunea este ca accesiunea mobiliara este intotdeauna un mod de dobandire a proprietatii. intelege sa se prevaleze de ele. Daca ii sa avem in vedere textele care reglementeaza modalitatile de realizarea al accesiunii imobiliare artificiale. intotdeauna.accesiunea invariabil est un mod de dobandire cu titlu oneros.accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dreptului de proprietate. Observatii: 1. 2. din accesiune naturala. O sa vedem ca in materia accesiunii lucrurile sunt putin diferite. precizeaza in alin.se prezuma ca lucrarea existenta pe un anumit teren a fost realizata pe cheltuiala proprietarului acelui teren de ce anume ne intereseaza aceasta a 2-a prezumtie: pentru ca in masura in care un tert are pretentia de a fi despagubit pentru lucrarea realizata pe terenul altuia. asadar ca un mijloc de proba.1: Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului. independent de vointa beneficiarului acestuia 3.art.

este necesar ca materialele si terenul sa aiba proprietar diferit. prin simplul fapt al constructiei. De unde rezulta acest lucru? Din modul de reglementare al alin. este condiţionată.. exclusivă sau pe cote-părţi.581 sau 582 lit. accesiunea imobiliara artificiala nu mai functioneaza ca mod autonom de dobandire a proprietatii. De unde deducem acest lucru? Din mai multe texte legale: Art. proprietarul terenului construieste pe terenul propriu cu materialele altuia. adica proprietarul construieste cu materialele altuia pe terenul propriu. Asta inseamna ca tertul constructor pe terenul altuia ramane proprietar pana in momentul in care se produce intabularea in folosului proprietarului terenului. 589 admite implicit ca in anumite situatii dobandirea in temeiul accesiunii imobiliare artificiale este conditionata de intabulare. si realizeaza lucrarea cu materiale proprii. O dobandire extratabulara. dreptul de proprietatea asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucarii pe masura realizarii ei. Asadar. in aceasta prima ipoteza. de aceasta data. accesiunea imobiliara artificiala functioneaza in continuare ca mod autonom de dobandire a proprietatii..a să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării. construieste pe terenul altuia cu materiale proprii. si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata. Observatie: -in situatia in care proprietarul a construit cu materialele lui pe terenul propriu.. De ce ne intereseaza aceasta discutie.581. 2.a:proprietarul terenului pe care tertul a construit cu materialele proprii are dreptul la lit.1. devii proprietar prin simplul fapt al constructiei..589:ne intereseaza prima parte a textului care spune asa: Ori de câte ori dobândirea dreptului de proprietate. 582 si 586 – ea se refera la situatia in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine. In ipoteza reglementata de 577 alin. Ca sa discutam despre accesiune. proprietarul terenului nu dobandeste dreptul de proprietate asupra constructie.2:cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia. De unde mai rezulta acest lucru? Sa ne uitam la art. Asadar.590 precizeaza ca până la data încheierii convenţiei sau a introducerii acţiunii de către cel îndreptăţit la înscrierea în cartea funciară. nu discutam despre accesiune. ----asta inseamna ca in masura in care un tert de buna sau de rea credinta. potrivit reglementărilor din această secţiune. Daca realizeaza o lucrare cu materialele proprii el devine proprietar prin simplul fapt al constructiei.2:dreptul de proprietate asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei.2. datorita faptului ca materialele respective i-au apartinut tot lui. faptul ca intr-o anumita situatie devii automat proprietar. de înscrierea în cartea funciară. 117 . pe masura ce construiesti.Ipoteza 2:art. ce posibilitate are el? Pana la momentul intabularii unui drept in favoarea titularului terenului el poate sa dezafecteze constructia realizata si sa isi ia materialele.577 alin. in aceasta ipoteza accesiunea imobiliara artificiala reprezinta un veritabil mod de dobandire a proprietatii. iar in cealalta devii proprietar numai in momentul intabularii? Sa avem in vedere art. autorul lucrării îşi poate ridica materialele. De aceasta data. nu are importanta. El va deveni proprietar numai din momentul si prin efectul intabularii.Ipoteza 1:art. daca printr-un act juridic nu se prevede alt fel. Asadar.2 si se refera la situatia in care proprietarul unui teren realizeaza pe acest teren o lucrare cu materiale care nu ii apartin Ce spune alin.

118 . pentru ca in principiu dreptul de uzufruct nu imi confera posibilitatea sa construiesc pe terenul altuia. Grija. O chestiune practica foarte importanta: este de buna credinta numai constructorul care are convingerea la momentul la care incepe realizarea lucrarii ca fie este proprietar pe terenul ala. asupra terenului pe care construieste. Observatie 1. 2. este viciat. nu era proprietarul bunului respectiv. eu promitent cumparator incep sa construiesc pe teren. In principiu. sau nu cunoaste faptul ca autorul sau cel de la care a dobandit proprietatea dintr-un motiv sau altul. dar nu sunt inscris in CF si incep sa construiesc.4 coroborat cu alin. De data asta ne intereseaza buna sau reaua credinta a celui care pierde proprietatea. Adica. fie are un alt drept. buna credinta seamana foarte mult cu ce am mai povestit. Buna respectiv reaua credinta. fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară. care drept ii da lui posibilitatea sa construiasca pe acel teren. buna credinta in materie de accesiune imobiliara artificiala. pentru ca eu stiu foarte bine la momentul respectiv ca nu am dreptul de proprietate asupra terenului. adica buna sau reaua credinta a constructorului. inclusiv in situatia in care am incheiat contractul de vanzare cumparare. exemplu superficia. Sunt eu un constructor de buna sau de rea credinta? Raspunsul este ca sunt un constructor de rea credinta. asupra unei chestiuni importante: mai intai. fiind ca eu stiu ca nu am nici un drept care sa imi permita sa construiesc. adica. care la fel are o utilitate practica Pe NCC. de exemplu este lovit de nulitate. am discutat despre modul de dobandire a proprietatii prin posesia de buna credinta si am analizat mereu dupa cum este de buna sau de rea credinta. sunt constructor de buna sau de rea credinta? De rea credinta. nu rezulta din cartea funciară şi nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său. era înscris ca proprietar al imobilului. dacă. si stiind ca am promisiunea aia.586. este de buna credinta. la accesiune. acesta specifica ca autorul lucrării este de bună-credinţă dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărţii funciare în care. 3. constructorul care nu cunoaste faptul ca titlul sau.A 2-a observatie: care are utilitate practica Se discuta foarte mult ce se intampla daca constructorul incepe realizarea lucrarii in baza unei promisiuni de vanzare cu privire la terenul respectiv. presupune aceeasi semnificatie cu buna credinta la dobandirea fructelor. în ambele cazuri. si ca va urma ulterior sa inchei vanzarea. va fi de buna credinta doar cel care bazandu-se pe curpinsul CF se crede fie proprietar. anume la 948 alin. Atentie.a 3-a observatie. pentru ca acestea le citim singuri. se incheie un contract de uzufruct.Nu intram in detalii privind obtiunile care ii revin proprietarului pe 581 si pe 582. Daca avem in vedere de exemplu uzufructuarul. intereseaza distinctia pe 581 si 582 in functie de buna respectiv de reaua credinta a constructorului. asadar. nu ne intereseaza cum ii proprietarul terenului.3. Atentie. semnificatia ei in materia accesiuni o regasim in art. iar eu uzufructuar incep sa fac o constructie. Deci se incheie o promisiune de vanzare. eu sunt tot un constructor de rea credinta. la data realizării lucrării. fie titular al unui drept de superficie. titlul in baza caruia a dobandit proprietatea. dar de data asta buna si reaua credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului.prima observatie:586 prezinta aceeasi reglementare a bunei credinte pe care o regasim si in alta parte.

grija. la reaua credinta avem suplimentar posibilitatea de demolare.----Sa ne uitam si la art. Ideea este ca comportamentul adevaratului proprietar al terenului nu influenteaza sub nici o forma solutia in ce priveste aprecierea bunei sau relei credinte al constructorului. pentru ca a construit pe terenul altuia inseamna automat ca ai incalcat aluia dreptul de proprietate. in materia in care constructorul este de buna credinta. Nu discutam despre buna sau reaua credinta. pentru ca in ambele variante avem si posibilitatea de a-l obliga sa cumpere terenul. constructorul poate sa isi ridice materialele b.2 ca proprietarul iniţial al imobilului are un drept de ipotecă legală asupra acestuia pentru plata preţului de către autorul lucrării. ea poate sa fie si o neplacere pentru proprietarul terenului. ar fi ca proprietarul terenului sa poata ceara oricand demolarea. suntem plecat cu bursa erasmus in spania.daca constructorul este de buna credinta. Consecinta fireasca. Gasim chestiunea asta analizata in art. Cu toate acestea. te lasa sa construiesti. care ne spune in alin. Si ne intoarecem din spania dupa 2 ani de studiu intensiv al dreptului spaniol. Si cere obligarea lui sa ne plateasca pretul la valoarea de piata. fie sa ii ceara constructorului sa cumpere terenul la valoarea de piata al terenului. proprietarului terenului ii este imposibil sa pretinda demolarea. Consecinta este ca cata vreme nu s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea proprietarului terenului. In aceasta situatie se pune problema ce putem noi sa face: putem sa invocam accesiunea sau putem sa il obligam pe el sa ne cumpere terenul. spor. In situatia asta el nu va avea alta varianta decat fie sa accepte invocarea accesiunii.592. Poate sa treaca in fiecare zi pe strada si sa vada cum construiesti si sa si zica succes.593: Autorul de rea-credinţă al lucrării nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vădit-o acesta pe durata realizării lucrării. Daca opteaza pentru al obliga pe celalalt sa cumpere terenul. In aceasta situatie se punea problema daca nu ar fi trebuit sanctionat proprietarul terenului pentru exercitarea abuziva a dreptului sau? Evident ca o astfel de interpretare era cel putin aberanta. va fi aplicabil art.A 5-a observatie Constructorul realizeaza cu materialele proprii o lucrare pe terenul altuia. accesiunea nu este numai un beneficiu pentru proprietarul terenului. Observatii: a. asa ca ne convine. Si dupa ce ne intoarcem constatam ca pe terenul pe care l-am primit prin mostenire de la o matusa un vecin a construit o casa. si dupa aceea la final el vine la noi si invoca accesiunea. asadar ea nu furnizeaza titlul pentru o eventuala dobandire in temeiul intabularii.A 4-a observatie O chestiune care era discutata pe VCC se punea problema:daca proprietarul terenului te vede ca construiesti pe terenul lui si nu zice nimic. Deci.2 Ce inseamna ca proprietarul terenului are un drept de ipotecă legală? Ex. nu are relevanta faptul ca el nu zice nimic.in aceasta situatie evident accesiunea nu este un mod de dobandire a proprietatii. In aceasta situatie 592 ne protejeaza prin faptul ca pana la momentul la care el ne plateste pretul. sa devina proprietar si sa-l despagubeasca pe celalalt. de bun simt. 5. Raspunsul este ca:categoric proprietarul nu are nici o obligatie sa vina si sa ne treaga de manuta si sa iti atraga atentia ca tu nu esti proprietar la momentul la care faci constructia. noi ramanem titular al unui drept de ipoteca asupra terenului pe care noi i l-am transmis in 119 . nu are relevanta comportamentul proprietarului terenului. Oricum am vrut sa vindem terenul.2386 punctul 1 care se leaga de 592 alin.4.

Se ridica intrebarea. Deci noi i-am transmis in proprietate terenul urmand ca el sa ne plateasca pretul.596 se coroboreaza cu 699 din materia dreptului de superficie. nu are decat sa spuna proprietarul uzufructuarului: vrei sa construiesti pe teren? Da. Avem la 583 si 585. dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului real.597. -in masura in care fixez un termopan la casa vecinului meu. -Chiar daca sunt reglementate in materia accesiunii. iar uzufructuarul va fi un constructor de rea-credinta. Deci in masura in care am un drept de superficie asupra terenului. Care ii interesul? Interesul este ca nu ne trezim ca ramanem un simplu creditor chirografar. Ex. lucrarile adaugate nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? De ce nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? Pentru simplu fapt ca zisele lucrari adaugate nu sunt bunuri distincte. care sa faca obiectul unui drept de proprietate distinct. Ii constitui un drept de superficie asupra terenului meu. Daca ne referim la dezmembraminte. regulile din materia accesiunii sunt inlaturate. In masura in care proprietarul si constructorul se inteleg altfel. teren care nu ii construit si pana sa inceapa asta sa construiasca vine altcineva. Tu vei construi si vei deveni proprietar asupra constructiilor respective. fapt confirmat de art.716 alin.4 din materia dreptului de uzufruct.699 din materia dreptului de superficie Art. termopane. dar pana la plata pretului. in aceasta situatie cine anume se poate prevala de accesiune. El este parte integranta a constructiei. vecinul nu va dobandi termopanul prin accesiune. în mod corespunzător.1. pentru ca termopanul odata atasat constructiei nu mai exista ca bun distinct. eu superficiarul voi putea sa invoc accesiunea cu privire la constructiile realizate de catre terti. art. si venim in concurs cu ceilalti creditori ai constructorului. Deci nu sunt norme imperative. Art. noi pastram asupra acelui teren un drept de ipoteca. care ne spune ca superficiarul dobandeste propriu-zis dreptul de accesiune. atunci noi stabilim ca intre noi nu se aplica regulile de la accesiune. care ne spune cu titlu de principiu. Atentie.596 ne spune in alin. se vor aplica intre el si nudul proprietar regulile de la accesiune. ca lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse. ci prin incorporare. accesiunea presupune in esenta norme dispozitive. Ce vrea sa spuna in esenta? Daca am un teren pe care nu vreau sa-l vand. Deci intre uzufructuar si nudul proprietar se vor aplica in lipsa de clauza contrara regulile de la accesiune. eu nudul proprietar sau titularul dreptului de superficie. care trebuie coroborat cu art. în caz de accesiune. dar constitui in favoarea unui tert un drept de superficie asupra acelui teren. regulilor aplicabile posesorului de rea-credinţă. iar la finalul uzufructului vei avea obligatia sa le 120 . Inseamna ca regulile de la accesiune sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrara care ar putea interveni intr-un contract realizat intre proprietar si constructor.proprietate. drepturile şi obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului. reglementate lucrarile adaugate Adica ce intra la lucrarile adaugate? Ex. -legiuitorul il reglementeaza in materia accesiunii dar nu sunt veritabile ipoteze de accesiune Art.1: Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil va avea. care spune ca daca uzufructuarul incepe sa aiba idei si construieste pe terenul dat in uzufruct. in lipsa de prevederi contractuale contrare. Dreptul de superficie este acel drept care ii permite titularului sau sa construiasca si sa devina proprietar asupra bunurilor pe care le realizeaza asupra terenul altei persoane. în mod corespunzător.596. Raspunsul il gasim in 596 alin. o alta persoana si construieste pe teren.

Adica norme care trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre constructor si proprietar. posesie utila timp de 30 de ani asupra unui imobil. Deci uzucapiunea extratabulara prespune in esenta: -un imobil care are proprietar -un tert care ia in stapanire acest imobil exercitand asupra lui posesia -posesia care trebuie sa fie utila si neintrerupta pe o perioada de 10 ani. fata de 30 de ani. -asadar la prima vedere ar pararea ca asemanarea este foarte mare intre uzucapiunea extratabulara si uzucapiunile reglementate de VCC. Diferenta ar fi in legatura cu durata. punct. de ce ii spune extratabulara? Fiindca este independenta de CF. ca o prima observatia.dobandirea cu buna credinta printr-un act juridic b. se bazeaza pe o posesie extratabulara. Si ea presupune ce? o durata de timp in care un neproprietar exercita posesia asupra bunului altuia.act juridic incheiat cu un neproprietar c. Ni se spune ca dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară.uzucapiunea imobiliara pe 30 de ani -presupune o singura conditie.priveste un imobil care ulterior era posedat timp de 10 sau 20 de ani -uzucapiunea pe VCC era un mod de dobandire originara a proprietatii ---asta inseamna ca in VCC daca puteai sa te prevalezi de uzucapiune erai considerat primul. ca este foarte posibil sa primim subiecte legate de uzucapiunile din VCC Generic. 121 . Ii posibil acest lucru. Trebuie sa solutioneze intr-un fel conflictul asta. s-ar parea ca uzucapiunea extratabulara.nu sunt uzucapiuni 2.anume 10 ani.dezafectezi. zisa uzucapiune scurta -presupune: a. intaiul proprietar al imobilului respectiv Pe NCC Zisele uzucapiuni reglementare de NCC la art.930 si 931 NCC: 1. în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani. respectiv de 10-20 de ani. si este numai imobiliara. normele legale din domeniul accesiunii nu se vor aplica. Nici una din normele discutate pana acum nu se va aplica intre cei 2 si s-a terminat discutia. 2. nici o problema. in sensul ca asta ar fi pe o durata de timp mult mai scurta. uzucapiunea pe VCC sunt 2. în temeiul uzucapiunii. Uzucapiunea imobiliara Precizare: nu vom discuta la curs despre uzucapiunea din codul vechi. 1. Evident. ambele efect al posesiei ca stapanire asupra bunului. Daca conflictul nu exista prin faptul ca ei incheie un contract se inteleg in alt fel.uzucapiunea intre 10-20 de ani. Accesiunea cuprinde un set de norme conflictuale. Asadar.nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Uzucapiunea extratabulara Care este ipoteza avuta de legiuitor in acest caz? Ipoteza seamana foarte mult cu situatie de uzucapiunea clasica de pe VCC.

si anume ce se intampla in situatia unui conflict intre posesia exercitata asupra bunului si posesia tabulara? Am spus ca intotdeauna va prevala posesia tabulara. b si c. zisa uzucapiune extratabulara nu duce la dobandirea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor sale in mod direct. 122 . Ceea ce nu ii posibil. Atentie. ci presupune conditii alternative:avem o posesie de 10 ani si:fie proprietarul inscris in CF a decedat. furnizeaza doar un titlu.proprietarul inscris este decedat. Si Y stapaneste bunul respectiv si dupa un anumit interval de timp il uzucapeaza. ex. Daca uzucapiunea extratabulara ar putea functiona in contra celuia inscris in CF. Deci daca imobilul de peste drum este inscris acum in Cf in beneficiul unei persoane x.chiar in masura in care nu exista nimeni care sa exercite posesia tabulara. fie pentru ca imobilul respectiv nu este inscris in nici o CF. -art. modul de dobandire ramane intabularea.proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori. enumerarea nu presupune conditii cumulative. Care este explicatia? Protejarea tertilor care trebuie sa se increada intotdeauna in ceea ce pot ei sa cunoasca din CF.886 si a vedem acolo ca intre modurile de dobandire extratabulara nu figureaza uzucapiunea. termenul acela de 10 ani incepe sa curga numai din momentul in care inceteaza sa mai fie exercitata o posesie tabulara. fie pentru ca el renunta la proprietate. mai avem o a treia conditie la uzucapiunea extratabulara. adica toate 3 deodata. fie pentru ca proprietarul moare.1.a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate. Asadar termenul de 10 ani nu poate sa curga cata vreme o alta persoana exercita asupra aceluias imobil posesie tabulara. ca si accesiunea imobiliara artificiala intr-una dintre ipoteze. se justifica pe o chestiune pe care am discutat-o la CF. Consecinta este ca uzucapiunea extratabulara. ni se mai spune ca uzucapiunea extratabulara se va produce daca: a.imobilul nu era înscris în nicio carte funciară -ne intereseaza sa observam ca alaturi de conditia posesia si a termenului de 10 ani. si abia in momentul intabularii in CF el va deveni proprietar.b si c. 2. un temei juridic in baza caruia uzucapantul va putea sa ceara intabularea dreptului sau in CF.De ce anume aceasta uzucapiune totusi se diferentiaza in mod fundamental de uzucapiunile din VCC? Observatii: 1. după caz. ar insemna ca posesia exercitata asupra bunului are o forta juridica mai mare decat posesia tabulara. De ce? pentru ca in CF figureaza X ca si proprietar. care ii in viata si care nu a renuntat la proprietate. fie imobilul nu figureaza in nici o carte funciara. Uzucapiunea extratabulara ar presupune tocmai o infrangere a posesie tabulare realizaat prin posesia exercitata asupra bunului. fie a renuntat. şi-a încetat existenţa b. ala are posesie tabulara. Asadar.nimeni nu va putea sa uzucapeze extratabular imobilul respectiv. ci zisa uzucapiune extratabulara la fel.pe langa conditiile presupuse de 930 alin.a. De ce anume aceasta a treia conditie: aceasta conditie suplimentara regasita in enumerarea alternativa de la litera a. a treia conditie care se regaseste la lit. c.

uzucapiunea extratabulare nu duce ea automat la dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant. dacă posesia sa a fost neviciată. -atunci ce este uzucapiunea tabulara: este de fapt o varianta de prescriptie extinctiva. un capat de cerere.) Grija mare. Proprietarul tabular are succesori care accepta mostenirea dar neglijeaza formalitatile de CF.931: Drepturile celui care a fost înscris.c). daca noi am fost inscris in CF in ultimii 5 ani.art. 15 ani. Solutia instantei va fi ca admite in parte 123 . ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real. Uzucapiunea tabulara Art. Dupa 6 ani jumătate A vanzator constata ca vanzarea este lovita de nulitate absoluta. La uzucapiunea extratabulara tu devin proprietar pentru viitor. pentru ca daca cererea succesorului este introdus inainte. ---asadar. în cartea funciară. se trezeste un succesor si se duce si depune el primul cererea de intabulare a lui in baza succesiunii. Ce inseamna asta:daca cumva am fost inscris ca proprietar a unei cladiri in CF in lipsa unui act sau fapt juridic care sa intemeieze intabularea. ca fiind inscris fara cauza legitima. Ex. si uzucapantul va deveni proprietar doar din momentul intabularii.2 de la art. chiar daca intabularea a fost facuta fara titlu. Trec 10 ani in care tertul poseda bunul altuia dar nici el nu se duce la CF sa ceara intabularea in baza posesie extratabulare. degeaba a posedat posesorul 15 ani. uzucapai si se considera cu efect retroactiv ca ai fost proprietar din momentul in care ai inceput posesia. a dreptului la actiunea in radierea din CF a unei intabulari realizate fara titlu. pe baza unei cauze legitime. o terta persoana incepe sa exercite o posesie asupra imobilului. uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său. ci ea furnizeaza doar un titlu. si trec 5 ani de la intabulare. din momentul intabularii. se poate dobandi proprietatea sau respectiv dezmebramintele ei. Dar. Uzucapiunea presupune in principiu un mod de dobandire a proprietatii. Care este consecinta: consecinta este in alin. Inseamna ca dupa ce trec acestia 5 ani. un temei in baza caruia uzucapantul sa ceara intabularea. prin intabulare. cine era proprietar? Noi.930: În toate cazurile (adica in toate ipotezele de la a. si al doilea capat de cerere va fi rectificarea cartii funciare in sensul radierii dreptului de proprietate a cumparatorului. A vinde lui B un teren.uzucapiunea extratabulara nu poate curge impotriva unei posesii tabulare. nu se duc la CF sa isi inscrie dreptul. nu putem deveni si mai proprietari decat eram.proprietarul tabular decedeaza. numai pentru viitor. pe VCC scrie ca daca posedai timp de 30 de ani.891 ne spune ca se solutioneaza conflictul dintre drepturi concurente in functie de ordinea cererilor de inscriere in CF. prin uzucapiune extratabulara. uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. fara temei legal. -Asadar. Cere in instanta constatarea nulitatii absolute.(deci concluzii:1. Daca dupa 11 ani. solutionarea cererilor se face in ordinea introducerii lor --.b. în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune Ce vrea sa spuna textul:ex. mai ales ca la 887 dobandirea prin succesiune se face extratabular. nu se va mai putea cere radierea mea din CF. si prin efectul intabularii. Ramanem la fel de proprietar precum am fost la momentul intabularii. fără cauză legitimă. 2. nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bunăcredinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere. Ori. un asemenea efect retroactiv nu exista la uzucapiunea extratabulara.

ci dupa 5 ani se inlatura. Ex. uzucapiunea tabulara presupune ca ai simultan:si posesie tabulara. ar trebui sa avem o eroare cu privire la persoana de la care cumparam noi (pentru ca daca il vedem inscris in CF il consideram proprietar si nu avem de unde sa stim viciul titlului sau) dar daca eroarea poarta supa titlului nostru. intemeiata pe cuprinsul CF. B este un dobanditor nemijlocit. Prin urmare. inseamna ca in raport cu A. Sau primesc prin testament un bun. respectiv de 5 ani daca este act cu titlu gratuit. desfiinteaza contractul de vanzare cumparare. si respinge capatul de cerere cu privire la radiere. De ce il respinge? Pentru ca dobanditorul. -Deci eroarea trebuie sa fie scuzabila.cererea. si posesie ca stapanire asupra bunului respectiv. Daca B vinde mai departe lui C. intr-un termen mai scurt decat cel de la uzucapiunea tabulara.posesia tabulara -care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani 2. Eroarea vizeaza o cauza de ineficacitate a propriului titlu.buna credinta a posesorului Ce inseamna buna credinta? Eroare scuzabila. 124 . cumparatorul a fost intabulat in CF minim 5 ani. nu mai aveam obligatia sa facem cercetari suplimentare. dispare pentru el riscul de a pierde dreptul de proprietate prin radiere. actiunea in rectificarea CF se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art. de ce? pentru ca daca ii vorba despre o situatie juridica inscrisa in CF. pentru ca acolo actiunea in rectificare introdusa de A impotriva lui C se prescrie in termen de 3 ani.posesia propriu-zisa. pentru ca el a fost si in ultimii 5 ani.909 NCC. revocare. Iar posesia inteleasa ca o stare de fapt. A vinde la B. daca eroarea este intemeiata pe CF nu mai avem sintagma „nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca”. Asadar. etc. si actiunea prin care se putea cere radierea lui din Cf in acest interval s-a prescris. inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv -asadar. trebuie sa fie neviciata. Ce inseamna ca eroarea este scuzabila? -inseamna ca posesorul nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de ineficacitate -intotdeauna. Uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul nemijlocit. 3. si trebuie sa fie cu privire la propriul titlu in baza careia s-a facut intabularea. care poate fi nulitate. ii suficient ca ne-am informat prin CF. cu corpus si animus. deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta. in sensul ca constata nulitatea absoluta a contractului. uzucapiunea tabulara va interesa numai raporturile dintre A si B sau B si C. eroarea ii cu privire la contractul de vanzare cumparare pe care il inchei eu si eu nu stiu ca acel contract este lovit de nulitate. caducitate. C fata de A este un subdobanditor. intemeiata pe titlul sau. x ii proprietar tabular si cumparam de la el. Deci dupa 5 ani el nu devine proprietar. deci noi cumparam de la X. Care sunt conditiile pentru uzucapiunea tabulara 1. dar nu va interesa raporturile dintre A si C. Ca sa fi in eroare. si nu stiu ca acel testament a fost intre timp revocat.

2518. 3.Insa.2518:de ce? pentru ca ii extrem de explicat juridic cum vine aia ca dreptul de actiune cand ea vizeaza protejarea dreptului real acest drept la 125 . inseaman ca adunand cele 2 posesii voi putea sa invoc uzucapiunea extratabulara. Dar sa observam ca ii vorba de preluarea exclusiv a alin. ce se intampla cu confesoria de uzufruct? Art. in cazul nostru. de a uni mai multe posesii -ii reglementat si de NCC -jonctiunea posesiilor nu intereseaza la posesii tabulare. Cand anume intereseaza jonctiunea posesiilor? Intr-o anumita situatie:la uzucapiunea extratabulara. ci doar la posesia intemeiata pe stapanire asupra bunului. in timp ce actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila extinctiv. de uzufruct. 2.705 NCC:la prima vedere. se va aplica de termenul stipulat de art.Ca o diferenta de regim juridic.1. ---nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Jonctiunea posesiilor -posibilitatea de a lipi.Actiunea in revendicare este actiunea petitorie care protejeaza dreptul de proprietate. Asadar. pentru ca este vorba de titlul nostru de dobandire. ex. X a stapanit 8 ani. in consecinta Y ce poate sa faca in momentul in care isi da seama ca a cumparat de la un neproprietar? Va spune ca el a posedat 3 ani jumătate. desi este neproprietar. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie.Echivalentul actiunii in revendicare atunci cand ii vorba despre dezmembraminte. ne spune ca se prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la: 1. de superficie. actiunile confesorii sunt prescriptibile. Si in alin. samd. sunt actiunile confesorii (confesorii de servitute. Actiunea in revendicare 1. pe faptul ca nu am stiut revocarea testamentului. Poate fi intemeiata pe faptul ca nu am stiut cauza de nulitate. pentru toate dezmembramintele in afara de superficie.2:actiunea confesorie de superficie este imprescriptibila extinctiv ----singura actiune confesorie care ii imprescriptibila extinctiv Art.2518. asadar. si la un moment dat X printr-un act juridic.696 NCC:se spune ca superficia se protejeaza prin actiunea confesorie. s-ar parea ca se preiau reglementarile de la superficie. cedeaza bunul respectiv lui Y. etc). atentie nu avem revendicare la uzufruct. eroarea nu ii intemeiata pe cuprinsul CF. Art. si atunci daca adun 3 ani cu 8 ani da peste 10. X stapaneste bunul defunctului. Ii o foarte mare ciudatenie reglementarea din art. proprietarul tabular ii mort si ingropat.

dar nu stim exact pana unde vine el si de unde incepe bunul nostru. Actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor. De ce? atentie. automat discutam despre o actiune in revendicare. acolo apare prescriptia extinctiva. pentru ca acolo ii prescriptibil de regula. se ajunge la actiunea in granituire. adica dreptul de a cere celuilalt ca pe cheltuiala comuna sa chemam un expert care sa stabileasca linia de demarcatie dintre terenuri.prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa devina proprietar. inseamna ca tu nu contesti calitatea de proprietar asupra unei fasii de teren a vecinului nostru. Dar. dar nu vom avea actiune sa ne protejam acest drept) 2. ce inseamna ca ti s-a prescris dreptul la actiune? Ca creditorul nu mai poate sa ceara debitorului ii instanta executarea obligata. Daca exista o contestare a calitatii de proprietar a paratului cu privire la o bucata de teren. Daca introducem o actiune in revendicare noi facem mult mai mult decat atat. in masura in care spui ca se prescrie dreptul la actiunea in protejarea unui drept real.sa nu confundam actiunea in revendicare cu actiunea in granituire -actiunea in granituire nu poate fi exercitata simultan cu actiunea in revendicare. in materie de creante. ci urmareste ca instanta sa confirme dreptul lui de proprietate. actiunea in granituire inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celor 2 parti. intotdeauna cand vom introduce o actiune prin care vrem sa protejam un drept real ce vom invoca. contestam noi reclamant ca vecinul ar fi proprietar pe o bucata de teren pe care el o contesta. Ce presupune actiunea in granituire? Presupune ca am 2 terenuri alaturate. Si atunci.actiune sa fie prescriptibil. Si atunci intrebarea este:ce se stinge prin prescriptia extinctiva? Mai precis. Deci noi aveam gardul intre 2 copaci si vecinul a mutat gardul in terenul meu cu 1 metru jumătate. Si se introduce o actiune in revendicare cu petit de granituire. Insa in materia drepturilor reale nu exista debitor. iar vecinul este proprietar pe altul. ceea ce juridic este o aberatie. In aceasta situatie oricare dintre noi putem exercita zisul drept de granituire. Prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa fie improprietarit de catre instanta. Nici unul dintre noi nu contestam ca sunt 2 terenuri distincte si ca unul apartine unuia iar altul apartine celuilalt. el este deja proprietar. am spune ca dreptul real devine inopozabil fata de terti. pentru ca nu are obligatie corelativa. ce obligatie este incalcata de catre parat? Intotdeauna actiunea care protejeaza dreptul real presupune invocarea opozabilitatii dreptului real fata de parat. am avut in vedere posesia ca stapanire asupra bunului. Daca nu se pot intelege. si sa il oblige pe parat sa respecte acest drept. De aceea. Noi admitem ca si el este proprietar si ca si noi suntem proprietar. eu sunt proprietar pe unul. indreptata impotriva posesorului care nu detine si dreptul de proprietate In momentul in care ne-am referit la posesia din definita actiunii in revendicare. asta o diferentiaza de drepturile subiective. 126 . ----este o aberatie:in masura in care pretinzi granituire. in practica judiciara apar actiuni de genul: vecinul a mutat gardul. De regula. si anume. pentru ca opozabilitatea este de esenta dreptului real. Observatii: 1. nu stim exact nici unul dintre noi care este linia de demarcatie intre cele 2 terenuri.(vom ajunge in practica la situatii de genul ca noi suntem uzufructuar.

2.in sistemul NCC, in principiu, actiunea in revendicare va putea fi introdusa doar de catre posesorul tabular al imobilului. De ce anume? Pentru ca in principiu, regula pe NCC este ca devii proprietar al imobilului doar daca esti inscris in CF. asadar, daca nu esti inscris in CF in principiu nu poti sa fi proprietar. Daca nu esti proprietar nu poti sa ai actiune in revendicare. 3.cand se constata ca cineva este inscris ca Cf ca si proprietar si dorim sa il radiem de acolo si sa fim inscris noi, pentru ca titlul lui nu este valabil, in aceasta situatie noi NU introducem o actiune in revendicare, pentru ca noi nu suntem proprietar. Actiunea in rectificare de carte funciara este altceva. Are o alta natura, ea nu este o actiune in revendicare. Cata vreme nu suntem intabulati, nu avem in principiu o actiune in revendicare. De ce in principiu, pentru ca pot exista si exceptii:ex, exceptiile sunt legate de art.887:am dobandit un teren prin succesiune, care este un mod de dobandire extratabular, nu este inscris in CF, deci nu avem posesie tabulara, si un tert ne deposedeaza. Intr-o astfel de situatei vom putea introduce o actiune in revendicare. Dar astea sunt situatiile de exceptie. Regula este ca daca nu am posesie tabulara nu avem nici actiune in revendicare. Drepturi reale Cursul 15 1. ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare 2. ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA (care seamana dar nu au nicio treaba cu actiunea in revendicare – sunt actiuni personale, insa care au efect oarecum similar cu cel al actiunii in revendicare ----de la distanta pare ca se aseamana cu act in revendicare, dar in realitate nu prea este asa) 3. DEZMEMBRAMINTE 1.ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare curs 14 Obs. important sa stim distinctia intre actiunea in revendicare si actiunea in granituire : Actiunea in revendicare = actiunea prin care o suprafata de teren mai mare sau mai mica este contestata Actiunea in granituire = actiunea prin care se doreste doar stabilirea limitei intre doua terenuri alaturate, fara a se contesta ca ele au proprietari diferiti si ca persoanele respective chiar detin dr de proprietate asupra acelor 2 terenuri - se poate introduce si impotriva unui uzufructuar : Ex, eu sunt proprietar pe un teren si terenul alaturat e dat in uzufruct lui X ; e evident ca actiunea in revendicare o pot introduce si impotriva uzufructuarului, la fel cum e posibil ca vecinul meu uzufructuar sa introduca si el , la randul sau, o actiune in granituire impotriva mea Obs. var 1 :De principiu, eu nu pot face act in granituire numai impotriva 127

uzufructuarului, pt ca daca eu nu chem in proces si pe nudul proprietar, hot jud pronuntata de instanta nu va avea autoritate de lucru judecat numai in raport de uzufructuar (nu si de nudul proprietar), existand riscul ca dupa ce se termina uzufructul sa vina proprietarul sa isi ia terenul si el sa nu mai recunoasca hot pronuntata cu privire la cererea de granituire pt oricum fata de el aceasta nu ii este opozabila In schimb, var 2 (situatia inversa): dc introduce act in granituire vs nudului proprietar si ulterior el da terenul respectiv in uzufruct, uzufructuarul va fi tinut sa respecte hot jud pronuntata intre mine si nudul proprietar, avand in vedere ca el nu a fost parte in litigiu? Important !!!! Art 563 alin 4 (important si pt actiunea in revendicare) vrea sa spuna ca hot jud pronuntata intre reclam si parat va fi opozabila nu numai partilor ci si avanzilor lor cauza (=succesorii lor in drepturi, aceia care au primit de la partile in litigiu prin transmisiuni cu titlu particular, cu titlu universal sau universal drepturi in leg cu care a existat litigiul respectiv); deci in masura in care intre A si B este o act in revendicare sau in granituire, hot stabilita de catre instanta se va impune nu numai lui A si B ci si tuturor (avanzii cauza) celor care dobandesc drepturi in legatura cu acel bun de la acestia (coroboram si cu art 17 alin 1 :”nimeni nu poate da mai mult decat are”) !!!Are un echivalent in posesoriu = act in stramutare de hotar : Deci in masura in care vecinul muta gardul pe terenul tau ca sa castige el o anumita suprafata de teren se pune intrebarea ce actiune se va introduce in acest caz ? fie act posesorie = act in stramutare de hotar (pt ca te-a deposedat de o portiune de teren) fie act in revendicare
è Actiunea in granituire este usor atipica, insa la fel ca actiunile petitorii si acesta actiune are un echivalent in posesoriu

128

Actiunea in revendicare Actiunea negatorie, art 564 Cc -­‐ Daca un tert vine si se comporta ca = actiune petitorie prin care proprietarul unui un proprietar atunci avem la bun pretinde instantei obligarea paratului sa inceteze exercitarea, in lipsa oricarui titlu, a dispozitie actiunea in revendicare unui dezmembramant al dr de proprietate asupra bunului celui dintai (inseamna ca act negatorie se va introduce intotdeauna atunci cand o terta persoana incepe in fapt sa exercite un dr real = dezmembramant, mai putin proprietatea, asupra bunului tau) Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià In ipoteza deposedarii (at cand un 3 In masura in care 3 nu te deposedeaza (nu incepe sa exercite in contra ta o posesie sub incepe sa exercite in contra ta o posesie sub nume de proprietr), se va putea introduce nume de proprietar) ci el doar te tulbura in 1. Actiune in revendicare posesie (exercita in contra ta o posesie sub 2. Actiune posesorie ósunt indeplinite nume de titular de servitute, uzufruct/alt conditiile dezmembramant), proprietarul poate : 1. Actiune posesorie 2. Actiune negatorie
-­‐ reclam trebuie sa probeze calitatea lui de proprietar -­‐ Intr-o act negatorie, singura proba pe care reclam trebuie sa o probeze este faptul ca el este proprietar si sa prezinte deranjul cauzat de celalalt (din acest moment sarcina probei se rastoarna, celalalt va trebui sa faca dovada existentei unui titlu in temeiul caruia a exercitat acel dezmembramant) à odata probata existenta dr de proprietate in patrimoniul reclamantului functioneaza prezumtia ca proprietatea este libera de sarcini (aceeasi prezumtie opereaza si in cazul prevazut de art 937 – tertul care cu B-C cumpara de la posesor astfel ca din faptul posesiei rezulta ce el e proprietar, si ca proprietatea este libera de sarcini à de aceea, dc am o clauza de inalienabilitate in materie mobiliara, tertul nu are de unde sa o cunoasca si prin urmare posesia prezuma faptul ca proprietatea este libera de sarcini)

Cum vom distinge cand avem de a face cu o actiune posesorie si cand cu o actiune petitorie? 129

565 Cc coroborat cu art 900 – posesia tabulara prezuma proprietatea = prezumtie relativa care poate fi rasturnata in ipotezele de dobandire extratabulara a proprietatii (ex. prezumtia de proprietate este ata de posesie. confesorie merg in paralel cu actiunile posesorii) o Dc act e doar posesorie. prin urmare reclamantul tb sa formuleze act si sa il introduca in cauza si pe cel care la momentul formularii actiuii se afla in posesia bunului . Alte observatii cu privire la actiunea in revendicare : Proba in materia dr de proprietate : -­‐ pt bunuri imobile inscrise in CF proba se face prin extras de CF.-­‐ -­‐ Dupa pretentiile reclam In esenta. insa aceasta fiind o prezumtie relativa. iar paratul vine si spune ca a instrainat bunul respectiv ? -­‐ in masura in care bunul nu se mai gaseste in posesia paratului. cf art. reclam isi va intemeia pretentiile pe calitatea sa de posesor. o de asemenea pt perioada in care reclam a fost lipsit de folosinta bunului se mai poate cere in cadrul actiunii in revendicare echivalentul lipsei de folosinta. daca insa posesorul a fost de B-C temeiul in virtutea caruia vom putea cere echivalentul lipsei de folosinta este imbogatirea fara justa cauza . procurand existenta unei proceduri de executare silita si modul de dobandire in favoarea lui) -­‐ in masura in care bunul este extratabular (nu figureaza intr-o CF). respectiv posesia de buna sau rea credinta à dc posesorul a fost de B-C el pastreaza fructele. proba dr de proprietate : o in sist clasic. intemeindu-se deci pe stari de fapt o Atat in act posesorie cat si in cea petitorie reclam va cere sa inceteze deposedarea sau tulburarea in posesie (evident ca intr-o actiune in revendicare ca la carte . reclam va spune in instanta ca vrea sa I se dea castig de cauza pt ca el este proprietar (de retinut ca toate actiunile petitorii : in revendicare. in acest sens daca posesorul a fost de R-C este evident ca se vor putea cere despagubiri in temeiul rasp civile delictuale . cf art 919 alin 3 Cc :”posesia prezuma proprietatea pt bunurile mobile si pt imobilele care nu 130 . in Cf figureaza o pers ca proprietar si o alta pers a dobandit extratabular prin executare silita dr de proprietate in cond art 887 si introduce o act in revendicare impotriva posesorului tabular. act in revendicare nu se mai poate introduce. al doilea capat de cerere va fi cel referitor la fructe (aici va intra in discutie posesia pe art 948. adica : o Dc act e petitorie.isi intemeiaza actiunea. dar cel tarziu la mom in care a fost actionat in judecata el devine de R-C). reclam va cere instantei intai sa i se confirme. constate dr de proprietate si pe cale de consecinta repunerea sa in posesie) Actiunea in revendicare : Ce se intampla in cazul in care reclam introduce actiunea. pt ca principalul capat de cerere in act in revendicare este repunerea in posesie . negatorie. reclam va putea face proba contrara in temeiul art 887 Cc. dupa modul in care reclam isi motiveaza. posesorul tabular vine si spune ca posesia tabulara valoreaza proprietate.

se refera la detentorul precar care a fost de asemenea de R-C si care detinea bunul in virtutea unui drept care insa nu ii permitea posibilitatea de a culege fructele sau detentorul precar nu a detinut bunul pt reclamant ci pentru o terta persoana (ex. indiferent ca e de rea sau buna credinta. pt ca stapanirea de fapt adica corpus se afla la Y si prin urmare va avea nevoie sa obtina o hot jud care sa le fie opozabila ambilor à Y in calitate de detentor precar de R-C. posesorul de B-C va trebui sa restituie productele. o obligarea lui. am un teren pe care il ocupa in mod abuziv X. 566 si urmat Cc -­‐ admiterea act in revedincare produce mai multe consecinte juridice : o obligarea de principiu a paratului sa restituie bunul in natura. o va introduce atat impotriva lui X cat si impotriva lui Y. § alin 2 . etc) Art.sa restituie fructele. va trebui sa restituie si productele à posesorul de B-C pastreaza fructele . dar cel de R-C nu poate sa pastreze productele (ele se restituie intotdeauna) ……art 948 Cc se refera exclusiv la pastrarea fructelor de catre posesorul de B-C ------consecinta va fi ca in situatia in care se va introduce o act in revendicare. respectiv la compararea posesiilor exercitate de cei 2 in materie mobiliara. dar aceasta proba va fi intotdeauana relativa pt ca nu se va sti cu siguranta dc cel de la care provine titlul era proprietar si atunci se va ajunge la compararea litigiului intre reclam si parat. atentie insa ca nu intotdeaua posesia valoreaza proprietate in sensul lui 937 Cc à una este proba dr de proprietate si alta este ca ai si devenit automat proprietar prin efectul posesiei (devii proprietar in temeiul posesiei cf art 937 ó sunt indeplinite toate conditiile : posesie de B-C. insa va trebui sa fie despagubit pt cheltuielile facute pt obtinerea fructelor. datorita faptului ca el stia ca are detentia de la un neproprietar. dobandirea bunului de la un neproprietar. respectiv prin titlu .-­‐ figureaza in CF”--. iar dc este de R-C va trebui sa restituie fructe si producte. Y este detentor precar pt X---in masura in care proprietarul introduce act in revendicare. va fi obligat sa restituie fructele) § fructele civile (idem fructele nat sau industriale) à in masura in care posesorul a fost de R-C la data perceperii lor el va fi obligat sa le restituie ( evident ca arendasul va fi obligat sa restituie fructele industriale) § fructele nu se restituie automat ci numai in masura in care reclam le si cere in instanta !!!! o posesorul va putea sa pretinda restituirea cheltuielilor necesare. X da terenul in arenda lui Y. 131 . proba se face de principiu prin posesie.iar Y stie ca X nu e proprietar.evident proba se face si prin titlu = actul de dobandire a bunului respectiv. respectiv a cheltuielilor utile facute cu bunul o alin 6 : § in primul rand tb sa avem in vedere art 547 Cc. astfel ca in masura in care posesorul este de R-C el va trebui sa restituie atat fructele cat. in masura in care a fost de R-C. respectiv ca in acceptiunea noului Cc prin produse ale bunului se intelege fructe si producte.

alin 2 : “radierea se face in temeiul consimtamantului titularului tabular al dreptului”(in VCC.: am o ipoteca care garanteaza o obligatie fata de un 3. respectiv asupra productelor (ex. respectiv al dobanditorului si tocmai de aceea pe vechea reglementare intai se dadea consimtamantul la notar.respectiv a productelor si prin urmare legea ii recunoaste un dr de retentie pe care va putea sa il exercite nu asupra bunului revendicat. si intabularea fiind la randul ei un act jur se face cu consimtamantul instrainatorului. respectiv cel austriac (de unde a fost preluata reglementarea in materie de CF) exista in principiu un transfer de proprietate realizat prin 2 acte jur succesive : unul e contractul si al doilea e actul juridic de intabulare. daca am un teren de pe care eu posesor am cules fructe industriale si pretind de la reclamant sa ma despagubeasca pt cheltuielile efectuate. iar radierea se facea iarasi in baza actului si cu consimt titularului tabular à asa era mai logic!!!). actiunea in prestatie tabulara introdusa impotriva autorului reclamant : -­‐ este acea actiune personala prin care reclamantul pretinde obligarea autorului sau sa depuna diligentele necesare pt a face posibila inscrierea in CF a dreptului in favoarea sa -­‐ reglementata de art 896 Cc -­‐ in esenta. ci asupra fructelor. deci asupra imobilului a fost intabulata in foaia de sarcini o ipoteca. asa cum e el si in NCC . ex. acesta actiune este in mod evident un mijloc procesual care va presupune un litigiu intre dobanditor (= cel care primeste) si autorul sau (= cel care transmite ceva). intabularea se facea in temeiul actului si cu consimtamantul titularului tabular .art 885 alin 1 :”intabularea se face in temeiul actului sau a faptului care a justificat inscrierea”. in temeiul actualei reglemenatari. in prezent are o aplicabilitate foarte restransa -­‐ istoric : o in sistemul de CF cu efect atributiv de drepturi. actiune in prestatie tabulara sau actiune in rang. si de consimtamantul creditorului ipotecar -----explicatia cu acest consimt este ca in sist german. ele sunt actiuni personale si au regimul jur specific tuturor actiunilor care protejeaza dr de creanta ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA -­‐ presupune 2 ipoteze in care functioneaza : 1. la un mom date am facut plata fata de creditor si in acesta situatie vin eu cu chitanta prin care se dovedeste plata si cer radierea ipotecii din CF si voi avea nevoie de principiu. toate aceste actiuni nu sunt act petitorii . drept urmare nu am un drept de retentie asupra terenului ci doar asupra fructelor industriale ---terenul tb sa il dau inapoi in momentul in care s-a pronuntat hotararea) ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA -­‐ -­‐ de foarte multe ori sunt confundate cu act in revendicare indiferent ca discutam despre actiune in rectificare. apoi un alt consimtamant la intabulare si doar dupa 132 .

primul dobanditor va introduce act in prestatie tabulara impotriva celui de-al doilea dobanditor. adica cunostea existenta contractului incheiat in data de 16. LA 30.-­‐ deveneai proprietar à deci rostul act in prestatie tabulara era in ipoteza in care eu care am incheiat cu tine vanzarea.03. iar instrainarile se fac catre beneficiari/dobanditori distincti.Insa.2012.01. actiune in prestatie tabulara prevazuta de art 897 Cc : -­‐ vizeaza sit in care acelasi autor incheie 2 acte jur avand ca obiect dr de proprietate asupra unui imobil intabulat. cu R-C (stiind despre existenta primului act) se inscrie in CF --. refuzam ulterior sa-mi dau consimt la intabularea ta. eu cumpar un bun de la cel care l-a dobandit prin succesiune (= mod de dob extratabular). A instraineaza in 16. ce se intampla in prezent cu act in prestatie tabulara. comparator. iar cand merg sa imi inscriu dr in CF ultimul proprietar apare ca fiind de cuius. actiunea in prest tabulara are aplicabilitate generala in situatia in care autorul/instrainatorul/paratul a dobandit dreptul extratabular : prin urmare el nu figureaza in CF si in situatia asta cumparatorul se poate inscrie in Cf ó mai intai cere inscrierea autorului sau.2012 acelasi imobil prin contract V-C lui C. instanta pronunta o hot care sa tina loc de consimtamant ----àde aici provine si marea confuzie in practica judiciara intre actiunile in executarea promisiunilor de vanzare si act in prestatie tabulara prin urmare.01. cf Principiului efectului relativ al inscrierilor in CF. proband ca el are un titlu anterior. ca proprietar al bunului respectiv .01.01. ma obligai sa imi dau acest consimtamant care nu era liber si in masura in care refuzam.intr-o astfel de ipoteza. B introduce aceeasi cerere insa la data de 17. A instraineaza la 23. (pana aici solutia acestui conflict s-ar rezolva pe art 891 si ar avea castig de cauza C pt ca el va dobandi posesia tabulara primul) . adica faptul ca a cunoscut la data cand a contractat despre prima instrainare : Ex. In astfel de ipoteze avem in paralel reglementari in materie mobiliara – art 1275 : va fi preferat cel care este pus primul in posesia efectiva si este de B-C – si imobiliara – art 891: va fi preferat cel care dob primul posesia tabulara si este de B-C.2012. Si atunci care este efectul act in prestatie tabulara reglem de art 897 Cc ? Actiunea prevazuta de acest art intervine tocmai in ipoteza in care un imobil se intraineaza catre 2 pers diferite si cel de-al doilea dobanditor. cand consimt nu mai este necesar pt intabulare? Mai exista o utilitate foarte restransa care se refera strict la : § ipoteza radierii § si pe langa ea. R-C se va verifica niciodata in baza CF ci in baza unor informatii obtinute pe alta cale alta decat prin 133 .2012 intre A si B (de data asta in materie de act in prestatie tabulara . respectiv R-C a celui de-al 2-lea dobanditor . C introduce o cerere de intabulare a dr in favoarea sa in CF. prin urmare introduc act in prestatie tabulara si il oblig pe successor sa imi puna la dispozitie certificatul de mostenitor care sa ateste dobandirea de catre el a dreptului de proprietate pt ca in baza acestui certificat sa il intabulez pe el in CF si ulterior sa ma intabulez pe mine 2. dar ca sa-l inscrie pe autorul sau are nevoie de titlul in baza caruia autorul sau a dobandit proprietatea • ex.2012 prin contract de V-C un imobil lui B . in masura in care B probeaza ca are un titlu anterior si ca la mom la care C a incheiat contractul el a fost de R-C. si atunci prin act in prestatie tabulara tu ma sileai.

dar inainte il impiedica pe B prin violenta sau frauda sa se inscrie in CFàconsecinta este ca B poate introduce o act pe art 892 prin care sa ceara radierea lui C din Cf si inscrierea dreptului ori B poate cere acordarea de rang preferential pt dreptul sau (se refera aici strict la ipoteci. pt ca ipotecile pot exista simultan. A vinde lui C . C si B -­‐ -­‐ actiunea in prestatie tabulara. in schimb 2 dr de proprietate exclusiva sau de uzufruct nu pot exista simultan). prin actiunea lui B acesta va solicita inscrierea ipotecii ca fiind de rang 1 si trecerea ipotecii lui C pe rangul 2 134 . respectiv dc C si-a inscris ipoteca de rangul 1. prin urmare in acest din urma caz reclam va cere instantei nu radierea ipotecii ci modificarea rangului ipotecii in CF.intermediul CF. ci e necesar ca ala care si-a inscris dr in CF sa fi impiedicat prin violenta sau viclenie/frauda (care inseamna mai mult decat R-C de la art 897 Cc) inscrierea dr concurent.2012) -­‐ Efectul admiterii act in prestatie tabulara va fi ca instanta va dispune intabularea dr reclamantului in contra paratului. ci in momentul in care a incheiat propriul act (in speta de mai sus. pt ca prin ipoteza in CF figura ca proprietar A si C nu avea astfel cum sa fie de R-C) -­‐ Cf art 897 alin 1 àtertul dobanditor trebuie sa fie de R-C nu cand se intabuleaza. R-C nu este suficienta. in data de 23. prescriptibila in termenul general de 3 ani cum deosebim act in prestatie tabulara de act in revendicare ? in cazul act de prestatie tabulara scopul final care il urmareste reclamantul este sa fie inscris in CF (inseamna ca prin ipoteza reclamantul nu e inscris in CF.01. ex. daca nu are posesie tabulara inseamna ca el nu este proprietar si prin urmare el nu poate avea revendicare ) ACTIUNEA IN RANG -­‐ reglem de art 892 Cc -­‐ distinctia inte art 892 si art 897 : o elem comune : § in ambele situatii am un autor comun care constituie un dr de proprietate sau un dezmembramant al ei la 2 pers diferite care intra in conflict § una dintre ele se inscrie prima in CF(pana aici in mod normal s-ar aplica art 891 Cc). C se inscrie el primul. deci cum vor aparea proprietarii succesivi in CF ? Va aparea A. dar daca ala se inscrie cu R-C (care inseamna doar faptul ca la incheierea propriului act cunostea existent actului anterior !) incep povestile pe art 897 Cc o elem distinct : § cf art 892. A vinde lui B. in ambele ei ipoteze este o actiune personala.

inseamna ca vine reclam si spune “bine. Si atunci . contractul de V-C) in baza caruia tu ai fost inscris ca proprietar sa fie nul . Ulterior A constata ca actul e lovit de nulitate . prin urmare in sit asta inscrierea in CF ca proprietar nu e in concordanta cu realitatea. si atunci sa ne gandim dpdv al art 885 Cc – posesia tabulara inseamna proprietate sau dezmembramant al proprietatii sau ipoteca (pt ca cel care dob un dr tb neaparat sa fie inscris) ----ei. A ii vinde lui B un bun. adica se aplica la orice situatie !!! ACTIUNEA IN RECTIFICARE -­‐ art 907 pana la art 911 Cc -­‐ este acea actiune prin care reclamantul cere instantei corectarea cuprinsului CF deoarece acesata nu este in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului intabulat -­‐ poate asadar sa fie exercitata numai cu privire la situatiile jur mentionate in cuprinsul CF. daca mentiunile gresite se refera la stari de fapt (ex. Actiunea de fond este acea actiune prin care reclam invoca nulitatea. Sa se constate nulitatea contractului 2. caduc sau de rezolutionat) 2. si in cazul acesta cum poate exista neconcordanta intre sit jur reala si ceea ce scrie in CF (intotdeauna ceea ce scrie in Cf aia ii) ? raspunsul este ca aceasta neconcordanta nu se refera la exista dreptului (dreptul il ai din mom ce esti intabulat) ci la titlul in baza carui ai fost intabulat .NOTA BENE : act in prestatie tabulara cat si act in rang vizeaza ipoteza in care ai fie un act translativ de proprietate fie un act juridic prin care s-au transmis dezmembraminte(alte drepturi reale decat cel de proprietate). Actiunea subsecventa = act in rectificare (de aia am spus ca intotdeauna act in rectificare insoteste o act de fond) In concluzie : 1. adica se poate intampla ca titlul (ex. Sa se dispuna rectificarea CF. caducitatea sau o alta cauza de ineficacitate a titlului in temeiul caruia s-a facut inscrierea in CF . desfiintarea titlului) -­‐ act in rectificare se introduce in conformitate cu preved art 908 Cc si art 911 Cc : § art 908 Cc – rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii = rectificarea dr reale imobiliare se face numai in ipotezele limitativ reglem in cadrul acestui text de lege : • punctul 1 prezinta 2 ipoteze : 135 . actiunea in rectificarea cuprinsului CF insoteste si este conditionata de solutionarea actiunii de fond . Actiunea de fond = actiunea in nulitate si 2. fiind eventual aplicabila procedura indreptarii erorilor materiale) -­‐ in principiu. de regula vor fi 2 actiuni : ex. act in rectificare cu alte cuvinte. ex. in sensul radierii dreptului inscris in favoarea lui B à prin urmare vom avea 1. neconcordanta se refera numai la titlu (titlul = act juridic/fapt juridic care de fapt e nul. adica cu faptul ca titlul este lovit de nulitate. dar in realitate lucrurile stau altfel” -­‐ deci act in rectificare presupune ca sit jur reala sa fie diferita de situatia jur din CF. actiunea in rectificare (prin care se va cere desfiintarea inscrierii de CF) va insoti intotdeauna actiunea prin care contesti titlul (prin care se va cere anularea. cartea funciara spune asa. suprafata imobilului – corectarea acestora nu va face obiectul actiunii in rectificare. atunci A va introduce o actiune cu 2 capete de cerere : 1. rezolutiunea. rezolutionarea.

fiind conditionata exclusiv de prescriptibilitatea actiunii de fond ex. ex A vinde la B. motive care au intervenit ulterior incheierii actului si care afecteaza eficacitatea acestuia (deci grija. dar care va fi problema lui A dupa 3 ani ? dupa 3 ani A va pierde dr la actiunea de fond (act in nulitate) prin prescriptie si logic A va pierde si act in rectificare .cauze de ineficacitate survenite ulterior incheieri actului) • punctul 4 (complet inutil) Observatii legate de act in rectificare prevazuta de art 908 Cc : 1. pt asa cum am spus si mai sus. incheierea nu este valabila at cand registratorul care a dat-o nu era competent. in acesta ipoteza daca A ii vinde lui B un teren si contractul dintre A si B este lovit de nulitatea absoluta. Dar daca A ii vinde la B si contractul este lovit de nulit rel care e prescriptibila in 3. inseamna de ex ca sa constituit un dr de uzufruct si in Cf s-a inscris un drept de uz à deci gresita calificare a avut cu ocazia inscrierii in CF • punctul 3 : incetarea efectelor actului juridic se refera la sit in care avem rezolutiune sau reziliere ori alte motive cum ar fi caducitatea. punctul 3 .actul a fost desfiintat pt motive anterioare ori concomitente incheierii se refera la o singura ipoteza de desfiintare = nulitatea !!! (pt ca desfiintarea actului pt cauze ulterioare incheierii lui nu se mai refera la nulitate. A va putea introduce impotriva lui B = dobanditor nemijlocit de la A . B vinde la C. punctul 1 – nulitate. ci la rezolutiune !!!) • punctul 2 : dr inscris a fost gresit calificat . o act in rectificare care este si ea la randul ei imprescriptibila extinctiv .o ipoteza 1 : inscrierea/incheierea nu este valabila = este nula (ex. care e imprescriptibila. respectiv a inscrierii provizorii introdusa impotriva dobanditorului nemijlocit(= ala care a primit bunul direct de la reclamant. sigur ca A va putea introduce oricand act in rectificare impotriva lui. sau a dat incheierea fara respectarea cond stabilite de L 7/1996) o ipoteza 2 : actul/titlul in temeiul caruia s-a facut inscrierea nu este valabil (= actul este nul) ----. rectificarea intabularii. act in rectificare introdusa impotriva lor este imprescriptibila -­‐ ce inseamna ca tertii subdobanditori sunt de rea credinta ? inseamna ca au cunoscut viciul titlului autorului lor 136 . act in rectificare insoteste intotdeauna o act de fond !!1 2. C vinde la D à C si D sunt fata de A terti subdobanditori) -­‐ in situatia in care tertii subdobanditori sunt de rea credinta. act in rectificarea intabularii sau a inscrierii provizorii introdusa impotriva tertului subdobanditor de rea credinta (subdobanditor = toti ceilalti terti care nu au dobandit direct de la reclamant ci prin intermediar. cel care isi are dreptul intabulat sau inscris provizoriu in urma unui act incheiat cu reclamantul) : -­‐ in aceasta ipoteza act in rectificare este imprescriptibila extinctiv.

tertul subdobanditor de B-C a dob prin act cu titlu gratuit si translativ cu titlu particular à act in rectificare impotriva lui C va fi prescriptibila cf art 909 alin 2 in termen de 5 ani din mom in care C si-a inscris dr in CF (deci daca A introduce act in rectificare vs B . acesta nu poate formula o astfel de actiune pt ca el nu are posesie tabulara. actiune in rectificare introdusa impotriva tertului subdobanditor de buna credinta (acum o sa dam de situatiile in care actiunea lui A impotriva lui C va fi prescriptibila. dc B introduce act in rectificare vs C. deci A cere rectificarea lui B . C va fi de rea credinta nu daca stie ca B e neproprietar (B nu are cum sa fie neproprietar pt el figureaza in CF.ex. respectiv el nu este proprietar --. astfel A este inca in termen pt ca nu au trecut inca 3 ani . act este imprescriptibila . prin urmare B este inscris in CF fara titlu valabil. iar B nu plateste pretul la A si A cere rezolutiunea contractului dintre A si B . exista mai multe situatii : a. act in rectificare a lui A va fi intotdeauna imprescriptibila pt ca B fata de A este dobanditor nemijlocit. deci reaua credinta a subdobanditorului se refera la titlul celui de la care dobandeste . Petit prin care cere nulitatea titlului dintre A si B si 2. iar in materie de CF el dob de la proprietar. dar nu se incadreaza la primele 2 cazuri prevazute de art 908 alin 1 pt ca el cere rezolutiune. rectificarea in acest caz va fi posibila numai in cond prevazute de art 908 alin 1 punctele 1 si 2.aceste ipoteze se aseamana cu preved art 937 Cc cand tertul de B-C dob de la un neproprietar. dar constata ca s-a inscris intre timp C. rezulta deci ca B e proprietar) ci daca stie ca titlul in baza caruia s-a inscris B este nul/rezolutionat/caduc . in situatia in care A vinde la B si ulterior B vinde la C . act este tot imprescriptibila extinctiv pt ca C fata de B este dobanditor nemijlocit) . respectiv dobanditor nemijlocità intotdeauna. dar ne vor interesa numai sit in care C a dobandit de la B cu titlu particular. tertul subdobanditor de B-C si-a inscris dr in temeiul unui act cu titlu oneros si translativ cu titlu particular à cf art 909 alin 3 Cc : i. iar act in rectificarea a lui A impotriva lui C va fi si ea imprescriptibila numai daca C a fost de rea credinta---cand anume se verifica reaua credinta a lui C ? in mom in care C introduce cererea de intabulare a dr sau in CF !!!) 3. consecinta fiind aceea ca fata de rectificare C se va gasi exact in situatia lui B . si prin urmare A nu se va putea indrepta impotriva lui in aceasta ipoteza à Obs.A vrea doar sa redevina proprietar si va putea realizeze acest lucru numai daca C va fi radiat din CF) b. adica prin succesiune inseamna ca C preia in patrimoniul lui patrimoniul lui B. in ipoteza noastra A cere anularea contractului dintre A si B dar intre timp in CF figureaza C ----dc C a fost de buna credinta la mom in care s-a inscris in CF (adica el nu a cunoscut viciul care afecta contractul dintre A si B). B vinde la C . in materie de CF opereaza o protectie foarte eficienta a tertilor ----. trec 6 luni. in acest caz actiunea in rectificare va fi si fata de C tot imprescriptibila ). A vinde la B. se intabuleaza in CF B si se intabuleaza in CF C . dar care 137 . fiindca dc a dobandit universal/cu titlu universal. Petit prin care formuleaza act in rectificarea lui B si a lui C (fata de B . rezulta ca C va fi continuatorul lui B . in consecinta A va formula o actiune cu 2 capete de cerere : 1. adica numai pt nulitate si pt gresita calificare a dreptului (ex. act in rectificare a lui A vs C va fi prescriptibila in 5 ani de la data inscrierii lui C in CF (sa nu cumva sa ne duca cu gandul acesta ipoteza la o actiune in revendicare a lui A.

fiinda fata de B actiunea in rectificare este imprescriptibila extinctiv § art 911 Cc – rectificarea notarilor poate fi facuta. ne intereseaza numai rap dintre instraiator si dobanditorul nemijlocit pt ca numai cel din urma va fi interesat sa opuna fata de cel dintai uzucapiunea tabulara. A vinde la B .proprietate) si o falsa aparenta in care tertii se incred = aceea ca titlu in baza caruia se inscriu este valabil . de cand va curge termenul de 3 ani pt act in rectificare a lui A vs D? de cand s-a inscris B – logica : dc se intampla altfel .proprietar este inscris in CF in baza unui titlu nevalabil à eroarea tertului aici nu vizeaza calit de proprietar. deci mai scurt decat la uzucapiunea tabulara. si atunci. C vinde la D – toate sunt vanzari cu titlu oneros . atunci si act in rectificare va incepe sa se prescrie din mom in care B si-a inscris dreptul intemeiat pe titlul atacat de A in CF . B vinde la C. in schimb. fiindca daca A va introduce act in rectificare contra lui C . daca A obtine desfiintarea titlului dintre A si B . in cazul termenului de 3 ani pt introd act in rectificare tb sa ne raportam la titlul care este atacat (deci daca A ataca titlul lui B . deci Cf creeaza aparenta ca titlul lui B e valabil) -à grija mare de cand incepe sa curga termenul la actele cu titlu gratuit si de cand incepe sa curga la actele cu titlu oneros !!!! Obs . ci titlul !!! ) ii. respectiv de cand curge term de 3 ani pt act in rectificare a lui B vs D? de cand si-a inscris C dr in CF à Cf creeaza o realitate (posesia tabulara . tot in termen de 5 ani se poate invoca. C va avea 2 variante : var1 – o dobandit cu titlu gratuit àel va avea un termen este tot de 5 ani . Act in rectificare va fi prescriptibila in termenul de 3 ani care curge de la mom in care si-a inscris B=dob nemijlocit dreptul in CF (ex. a obtine nulitatea vanzarii dintre A si B si prin urmare A va putea introduce act in rectificare vs C in termen de 3 ani din mom in care B isi inscrie dr in CF) Ex. care curge nu de cand s-a inscris el (cum este la uzucapiunea tabulara) ci de cand s-a inscris B in CF In consecinta. var 2 – o dobandit cu titlu oneros à el va avea un termen de 3 ani . A vinde B. in orice situatie de neconcordanta 138 . uzucapiunea tabulara prezinta interes numai daca A vrea sa introduca o act in rectificare fata de B. in ceea ce priveste uzucapiunea tabulara. B vinde la C.

plantatiilor. superficia se poate constitui in 2 ipoteze (aceste ipoteze sunt importante dpdv al drepturilor pe care le are superficiaru in fiecare din ele) : § ipoteza I : cand exista teren neconstruit pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi à dc am zice ca in acest caz superficia = proprietate pe constructie + folosinta pe teren vom avea o problema foarte serioasa pt ca nu exista constructie si atunci cum sa existe superficie? • Superficiarul are dr de a construi in fctie de optiunea proprie. fara a exista limitari din vointa nudului proprietar • Exista o singura restrictie care vizeaza aceasta ipoteza. notiunea de servitute defineste mai multe realitati juridice care nu toate sunt dr asupra bunului altuia (prin servitute vom defini de exemplu si o situatie in care nu se dezmembreaza proprietatea – ex. nu va functiona accesiunea in sensul ca proprietarul terenului nu va deveni automat prin incorporare proprietarul constructiilor. superficia este un dr real si prin urmare ea poarta asupra unui bun (nu asupra a 10 bunuri). uzufruct si servitutiile – fiecare are cate o caracteristica : -­‐ superficia in esenta presupune 2 lucruri : ea inseamna un drept imobiliar. deci pt ca sa am o servitute tb sa am imobilul grevat de servitute si imobilul care beneficiaza de acea servitute. teren pe care el are aceasta superficie. ca sa fim rigurosi : superficia este un dezmembramant. proprietarul terenului renunta in favoarea superficiarului la beneficiul accesiunii conferit de dr de proprietate asupra unui teren (in masura in care superficiarul construieste. David : lasati prostiile de genul “superficia da un dr de folosinta…. dar care presupune raportul intre 2 imobile distincte . in cazul obligatiilor propter rem) -­‐ -­‐ dr de superficie nu poarta si asupra constructiei de pe terenul respectiv. asadar prin constituirea dr de superficie. dr de superficie poarta exclusiv asupra terenului . deci poate fi numai imobiliara si faptul ca superficia dezmembreaza proprietatea unui teren (ea bocheaza efectele accesiunii .SUPERFICIA =dr real imobiliar. servitutiile sunt constituite in favoarea unui imobil. planteaza. proprietarul terenului nu se mai poate prevala de accesiune) -­‐ esenta uzufructului : este un dr asupra bunului altuia care iti confera folosinta si dr de a culege fructele -­‐ esenta servitutiei : este tot un dr imobiliar. adica nu poate sa includa un dr de proprietate.”. etc ) Obs. sadeste pe terenul altuia. pt ca toate dezmembramintele sunt in esenta dr care dau folosinta pe bunul evident al altuia !! – pe noi ne intereseaza ca avem in principiu 3 dezmembraminte : superficie. dezmembramant al dr de proprietate asupra unui teren care are ca efect blocarea accesiunii imobiliare artificiala in raporturile dintre proprietarul terenului si superficiar. el nu se confunda si nici nu include dr de proprietate asupra constructiei ridicate pe terenul altuia prin urmare. fiindca in timp ce uzufructul si superficia sunt constituite in favoarea unei pers. restrictie reglem de art 695 alin 1 Cc 139 . in al doilea rand in timp ce uzufructul si superficia sunt invariabil dr reale asupra bunului altuia.

insa daca am un uzufruct pe cladire si cladirea piere. cutremur)? Nici in acest caz dr de superficie nu se stinge. deci accesiunea reincepe sa isi produca efecte pt proprietar ----atentia mare. adica la proprietar. titularul dezmembramantului fiind debitorul oblig de predare a bunului pierit fortuit. el nu se stinge de principiu prin pieirea constructiei • ce se intampla in sit in care constructia instrainata catre superficiar piere fortuit (ex. lucru care nu mai este posibil in acest caz. 140 -­‐ . cele de mai sus se refera la ipoteza I de constituire a superficiei (constructii edificate numai). nu la final cand trebuie sa restitui bunul !! art 699 Cc – efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului : ex. insa se pune intrebarea. evident se stinge uzufructul. superficiarul nu are obligatia fata de nudul proprietar sa o recladeasca 2. adica la instrainator. acest fapt rezultand din art 698 lit c . in sensul ca isi pierde dreptul (respectiv nu se va pune doamne fereste problema ca la finalul contractului de superficie. uzufruct. beneficiul accesiuni revine inapoi la proprietar si in mom ala proprietarul constata ca hopa! sunt constructii care nu sunt edificate de mine si sunt pe terenul meu. superficiarul va putea el sa construiasca altceva in loc sau va trebui sa construiasca la fel? 1. adica are in vedere inceputul incheierii contractului. dar niciodata nu se va pune problema ca titularul unui dezmembramant sa suporte mai mult de atat. fara a instraina insa si terenul – de data asta superficiarul este mai limitat in drepturile sale : • cf art 695 alin 2 Cc – insa aceste norme evident sunt supletive si prin urmare partile pot sa deroge de la ele • care va fi soarta dr de superficie in masura in care constructia instrainata cu ocazia constituirii superficiei piere ?dr de superficie va supravietui. si daca nu am specificat in contract se considera a fi constituita pe durata maxima = 99 de ani) si se ajunge la termen.§ ipoteza II : proprietarul are teren si casa . cand se ajuge la final. ce se intampla? Daca am o superficie pe 50 de ani in mod evident inseamna ca transmit la beneficiar beneficiul accesiunii tot timp de 50 de ani . el intraineaza numai casa . dr real se stinge (la superficie nu se stinge dr in caz de pieire a constructiei pt ca superficia nu poarta asupra constructiei. sa fie in nici un caz obligat sa il despagubeasca pe nudul proprietar !!!) in consecinta. etc. am o superficie pe 50 de ani si se ajunge la final. superficia poarta asupra terenului !!!!) . Superfciarul are posibilitatea ca in locul imobilului distrus sa construiasca ce doreste el (in masura in care imob instrainat piere fortuit. Daca cladirea piere fortuit. pt ca dc suntem la ipoteza II in care eu proprietar ti-am vandut casa fara sa iti vand terenul (deci ti-am constituit superficia pe 50. juridic vorbind ajungem intr-o ipoteza identica cu ipoteza I = cand exista teren neconstruit (viran) pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi) -­‐ art 1274 Cc : ceea ce urmeaza e valabil pt toate dezmembramintele – riscurile pieirii fortuite a bunului sunt suportate de catre toti titularii de dr reale asupra bunului respectiv pt ca de principiu cand piere bunul. in acest caz. art 1274 Cc se refera la titularul oblig de remitere a bunului.

coproprietar). pt partea de constructie care depaseste amprenta la sol stabilita prin contract poate nudul sa invoce accesiunea? (doamne fereste :P). 141 . In sit asta. ce poate sa faca proprietarul terenului? Evident ca suntem in regim de accesiune. deci proprietarul poate sa renunte la accesiue in favoarea constructorului. fie pe teren viran. Prin urmare in aceasta situatie . urmand ca superficiarul sa realizeze o constructie. Deci : § pt ipoteza I teren neconstruit si beneficiarul construieste. Evident ca nu pt ca accesiunea se refera la un bun in ansamblul lui si prin urmare nu poti dob prin accesiune o camera dintr-o casa (prin accesiune poti sa devii eventual .in aceasta ipoteza accesiunea nu functioneaza pt ca in mom in care inceteaza superficia eu nu dobandesc casa prin accesiune ci o redobandesc prin faptul ca suntem intr-o ipoteza de proprietate temporara pt superficiar (adica de la bun inceput el a stiut ca devine proprietar pe constructie numai atat timp cat exista dr de superficie) . in acceptiunea NCC. se constituie o superficie . respectiv proprietarul nu tb sa il despagubeasa pe beneficiar). constituindu-i acestuia drept de superficie sau sa renunte la accesiune dar nu in favoarea constructorului ci in favoarea unui tert. care va functiona in favoarea ta si nu in favoarea altuia = efectul fundamental al constituirii dr de superficie ( regula generala este ca accesiunea va functiona pt superficiar !) -­‐ -­‐ Ex. neconstruit. retineti asadar ca superficia presupune doua modalitati de constituire . iti vand casa fara sa iti vand terenul si tu adaugi o camera la casa depasind amprenta la sol . ci numai o transmisiune care este cu titlu temporar (in mom in care expira termenul. plantatia . care tert dobandeste un dr de superficie in virtutea caruia se va duce la constructor si va invoca accesiunea : ex. nu exista 2 transmisiuni. ce face A? A cedeaza lui C dr de a invoca accesiunea. fara a se instraina insa si dr de proprietate asupra terenului Art 693 alin 4 : ipoteze de constituire a superficiei : alin 4 pleaca de la situatia in care am un teren pe care un tert a construit fara a fi proprietar.automat eu proprietar al terenului iti transmit tie beneficiul accesiunii. si in consecinta C se va duce la B si ii va spune “bai B-ule tu ai construit pe un teren pe care eu am un dr de superficie” si prin urmare toate efectele accesiunii se vor produce in favoarea lui C care va deveni proprietar pe casa si il va despagubi bineinteles pe constructorul B Art 596 alin 1 : in materie de accesiune imobiliara artificiala – zice ca in caz de accesiune (ipoteza in care tu mi-ai dat superficie pe terenul tau si vine un tert care construieste = caz de accesiune) titularul superficiei va avea in mod corespunzator dr si obligatiile reglem pt proprietar. Prin urmare. bunul reintra in proprietatea celui a cui este terenul si nu se discuta despre cond de la accesiune. plantatie. la sfarsitul superficiei nu se aplica regulile de la accesiune pt ca proprietatea pe constructie a fost transmisa doar cu titlu temporar -­‐ Deci. imaginati-va un teren si pe acest teren construieste B. etc fie varianta doi cand terenul este construit si se intraineaza constructia. dc nu s-a prevazut altfel in mom constituirii dreptului – inseamna ca in mom in care. la finalul superficiei se aplica regulile de la accesiune si proprietarul tb sa il despagubeasca pe superficiar § pt ipoteza II teren gata construit si superficiarului i se vinde constructia. cf art 587 Cc.

adica ti-am dat teren viran. celelalte dezmembram ale proprietatii fiind in mod esential temporare -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ Servitutea nu presupune neaparat dezmembrarea dr de proprietate : Ex1. in sit asta proprietarul fondului aservit isi vede dr de proprietate restrans. respectiv fond aservit dupa cum este vb despre imobilul in beneficiul caruia s-a constituit servitutea (fond dominant) respectiv despre imobilul in sarcina caruia exista dr de servitute (fond aservit) spre deosebire de toate celelalte dr reale principale . curgerea termenului de prescriptie este suspendata pana la expirarea duratei superficiei (adica din mom incetarii superficiei curg 3 ani pt a cere nu decaderea din dr de superficie. neconstruit. titularul superficiei nu poate modifica structura constructiei. fara a se vinde terenul – in lipsa unei stipulatii contrare. servitutiile sunt constituite in fav unui bun imobil si nu in fav unei pers !!! ca o consecinta indirecta a acestei chestiuni. ci ca proprietarul va putea sa ceara : vezi aici art 583 si pana la art 585 Cc !!! – asta e raspunsul -­‐ Superficia fiind un drept real imobiliar ea se stinge de principiu numai prin radierea din CF (nu se stinge ca a ajuns la termen. insa tu ai depasit acea suprafata. cele 2 imobile vor purta denumirea de fond dominant . dezmembramant al proprietatii asupra bunului altuia. fie obligatia reala propter rem care restrange exercitiul dr de proprietate imobiliara Asadar : servitutea este intotdeauna un dr real imobiliar servitutea nu presupune intotdeauna dezmembrarea dr de proprietate servitutea implica in mod obligatoriu existenta a 2 imobile avand proprietari diferiti. 142 . El o poate insa demola. ce se intampla? Vom discuta aici despre ipoteza similara cu lucrarile adaugate din materia accesiunii. adica nu ca invoca proprietarul accesiunea. Intr-o astfel de situatie observam ca proprietatea asupra fondului aservit este dezmembrata pt ca proprietarul fondului dominant. servitutiile sunt alaturi de dr de proprietate singurele care pot avea car perpetuu. pt a ajunge la terenul sau. proprietarul terenului poate sa ceara in termen de 3 ani incetarea dr de superficie sau repunerea in sit anterioara. In al doilea caz (adica in caz de demolare). ci pt a cere reconstruirea in forma initiala)” --. dar se poate ca proprietarul sa demoleze ce a adaugat sau sa il decada din dr de superficie (evident decaderea din dr de superficie va tb pronuntata de catre inst de judecata). va putea sa exercite acte de stapanire asupra fondului aservit. cu dr de a construi. dar cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala”.deci nu se pune problema de accesiune.intr-una din ipoteze (ipoteza II) vom avea art 695 Cc alin 2 : “in cazul prevazut de art 693 alin 3 – se vinde casa . alin 3 : “in cazul in care superficiarul modifica structura constructiei. Servitute de trecere presupune ca in fav unui teren si in sarcina altui teren se realiz un drum de acces care trece peste terenul fond aservit si ajunge la terenul fond dominant. adica el va avea folosinta asupra drumului de acces. pt ca nu se mai poate. se stinge ca ai radiat-o din CF dupa ce a ajuns la termen) DREPTUL DE SERVITUTE -­‐ prin servitute se intelege fie dr real imobiliar. mai precis asupra caii de acces. dar am specificat in contract cat poti si pe ce suprafata poti construi. Daca in schimb suntem in ipoteza I.

ci ca este in interesul proprietarului fondului 143 -­‐ . acest lucru ne intereseaza pt ca orice contract/ act jur prin care se constituie un dezmembramant este un act cu executare uno ictu nu cu executare succesiva. nu i se dezmembreaza nici un atribut al dreptului de proprietate al terenului lui B pt ca de data asta propr lui B nu se dezmembreaza. 763 Cc : -­‐ -­‐ prin uzucapiune tabulara se poate dobandi orice servitute (sit in care ti-ai inscris in CF o servitute fara sa ai titlu). Deci de aceasta data numim servitute o obligatie propter rem (si ea restrange totusi dr de propr al lui B chiar daca nu il dezmembreaza) pt ca greveaza bunul si se va transmite la toti proprietarii succesivi . tocmai pt ca intre cei doi nu se instituie raporturi de obligatii art 765 Cc alin 1 “in lipsa unei prevederi contrare. Servitutea de a nu construi. proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face. care prin ipoteza nu are posesie. deci raporturile dintre cei doi sunt raporturi reale (adica nu sunt raporturi de genul debitor-creditor). servitutea de trecere) -servituti negative = obligatii reale propter rem Art.vine legiuitorul si spune ca prin uzucap extratabulara se pot dob numai servitutile pozitive ! Art. daca trec 5 ani si nimeni nu iti contesta posesia. fiindca de aceasta data prin servitutea de a nu construi denumim o obligatie negativa a lui B sa isi foloseasca dr de proprietate oricum altfel decat prin realizarea de constructii. De observat este ca in aceasta ipoteza. adica uzucap extratabulara se bazeaza numai pe efectul posesiei efective . Art. A in favoarea terenului caruia s-a constituit aceasta servitute nu poate exercita acte de stapanire asupra terenului lui B.Ex2. Printr-un contract A si B stabilesc in fav terenului lui A si in sarcina terenului lui B ca B si toti proprietarii succesivi ai terenului sau nu vor avea posibilitatea sa construiasca pe acel teren.pt a se evita ca beneficiarul de acte de pura facultate. sa se trezeasca sa ivoce uzucap extratabulara . toate lucrarile pt a exercita si conserva servitutea” – nu spune ca e obligat sau ca poate proprietarul fondului aservit ii poate cere acestuia sa faca acele lucrari. Prin urmare ce s-ar putea intampla in cazul servitutilor negative ? Sa vina unu si sa zica ca el a uzucapat pe 10 ani extratabular servitutia negativa si in realitate el sa fi fost doar beneficiar al unui act de pura facultate ---. prin uzucap tabulara ramai titularul acelei servituti prin uzucap extratabulara pot fi dobandite numai servitutile pozitive. 765 pana la art 769 Cc : reguli cu privire la raporturile dintre titularul de servitute . 762 Cc : servituti pozitive si negative : -servituti pozitive = veritabilele dezmembraminte (ex. respectiv proprietarul (mai precis raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit) -­‐ precizare valabila pt servituti si pt toate dezmembramintele : intotdeauna. pe chletuiala sa. in rap dintre nudul proprietar si titularul de dezmembramant nu se pune problema de creanta.

in principiu. el putand fi cesionat prin acte cu titlu gratuit sau oneros in principiu uzufructul confera folosinta bunului si posibilitatea de a –i culege fructele in principiu uzufructul poarta asupra bunurilor neconsumptibile. proprietarul fondului aservit va putea schimba locul in care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pt proprietarul fondului dominant” ---din coroborarea celor 2 texte retinem ca in raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit . am un teren si i-am dat vecinului o servitute prin care ii permit lui sa isi instaleze stalpi pe terenul meu pt a-si trage un fir de curent electric. invers . la randul sau proprietarul fondului aservit este tinut de obligatia negativa de a nu face nimic prin care sa impiedice exercitiul servitutiei avand totusi posibilitatea ca in masura in care exista riscul ca el sa fie prejudiciat sau ca situatia terenului sau sa fie agravata. avand asadar posibiliatatea in aceste ipoteze sa schimbe locul prin care se exercita servitutea fara a ingreuna exercitiul acesteia : ex. vor fi la randul lor fonduri dominante UZUFRUCTUL -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ dr de uzufruct poate fi atat mobiliar cat si imobiliar este intotdeauan in mod esential un dr temporar (dc ar fi perpetuu ar goli cu totul de continut nuda proprietate) dr de uzufruct poate sa poarte atat asupra unor bunuri corporale cat si incorporale – este posibil sa existe uzufructul asupra unui dr de creanta = bun incorporal dr de uzufruct este in principiu un drept transmisibil. respectiv : “proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondulu aservit si nu poate produce prejudicii proprietarul fondului aservit prin exercitarea servitutiei” – il corelam cu art 767 Cc – schimbarea locului de exercitare a servitutii “. toate parcelele astfel rezultate vor ramane fonduri aservite (ex. La un mom dat eu doresc sa construiesc o casa pe terenul meu si datorita pozitionarii stalpilor eu nu pot obtine o autorizatie admin de ccontruire a casei pt ca stalpii sunt prea aproape..daca insa are un interes serios si legitim = evitarea producerii unui prejudiciu.. ca stalpii sa fie pusi intr-o zona mai indepartata de locul meu de casa . in masura in care se constituie un dr de uzufruct asupra bunurilor consumptibile discutam de fapt despre -­‐ 144 . ca i se da dreptul sa faca asta si in consecinta proprietarul fondului aservit nu poate sa ii interzica sa isi amenajeze servitutea -­‐ art 768 Cc – stabileste un principiu de valoare fundamentala in materie de servitutii. nu poate sa il prejudicieze prin modul de exercitare a servitutii pe proprietarul fondului aservit . art 769 Cc : exercitarea servitutiilor in caz de impartire a fondurilor – Regula = INDIVIZIBILITATE . titularul servitutii nu poate agrava sit fondului dominant... daca are loc o divizare a fondului dominant consecinta va fi ca toate parcelele rezultate . In acea situatie pot sa pretind vecinului si daca el e de acord pot cere in instanta ca eu sa fiu autorizat sa mut locul de exercitarea a servitutii . drumul va ramane peste toate cele 5 parcele rezultate in urma partajului).dominant sa faca aceste lucruri. ceea ce inseamna ca in masura in care fondul aservit se divide in mai multe parcele distincte.

in consecinta nudul proprietar nu are fata de uzufructuar obligatia specifica locatiunii de a ii asigura folosinta corespunzatoare a bunului pe intreaga durata de existenta a dreptului in principiu uzufructuarul este tinut fata de proprietar exclusiv de cheltuielile legate de intretinerea curenta a bunului prin esenta dreptului de uzufruct.-­‐ -­‐ -­‐ -­‐ transmiterea dr de proprietate catre cvasiuzufructuar cu obligatia acestuia de a restitui bunuri de acelasi fel sau echivalentul lor valoric uzufructul poarta in principiu asupra unor bunuri determinate. uzufructuarului ii revine obligatia de a conserva substanta bunului si oblig de a nu modifica destinatia bunului stabilita anterior de catre nudul proprietar (ultima oblligatie foarte importanta ) 145 . dar poate purta si asupra unor universalitati raporturile juridice dintre nudul proprietar si uzufructuar nu sunt in mod esential raporturi de creanta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful