Drepturi reale Curs 2 Primele 3 cursuri se vor ocupa in mare masura cu analiza unor stari de fapt.

Care sunt relevante juridic din perspectiva drepturilor reale, si abia dupa ce terminam studierea acestor stari de fapt care se vor referi la posesia asupra bunului respectiv la posesia tabulara in sistemul de carte funciara, dupa ce vom incheiea studiul starilor de fapt vom trece sa discutam efectiv despre stari de drept. Mai precis, vom analiza dreptul de proprietate si dezmembramintele lui. -analiza posesiei tabulare, o otiune noua, cu care nu ne-am intalnit pana acum este foarte importanta datorita chestiunii amintite deja, adica rolul CF in acceptiunea NCC. Pentru a intelege modul in care functioneaza dreptul de proprietate, modul in care se transmite, modul in care se dezmembreaza trebuie sa cunoastem macar la nivel general sistemul de CF. -de ce facem distinctia intre starile de fapt si starile de drept. Ce intelegem prin una si ce intelegem prin cealalta? De regula, chestiunea pe care le studiem la drept si la drept civil, sunt stari de drept. Adica sunt situatii juridice. Discutati acte juridice, si fapte juridice, despre drepturi subiective. Noi vom incepe discutia cu stari de fapt. Stari de fapt. Ce intelegem prin stari de fapt? Intelegem situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta unor drepturi subiective a unor obligatii sau a unor raporturi juridice. -marea majoritate a starilor de fapt nu intereseaza juridic. ex, noi stam in banci, noi am venit la scoala, astea sunt stari de fapt irelevante juridic. totusi dreptul alege sa recunoasca consecinte juridice anumitor stari de fapt. Asta este o optiune a sistemului juridic. ex, am venit, am parcat masina si l-am busit pe cel din fata noastra. In momentul ala s-a produs o stare de fapt, lovirea masinii vecinului, care dobandeste relevanta juridica. Pentru ca tocmai am cauzat un prejudiciu. Este vorba despre un fapt juridic ilicit, care va atrage consecinte juridice. -ne vom ocupa de posesie care este si ea o stare de fapt care produce consecinte juridice -starile de fapt prin opozitie cu situatiile juridice se produc de la sine. Ele nu sunt o consecinta a legii. Posesia ca stapanire a unui bun nu se intampla pentru ca o reglementeaza codul civil, de aceea este o stare de fapt. Esa se intampla de la sine, este un lucru firesc. Si legea decide sa ii acorde, sa ii recunoasca consecinte/efecte juridice. Ne vom ocupa cu studiul drepturilor reale. Drepturile reale pot sa fie principale sau accesorii. In acest semestru vom studia drepturile reale principale, adica proprietatea si modalitatile ei, dezmembramintele (uzufructul cu variantele uz, abitatie, superficie, servitutile). Drepturile reale pentru a clarifica sfera lor intotdeauna sunt in opozitie cu celelalte drepturi patrimoniale. Evident ca miza discutiei este data de raportul dintre dreptul real si de creanta. Pe langa acestea mai exista o categorie relativ noua, categoria drepturilor potestative. Diferente fundamentale Ce este dreptul real? Cum putem sa-l definim? -dreptul real, dupa cum sugereaza si denumirea, este un drept asupra unui bun. Ca sa lamurim lucrurile pana la capat, am spus „bun”, nu am spus „lucru”. Care este diferenta intre bun si lucru? Bunul = este orice lucru care se gaseste in circuitul civil. Si ca sa nu folosim notiuni care ne sunt mai putin clare, am auzit despre circuitul civil, despre siguranta circuitului civil. Ce este acesta? Ce se gaseste in circuitul civil? Circuitul civil intotdeauna va fi definit/inteles prin raportare la 1

dreptul real si mai exact prin raportare la dreptul de proprietate. Circuitul civil cuprinde toate bunurile susceptibile de apropriere. Adica, toate bunurile care pot sa faca obiectul dreptului de proprietate privata. Ex, ciorile – sunt susceptibile de a intra in proprietate privata. Dar strada este un bun care nu este in circuitul civil. Dreptul real Dreptul real, am invatat la partea generala si in dreptul real, confera anumite atribute asupra unui bun. Anumit puteri, care pot fi mai largi sau mai restranse. Prin definitie, dreptul real, cel mai extins este dreptul de proprietate. El confera toate atributele asupra bunului, si anumie: usus, fructus si abusus. Observati ca nu am spus posesie, folosinta si dispozitie. S-ar putea sa mai fi auzit ca dreptul de proprietate confera posesie, folosinta si dispozitie. Ma feresc sa folosesc aceasta sintagma, din acelsi motiv pentru care vom incepe discutia cu posesia si nu cu dreptul de proprietate si cu dezmembramintele lui. Pentru a evita confuzia intre posesia ca stare de fapt si drepturile reale. De aceea tot timpul vom spune ca proprietatea confera usus, fructus si abusus, si nu voi incerca traducerea celor 3 atribute in limba romana, spunand ca are posesie, folosinta si dispozitie. De ce nu? Pentru a evita confuzia care apare foarte des in sensul ca posesia ar fi un atribut al proprietatii. POSESIA NU ESTE UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE. -toate celelalte drepturi reale principale sunt dezmembramintele ale proprietatii. Asta va presupune ca ele vor conferi titularului lor o parte, insa nu toate, atributele pe care le confera dreptul de proprietate. -vom discuta spre exemplu in analiza NCC si despre proaspat introdusa institutie a fiduciei. Care va presupune un drept de proprietate usor atipic. Pentru ca la momentul la care vom aborda chestiunea proprietatii pe larg, vom vedea ca in principiu proprietatea este un drept perpetuu, adica proprietatea, durata ei nu este limitata in timp. In mod exceptional, in cazul fiduciei avem un drept de proprietate temporar. Vom reveni asupra acestei chestiuni. Esenta dreptului de proprietate care il distinge de toate celelalte drepturi reale, este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun. Ce intelegem prin exclusivitate juridica? -intelegem ca dreptul de proprietar exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv. Pe langa cele 3 atribute, in ceea ce priveste drepturile reale ele confera cele 2 drepturi si anume: de urmarire respectiv de preferinta. Va rog sa-mi spuneti ce anume intelegem prin aceste atribute? Si daca putem sa exemplificam cum anume se regasesc ele in cazul dreptului de proprietate. Deci drept de urmarire. Ce este acesta? - urmarirea nu s-ar referi la faptul ca bunul se afla efectiv in posesia cuiva si tu de duci sa-l revendici, ci viza ipoteza in care bunul trece dintr-un patrimoniu in altul. Ex, chiriasul locuieste intr-un apartament din buna ziua, proprietarul vinde acel apartament. Chiriasul va putea sa-si exercite dreptul pe mai departe chiar daca bunul a trecut in proprietatea unei alte persoane? Da. Dreptul chiriasului este un drept real? Nu este de creanta. Folosind rationamentul urmator: daca ala care are folosinta poate sa foloseasca bunul chiar daca bunul a trecut la altcineva, ar insemna ca si chiriasul nostru care nu are un drept real ci de creanta ar avea un drept de urmarire. Daca ar fi asa ar insemna ca si creantele, cel putin cele in legatura cu bunurile confera urmarire. Si atunci asta nu ar mai fi o distinctie intre drept real si de creanta. Usus = este un atribut al dreptului de proprietate. Inseamna ca pentru a avea usus fie trebuie sa fi proprietar fie trebuie sa am un alt drept real principal, un dezmembramant care sa imi confera 2

usus. Chiriasul are el un drept real? Nu. inseamna ca chiriasul niciodata nu o sa aiba usus. Sa nu confundam folosinta faptica asupra unui bun, eu ma folosesc de un bun, cu atributul usus. (prin faptul ca am folosinta faptica a bunului nu inseamna ca am si un drept real asupra bunului). Ce intelegem prin preferinta? Ce ar fi? Dreptul de proprietate confera sau nu drept de preferinta? Cele doua atribute, cel de urmarire si de preferinta, nu caracterizeaza drepturile reale principale. Atributul de preferinta si cel de urmarire se regasesc doar in cazul drepturilor reale accesorii. Ce presupun cele doua atribute? Urmarirea = posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sau. Asadar chiar daca debitorul a instrainat intre timp acel bun. Preferinta = posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta/cu prioritate din pretul unui anumit bun. Observati ca am vorbit tot timpul de creditor care poate sa faca,sa urmareasca, sa recupereze. De ce? Pentru ca am precizat: urmarire si preferinta caracterizeaza doar drepturile reale accesorii, iar drepturile reale accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta. Inclusiv drepturile reale principale, dar cu precadere cel de proprietate, inclusiv proprietatea poate sa functioneze cu rol de garantie. De regula, in dreptul civil clasic, garantiile sunt drepturile reale accesorii: ipotecam gajul, care garanteaza drepturi de creanta. Pot exista ipoteze in care si dreptul de proprietate joaca un rol de garantie. Ex, ipoteza foarte des intalnita in practica este instrainarea, vanzarea cu clauza de rezerva a proprietatii. Ce inseamna asta? Inseamna ca se incheie un contract de vanzare, cumparatorul nu are sau nu doreste sa plateasca integral pretul la momentul incheierii contractului, si atunci partile stabilesc ca proprietatea transferul proprietatii nu se va produce la momentul incheierii contractului ci va fi amanat la un termen viitor. Care va fi acel termen? De regula momentul la care se face plata integrala a pretului. In situatia asta proprietatea joaca rol de garantie. Vanzatorul ramane proprietar pana la plata integrala a pretului, dar ce fel de proprietar ramane el? nu are dispozitie materiala a bunului, el are obligatia sa predea bunul cand se plateste bunul, nu-l poate revinde. In situatia asta el are intr-adevar dreptul de proprietate, dar exercitul dreptului de proprietate va fi foarte mult restrans, tocmai pentru ca proprietatea joaca aici ca garantie. Eu pastrez proprietatea desi tiam vandut bunul ca sa fiu garantat ca tu vei fi motiva sa-mi platesti pretul. -o alta ipoteza: fiducia. Fiducia ca modalitate a proprietatii poate si ea sa joaca rol de garantie. Si este mai tare decat orice ipoteca si privilegiu. De ce? Pentru ca fiducia cu rol de garantie presupune ce? Ca merg la banca, iau un credit si pe perioada de 10 ai in care eu rambursez creditul transfer in proprietatea bancii cu titlu de garantie anumite bunuri. Prin urmare, pe toata acea perioada de timp banca va fi proprietar temporar, in calitate de fiduciar asupra bunurilor cu care tu ai garantat. Deci nu are o simpla ipoteca, ea este proprietar. In masura in care pe parcursul celor 10 ani candva tu nu platesti ratele scadente ce va face banca? Pai de regula primul pas este sa declare scadent tot creditul si al doilea pas va fi ca banca sa pastreze definitiv in proprietate bunurile respectiv in contul obligatiei tale. - asadar inclusiv proprietatea ca drept real principal poate sa joace acest rol de garantie. In momentul in care joaca rolul de garantie, proprietatea este restransa, nu mai este acel drept de proprietate exclusiv, absolut despre care discutam de regula in materia drepturilor reale. Inca 3 observatii cu privire la drepturile reale. -o chestiune esentiala de retinut: dreptul de creanta fiind un drept cu exercitare mijlocita, presupune in mod obligatoriu existenta unui raport juridic. raport juridic in care vom regasi pe creditor si pe debitor. Asadar, dreptul de creanta, datorita exercitarii mijlocite nu poate sa existe fara o obligatie corelativa si fara un raport juridic intre debitor si creditor. Prin opozitie cu el, 3

4 . Daca vreti creanta confera atribute asupra unei persoane. un criteriu de departajare intre dreptul real si dreptul de creanta. pe cand dreptul real care confera atribute asupra unui bun se exercita in mod nemijlocit. pentru ca prescriptia extinctiva nu stinge creanta. la dreptul de creanta apar 2 obligatii: obligatia generala a tuturor de a nu-l incalca. -prescriptia extinctiva: ce este prescriptia extinctiva? Care este efectul ei? Stinge dreptul la actiune. si separat de ea obligatia debitorului. Asta inseamna ca in masura mi se datoreaza 10 ron si in termenul legal eu omit sa introduc actiunea. care va fi consecinta dupa trecerea termenului de 3 ani? Nu mai pot sa cer in instanta obligarea debitorului sa exercute obligatia corelativa. -actiunea confesorie de uzufructul nu este nici declarata imprescriptibila si nici supus unui alt termen. toti ceilalti au obligatia generala de a-mi respecta dreptul de locatiune. -opozabiliate: prima observatie este ca din perspectiva opozabilitatii nu exista o distinctie. exista independent de raportul juridic si nu-i corespunde o obligatie corelativa din partea unui debitor determinat.dreptul real ca drept cu exercitare nemijlocita. Cum actioneaza prescriptia extinctiva in materia actiunii confesorii de uzufruct Art. Si atunci ce drept la actiune se stinge prin prescriptie extinctiva in cazul uzufructului? Pt ca in acest caz nu avem un debitor. Ce se intampla in materia drepturilor reale? Si drepturile reale sunt protejate prin actiuni: actiunea in revendicare. (uzucapiunea este prescriptie achizitiva). ci doar dreptul la actiune. fiind un drept real. Eventual se pierde insusi dreptul de proprietate. -in materia actiunilor confesorii care protejeaza drepturile reale principale dezmembraminte ale proprietatii.2518 NCC punctul 1 -textul spune la punctul 1 ca se prescrie timp de 10 ani dreptul la actiune privitor la drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie. Singura diferenta in ce priveste obligatia este ca in cazul dreptului real apare doar aceasta obligatie generala a tuturor de a nu-l incalca. daca eu după 15 ani de la scadenta creantei primesc plata. nu se stinge dreptul la uzufruct. actiunea confesorie in cazul dezmembramintelor. Dar actiunea confesorie la uzufruct se prescrie in termen de 10 ani. Actiunea in revendicare se prescrie extinctiv sau nu? NU. intervine prescriptia extinctiva. pe cand. Asta inseamna ca toata lumea are obligatia generala negativa de a nu incalca drepturile reale sau de creanta. exista un regim juridic diferit a prescriptiei dupa cum ea protejeaza un drept la actiune referitor la creanta respectiv la un drept real? Excludem proprietatea. Ex. prescriptia extinctiva afecteaza dreptul la actiune cu privire la obligatia debitorului. in cazul unui drept de creanta. deoarece actiunea in revendicare este imprescriptibila. -se stinge doar actiunea impotriva debitorului. cand implicit se pierde si actiunea in revendicare. acea plata este datorata. Ce anume se prescrie in cazul uzufructului? Care va fi efectul prescriptiei extinctive? Ce se schimba dupa ziua in care se prescrie extinctiv actiunea la uzufruct? Se stinge dreptul la actiune.dreptul real confera atribute asupra unui bun. NU. Dar in cazul uzufructului nu avem corelativ un debitor. Deci inseamna ca: in cazul creantei. -se pune problema. Asta ce inseamna? Inseamna ca dreptul de creanta nu se poate exercita decat cu ajutorul debitorului. Si dreptul real cat si cel de creanta sunt drepturi opozabile erga omnes. -in exemplul cu locatiunea: proprietarul care da in chirie bunul are obligatia de a-mi asigura folosinta bunului el este debitor. niciodata nu se prescrie extinctiv actiunea in revendicare.

culegerea fructelor. In cazul dreptului real actiunea vizeaza incalcarea opozabilitatii dreptului. ce va presupune corpus? Va presupune stapanirea bunului. si anume detentiei precare. Ea este protejata juridic. observati din aceasta a 2-a definitie. =posesia este exercitiul in fapt al unui drept. Buna si reaua credinta in materia posesiei se refera la ideea de eroare. Elementul subiectiv animus = presupune exclusiv intentia posesorului de a se considera si de a se afirma fata de toti ceilalti ca fiind titular al dreptului pe care il exercita. corpus. ci il dam in judecata pentru obligatia lui de a da/face/nu face ceva.-la drepturi reale. si anume dreptul de proprietate. Ex. POSESIA Ce intelegem prin posesie? Ce este posesia? =posesia este o stare de fapt relevanta juridic si care beneficiaza de protectie juridica. Ceea ce in drept real nu exista. -art 916 NCC -definita legala a posesiei este iarasi legata de exercitarea in fapt a prerogativelor unui drept. -la art 916 alin 1. noi avem un drept opozabil lui. Ce intelegem asadar prin posesia sub nume de proprietar. -indiferent de buna sau de reaua credinta? Sa lamurim aceasta chestiune. -posesia = exercitiul in fapt a unui drept cu intentia de a se considera titularul lui. gasim definita posesiei sub nume de proprietar. 5 . animus. Ce inseamna asta? Ca pot sa fiu posesor fara sa am dreptul real. -posesia nefiind un atribut al dreptului real ea poate sa existe independent de orice fel de drept real. pentru obligatia lui concreta. Ce inseamna posesie de buna sau de rea-credinta? Posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta va fi definit in functie de faptul ca el cunoaste sau nu ca este in concret titular al dreptului pe care-l exercita. hotul. -am spus ca posesia nu este un atribut al vreunui drept real. De aceea atunci cand vine un tert si imi incalca dreptul real. In concret. si elementul material. actiunea confesorie protejeaza opozabilitatea dreptului. care este posesor al unui bun mobil care nu are un drept real asupra acelui bun. distrugerea lui. -ea se opune unei alte stari de fapt. -ce intelegem prin fiecare dintre ele? Corpus = este tocmai exercitarea in fapt a unui drept. iar noi il dam in judecata. -sa nu asociem buna sau rea credinta cu unele notiuni care tin de etica. Pot sa fiu posesor asupra unui bun fara sa am un drept asupra bunului respectiv. La creante cand il dam in judecata pe debitor nu il dam in judecata pentru obligatia negativa generala de a nu face nimic. de morala. definita de 916 alin 1? Intelegem exercitarea faptica a insusi dreptului de proprietate. Asadar posesia presupune 2 elemente: elementul subiectiv. Ca nu asta inseamna rea-credinta. instrainara lui. cu intentia posesorului de a se considera titular al dreptului respectiv -asadar. ca de fapt posesia este cu alte cuvinte o stare de fapt modelata pe o stare de drept. Buna-credinta defineste eroarea in materia posesiei. Corpus se va concretiza printr-o suma de acte materiale sau juridice. folosirea lui. ea exista independent de existenta dreptului real.

adica crezi in mod gresit ca ai un drept desi in realitate nu-l ai. Alin. Poti sa te consideri si sa te afirmi titular al unui drept chiar daca sti ca in realitate nu ai dreptul respectiv. Ii un articol legat de efectul al posesiei. sau art 14 prezuma doar buna credinta comportament. de foarte multe ori nu va fi suficiente buna-credinta eroare. posesorul care cu buna stiinta se afirma fata de terti ca titular al unui drept real. trebuie probata? Nu. Esti posesor de buna credinta. el nu poate fi niciodata probat in mod direct. 14 nu acopera buna-credinta eroare. -pe noi in materia drepturilor reale ne va interesa in mod exclusiv buna credinta eroare. ala nu mai este prezumat. 2.948 NCC: se refera la dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta.4: in celelalte cazuri. se va presupune pana la proba contrara ca are si animus.pentru a evita dificultatea probarii elementului animus. Insa exista un principiu general de drept care prezuma buna-credinta eroare.-va fi de buna-credinta posesorul care din eroare se considera titular al dreptului pe care-l exercita. el se refera la o alta ipoteza.1 NCC. Prezumptia este legala sau judiciara? Art.ale carui cazuri de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca. Raspunsul este ca NU trebuie sa facem confuzie intre animus si bunacredinta. Prin urmare. Intrebare: 1. hotul va avea corpus si animus si va fi un posesor de rea-credinta. Animus exista independent de buna credinta. -buna credinta. acest lucru trebuie dovedit.14 NCC:. ---. -exista vreo legatura intre elementul subiectiv animus si buna sau reaua credinta? Amandoua sunt elemente subiective. -legat de corpus exista anumite prezumptii. Si va fi de rea-credinta. -in dreptul civil buna credinta poate sa denumeasca 2 chestiuni diferite: fie un comportament cand se spune ca trebuie sa-ti executi obligatiile cu buna-credinta. …. -avand in vedere faptul ca elementul animus este un element subiectiv. Sunt 2 lucruri distincte. In masura in care legea iti cere ca eroarea sa fie scuzabila.acest articol nu ne este de folos pentru ca vizeaza buna-credinta comportament. Insa in ce priveste caracterul scuzabil al erorii. Se prezuma buna-credinta eroare. se prezuma si eroarea si caracterul ei scuzabil sau posesorul va fi tinut sa probeze faptul ca nu ii este imputabila aceasta eroare? Raspunsul dpdv al lui david: art. Nici o conditionare intre animus si buna credinta. fie o eroare. -faptul ca REAUA-CREDINTA NU REPREZINTA UN VICIU AL POSESIEI. Art. Drepturi reale Curs 3 Posesie – continuare Distinctia dintre posesie si detentie precara 6 . ea se prezuma. eroarea va trebui sa fie scuzabila. -in materie de posesie. bunuri care nu sunt scrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea. care nu-i apartine. legiuitorul introduce o prezumptie relativa pe care o regasim in art 919 alin. Se refera la modului de exercitare a drepturilor si obligatiilor civile in acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri.. Atunci cand pentru anumit efecte ale posesiei este necesar ca eroarea sa fie scuzabila. si care stabileste ca daca persoana are elementul corpus adica exercita in fapt un drept. De ce? Pentru ca acest principiu general de drept prezuma ca de la bun inceput tu nu urmaresti sa fraudezi interesele altuia.

Intotdeauna detentorul precar ajunge in aceasta situatie de detentie precara in urma incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate. Prin animus domini intelegem tocmai intentia de a se considera si de a se afirma ca si proprietar Detentia precara -este o varianta de posesie. ca stare de fapt si detentia precara Ce anume intelegem prin posesie sub nume de proprietar? Posesia sub nume de proprietar =presupune exercitiul in fapt al dreptului de proprietate cu intentia posesorului de a se considera proprietar -posesia sub nume de proprietar reuneste corpus respectiv animus domini. a unui act juridic. De ce detentorii precari nu pot avea niciodata elementul animus domini? -posesia sub nume de proprietar. un act juridic care va proveni de la proprietar. act juridic care provine de la proprietarul bunului 7 . pentru a exercita in fapt dreptul de uzufruct. intotdeauna va exista in paralel o situatie juridica. Animus presupune faptul ca posesorul se afirma fata de terti ca fiind titular al dreptului pe care-l exercita. corpus si animus. in momentul acela A se considera proprietar al imobilului deci are animus domini si ii este remis bunul deci are si corpus. alte drepturi decat dreptul de proprietate . titlu.la fel de bine poate A sa il deposedeze pe B.asta include cele 2 componente ale posesiei:corpus adica exercitiul in fapt a dreptului.uz. modul in care cel care exercita dreptul se raporteaza la acel bun. si in aceasta situatie A devine posesor sub nume de proprietar. superficie. -detentia precara este o varianta a posesiei in cadrul carei nu se regaseste niciodata elementul animus domini -detentorii precari = sunt toti acei posesori care exercita in fapt. Atat posesia cat si detentia precara sunt STARI DE FAPT -de ce sunt ambele stari de fapt? Pentru ca atat posesia cat si detentia precara nu inseamna altceva decat exercitiul unor drepturi.Ei se considera titulari ai altor drepturi dar nu titulari ai proprietatii. El se poarta ca si cand bunul ar fi al sau. spre deosebire de posesia sub nume de proprietar. si animus. nu putem avea ca mod de dobandire a ei uzurparea.sa fie dobandita in 2 variante: 1. corpus + animus domini poate sa ia nastere. 2. A dobandit posesia sub nume de proprietar. adica stari de fapt -care este diferenta dintre cele doua? NU distingem intre posesie in general si detentia precara ci intre posesia sub nume de proprietar. In cazul detentiei precare. presupune ambele elemente. fura un bun mobil a lui B. pentru a exercita in fapt dreptul de locatiune. Detentia precara intotdeauna ia nastere ca urmare a unui titlu. atat corpus cat si animus -daca detentia precara presupune la randul ei prezenta celor 2 elemente. servitute. unde ar mai aparea distinctia? 1. sa faca o uzurpare a dreptului lui B.prin titlu –A cumpara de la B un bun mobil sau imobil. corpus +animus domini ca urmare/efect indirect al unui act juridic. ocupa un teren al lui B.-posesia presupune exercitiul in fapt a unui drept cu intentia posesorului de a se considera si de a se afirma ca titular al dreptului respectiv ---. Adica un titlu.

posesorul conserva posesia. Daca nu se incadreaza in acele ipoteze nu poate interverti. Ce se intampla daca detentorul precar decide sa se considere titular al dreptului de proprietate asupra bunului? Se poate acest lucru. 2. -spre deosebire de situatia posesorului sub nume de proprietar. hotului. Prin urmare. Detentorul precar se considera titular al unor drepturi mai restranse decat proprietatea si il recunoaste ca proprietar pe cel de la care detine titlul. sunt drepturi temporare. o folosire continua a bunului. altele decat proprietatea. sunt forme ale posesiei. si acest lucru se explica prin dorinta legiuitorului de a proteja situatia proprietarului.modul de conservare si de exercitare -posesia presupune pentru a exista cele doua elemente: corpus si animus Posesia se poate mentine. dar detentorul precar pentru a interverti detentia sa in posesie sub nume de proprietar trebuie sa se incadreze in anumite ipoteze reglementate expres de lege. Ex. ex. detentia precara a inceput printr-un/in urma unui act juridic netranslativ de proprietate pe care l-a incheitat cu proprietarul bunului. nu este vorba nici de o renuntare la posesiei si nici de o deposedare. care poate exista ca stare de fapt fara a avea la spate si o stare de drept. a elementului subiectiv si posibilitatea de a exercita acte de stapanire asupra bunului. drepturi care intotdeauna. este cel care are corpus si animus mai restrans decat animus domini. Pentru mentinerea/conservarea/pastrarea posesiei este suficienta pastrarea intentiei. spre deosebire de posesorul sub nume de proprietar.pastra in lipsa unuia dintre cele 2 elemente? -posesia se pierde in 2 ipoteze: i. Detentorul precar este precar pentru ca intotdeauna aceasta stare de fapt al detentiei este consecinta constituirii unor drepturi. Adica detentorul precar va avea intotdeauna obligatia ca la finalul detentiei sa restituie bunul catre proprietar. posesia sub nume de proprietar si detentia precara. -in ipoteza in care posesorul pierde bunul respectiv. Detentorul precar. Asadar. 8 . detentorul precar nu va putea niciodata sa se afirme/sa se considere proprietar cata vreme stie foarte bine ca aceasta stare de fapt.conserva.pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta -posesorul abandoneaza pur si simplu bunul respectiv ii. Ambele sunt stari de fapt care presupune corpus si animus.-posesia sub nume de proprietar se dobandeste fie prin titlu. Diferenta dintre ele survine doar la nivelul elementului subiectiv animus. -ambele. fie prin uzurpare -detentia precara se dobandeste intotdeauna in urma/ ca o consecinta al incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului. in masura in care bunul este pierdut. proprietarul da in chirie bunul si nu poate ca in mod cu totul neasteptat ca cel pe care el il considera detentor a devenit de fapt posesor sub nume de proprietar si poseda in contra dreptului sau. spre deosebire de dreptul de proprietate.deposedarea -posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa -daca posesorul uita undeva un bun: atata timp cat o alta persoana nu gaseste bunul respectiv posesorul conserva posesia initiala chiar daca bunul este pierdut. ----elementul corpus a posesiei nu presupune/nu este conditionat de un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu presupune/nu necesita un exercitiu continuu. Detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna insoteste o stare de drept.

Deci corpusul nu se va mai gasi la posesorul sub nume de proprietar. din termenul legal tu ai dat bunul in arenda. in uzufruct. uzufructuar.trebuie sa avem un act juridic/un titlu netranslativ de proprietate -daca raportam cele 2. ai conservat posesia. Pentru ca posesorul sub nume de proprietar este cel care 9 . Pentru ca corpusul este la detentorul precar. si care da acel bun in chirie. daca facem o comparatie intre cele 2. trebuie sa ai o posesie de minim 1 an pentru ca sa o poti apara printr-o actiune posesorie. Intr-o astfel de ipoteza avem 2 posesori. se considera in continuare proprietar si exercita corpusul prin intermediul chiriasului. posibilitatea de a exercita acte de stapanire. De ce ne interesa aceasta discutie legata de pierderea posesiei in contextul comparatiei dintre posesia sub nume de proprietar si detentia precara? -pentru ca se ridica problema care este statutul posesorului in momentul in care transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane. Pana in momentul deposedarii el ramane cu elementul subiectiv animus respectiv cu elementul corpus. In momentul acela. fiindca posesorul sub nume de proprietar iti da bunul in detentie ii. Chiriasul dobandeste corpusul si are animus sub nume de chirias. Ex. Si se ridica intrebarea ca pe perioada in care ai avut arendas. Vom avea chiriasul care poseda in conditiile dreptului pe care-l exercita. intr-o astfel de ipoteza putem pune in discutie termenul de 1 an cerut pentru actiunile posesorii. ce inseamna? Inseamna ca posesorul nu a fost inca deposedat. Intr-o astfel de situatie se ridica intrebarea. Deci da. perioada aceea se ia in calcul pentru stabilirea termenului de uzucapiune sau pentru termenul de la actiunea posesorie? Raspunsul este DA. pentru a descoperi o ipoteza de detentie precara.o posesie sub nume de proprietar. unde avem nevoie de 30 de ani de posesie in VCC iar in NCC termenele sunt mai scurte. adica = posibilitatea posesorului sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul material corpus unei alte persoane. ---detentia precara este modalitatea in care/presupune o ipoteza in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea corpus. Sau ipoteza uzucapiunii. si anume detentorului precar. chiriasul se va considera titular al dreptului de locatiune ca element subiectiv si va dobandi elementul corpus. Aceasta distinctie este utila intotdeauna in situatia in care anumite efecte ale posesiei sunt legate de scurgerea unui interval de timp. Sa presupunem ca avem un proprietar care si poseda bunul. -in acest caz vom avea 2 posesori. el va trece la detentorul precar. Si intr-o astfel de situatie discutam despre posesia corpore alieno. pentru ca el nu poate face acte de dispozitie de exemplu. adica corpus si un animus limitat.-cand am spuns. si avem posesorul sub nume de proprietar care pastreaza animus domini. cel care poseda bunul propriu il da in chirie. detentia precara intotdeauna depinde de posesia sub nume de proprietar. -la randul sau detentorul precar exercita o posesiei proprie in conditiile dreptului care i s-a constituit pe care posesia si el va putea proteja prin actiuni posesorii in masura in care a curs 1 an de zile in exercitarea posesiei respective. chirias. daca posesorul sub nume de proprietar care a constituit locatiunea conserva sau nu posesia? Raspunsul este DA. De ce? Pentru ca posesia se exercita prin intermediul detentorului precar. Pentru ca doar in momentul deposedarii el pierde posibilitatea de a face acte de stapanire asupra bunului. dar o perioada din timpul respectiv. sau in chirie. in situatia data avem 2 posesori. Vrei sa invoci uzucapiunea. intotdeauna va trebui sa avem anterior alte 2 elemente: i. In masura in care posesorul sub nume de proprietar cedeaza corpusul catre detentorul precar. Pentru a avea detentie precara.ex.

Dar prima greseala pe care o face legiuitorul in NCC este ca nu observa faptul ca in VCC se distinge detentia precara nu de posesie ci de posesia sub nume de proprietar. prin urmare. toleratul nu are in spate un act juridic. 918 este doar o reformulare al art.1853 VCC. -1853 VCC nu spune ca toleratul este detentor precar. am preciza ca detentia precara este consecinta indirecta intotdeauna a unui act netranslativ de proprietate. Detentorul precar intotdeauna exercita drepturi asupra bunului altuia. iar in ce priveste situatia juridica. De ce ne intereseaza acest aspect? -detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna are in spate si insoteste o stare de drept. actul de toleranta nu este un act juridic. Drepturi care sunt mai restranse decat dreptul de proprietate. ci tot asemenea/de asemenea nu reprezinta posesie sub nume de proprietar nici actele pe care le exercitam in calitate de tolerati. ci spune ca asemanarea dintre detentor precar.918 NCC – este o enumerare exemplificativa.cedeaza bunul. toleratul este constient ca nu are un drept asupra bunului pe care-l stapaneste. Care este miza finala a discutiei si a distinctiei facute? -detentia precara este o forma de posesie. prin ipoteza el nu are un drept. -dar legiuitorul in NCC introduce toleratii printre detentorii precari. actul de toleranta si toleratul nu poate sa fie inclus in categoria detentorilor precari. 10 . el are doar corpus.1 defineste detentia precara -VCC face o distinctie clara intre detentie precara si posesia sub nume de proprietar -alin. Nefiind posesie nu poate sa beneficieze de regimul juridic al posesiei. constituindu-i un drept mai restrans decat proprietatea. dar stie foarte bine ca nu este titular al unui drept. Pe cand actul de toleranta este un act incheiat fara intentia de a produce efecte juridice. pot sa existe si alti detentori precari in afara de cei enumerai in art. nu sunt posesori.actele de toleranta si acte de pura facultate -le gasim enumerate la 918 alin. 3. dar acolo nu spune ca tot acte de detentie sunt si actele pe care le exercitam ca si tolerati. De ce nu ii bine? Ce este actul de toleranta = reprezinta un act non juridic prin care proprietarul unui bun permite unui tert sa foloseasca bunul sau fara a ii constitui un drept asupra sau in legatura cu acel bun -asadar. Dar nu spune nicaieri ca cele 2 sunt unul si acelasi lucru. adica faptul ca depozitarul. stare de fapt presupusa de actul de toleranta nu este posesie.d enumera toleratii printre detentorii precari. A doua greseala care este mai grava este ca 918 la lit.1853 VCC – in alin. uzufructuarul. cu corpus si animus.918 -enumera printre detentori precari si toleratii (persoane care stapanesc un bun cu ingaduinta posesorului sub nume de proprietar) Art.1 lit.2 Diferenta dintre NCC si VCC -art. In cazul toleratului. toleratul nu are si nu poate avea animus. mai detaliata si intr-un limbaj mai accesibil in anul 2012 acelasi lucru pe care le spunea si VCC. Si in VCC apar toleratii la finalul discutiei privind detentia precara.d Art. ii da voie detentorului sa foloseasca bunul. Sub aspectul starilor de fapt. Mai mult. etc. punctul comun dintre cele 2 stari de fapt este ca amandoua sigur nu sunt posesie sub nume de proprietar.

Intr-o astfel de ipoteza raspunsul va fi pentru uzucapiune. aia nu poate sa valoreze posesie. La un moment dat proprietarul primului teren se decide sa opreasca. pentru existenta posesiei nu este suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept subiectiv. intereseaza in materia dreptului civil intotdeauna prin raportare la tertele persoane. ocazional ai beneficiat de modul in care el s-ia exercitat dreptul fara ca tu sa-l contrazici vreodata in mod manifest. Ori in masura in care intamplator. nu poate niciodata sa invoce uzucapiunea. o alta ipoteza neconstitutiva de posesie. proprietarul acelui bun trebuie sa poata sa constientizeze ca tu in fapt contrazici dreptul sau de proprietate. Pentru ca existenta elementului subiectiv animus trebuie sa poata fi constatata tot timpul de catre cel caruia i se opune posesia. Insuficient. Iar dreptul civil presupune raporturi juridice. (uzucapiunea este un efect al posesiei) ai nevoie de posesiei. este cea a actelor de pura facultate. Deci beneficiarul ocazional al actelor de pura facultate nu poate sa sustina ca a avut posesia asupra bunului altuia. Degeaba chiriasul incepe sa se considere de a doua zi proprietar. De ce? Pentru ca 11 . Ne intereseaza ipoteza actelor de pura facultate pentru ca in ipoteza in care un tert intamplator beneficiaza de modul in care titularul isi exercita propriul drept. acel tert nu va putea ulterior sa sustina ca acest beneficiu intamplator a reprezentat pentru el posesie. ca nu are loc o modificare a detentie precare in posesie sub nume de proprietar. Alaturi de actele de toleranta. ce ar fi intemeiat sa se considere posesorul. Ce? Pai o servitute in contra celuilalt de a nu-i permite sa construiasca sau sa schimbe directia/destinatia apei de izvor. in ipoteza in care am 2 terenuri alaturate si pe unul dintre terenuri exista un izvor al carui apa curge intamplator si pe cel de al doilea teren. analizat subiectiv strict din prisma posesorului. In esenta. altele decat posesorul. Asadar. Ex. este mai bine luminata casa. Vecinul vine si spune ca intre timp printr-o posesie indelungata el a uzucapata. Posesie presupunand corpus si animus. daca ai o stapanire asupra bunului altuia.Adica. Nu ai cum sa probezi acest lucru. intre persoane diferite. (posesorul sub nume de proprietar poate fi si un neproprietar) La prima vedere. Fiind vorba de persoane diferite. toleratul nu poate exercita actiuni posesorii. Elementul subiectiv animus. Pentru ca nu poti sa verifici cu certitudine ce anume gandeste posesorul. In masura in care ar fi apreciat exclusiv ca element subiectiv. pe primul teren nu exista nici o constructie ceea ce ii beneficiaza intamplator posesorului celui de a-l doilea teren care astfel are lumina pentru a cultiva. Sau. titular al unui drept ca tu sa nu construiesti pe terenul tau sau sa nu modifici directia apei de la izvor. fiind necesar totodata ca tertele persoane sa il perceapa in mod intemeiat ca exercitand un drept asupra bunului posedat. sa dirijeze altfel apa din izvor. sau sa construiasca pe terenul propriu. verificat intr-un fel sau altul si de catre terti. Vecinul va veni si va spune ca el sa considerat tot timpul indreptatit. este un element interior. pentru dreptul civil s-ar crea o situatie foarte delicata. ce ar fi indreptatit. este necesar ca elementul acesta animus sa poata sa fie constatat. Si atunci elementul subiectiv animus trebuie sa-l intelegem intotdeauna nu cum se considera. Ce intelegem prin acte de pura facultate? = acte materiale sau juridice prin care titularul unui drept subiectiv intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in nici un fel prerogativele conferite de dreptul subiectiv. elementul animus fiind un element subectiv ar tine exclusiv de persoana posesorului. specific posesiei. Nu este suficient ca el sa vrea sa se considere altceva. de orice natura. cum adica regimul juridic al posesiei? Simplu. ce se considera posesorul ci ce ar putea.

Cum adica? De ex. Prin urmare. A nu le mai permite celorlalti 2 accesul pe terenul respectiv si nu le mai da posibilitatea de a mai utiliza acel teren. De asemenea. Si aceasta este tot o intervertire. variante de proba: 1. care anume va fi elementul care se modifica in urma intervertirii? Elementul subiectiv animus. nu se trece de la o stare de fapt la o stare de drept. Asadar. Prin urmare. afirma un alt animus.elementul subiectiv animus trebuie sa poata sa fie verificata intotdeauna din perspectiva tertilor interesati. La un moment dat unul dintre ei. Asta inseamna intervertire. -codul civil reglementeaza exclusiv intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar. va ajunge sa se considere proprietar. chirias.2 al aceluias articol 2. A.art. 12 . intervertirea va presupune inlocuirea detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar -prin urmare. acum se afirma ca fiind proprietar exclusiv.1 – stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume relativ existenta elementului animus domini -se prezuma relativ animus domini.919 NCC alin. din acel moment A se poarta ca si cum ar fi unic proprietar. fara intentia de a te considera proprietar.art.920 – intervertirea -prin intervertire NU se dobandesc drepturi. poti sa ai intervertire daca initial te gasesti in ipoteza de tolerat. adica daca persoana exercita acte de stapanire materiala asupra bunului se va prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar. pur si simplu ai acceptul proprietarului de ai folosi bunul fara sa ti se fi dat vreun drept. De unde se afirma ca si coproprietar. Se poarta in fapt ca si cum ar fi coproprietari.2:detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii -aceasta prezumptie o rastoarna pe prima -in masura in care se constata ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de detentor precar.C poseda impreuna un teren.1 se refera la posesia sub nume de proprietar deducem din alin. fiind vorba despre acte de rezistenta neechivoce. Care este regimul juridic al probatiunii cu privire la elementul animus? Sunt 3 prezumptii. dar poate sa se intalneasca si intervertirea posesiei sub nume de coproprietar in posesie sub nume de proprietar exclusiv. modificare la nivelul elementului subiectiv. intentia de a te considera proprietar -faptul ca in alin. -se prezuma ca daca ai corpus ai si animus domini. nu esti detentor precar. depozitar. Are loc o intervertire care s-ar incadra la 920 litera b. In masura in care toleratul la randul lui se opune in mod manifest proprietarului si continua sa exercite acte de stapanire atunci cand proprietarul interzice acest lucru toleratul interverteste starea lui de toleranta in posesie. B. adica fara animus domini. se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar -este tot o prezumptie relativa -se poate rasturna doar in conditiile limitativ prevazute de lege prin proba intervertirii 3. nu inseamna dobandirea de drepturi -intervertirea = inseamna schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt -de regula.art.919 NCC alin. au corpus si au intentia de a se considera coproprietari. -efectul intervertirii va consta in inlocuirea elementului subiectiv initial cu elementul animus domini -de unde initial posesorul se considera uzufructuar.

adica fara animus domini. 2. Ex.arendasul refuza sa –l mai recunoasca ca proprietar pe cel care ia dat bunul in arenda. Prima ipoteza. -in afara acestor 2 situatii de intervertire prevazute de lege intervertirea este exclusa. Cum? Prin acte de rezistenta neechivoce. are temeiul/este justificat sa se considere proprietar 2. Singura chestiune care ramane invariabila este cea legata de modalitatile de intervertire. -detentia precara este intemeiata pe un act juridic.limitarea modalitatilor de rasturnare al acestor prezumptii -vrei sa rastorni prezumptia trebuie sa intervertesti ---ca sa intervertesti sunt doar 2 modalitati: 1.fie prin acte de rezistenta neechivoce -in cele trei ipoteze reglementate de art. ii. Ce inseamna asta? Inseamna ca arendasul va face el acte de dispozitie asupra terenului si nu va mai permite accesul pe terenul respectiv celui care i l-a dat in arenda. Pe cand in momentul in care din detentor precar te transformi in posesor sub nume de proprietar. tocmai pentru a-l proteja pe proprietar impotriva detentorului precar care altfel una doua s-ar putea transforma in posesor sub nume de proprietar. din contra. Dar rationamentul nu este exact.daca ai inceput ca detentor. are un act juridic translativ de proprietate care justifica ca el sa se considere proprietar. Intervertirea se poate face: i. in mod manifest ii arata foarte clar celui pentru care stapanea pana in momentul respectiv ca nu-l mai recunoaste proprietar. -in ambele ipoteze modificarea elementului subiectiv animus nu mai depinde numai de afirmatiile arendasului. In a doua ipoteza. din momentul in care cumpara.tu detentor precar ai un titlu translativ de proprietate dobandit ulterior – ex. arendasul cumpara ulterior acel bun -in aceasta situatie. Prin urmare arendasul sustine ca ar fi dobandit o posesie sub nume de proprietar si ar vrea sa uzucapeze proprietatea in conditiile in care proprietarul habar nu avea de acest lucru.fie prin titul. il recunoaste ca fiind proprietar. proprietarul da terenul in arenda si dupa 30 de ani afla ca arendasul de fapt s-a considerat proprietar. si mai mult. Modul de reglementare a intervertirii vine sa protejeze pe cel impotriva carui se exercita posesia. asadar detentia precara nu contrazice pe ala de la care a primit bunul in detentia. Pentru a evita astfel de situatii avem doua prezumptii: 1. In ambele ipoteze el are un motiv. Mai pot fi imaginate si alte intervertiri dintr-o stare de fapt in alta tot timpul modificarea intervine la elementul subiectiv animus.920 in mod limitativ -la prima vedere s-ar parea ca legiuitorul reglementeaza intervertirea pentru a proteja detentorul precar dandui posibilitatea sa devina posesor sub nume de proprietar. posesia ta sub nume de proprietar contrazice dreptul de proprietate pe care-l are altcineva. titlul. Si acel altcineva trebuie sa aiba posibilitatea sa cunoasca faptul ca impotriva dreptului sau s-a inceput o posesie.920 da o situatie de intervertire din detentie precara in posesie sub nume de proprietar. un temei.Codul civil in art. ca se afirma pe el ca fiind adevaratul proprietar. Pentru ca el sa poata sa cunoasca lucru asta intervertirea se face fie prin titlu fie prin acte 13 . care vine si spune ca el s-a decis sa se considere altceva. asa ai ramas.

adica nu-l mai recunosc pe ala. Viciile posesiei -reau credinta NU este un viciu al posesiei 14 . Ci se poarta ca si cum el ar fi proprietar. Ex. Intr-un mod manifest. Altfel intervertirea este exclusa. ii schimba categoria de folosinta. Ce face arendasul. In masura in care dai in arenda un teren. Este singura exceptie. Aceasta exceptie este data de posibilitatea de a se introduce actiunea posesorie speciala pentru a proteja o posesie viciata. si sa ii dau afara de pe terenul pe care l-am coposedat. Asta inseamna intervertire prin acte de contrazicere a dreptului. Si atuncia cocontractantul are posibilitatea sa introduca impotriva lui o actiune pe temeiul contractului respectiv.951 alin. In momentul in care a trecut pot sa se produca efectele juridice legate de intervertire.B. ma afirm ca fiind proprietar.2. Voi putea sa introduc actiunea posesorie speciala impotriva celuia care m-a deposedat prin violenta chiar daca posesia mea a fost viciata. incep sa construiesc etc. Si dupa 3 ani jumătate intervertesc. Pentru ca daca el se apuca sa construiasca este clar ca el nu te mai recunoaste pe tine ca proprietar. -precizare privind art. dar textul respectiv spune ca in masura in care am un termen in contract pana la care eu trebuia sa fiu detentor precar. Bine inteles. efectele juridice ale posesiei se produc si in cazul posesiei viciate.neechivoce de incalcare a dreptului sau. Prin exceptie. pentru a i se recunoaste efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata.D. posesie sub nume de proprietar. In masura in care el interverteste el incalca obligatiile din contract. Distinctia pe care o aduce litera b cu privire la termenul respectiv se refera la ipoteza in care eu am arenda incheiata pe 7 ani. intr-o singura ipoteza: ipoteza reglementata de art. Ce poate sa faca proprietarul? El va avea prima data o optiune pe temei contractual impotriva lui.920 litera b: in masura in care am intervertire in baza unor acte de rezistenta. In rest posesia trebuie sa fie neviciata. in situatia asta arendasul nu se mai poarta ca si cum ar fi un simplu detentor precar. Regula este ca pentru a fi protejat juridic. Inseamna ca el are obligatia sa conserve substanta bunului si sa restituie bunul catre proprietar. si ce spune textul? Ca propriu zis pentru mine intervertirea se produce. daca cocontractantul este adevaratul proprietar el va avea la dispozitie inclusiv actiunea in revendicare. chestiunea se prezinta in felul urmator: eu pot sa fiu coposesor alaturi de A. este o chestiune faptica. sau am avut o posesie discontinua si am fost deposedat prin violenta. ma port ca si cand. il trece la construibile si incepe sa isi faca o casa pe el. ma port ca si cum as fi proprietar. efectele juridice se vor produce conditionat de implinirea acelui termen. Din momentul acela interverteste detentia precara in posesie sub nume de proprietar si din acel punct sunt intrunite conditiile pentru a curge termenul de uzucapiune. de contestare a dreptului sau. am avut o posesie clandestina si am fost deposedat prin violenta. adica avand animus domini. De ce? Detentorul precar ii cel care ajunge sa stapaneasca bunul altuia in baza unui act netranslativ de proprietate.C. este vorba despre actiunea posesorie speciala. In situatia asta in momentul in care i-am dat afara am acte de rezistenta. intr-o singura situatie i se recunosc efecte juridice si unei posesii viciate. Deci trebuie sa treaca si termenul din contract. Efectele posesiei Regula generala: -pentru a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata -prin exceptie. introdusa in cazul deposedarii prin violenta. iar in baza uzucapiunii va putea dobandii dreptul de proprietate.

15 . Evident.discontinuitate =presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat -am spus ca elementul corpus face sa se prezume si elementul animus domini. apare viciul discontinuitatii. ea poate sa fie invocata doar de catre persoanele fata de care a fost ascunsa posesia.-posesia poate sa fie utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta. Pentru clandestinitate nu este suficient nici macar faptul ca proprietarul in mod neculpabil nu putea sa cunoasca posesia. simplul fapt ca proprietarul nu poate sa ia cunostinta despre exercitarea posesiei asupra bunului sau nu inseamna clandestinitate. clandestinitatea este un viciu temporar. Daca posesorul in mod public isi exercita stapanirea el nu are obligatia sa-l informeze pe proprietar. Intr-o asemenea ipoteza posesia nu este clandestina. sau fata de alte persoane care ar avea un interes sa cunoasca existenta acelei posesii -prin urmare. In masura in care corpusul este exercitat cu intermitente anormale apar automat indoieli in legatura cu elementul animus al posesie. chiar in ipoteza in care posesorul stie ca nu este titularul dreptului pe care-l exercita in fapt. -clandestinitatea presupune intentie. Discontinuitatea presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale. intre cele 2 exista tot timpul o legatura. Adica. 2. Asadar. Deci corpusul exercitat cu intermitente anormale raportat la utilitatea. Cand spunem exercitare ne referim la elementul corpus.clandestinitatea =presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei.sunt reglementate de codul civil -violenta -echivocul---nu este reglementat in codul civil. 1. -tocmai datorita acestei situatii de incertitudine cu privire la elementul subiectiv animus. La fel ca si discontinuitatea. Deci pentru a fi clandestina posesia trebuie ca posesorul cu intentie sa-l ascunda. Presupune ca discontinuitatea poate sa fie invocata de catre orice persoana interesata. -clandestinitatea este un viciu relativ. nu putem sa prezumam din acest mod de exercitare ca posesorul are si animus domini. Este un viciu temporar. Ii suficient sa ii da posibilitatea aceluia sa-l cunoasca. Aceeasi legatura o regasim si la discontinuitate. Asta inseamna ca posesia devine utila in momentul in care clandestinitatea inceteaza. Daca corpusul se exercita in mod neregulat nu putem sa fim siguri. -discontinuitatea este singurul viciu absolut. intentia de a se considera proprietar. Pentru a fi clandestina este necesar ca posesorul sa fie cel care face in asa fel incat sa ascunda posesia fata de cei interesati sa o cunoasca. tocmai datorita faptului ca elementul subiectiv nu poate fi probat in mod direct. la destinatia bunului. adica presupune ca posesorul in mod voit/intentionat ascunde posesia fata de proprietar. Care sunt viciile posesiei -discontinuitatea -clandestinitatea ----. Clandestinitatea intervine cu precadere in materie mobiliara. ca atat vreme cat se gaseste acolo nu poate sa cunoasca faptul ca acasa o terta persoana i-a ocupat apartamentul si-l poseda. dar nu este exclusa nici in cazul bunurilor imobile. proprietarul se prabuseste pe o insula pustie cu avionul.

C. Noi suntem co-proprietari. 2. Cei 3 au dobandit bunul prin succesiune. 2.B. B.viciile sunt temporare. deoarece intervine in ipoteza in care comportamentul posesorului si modul de exercitare a posesiei face neclara existenta si forma elementului animus. nu poate produce efecte juridice decat posesia utila. Si ii opun titlul lor. Sa presupunem ca reclamant ar fi A. B si C vor afirma ca A s-a purtat ca si cand s-ar fi considerat un coproprietar.in afara de discontinuiate. Ce inseamna ca este relativ? In exemplul dat. C stapanesc impreuna un imobil.violenta -este un viciu relativ si temporar -violenta poate sa fie fizica sau morala =ea presupune crearea unei stari de teama care sa il determine pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care exercita violenta 4. Insa este vorba de un viciu relativ care poate fi invocat doar de catre 16 . B si C.persoana respectiva sa nu fi cunoscut exercitarea posesiei. care arata ca pe toata durata de timp ei au stapanit impreuna cu A acel imobil. Asadar. asta este o ipoteza de echivoc. Toate celelalte persoane nu vor putea sa invoce viciul echivocului. Se opun ceilalti 2. A. iar D posesorul parat intr-o actiune in revendicare. uzucapiunea. A revendica de la B. invoca dobandirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv. Ex. Prin urmare. doar B si C care au coposedat bunul impreuna cu A vor putea sa ii opuna echivocul. Asta inseamna ca este posibil ca in masura in care X posesor invoca uzucapiunea in temeiul unei posesii indelungate sa poata opune acea uzucapiune tuturor persoanelor. proprietarul nu va putea invoca clandestinitatea. A va afirma ca el a avut animus domini considerandu-se proprietar exclusiv. La randul lui D opune un alt titlu de dobandire. dar cu toate eforturile posesorului de a ascunde posesia fata de proprietar acesta din urma afla despre exercitare posesiei. prin succesiune.echivocul -desi nu este reglementat lega.922 NCC:in alin. fie pentru a dobandi fructele si toate celelalte efecte ale posesiei. mai putin unei persoane fata de care posesia lui este viciata. intereseaza ca viciu al posesiei. a unei revendicari. Deci pentru a se putea invoca clandestinitatea:1. In ipoteza unui litigiu. prin urmare. Prin urmare. posesia chiar daca incepe fiind viciata. posesia ca fapt juridic produce aceste consecinte prevazute de lege doar in ipoteza in care este lipsita de vicii. Dupa o stapanire indelungata. 3. Drepturi reale Curs 4 Efectele posesiei Art.-in masura in care posesorul ascunde stapanirea pe care o exercita fata de proprietarul. B opune in calitate de posesor uzucapiunea.1 spune ca in afara situatiilor prevazute de lege. am pornit de la ipoteza in care A. unul dintre ei. Insa este posibil ca in cadrul litigiului respectiv sa se stabileasca ca posesia lui D este viciata. va exista o incertitudine. prin urmare ea poate fi utilizata fie pentru uzucapiune fie pentru a justifica o actiune posesorie. O chestiune foarte importanta: 1. toate celelalte vicii ale posesiei sunt vicii relative. -echivocul este tot un viciu temporar si relativ. din momentul incetarii viciului. posesia este utila.trebuie ca posesorul sa fi urmarit cu intentie sa ascunda posesia fata de persoana respectiva.

887. Raspunsul este intotdeauna. se pune intrebarea: in eventualitatea unui litigiu. -doar discontinuitatea este un viciu absolut care poate fi invocat de catre orice persoana interesata. Efectele posesiei (efectele propriu-zise) Prezumtiile intemeiate pe posesie Art.900 NCC:are 3 aliniate. -se ocupa cu prezumptii. Si anume. care 17 . Ii urmatoarea ipoteza:un imobil teren si constructie inscrisa in CF. se pune problema. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Ne intereseaza pentru ca nu o sa intram in detalii sa vedem ce inseamna rectificare si art.3:pana la proba contrara posesorul este considerat proprietar. B va veni si va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca art. Ce inseamna drept tabular? = drept care face obiectul inscrierii in CF.3: care intemeiaza pe faptul posesiei o a 2-a prezumptie. A nu se confunda aceasta prezumptie relativa cu ceea de a 2-a prezumptie. se prezuma ca acel drept nu exista. o stare de fapt. prioritate va avea posesia tabulara. cu exceptia imobilelor inscrise in CF.unul dintre reclamanti. Deci in masura in care posesia efectiva asupra bunului intra in coliziune/contradictie cu posesia tabulara. corpus si animus domini. corporale. dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. adica animus domini. La randul sa va veni A care va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca eu figurez ca proprietar in CF. Este o chestiune foarte importanta. dar ce putem observa este ca in contra cuprinsului CF adica in contra a ceea ce numim posesie tabulara.900 alin. art. proprietatea.3:dovada contrara (cele 2 prezumptii fiind relative) admit dovada contrara. Posesorul este prezumat a fi proprietar. cu cuprinsul CF.1 spune asa: pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este prezumat posesor. Sunt 2 prezumtii.1:daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista in folosul ei. actiunea in revendicare. In a doua ipoteza se prezuma o stare de drept. dar nu poate opune uzucapiunea lui C de exemplu. Art. ca PRIORITATE ARE POSESIA TABULARA. posesia ca stapanire asupra bunului. De ce ne intereseaza art.919 posesia prezuma proprietatea. Art.900 NCC. Alin. respectiv cuprinsul CF. tabular se refera la cartea funciara. -de ce ne intereseaza cele 2 texte: mai intai pentru ca sa nu le confundam. Intr-o astfel de ipoteza el poate sa opuna uzucapiunea celorlalti 2 coproprietari. 919 alin. din faptul cunoscut corpus. in situatia asta in care avem o coliziune intre 2 stari de fapt. din corpus. prezumtii intemeitate pe un fapt cunoscut. nu se poate face proba prin prezumptia intemeiata pe posesia asupra bunului. prezumptia de proprietar. dintr-un fapt cunoscut. Ne intereseaza toate. In ambele ipoteze avem 2 prezumptii a unei stari de drept. figurand in CF ca proprietar al lui A. Daca dreptul s-a radiat(a fost sters) din CF. cu prezumptia existentei sau a inexistentei unui drept tabular.887 precum si pe calea actiunii in rectificare. faptic imobilul este posedat de B. Alin. care dintre cele 2 va fi preferata. Prima prezumptie:daca posesorul are corpus se prezuma ca are si animus domini. ramane sa functioneze ca prezumtie de proprietate in cazul caror bunuri? Bunurilor mobile. ambele intemeiate pe elementul material corpus. -in prima ipoteza se prezuma o stare de fapt. proprietatea. posesia asupra bunului si zisa posesie tabulara. Prin urmare. Care este acea stare de fapt cunoscuta? Stapanirea efectiva asupra bunului.919 NCC: alin.

3 prezuma ca posesorul este proprietar.2. 919 alin. in fractiunea in care 18 . probez un fapt conex si odata probata acest fapt conex se presupune din existenta lui ca exista si faptul la care initial ai dorit sa ajungi. In situatia asta. Nu putem avea prezumtii intemeiate pe animus.2? deci daca se demonstreaza ca ai inceput stapanirea ca detentor precar se prezuma pana la proba contrara. deci prezum ca esti proprietar.935 NCC: precizeaza ca oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil se prezuma ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului. Prima observatie este ca din nou discutam despre o prezumptie. 2. fie cuprinsul CF. Mai precis pe elementul corpus. Si se ridica intrebarea: nu este ea una si acelasi lucru cu prezumptia de la 919 alin. Si anume prezumtia ca posesorul a inceput stapanirea in temeiul unui titlu translativ de proprietate. Din nou discutam despre o prezumptie intemeiata pe posesie. Cele 2 texte vizeaza 2 prezumptii distincte. Nu cumva exista o suprapunere intre cele 2 texte? Adica cele 2 texte pur si simplu. In schimb 935 se ocupa cu alta prezumptie. In contexul lui 935 sa ne uitam si la 919 alin.3 ne spune ca posesorul este prezumat proprietar. Prin urmare. Am auzit de posesia mobiliara care valoreaza propriteate. adica 935 nu mai prezinta nici o relevanta odata ce avem 919 alin. iar 935 ne spune ca posesorul este prezumat ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. 919 alin.2 ce spune:care ii continutul lui 919 alin. cand spunem posesia prezuma nustiu ce. prezumptia intemeiata pe cuprinsul CF. Si el se prezuma. il vedem cu ochii.de prezumptia dreptului de proprietate care se intemeiaza tot pe stapanirea bunului.sunt susceptibile de posesie in principiu. Care sunt cele 2 ipoteze? 935 o sa-l analizam la modurile de dobandire a proprietatii impreuna cu 937. 935 nu este cumva doar o aplicatie a lui 919 alin.prezumtia lui animus domini din corpus. Si atunci se ridica intrebarea:pai daca ii proprietar ii normal ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. te vad stapanind bunul. 935 intra in coliziune cu 919 alin. Un inscris este o stare de fapt fiindca este perceptibila prin simturi. dar daca ele intemeiaza in favoarea unor persoane diferite. Fiindca in masura in care din corpus se prezuma automat ca el a inceput stapanirea in baza unui titlu translativ de proprietate inseamna ca automat se prezuma ca el a avut animus domini de la momentul de la care a inceput stapanirea. care la randul lor sunt aplicabile in 2 ipoteze diferite. Il citim. sunt 2 stari de fapt.2.3? Raspunsul este ca NU. Acea stare de fapt este fie stapanirea asupra bunului cu corpus si animus. Am invatat ca prezumtia presupune ca in loc sa probez faptul material sau faptul juridic pe care-l vreau sa-l demonstrez. sau atfel spus. ca ai ramas detentor precar. care proba contrara se face numai prin intervertire. Si acum sa vedem care este distinctia. Iar este o prezumptie privind proprietatea. si atunci tot timpul prezumptiile astea. va avea intotdeauna preeminenta. Art. situatia in care posesorul este in conflict in litigiu cu un tert. Faptul conex in cazul celor 2 preuzmptii de la 900 si 919 este o stare de fapt. sa fie foarte clara. Deci avem X care stapaneste un bun mobil si vine un tert sa il revendice de la el. Am discutat de : 1.3. Care este interesul lui 935? Ex. Si atunci o sa discutam in comparatie 935 ca sa nu-l confundam cu 937.3? privind comparativ cele 2 texte: 919 alin. De ce? Pentru ca animusul in sine nu poate fi dovedit in mod direct. de ce? Fiind ca 935 vine sa il ajute pe cel care stapaneste bunul. de fapt se refera la corpus. si de asemenea ea ramane sa intemeieze prezumția de proprietate in cazul bunurilor imobile pentru care nu s-a deschis CF. ambele stari de fapt intemeiaza prezumptia aceleiasi stari de drept. Pana atuncia.

avem art. dar vine autorul si spune ca eu ti-am transmis bunul printr-un titlu netranslativ de proprietate. Dar pentru ipoteza in care nu exista un inscris. Asadar.vine tertul sa revendice acel bun. 935 va interesa doar in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietar. Deci tu. Asadar am abordat 3 prezumptii distincte: 1. in conflictul dintre cei 2 in care nu exista mijloc de proba ca fi preferat posesorul. Pentru ca in momentul in care vine un tert si vine si spune posesorului ca ala cu care ai contractat nu era proprietar. posesia de buna credina a bunului mobil asigura opozabilitatea fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale. Ci vine chiar cel care i-a transmis bunul. Prin urmare nu este vorba doar de drepturi reale principale ci este vorba si despre drepturi reale accesorii. deja prezumptia din 935 in momentul acela devine complet inutila. Si se va prezuma ca lucrurile stau asa cum spune posesorul.3 intereseaza ca prezumtie de proprietate in conflictul dintre posesorul si un tert. Ca degeaba am titlu translativ de proprietate daca el provine de la un neproprietar.tu ai inceput stapanirea ca detentor precar. Un al doilea efect legat de posesie se regaseste in art 936 NCC. ca regula generala. Deci 935 intereseaza numai cata vreme nu se contesta calitatea de proprietar al acelui de la care a dobandit bunul posesorul.prezumtia existentei titlului translativ de proprietate -astea 3 chestiuni.2 si 3 intereseaza atunci cand posesorul vine in conflict cu un tert.935 care beneficiaza posesorului si spune ca daca autorul sustine ca i-a transmis bunul printr-un act netranslativ de proprietate iar posesorul din contra vine si spune nu. ce inseamna autor? Cel care ia transmis bunul posedat.prezumam ca ai ramas detentor precar. mi s-a transmis bunul printr-un act translativ de proprietate. ipoteza in care posesorul vine in conflict nu cu un tert ci cu autorul sau. Pentru a stabili clar sfera de interes al textului. titlul meu a fost translativ de proprietate. Prezumptia din 935 intereseaza o cu totul alta ipoteza. posesia asigura opozabilitatea fata de terti a dobandirii de drepturi reale mobiliare. 2.) deci 919 alin. 19 . Asta este ratiunea lui 935. la revedere. Deci de data asta nu mai vine un tert de pe strada sa vina si sa spuna ca eu sunt proprietar si nu tu.prezumtia existentei elementului animus domini 2. Observatie. In legatura cu 935 mai fac o singura remarca. Tu daca ai fost detentor precar ai avut animus domini? Nu. (cum ar putea tertul sa rastoarne aceasta prezumptie? Demonstrand ca posesia paratului a inceput ca detentie precara. am incheiat discutia. 919 alin. La randul sau vine posesorul si spune ca nu. 2.3. Evident ca in masura in care exista inscris prin care sa probezi titlul. Cu toate consecintele. Atentie. Si anume. Deci 936 spune ca:cu exceptia cazurile prevazute de lege. care spune ca posesorul este prezumat ca fiind proprietar. ca textul nu distinge. pe cand 935 intereseaza ca prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau. tu ai un titlu. ce va face posesorul? Se va prevala de prezumtia din 919 alin.prezumtia existentei dreptului de proprietate 3. Efectul de opozabilitate se refera la acte juridice care au ca obiect drepturi reale mobiliare. Si ala vine si spune ca da. intr-adevar tu stapanesti bunul. ai inceput ca detentor precar. Si atunci va veni tertul si va spune ca 1. deci tu in mod legitim te-ai aflat in stapanirea bunului fiindca eu ti-am dat bunul in stapanire. iar daca nu ai avut posesie sub nume de proprietar te mai putem prezuma ca fiind proprietar? NU. adica ca lui bunul i-a fost transmis printr-un titlu translativ de proprietate.

Art. mai poate contractul dintre A si C sa transfere proprietatea? Raspunsul ar fi ca nu. Atentie.2482 NCC: ne intereseaza alin. Fata de ei nu exista. Asta se intampla aicia. 1275 face o aplicatie a lui 936 pentru situatia in care se instraineaza acelasi bun mobil la 2 persoane diferite. prin urmare fata de C proprietar este A. adica corpus. Cum? Iti spune vanzatorul:bai vezi ca eu am vandut obiectul asta ieri dar nu i-am predat inca bunul. Asadar. in arhiva electronica de garantii reale mobiliare. cateva observatii: 936 de principiu trebuie sa se refere la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare. Ce inseamna buna credinta? Faptul ca el nu a cunoscut pe alta cale existenta contractului incheiat anterior. care dintre cei 2 dobamditori va fi preferat? Raspunsul il gasim in 1275. Daca omul cunoaste existenta contractului anterior atuncia acel contract ii devine opozabil fiindca 936 inseamna opozabilitate prin publicitate adica prin cunoastere. ----sa avem grija. Adica. Grija. O stapanire materiala poti sa ai doar asupra unui bun corporal. este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. ci avem o ipoteza in care pentru un drept real mobiliar exista 2 modalitati alternative prin care se asigura opozabilitatea. Care este legatura dintre 1275 si 936? Mai intai. Da. Cum poate tertul sa cunoasca existenta dreptului real mobiliar? Observand ca cineva se gaseste in stapanirea bunului mobil. Prin urmare. remiterea bunului. mai precis pe elementul corpus al posesiei. 936 ne spune ce? Ne spune ca dreptul dobandit de B prin primul contract devine opozabil fata de terti fata de C din momentul in care B intra in posesie. Si se pune intrebarea. Asadar. Deci buna credinta din nou are semnificatia de eroare. care poarta asupra unor bunuri corporale. 936 spune: drepturile reale mobiliare devin opozabile atunci cand tertul poate sa cunoasca existenta lui.1:publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea debitorului fie prin inscrierea gajului in arhiva garantiilor reale mobiliare. Atentie. tu poti sa cunosti si altfel. imaginati-va urmatoarea ipoteza: A ii vinde lui B un bun mobil dar nu il preda. Cata vreme A nu ii preda bunului lui B situatia juridica numita transfer de proprietate intre A si B este inopozaibl fata de terti. nu are decat A sa ii vinda lui C si daca C intra primul in posesie el isi face dreptul opozabil fata de B. ca cel care intra cu buna credinta primul in posesia bunului. Ca opozabilitatea presupune si reversul: inopozabilitatea. Dar B nu a intrat in posesie. tertii pot sa vada o stare de fapt cu ochii lor.Art. dreptul lui nu este opozabil fata de C. ipoteza simpla in care proprietarul unui bun mobil instraineaza succesiv acel bun mobil catre 2 persoane diferite. Hai ca ti-l 20 . Si vazand acel lucru pot sa deduca din acea stare de fapt existenta unei stari de drept. la 2482 daca il raportam la 936 nu avem o derogare. Care ii logica lui 936? Logica lui 936 este opozabilitate prin publicitate. Cand se transfera proprietatatea? In momentul incheierii contractului. Consecinta. Asta este logica lui 936. Ei pot sa o ignore in mod legitim. Care? Stapanirea unui bun mobil. Ulterior A ramas in posesia bunului il vinde si lui C. care ne spune ca cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului. Opozabilitatea de fapt inseamna ca pot sa am o situatie juridica intre 2 persoane si o situatie cu totul diferita fata de restul persoanelor. De ce nu? Pentru ca anu mai este proprietar. De ce? Pentru ca 936 isi intemeiaza efectele pe posesie. Este important sa intelegem modul in care functioneaza acest mecanism. Am discutat efectul actului juridic cu privire la transmisiunea dreptului real sau a dreptului de proprietate sau a unui dezmembramant. Asta este ideea cu opozabilitatea intemeiata pe posesie. ca se spune tot timpul. Ori posesia este tocmai aparenta dreptului real. prin urmare.1275 NCC:se refera la ipoteza unei transmiteri succesive a unui bun mobil. prin urmare poate A sa ii transfere proprietatea lui C. Adica. Cand se transmite el in materie mobiliara?in momentul incheierii actului juridic. Iar posesia este doar un mijloc de cunoastere .

930-934 NCC:dobandirea respectiv conservarea proprietatii imobiliare. in cazul bunurilor imobile. pentru ca le vom studia cu alta ocazie. Ele au un rol. nu sunt moduri de dobandire a proprietatii. asigurarea folosintei respectiv plata chiriei. Sa ne uitam la litera c: in cazul celorlalte bunuri (care sunt celelalte bunuri? Sa ne uitam la litera a:imobile inscrise in CF. posesia de buna credinta. Cu toate acestea pentru ca avem un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. adica aceiasi ipoteza numai ca nu se transfera proprietatea ci se da in chirie la chiriasi diferiti acelasi bun. Obiectul derivat. -art.937 NCC. poate sa joace acest rol. in actuala reglementare. Prestatia. De ce? Pentru ca in timp ce in cazul bunurilor mobile posesia joaca efectiv ca mod de dobandire. litera b: mobile supuse unor formalitati de publicitate. de stapanire materiala. imi asiguri folosinta bunului si celalalalt raport obligational. creditor debitor. Intr-o astfel de situatie cel de al 2-lea dobanditor este de rea-credinta prin urmare nu se poate prevala de 1275. raportul obligational. De ce ne intereseaza textul asta.941 NCC:dobandirea posesiei mobiliare prin ocupatiune -art. Art. Deci ne raman imobilele care nu sunt inscrise in CF si bunurile mobile care nu sunt supuse unei formalitati de publicitate. in mod normal posesia nu ar trebuie sa joace publicitate in cazul lui. in favoarea locatarului care a intrat primul in folosinta bunului se aplica dispozitiile de la 1275 adica povestea de dinainte. pot sa intemeieze. am spus dobandirea si in cazul uzucapiunii imobiliare am spuns asa:dobandire respectiv conservare si nu am spus prin ci in temeiul uzucapiunii. la 1782 ii vorba despre opozabilitatea dreptului de creanta. le excludem si pe astea. este constituit in legatura cu un bun. Dreptul de creanta nu este un bun corporal.1782 NCC:spune locatiuni succcesive. bunul asupra caruia imi asigur folosinta. zisele uzucapiuni din NCC nu mai sunt moduri de dobandire a proprietatii.948 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta. pentru ca nu este un drept real. Cu toate astea. Ei. posesia in mod exceptional functioneaza ca mijloc de asigurare a opozabilitatii si pentru un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal.vand tie. 1782? Pentru ca am spus urmatorul lucru: posesia poate sa functioneze ca mijloc de publicitate doar pentru drepturile care poarte asupra bunurilor corporale fiindca numai astea sunt susceptibile de corpus. Fiindca dreptul de creanta al chiriasului nu este asupra bunului. fiindca ii in legatura cu bunul dat in chirie. pot sa duca la dobandirea proprietatii imobiliare. Lucru extrem de important pentru ca voi veni o acceptiune despre uzucapiune ca fiind un mijloc prin care in temeiul unei posesii indelungate devii proprietar. dar nu sunt moduri de dobandire. dreptul chiriasului. vom discuta si despre uzucapiunile reglementate pe VCC. Acesta este obiectul derivat al raporturilor obligationale. in temeiul uzucapiunii Observatie:dupa cum am remarcat. zisele uzucapiuni tabulare respectiv extratabulare. adica majoritatea bunurilor mobile) in cazul acestor bunuri. Ei. si 21 . O sa vedem care este rolul lor. Sigur ca da. Alea erau moduri de dobandire a proprietatii. Exista si alte efecte ale posesiei pe care doar le va aminti. Dreptul de locatiune a chiriasului este impotriva proprietarului ca ala este debitor. Care anume sunt astea: 1. astea le excludem. eu iti platesc chiria.939 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin uzucapiune ---este o noutate absoluta pe care o aduce codul civil -art. -art.dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta -art. Bunul este obiectul derivat. Obiectul ii prestatia.

Atentie. Precizare legata de reglementarea legala. judecata intre A si B cu privire la un bun. Exista o procedura speciala al actiunilor posesorii – art. pentru a evita o tulburare in posesie. Ele exista si acum dar vorbesc despre lucruri total diferite fata de continutul lor din VCC. Are castig de cauza.673-676 CPC. adica o actiune posesorie care urmareste evitarea unei tulburari in posesie care se va produce cu certitudine daca nu intervine instanta. nu va putea sa ii opuna autoritatea de lucru judecat a hotararii pronuntate intr-o actiune posesorie. de foarte multe ori se poate intampla ca proprietarul bunului vine. ele NU au fost abrogate. respectiv posesorie speciala. daca apare un alt temei juridic. actiunile posesorii vor fi reglementate si in NCPC care s-ar putea sa intre in vigoare in primavara. Singura chestiune care ne intereseaza pe noi din CPC este regula ca : solutia pronuntata intr-o actiune posesorie NU are autoritate de lucru judecat in petitoriu. Atuncia proprietarului nu-i ramane la dispozitie decat sa introduca o actiune in revendicare. Sigur. rationala ar parea ca in momentul in care intra in vigoare NCC au fost aprobate articolele din CPC.952 NCC. adica revendicare sau confesorie. Care este diferenta dintre cele 2? 22 . dar au fost modificate fundamental. de ce ne intereseaza situatia atipica din 952? Pentru ca in mod normal ordinea cronologica este :tulburare in posesie. solutiona ramane definitiva si irevocabila. De altfel. La prima vedere logica. atunci este o alta discutie. prin actiunea posesorie reglementata de art. Si ce face proprietarul? La randul sau il deposedeaza cu dea sila pe celalalt. sau a unei deposedari. sigur nu mai este uzucapiune ca este accesiune. Articolele din CPC mai reglementeaza acum doar chestiuni procedurale. solutia instantei NU impiedica deschiderea unei actiuni petitorii. in mod exceptional instanta poate interveni pentru a preintampina. Care este ideea – CPC ne spune asa: daca instanta s-a pronuntat printr-o hotarare definitiva si irevocabila intr-o actiune posesorie. De principiu. Deci daca s-a solutionat o data o actiune de revendicare intre A si B cu privire la un bun litigios si pe anumite temeiuri de drept. pentru ca nu pot sa aiba o dubla reglementare. dupa sistemul francez. In situatia asta posesorul care acum va fi parat. Prin urmare ce poate sa faca posesorul. Deci in continuare actiunile posesorii beneficiaza de reglementarea pe langa cele din NCC si de reglementarea din CPC. cu privire la acelasi bun intre aceleasi persoane. In mod cu totul exceptional. legiuitorul da posibilitatea posesorului sa introduca o actiune posesorie cu caracter preventiv. in ce priveste actiunile posesorii. posesoriile pot fi : posesorie generala. Mai mult.prezinta interes pentru ca orice fel de posesie inceputa anterior intrarii in vigoare a NCC. Il da in judecata pe proprietar cu actiune posesorie. constata ca a fost deposedat de un tert de rea-credinta. adica in contract ala are uzucapiune. Actiunile posesorii erau reglementare si in VCC cu diferenta ca ele nu se gaseau reglementate in codul civil ci in codul de procedura civila. Actiunile posesorii Ce sunt actiunile posesorii? = Ele sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie. inseamna ca nu poti sa ai acelasi litigiu intre aceleasi persoane pe acelasi temei de 2 ori. va fi reglata de legea in vigoare la momentul la care a inceput cursul ei. respectiv deposedare. si dupa aceea introducerea actiunii posesorii. Nu poate nici una dintre parti ulterior sa redeschida fata de aceeasi parte cu privire la acelasi bun si pe acelasi temei o noua actiune in revendicare. Ce inseamna asta? Mai intai ce inseamna autoritate de lucru judecat? In rezumat. De asemenea. Asadar.

daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de 1 an. pentru uzucapiunea presupune intervale mai mari de timp. exercitand el acte de stapanire asupra bunului. pentru ca ele sunt relative. o posesie utila.921 lit. fata de tine am o posesiei utila de 1 an. Care este miza acestei fictiuni? Miza ii pentru uzucapiune. Fata de tine am ascuns posesia? Nu. sa lipeasca la posesia exercitata de el. la 932 alin. care este consecinta? Consecinta este intr-o astfel de ipoteza ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calcul pentru stabilirea termenului de 1 an. din care 6 luni ea a fost viciata de violenta sau clandestinitate. anterior deposedarii sau tulburarii.Posesoria generala se utilizeaza in masura in care intervine o tulburare in posesie sau o deposedare fara violenta.2:viciile posesie suspenda cursul uzucapiunii. Dar atentie. Jonctiunea posesiilor este reglementata in art. dar este la fel de bine aplicabila si in cazul actiunilor posesorii. pentru ca el ii inca in posesia bunului. Introduc actiunea posesorie si vine paratul si spune ca posesia ta de 1 an . Si daca ar fi riscul ca la orice deposedare tu sa te trezesti ca trebuie sa o iei cu uzucapiunea de la zero. dupa 9 luni ai castig de cauza si hotararea ramane definitiva si irevocabila. In masura in care esti deposedat azi si dupa 6 luni introduci actiune posesorie. Mai mult de 1 an – care este ratiunea? Ratiunea este ca dupa 1 an de la deposedare nu mai poate introduce actiunea posesorie. Si anume. insa o anumita perioada aceasta posesie a fost viciata. Pai m-a deposedat. termenul de 1 an ne intereseaza pentru ca posesia trebuie sa fie utila.933 cu privire la uzucapiune. de cand se calculeaza termenul de mai putin de 1 an? Din momentul in care a inceput primul act de tulburare sau din momentul ultimului act de tulburare? Din momentul in care a inceput. Acelasi lucru se intampla si in cazul termenului de 1 an cerut pentru a putea introduce actiunea posesorie. Viciile fiind relative. daca avem o speta in care am o posesie de 1 an. efectul admiterii unei actiuni posesorii ii ca se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata posesia. Posesoria generala presupune 3 conditii: a. Pentru a obtine durata de 1 an care sa ii justifice protejarea prin actiunea posesorie. sa adune si posesia exercitata de autorul sau. ca ea presupune: 23 . Sa ne uitam la art. se va considera printr-o fictiune legala ca tu ai ramas posesor in toata aceasta perioada de timp.In legatura cu posesoria speciala. ar fi foarte neplacut.g:spune ca posesia inceteaza prin deposedare. A doua chestiune care ne intereseaza. pe tine te-am violentat? Nu. Consecinta daca posesia nu este utila. se poate intampla sa fie vicii relative. deci neviciata b.de adaugat un singur lucru. De ce? Atfel tot timpul ar mai avea un an. Adica. Si atunci tot timpul termenul de 1 an ar curge din prezent. Unde gasim aceasta chestiune? Tot in materia uzucapiunii. Deci daca actele de tulburare sunt cotinue ne intereseaza momentul initial al lor. Si va putea sa vina reclamantul sa spuna ca mai paratul.posesia sa fi fost de minim 1 an de zile inainte de deposedare c. pana la momentul deposedarii respectiv a tulburarii. Care este consecinta? Consecinta este ca tu nu poti invoca aceste vicii.1. Prin urmare. Pai alea le exercita din momentul initial al deposedarii pana in prezent. reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor. jumatate a fost viciata de clandestinitate si violenta. Si daca viciul este relativ el suspenda cursul termenului de 1 an numai daca actiunea posesorie este introdus fix impotriva celui care putea sa invoce acel viciu.ca reclamantul sa fi avut inainte. Daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani. Prin urmare. 2. Daca exista o tulburare in posesie continua. Deci.de la momentul deposedarii sau a tulburarii in posesie sa fi trecut mai putin de 1 an.

950 alin. Poate chiriasul sa introduca o actiune posesorie? Da. detentia precara presupune 2 chestiuni diferite care trebuie sa existe in paralel cu ea: a. Ce inseamna deposedare sau tulburare? Va exista deposedare = cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului avand animus domini. Deposedare – se comporta cu un animus domini. Cum vine asta? O gasim in art. 2. Astea sunt cele 2 ipoteze. nu se comporta ca si cum ar fi al lui. adica DA. Idee este ca. Se discuta daca detentorul precar poate utiliza actiunea posesorie? In actuala reglementare este la fel ca si in CPC. Momentul in care un tert incepe sa se comporte ca si proprietar fata de bunul pe care-l stapanesc eu. O chestiune fundamentala privind actiunile posesorii: IN CADRUL UNEI ACTIUNI POSESORII PARTILE NU ISI POT INTEMEIA PRETENTIILE SI INSTANTA NU ISI POATE INTEMEIA SOLUTIA INVOCAND EXISTENTA SAU INEXISTENTA UNEI STARI DE DREPT. 24 . Nu ne lipseste de corpus. tertul incepe sa se poarte ca si cand ar avea un drept de servitute asupra imobilului pe care-l stapanesc eu. Ne deposedeaza el? nu. De ce? Pentru ca de ex. sa nu facem urmatoarea afirmatie: detentorul precar nu poate introduce actiunea posesorie impotriva proprietarului. ex. dar nu o posesie sub nume de proprietar cu o posesiei mai restransa. o deposedare prin violenta ca o prima conditie b. tulburarea – exercita o posesie mai restransa decat posesia sub nume de proprietar. Este o afirmatie profund GRESITA.2 din NCC. Grija mare.actiunea posesorie poate fi introdusa de catre posesorul sub nume de proprietar. Chestiuni privind actiunea posesorie -actiunea posesorie intervine daca am deposedare sau tulburare.un act juridic netranslativ de proprietate -detentorul precar va putea sa introduca actiunea posesorie impotriva oricarei persoane mai putin impotriva posesorului care i-a cedat lui stapanirea bunului prin acel act netranslativ de proprietate. dupa care proprietarul il tulbura pe chirias. proprietarul da bunul in uzufruct si uzufructuarul il da in chirie. Si de 3 ori pe saptamana trece peste terenul pe care-l posedam. pentru a ajunge cu masina la un teren care ii apartine. Ce inseamna tulburare in posesie = inseamna ca incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie. Pentru ca el nu stapaneste pentru proprietar ci stapaneste pentru uzufructuar. poate intenta o actiune posesorie detentorul precar.un posesor sub nume de proprietar care iti da bunul in detentie b. Ci doar ne tulbura exercitiul posesiei.a. De ce? Pentru ca impotriva acestuia el va avea la dispozitie actiunea pe temei contractual. Si detentorul precar poate sa uzeze de actiunea posesorie in aceleasi conditii in care putea sa uzeze de aceasta actiune posesorul sub nume de proprietar. Si nu i se permite sa evite aceasta actiune folosindu-se de actiunea posesorie.sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la momentul deposedarii prin violenta intelegem = orice violenta fizica sau psihica de natura a trezi temerea si de a-l determina in acest mod pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care il deposedeaza. Asta inseamna tulburare. Observatie fundamentala: detentorul precar NU poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care stapaneste. Ex. avem in posesie un teren si un tert incepe sa foloseasca terenul ala pentru a traversa. Asta inseamna deposedare. Pentru ca el nu are animus domini.

La lit. in actualul CPC judecatoriile au o competena generala. O a doua chestiune care ne intereseaza este legata de faptul ca procedura de judecata este una cu caracter de urgenta. utilitatea acestor actiuni posesorii. In actualul CPC. Ipoteza in care exista o potentiala tulburare a posesiei. in masura in care legea stabileste in concret acest lucru.2 CPC : tribunalul judecat in prima instanta si procesele in materie comerciala si civila. etc. In legatura cu procedura actiunii posesorii: 1. etc. Insa.consecinta este ca ele vor putea fi atacate numai cu recurs. 1 CPC :”nu sunt supuse apelului hot date de judecatorie in prima instanta in cerereiel introduse pe cale principala privind : ……actiunile posesorii” à hot jud pronuntate in prima inst in solutionarea act posesorii nu sunt supuse in actuala reglementare apelului --.000 ron. Dupa care urmeaza : cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. Evident. cat si ca durata generala datorita faptului 25 . instanta competenta este judecatoria. Deci in principiu.1 CPC :in prima instanta judecatoria judeca toate litigiile in afara celora date prin lege competentei altei instante. de procedura presupusa de ele. printre altele. Intotdeauna in cazul unui litigiu intereseaza momentul la care hotararea jud ramane definitiva si irevocabila. asadar actiunea posesorie se va judecat intr-un interval de timp mult mai scrut decat actiunea petitorie 3. in prima instanta cererile posesorii vor fi judecate de catre Judecatorie 2. Instanta competenta in cazul actiunilor posesorii. indiferent de valoarea bunului litigios.673 si 676 CPC.IN ACTIUNILE POSESORII SE DISCUTA INTOTDEAUNA EXCLUSIV STARI DE FAPT. chiar daca are reglementari si in NCC. actiunile posesorii . Prin urmare. Drepturi reale Cursul 5 In cursul acesta urmeaza sa discutam despre actiunile posesorii – continuare curs 4 si despre Sistemul de publicitate imobiliara si relevanta lui in cazul drepturilor reale imobiliare Cateva observatii in legatura cu problemele de la cursul 4 : - In general. prin actiuni ii clar ca tine de procedura civila. anumite materii nu sunt de competenta lor. 282 ind. este data indiferent de varianta actiunii. dupa caz. a celor in materie succesorala.1 si 2 din CPC: art.art. indiferent ca este pe NCC sau pe CPC. In art. asadar. Doar prin exceptie. adica generala si speciala.b se precizeaza : ca tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie civila ale caror valoare este de peste 500. in materie de competenta materiala a instantelor: avem art. act posesorii sunt supuse unei proceduri urgentate atat in prima instanta. chiar daca este peste 500. avem reglementari si in art. inclusiv. mai exact ne intereseaza nr cailor de atac pe care le are la dispozitie oricare dintre parti pana al finalizarea litigiului --.000 ron . in cazul actiunilor posesorii am observat ca acestea pot fi de 2 feluri : o actiune in complangere si in reintegrare.

adica inainte de Codul Napoleon bunurile mobile erau considerate de o valoare atat de irelevanta incat nu se merita instituirea unei protectii si asupra lor . insa de aceasta data calea de atac va fi cea a apelului 4. respectiv regula instituita de acest text de lege se aplica numai la anumite situatii limitativ reglementate si nicidecum la orice posesie mobiliara. Pana devine proprietar. noua reglementare nu schimba cu nimic actualul CPC b. asta in masura in care nu admitem ca act posesorii pot fi si actiuni mobiliare àdpdv David nu exista nicio interdictie sau limitare in a uza de act posesorii si in domeniul mobiliar ! 26 . etc) à evident ca odata ce gaseste bunul pierdut. prin urmare neexistand o interdictie expresa este evident ca actiunile posesorii pot viza si protectia posesiei mobiliare !!! (Explicatia existentei opiniei din manuale cum ca act posesorii se aplica numai in cazul bunurilor imobile : primul argument : acesta tendinta de a considera ca actiunile posesorii protejeaza numai posesia imobiliara este una de ordin istoric. imaginati-va ca un tert ii sustrage acel bun sau ii tulbura posesia asupra bunului mobil à ce va putea face gasitorul avand in masura in care el nu are o act petitorie pt ca el nu este proprietar ? raspunsul ar fi ca el nu poate face nimic . iar in al doilea rand : in mat mobiliara posesia valoreaza proprietate. al doilea argument : in materie mobiliara act posesorii sunt excluse deoarece posesia in mat mobiliara valoreaza proprietate si prin urmare nu se mai pune prbl unei act posesorii ci a unei actiuni petitorii à cf David acesta este un argument eronat. Procedura speciala la cererile posesorii reglem de art 988-990 NCPC ----de principiu reglementarea este identica cu ceea ce gasim in actualul CPC. in toate manualele de dr reale vom gasi o afirmatie in sensul ca actiunile posesori sunt exclusiv imobiliare à prin aceste actiuni se poate apara numai posesia asupra imobilelor ---. ea poate fi atacata numai cu recurs a. gasitorul ar putea deveni proprietar insa numai in temeiul uzucapiunii mobiliare dupa o anumita perioada de timp . art 92 stab ca „judecatoria solutioneaza in prima inst cererile posesorii” à in ceea ce priveste competenta de solutionare a cererilor posesorii in prima instanta. pt ca bunul are deja proprietar (iar ocupatiunea reprezinta un mod de dobandire a unor bunuri fara proprietar) si pt ca bunul a fost pierdut (nu a fost abandonat) .insa atentie ! art 937 CC se aplica numai in anumite situatii determinate. in primul rand pt ca si in mat mob nimeni nu il opreste pe proprietar sa exercite act posesorii chiar daca e proprietar (mai exact calitatea de proprietar nu opreste pe nimeni in a introduce si actiuni posesorii). (ref critica David a celui de-al doilea argument ) imaginati-va ca cineva pierde un bun de valoare si o alta persoana il gaseste (nu discutam aici de oblig de a-l preda . insa art 989 NCPC stabileste in alin 3 faptul ca hotararea data asupra cererii posesorii este supusa numai apelului à avem tot o procedura urgentata si in NCPC care presupune tot o singura cale de atac. adica simpla posesie a unui bun mobil nu te face automat proprietarul acelui bun) Ex. nu exista nici un text de lege care sa restranga aplicabilitatea actiunilor posesorii la sfera bunurilor imobile. acea persoana nu devine automat proprietar pt ca nu este aplicabil nici art 937 Cc si nici ocupatiunea.cf David. De principiu.ca hot pronuntata in act posesorie nu este susceptibila de apel. Cf NCPC. textul de lege care instituie acest principiu fiind art 937 CC ---.

de acordare de despagubiri nu va fi una posesorie ci va fi intemeiata pe raspunderea civila delictuala. ne duce cu gandul ca actiunea posesorie pe care legiuitorul doreste sa o introduca in NCC ar avea o natura juridica mixta. actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului. deci care s-a produs !!! ori in cazul de la 952 Cc avem o actiune care urmareste sa preintampine o tulburare viitoare. astfel ca aceasta cerere de reparare. De principiu va fi vb de o actiune imobiliara 3.in cazul de la art 952 CC. distinct. dar totodata ea ar presupune simultan. nicidecum asupra imobilului reclamantului deoarece in caz contrar ne-am gasi in prezenta unei tulburari actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare 4.- Element de noutate adus de CC 2009 in materia actiunilor posesorii : art 952 : „luarea masurilor pt conservarea bunului posedat” – care ar fi chestiunile atipice ale art 952 raportat la caracteristicile act posesorii discutate pana acum ? o O prima observatie este legata de faptul ca s-ar parea ca actiunea din art 952 se introduce nu ca urmare a unei tulburari de posesie ci pt a preintampina o tulburare de posesie ó cf alin 1 „exista motive temeinice”.astfel ca acest mod de reglementare. spre deosebire de actiunea posesorie generala obisnuita care este introdusa tocmai ca o consecinta a tulburarii sau deposedarii ivita anterior 2. in sensul ca ea ar presupune si riscul unei tulburari/deposedari. posibil numai in ipoteza in care paratul ar fi cauzat vreun prejuciu reclamantului ptin tulburare sau deposedare. Asadar. Prima si cea mai importanta observatie legata de varianta de actiunea posesorie generala introdusa de art 952 CC presupune riscul iminent al unei tulburari a posesiei. cel putin in modul de reglemntare al legiutorului. fraza finala cf careia : „posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate”—acest txt de lege nu se refera nicidecum la o actiune posesorie. Foarte important ! De principiu. Un alt element important prevazut de art 952 alin 1 coroborat cu art 949 alin 1. ar fi simultan conditionata si de producerea unui prejudiciu à 27 . adica in masura in care lucrarile/bunurile respective ar fi asezate direct pe terenul reclamantului am discuta despre o deposedare sau o tulburare actuala. Asadar. nu tocmai fericit. deci numai atunci cand exista o ingrijorarea serioasa cu privire la riscul tulburarii posesiei o A doua observatie : este evident ca act din 952 va fi o act exclusiv imobiliara pt ca se refera la ipoteza unor lucrari asupra sau in legatura cu imobilul In concluzie : 1. act posesorie va fi introdusa atunci cand un tert face acte materiale de stapanire asupra bunului reclamatului --. respectiv parea fi conditionata de producerea in viitor a unui prejudiciu ---. lucrarile/ alte acte pe care le savarseste paratul nu se realizeaza asupra imobilului reclamantului ci pe imobilul propriu al paratului. pare a fi conditionata de riscul ca bunul posedat sa fie distrus sau posedat . ci se refera la un alt capat de cerere. este de observat ca cf alin 1 art 952 posesoria.

poate fi aplicat intr-o astfel de ipoteza ? Interpretand foarte strict textul. fara a se fi incheiat. tocmai pt ca aceasta nu se va introduce dupa finalizarea constructiei ci in mom in care se realizeaza. actiunea din 952 a devenit un hibrit intre actiunea posesorie si actiunea in raspundere civila delictuala. Aceasta act posesorie va fi tocmai echivalentul celei din art 952. retinut de practica judiciara (pt acesta posesorie nu existA o reglem expresa in dr francez) este urmatorul : A si B au in proprietate si in posesie 2 terenil alaturate . sa fie distrus ori deteriorate. Interesul distinctiei intervine intr-o singura ipoteza = atunci cand detentorul precar ar dori sa introduca 28 . asta pt ca detentia precare preia in 99% din cazuri regimul juridic al posesiei sub nume de proprietar. B incepe sa construiasca. in dr civil roman. adica nici un proprietar al terenului lui B nu va avea voie sa construiasca niciodata pe acel teren. NOTA BENE !! In principiu. reclam va putea sa uzeze de act posesorie . In favoare terenului lui A si asupra terenului lui B exista constituita o servitute de a nu construi. instantele noastre ar trebuia sa priveasca acest text foare extensiv si sa inteleaga prin deterioare inclusiv scaderea valorii economice a bunului. ci de act posesorie generala clasica care intervine ca urmare a unei tulburari / posedari Precizari important de retinut cu privire la cele discutate pana acum despre POSESIE: 1. prin introducerea acestei conditii a existentei riscului ca bunului reclamantului sa fie fie distrus ori deteriorat. iar in masura in care mi se incalca exercitiului unei servituiti de catre vecinul meu este evident ca va scadea valoarea constructiei mele si a terenului meu pt ca constructie mea ar trebui sa aiba veder. astfel de actiuni introduse in temeiul art 952 vor putea fi exercitate doar inainte de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu ! --. Se ridica intrebarea : art 952. In concluzie. lumina naturala . confesorie de servitute. Discutia legata de distinctia dintre posesie si detentia precara este in mare masura in prezent una teoretica. nesocotind aceasta servitute. dar si 1 act posesorie pt ca i se tulbura posesia servitutiei respective.interesul acestei observatii : exemplu clasic in dr francez. A va avea la dispozitie 2 posibilitati de actiune : 1 actiune petitorie.Ce se va intampla de ex daca nu s-a introduc act posesorie inainte de finalizarea lucrarilor respective ? Dupa finalizarea lucrarilor. deoarece implicatiile practice ale acestei distinctii sunt foarte restranse. in speta. constructia lui A va avea automat de pierdut dpdv economic (insa ramane de vazut cum va interpreta in concret practica noastra judiciara acest art 952). ca urmare a lucrarilor efectuate de B à ar retrange foarte mult sfera de aplicabilitate a art 952 ---. ins anu de cea reglem de art 952. instantel franceze recunosc ca inainte de finalizarea constructiei.dpdv David. In mom acela . faptul ca posesia nu este un atribut al vreunei drept real 2. Distinctia intre stari de fapt stari de drept. etc ào data ce B isi va ridica constructia. Detentorul precar este la fel de bine protehat prin actiunile posesorii cum este si posesorul sub nume de proprietar. respectiv incep aceste lucrari. raspunsul nu poate fi decat negativ pt ca legiuitorul conditioneaza simultan aceasta posesorie si de riscul ca terenul lui A. LA un mom dat.

cea care joaca rolul de publicitate a drepturilor reale este posesiea (vezi o persoana in stapanirea unui bun mobil. la fel ca posesia sub nume de proprietar – vom discuta despre asta cand ne va preda modurile de dobandire a proprietatii). si detentia precara poate duce la uzucapiune. deoarece importanta practica este destul de restransa asa cum am aratat mai sus 3. deci deduci ca acea persoana ar avea un drept de proprietate/alt drept real asupra acelui bun). actul juridic.o actiue posesorie exact impotriva celui pt care stapaneste – acolo el este limitat si u are acesta actiune . in privinta bunurilor imobile. transferul proprietatii are loc numai cu ocazia si doar prin efectul inscrierii in CF ----pare oarecum ciudat faptul ca in mat mobiliara . numai prin inscrierea lor in cartea funciara. detentorii precari nu au avut posibilitatea de a uza de actiunile posesorii. Toata acesta distinctie a pornit de fapt din dr civil francez. atat intre parti. 3 insa care in mod evident trimite la art 885 : „sub rezerva unor dispozitii legale contrare. in timp ce in mat imob dr se transfera doar prin intabulare ------àacesta diferenta intre transferul dr reale in materia mob si imob provine tocmai din compromisul legiuitorului CC 2009 : astfel ca sistemul francez presupune ca vointa partilor este suficienta pt a incheia un act 29 . astfel ca noua reglementare contine anumite situatii atipice : o Art. in rest detentia precara are acelasi regim juridic cu al posesiei sub nume de proprietar (Obs . Regula esentiala a non-cumulului posesoriului cu petitoriul care pp ca intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca si argumente. pt ca detentorii precari nu putea niciodata utiliza act posesorii. Intervertirile 4. 1273 NCC al. unde pana de curand . Conflictul posesoriu dintre detentor si posesor sub nume de proprietar 5. cat si fata de terti. in dreptul roman are capacitatea. respectiv in privinta imobilelor. al. respectiv austriac de carte funciara Istoric . aptitudinea de a transfera dr reale.La fel cum in materie mobiliara.Codul civil 2009 face un compromis intre sistemul francez si sistemul german. ca si temeiuri stari de drept à intr-o act posesorie se invoca numai si numai stari de fapt !!!!! POSESIA TABULARA =starea de fapt presupusa de inscrierile funciare Publicitate imobiliara = presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a cunoastesituatia juridica a bunurilor imobile . transferul opereaza imediat prin simpla incheiere a contractului. insa in prezent ei pot à de aceea importanta distinctiei este mai mult dpdv istoric. care este sistemul clasic de CF provenit din sistemul germanic. 1 : reprez REGULA à asadar. respectiv contractul. teoretic. rolul de publicitate fata de terti a drepturilor reale il are sistemul de carte funciara. dr reale asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se dob. terenuri sau constructii . asadar miza discutiei in dr francez era una destul de mare. pe baza actului sau faptului care a stat la baza inscrierii lor” à asadar in materie imob se deroga de la regula instituita de art 1273. in acelasi mod.

etc) nu conditioneaza transferul dr reale ci conditioneaza doar opozabilitatea fata de terti. de vanzare. 30 . se incheie vanzarea. in acest sist de dr in cazul vanzarii unui bun mobil prin contrcat nu se tranfera dr de proprietate ci doar se naste obligatia de a da. mecanismul difera in sensul ca contractul (ex. se aplica sistemul francez § In materie imobiliara. in acest moment. Atentie !!! noi inca vorbim tot despre stari de fapt !! ---inscrisul de carte funciara este tot o stare de fapt pt ca il putem constata prin propriile simturi (cerem un extras de CF si vede. pt ca in Cc ro nu avem in nici un caz regula potrivit careia contractul naste doar obligatii (prin urmare nu putem vb in sist nostru de drept.sist de Cf trebuie sa identifice intr-un fel bunurile imobile. nu se transfera proprietatea. formalismele (act autentic. ex.se va trece la executarea ei = transferul efectiv al proprietatii )----tocmai de aceea . respectiv austriac. contractul nefiind niciodata un mod de dobandire a proprietatii/altui dr real (deci vom avea ulterior incheierii contractului : 1.Chestiuni generale legate de sistemul de CF : o Cum functioneaza el ? Sistemul de CF functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general --. la momentul incheierii vanzarii. In sistemul germanic/austriac . automat. imaginati-va vanzarea unui bun viitor . dar nu este nicidecum identica. de a-ti transfera tie proprietatea in viitor = Gresit !!! à in momentul incheierii contractului nu se naste o oblig de a da pt ca in mom in care bunul viitor (o recolta de nu stiu ce) va deveni bun actual. donatie ) sunt exclusiv acte obligationale. compromisul care se regaseste in Cc 2009 suna astfel : § In materie mobiliara.m cine figureaza ca fiind proprietar) . proprietatea nu se poate transfera pt ca bunul nu exista si atunci la acest moment am discuta numai de o obligatie de a da. indeplinirea formalitatilor de publicitate. iar in materie imobiliara. despre contract ca fiind un act obligational din care se naste doar strict o obligatie de a da) . care se va executa prin remiterea ulterioara a bunului àtranferul de proprietate avand loc deci doar in mom remiterii bunului . respectiv va incepe sa existe in patrimoniul vanzatorului. prin urmare. ceea ce inseamna ca din contract nu se nasc decat obligatii (la fel cum am invatat si la dr roman). prin urmare intr-o astfel de situatie. in sist de dr francez. transfer prin intabularea in CF a dr reale principale sau accesorii . se va transfera dr de proprietate la cumparator => mai exact in dr civ ro nu exista propriu zis acea executare a oblig de a da Cartea funciara = sistem de publicitate prin care li se da posibilitate tertilor sa cunoasca situatia juridica a bunurilor imobile . acesta urmand a se transfera doar cand se va executa obligatia de a da prin intabularea dr in CF o In concluzie. in privinta bunurilor imobile se ajunge la o situatie oarecum asemanatoare cu cea din sistemul german. adica eu iti vand acum un bun care inca nu exista.juridic si totodata aceasta vointa este suficienta pt a produce orice efect juridic inclusiv transferul dr de proprietate . in schimb. Se naste obligatia de a da si abia ulterior 2. prin efectul contractului de V-C.

materiale a imobilului asa cum rezulta ea din documentatia cadastrala (va exista un plan al imob cu suprafata exacta. astfel ca pt fiecare din cele 5 imobile va exista o Cf distincta . partea a II-a a CF este partea care cuprinde toate inscrierile referitoare la dr de proprietate (va figura mai intai numele proprietarului. imaginam ca vb despre CF deschisa cu privire la terenul si constructia de peste drum. titlul va specifica localitatea unde s-a deschis acea CF si nr CF . eventual se specifica categoria de folosinta). categoria de folosinta. toate parcelele alaturate vor fi identificate cu suprafata si linie de demarcatie dintre ele ---. terti interesati vor gasi atat descrierea sit jur (cine-i proprietar. in principiu aici nu exista inscrisuri care sa constate uzucapiunea pt ca uzucapiunea este un fapt juridic. titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea si foarte important : mentiunea inscrisului constatator al titlului --. hot jud este evident ca este cuprinsa intr-un inscris si cu acel inscris mergi la CF [t a cere intabularea dr de proprietate in favoare. SE COMPLETEAZA SI SE MODIFICA IN FUNCTIE DE SITUATIA JURIDICA A IMOBILULUI RESPECTIV o CF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile § Inseamna ca in Cf . in fctie de acest nr cadastral imobilele vor fi identificat ein CF. Acea CF va avea ca criteriu de referinta. ci este un sistem real !!!). cu toate vecinatatile. pt fiecare tere cu proprietar diferit va exista un nr cadastral propriu si o carte funciara distincta) . prin urmare daca eu sunt proprietar a 5 imobile din judetul Cluj nu voi putea sa le inscriu pe toate in aceeasi CF (pt ca CF nu este un sistemul personal de CF care face publicitate averii mele. X dobandeste un bun imobil prin uzucapiune. vecinatatile imobilului) § Cuprinsul CF : CF e alcatuita din titlu si 3 parti (o sa discutam la seminarii) .imaginati-va aici.in mom in care se cadastreaza terenurile la nivelulunui judet de ex. alin 3 :”mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi Cf decat daca se afla in coproprietate sau in devalmasie ”= consacra aceeasi consecinta a car real => IN CF EXISTA UN SINGUR IMOBIL SI CF SE DESCHIDE . 31 . fiecare din aceste parcele primeste un nr cadastral. prin urmare nu vom avea carti funciare deschise pe proprietari !! à in CF a unui imob determinat vor aparea toti proprietarii succesivi ai imob respectiv . bunul imobil trebuie sa aiba echivalentul unui „cod numeric personal” = nr cadastral (cum ajunge un imobil sa obtina un nr cadastral? Imaginati-va cadastrul ca fiind o uriasa harat pe care sunt identificate parcelele de teren. Asadar . ca de ex.adica atunci cand verific cuprinsul unei CF . rezulta printre altele din art 878 Cc alin 2 : „aceeasi Cf nu poate cuprinde decat un singur imobil’. CF este un sistem de publicitate real. partea I a CF cuprinde descrierea faptica. daca exista ipoteci. daca s-a dezmembrat proprietatea) cat si o descriere a starii de fapt a imobilului (suprafata. Caracterul real al CF. ca punct central bunul si nu proprietarul. adica sist de Cf este construit avand ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia !!! ex. prin urmare pt inscrierea imobilului in CFe nevoie mai intai de o hot judecatoreasca prin care instanta sa constate ca s-a produs uzucapinea.

de grevare in legatura cu imobilul) precum si actiunile care vizeaza dr de proprietate (ex. ea va fi notata in CF) – ratiunea inscrierii in CF a actiunilor cu privire la un imobil este ca in masura in care un bun care devine astfel litigio si cu privire la care. situatie pe teritoriul unei unitati admin-terit si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic. notiunea care semnifica teren. tot in partea a II-a vor aparea si mentiuni in legatura cu alte situatii juridice legate de dr de proprietate (ex. superficie.3 NCC:prin imobil se intelege in sensul prezentului titlu una sau mai multe parcele de teren alaturate. servitute. aici se incriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza imobilul (ex. indiferent de categoria de folosinta. orice interdictie de instrainare. pentru ca sunt 2 chestiuni distincte. in cursul unui astfel de litigiu. partea a III-a.878 NCC. in forma ei actuala o gasim la finalul caietului de seminarii ! Drepturi reale Curs 6 Publicitatea imobiliara – continuare -exista o foarte mare legatura paralela care se poate face intre posesia ca stare de fapt si starea de fapt presupusa de inscrierea in CF. -sa nu confundam notiunea de imobil cu care suntem obisnuiti. act in revedincare --.876 alin. 32 - - . clauzele de inalienabilitate = prevedere contractuala prin care se interzice prorprietarului pe o anumita perioada de timp instrainarea bunului. ceea ce inseamna ca orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris ---. apartinand aceluiasi proprietar.- beneficiul tau) NOTA BENE : SISTEMUL DE CF ESTE EXTREM DE FORMALIST. carora li se da astfel posibilitatea sa se increada in ceea ce apare inscris in CF. foarte multe dintre ele seamana foarte bine cu efectele posesiei (care presupune stapanirea asupra unui bun mobil sau imobil). imobil prin destinatie. deoarece s-a increzut in cuprinsul CF . tertul va fi astfel avertiza ca bunul respectiv poate sa provina de la un neproprietar in cazul in care act in revendicare s-ar admite . uzufruct. proprietarul tabular nu asteapta definitivarea procesului si il instraineaza bunul unui tert. cu sau fara constructii. Efectele CF. Generalitati legale de sistemul de CF -obiectul inscrierilor in CF. inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel cum este el definit in art. ipoteca. cu notiunea de imobil din materia de CF. privilegiu) • Detalii privind cuprinsul de CF regasim in art 19 din Legea 7/1996 cu privire la cadastru si publicitate imobiliara : aceasta lege a fost modificata radical odata cu intrarea in vigoare a NCC . in cazul in care act in revendicare nu ar fi fost inscrisa in CF tertul ar fi putut spune ca el a dobandit bunul cu B-C. constructie.miza acestui formalism = protejarea tertilor. tipurile de inscrieri si situatiile juridice care sunt supuse inscrierii in CF Obiectul inscrierilor de CF -potrivit art.in masura in care un tert sau proprietarul tabular chiar va introduce o astfel de actiune .

dezmembramintele lui. si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de 33 - - - .tot ca o consecinta a caracterului real al CF.3 ca mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi CF decat daca se afla in coproprietate. 2. sa retinem caracterul real al sistemului de publicitate imobiliara . desi sunt imobile prin natura lor) singurele imobile prin natura lor care vor fi inscrise. (copacii nu fac obiectul inscrierilor in CF. aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. Prin urmare. Asadar. 2. Desi in mod normal in legatura cu chestiunile deja invatate in dreptul civil. pentru fiecare imobil astfel cum l-am definit deja. Intabularea presupune inscrierea in CF cu titlu definitiv a drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii. imobilul de CF va putea sa arate de felul urmator: teren cu destinatie de gradina plus constructia care se gaseste ridicata pe terenul respectiv. va trebui sa fie deschisa o CF distincta. Prin urmare. Aceasta entitate in reglementarea NCC poarta si ea denumirea de imobil.imobilul in terminologia cartii funciare este definita ca fiind una sau mai multe parcele alaturate cu aceeasi categorie de folosinta sau cu categorie de folosinta diferite. De ce facem precizarea asta? Pentru ca exista riscul sa facem confuzia intre imobilul clasic si imobilul in acceptiunea CF. teren respectiv constructie. nu poate sa cuprinda mai multe imobile cu mai multi proprietari distincti. Chestiuni privind imobilul de carte funciara 1. Asadar.878 precizeaza in alin. 3.Prin imobil in acceptiunea stricat a sistemului de carte funciara intelegem exclusiv teren sau constructie. Este vorba despre intabulare. Asta inseamna ca o carte funciara se deschide in legatura cu bunul imobil si nu in functie de proprietarul acestuia. prin carte funciara care presupune o carte funciara distincta pentru fiecare imobil. Inscrierea provizorie -nu este altceva decat „o intabulare nedefinitiva”. am discutat despre 2 imobile distincte. Asadar.876 alin. adica exclusiv imobile prin natura lor. sau cord de proprietate. Obiectul ei. ce vom intabula in CF: dreptul de proprietate.- - Precizari: 1.sistemul de CF este un sistem de publicitate real. Intabularea. insa in manual vom gasi cu titlu de sinonim si notiuni precum:corp funciar. respectiv ipoteca imobiliara si atunci cand este cazul privilegiile imobiliare. Imobilul definit in art. Ce vrea sa spuna acest text? Faptul ca in principiu o carte funciara poate sa cuprinda doar imobilul aflat in proprietatea unei anumite persoane. intabulate in CF sunt terenuri respectiv constructii.2 NCC. Tipurile/felurile de inscrieri Avem 3 astfel de tipuri de inscrieri in CF. cu sau fara constructii. inscrierea provizorie are ca obiect tot drepturi reale imobiliare.878 alin.3 este ceea ce decretul lege 115 respectiv legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar. art. inscrierea provizorie si notarea.potrivit art. in acceptiunea CF in masura in care terenul si constructia de pe el sunt inscrise in aceeasi CF avand un numar cadatral unic ele alcatuiesc o singura entitate.

–intr-o astfel de ipoteza nu putem discuta despre intabulare. vanzare silita. Intrebare:In masura in care o persoana incheie in calitate de promitent cumparator o promisiune de vanzare a unui teren. Uzucapiunea nu apare enumerata. 898 NCC reglementeaza generic mai multe situatii de inscriere provizorie. in principiu. ca regula.- inscriere a drepturilor in cartea funciara cu titlu provizoriu. In temeiul promisiunii el este doar creditor. ne da ipoteze:mostenire. ce parere avem? Va fi vorba in acest caz despre o intabulare. drepturile reale imobiliare se vor stinge doar in momentul radierii acestora din cartea funciara. 34 . beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare. Prin urmare. O prima astfel de situatie este punctul 1: inscrierea provizorie se va putea cere daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva sau rezolutorie. Ori in cazul unui drept sub conditie exista o incertitudine in legatura cu existenta viitoare a dreptului respectiv. nici un fel de drept real. actiuni sau situatii juridice in legatura cu imobilul inscris in CF. Nu dobandeste nici pur si simplu si nici sub conditie. – de ce ne intereseaza chestiunile astea? 1. in sensul ca prin intabulare in reglementarea din NCC. Raspunsul: nici unde. prin promisiune. Intr-o astfel de situatie dreptul real sub conditie va fi inscris provizoriu urmand ca in masura in care conditia se realizeaza in sensul mentinerii dreptului. in anumite situatii drepturile reale se dobandesc fara inscrierea in CF. daca este sinalagmatica.887 NU enumera printre aceste moduri de dobandire a proprietatii independent de CF si uzucapiunea. expropriere. Ex. despre o inscriere provizorie si de ce? promisiunea de vanzare = contractul prin care. nu se inscrie nici la intabulare si nici la inscrierea provizorie. - - - - Efectele inscrierilor in cartea funciara Intabularea are efectul cel mai puternic si interesant pentru noi. titular al unui drept de creanta. Efect pe care il gasim reglementat in art. promitentul cumparator. pentru ca este o inscriere definitiva. beneficiarul promisiunii. promitentul cumparator are tot interesul sa isi inscrie promisiunea respectiva in CF. Intr-o astfel de situatie intervine notarea. intabularea in CF are efect atributiv de drepturi reale imobiliare.887 NCC:ne spune ca prin exceptie. o parte promite sa vanda iar cealalta sa cumpere un anumit bun. nu va putea sa treaca la intabulare si cu atat mai putin la incriere provizorie. in masura confirmarii ei ulterioare. inscrierea provizorie sa se transforme in intabulare. De ce? intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect exclusiv drepturi reale. In aceeasi logica. accesiune naturala. Asadar. precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. care va deveni definitiva transformandu-se in intabulare. In cazul unei promisiuni de vanzare.O prima observatie pe care sa o retinem este ca art. Art. Notarea -are ca obiect orice alte drepturi personale.885 NCC. nu dobandeste prin acel contract.

cererii facute pentru intabularea unui drept real. 3. Art.2:spune :cand lucrarea. 577 alin.1 din legea 7/1996. Tot in contextul asta. asupra art.577 alin. Asadar. ipoteca in favoarea lui X. in toate aceste ipoteze. cu materialele sale sau cu materialele altuia. constitutiv de drepturi. de proprietarul terenului. in sistemul formalist al cartii funciare. 2. Ipoteza: in CF este inscrisa o ipoteca pentru garantarea unei creante. Proprietarul tabular al bunului se prezinta la CF cu o chitanta prin care face dovada achitarii datoriei respective dar nu fata de X ci fata de Y. a unui act emis de autoritatile administrative. ce este aparent? Forma. ci se va mentine in continuare pana la finalizarea cadastrului efectul pe legea 7.2 este o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietate. Chestiuni privind procedura de carte funciara 1.va verifica corespondenta dintre titlul. Asadar. care este creditorul.888 NCC specifica faptul ca inscrierea in CF se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial.conditiile aparente de valabilitate ale actului juridic. discutam de imobile. la nivelul judetului olt nu sunt finalizate lucrarile de cadastru. constructia este realizata de proprietarul imobilului. Ce inseamna asta? Inseamna ca atata vreme cat ex. Tot in contextul asta ne atrage atentia asupra art. proba titlului.56 din legea de punere in aplicare a noului cod civil. In masura in care se vinde un teren si contractul nu este incheiat in forma autentica. inscrierea. Adica de dobandire a dreptului de proprietate independent de inscrierea lui in CF. in baza caruia se face cererea si cuprinsul CF. o alta persoana.2 se refera la dobandirea dreptului de proprietate asupra unei constructii prin simplul fapt al edificarii ei. mai exact. dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului terenului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. Asta inseamna ca 577 alin. dispozitiile art. care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice inscris in baza caruia se cere intabularea. Si in foaia de sarcini a unui imobil apare: ipoteca pentru garantarea sumei de cu titlu de imprumut. trebuie facuta intotdeauna prin inscris. avem art.conditiile pentru realizarea inscrierilor in CF Orice cerere de inscriere a unui drept in CF trebuie sa fie intemeiata pe un inscris. care articol 56 stabileste ca printre altele. a temeiului juridic in baza caruia se cere inscrierea drepturilor in registrul de publicitate.registratorul va verifica valabilitatea cererii in sine. este vorba despre acte juridice care sunt constatate si probate prin inscrisuri. Ceea ce trebuie sa retinem:registratorul va verifica in esenta 3 lucruri: 1.- - 2. registratorul va respinge cererea de intabulare a unui drept in baza unui astfel de contract. si anume efectul de opozabilitate. a certificatului de mostenitor. a hotararii judecatoresti definitive. Asadar. registratorul de carte funciara verifica daca actul juridic indeplineste conditiile de forma. daca nu exista prevedere contrara.47 35 - - - - .885 din NCC se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorial. Cu toate acestea. inscrierea provizorie sau notarea. Regula: de principiu proprietatea se dobandeste in reglementarea noului cod exclusiv prin intabularea in CF.art. Asadar. de principiu care ar fi solutia pe care ar da-o registratorul de CF cu privire la cererea de radiere a ipotecii? In aceasta situatie se va admite radierea sau nu? In principiu raspunsul este NU. intabularea drepturilor reale in CF nu va avea efect atributiv. intr-o astfel de ipoteza.48 alin.

- alin. are obligatia sa transmita un exemplar al hotararii la biroul de CF. poate sa adreseze o cerere in acest sens la oficiul de CF iar cererea nu poate sa ii fie respinsa pe motiv ca el nu are nici un interes. nu va fi conditionata de inscrierea in CF nici dobandirea drepturilor reale imobiliare care se produce in temeiul legii.principiul publicitatii formale -este reglementat in art. in masura in care proprietarul tabular al bunului care a garantat cu o ipoteca bunul respectiv. pentru a se face automat mentiune in CF. 2. Am discutat deja ca pot exista situatii de exceptie. doreste sa afle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil. oricine ar fi el. Prin urmare. Prin urmare. care este ratiunea acestor obligatii? Sa se evite situatia incheierii unor contracte sau a pronuntarii unor hotarari care produc efecte in ce priveste situatia juridica a imobilelor. doreste sa fie radiata ipoteca din CF. cei de la cartea funciara nu pot sa spuna ca nu ne ofera aceste detalii pentru ca tu nu vrei sa-l cumperi.principiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in CF -il gasim reglementat in art. pentru ca nu au fost inregistrate in CF.11.9 din legea 7. fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens. de asemenea. Acum generic vorbind. si chitanta doveditoare a platii.47-55 din legea 7/1996). care sunt situatiile acelea de exceptie. efecte care nu pot fi cunoscute de catre terti. - - 36 . o promisiune. in masura in care mergem si spunem ca vrem sa aflam detalii in legatura cu imobilul de pe strada avram iancu nr. Ex. Astfel de cereri nu pot fi refuzate. care spune asa: radierea unei sarcini poate fi ceruta (ipoteca este o sarcina) si de catre debitorul care a platit valabil creanta ipotecare a unei cesionar neinscris in CF. Deci trebuie sa intelegem un lucru. si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii funciare.883 NCC. in ipoteza de mai sus. respectiv anexele acesteia. Principiile de carte funciara 1. dobandirea de drepturi reale prin fapte juridice. si de aceasta data proba tuturor actelor se face prin inscrisuri. De asemenea. el trebuie sa prezinte nu numai chitanta doveditoare a platii ci si inscrisul original prin care sa probeze faptul ca X creditorul initial a cesionat. in principiu CF se ocupa in cea mai mare parte a situatiilor cu publicitatea transferurilor de drepturi reale realizate prin acte juridice incheiate intre persoane private. o ipoteca. orice instanta judecatoreasca care pronunta o hotarare in legatura cu dreptul de proprietate imobiliara. Inseamna ca in masura in care un tert. va scapa efectului atributiv de drepturi reale a cartii funciare. cand se dobandesc drepturi reale fara inscrierea in CF? situatiile de exceptie pot fi mai bine intelese daca avem in vedere care anume este scopul prioritar al cartii funciare. ceva care sa justifice un interes in legatura cu imobilul. Legea 7/1996 reglementeaza obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la proprietatea asupra unui imobil sa transmita un exemplar din contractul respectiv la oficiul de carte funciara. daca infatiseaza inscrisul original al cesiunii.nu ai un contract. Procedura de CF presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica. a transmis creanta catre Y. 885 NCC si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare se dobandesc doar in momentul intabularii in CF. in raza caruia se gaseste imobilul. (art. De principiu imobilele se transmit prin acte autentice.

spune ca ipoteca se poate inscrie fie asupra unui imobil in intregul sau.617 NCC reglementeaza dreptul de trecere in favoarea unui teren care nu are acces la drumul public. textul face referire la imobilul de carte funciara. Ex. ci are fie efectul de opozabilitate.2 ni se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazuta de lege. 2381 NCC. a drepturilor de creanta. Regula privind imobilul in sensul avut de acesta in cazul CF corelat cu principiul efectului atributiv: orice fel de inscriere cu privire la drepturile reale imobiliare. separat de imobilul anterior. Nu am spus nimic de notari.B. ele au ca obiect actiuni. alte situatii juridice decat drepturile reale. notarea lor in CF nu are efect atributiv. drepturi de creanta.etc. se face exclusiv asurpa unui imobil in ansamblul sau. Ideea este ca in alin. In masura in care doresti sa intabulezi ipoteca. Si B doreste sa ia un credit de la banca garantat cu ipoteca el nu va trebui sa faca partaj. asta este o ipoteza in care notarea are un efect de opozabilitate. In situatia asta nu mai discutam despre un efect de opozabilitate ci despre un efect de informare. Notarea NU se incadreaza aici. teren si constructie. efectul notarilor este la fel diferit. Va trebui sa intabulezi ipoteca asupra imobilului in ansamblul sau. In cazul notarilor situatia se prezinta diferit. drepturi personale. va fi necesar ca mai intai sa se realizeze dezlipirea acelei parti din imobil si transcrierea ei intr-o carte funciara distincta. si pentru a ajunge de la drumul public la terenul sau proprietarul nu are acces direct. Asta inseamna ca in materie imobiliara unde exista un sistem de publicitate. art. fie efect de informare. aflat in coproprietatea lui A. orice clauza de inalienabilitate pentru a fi opozabila fata de terti va trebui notata in CF. In cazul actiunilor. Acest drept se va naste in temeiul legii fara ca nasterea lui sa fie conditionata de inscrierea in CF. Dar se poate nota in CF si o hotarare judecatoreasca. fie asupra cotei parti din dreptul asupra imobilului. nu putem intabula ipoteca doar pe una dintre parcelele de teren sau doar pe constructie.art. drept de proprietate doar asupra unei parti determinate din imobil. ele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. in masura in care exista un imobil de CF. sau in temeiul legii. De ce? pentru ca notarile nu au ca obiect drepturi reale. ori de cate ori avem dobandiri in temeiul unui fapt. ci asupra cotei lui parti din dreptul de proprietate. Dar regula este ca orice intabulare sau inscriere provizorie se face numai asupra corpului de proprietate sau asupra imobilului in ansamblul sau. Intr-o astfel de ipoteza. ca imobil nou. CF vizeaza transferuri de drepturi reale prin acte juridice. Asadar. Sa ne imaginam ca exista o enclava. Asadar sa retinem. Exista de la aceasta regula exceptii. un teren in jurul carei se gasesc alte terenuri care se gasesc in proprietatea altor persoane.617 NCC precizeaza ca in favoarea enclavei se recunoaste acest drept de trecere. - - - - 37 . Asta inseamna ca in masura in care imobilul de CF ii alcatuit din 2 parcele de teren si o casa. si vrem sa intabulam o ipoteca. ci va putea sa intabuleze ipoteca nu asupra imobilului in ansamblul lui pentru ca este doar coproprietar. Ex. Am spus ca intabularea si inscrierea provizorie au efect atributiv de drepturi. art.C in cote egale de1/3 fiecare.- Ex. care in principiu este echivalentul legal al unei servituti de trecere.628 NCC reglementeaza conditiile de opozabilitate cu privire la clauzele de inalienabilitate. sa i se transmita lui o parte materiala din teren sau din imobil inscrisa intr-o CF distincta.

Asadar. Iar in intervalul asta de timp sa intervina o alta cerere cu privire la un drept asupra aceleiasi bun. El are un termen de valabilitate iar pe perioada in care un astfel de extras este valabil. Extrasul de autentificare are un termen de valabilitate. intr-o asemenea situatie tertul care cumpara de la proprietarul tabular nu va mai putea ulterior sa spuna ca a fost de buna credinta. -in al doilea rand. Si in functie de ordinea de solutionare a cererilor. Ideea este urmatoare: orice tert verifia CF si in masura in care constata ca anumite drepturi sunt inscrise acolo este intemeiat sa considere ca acele drepturi exista in favoarea titularilor tabulari. Daca vrem sa cumparam un imobil mergem la notar sa incheiem contractul in forma autentica. Rangul ipotecilor ne va interesa in momentul executarii silite. ele pot avea fie efect de opozabilitate fie efect de informare. Extrasul de autentificare are un efect juridic foarte important. principiul prioritatii va interesa spre exemplu atunci cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simultan sau succesiv 2 cereri de intabulare a unor drepturi de ipoteca. registratorul de CF nu va mai face nici o operatiune in CF a imobilului respectiv. deci ne intereseaza intotdeauna pentru a vedea de cand cineva devine proprietar imobiliar. mai intai isi va recupera creanta ipotecarul de rangul 1 si abia apoi va veni ipotecarul de rangul 2. Intr-o astfel de ipoteza efectul. si nu momentul in care este solutionat. De ce? pentru ca la executarea silita. principiul prioritatii intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse simultan sau succesiv. Deci exista miza si pentru notari. merge cu mine cumparatorul la notar si zice ca vreau sa ii vand la asta imobilul. In masura in care situatia se prezinta in realitate altfel. Pentru a incheia contractul in forma autentica notarul este obligat ca mai intai sa ceara de la CF un extras pentru autentificare. Extras care presupune un inscris care prezinta situatia actuala de carte funciara.890-891 NCC El stabileste momentul din care se produc efectele inscrierilor in CF.principiul prioritatii -il gasim reglementat in principiu in art. pentru ca cata vreme exista primul extras de 38 - - - . chiar daca intabularea se dispune prin incheierea data de catre registrator peste 2 zile. Atentie.890 spune urmatorul lucru: daca prin lege nu se prevede altfel. inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor. avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente asupra aceluiasi imobil. pentru ca CF l-a avertizat ca bunul respectiv este un bun litigios. Pe acea perioada nu se mai poate duce proprietarul la alt notar cu un alt cumparator sa ii vanda si lui. In masura in care de exemplu in CF este notata o actiune in revendicare introdusa de catre un tert impotriva proprietarului tabular.- La ce ii buna informarea daca oricum nu se produce nici un efect juridic palpabil? Ratiunea informarii este legata de buna credinta a tertilor. ii vorba de o chestiune practica. Asta ce inseamna? In masura in care proprietarul imobilului. intr-o astfel de situatie tertul va fi protejat. ne intereseaza momentul la care s-a depus cererea de intabulare. chiar daca notarile nu au un efect atributiv. respectiv care are rangul 2. efectul atributiv de drepturi se va produce retroactiv din momentul in care a fost inregistrata cererea de intabulare in CF. tertul va putea sa spuna ca el a fost de buna credinta si ca a fost indus in eroare de CF. art. Atentie insa. constitutiv de drepturi. 3. Notarul cere un extras de autentificare. se va stabili care ipoteca are rangul unul. De ce ne intereseaza acest lucru? Pentru ca este posibil ca cererea de inscriere in CF a unui drept sa fie depusa si inregistrata astazi si sa fie solutionata peste 2 zile.

constata ca trebuie sa restituie banii pe care i-a imprumutat ca sa cumpere materiale. Ii zidar si isi construieste cu materiale proprii o casa pe terenul care ii apartine ca si proprietar. registratorul de CF va astepta sa primeasca contractul de vanzare de la primul notar si va face in intervalul de valabilitate a extrasului de autentificare va face mentiune in CF doar in masura in care notarul care i-a cerut acest extras ii trimite contractul de vanzare-cumparare. altfel ii exclusa intabularea in temeiul unui astfel de contract. Se vor face 2 inscrieri: mai intai se va intabula dreptul de proprietate asupra cladirii si apoi dreptul de ipoteca in favoarea creditorului.- autentificare. daca in CF apare ca proprietar X.893 NCC Ce vrea sa spuna acest principiu? inscrierea in CF a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea provine de la titularul tabular al dreptului respectiv. dreptul de proprietate al constructorului. 4. Intr-o astfel de ipoteza se va duce la CF impreuna cu creditorii ipotecari dorind sa inscrie ipoteca. situatia in care proprietarul unui teren construieste cu materiale proprii. Intr-o astfel de ipoteza se vor face din nou ambele inscrieri.893 NCC: inscrierea unui drept real se poate efectua numai: a. Aceeasi situatie si in ipoteza unui mostenitor. o terta persoana va putea sa isi intabuleze in calitate de cumparator dreptul de proprietate asupra acelui imobil doar in masura in care contractul lui de vanzare-cumparare provine de la X. Intr-o astfel de ipoteza el devine proprietar in momentul si prin faptul constructiei. ---in masura in care vreau sa imi inscriu dreptul de proprietate trebuie sa am un titlu care sa provina de la titularul tabular al proprietatii asupra imobilului respectiv. intr-o astfel de situatie ce se intampla? Creditorul ipotecar poate sa ceara inscrierea ipotecii insa in conditiile in care simultan cu inscrierea ipotecii se inscrie simultan si dreptul de proprietate al celuia care isi greveaza imobilul. -aceasta cauza nu exista la ipoteci. mai mult bunul nici nu exista in CF. Independent de intabularea dreptului pe CF. Adica. La CF o sa verifice si se constata ca cel care instituie ipoteca nu figureaza ca si proprietar tabular al bunului respectiv. Art. pentru ca pot exista simultan asupra aceluiasi imobil mai multe drepturi de ipoteca. Si atunci doreste sa ia un imprumut prn care sa-si achite datoriile.893 NCC:are o formula usor neclara: titlul lui:persoanele impotriva carora se poate face inscrierea. Altfel.principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in CF -reglementat in art.894 NCC:in cazul in care obiectul supus inscrierii in CF a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate. pana la expirarea valabilitatii extrasului de autentificare nu se poate pune problema sa imi vinzi prin act autentic la o alta persoana. care dobandeste proprietatea fara inscrierea in CF. -art. si inainte de a se inscrie ipotecheaza bunul. Prin persoane impotriva carora. Imprumut asta trebuie sa-l garanteze cu o ipoteca. Nu are de unde. Asadar. b. dupa ce isi termina de ridicat cladirea.inscrierea dreptului real se poate face numai impotriva celuia care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrieri se cer deodata ---sa ne imaginam de ex. cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita odata cu 39 - - - . trebuie inteles persoanele de la care trebuie sa provina titlul in baza carora se cere inscrierea.impotriva celuia care la data inregistrarii cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta. In acest sens sa ne uitam la art.

de ex. la inca 5 proprietari succesivi. -rt. Si anume existenta dreptului de proprietate sau a unui alt drept real.919 alin. Deci in ambele ipoteze avem o prezumptie relativa care functioneaza la fel:faptul cunoscut. care este un inscris o stare de fapt.919 NCC:art. Textul este tot o aplicatie a principiului relativitatii inscrierii in CF. dar nu ai dispozitia asupra bunului tau? Raspunsul este ca tu esti proprietar. ce vrea sa spuna textul? Esti proprietar. Asadar. o stare de fapt. Care este prezumtia? O stare de drept.o prima asemenea asemanare o gasim daca comparam art.3 prima teza. Ultimul dintre ei. 5. Tocmai de aceea. s-a transmis prin succesiune. Cu toate astea in masura in care tu vei dori sa instrainezi bunul prin contract. si ai uzus fructus si abuzus. - - - 40 . De ce? pentru ca dispozitia juridica exercitata prin acte intre vii ii conditionata de inscrierea in Cf iar la CF nu se poate face inscrierea dobanditorului cata vreme nu este inscrisa autorul sau. Asta este cunoscut. antecesorul sau. proprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana in momentul intabularii ei in CF.900 alin. etc. De atunci si pana acum bunul s-a mai vandut. ambele intemeiate pe stari de fapt. cu exceptia imobilelor inscrise in CF.3 NCC:spune ca in cazurile prevazute la alin.919 alin. Ori cumparatorul nu se va putea intabula in CF datorita efectului relativ cata vreme nu a fost intabulat acolo vanzatorul.919 alin. de perzumat. Intre CF si posesia ca stare de fapt. asadar prezumptie relativa. ca stapanire asupra bunurilor exista foarte multe asemanari: 1. iarasi avem o stare de fapt cunoscuta. o stare de drept. ca acea persoana este titularul dreptului respectiv. ai dobandit bunul prin succesiune.- - aceasta inscriere si inscrierea dobandirilor succesive anterioare. principiul efectului relativ face ca in cazul proprietatilor dobandite extratabular sa nu iti poti exercita dispozitia juridica. In acelasi sens.1 (est vorba de dobandiri de drepturi reale fara inscrierea in CF) titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea insa dispune de ele prin CF decat dupa ce si-a facut inscrierea. se prezuma pana la proba contrara ca dreptul respectiv nu exista.avem la art. Si numai dupa ce se vor inscrie toti proprietarii succesivi va putea sa isi inscrie si el dreptul de proprietate. Ai toate cele 3 atribute ale proprietatii. proprietarul actual vrea sa isi clarifice situatia de CF.3 starea de fapt cunoscuta est corpus.2 observatii: a. Nu va putea sa faca lucru asta decat in masura in care aduce mijloace de proba prin care sa dovedeasca toate drepturile de proprietate succesive de la ultima inscriere pana la dreptul sau. si anume existenta dreptului de proprietate. Si din aceasta stare de fapt se prezuma existenta unei stari de drept. stapanirea materiala asupra bunului. se duce la CF si vrea sa isi inscrie dreptul. efectul translativ de proprietate se va produce doar in momentul in care cumparatorul va fi intabulat in CF. La art. avem 2 ipoteze identice si anume.900 NCC: care spune ca in masura in care un drept este intabulat in favoarea unei persoane in CF se prezuma pana la proba contrara. in masura in care un drept este radiat din CF.88 alin.3 ne spune ca pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este considerat/prezumat proprietar. La art.900 respectiv la art. avem 2 preumtii relative de proprietate. Asta presupune ca ultima intabulare a dreptului de intabulare este din 1950.1. In final textul adauga.900 cu art. cuprinsul registrului de publicitate. faptul de probat.principiul fortei probante -este reglementat in art.

-

-

-

-

-

b.Diferenta dintre cele 2 texte: ce se intampla in ipoteza in care intra in coliziune prezumptia relativa intemeiata pe stapanirea bunului cu prezumtia relativa intemeiata pe posesia tabulara? Foarte important: in masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si prezumtia intemeiata pe posesia tabulara, va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de cuprinsul cartii funciare. Asadar, important ca observatie este ca de principiu, in acceptiunea NCC in masura in care posesia efectiv exercitata asupra bunului intra in conflict cu posesia tabulara este preferata posesia tabulara. c.observatie legata de art.900 alin.3:prezumtia este relativa, dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art.887 NCC (dobandirea proprietatii extratabulare), deci numai in aceste ipoteze, sau in ipoteza introducerii unei actiuni in rectificare. Desi prezumtia din art.900 este una relativa, proba contrara se poate face doar prin numite mijloace de dovada expres reglementate de lege. Deci proba contrara este limitata, este restransa. d.utilitatea ei:in materia dreptului de proprietate este foarte greu sa dovedim calitatea de proprietar, probatio diabolica. Pentru a gasi o solutie la probatio diabolica a fost creata uzucapiunea, ca mod originar de dobandire a proprietatii. Insa, NCC opteaza pentru o alta varianta de solutionare a acestei probleme, si anume, varianta intemeiata pe cuprinsul CF. prin urmare, in masura in care se ajunge la un proces de revendicare, proba dreptului de proprietate se va face in mod constant prin extrasul de CF. tocmai datorita forei probante a CF. trebuie sa mai luam in calcul faptul ca de regula datorita principiului atributiv de drepturi al CF, de regula datorita acestui principiu nu vom putea avea o actiune in revendicare indreptata impotriva proprietarului tabular. De ce nu? Pentru ca actiunea in revenicare inseamna actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Actiune prin care proprietarul vrea sa redobandeasca stapanirea materiala asupra bunului. Tocmai am spus ca inscrierea in CF are efect atributiv de drepturi reale. consecinta care este? Cata vreme o persoana figureaza ca proprietar in CF absolut sigur ea este proprietar. Nu poti sa fi inscris in CF si sa nu fi proprietar. Poti sa fi inscris fara titlul, sau contractul in baza caruia ai fost inscris sa fie desfiintat, este adevarat. Dar pana la momentul radierii dreptului tau, tu ramai proprietar. Consecinta este ca o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular va fi de principiu sortita esecului pentru ca reclamantul nu va putea proba ca el este proprietar. -principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a CF. deoarece primul, principiul fortei probante instituie o regula de probatiune, iar cel de al doilea, principiul publicitatii materiale, instituie o regula de fond, de drept substantial, de drept material. In al doilea rand, principiul fortei probante protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar, in timp ce principiul publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara. Drepturi reale Cursul 7 Posesia tabulara si efectele ei Ce intelegem prin posesie tabulara? = este starea de fapt rezultata din inscrierea in CF a unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular. Asadar, pana acum am discutat tot timpul despre starea de fapt presupusa de stapanirea bunului. De data aceasta avem in vedere starea de fapt presupusa de existenta unui inscris, inscrisul de CF. 41

-

-

-

Sa vedem care sunt consecintele juridice ale acestei stari de fapt: 1.primul efect al posesiei tabulare, extrem de important, este dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor fata de terti -pentru a ne fi mai evidenta asemanarea intre posesia tabulara si posesia despre care am discutat pana acum, vom face tot timpul o paralela intre cele doua, pentru a vedea ca foarte multe dintre efectele unei se regasesc si in cazul celeilalte. -posesia tabulara are ca efect dobandirea dreptului real imobiliar si opozabilitatea lui fata de terti. Acest efect juridic il gasim reglementat in art.885 alin.1 NCC, si daca ar fi sa facem o paralela cu posesia, ca stapanire asupra bunului, de data aceasta avem o diferenta intre cele 2. De ce? pentru ca posesia ca stapanire asupra lucrului nu confera automat dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra bunului respectiv. Posesia ca stapanire asupra bunului confera exclusiv opozabilitatea dreptului si aceasta doar in materia bunurilor mobile. In acest sens, ne aducem aminte de art.936 NCC. Asadar, in timp ce posesia tabulara asigura dobandirea si opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, posesia ca stapanire asupra bunului presupune in principiu doar opozabilitatea dreptului real si asta doar in materia bunurilor mobile. O sa intalnim formule de genul: posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate sau titlu de proprietate. Grija foarte mare. Sa nu ramanem cu ideea ca posesia mobiliara iti da automat dreptul de proprietate asupra bunului mobil. In timp ce posesia tabulara, care este o stare de fapt care ne da dreptul inscris in favoarea noastra in cartea funciara, este foarte important, iar posesia ca stapanire asupra bunului indiferent ca este un bun mobil sau imobil, nu iti confera in mod automat dreptul real asupra acelui bun. Doar in mod exceptional in anumite conditii limitativ reglementate de lege, posesia bunurilor mobile duce la dobandirea proprietatii. Asadar, sa observam aceasta diferenta. Posesia tabulara automat, intotdeauna, confera dreptul real inscris in favoarea ta in CF, pe cand posesia ca stapanire faptica asupra bunului doar in mod exceptional confera un drept real si doar in materia bunurilor mobile. (nu intram aici cu discutia privind uzucapiunea) Posesia ca stapanire, ne confera in principiu doar opozabilitatea dreptului si asta doar in materia bunurilor mobile. In concret, daca esti inscris ca proprietar al imobilului de peste drum in CF, inseamna ca cu certitudine numai tu poti fi proprietarul bunului respectiv si dreptul tau de proprietate este opozabil fata de toate persoanele. Adica toata lumea are obligatia sa ne respecte dreptul de proprietate. Daca avem stapanirea asupra unui bun mobil, aceasta stare de fapt ne confera in plan juridic ca regula doar opozabilitatea dreptului, adica obligatia tertilor de a ne respecta dreptul asupra bunului mobil. 2.a doua observatie foarte importanta este legata de 885 alin.2 NCC 885 alin 2 spune ca :drepturile reale imobiliare se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din CF. de ce este important acest aliniat? Pentru ca alin.2 trebuie coroborat cu alin.1 de la 885 si concluzia este ca: a.in materie imobiliara, ca regula o persoana poate sa fie proprietar al bunului doar in masura in care are posesia tabulara asupra bunului respectiv b.in materie imobiliara, dreptul real va fi pierdut doar in momentul in care se pierde posesia tabulara. Cum se pierde posesia tabulara? Prin radierea din CF. de ce este important acest lucru? Pentru ca avem reflexul de la partea generala, cand am discutat despre actul juridic, reflex care este justificat de inspiratia franceza a codului vechi si in mare masura a noului cod. Acest reflex ce presupune? Convingerea noastra ca 42

-

-

dreptul de proprietate se dobandeste prin act juridic si se pierde numai in masura in care acel act juridic este desfiintat. Ex, in materie imobiliara: sa presupunem ca A cumpara de la B imobilul de peste drum. Prima observatie: in momentul in care se incheie contractul sub forma autentica notariala, B nu devine proprietar. Cumparatorul nu devine proprietar. De ce nu devine proprietar? Pentru ca contractul NU are efect translativ de proprietate. Acest efect se va amana si se va produce doar in momentul inscrierii, intabularii in CF, moment in care cumparatorul dobandeste posesia tabulara. Dar ne intereseaza si reversul:in masura in care instanta, ulterior anuleaza sau rezolutioneaza acest contract, prin simpla anulare sau reziliere, rezolutionare a contractului, vanzatorul nu redevine proprietar. Ex, sa presupunem ca la 1 an jumătate de la incheierea contractului si la realizarea formalitatilor de publicitate se anuleaza vanzarea. Reflexul nostru ar fi sa spunem ca in acest moment inceteaza cu efect retroactiv toate efectele vanzarii, prin urmare se repun partile in situatia anterioara. Restitutio in integrum, adica, trebuie restituit bunul si automat vanzatorul redevine proprietar. Dar sa ne reamintim faptul ca transferul de proprietate NU a fost un efect al vanzarii ci al intabularii. Prin urmare, chiar daca se anuleaza vanzarea, pana in momentul radierii din CF a dreptului cumparatorului acesta ramane proprietar. Este foarte important sa intelegem acest lucru. Pana la radiere el este proprietar. Asadar, intabularea si posesia tabulara ne confera dreptul de proprietate chiar daca sunt lipsit de un titlul care sa le justifice. De ex, am fost intabulat in baza unui contract de vanzare-cumparare. Dar acel contract a fost desfiintat, inseamna ca intabularea ta in CF este lipsita de temei juridic, de titlu. Cu toate acestea, cata vreme esti posesor tabular, esti si proprietar. Vei pierde dreptul doar in momentul in care pierzi posesia tabulara. 3.al treilea efect legat de acest efect achizitiv al posesiei tabulare ii o problema pe care nu am mai abordat-o legat de actiunea in revendicare. -563 alin1 NCC:precizeaza ca proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. Asadar, sintetic, actiunea in revendicare este intotdeauna definita ca actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Ce va dori reclamantul intr-o actiune in revendicare? Ne-a atras atentia :nu sa-l faca instanta proprietar pentru ca el deja este proprietar. Ci va dori ca instanta sa-l oblige pe parat sa ii restituie posesia, stapanirea asupra bunului. De ce anume facem aceasta paranteza legata de actiunea in revendicare? Pentru ca datorita efectului achizitiv si formalismului sistemului de CF, este foarte greu de imaginat ipoteza in reglementarea NCC in care actiunea in revendicare sa fie introdus cu succes impotriva posesorului tabular. De ce? pentru ca reclamantul daca doreste sa iaba castig de cauza in actiunea in revendicare ce trebuie sa probeze? Ca el este proprietar. Ori avand in vedere ca posesia tabulara confera dreptul de proprietate, daca paratul este proprietar tabular survin 2 consecinte: categori proprietar este paratul, si cu certitudine reclamantul nu poate fi proprietar. Prin urmare actiunea in revendicare are toate sansele sa fie respinsa daca este introdusa impotriva posesorului tabular. In materie posesiei ca stapanire a bunului am discutat chestii de genul: posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in revendicare. Asa incat sub aspect probatoriu tu ai avantajul ca reclamantul trebuie sa faca proba si nu tu. Posesia tabulara iti confera si mai mult:pentru ca tu esti de-a dreptul proprietar. Si 43

-

si in cazul in care o asemenea actiune este admisa. si se refera la prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara.919 alin. Adica pot sa fiu proprietar fara sa am posesia tabulara.urmatorul efect legat de posesia tabulara l-am discutat deja. Atentie. proprietarul imobilului de peste drum il instraineaza lui A dupa care il instraineaza lui B. si se pune problema. astea sunt singurele situatii in care se va putea ajunge ca reclamantul sa fie un proprietar extratabular dobandind in ipotezele astea limitativ prevazute de lege. este vorba despre actiunea in rectificare a CF. iarasi comparativ cu posesia ca stapanire asupra bunului.aceasta prezumptie relativa poate fi rasturnata doar prin anumite mijloace de proba limitativ reglementate de lege. b. Si in masura in care aceasta prezumtie relativa intra in contradictie cu acelasi tip de prezumptie intemeiata pe posesia ca stapanire asupra bunului. ea duce la corectarea CF inclusiv prin radierea dreptului paratului in actiunea in rectificare. care reglementeaza prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara. Exceptii:art.900 NCC. nu am spus conflict de drepturi concurente. Art.900 NCC. Regula este insa ca esti proprietar numai in masura in care ai posesia tabulara asupra bunului imobil. Aici sa comparam art.3 ca:dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute de 887 NCC (este vorba de dobandirea proprietatii extratabulare) precum si pe calea actiunii in rectificare.3 o sa observam ca se specifica faptul ca prezumtia intemeiata pe posesia ca stapanire a bunului functioneaza doar atata vreme cat bunul nu face obiectul inscrierii in CF.la art. in anumite conditii reglementate de lege. De ce? pentru ca drepturile se dobandesc numai in masura inscrierii. Ex.daca esti posesor tabular orice actiune in revendicare introdus impotriva ta va fi in principiu respinsa. ---asta este regula.3: a.887 NCC:reglementeaza ipoteze de dobandire a dreptului de proprietate fara inscriere in CF. Observatii: a.891 NCC:acesta spune in esenta ca in ipoteza existentei unui conflict de titluri concurente. 5. care dintre cei 2 va fi preferat. este cel pe care il gasim in art. Deci ea va fi rasturnata doar in conditia admiterii unei actiuni in rectificarea CF. se prezuma relativ pana la proba contrara ca ea este titular al acelui drept.900 cu art. Asadar concursul. In cazul in care. ci conflict de titluri.pe langa observatia ca prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara este mai puternica decat cea intemeiata pe stapanirea asupra bunului b. Raspunsul est dat 44 - - - . pana la inscriere va fi intre 2 titluri concurente. ni se spune in alin. va avea intotdeauna prioritate prezumtia intemeiata pe posesia tabulara. 4. si sa poata sa revendice cu succes bunul inclusiv de la posesorul tabular. In masura in care o persoana are posesia tabulara asupra unui drept real. deci A si B au amandoi 2 contracte de vanzare cumparare. Dar astea sunt situatii exceptionale in care se poate dobandi proprietatea extratabulara.un alt efect al posesiei tabulare.in 919 alin.

daca titlul unuia dintre cei 2 provine de la un tert care nu figureaza in CF. De ce? pentru ca opozabilitatea fata de terti este conditionata de cunoastere. eu vanzator sunt in continuare proprietar. pentru ca fata de Y vanzarea initiala catre X nu este opozabila. cata vreme nici unul nu este tabular indiscutabil proprietar este vanzatorul. de dobandire a drepturilor.1 precizeaza ca daca cineva a transmis succesiv catre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal. iar astazi i-a fost vandut lui C iar saptamana viitoare se inscrie primul C.1275 alin. Deci sa retinem 891 in paralel cu 1275. automat el dobandeste dreptul si il face totodata opozabil fata de terti. Ca ma 45 .Vand un ceas lui X si dupa aceea lui Y. el ramane proprietar. ii clar ca ambele titluri trebuie sa provina de la un autor comun si ala sa fie posesorul tabular. Asadar. In materie mobiliara am inceput la prima observatie sa spunem ca posesia joaca rolul de opozabilitate. Ex. pe cand posesia ca stapanire asupra bunului functioneaza cu acelasi rol in materia bunurilor mobile. Deci in momentul in care Y cumpara de la mine. doar ca posesia tabulara functioneaza ca si criteriu de solutionare a conflictului intre titluri in materie imobiliara. pentru ca el este posesor tabular. Sa comparam acest text cu art. Ce inseamna cu buna credinta? Este din nou eroare. mi se vinde ceasul mie. Buna credinta aicia este legata de cunoastere. Fiind ca posesia bunului joaca pentru mobile rol de opozabilitate. Acealasi lucru se intampla si la 1275 cu o diferenta de nuanta. In momentul in care unul dintre cei 2 se inscrie in CF. Ori posesia bunului mobil asigura tocmai posibilitatea tertului de a afla ca eu sunt proprietar. cel de a-l doilea cumparator. ii clar ca oricum dobanditorul nu s-i ar putea intabula dreptul pentru ca nu are un titlu care sa provina de la titularul tabular. si in momentul in care sunt pus in posesie nu stiam faptul ca anterior acelasi ceas a fost vandut altei persoane. De ce? care este ratiunea acestei bune credinta? Aici buna credinta nu ii o chestiune etica. In materie imobiliara posesia tabulara are un efect si mai puternic.1275 NCC:art. ce inseamna asta? Inseamna ca daca acum 2 saptamani a fost vandut imobilul lui B. in momentul in care il pun mai intai in posesie pe Y. Pentru ca am discutat despre efectul relativ al inscrierilor in CF. Este valabil si pentru 891 cat si pentru 1275. sa observam ca si de aceasta data posesia tabulara joaca exact acelasi rol ca si stapanirea efectiva asupra bunului. pentru ca fata de Y. Deci trebuie as fi de buna credinta sa nu cunosti cealalta vanzare. Atentie!!! Titlul trebuie sa provina de la un autor comun. Daca am observat la 1275 textul spunea:primul dintre cei doi care este pus in posesie cu buna credinta. Pentru ca tertii trebuie sa imi respecte dreptul numai daca il cunoaste. In 891 spune ca conflictul se va rezolva in momentul in care unul dintre cei 2 titulari de titluri se inscrie in CF. Asta inseamna ca daca am vandut lui X si dupa aceea am vandut lui Y un imobil. De ce? pentru ca vanzarea catre X chiar daca a avut loc anterior nu ii este opozabila lui Y cata vreme X nu a fost pus in posesia bunului. cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. el dobandeste primul posesia tabulara si este preferat ramanand proprietar chiar daca titlul lui este posterior fata de titlul celuilalt.- - - - - - tot de posesia tabulara. Prin urmare cum se va prezenta situatia juridica la bunuri mobile? Ex. morala. el cumpara de la proprietar. 891 : reglementeaza posesia tabulara ca mijloc de solutionare a conflictului intre titluri concurente provenite de la un autor comun. Am spus ca posesia bunului mobil joaca rolul de opozabilitate. pentru ca altfel cum sa ii cer sa imi respecte ceva ce nu cunoaste. Va fi preferat cel care si-a inscris primul dreptul in CF indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in CF.

Ambele uzucapiuni de la 930 si de la 939 sunt intemeiate de aceasta data pe posesia ca stapanire asupra bunului. Asadar. 46 - - - - . il gasim si in materia CF. In masura in care el se inscrie cu rea-credinta. ii necesar ca cel care se inscrie primul sa fie de buna credinta. fara titlu. si in materia CF. ce este de fapt zisa uzucapiune tabulara? Ea este o prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in rectificare. Cu precizarea foarte importanta ca zisa uzucapiune tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. In momentul in care ei au cunoscut pe alta cale.uzucapiunea este in esenta un mod de dobandire a proprietatii. sau titular al altui drept real imobiliar. Cum se poate ajunge la situatia asta? Ex. dupa 5 ani de la momentul inscrierii dreptul tau de proprietate nu mai poate fi contestat. Acelasi rationament. Nu s va ajunge la asta pentru ca actiunea in modificarea cartii funciare nu mai poate fi introdusa dupa acel termen de 5 ani. Ce inseamna sa fii de buna credina? Ca la momentul intabularii sa nu fi cunoscut tu faptul ca intabularea ta nu este intemeiata pe un titlu. Observatii: a.este inscris acum si peste 10 ani cineva introduce o actiune in nulitatea absoluta a titlului tau. cerinta. iti inscrii dreptul in CF cu buna credinta. va putea sa conserve acest drept in sensul ca inscrierea lui nu va mai pute fi atacata. Deci sa nu cunoasca pe alta cale existenta unui titlu anterior. Insa tertii nu pot sa se ascunda in spatele lipsei mele de posesii in masura in care ei au cunoscut dreptul meu pe alta cale. in CF ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real. Stiti ca actiunea in nulitate este imprescriptibil extinctiv. daca X sta inscris in CF nustiu cati ani se produce uzucapiunea tabulara.un al efect al posesiei tabulare este uzucapiunea tabulara Care este reglementat in art. art. Lit. Tot datorita motivului faptului ca intabularea. Conditia este sa fii de buna credinta. adica fara titlu. in solutionarea conflictului de titluri concurente.901 NCC alin2: tertul este considerat de buna credinta numai daca …. Instanta admite actiunea.931 alin. La 930 si 939 NCC cele 2 texte reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobilira respectiv in materie mobiliara.931 NCC:uzucapiunea tabulara presupune in esenta ca dupa curgerea unui anumit interval de timp.c:nu a cunoscut pe alta cale inexactitatea cuprinsului CF. 6. nu este o prescriptie achizitiva ci o prescriptie extinctivă. Daca fara temei. actiune in prestatie tabulara.1 NCC:textul spune ca drepturile celui care a fost inscris fara cauza legitima. Adica ca ei sa nu fi cunoscut pe alta cale faptul ca eu am devenit proprietar. Asadar. cel care figureaza in CF ca proprietar. primul dobanditor va putea introduce impotriva lui o actiune numita. nu se va mai putea cere radierea ei. si aicia putem face o paralela intre posesia tabulara si posesia ca stapanire asupra bunului daca avem in vedere pe de o parte 931 pe de alta parte 930 si 939 NCC. automat cunoasterea face ca dreptul meu sa le fie opozabil. De ce ii trebuie nustiu cati ani odata ce am discutat ca din momentul tabularii chiar fara titlu duce la dobandirea proprietatii. nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna credinta a posedat imobilul timp de 5 ani. Consecinta ar trebui sa fie radierea dreptului tau din CF ca fiind intemeiat pe o inscriere care nu are la baza un just titlu. Asadar. Tocmai de aceea textul cere ca ei sa fie de buna credinta. Ex.- - vad stapanind bunul. Art. chiar daca ai fost inscris fata titlu. Raspunsul:uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii.

actiunea in rectificarea CF se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real dobandit cu buna credinta si cu titlu oneros. cu titlu oneros de la ala care nu pare a fi proprietarul tabular si totusi devi proprietar. legea te protejeaza. Toate efectele discutate pana acum sunt efecte care profita titularului tabular.901? cu art. ce efect al ei vom compara cu art.1 NCC:si acolo cu buna credinta.901 NCC in materie de CF. cand anume posesia valoreaza proprietate? In situatia in care din eroare. dupa trecerea celor 5 ani nu poti deveni mai proprietar decat ai fost. Cum anume? Posesia tabulara creaza cumparatorului unui bun imobil convingerea ca el contracteaza cu adevaratul proprietar. Cum anume devi proprietar in situatia asta? Prin aplicarea teoriei aparentei.901.901 alin. avand ca obiect un bun mobil. dar si convingerea ca posesia tabulara al celuilalt este intemeiat pe un titlu valabil. posesorul tabular benficiaza de uzucapiunea tabulara.937 NCC: deci. convingere care este corecta atat timp cat el este posesor tabular. Exista insa si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de CF. Tocmai pentru ca tu cumparator nu ai cum sa verifici si sa rastorni aceasta falsa aparenta. Art. Aparenta ca cel cu care contractezi. Ce se intampla in aceasta situate? Art. inseamna ca si dobandirea imobilului pe care am facut-o eu este de la un neproprietar. Cum? Tu vei deveni proprietar chiar daca ai incheiat contractul cu un neproprietar. desfiintat si se dispune radierea din CF al autorului meu. tertul cumpara un bun mobil de la posesor. in aceste cazuri termenul va fi de 47 . Cum functioneaza cele 2 texte? Ex. Posesorul tabular demonstreaza faptul ca este proprietar. Si il vom analiza comparativ cu art.1 NCC:persoana care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros. posesorului tabular. el chiar dobandeste prin intabulare proprietatea. oricine a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in CF in temeiul unui act juridic cu titlu oneros.1 NCC:sub rezerva unor dispozitii legale contrare. Atentie:937 alin.901 alin. adica. va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau chiar daca la cererea adevaratului titular dreptul autorului sau este radiat din CF. Ei art. el rezolva conflictul cu titularul unui alt titlu concurent cu al sau. Ce vrea sa insemne acest lucru? Cu ce vom compara din materia ca stapanire de fapt asupra bunului. si ATENTIE.3 NCC: de asemenea. de data asta insa falsa aparenta este creata de posesia tabulara.909 alin. sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond. ca vanzatorul ar fi proprietar.. tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul CF si se incred in el.- - - - - indiferent ca este fara titlu valoreaza proprietate sau alt drept real intabulat. Prin urmare chiar daca nu ai un titlu. Acelasi rationament se aplica si la art. De data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente.---observati asemanarea cu art. In masura in care ulterior titlul autorului meu este atacat in instanta. in materie mobiliara. – 937 NCC:dobanditorul cu buna credinta care s-a increzut din eroare in falsa aparenta creata de posesie devine proprietar al bunului mobil. devine proprietarul acelui bun din momentul luarii acelui bun in posesie efectiva. am facut precizarea cumca principiul conform careia posesia mobiliara valoreaza proprietate se aplica numai in niste situatii limitative.937 reglementeaza tocmai ipotezele limitative in care posesia de buna credinta a unui bun mobil valoreaza proprietate. in temeindu-se pe cuprinsul CF.

si nu a stiut viciile titlului lui B. Art. C fata de A este tert. adica cele din alin. radierea dreptului tertului de buna credinta din CF. Alin. In celelalte cazuri. destul de dificil de stabilit care sunt limitele acestei obligatii de a te informa. adica a lui B. existenta obligatiei de informare. 937 NCC. adica in cazul bunurilor care nu figureaza in CF. A vinde imobilul lui B. logic. pentru ca el nu a fost parte in contractul cu A. anularea contractului dintre A si B. C este de buna credinta. deci tertul de buna credinta ramane proprietar. deci urmeaza radierea lui B. asadar in celelalte cazuri. Cum functioneaza aceasta situatie din 909? ipoteza se refera la tertul dobanditor. Prin urmare. El va fi protejat doar in masura in care eroarea nu se datoreaza propriei culpe. bunuri frugifere altele decat cele inscrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea…. atuncia actiunea in rectificare. mai departe B instraineaza imobilul lui C. Avantajul pe care il aduce posesia tabulara in materie imobiliara este acela ca ea stabileste limitele obligatiei de a se 48 - - . reglementarile sunt foarte vagi:nu a cunoscut si nici nu trebuia. ar insemna ca se anuleaza contractul 1 in instanta. -in dreptul civil. Art. Posesia tabulara in aceasta situatie joaca exact pe un mecanism asemanator dar nu identic cu cel pe care il intalnim la stapanirea asupra bunului si reglementat in art. el s-a increzut in aparenta creata de posesia tabulara. neglijente. Deci ex.4 NCC: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta. este de buna credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia dupa imprejurari sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar.2 NCC: 920 se refera la intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar. Pe langa obligatia de a-l informa pe altul. inseamna ca C a dobandit de la un neproprietar. La fel cum se intampla si la art. adica radierea lui C din CF va putea fi introdusa doar in termen de 3 ani din momentul in care a fost inscris in CF dreptul dobanditorului nemijlocit. De ce i se spune tert? Pentru ca trebuie sa avem minimum 2 transmisiuni. C dobandeste imobilul de la B care in momentul incheierii contractului intre B-C figura in CF ca posesor tabular. Lucru care va rezulta in instanta din probatiunea adusa.este clar ca niciodata inscrierea lui C nu va mai putea fi atacata pe acest motiv. inseamna ca fata de A B este dobanditor nemijlocit fiindca B a dobandit direct de la A. in celelalte cazuri.3 care se refera la imobilele inscrise in CF. Adica fiecare participant la astfel de raporturi juridice are obligatia de a se informa el inaitne de a incheia un act juridic. B devine neproprietar. De regula. eroarea acea trebuie sa fie scuzabila. B se intabuleaza in CF. deci daca in momentul in care C cumpara de la B. B figura deja in CF de 5 ani ca proprietar. Ce se intampla dupa termenul asta de 3 ani? Dupa termenul de 3 ani nu se mai poate cere corectarea. Si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca.937.948 alin. In masura in care ulterior A va cere anularea sau rezolutiunea.920 alin. de ce este important acest lucru? Pentru ca intotdeauna in masura in care el ulterior invoca eroarea. dobanditorul este de buna credinta daca inscrie dreptul sau in folosul sau bazandu-se pe cuprinsul din CF. prin urmare B este inscris in CF in lipsa unui titlu. exista intotdeauna in dreptul civil si obligatia de a se informa a fiecaruia dintre participantii la raporturile juridice civile.2: in cazul imobilelor inscris in CF.- - 3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulata de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului. Comerciantul are obligatia sa il informeze pe consumator in legatura cu bunul pe care il vinde. Insa ne spune textul de la 909 ca in masura in care C a fost de buna credinta si s-a increzut in aparenta creata de CF. Si atunci. nici nu putea sa cunoasca.

Va trebui sa demonstrezi ca intr-adevar nu puteai sa cunosti. in momentul in care C cumpara de la B c este de buna credinta. asadar in cazul lui sunt intrunite conditiile de la 909 alin. inseamna ca intabularea lui C nu va putea fi radiat. dar problema este ca pentru a ajunge la D trebuie sa desfiinteze si 49 - - - . daca avem mai multe instrainari succesive in materie imobiliara. deci. dar atentie.A vinde lui B. Ex. in acest caz actiunea lui A in radierea lui D este imprescriptibil. in 2014 se intabuleaza D. De ce? pentru ca avem o succesiune de transmisiuni. el are actiune in rectificare si impotriva lui C si impotriva lui D timp de 3 ani in masura in care au fost de buna credinta.3. -daca D este de rea credinta. iar C vinde lui D. la un moment dat un tert dobanditor este de buna credinta. adica a lui B. fiindca D a dobandit de la proprietar.909 care spune ca se poate introduce actiunea in rectificare doar in termenul respectiv. Deci in materie imobiliara esti linistit daca ai consultat CF. B s-a inscris in 2014. deci D este de rea credinta. Ce se intampla in aceasta situatie? Va putea D invoca 909 alin. determina limitele obligatiei de a se informa a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare. in 2013 B vinde lui C si se intabuleaza C. B vinde lui C. A vinde lui B --2012. Deci. S-ar ridica intrebarea daca in situatia aceasta cel de rea credinta mai poate beneficia de art. D stie faptul ca titlul lui B ii lovit de nulitate.909 alin. in 2012 se intabuleaza B in CF. -inseamna ca daca A obtine anularea contractului dintre A si B. Ex2. un alt efect foarte important pentru terti in ce priveste posesia tabulara este ca continutul CF stabileste. Pe cand acolo unde nu exista posesie tabulara deja legea este mult mai nuantata: nici nu ai cunoscut si nici nu puteai. deci A are actiune pana la 2015. Insa in momentul in care D cumpara de la C.3? raspunsul este :DA.3. Sa presupunem ca au fost amandoi de buna credinta: termenul se calculeaza de la inscrierea dreptului a dobanditorului nemijlocit.909 alin.3. adica nu cunoaste faptul ca titlul lui B este lovit de nulitate. Ii in termen. De ce? pentru ca tot timpul unde sunt texte care vizeaza imobilele inscrise in CF scrie ca el. B vinde lui C in 2016 si C vinde lui D in 2017 si D ii de rea credinta si C ii de buna credinta -in aceasta situatie: A desfiinteaza titlul lui B si ar vrea sa induca actiunea in rectificare impotriva lui D. daca ai consultat CF oricand poti invoca faptul ca daca ai fost in eroare acea eroare este scuzabila. Intrebari legate de CF Ex. Neputand fi radiat C inseamna ca D nu va mai putea fi radiat din CF. In masura in care am fi in termenul de 3 ani pentru toti: Ex 1. Dupa aceea il va radia pe C. dar dupa aceea ala care dobandeste de la el este de crea credinta. A vine si anuland titlul lui B il radiaza pe acesta.informa. Nu iti este imputabila si vom beneficia de protectia legii. cel care invoca eroarea este de buna credinta in masura in care a consultat cuprinsul CF. Deci D nu va avea nevoie sa invoce art. atunci nu se mai aplica art. A vinde lui B in 2012. C este de buna credinta.

El nu poate spune ca a fost de buna credinta pe temeiul CF. nu poti sa fi proprietar asupra unei universalitati. 50 - .3. D nu mai are nevoie sa invoce 909 pentru ca C nu este radiat din CF pentru ca el a dobandit cu buna credinta si a trecut termenul de 3 ani. Au trecut 4 ani. Ex.920 NCC: modul in care poti sa dobandesti posesia. rectificarea este imprescriptibila Atentie: de ce noi discutam mereu despre terti? Pentru ca tertii trebuie sa se fi increzut in falsa aparenta creata de CF. ii imprescriptibila actiunea. ori impotriva lui C actiunea lui A este prescrisa. Am spus ca animus inseamna ceea ce te poti considera in virtutea unei uzurpari si in virtutea unui titlu. ori atentie. Si posesia ca stare de fapt si proprietatea ca stare de drept poarta asupra unor bunuri determinate. la 920 lit. cade si el si ajungem la D care s-a inscris in 2016. la infinit.a NCC:daca detentorul precar incheie cu buna credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular = se refera la un bun determinat. -deci daca amandoi sunt de buna credinta. atunci fata de el actiunea in rectificare ar fi imprescriptibila. impotriva lui C are actiune in 3 ani. pai B nu poate sustine ca s-a increzut in falsa aparenta creata de CF fiindca in cazul lui nu se anuleaza titlul lui A ci se anuleaza propriul titlu lui B in care el a fost parte in contractul respectiv. fiindca 909 il invoci atunci cand autorul tau este radiat din CF. Si am spus ca se poate fie prin uzurpare fie prin titlu. pentru ca si fata de B. Daca nu mai are actiune impotriva lui C inseamna ca pe art.3. daca el este de buna credinta va invoca 909 alin. Ce se intampla? Ii radiat B pentru ca nu are titlu. dobanditor nemijlocit. ut singuli.909 alin.4 daca C este de rea credinta el are acelasi regim juridic ca si B. iar patrimoniile se transmit mereu prin transmisiuni universale sau cu titlu universal.inscrierea lui C. insa facuta cu titlu particular. nu mai poate fi atacata inscrerea lui.3 C ramane proprietar. -daca B si C este de rea credinta atunci ii putem radia oricand. Ex. Vom deveni proprietar in temeiul unui act translativ cu titlu particular.Universalitati de fapt si universalitati de drept sau juridice Art. Prin urmare D a dobandit de la proprietar si D nu mai are nevoie sa invoce art. Deci pana acum noi am avut in vedere ipoteze de bunuri determinate. La cazurile de intervertire. Nu poti sa fi posesor asupra unei universalitati. si vom putea sa ne prevalam de titlu pentru a demonstra ca avem animus in masura in care titlul este translativ de proprietate sau constitutiv al altui drept real.909 alin. Deci in masura in care C este de rea credinta.3. pentru ca B si-a inscris dreptul in 2012 iar pana in 2016 a trecut termenul de 3 ani. De astazi vom discuta despre patrimonii. ne gasim in termenul de 3 ani. ii radiat C pentru ca desi ii un dobanditor cu titlu oneros si cu buna credinta. In momentul asta. - - .

spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale respectiv cu titlu universal. turma de oi – este tot o universalitate de fapt Universalitatea de fapt este studiata numai ca o introducere pentru studiul universalitatilor juridice sau de drept. Ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ.Universalitatea de fapt nu are o latura pasiva. Universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun distruge. Transmisiune cu titlu particular = presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri determinate.Avand in vedere ca nu are o existenta distincta. pentru a gasi modalitatile prin care sa nu confundam simplele universalitati de fapt care inseamna mai multe bunuri puse la un loc in virtutea unei anumite destinatii de catre proprietarul comun. Universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau 3. 5. diverse instrumente. scule. nu se produce subrogatia reala (subrogatia reala fiind un mecanism juridic posibil doar in cadrul universalitatii juridice) 6. bunuri care ies din patrimoniul autorului (instrainatorul) si intra in patrimoniul avandului cauza (dobanditorul). Trasaturi ale universalitatii de fapt (care il disting de universalitatile juridice) 1. cel care transmite. sa ne imaginam ca o persoana se ocupa cu o anumita activitate economica. independenta de bunurile pe care le contine. Universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. Universalitatea de fapt nu influențează regimul juridic al bunurilor pe care le contine. sau avandul cauza. cu universalitatile de drept. In situatia asta dintre bunurile lui exista mai multe bunuri. -ce inseamna ca nu are o latura pasiva? = inseamna ca ea nu contine niciodata obligatii 2. 51 - - . In functie de modul de dobandire vom avea avanzi cauza (cei care dobandesc bunurile) adica avanzi cauza cu titlu particular. instraineaza bunurile respective sau le modifica destinatia 4. in cadrul universalitatii de fapt. sau universal. Sa presupunem ca X este strungar. Intotdeauna cand ne raportam la o transmisiune. si dobanditorul. Ex.541 NCC. cu titlu universal. si pentru a avea grija. dar si universale sau cu titlu universal. Am discutat ca transmisiunile pot fi cu titlu particular.- - Noi pana acum ne-am raportat la drepturi determinate care fac obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. Universalitatile de fapt Ce sunt acestea? Universalitatile de fapt = intelegem un ansamblu de bunuri constitutit/ alcatuit de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a bunurilor respective -reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim la art. O sa vedem deci ca universalitatile juridice sau de drept fac obiectul transmisiunilor universale si cu titlu universal. destinate activitatii respective. la cele 2 capete ale ei avem autorul. Toate bunurile alea puse la un loc reprezinta o universalitate de fapt Ex.

devenind co-titulari asupra acestora.32. Drepturi reale Cursul 8 Universalitatile de fapt presupun in esenta un ansamblu de bunuri care au acelasi proprietar si pe care proprietarul lor comun intelege sa le puna la o lalta pentru atingerea unui anumit scop. Teoretic ea poate exista chiar daca nu contine nici un drept si nici o obligatie. Chestiunea este foarte importanta. Asadar. De ce? pentru ca transmisiunea cu titlu particular inseamna instrainarea unui bun care iese dintr-un patrimoniu si care intra in patrimoniul altei persoane.1 precizeaza ca patrimoniul include drepturi si obligatii.- -art. Dupa cum observam. Pe langa aceste universalitati de fapt ne vor interesa universalitatile de drept. in cazul universalitatilor de drept discutam mai degraba nu atat despre un ansamblu de drepturi si obligatii cat despre aptitudinea de a dobandi astfel de drepturi si obligatii. In cazul unui transfer zis intrapatrimonial. Tocmai de aceea. Transmisiunea universala = instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei (ex. patrimoniu. masele patrimoniale si patrimoniul de afectatiune. in categoria universalitatilor juridice ar intra patrimoniul. 52 - - - . si definita legala data in art. diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce universalitatea de fapt se confunda cu continutul ei si nu poate exista in masura in care bunurile care intra in componenta ei dispar. nu avem propriu-zis un autor si un avand cauza. un bun propriu al sotului devine un bun comun. pentru o anumita finalitate.32 NCC:se refera la transmisiunile intra-patrimoniale Ex.31 alin. Gasim patrimoniul reglementat ca institutie juridica in art.31 alin. Ce anume intelegem prin universalitate de drept sau universalitate juridica? = intelegem un ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se confunda. masa patrimoniala) catre o singura persoana determinata Transmisiunea cu titlu universal = transmiterea unui patrimoniu sau a unei universalitati juridice catre 2 sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune. care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat. In principiu. Deci ea nu se confunda cu aceasta transmisiune intrapatrimoniala care presupune doar mutarea unui bun dintr-o diviziune al aceluiasi patrimoniu intr-o alta subdiviziune. care precizeaza ca orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile care pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Patrimoniu =ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice.1 din NCC. de la art. Nu avem asadar transmisiunea cu titlu particular. dar nu spune ca patrimoniul este totuna cu continutul sau. Universalitatea de drept sau juridica exista independent de continutul ei de la un anumit moment. nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment determinat. ca o prima observatie generica.

3. Dar dupa noua conceptie. In VCC avem o singura reglementare generica care are legatura cu notiunea de patrimoniu asa cum o intelegem noi astazi. asadar. patrimoniul include si elemente de pasiv.masa patrimoniala este justificata de o anumita afectatiune. Si aici vom discuta despre transmisiunea universala si cu titlu universal. La fiducie – art. Tot in acest context se mai ridica o alta problema. cate o masa patrimoniala a bunurilor comune. patrimoniul a avut un cu totul alt sens decat cel discutat in ziua de azi. si in masura in care debitorul decedeaza creditorul v-a putea pe mai departe sa ii urmareasca pe succesori.31 alin. care este prevazut in mod expres in art. Este vorba de reglementarea dreptului de gaj general.1 NCC spune in mod expres ca patrimoniul include si pasiv.773 NCC. fara a se identifica cu continutul sau concret. Deci. catre unii succesori. 2. De ce nu? Pentru ca la 1804. 1. Ea intotdeauna va exista in cadrul unui patrimoniu. in materie succesoriala.Este evident ca masa patrimoniala nu poate exista in afara patrimoniului. Nevoia ca patrimoniul sa aiba activ si pasiv apare datorita protectiei creditului. In VCC avem un text care spune ca orice debitor raspunde pentru obligatiile sale cu toate bunurile proprii prezente si viitoare.de a-i da siguranta ca in masura in care nu se va executa voluntar obligatia ei vor avea o parghie impotriva debitorului lor. Deducem de aici mai multe caracteristici ale masei patrimoniale.----sub aspect istoric In VCC nu existat o reglementare generala a patrimoniului ca un ansamblu de drepturi si obligatii. adica incurajarea creditului si protejarea creditorilor. Ce se intampla in cazul decesului debitorului? Si in acest context.- Observatii: Pana recent. In VCC se vorbeste despre bunuri. De asemenea. - - - - - 53 . apare in mare masura tocmai din dorinta de a-i proteja pe creditori. cea pe care o discutam in prezent. avem o masa patrimoniala fiduciara care este afectata finalitatii concrete urmarite de parti prin contractul de fiducie. caruia ii este destinat Ex. moment in care a intrat in vigoare VCC nu exista inca clarificata teoria patrimoniului pe care o discutam noi astazi. Din punct de vedere al creditorului era esential sa stie ca in ipoteza in care nu obtine executare voluntara el va putea sa-l execute silit pe debitor din patrimoniul lui.in dreptul familiei avem in patrimoniul fiecaruia dintre sotii casatoriti in regimul legal al comunitatii. afectatiunea este evidenta. s-a reglementat ideea de transmisiune a patrimoniului cu activ si pasiv. masa patrimoniala face posibila subrogatia reala cu titlu particular sau cu titlu universal. teoria patrimoniului. de un scop concret. Masa patrimoniala =o subdiviziune a patrimoniului care reprezinta la randul sau o universalitate juridica cu activ si pasiv propriu. in cazul fiduciei. Pana in 1800 patrimoniul a fost inteles ca fiind alcatuit din elemente de activ.datorita faptului ca este o universalitate juridica.

o foloseste doar ca titlu. Ii exclus. iar mai apoi in text se refera la mase patrimoniale. NCC se refera la patrimoniu de afectatiune in art. alte mase patrimoniale. consecinta automata ar fi ca o persoana fizica ar putea sa aiba patrimoniu personal si un patrimoniu de afectatiune distincta. in masura in care spui ca un patrimoniu de afectatiune este o diviziune a unui alt patrimoniu. arbitrar sa decida fractionarea. Asadar singura varianta admisa de legiuitorul roman in prezent este existenta unor mase patrimoniale de afectatiune si nicidecum existenta unor veritabile patrimonii distincte independente de afectatiune. Patrimoniul de afectatiune -EL NU EXISTA IN DREPTUL CIVIL ROMAN -atat NCC cat si anumite legi speciale fac referire sau utilizeaza aceasta sintagma de patrimoniu de afectatiune. arbitrara a patrimoniului sa afecteze dreptul de gaj general. Prin urmare. pentru ca dupa aceea se repliaza si ne explica ca de fapt zisele patrimonii de afectatiune nu sunt veritabile patrimonii ci sunt doar mase patrimoniale. si incepe asa: constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii unei profesii autorizate. Legiuitorul foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. In acceptiunea legii romane. nu poate in mod aleatoriu. Care anume este interesul discutiei ca ii masa patrimoniala sau ca ii patrimoniu? Interesul este gajul general.33 care ne vorbeste despre patrimoniul profesional individual. Ii foarte important de retinut acest lucru. divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile.- - Totodata.31 alin. De ce? pentru protejarea creditorilor si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii. Asta inseamna ca subiectul de drept. este clar ca te referi la o masa patrimoniala. Textul acesta ne duce la ce-a de a treia categorie a universalitatilor juridice. titular al unui patrimoniu.31 alin. Rezulta foarte clar da divizarea se poate face numai in conditiile legii din art. De ce? pentru ca amandoua sunt universalitati.33. evitandu-se ca o divizare aleatorie. In ipoteza in care am avea un veritabil patrimoniu de afectatiune. in art. Un patrimoniu nu poate fi continut intr-un alt patrimoniu. Care este observatia evidenta de facut in marginea acestui text? Observatie pe care o regasim si daca ne uitam la art. Aceasta fractionare in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar atunci cand legea o permite si doar in conditiile legii.3 ne spune urmatorul lucru:patrimoniile de afectatiune sunt mase patrimoniale fiduciare. art. NCC si mai multe legi speciale reglementeaza diverse mase patrimoniale afectate exercitarii anumitor profesii autorizate de lege.31 alin. Ori 54 - - - - - . ipotezele limitativ reglementate de legea romana. cu o potentialitate infinita de a cuprinde drepturi si obligatii. Prin urmare creditorii personali ar avea un gaj general exclusiv asupra patrimoniului personal. iar creditorii rezultati dintr-o anumita activitate profesionala ar avea gaj general exclusiv asupra patrimoniului de afectatiune.2 NCC. este vorba de patrimoniul de afectatiune.care spune ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Concluzia este ca desi legiuitorul roman foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. cum ar fi profesia de avocat sau de notar.3. divizarea patrimoniului propriu.

patrimoniul este gandit ca esenta personalitatii juridice. Se permite exclusiv divizarea patrimoniului si nu se permite posibilitatea de a se constitui patrimoniu de afectatiune. Deci in teoria personalista. patrimoniul este legat de insasi personalitatea juridica. pentru ca un catel nu poate avea un patrimoniu in dreptul civil roman. mai creeaza un patrimoniu de afectatiune. pentru ca la deces se transmite pentru ca asa ii viata. Nu putem crea patrimonii. insa care dupa momentul crearii lui nu are titular. X va avea 2 patrimonii. Avem de asemenea inalienabilitatea patrimoniului si in legatura cu divizibilitatea patrimoniului am discutat 55 - - - . Nu se poate pentru ca catelul nu poate fi subiect de drepturi si obligatii.Prin urmare. personalista a patrimoniului. Ca si concluzie:nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune. legiuitorul roman nu accepta posibilitatea constituirii de patrimonii. Evident aici discutam despre acte juridice intre vii. Dar patrimoniul fara un titular este reglementat de codul civil din Quebec. Prin personalitate juridica aici nu ne referim la PJ ci la capacitatea oricarei PF sau PJ de a fi titular de drepturi si obligatii. Patrimoniul este inalienabil. Prin urmare.- chestiunea asta este evitata de legiuitorul roman in masura in care stabileste in mod neechivoc faptul ca zisele patrimonii de afectatiune nu sunt altceva decat mase patrimoniale. Asadar. Patrimoniul de afectatiune isi gaseste originea in dreptul german. Patrimoniul il dobandesti ex lege. Neavand patrimoniu nu are capacitate de folosinta. leviteaza fara a avea titular. In dreptul civil roman nu se gasesc nici una dintre cele 2 variante. Ce inseamna patrimoniu? Aptitudinea mea de a avea drepturi si obligatii. de ce este inalienabil prin acte intre vii? Pentru ca a-ti instraina patrimoniul inseamna a-ti instraina personalitatea juridica. legiuitorul roman opteaza pentru masa patrimoniala fiduciara. aptitudinea ta de a fi titular de drepturi si obligatii. este exclus sa faci acest lucru. De ce nu poate fi instrainat. patrimoniu distinct creat de o persoana sau de mai multe persoane care sa aiba titular. observam ca mantinand teoria personalista a patrimoniului. Dar nu poti tu sa creezi patrimonii. Asadar. nu poate intra in raporturi juridice pentru ca nu are patrimoniu. si atunci X are un patrimoniu propriu. de la momentul nasterii in cazul persoanelor fizice si respectiv din momentul constituirii la persoane juridice. unde se copiaza reglementarile din codul francez. De ce nu pute crea patrimonii? Pentru ca in teoria subiectivista. In materie fiduciara. Aceasta aptitudine o dobanesc din momentul in care ma nasc respectiv sunt constituit ca PJ si devine relevant din punct de vedere al dreptului. Cum ar arata patrimoniul de afecatiune? El poate sa existe in varianta:1. a doua consecinta este ca nu putem sa ne instrainam in tot sau in parte patrimoniu. si nici capacitate de exercitiu. Sau exista varianta a 2-a:exista patrimoniu de afectatiune creat de X. Ala il dobanesti automat in momentul in care incepi sa existi ca entitate relevanta juridic si il pierzi in momentul in care iti incetezi exisenta. avem unicitatea patrimoniului: o persoana un patrimoniu. pe tot parcursul existentei lui. pe langa faptul ca nu putem crea patrimonii. b.

Sa ne imaginam ca debitorul si-a ipotecat casa ca sa obtina un imprumut. Prin urmare. Adica bunul pleaca dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. care este reglementat si in 56 . ele nu pot fi urmarite de catre creditor.1.Al doilea punct de interes este gajul general. De aceea actiunea in revendicare pe care il are proprietarul impotriva posesorului neproprietar NU este o consecinta. daca ne gandim ca creditorul chirografar.Consecinte: .Gajul general nu poarta asupra unor bunuri determinate. Care sunt chestiunile de interes legata de teoria patrimoniului? .2. o aplicatie a dreptului de urmarire.transmisiunile . Interesul concret al patrimoniului. Ulterior debitorul instraineaza bunul respectiv. care are numai un gaj general este copil ploii nu este chiar asa. Ipoteca ii va conferi creditorului sau posibilitatea sa urmareasca bunul in patrimoniul noului proprietar si sa-l execute silit chiar daca se gaseste in acest patrimoniu. respectiv capacitatea de folosinta.Dreptul de gaj general NU este un drept real.Mai intai am abordat ideea de personalitate juridica.1. . Consecinta este ca gajul general nu confera creditorului chirografar urmarirea.4.deja in cadrul teoriei personaliste. dreptul de gaj general nu confera atributele de preferinta respectiv de urmarire. . De ce? pentru ca in momentul in care proprietarul introduce o actiune in revendicare el nu urmareste sa redobandeasca un bun care se gaseste in patrimoniul paratului. ca patrimoniul este indivizibil. . el nu poarta asupra unor bunuri determinate. Legiuitorul roman in NCC si in legi speciale admite posibilitatea titularului ca in anumite conditii limitativ reglementate sa isi divizeze patrimoniul.Prin urmarire intelegem posibilitatea creditorului de a vinde silit bunul chiar daca acesta a iesit din patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul unei alte persoane.Gajul general . bunul ala juridic se gaseste inca in patrimoniul sau. . .Ce intelegem prin gaj general = este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului patrimonial al debitorului lor. In acest context.subrogatiile reale . Aptitudinea de a fi titular de drepturi si de obligatii. deci actiunea in revendicare nu este o aplicatie a dreptului de urmarire. De ce ne intereseaza patrimoniul. . Ce poate sa faca creditorul chirografar in masura in care debitorul sau tocmai in ideea de a-si cauza insolvabilitatea instraineaza bunuri din patrimoniu. iar bunul se gaseste doar in posesia faptica a paratului.-este reglementat in art.3. Gajul general poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine. 2. Intr-o astfel de ipoteza creditorul chirografar poate uza de actiunea pauliana.Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca.gajul general confera creditorului chirografar posibilitatea de a vinde silit atat bunurile prezente cat si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau . el poarta asupra patrimoniului care este distinct de bunurile continute. in masura in care debitorul instraineaza bunurile respective.spre deosebire de garantiile reale.2324 NCC . Ipoteca este exemplul clasic.

1562 NCC.- - - NCC si ii da posibilitatea creditorului chirografar sa atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general. Art. Avand in vedere ca creditorii chirografari sunt mai putin protejati in fata diverselor acte ale debitorului lor prin care el si-ar putea cauza insaracia golind patrimoniul de bunuri. adica clauze prin care se interzice instrainarea bunului ipotecat.2326 alin. introduceau o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului care a primit creditul sa instraineze bunul ipotecat pana la momentul achitarii integrale a creditului. Prin urmare. faptul ca pentru un creditor ipotecar nu este necesara ca mijloc de protectie clauza de inalienabilitate. Adica in masura in care debitorul nu le exercita el insusi si prin inactiunea lui risca sa isi cauzeze insolvabilitatea. Ce vrea sa spuna textul? 2376 vrea sa puna capat unei practici constante in ce priveste bancile. Asadar. Tocmai de acea art. si vizeaza clauzele de inalienabilitate.2326 NCC alin. In masura in care ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita. o astfel de clauza de inalienabilitate este lipsita de interes. Important este ca 57 . simultan si proportional valoarea creantelor din pretul bunurilor vandute. care introduceau in contractul de ipoteca prin care se garanta creditul. in cazul unui creditor ipotecar. Prin urmare nu are relevanta in aceasta situatie ordinea titlurilor creditorilor.1. Asadar. creditorul va putea sa vanda silit acel bun. deci a creditorului care are o garantie reala ce ii confera dreptul de urmarire. regula pe care o gasim in art. afara de cazul in care exista intre ei un drept de preferinta sau o conventie cu privire la ordinea indestularii lor.2376 NCC:este un text din materia ipotecilor. Asta inseamna ca in caz de executare silita. regula in ce priveste creditorii chirografari. De ce? pentru ca ipoteca confera dreptul de urmarire. Art. Nu are importanta ca o creanta este nascuta in baza unui contract incheiat in 2010 si cea de a doua este nascuta in baza unui contract din 2011. la 1560 NCC gasim reglementata si actiunea oblica. prin actiunea pauliana si actiunea oblica care sunt puse la dispozitia creditorilor chirografari. actiune pauliana care are efectul faptul ca in masura in care este admisa actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit va fi declarat inopozabil fata de creditor.2376 vine sa precizeze ca o astfel de clauza in materie ipotecara ca astfel de clauze vor fi lipsite de efecte. Langa actiunea pauliana. Asadar. nu va conta nici ordinea titlurilor si nici ordinea scadentei. Si ni se spune asa: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau decalara ca acest transfer este echivalent cu neindeplinirea obligatiei garantate. Asadar actiunea pauliana vine sa suplineasca tocmai lipsa atributului de urmarire. Respectiva practica era una abuziva.1:textul spune ca pretul bunurilor debitorului se imparte intre creditori proportional cu valoarea creantei fiecaruia. pentru un creditor chirografar poate fi interesant ca bunurile sa fie conservate in patrimoniul debitorului fiindca nu are drept de urmarire. creditorii chirografari isi vor recupera deodata. Consecinta evidenta este ca fata de creditor bunul se va considera ca nu a iesit din patrimoniul debitorului. gajul general este protejat prin cele 2 actiuni. Am spus ca gajul general nu confera nici urmarire si nici preferinta. aici ii spune revocatorie. actiune care permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite drepturi si actiuni ai debitorului lor in masura in care debitorul este indolent. cauzandu-si sau agravandu-si insolvabilitatea. De ce? pentru ca bancile au omis un lucru elementar. este ca ei nu beneficiaza de dreptul de preferinta. au la dispozitie actiunea pauliana care este reglementata in art.

Ex 2. Asadar. prin subrogatia reala.1:definitia gajului general Art. ne raportam la momentul inceperii executarii silite. fiecare va primi 2. pe langa actiunea pauliana si actiunea oblica. Gajul general mai este protejat printr-un mecanism al patrimoniulu. Deci privind sintagma „prezente si viitoare”. Ce vrea sa insemne acest lucru? Inseamna ca in baza gajului general. se datoreaza 10 lei. Formula „bunuri prezente si viitore” -gajul general nu este un drept real. Deci discutam despre o situatie de insolvabilitate. In situatia asta. de prioritate la plata creantei. Cum stabilim acea proportie? Se indica proportia dintre activ si pasiv. 5 lei lui A si 5 lei lui B. si in activul patrimonial a lui A se mai gaseste un imobil in valoare de 6 lei. Am spus ca „se gasesc sau vor intra in viitor”. precizeaza ca de principiu debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale. Ce se va intampla? Evident. Activul mai contine bunuri in valoare de 5 lei. amandoi sunt creditori chirografari. Art. si respectiv gajul general care nu confera aceasta prioritate.. Unde ne intereseaza aceasta chestiune? Ex1. 58 - - - - - - . prin urmare impartirea sumelor obtinute din vanzarea bunurilor debitorului se fac proportional in functie de valoarea creantei. sa ne imaginam ipoteza in care X are o ipoteca asupra acelui imobil. se vor obtine acei 6 lei.il gasim in materia executarii silite a obligatiilor. Toate bunurile care se gasesc in patrimoniu la acel moment sau care vor intra in patrimoniu ulterior acelui moment pot sa fie valorificate de catre creditori in baza gajului general. el va lua cei 5 lei datorati lui. Subrogatia reala asigura tot timpul mentinerea constanta a gajului general in masura in care debitorul instraineaza bunuri prin intermediul unor acte cu titlu oneros. Atentie. si mai intai isi va recupera cu preferinta creanta creditorul ipotecar. Aicia ne intereseaza diferenta dintre garantia reala care confera dreptul de preferinta. vor veni simultan pentru a-si recupera valoarea creantelor.2324 NCC alin. si se intinde atat cu privire la bunurile prezente cat si cu privire asupra bunurilor viitoare ale debitorului. De ce ii important aceasta chestiune? Pentru ca gajul general ii una dintre marile mize ale patrimoniului. creditorul va putea sa valorifice. prin urmare nu confera preferinta si urmarire. Daca ei sunt chirografari inseamna ca ei vor veni simultan. ca actul este de 6 lei iar pasivul de 10 lei. si bunurile care desi nu se gasesc in patrimoniu in acel moment vor intra in patrimoniul debitorului in viitor. Intr-o astfel de situatie se va valorifica imobilul respectiv. ei nu vor putea nici unul sa isi recupereze integral creanta ci o vor recupera doar intr-o anumita proportie.- ambele creante sa fie scadente si atunci chirografarii vor veni in concurs. Asadar activul poate sa acopere doar jumatate din pasiv. Inseamna ca fiecare dintre creditorii chirografari care vin in concurs vor putea sa isi recupereze doar jumatate din creanta. creditorul chirografar. 5 supra 10 da ½. Activul este 5 pasivul este 10. si va mai ramane 1 leu pe care il va primi Y. sa vanda silit toate bunurile care se gasesc in patrimoniul debitorului sau la momentul inceperii executarii silite.ipoteza in care A datoreaza 10 lei.1518 NCC . 5 lei lui X si 5 lei lui Y.5. Deci fiecare are o creanta de 5 lei.

Raspunde cu patrimoniul. Cu toate acestea. creditorul si debitorul putand sa scoata anumite bunuri din sfera gajului general. Adica. trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului. In masura in care avem un notar. la ce se refera textul asta? Daca am un imprumut. Dar 2324 ne spune ca debitorul raspunde cu toate bunurile prezente si viitoare. teren si constructie aflata in proprietatea mea. Deci 1518 trebuie pus in legatura cu 2324.2325 NCC. pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. Aceasta chestiune este confirmata si de art. din sfera gajului general. De ce? pentru ca ar avea ca si cauza de nulitate: motivul neserios. Adica consimtamantul dat fara intentia debitorului de a se obliga juridic. Asadar. Intrebarea este:va avea posibilitatea debitorul sa limiteze aceasta raspundere. De principiu raspunsul este unul pozitiv. de ce asta? Pentru ca o obligatie juridica. fractionat patrimoniul debitorului. De ce anume exista posibilitatea asta? Art. cum anume va functiona gajul general in masura in care patrimoniul este fractionat in mai multe mase patrimoniale. Ori in masura in care inlaturi cu totul gajul general inlaturi posibilitatea de a executa silit acea obligatie. Raspunsul o gasim la art.- - - -aceasta raspundere personala se va traduce asupra patrimoniului. este o obligatie care in caz de neexecutare voluntara poate sa fie executata silit cu forta de constrangere a statului. ne fiind un text de ordine publica.2324 alin. o limitare a gajului general.4 vine si spune ca bunurile care fac obiectul unei diviziuni afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege. Consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general Mai precis. partile. si pentru a garanta imprumutul am stabilit impreuna cu X ca el are un drept de ipoteca asupra unui imobil.3 NCC:ne spune ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului autorizata de lege. este reglementat in interes privat.2324 alin.1 – nu este un text de ordine publica. Art. prin acelasi contract pot sa stabilesc cu creditorul meu ca el nu va putea sa urmareasca.2324 reglementarea gajului general. pe care l-am contractat de la X. raspunsul evident este ca de principiu divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. care ne spune ca debitorul si creditorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile care nu ii sunt ipotecate. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului. in masura in care obtine acordul creditorului sau. in ce masura. Asadar. acest lucru este posibil prin conventia lor. debitorul va avea posibilitatea sa limiteze gajul general.. Prin urmare in masura in care creditorul este dispus sa accepte o restrangere. deci inclusiv asta? Sa stabileasca sa nu raspunda cu anumita parte a patrimoniului sau. pot sa inlature cu totul gajul general? Raspunsul este categoric NU. DA. scotand anumite bunuri din patrimoniu. Pana unde pot limita. care notar autentifica un act juridic fara a verifica anumite chestiuni si prin asta cauzeaza un prejudiciu unuia dintre partile din contractul 59 - - - . De ce? pentru ca o conventie prin care partile ar inlatura cu totul gajul general ar fi lovita de nulitate. in interesul creditorului. partile pot prin conventia lor sa deroge de la 2324 limitand gajul general. 2324 alin. Gajul general va purta asupra tuturor maselor patrimoniale in care a fost impartit. sa execute silit alte bunuri din patrimoniul meu in afara celora asupra carora poarta dreptul de ipoteca.

Insesizabilitatea poate sa aiba sorginte legala sau conventionala. iar alin. un bun inalienabil este totodata si insesizabil. bunurile insesizabile din patrimoniul debitorului sunt acele bunuri care nu pot fi executate silit. Deci ea poate fi stabilita prin lege sau prin conventie. inclusiv de partea divizata).4. partile revin la gajul general asupra intregului patrimoniu. Nu se refera si la masele patrimoniale ale bunurilor proprii si comune in timpul casatorie. si un gaj general al creditorilor profesionali care se exercita numai asupra masei destinate activitatii profesionale. Vine si ne spune textul de la alin.- - - - respectiv. Se refera numai masa patrimoniala destinata unei profesii autorizate de lege. anterior momentul in care s-a facut X notar. chiar daca ne gasim in ipoteza de la alin. de principiu. in acest caz creanta va fi garantata de intregul patrimoniul.Pentru ca insesizabilitatea legala este opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai proprietarului bunului respectiv. Vor putea partile sa deroge de la 2324 alin. iar exceptia de asemenea poate fi rasturnata in masura in care printr-o convetie a lor. De ce ne intereseaza distinctia dintre insesizabilitatea legala si cea conventionala? 1. va putea fi executat silit doar din bunurile afectate masei patrimoniale destinate profesiei respective. Gajul general si modul in care el poate sa fie afectat prin inalienabilitatea legala sau conventionala respectiv prin insesizabilitatea bunului. (adica in situatia in care creanta se naste anterior momentului crearii divizarii.4. exceptia este reglementata in 2324 alin. Si am spus ca partile pot sa deroge de la alin. 2324 este o situatie de exceptie. ci ar dori sa raspunda cu intreg patrimoniul.4 de la 2324 introduce exceptia. situatia in care masa patrimoniala este destinata unei anumite activitati autorizate de lege. insesizabilitatea poate sa fie o consecinta a inalienabilitatii. In masura in care creditorii sunt anteriori momentului divizarii. Prin urmare. (este vorba de divizarea unui singur patrimoniu) Tocmai pentru ca nu avem patrimoniu de afectatiune. pentru ca nici acest text nu este de ordine publica.4. Deci un bun care nu poate fi instrainat de catre debitorul proprietar nu va putea de principiu nici sa fie executat silit de catre creditorii proprietarului. ex.4? DA. se ridica intrebarea:se va putea intampla ca partile sa deroge de la 2324 alin. divizarea nu va afecta gajul general al acestora. sau avocat.4? Vom avea 2 gajuri generale distincte: un gaj general al creditorilor personali care se exercita numai pe masa bunurilor personale. in sensul ca sa ne imaginam in exemplul nostru ca notarul are in masa patrimoniala destinata profesiei foarte putine bunuri. Prin urmare. clientul nu doreste ca notarul sa raspunda exclusiv cu activul acelei masei patrimoniale. Sa nu confundam insesizabilitatea cu inalienabilitatea.4. Intr-o astfel de situatie ce se va intampla pe alin.4 ca notarul va raspunde. 60 - - . Asadar.3 stabileste regula si anume divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. exceptia se refera exclusiv la masa patrimoniala constituita in vederea exercitarii unei profesii autorizate de lege. Ce intelegem prin insesizabilitate = faptul ca un bun sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificate de catre creditori in cadrul executarii silite. Inalienabil este bunul care nu poate fi instrainat de catre proprietar. regula divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Asadar. in ipoteza comunitatii legale. el deroga de la regula stabilita in alin. revenind la regula. Atentie.3 al aceluiasi art. el raspunde pentru prejudiciul cauzat. deci art. De asemenea.

art. care completeaza vointa partilor. indiferent ca ea este legala sau conventionala este ca bunurile insesizabile sunt scoase din sfera gajului general. De asemenea. Deci daca am obligatia de a construi o casa o execut voluntar inseamna ca am facut o plata. Astfel.4 reglementeaza zisa clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii. din punct de vedere al dreptului civil exista 2 categorii de subrogatii:exista subrogatii personale si subrogatii reale. Subrogatia personala este un efect al platii. Ce inseamna asta? Inseamna ca in masura in care plata. se intampla urmatorul lucru: tertul care face plata in locul debitorului fara intentia de a ii face liberalitati debitorului.3. In cazul clauzei de inalienabilitate subintelese nu ne gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci ne gasim in prezenta unei inalienabilitati conventionale. In legatura cu subrogatia personala.devine opozabila fata de terti. Consecinta este ca in baza art. potrivit art. se inlocuieste un drept cu un alt drept in cadrul unui patrimoniu. coproprietatea – deci pana la modul de dobandire (astea nu le avem) Subrogatia reala -sa nu confundam subrogatiile reale cu subrogatiile personale.care nu se studiaza la drepturi reale. Daca datorezi o suma de bani si executi voluntar acea obligatie se numeste ca ai facut o plata.629 alin. 627 alin. adica executarea obligatiei este facuta de catre o alta persoana decat debitorul care datoreaza acea prestatie.627 alin. 627 alin. subrogatia indiferent ca personala sa reala. daca discutam despre o subrogatie reala. Ce intelegem prin plata? Executare voluntara a unei obligatii. Nu reducem plata la prestatia de a da o suma de bani. Plata inseamna executarea voluntara a oricarei obligatii pozitive.2.produce efecte doar fata de creditorii posterior actului juridic care a instituit-o 2. NCC reglementeaza la 1593-1598 ceea ce el defineste ca fiind subrogatii. inalienabilitatea conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective.1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala. deci inclusiv fata de creditori doar prin notarea clauzei de insesizabilitate in CF Insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunului. indiferent care este obiectul prestatiei. Consecinta insesizabilitatii. este un efect al platii. Nu are nici o legatura cu subrogatiile reale. insesizabilitatea legala produce efecte independent de notarea ei in CF. In masura in care discutam despre o subrogatie personala se inlocuieste o persoana cu o alta persoana in cadrul unui raport de obligatii.4 este un text supletiv. Consecinta este ca o data ce tertul a facut plata in locul 61 - - - - . tertul devine noul creditor in locul creditorului initial. inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea.- 2. potrivit art. Bunurile scoase din gajul general cu acordul creditorului vor fi bunuri insesizabile. Dupa cum ii spune numele. presupune o inlocuire. pe cand de principiu insesizabilitatea conventionala: 1.4 i insesizabilitatea va fi la randul sau una conventionala. Drepturi reale Cursul 9 La test avem inclusiv proprietatea. presupusa de legiuitor ca o consecinta a aceleiasi inalienabilitati conventionale. Din punct de vedere juridic.2329 alin.

De unde initial era creditor B pe viitor devine creditor C. proprietar al acelei universalitati de fapt. despagubirile datorate. din culpa probata a medicului veterinar care se ocupa de animalele respective. echivalentul lor valoric mi se cuvin tot mie in calitate de titluar. Ce parere avem? Cui va fi obligat medicul sa plateasca despagubirile? -in situatia asta. In loc sa plateasca A vine si face plata din varii motive C. deci aici avem inlocuirea unui creditor initial cu un creditor survenit.il reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli. Prin urmare. se perfecta. care contine universalitatea de fapt. asadar cumparatorul nu 62 - . universalitatea de fapt pe care noi o numim turma de animale se gasea in patrimoniul vanzatorului. prin efectul subrogatiei reale. si echivalentul valoric a intrat nu in universalitatea de fapt numita turma de animale ci in patrimoniul vanzatorului. ele murind inainte de vanzare. din universalitatea aia de fapt au iesit anumite bunuri. se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitait juridice. Asta este subrogatia personala. Deci ex. in cadrul activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este divizat in cadrul activului unei mase patrimoniale. Asadar. de ce nu? Pentru ca la nivelul universalitatilor de fapt NU are loc subrogatia reala. putem constata ca: 1. A ii datoreaza lui B 3 lei.mediul in care se produce subrogatia reala: -invariabil subrogatia reala. Raspunsul este ca NU se intampla asa. Asta inseamna ca daca prejudiciul s-a produs inainte de incheierea contractului de vanzare-cumparare. 2. inlocuirea? La nivelul creditorului. pe viitor C devine creditor si el il va putea urmari pe A pentru plata celor 3 lei. in patrimoniul vanzatorului s-a produs subrogatia reala. a iesit dreptul de proprietate asupra animalelor decedate.obiectul subrogatie reale .debitorului el va putea pe viitor sa il urmareasca pentru executare pe debitor in locul creditorului initial. Se incheie contract de vanzare intre A si B. Subrogatia reala Ce intelegem prin subrogatie reala? = Intelegem inlocuirea unui drept subiectiv determinat cu un alt drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Prin urmare s-a produs o subrogatie reala dar la nivelul patrimoniului care este o universalitate juridica si nu la nivelul turmei de animale. Subrogatia reala are loc la nivelul universalitatii juridice. Dar culpa medicului se constata dupa momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare. in masura in care cumparatorul ar fi avut pretentia sa primeasca el despagubirile s-ar discuta despre o subrogatie reala. Cumparatorul vine si spune urmatorul lucru: avand un vedere ca cele 5 vite fac parte din turma. indiferent de forma ei. animalele care au decedat. ca proprietar al turmei respective. vanzarea. Adica. Important de retinut:SUBROGATIA REALA NU SE PRODUCE IN CADRUL UNIVERSALITATILOR DE FAPT. Adica mie mi s-a vandut o universalitate de fapt. se preda animalele si se constata ulterior vanzarii ca inainte de incheierea contractului de vanzare. Asta este o universalitate de fapt. Prin urmare. Unde avem subrogatia. turma de animale. echivalentul lor valoric mi se cuvin mie. 5 animale din turma au murit. Ex. Asta inseamna ca din turma si totodata din patrimoniul care l-a continut. sa presupunem ca A ii vinde lui B o turma de vite. in momentul in care C face plata. a patrimoniului de exemplu.

subrogatia reala nu se va produce in cadrul universalitatii de fapt ci in cadrul patrimoniului care o contine. Deci grija foarte mare. C se intampla aicia? Dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc pleaca din patrimoniul lui A si ajunge in patrimoniul lui B. Transmisiunea cu titlu particular este instrainarea unui drept determinat dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. si transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal. daca ne raportam la unul singur dintre patrimonii.va putea in temeiul subrogatiei reale sa pretinda despagubiri.raportul dintre subrogatiile reale si transmisiuni -o prima chestiune:nu exista nici o legatura intre subrogatiile reale. ca intotdeauna universalitatea de fapt va fi inclusa intr-o universalitate juridica. indiferent de forma ei. Despagubirile vor putea fi pretinse de catre vanzator. Pai daca au proprietar inseamna ca bunurile acelea toate se gasesc in patrimoniul unei persoane. iar B ii da la schimb lui A un teren.contractul de schimb: prin care A ii transmite in proprietatea lui B un apartament de bloc. Asm discutat ca transmisiunea cu titlu particular se refera la unu sau mai multe bunuri determinate. iarasi discutam despre o transmisiune cu titlu particular. dreptul de proprietate asupra terenului. Insa grija. Prin urmare. subrogatia reala indiferent de varianta ei nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt. indiferent ca ele sunt cu titlu universal sau cu titlu particular. in cadrul lui se va produce o subrogatie reala. De ce? pentru ca la oricare dintre patrimonii ne-am uita. pentru ca transmisiunea presupune 2 patrimonii distincte. nu se inlocuiesc intre ele niciodata patrimonii respectiv mase patrimoniale. fiindca universalitatea de fapt este un ansamblu de bunuri puse in comun de catre proprietarul lor. ea se produce numai la nivelul universalitatilor juridice. fie in varianta subrogatiei reale cu titlu particular. si ea este inlocuita cu o alta valoare patrimoniala. Terenul. Insa.ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros 63 - - - . Transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal vehiculeaza patrimonii. 3. Dar.ambele variante de subrogatii reale presupun inlocuirea intre ele a 2 drepturi subiective in cadrul unui activ patrimonial 2. Ex. dreptul de proprietate asupra terenului porneste din patrimoniul celuilalt si ajunge in patrimoniul lui A. vom avea la nivelul lui 2 transmisiuni cu titlu particular si vom avea de asemenea subrogatii. Tipurile de subrogatii reale Subrogatia reala se prezinta fie in varianta subrogatiei cu titlu universal. Deci prin intermediul unei subrogatii reale. Care este asadar legatura intre transmisiunea cu titlu particular cu subrogatia? Intotdeauna cand vom discuta despre un act juridic cu titlu oneros. daca ne raportam strict la unul dintre patrimonii. din el iese o valoarea patrimoniala. Punctele comune ale celor doua categorii de subrogatii: 1. -toate subrogatiile reale au ca obiect inlocuirea intre ele a unor drepturi determinate. legatura dintre subrogatia reala si transmisiunea cu titlu particular este faptul ca atunci cand subrogatia reala se produce in temeiul unui act juridic cu titlu oneros ea este insotita de transmisiuni cu titlu particular. -singura corelatie care poate fi facuta este aceea intre subrogatiile reale si transmisiunile cu titlu particular. ce inseamna asta? Transmisiune cu titlu particular.

un bun al unei persoane este distrus. Care este diferenta: varianta cu emana caldura: este subrogatia reala cu titlu universal. fara sa fi tinut la un anumit echivalent. Deci avem la nivelul patrimoniului o subrogatie reala. atentie. si fapte juridice din care dobandim drepturi in temeiul unui echivalent. A. Ex. adica fara un echivalent. in patrimoniu intra dreptul de creanta asupra despagubirilor. exemplu foarte simplu. Deci a iesit dreptul de proprietate. Deci subrogatia presupune un raport oneros. Cum vine asta? Avem fapte juridice din care dobandim drepturi gratuit. Subrogatia reală cu titlu particular aceasta se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul juridic particular al dreptului respectiv -ce intelegem prin regim juridic particular? = intelegem orice fel de limitari ale acelui drept. din culpa unui tert. prin sarcini constituite in favoarea tertilor. faptul juridic ilicit presupus de raspunderea civila. ce se intampla juridic: din patrimoniul victimei acelei prejudiciu iese dreptul de proprietate asupra bunului distrus.dobandirile oneroase in temeiul unor fapte juridice. fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros.- - - -acest titlu oneros al instrainarii este determinat fie prin vointa partilor atunci cand instrainarea presupune un act juridic. Ex 1. nu se produce subrogatie. In stiuatia asta discutam despre o dobandire oneroasa. De ce? nu mai exista bunul. aici nu discutam despre o transmisiune. -deci sa ne imaginam ca in cazul subrogatiei reale cu titlu universal. ea nu vede altceva. 64 - . cu dimensiuni si dupa aceea se uita cu niste ochelari cu infra rosu si vede zonele in care emana caldura acel bun sau nu emana caldura.donatie. Ex 2. ex. Diferentele dintre cele doua categorii de subrogatii: 1. iar in patrimoniul beneficiarului acelei liberalitati pur si simplu se adauga o valoare patrimoniala fara ca de acolo sa fi plecat anterior un anumit drept. respectiv drepturi accesorii in raport cu dreptul subiectiv inlocuit. ex. atat. Asta inseamna ca din patrimoniul initial iese o valoare patrimoniala care nu este inlocuita de nimic.in schimb accesiunea presupune ca dobandesti un drept esti tinut la o contraprestatie.:uzucapiunea: este un fapt juridic care presupune o dobandire de drepturi prin efectul legii. nu mai poate subzista nici dreptul de proprietate fara un suport material.subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu. De ce? pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens. Subrogatia reala cu titlu particular vede mai multe detalii. deci le dobandesti gratuit. Dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. Prin urmare nu avem subrogatie. intereseaza din tot regimul juridic al unui anumit drept subiectiv un singur lucru: ca el face parte dintr-un anumit patrimoniul. adica iese ceva din patrimoniu si intra altceva in schimbul valoric respectiv. Daca ne raportam la ipotezele noastre de subrogatii. cu culori. pentru ca dreptul acela nu se transmite niciunde. daca avem un act juridic gratuit. care s-a produs nu in temeiul unui act juridic oneros ci in temeiul unui fapt juridic. S-a stins. si in locul lui. doar ca bunul este in patrimoniul X. pur si simplu se stinge. testament. B. Deci subrogatiile reale cu titlu universal si cu titlu particular sunt ca o persoana care mai intai se uita cu ochii liberi si vede mai intai un bun.

in masura in care il obint si acordul creditorului. pentru ca altfel nu pot sa plimb o sarcina de pe un bun pe altul. adica cu toate sarcinile si cu toate drepturile accesorii. Acest al doilea pas se produce numai in ipoteza in care legiuitorul il instituie. ci observa si regimul sau specific. in lipsa unei prevederi legale sau a unei clauze contrare.pe langa faptul ca il inlocuieste preia sarcinile. este grevat cu un drept de servitute. Subrogatia reala cu titlu particular se produce doar in ipoteza in care este instituita. Ea se produce de la sine. ci 2 pasi: 1. Ulterior.in masura in care am intr-un anumit patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren care este grevat cu o ipoteca.in masura in care dau la schimb un teren asupra caruia exista o servitute de trecere si o ipoteca. Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa unei clauze sau a unei reglementari legale contrare. Nu este interesata de ele. Subrogatia reala cu titlu particular va presupune nu un singur pas:faptul ca iese un bun si in locul lui intra un alt bun. vreau sa schimb apartamentul cu un alt apartament dintr-un alt oras pentru ca ma mut. echivalentul pecuniar primit in schimbul acelui bun va intra cu certitudine in acelasi patrimoniu. Daca in schimb discutam despre o subrogatie reala cu titlu particular. grevat de o servitute sau data in locatiune. adica in cazul nostru apartamentul ar trebui sa preai dreptul de ipoteca. este dezmembrat. de la sine. Ea reprezinta un efect al fortei de atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari oneroase. drepturile accesorii care vizau bunul inlocuit. este grevat de un drept de uzufruct.subrogatia reala cu titlu universal este o functie a patrimoniului. 2. se muta asupra bunului de inlocuire. ce se va intampla: din patrimoniul meu iese dreptul de proprietate cu tot cu ipoteca care il greveaza si in locul lui intra dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc. Atat. pot sa inchei contractul de schimb si sa stabilesc cu consimtamantul bancii ca ipoteca trece de pe bunul pe care il aveam initial in proprietate pe bunul care il primesc in locul lui. In aceasta ipoteza. subrogatia reala cu titlu universal observa un singur lucru: ca dreptul de proprietate se gaseste intr-un anumit patrimoniu. sarcinile care se constituie. Si coschimbasul imi spune ca accepta sa faca schimb cu mine dar numai cu conditia in care primesc un bun liber de sarcini. de data asta ea observa nu numai faptul ca bunul se gaseste intr-un anumit patrimoniu. automat. dar ignora cu desavarsire toate drepturile. Iar bunul de inlocuire nu preia nimic din aceste sarcini sau din drepturi accesorii. sa zicem ca am luat un credit de la banca. exista deja in legatura cu acel bun. adica faptul ca bunul ala este ipotecat. Ce inseamna asta? In masura in care un bun se instraineaza cu titlu oneros dintr-un patrimoniu. a bancii. in lipsa de prevedere legala sau de clauza cuprinsa in contract care sa spuna altceva. reglementata de lege sau de parti prin conventia lor. altul il inlocuieste. Ex. sau in ipoteza in care partile prin acordul lor stabilesc producerea lui. Consecinta in cazul subrogatiei reale cu titlu particular este ca toate aceste sarcini sau drepturi accesorii in loc sa plece din patrimoniu odata cu bunul inlocuit. in mod automat. mi-a ipotecat apartamentul. In situatia asta va avea loc in patrimoniul 65 - - - . si primesc in loc un apartament de bloc. este dat in arenda. lucrurile stau diferit. si 2. Deci observa toate aceste elemente. Ex. Consecinta este ca daca are loc o simpla subrogatie reala cu titlu universal. bunul inlocuit pleaca exact in situatia in care se gasea. Asta este subrogatia reala cu titlu universal.- Ex.mai intai iese un bun. In cazul sbrogatiei reale cu titlu particular.

creanta asupra banilor a intrat in patrimoniul meu in locul dreptului de proprietate asupra cabanei. contractul partilor. un creditor al meu vrea sa ma execute silit din suma de bani pe care mi-a dat-o vecinul. Asta inseamna ca nu pot sa instrainez bunul timp de 15 ani.627-629 NCC.2649. precizari in legatura cu originile clauzelor: Adica originile de reglementare legislativa. Observatie esentiala: in codul civil al Quebecului se specifica in mod expres atat in materia clauzelor de inalienabilitate si de insesizabilitate faptul ca ele pot fi instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. In principiu textele pentru cele 2 clauze sunt preluate intr-o forma usor modificata din codul civil din Quebec. Altfel nu are loc. pentru ca nu se reglementeaza legal ce se intampla cu inalienabilitatile daca bunul respectiv este distrus. Asta inseamna ca daca bunul care a iesit a fost inalienabil plus insesizabil. Aceasta limitare a sferei lor de aplicabilitate nu se regaseste in NCC roman. Pai suma de bani. Inseamna ca se va aplica doar subrogatia reala cu titlu universal. Dar aceasta preluare a regimului juridic particular intre bunurile care se inlocuiesc se intampla numai daca este reglementat expres legal sau conventional. Nu avem text de lege. deci nu ma poate executa silit din acea suma de bani. iar pentru clauza de insesizabilitate la art. altfel se inlocuieste bunul cu alt bun atat. in timp ce clauzele de insesizabilitate sunt reglementate in art. cabana mea ia foc si arde integral. - . Clauza de inalienabilitate 66 - . mai precis pentru clauza de inalienabilitate art. Ex. Pana aicia avem subrogatie reala cu titlu universal. cabana cu clauza de inalienabilitate pe 15 ani. Dar. Prin urmare. pentru ca cabana respectiva era grevata de o clauza de inalienabilitate. Si eu vin si ii spun creditorului ca nu se poate. din culpa unui vecin care are o parcela de teren alaturata in zona de munte. Imi plateste despagubirile. bunul de inlocuire nu de vine automat inalienabil si insesizabil.2329.1212-1217. Clauza de inalienabilitate nu se stramuta asupra sumei de bani. primesc prin donatie un bun imobil. Adica faptul ca nu poate fi executat de catre creditori. in lipsa oricarei reglementari legale. Raspuns: nu este insesizabila suma de bani. Suma respectiva va putea fi urmarita silit de catre creditor datorita faptului ca in ipoteza noastra. Dupa 8 ani jumătate. Prin urmare creditorii vor putea sa urmareasca acea suma de bani. Ii valabila clauza.- - - meu o subrogatie reala cu titlu particular convenita. Asta inseamna ca din patrimoniu este bunul cu regimul lui juridic particular si in locul lui intra un alt bun care nu ii preia regimul juridic particular. Inalienabilitatea bunului atrage si insesizabilitatea lui.Dreptul de proprietate Limitele dreptului de proprietate -627 NCC un articol care a generat multe discutii Precizari: -in NCC gasim reglementate (o sa tratam in paralel clauzele de inalienabilitate si de insesizabilitate) clauzele de inalienabilitate la art.stabilita prin conventia. Pentru ca este o subrogatie reala cu titlu universal. avand in vedere ca cabana era insesizabila si creanta asupra banilor este insesizabila. Vecinul imi datoreaza despagubiri.

in materie mobiliara. Ce vrea sa spuna textul de la 628 alin. deci intr-o astfel de situatie nu s-ar mai pune problema ca tertul sa se poata prevala de buna lui credinta. fara a fi necesara notarea acesteia in materie imobiliara in CF. tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a ii putea fi desfiintat titlul de dobandire. Propriu-zis.- = este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun. spre deosebire de cea conventionala. ci avem o inalienabilitate legala.De asemenea. dispozitia. De asemenea vom intalni formulari:inalienabilitate partiala ex. Asta inseamna ca pentru a avea o veritabila inalienabilitate. nu putem discuta despre o veritabila inalienabilitate. si anume. adica in temeiul legii. Art. Ce inseamna asta? Ex. Care este interesul acestei distinctii? Inalienabilitatea legala. Asta inseamna inalienabilitate. ii o sarcina care greveaza bunul. clauza de inalienabilitate blocheaza exercitiul unui atribut al proprietatii. clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real. adica de necunoasterea legii. Clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un act juridic. Daca avem o clauza:cumparatorul se obliga sa nu vanda bunul timp de 15 ani ---. 2. Si ni se spune ca acest drept este gratuit.2:ne spune despre dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. Care este miza discutiei: incalcarea clauzei de inalienabilitate care are caracter real. Aceste reguli le gasim la 937 NCC. ele vor trebui notate in CF pentru opozabilitate. este opozabila erga omnes ex lege. De asemenea.avem interdictie de instrainare. sau nu ai voie sa vinzi bunul lui X. per a contrario. In aceasta ipoteza nu avem o clauza de inalienabilitate. Daca ni se interzice 67 - - - - .3? textul spune ca daca am un bun mobil grevat de o clauza de inalienabilitate. incalcarea ei atrage nulitatea contractului prin care o incalci. abitatia este o varianta de uzufruct care poarta asupra unei constructii. sau esti obligat sa il transmiti numai unor membrii de familie pentru ca vrem sa pastram bunul in familie. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate cu privire la bunul mobil. In schimb incalcarea unei simple interdictii de instrainare fiind vorba de o obligatie personala atrage raspunderea contractuala. din nou. o clauza formulata de felul urmator: nu ai voie sa vinzi bunul. inalienabil si insesizabil. in cazul clauzelor de inalienabilitate conventionale. pe care proprietarul cu incalcarea clauzei il instraineaza. opozabilitatea ar fi erga omnes ex lege. pentru ca inalienabilitatea blocheaza cu totul atributul de dispozitie juridica. Delimitare: 1.clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nici o forma cu inalienabilitatea legala. iar tertul dobanditor este de buna credinta.973 NCC alin. In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun. daca clauza ii formulata de felul urmator: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani ---avem clauza de inalienabilitate.3: in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. Aceasta afirmatie este valabila si pentru clauza de insesizabilitate. art. In aceasta situatie.628 NCC alin. ea greveaza bunul. In masura in care inalienabilitatea care greveaza bunul mobil ar fi o inalienabilitate legala. nu poti sa dispui de bunul ala catre nimeni si prin nici un fel de act juridic intre vii.

cu toate consecintele aferente. art. ipoteci si altele.629 daca este vorba de inalienabilitate conventionala. ex.627 alin. difera de: insesizabilitatea legala.627 alin. pentru ca este vorba de un text supletiv care prezuma ca vointa partilor este aceea de a … dar printr-o clauza contrara partile pot sa deroge de la 627 alin. Pe cand daca este vorba de o insesizabilitate conventionala.clauza de insesizabilitate care are o natura contractuala intotdeauna. adica care nu cunosc existenta ei.4 nu este. pentru a fi opozabila ea trebuie inscrisa in materie imobiliara in CF pentru a fi opozabila. bunul prin nici un act juridic intre vii.4 face referire la o inalienabilitate conventionala. Deci nu discutam despre o inalienabilitate. Diferentieri: 1. clauza de insesizabilitate = este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.4.627 alin. iar in materie mobiliara ca tertii de buna credinta. Ca sa fie inalienabilitate. creditorii. precizarea este ca: 627 alin. inseamna ca nu pot sa instrainez sau sa grevez cu gaj. nu instituie o inalienabilitate legala. Insa. intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor a dreptului de proprietate a unui bun mobil sau imobil.4. Deci promisiunile de vanzare ar fi vizate de art. Textul trebuie coroborat cu art.4 NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila.973 alin. - - 68 . respectiv 2329 daca este inalienabilitate legala.60 ind. deci inalienabilitatea este conventionala. -insesizabilitatea implicita ii cea care este o consecinta a inalienabilitatii. Daca un bun este inalienabil conventional sau legal.2 NCC -daca avem o insesizabilitate legala. 2. el devine si insesizabil. Avem voie sa il donam. si se interzice sa il instrainezi cu titlu oneros. In aceasta situatie avem o simpla obligatie personala care atrage ca sanctiune raspunderea contractuala cu daune interese.clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienabilitatea legala sau conventionala a unui bun. Avem voie sa il instrainam numai cu titlu gratuit. nu se pot prevala de necunoasterea insesizabilitatii legale.numai vanzarea sau numai instrainarea cu titlu oneros a bunului ii clar ca nu discutam despre o clauza de inalienabilitate ci despre o simpla obligatie personala de a nu vinde sau de a nu schimba bunul. In situatia asta ii clar ca noua nu ni s-a blocat atributul de dispozitie.1 din legea de punere in aplicare a codului civil (este introdus prin OUG 79 din 2011): precizeaza ca in categoria conventiilor prevazute de art. iar in materie mobiliara ea nu le este opozabila creditorilor care sunt de buna credinta. intr-o astfel de situatie discutam despre o interdictie de instrainare. automat in temeiul art. 627 alin. consecinta este in materie imobiliara ca ea este opozabila de plin drept ex lege.4. Clauza de inalienabilitate: precizare importanta: art. Deci se poate intampla cum: ni se doneaza un bun cu obligatia pentru noi ca noi sa dispunem de bun numai cu acte cu titlu gratuit.

clauza de inalienabilitate respectiv clauza de insesizabilitate de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate - - - - 69 . al unui tert sau chiar un interes public. bunurile acelea nu devin insesizabile. Atragand insesizabilitatea.clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa/instituita in actul oneros sau gratuit. cand intra in patrimoniul nostru. translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat -asta inseamna ca de principiu. nu putem sa ne transformam bunurile in bunuri inalienabile decat la momentul la care si prin intermediul actului prin care bunurile alea intra in patrimoniul nostru.2329 aceste conditii de valabilitate se extind si la materia clauzelor de insesizabilitate) 1. Deci daca am o clauza care spune ca bunul nu se poate instraina timp de 60 de ani. nu si ulterior. Justificarea este protectia creditorilor. Deci doar la momentul initial.sa nu confundam clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor. -insesizabilitatea la fel ca inalienabilitatea are caracter real. al dobanditorului. In masura in care un creditor izolat accepta prin conventia incheiata cu debitorul ca el sa nu execute silit anumite bunuri. Bunurile raman in sfera gajului general. interes care poate fi al instrainatorului. 3. nu exista vreo limitare. Odata intrate in patrimoniul nostru de principiu regula este ca nu putem sa le transformam in bunuri inalienabile. iar conventia aceea produce efecte numai fata de creditorul respectiv. Asta inseamna insesizabiliatea. pentru ca inalienabilitatea atrage si insesizabilitatea. Conditiile de valabilitate (cu privire la clauzele de inalienabilitate. 3. ii o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea. in masura in care insesizabilitatea este o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de valabilitatea clauzei de inalienabilitate. Ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorilor. 2. Consecinta va fi ca si insesizabilitatea va fi lipsita de orice fel de eficacitate.clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. Clauza insa nu este valabila. clauza de inalienabilitate trebuie sa fie temporara si stabilita pe o perioada care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de clauza.- Insa. . El nu va putea sa urmareasca silit acele bunuri. -se foloseste printr-un abuz de limbaj termenul de insesizabilitate inclusiv intr-o asemenea conventie. insa conform art. Deci o astfel de conventie produce efecte numai intre parti. Nici un creditor nu poate urmari acele bunuri. pentru ca este stabilita pe o perioada de timp care depaseste 49 de ani. in felul asta am putea frauda creditorii care iau in calcul un anumit gaj general iar ulterior noi decidem ca anumite bunuri sa fie inalienabile si implicit insesizabile.

deci sub limita de 49. se poate intampla altceva. prin vointa unei terte persoane sa fie aduse intr-o situatie de mana moarta. ea va fi lovita de nulitate. Bunul trebuie ca mereu sa poata sa circule. o astfel de conditie care nu indeplineste conditiile de validitate este de sanctionat cu nulitate absoluta. trebuie sa se incadreze in termenul de 49 de ani. Asta ce inseamna? Inseamna ca orice clauza de inalienabilitate. iar orice clauza care depaseste este nula si am incheiat discutia. Prin urmare ce se poate intampla? Ipoteze: In masura in care clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate este perpetua. respectiv este lipsit de un interes serios si legitim? Sanctiunea intr-o astfel de ipoteza este nulitatea absoluta. De ce? pentru ca in esenta termenul asta este o consecinta a cerintei ca acea clauza sa fie temporara. o astfel de clauza este asimilata clauzelor perpetue. insesizabilitate care este stabilita chiar temporara fiind care este stabilita pe un termen astfel incat va dura pana la sfarsitul vietii proprietarului sau mai mult. -de principiu. avand in vedere ca ea aparent s-ar incadra in limita aia. ii si temporara. ea trebuie sa se regaseasca in actul juridic translativ de proprietate prin care cel tinut de clauza de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul. pentru a fi valabila ea trebuie sa fie temporara. adica pe o durata indefinita. adica sa aiba acelasi regim juridic ca si bunurile in afara circuitului civil. Prin urmare. Care este sanctiunea in masura in care clauza este perpetua sau asimilata celor perpetue. pentru care poate fi instituita o astfel de clauza.- Drepturi reale Cursul 10 Conditiile de valabilitate de la clauzele de inalienabilitate sunt aceleasi si pentru clauzele de insesizabilitate. se doneaza un bun unui proprietar care are 80 de ani si i se impune o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea pe o durata de 40 de ani. in marja aia de 49 de ani? Raspunsul este ca NU este valabila. 3. oricare din ele: 1. pentru ca bunurile care se afla in circuitul civil nu pot prin vointa proprietarilor. pentru a fi valabila o asemenea clauza. -sa nu ne imaginam ca orice clauza instituita pe o perioada de pana la 49 de ani este valabila. Sa avem o astfel de clauza pe o durata de 40 de ani. Clauza care incalca aceste conditii de valabilitate atrage nulitatea absoluta. fapt care rezulta din art. 2. Chiar daca ii pe o perioada mai mica de 49 de ani.De asemenea. De ce nu? Pentru ca exista clauze perpetue si clauze asimilate celor perpetue. sa poata fi instrainat. Se ridica intrebarea: este sau nu valabila o astfel de clauza.si sa fie justificata de un interes serios si legitim (valabil pentru ambele clauze) Precizari: 1. De ce nulitatea absoluta? Pentru ca caracterul temporar.2329 NCC.caracterul temporar -NCC specifica faptul ca este vorba de un termen de maximul 49 de ani. Insa. 70 - - - . care face trimitere la alin. si trebuie sa fie astfel conceputa incat sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului. Deci cerinta este caracterul temporar. respectiv exista unui interes serios si legitim sunt impuse ca si cerinte de valabilitate care protejeaza ordinea si interesul public.1 la valabilitatea clauzelor de inalienabilitate. ea trebuie as fie temporara. Ex. Prin urmare. ii si sub limita maxima de 49 de ani si sa ii fie impus unui proprietar care are 80 de ani.

O astfel de clauza. care o data ce au luat in calcul un gaj general nu pot sa constate ca ulterior debitorul lor scoate anumite bunuri proprii in afara gajului general fara consimtamantul lor. Daca clauza de inalienabilitate este stipulata intr-o donatie. Chiar legiuitorul insa aduce o ipoteza de exceptie.2376 este lipsita de orice fel de efecte. continuta intr-un contract de ipoteca. stipularea este inutila. un imobil. 2376 NCC:reglementeaza clauza de inalienabilitate introdusa. este vorba de o prezumtie relativa. pentru a fi valabila.627 alin. nulitatea absoluta va atrage nulitatea/va invalida intregul contract.4 71 - - - - - . Explicatia acestei conditii se refera la protejarea gajului general. adica o nulitate absoluta a clauzei.3 ultima fraza vizeaza exclusiv contractele oneroase. Pentru ca in actele cu titlu gratuit motivul determinant este de principiu intentia de a-l gratifica pe beneficiarul actului. ea va atrage de principiu nulitatea intregului contract. clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca care insoteste creditul sau imprumutul. bunul este inalienabil. respectiv a creditorilor. spunand ca bunul pentru care tu ai garantat acest credit. sau intr-un testament. caz in care vom avea o nulitate totala. un imprumut. Este vorba de art. Ramane la aprecierea instantei sa verifice daca clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate a fost motiv determinant pentru parti la incheierea acelui act juridic. sau discutam despre o nulitate partiala. nu se pune problema sa prezumam ca ea a reprezentat motivul determinant. Asta inseamna ca daca am un contract de vanzare in care se introduce o clauza de inalienabilitate lovita de nulitate absoluta.627 alin. cand clauza de inalienabilitate poate sa existe si in acte juridice netranslative de proprietate.este lipsita de interes serios si legitim.3 NCC:care specifica mai intai ca clauza de inalienabilitate. Evident. conform art. pe durata de executare a contractului de credit si implicit pe durata existentei a contractului de ipoteca. In principiu. Care este justificarea? Justificarea este data in primul rand de faptul ca in cadrul unui contract de ipoteca care garanteaza un credit. fiind prezumat ca acea clauza a fost determinanta pentru parti la incheierea contractului. este ipotecat in favoarea bancii si fiind ipotecat. clauza trebuie sa se gaseasca inserata in contractul translativ de proprietate prin care bunul intra in patrimoniul celui care va fi tinut de clauza de inalienabilitate. motiv determinant. a intregului act. Prin urmare este irelevant pentru creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului său sau este instrainat unui tert. Prin urmare nu produce efecte juridice. Textul spune urmatorul lucru: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau din care reiese ca nerespectarea ei echivaleaza cu neindeplinirea obligatiei garantate. Asadar. pentru ca ipoteca confera creditorului dreptul de urmarire asupra bunului. in masura in care ea reprezinta cauza. -in cea de a 2-a fraza ni se specifica faptul ca in contractele cu titlu oneros caracterul determinant se prezuma in mod relativ. Art. nulitatea ei va atrage nulitatea intregului act juridic care o contine. -in masura in care iau un credit de la banca si in contractul de credit banca introduce o clauza de inalienabilitate.- - Acum se ridica intrebarea daca. Si aceasta prezumtie pe 627 alin.

Ori este foarte posibil in cazul unui contract de fiducie ca constituitorul sa transmita catre fiduciar o masa de bunuri. Art.1. Efectele clauzelor de inalienabilitate 1. urmand ca la finalul contractului B sa aiba obligatia sa transmita proprietatea unui tert beneficiar stabilit de catre parti. Facem legatura cu conditiile de validitate. o promisiune de vanzare a unui bun. textul asta se refera si la promisiunile de vanzare.fiducia – ea presupune un contract care este in felul urmator: A ii transmite lui B proprietatea unor bunuri cu titlu temporar. ca conform legiuitorul roman. ci bunuri care sa aiba aceeasi valoare sau o valoare sporita. exista o clauza de inalienabilitate care interzice instrainarea bunului pe perioada de eficacitate a promisiunii. cu obligatia pentru fiduciar nu de a transmite la final acelasi bunuri. spune:contracte din care se va naste obligatia de a transfera in viitor proprietatea. Interesul este faptul ca textul este foarte vag. ci la o inalienabilitatea conventionala.—juridic oricum nu este corect acest text. De aceea.se constituie o fiducie asupra mai multor actiuni la diverse societati comerciale sau unele tranzactionate la bursa. Evident. El are obligatia sa le tranzactioneze.- - - NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietate catre o persoana determinata sau determinabila. Prin urmare o clauza de inalienabilitate legala in cazul fiduciei ar incurca foarte tare mecanismul de functionare al acestui contrac. fiduciar nu are obligatia sa pastreze aceleasi actiuni. printr-o clauza contrara sa deroge de la art. scopul acestei clauze este sa ii protejeze pe creditori. in masura in care se incheie actul. fiducia ar fi un act.4. Consecinta ar fi ca in cazul unui contract de fiducie. - 72 . un contract din care sa se nasca obligatia de a transmite in viitor proprietatea.4 se refera NU la o inalienabilitate legala. Ea va produce efecte de la momentul dobandirii in proprietate a bunului de catre cel tinut de clauza de inalienabilitate. legea prezuma ca in cadrul promisiunii de vanzare care nu are un efect translativ de proprietate.60 ind.627 alin. partile pot prin conventia lor. sa le valorifice. partile nu ar putea sa deroge de la ea.627 alin. Care este acest moment? Este momentul dobandirii.627 alin. intotdeauna cel care primeste bunurile in proprietate temporara nu ar putea sa le instraineze fiind tinut de aceasta inalienabilitate. este foarte important urmatorul lucru:art. Asta inseamna. respectiv promisiunile la un antecontract translativ de proprietate. Ex.Principala consecinta este imposibilitatea pentru proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate.1 NCC:care in final stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalienabilitate. Daca 627 alin. este o prezumtie relativa. el sa remita catre beneficiar bunuri de acelasi valoare sau chiar de o valoare sporita. Ex. sa fim atenti ca este vorba de o clauza de inalienabilitate conventionala prezumata de legiuitor. In aceasta situatie.4 ar fi o inalienabilitate legala. Conform legii de punere in aplicare a NCC art. Ams pus ca trebuie sa fie intr-un act translativ de proprietate. astfel incat la final cand se termina contractul. Prin urmare. Prin urmare. pe beneficiarul promisiunii ca asta sa fie sigura ca ulterior promitentul vanzator va mai fi in masura sa ii transfere proprietatea bunului la momentul la care incheie vanzarea. In situatia asta.

Deci el nu se poate prevala de lipsa inscrierii in CF. (ar fi absurd sa fie altfel.2 NCC. Se ridica intrebare ce se intampla cu subdobanditorul care a cumparat acel bun de la proprietar cu incalcarea clauzei.se doneaza un bun unui minor cu o clauza de inalienabilitate pana ajunge el la majorat. schimb. asadar va fi tinut la despagubiri. Conform art.628 alin. Ori proprietarul nu este tert. care precizeaza faptul ca lipsa conditiilor de publicitate nu-l impiedica pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate sa pretinda de la proprietarul care a incalcat clauza despagubiri.5 NCC. Confirmarea acestei afirmatii o gasim in art. De ce anume? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti.art. si intretinerea bunului donat este extrem de costisitoare. El cunoaste clauza de inalienabilitate pentru ca el este parte in contractul care care contine acea clauza de inalienabilitate. etc.interesul care a justificat clauza nu mai subzista b. in masura in care proprietarul bunului tinut de aceasta clauza decedeaza inainte ca ea sa isi inceteze efectele. cu privire la bunul respectiv. un contract de vanzare. De ce? de exemplu daca este vorba de o locuinta. de 73 - - .5. si ulterior minorul constata ca mentinerea acelei cladiri. fie cel care dobandeste bunul de la proprietar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate.628 alin. proprietatea se va putea transmite la succesori fie prin succesiune legala fie prin succesiune testamentara.627 alin.art.627 alin. In consecinta. Prin urmare in materie mobiliara nu se pune problema publicitatii clauzei de inalienabilitate. Ce se va intampla aicia? In materie mobiliara nu avem un regim de publicitate generala. de o cladire. clauza de inalienabilitate produce efecte doar cu privire la actele juridice intre vii. Prin urmare nu are fondurile necesare sa plateasca impozite. mult mai important care justifica instrainarea ex. clauza de inalienabilitate va trebuie notata in CF. 3. Inainte ca el sa ajunga la majorat. sa asigure intretinerea imobilului.imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii.2 NCC permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: a. contract prin care se incalca clauza de inalienabilitate. fiind o clauza in favoarea lui.in cazul subdobanditorului -ex. In materie imobiliara pentru a fi opozabila fata de terti. Ce se intampla in masura in care clauza de inalienabilitate cu privire la un imobil nu este notata in CF? daca nu este notata: a. sa i se asigure posibilitatea de a locui intr-un anumit oras pe perioada studiilor. 1. pentru ca in aceasta situatie am avea o succesiune vacanta) Deci. Discutia este valabila numai in materie imobiliara. Asta inseamna ca clauza de inalienabilitate blocheaza transferul de proprietate doar prin acte juridice intre vii. Si atunci ce poate sa faca? sa ceara instantei sa constate acest lucru si sa ii permita instrainarea imobilului.- - 2. se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie supusa formalitatilor de publicitate legala daca este cazul. pentru ca el mai are o alta locuinta.a aparut un interes superior. subdobanditor care se prevaleaza de faptul ca acea clauza nu era notata in CF. Efectele fata de terti Care sunt tertii vizati? = Sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun.

1 este ca cunoasterea prin sistemul de publicitate sau prin alta cale. ele devin opozabile fata de terti chiar fara inscriere in CF. raspunsul este ca daca nu este notata nu este opozabila. prin urmare nu pot fi afectate drepturile celui care a cumparat cu incalcarea clauzei. daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale. Adica. in afara CF.cunoasterea efectiva. cele 74 - . obligatorie.902 NCC. suntem de acord ca in cazul clauzelor de inalienabiliate nu este caracter constitutiv. Mai precis.ai fost martor cand au incheiat contractul). (ti-a spus proprietarul. Afara de cazul in care acestea le-au cunoscut pe alta cale. exista conform legii ipoteze in care cunoasterea efectiva. numai in aceste situatii este absolut necesara. sunt inopozabile tertilor. Asadar. Insa. dreptul este opozabil numai daca este inscris acolo.902 NCC:precizeaza ipotezele de notare in CF cu efect de opozabilitate si specifica faptul ca drepturile respective devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare. inscrierea drepturilor in sistemul de CF. Se ridica intrebarea daca in cazul clauzelor de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate. Adica.876 NCC.prin exceptie. in afara sistemului de publicitate are acelasi efect ca si cunoasterea prin sistemul de publiciate.22 alin. Asadar.art.1 vine si spune ca cu toate acestea. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate nu avem un text legal care sa spuna ca ele pot fi facute opozabile doar prin inscriere in CF.22 NCC: Art.1 si 2:spune ca regula. altfel decat din CF asigura sau nu opozabilitatea. Vine legea si spune ca clauza de inalienabilitate imobiliara este opozabila numai daca este inscrisa in CF. Dupa care textul vine si adauga: in afara de cazul in care din lege rezulta ca simpla cunoastere al acestor drepturi nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. Raspunsul este DA. pentru a li se asigura opozabilitatea fata de terti. actele.22 NCC:care se gaseste in capitolul referitor la publicitatea legala.22 alin1 :daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv. adica numai prin notare. De ce? ne raportam la art. Deci nu este prevazut cu un caracter constitutiv. se ridica intrebarea cu privire la ipoteza in care tertul care a contractat cu proprietarul cunostea pe alta cale existenta clauzei de inalienabilitate. ai vazut contractul. si art. ci strict efect de opozabilitate. daca am un drept pentru care legea conditioneaza opozabilitatea de inscrierea intr-un registru de publicitate. ne lamureste art. in afara sistemului de publicitate nu asigura opozabilitatea. Alin 2:atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de publicitate. adica opozabilitatea. drepturile. cunoasterea clauzei de inalienabilitate imobiliara altfel decat din cuprinsul CF care aceasta clauza opozabila fata de tert sau nu? cunoasterea efectiva. ca aceasta este la intabulare.22 alin. Deci. absenta publicitatii poate fi invocata inclusiv de tertul care a cunoscut pe alta cale dreptul. cunoasterea efectiva nu valoareaza opozbilitate. daca se dovedeste ca tertii au cunoscut pe alta cale drepturile respective. regula pe art. faptele alte raporturi juridice supuse publicitatii. cunoasterea efectiva asigura opozabilitatea sau sunt conditionate exclusiv de inscrierea in CF. Art. daca se demonstreaza ca tertul a cunoscut pe alta cale dreptul respectiv. a tertului. daca nu este inscris in CF este inopozabil.- - - principiu. numai atunci cand legea spune in mod expres. Dupa care. art. Prin urmare. art. in general.22 alin. dreptul devine opozabil fata de tert. b. Ce intelegem din cele doua liniate: faptul ca regula este urmatoarea: a.

ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului ce inseamna opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditori? La ce efect al clauzei ne referim? La insesizabilitate. De aceasta clauza va fi tinuta A pentru ca el este cel care devine proprietarul bunului. Textul spune clar ca daca clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu oneros.2 si spune ca intr-o singura situatie de exceptie cand cunoasterea efectiva nu are efect de opozabilitate. 628 alin. In ipoteza in care legea spune in mod expres ca opozabilitatea se poate realiza doar prin inscrierea lui. Ce se intampla cu opozabilitatea fata de creditori Sa avem in vedere 628 alin. Deci.1:A cumpara de la B printr-un contract de vanzare cumparare un imobil cu clauza de inalienabilitate pe o perioada de 10 ani. Pentru ca aia vor putea sti de la bun inceput care este gajul general. Deci am discutat pana acuma despre opozabilitatea fata de cel care cumpara. in momentul in care avem in vedere 628 alin. - 75 . Ce spune 628 alin4:in cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit. adica cei care aveau creante deja nascute. ea nu va fi opozabila decat creditorilor ulteriori. De aceea.3 NCC. dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. opozabilitatea. creditorilor viitori ai proprietarului respectiv. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate legea nu spune acest lucru. Insa. Vine alin. In masura in care cumparatorul care este debitorul lor areun gaj general de 20 lei si ulterior dupa nasterea creantei lor el cumpara un anumit bun. Si atunci gajul general nu mai este de 20 de lei. in masura in care dobandirea se face prin act cu titlu oneros clauza de inalienabilitate este opozabila doar creditorilor viitori. ea nu este opozabila decat creditorilor viitori. in masura in care in acel contract de vanzare se stipuleaza o clauza de inalienabilitate. valoarea gajului general in principiu daca este un act oneros se produce o subrogatie reala cu titlu universal si gajul valoric ramane constanta. fata de creditori ce efect va produce? Insesizabilitatea. Adica echivalentul valoric al bunului care a iesit va fi scos din gajul general.- doua feluri de cunoastere au acelasi efect. Care este logica? Creditorii anteriori ai cumparatorului iau in considerare un anumit gaj general. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un contract oneros. Ce intelegem din textul asta? Ca avem 2 regimuri juridice juridice dupa cum clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Ex. Si in felul asta creditorii anteriori isi vad gajul redus fara sa fi putut anticipa acest lucru. creditori anteriori ai cumparatorului.4 NCC vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului Ce ne intereseaza la cele doua texte? Ne intereseaza urmatorul lucru: a.4. ii clar ca ne referim la insesizabilitatea bunului atrasa de clauza de inalienabilitate. Aceasta clauza de inalienabilitate nu va fi opozabila creditorilor anteriori.4 NCC si 629 alin. ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. Aceasta clauza inseamna ca pe 10 ani A nu poate sa instraineze bunul si creditorii lui nu ar putea sa urmareasca silit acel bun. ci 20 lei-valoarea casei. ea este opozabila si creditorilor anterior ai proprietarului.

respectiv de tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate (cine o fi el). Ulterior B vinde lui C.rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate precizari: -texte care ne intereseaza sunt art. Asta inseamna ca pentru a discuta despre sanctiunea incalcarii unei clauze de inalienabilitate trebuie sa avem minimum 2 acte juridice distincte: un act juridic care contine clauza si un act juridic prin care se incalca clauza. pentru ca dobanditorul nu transmite nimic in schimbul bunului primit si care este afectat de clauza de inalienabilitate. cu clauza de inalienabilitate in favoarea unui tert. Insa X care este tert fata de acest contract nu poate sa ceara rezolutiunea. A vinde lui B cu clauza de inalienabilitate. instrainatorul din actul care contine clauza de inalienabilitate. Cine poate invoca nulitatea relativa? X beneficiarul clauzei si A.nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate. pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate.1 si art. Ex. A ii vinde lui B un teren cu constructie. nulitatea relativa. deci nulitatea relativa prin care se incalca aceasta clauza. in conditiile acestea vanzarea dintre B si C va putea fi anulata. adica de catre autorul proprietarului tinut de catre clauza de inalienabilitate.1027 si urmatoarele NCC -rezolutinea respectiv revocarea poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator. De ce? Pentru ca X locuieste in acel imobil. in aceasta situatie A are posibilitatea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B pentru nerespectarea clauzei. B incalcand clauza vinde imobilul lui C. Ex. - - - - 76 . Nulitatea relativa va viza cel de-al doilea act juridic. tertul beneficiar al clauzei este X care nu este parte in contractul dintre A si B. in cazul nostru. Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate 2 sanctiuni posibile: a. A ii doneaza lui B cu clauza de inalienabilitate si B incalcand clauza vinde lui C. B incalcand clauza instraineaza lui C. intr-o astfel de situatie contractul dintre B si C este anulabil. nu se mai pune discutia asta. Nulitatea relativa va putea fi invocata de catre A. A ii vinde lui B un imobil cladire cu o clauza de inalienabilitate. Ex. nulitate care poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate. in aceasta situatie A are posibilitatea sa pretinda revocarea donatiei dintre A si B. Ulterior. Prima sanctiune in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate este anularea. revocarea intervine atunci cand clauza de inalienabilitate este cuprins intrun act cu titlu gratuit.629 alin. b. De asemenea. Sa nu ne gandim ca tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate este C. Ex.- In masura in care dobandirea se face cu titlu gratuit. instrainatorul din contractul care contine clauza. cat si de catre instrainatorul din contractul care contine clauza de inalienabilitate.

937 numai in masura in care tertul este de buna credinta. atunci cand un patrimoniu este transmis catre una sau mai multe persoane distincte. Ce vrea sa spuna acest text? Ca in masura in care A ii vinde lui B un bun mobil cu clauza de inalienabilitate. Prin urmare. Distintia intre cele trei: Coproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate. cu activ si pasiv. atunci nu s-ar putea invoca art. se poate prezenta in mai multe variante.Coproprietatea Chestiuni generale Coproprietatea. De regula.937 care spune ca in cazul bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate. Deci are ca obiect bunuri determinate. La randul ei vom vedea ca coproprietatea se imparte in coproprietate obisnuita respective coproprietate fortata. Cu referire la 937 .628 alin. Daca ar fi vorba despre o inalienabilitate legala a unui bun mobil. in masura in care nu este parte in contractul care contine clauza. nu a cunoscut clauza de inalienabilitate in materie mobiliara el va ramane proprietar si titlul lui nu va putea fi desfiintat. se vor putea pretinde doar despagubiri de la cel care a instrainat bunul cu incalcarea clauzei. astfel ca indiviziunea in cazul persoanelor fizice va aparea de regula intre succesorii cu titlu universal. pe cand in cazul coindivizarilor acestora le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii. Ulterior B. evident ca s-ar pune problema anularii contractului dintre B si C.art. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. totusi. Patrimoniul in cazul PF se transmite doar mortis cauza. incalcand aceasta clauza vinde bunul lui C. fiind vorba de bunuri mobile nu avem unde sa realizam publicitatea clauzei de inalienabilitate. Sa nu confundam coproprietatea cu indiviziunea sau cu devalmasia. Prin urmare ea va fi opozabila automat. Asta inseamna ca daca tertul a fost in eroare. Distinctia intre coproprietatea si devalmasie: 77 - . el se poate prevala de art. Indiviziunea – are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau. Deci coproprietatea se deosebeste de indiviziune prin aceea ca in cazul coproprietarilor acestia au exclusive drepturi asupra unor bunuri determinate. in masura in care C este de buna credinta. c.937. nu poate sa ceara nici revocarea si nici rezolutiunea. intr-o astfel de situatie.3 NCC -ni se spune:in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. in cazul inalienabilitatii conventionale este posibila invocarea art.- Beneficiarul clauzei de inalienabilitate. indiviziunea va aparea in cazul transmisiunilor cu titlu universal. proprietatea comuna. - . de plin drept fara publicitate.

637 care se refera la fructul bunului comun. Exista mai multe articole. De asemenea. Intr-o astfel de situatie se prezuma ca cotele lor sunt egale. aceste cote se prezuma a fii egale Ex. bunul nu este divizat in materialitatea lui. si in masura in care avem o posesie faptica asupra bunului si o posesie tabulara. in cazul coproprietatii. adica stabilesc aceeasi regula de impartire a fructelor respectiv a cheltuielilor.634 alin. care reglementeaza repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari. Raporturile dintre coproprietari Art. in masura in care titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre proprietari. X in calitate de vanzator. De asemenea. pe cand in cazul devalmasiei aceste cote nu sunt stabilite.633 care trebuie corelat cu 919 alin. la un prejudiciu cauzat de bun care trebuie reparat de catre coproprietari. respective de impartire a beneficiilor. Coproprietatea este obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj. - - - 78 .636 care specifica ca fiecare coproprietar are dreptul sa foloseasca bunul comun in masura in care nu ii schimba destinatia si nu aduce atingere dreptului celorlalti coproprietari. civila. acestia pot sa deroge de la 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor. se identifica terenul si pretul. etc. raportat la cotele coproprietarilor din dreptul de proprietate.2 si 3 care pana la urma sunt doar aplicatii ale art. respectiv producte Ce intelegem prin sarcini ale coproprietatii? = intelegem obligatii nascute in legatura cu bunul aflat in coproprietate.1 si 2 NCC care stabileste mai intai ca in cazul coproprietatii. Inseamna ca prin conventia coproprietarilor. Observatii generale cu privire la cotele presupuse de coproprietate Art. avem art. Art.635 eset o norma supletiva.- -se refera la faptul ca in cazul coproprietatii se cunosc cotele fiecaruia dintre coproprietari. Asadar. fracctionarea vizeaza dreptul de proprietate. industriale. 638 alin. Precizare in legatura cu modul de exercitare a dreptului de proprietate in cazul coproprietatii -Art. A.3 si care in esenta reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei. va fi preferata posesia tabulara. printre care art.635.635. Precizari: Ce intelegem prin beneficii? = intelegem fructe naturale. In principiu regula este ca coproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului proportional cu cota lor din dreptul de proprietate. B si C cumpara un teren de la X si nu se specifica in contractul de vanzare decat ca ei in calitate de cumparatori. Obligatii care se pot referi la intretinerea bunului. Evident discutam despre o prezumtie relative. cotele care le revin coproprietarilor sunt cote din drept si nu cote din bun.

Iar in materie de imobiliara ele trebuie inscrise in CF.In masura in care unul dintre coproprietari ii deposedeaza pe ceilalti.- Cel care impotriva vointei celorlalti coproprietari exercita in mod exclusive folosinta bunului comun poate fi obligat la despagubiri.partajul de folosinta nu pune capata coproprietatii 2. el nu se limiteaza la nasterea de obligatii personale intre coproprietari 4.efectul paratajului de folosinta este unul real. Ce sunt aceste conventii? = coproprietarii au posibilitatea sa stabileasca pe o perioada de maxim 5 ani mentinerea coproprietatii fara posibilitatea vreunuia dintre ei de a cere partajul. cota asta ce pot sa fac: pot sa o vand liber fara acordul celorlalti coproprietari. nimic nu ne opreste chiar daca de exemplu acest partaj este incheiat pe 2 ani. 639 stabileste faptul ca prin conventia coproprietarilor sau prin hotarare judecatoreasca in lipsa unei intelegeri intre coproprietari. In legatura cu actele juridice respective actele materiale care pot fi incheiate de catre coproprietari. Deci faptul ca 636 vorbeste despre despagubire este o variant de actiune.partajul de folosinta in acceptiunea NCC poate sa fie atat conventional cat si judiciar 3. Partile pot prin conventia lor sa deroge de la acest text. 2.639. ex.Atentie. Asta inseamna ca daca eu sunt coproprietari si am o cota de 1/5. Asta inseamna ca daca am facut astazi intre coproprietari un partaj de folosinta prin care am stabilit modul in care fiecare va utiliza o parte determinate din bun.672 NCC:vizeaza conventiile privitoare la suspendarea partajului Ni se spune ca aceste conventii nu pot fi incheiate pe o perioada mai mare de 5 ani. trebuie sa permiti si celorlalti folosirea bunului este si el un text de lege supletiv. Tot cu privire la modul de folosire concreta a bunului. exista posibilitate de a se stabili in concret modul de utilizare a bunului aflat in coproprietate. pot sa o ipotechez in masura in care este un bun susceptibil de a fi ipotecat. ceilalti nu vor fi tinuti sa se limiteze numai la a pretinde despagubiri. De retinut: 1. avem art. 79 - . adica iesirea din starea de coproprietate.639 care reglementeaza partajul de folosinta.1:nu ai voie sa schimbi destinatia.636 alin. ei vor avea de asemenea posibilitatea de a introduce o actiune posesorie impotriva celuia care i-a deposedat. dar nu limiteaza actiunea coproprietarului care a fost deposedat de un alt coproprietar. cu actele juridice pe care ei le incheie cu referire la cota lor din dreptul de proprietate.partajul de folosinta NU atrage suspendarea partajului Art. chiar daca coproprietarii stabilesc partajul de folosinta pe o perioada determinata. mai intai art. pe 3 ani. 1. adica iesirea din starea de coproprietate. partajul de folosinta nu atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu-zis. Voi ipoteca numai cota mea de 1/5. cu privire la bunul aflat in coproprietate. In cazul in care se realizeaza un partaj de folosire conform art. Precizare: sa nu confundam actele juridice pe care coproprietarii le incheie cu privire la bun in ansamblul lui. nimic nu ne opreste ca peste 2 saptamani oricare din noi sa ceara partajul propriu-zis.

urmand ca ulterior A sa se intoarca cu regres impotriva celorlalti coproprietari. Totusi. Raspunsul este ca pe temei contractual societatea de constructii se poate indrepta exclusiv impotriva coproprietarului cu care a contractat. ii clar ca in instanta X va putea sa pretinda plata sumei numai de la A. care ii plateste pe coproprietari si care isi impart intre ei pretul. B. insa. D. Intr-o astfel de situatie. in contextul asta trebuie sa fim atenti al art. Ex. A contracteaza cu societatea de constructii X. incheie un contract cu o societate de constructii prin care acea societate repara cladirea respectiva. De ce am spus privilegiu? Privilegiul este o garantie reala care se naste in temeiul legii. Cum anume functioneaza privilegiul la care am facut referire: Ex. Ce va presupune privilegiul respectiv? Ca in masura in care nu i se face plata de catre A. Vom discuta in cele ce urmeaza acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul lui si nu numai cota unui coproprietar.3 instituie un veritabil privilegiu pentru creditori.- De asemenea. A. Intrebarea este de la cine anume va putea sa pretinda suma datorata societatea de constructii. Ori in cazul nostru aceasta garantie se naste in temeiul art. legea ii confera acest privilegiu lui X asupra bunului respectiv.640 NCC. urmand ca ulterior acesta.678 alin. asupra bunului in legatura cu care s-au facut lucrarile de conservare. X are posibilitatea sa se duca in patrimoniul lui C sau in patrimoniul tertului D si sa vanda silit bunul de acolo pentru a-si recupera creanta. 1. De asemenea el poate efectua acte materiale de conservare a bunului.actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate -orice coproprietar. De ce ne intereseaza distinctia dintre cele 2? Ne intereseaza pentru ca in masura in care este vorba despre un act juridic de conservare.678. ulterior.3 NCC:textul spune ca creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun…. Nu este platit X de catre A. In masura in care este vorba de un act material de conservare aceasta ce presupune? Faptul ca un coproprietar repara de exemplu bunul aflat in coproprietate.ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia. risca sa se daramane. pentru a fi protejati suplimentar. conform art. asta inseamna ca ele incheie un contract cu un tert care tert intervine pentru a repara bunul respectiv. X intervine si repara un imobil. ce este important de observat este faptul ca indiferent de faptul ca privilegiul poarta asupra unui bun mobil sau 80 - - - . au dreptul sa urmareasca silit bunul in mainile oricui s-ar gasi atat inainte cat si dupa partaj. evident ca unicul debitor contractual fata de debitorul X ramane A. C sunt coproprietari. Acest privilegiu legal le confera in legatura cu bunul respectiv dreptul de urmarire. vand bunul unui tert.635 sa pretinda in regres celorlalti coproprietari sa ii achite lui o parte din cheltuieli conform cotelor lor parti. Daca este vorba de un act juridic. se va pune problema de la cine recupereaza tertul sumele datorate pentru conservarea bunului.. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca acest text 678 alin. intervine partajul si la partaj bunul este atribuit lui C sau partile fac altfel partajul. invocand art. poate sa incheie singur fara consimtamantul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare.ipoteza in care unul dintre coproprietari constatand ca o constructie obiect al dreptului de coproprietate. creditorii mei personali vor putea sa vanda silit cota mea de 1/5. Insa.

imobil. 3. altul are o cota de 1/5 si al treilea are iarasi o cota de 2/5. in masura in care 2 dintre ei se asociaza. Va putea sa ii ceara el lui C care nu a consimtit la incheierea contractului sa intervina si sa repare imobilul dat in chirie? NU. Ramane intrebarea: va putea tertul X sa ceara coproprietarului C care nu a consimtit la contract sa intervina si sa repare imobilul? Din contractul de locatiune se nasc drepturi personale si prin urmare aceste obligati personale tin numai partile care si-au dat consimtamantul la incheierea contractului de locatiune. el nu trebuie inscris in vreun sistem de publicitate. B o cota de 2/5 si C o cota de 2/5. Ori 81 - - . A. o sa vedem ca in temeiul contractului de locatiune. 642 ne spune asa: alin1: actele juridice facute nu nerespectarea regulilor din 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit la incheierea actului. acest act de administrare se poate incheia valabil cu consimtamantul coproprietarilor care sunt titluari ai majoritatii cotelor parti. B si C. A are o cota de 1/5. in exemplul nostru. In total ne dau 1. va putea sa pretinda o parte din sumele obtinute cu titlu de chirie? DA. fara consimtamantul celui de a-l treilea un act de administrare. X. in temeiul legii din momentul in care se naste creanta pe care o garanteaza. Dar plata chiriei este tot o obligatie personala. El se naste si dobandeste rang automat. 641 spune in esenta ca in masura in care este vorba de un act de administrare cu privire la bunul comun. adica majoritatea cotelor parti si pot sa incheie. Dar ce inseamna ca ii sunt opozabile? = opozabilitatea. Daca ne intrebam de unde o astfel de obligatie. A doua intrebare: in masura in care chiriasul constata ca ii ploua in casa.actele de administrare 641 NCC care vine cu o noutate absoluta fata de VCC. ne spune ca tertul are obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce drepturile nascute dintr-un contract. Per a contrario. locatorul are obligatia sa asigure folosinta corespunzatoare a bunului fata de chirias. 2. unul are o cota de 2/5. Pentru ca daca ii sunt opozabile el va avea obligatia sa ii permita folosirea bunului de catre chirias. si raspunsul il gasim in 641 si in 642 NCC. Ipoteza:avem 3 coproprietari. Problema la 642 ii ca atunci cand legiuitorul spune ca actele juridice sunt opozabile celuilalt coproprietar nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. pe care o s-o gasim la efectele fata de terti al actului juridic. C. Si atunci cum ar putea C sa pretinda o parte din chirie. In masura in care ploua in casa este clar ca nu ii o folosinta corespunzatoare. strang 3/5. Asta inseamna ca daca am 3 coproprietari. A si B care au impreuna o cota de 3/5 dau in chirie bunul unui tert. actele juridice incheiate cu respectarea cerintelor din 641 sunt opozabile coproprietarului care nu a consimtit.Evident ca pe aliniatul ultim de la 641 pentru actele de dispozitie si cele asimilate lor este mentinuta regula unanimitatii. sa se pretinda creditor intr-un raport personal in masura in care el nu a consimtit? Este o chestiune delicata. Prima intrebare: celalat coproprietar.

-a doua distinctie:actele incheiate cu privire la intregul bun respectiv actele incheiate cu privire la cota parte care ii revine unui coproprietar:tot ce discutam despre necesitatea majoritatii cotelor parti pentru a incheia un act de administrare. si chiar in lipsa consimtamantului lui el va fi tinut de obligatiile nascute de actele de administrare incheiate in conditiile art. coproprietarii incheie un acord. Deci 642 nu il priveste pe coproprietarul care nu a consimtit in calitate de simplu tert care trebuie sa respecte un act juridic fata de care el este strain. nu avem ce discuta despre opozabilitatea lui fata de ceilalti coproprietari. exista posibilitatea ca pe cale conventionala coproprietarii sa stabileasca unii in favoarea celorlalti un drept de preemtiune = inseamna un drept de preferinta la vanzare. Sigur. prin care stabilesc ca in masura in care unul dintre coproprietari va dori sa isi instraineze cota lui din dreptul de coproprietate. ---sa nu confundam cu reglementarea din dreptul familiei.actele juridice cu actele materiale b. cat si acte juridice. in legatura cu prima observatie:actele de conservare facute de un singur proprietar pot sa fie atat acte materiale in sensul ca el intervine. ajunge sa fie asimilat partilor contractante. evita o pierdere. (unde in masura in care avem devalmasie si se incheie acte juridice fara consimtamantul celuilalt sot. Sigur. sanctiunea este nulitatea. De ce are importanta chestiunea asta? Pentru ca in masura in care vom discuta despre un act material de conservare. si acel consimtamant era cerut. repara bunul. celui care a dat in chirie bunul. ci ii obligatia care ii revine in mod normal locatorului. despre inopozabilitatea actului de dispozitie daca nu ii respectata regula unanimitatii. un act juridic. Pentru ca opozabilitatea se refera exclusiv la stari de drept.- - aceasta obligatie nu este obligatia unui tert. si in 82 - - . Sanctiunea in cazul coproprietatii este inopozabilitatea.etc. toate se refera la acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul sau. Drepturi reale Cursul 11 Coproprietate – continuare Precizare: Sa nu confundam 2 chestiuni: a. poate sa o instraineze poata sa faca ce doreste. acel contract il va tine. Adica. De ce? pentru ca conform 642 alin.1 in masura in care contractul este incheiat cu acordul coproprietarilor care au majoritatea cotelor parti. ceilalti coproprietari vor fi preferati la vanzare in conditii egale de pret. Asta este valabil numai pentru devalmasia in raporturile dintre soti). 642: sanctiunea nerespectarii cerintelor de la 641 nu este nulitatea contractului ci este inopozabilitatea lui fata de coproprietarul care nu a consimtit. discutam de act de administrare. Ci il asimileaza partilor. un contract. adica va naste drepturi si obligatii chiar daca in mod norma nu poti fi obligat fara vointa ta.641. intr-o astfel de ipoteza el nu are nevoie de acordul celorlalti proprietari:poate sa o greveze.sa nu confundam actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota lui din drept si actele juridice incheiate cu privire la intregul bun aflat in coproprietate ex. nicidecum la stari de fapt. intr-o asemenea situatie el va fi obligat ca mai intai sa ii notifice pe ei. In masura in care un coproprietar intelege sa dispuna exclusiv de cota lui din dreptul de proprietate.

raportul obligational din contractul respectiv exista doar intre coproprietarul care a consimtit la incheierea lui si tertul cu care l-a incheiat. Este posibil sa existe o astfel de conventie intre coproprietari.642 alin.642 NCC alin1:spune ca actele juridice facute cu nerespectarea regulilor prevazute la art. discutam exclusiv de acte juridice cu privire la bun. In esenta:in masura in care un coproprietar incheie un act juridic de conservare sau coproprietarii care detin majoritatea cotelor parti incheie acte juridice de administrare pe perioada coproprietatii.masura in care ei doresc sa dobandeasca aceasta cota parte le va instraina lor.643 NCC:actiunile in justitie cu privire la bunurile aflate in coproprietate. A nu se confunda cu situatia de la 681 NCC. atat. a art. spre deosebire de ipoteza de la 681 NCC. actul respectiv de administare este opozabil si fata de coproprietarii care nu au consimtit. Actul de conservare. adica cu majoritatea cotelor parti. insa ei raman terti fata de acest contract. In legatura cu opozabilitatea. aceasta vizeaza efectele juridice fata de tert a unui act juridic. Ceilalti coproprietari nu sunt tinuti de obligatiile nascute din acest contract.1. aceste acte juridice le sunt opozabile si coproprietarilor care nu au consimtit. orice acte juridice incheiate de catre unul sau de catre mai multi coproprietari cu respectarea conditiilor de la 641 vor fi opozabile celorlalti coproprietari. Precizarea generala este legata de 640 NCC:spune ca actele de conservare cu privire la bunurile aflate in coproprietate pot sa fie facute valabil de catre oricare dintre coproprietari fara acordul celorlalti. cu privire la bunul aflat in coproprietate. el va avea ulterior regres impotriva celorlalti coproprietari insa de aceasta data regresul nu este intemeiat pe contract. sau actul juridic. In masura in care coproprietarul care consimte la incheierea acestui act achita echivalentul prestatiei facute de tert pentru a repara/remedia bunul respectiv. cu raporturile contractuale nascute din incheierea acestor contracte ca acte de conservare respectiv act de administrare. in masura in care este vorba despre un act de administare incheiat pe perioada coproprietatii fara acordul tuturor coproprietarilor dar respectand art. si anume suportarea sarcinilor respectiv impartirea fructelor. Asta inseamna ca in masura in care se incheie un act de conservare. actul de conservare.1281 NCC. I ce sens? In sensul ca coproprietarii care nu au consimtit au obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce contractele respective. Atat. Intr-o astfel de situatie. De asemenea. Per a contrario. pe care le gasim reglementate la art. intr-o astfel de situatie. De ce ne intereseaza aceasta chestiune? Pentru ca sa nu confundam raporturile reale dintre coproprietari. fiindca ei sunt straini de contract.641. Art.641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit expres sau tacit la incheierea actului respectiv. ci este intemeiat pe raporturile reale dintre coproprietari. Actiunile in justitie prin care se urmareste protejarea dreptului de proprietate nu sunt altceva decat acte de conservare. poate fi inchetat de catre oricare dintre coproprietari fara a exista consimtamantul celorlalti. va fi opozabil celorlalti coproprietari chiar daca ei nu au consimtit la incheierea lui. Fiind si ele acte de conservare este logic ca oricare dintre coproprietari poate sa introduca singur fara consimtamantul 83 - - - . dar asta numai in masura in care ei se decid in acest sens.635 NCC: care spune ca coproprietarii sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proportional cu cotele lor din drept. si aceste efecte fata de terti le gasim reglementate in art. De unde anume deducem ca este vorba de opozabilitate? Ne raportam la art.

orice coproprietar poate sta singur ca si reclamant intr-o actiune petitorie. coproprietarii stabilesc ca ei vor suporta sarcinile bunului. un dezmembramant al proprietatii asupra bunului aflat in coproprietate. Inseamna ca ceilalti coproprietari vor avea la randul lor posibilitatea sa introduca impotriva aceluiasi tert o actiune in revendicare. altul o cota de 2/7 si al treilea o cota de 4/7. Evident ca se poate intampla si cealalta chestiune.2 NCC. Asta inseamn ca in ipoteza in care unul singur dintre coproprietari introduce o actiune in revendicare actiunea este admisa. hotararea judecatoreasca nu este opozabila celorlalti coproprietari. sa zicem ca avem 3 coproprietari care stapanesc un bun. de repartizare a beneficiilor si respectiv a sarcinilor bunului aflat in coproprietate. unul are o cota de 1/7.643 alin. coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa modifice criteriile stabilite de art. desi in mod normal ar trebui sa le imparta conform cotelor lor din drept. ea va beneficia tuturor coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti. Intr-o astfel de situatie.643 alin. Asadar. Care anume sunt aceste norme supletive de la care se poate deroga: 1.. - - 84 .care sa aiba calitatea de parat.2 specifica faptul ca in masura in care hotararea judecatoreasca profita coproprietatii. tertul poate sa-l actioneze ca parat pe unul singur dintre coproprietari. indiferent ca este vorba de revendicare sau de actiune negatorie. Insa. Este vorba in principiu despre actiunea in revendicare impotriva tertului care i-a deposedat si despre actiunea negatorie. ea beneficiaza tuturor coproprietarilor. este de preferat sa ii actioneze in judecata pe toti coproprietarii.635. Ex. Art. 644 NCC: care reglementeaza zisele contracte de administrare a proprietatii Ce sunt aceste contracte de administare a proprietatii = ele sunt acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre toti coproprietarii. avem 3 coproprietari. Ex.1. ex. tertul care incepe sa isi amenajeze un drum de acces peste un teren aflat in coproprietate. Aceasta chestiune rezulta din art. indreptata impotriva oricarui tert care fara a-i deposeda pe coproprietari incepe sa exercite un drept real. Si printr-un astfel de contract.mai intai. respectiv vor imparti fructele acestuia in mod egal. La un moment dat un tert introduce impotriva lor o actiune in revendicare. in masura in care tertul are pretentii impotriva coproprietarilor.- - celorlalti coproprietari actiuni in justitie prin care sa protejeze dreptul de proprietate. ca un tert sa aiba pretentii impotriva coproprietarului. Tertul poate sa introduca actiunea in revendicare si impotriva unuia singur dintre coproprietari. Art. pentru ca hotararea judecatoreasca pronuntata va avea autoritate de lucru judecat doar fata de paratul respectiv. coproprietarul introduce actiune in revendicare si actiunea ii este respinsa. Insa. Ce inseamna asta? Ex. intr-o astfel de ipoteza nu este deloc tentant pentru tert sa il actioneze in judecata pe unul singur dintre coproprietari.643 alin. in masura in care aceeasi actiune nu este admisa. Oricare dintre coprorietari va putea sa introduca impotriva acestui tert o actiune negatorie prin care sa arate ca tertul nu detine un drept de servitute asupra imobilului respectiv. Prin urmare. prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza raporturile reale dintre coproprietari. ---chestiune rezulta din art.

4. Insa coproprietarii au posibilitatea sa deroge de la art.639 si sa stabileasca ca unul singur dintre coproprietari spre exemplu va folosi exclusiv terenul pe intreaga durata a coproprietatii.636 posibilitate recunoscuta tocmai in art. 2 coproprietari.641 NCC in sensul ca prin acordul tuturor coproprietarilor. La fel cum pot sa imparta material terenul. 639 nu este altceva decat derogarea de la art. pe intreaga durata a coproprietatii. incheie un contract de administrare cu celalat coproprietari prin care derogand de la art. Ii interesat celalalt ca bunul respectiv aflat in cluj sa fie valorificat. Insa.639 NCC. in alte conditii decat cele stabilite in art. daca A si B sunt coproprietari asupra unui teren. Concluzia: art. si care reglementeaza partajul de folosinta. Propriuzis. Adica sa fie dat in chirie. Astfel de derogari au in vedere atat acte materiale. ex.641. folosirea efectiva a bunului de catre unul dintre coproprietari. -deci ei pot sa deroge si de la art. De la care coproprietarii pot sa deroge. Si atuncia. asta daca aplicam art. Adica in mod normal.ultima derogare pe care o pot face prin contractele de administare a proprietatii se refera la art. Asadar el nu are majoritatea cotelor parti pentru a incheia singur acte de administrare. si la suportarea sarcinilor bunului. prin acordul coproprietarilor i se poate conferi lui posibilitatea ca chiar cu o cota de 3/7 sa incheie singur astfel de acte de administrare. - - - - 85 . Intr-o astfel de situatie ceea ce vor face ei va fi de fapt o zisa coproprietate periodica. iar celalalt cealalta jumatate. Aici facem trimitere la art.636: coproprietarii au posibilitatea ca in mod conventional. iar celalalt il va folosi pe perioada iernii. 636 si 641 sunt toate norme supletive. cat si acte juridice. 3. Ex. ave. Precizare:aceste derogari pe care le vor face ei si pe 635 cu fructele si pe 636 cu folosinta bunului. Care este justificarea unui astfel de acord intre coproprietati? Pai celalat sa zicem ca locuieste in Statele Unite.- 2.636 care este o norma supletiva. In localitatea cluj traieste coproprietarul care are cota de 3/7. In coproprietate exista un apartament situat in localitatea cluj.636 NCC cu privire la exercitarea in comun a atributului usus conferit de dreptul de proprietate. el va putea sa incheie fara acordul celorlalti si acte de administare.641 ii da posibilitatea ca chiar avand o cota de 3/7 sa incheie singur acte de administrare. In masura in care se stabileste ca pe intreaga durata a coproprietatii un singur coproprietar va folosi bunul.a doua norma supletiva de la care se poate deroga prin acordul partilor este cea reglementata de art. fiecare poate sa foloseasca intreg teren.au posibilitatea sa partajeze folosinta si in timp. si sa stabileasca ca unul va folosi jumatate. unul are o cota de 3/7. celalat de 4/7.636. pe durata coproprietatii sa stabileasca modul in care fiecare dintre ei va folosi o parte determinata din bun si sa stabileasca totodata exclusivitatea. respectiv este vorba de fructus si usus. exista posibilitatea de a i se conferi unuia sau mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate.635. Adica sa stabileasca ca unul dintre ei va folosi imobilul respectiv pe perioada verii. Ii foarte complicat sa vina el sau sa tot trimita mandat pentru incheierea de acte juridice cu fiecare ocazie in care se iveste posiblitatea inchirierii bunului.

Partajul Sa nu amestecam partajul cu partajul de folosinta. ca in cazul in care oricare dintre coproprietar denunta actul de administrare. Acum vom discuta despre partaj. 5.644 alin. Sa nu ne imaginam ca coproprietarii vor putea prin acordul lor sa deroge separat numai de la 642 alin. ramanand aplicabile regulile de drept comun. partajul poate sa imbrace 2 forme: 86 - - - - - .1276 NCC Art. Am vazut ca se poate deroga prin contractele de administare de art.2.1270 reglementeaza forta obligatorie a actului juridic. doar cu acordul tuturor coproprietarilor. in masura in care in coproprietate se gaseste un imobil. Deci foarte important:oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral contractul. 1 spune:se poate deroga de la dispozitiile art. un contract nu poate fi desfiintat prin vointa unilaterala a unui singur cocontractant. Deci acordul tuturor coproprietarilor. Consecinta este ca si partajul de folosinta intra in sfera contractelor de administrare.1270 NCC si art. nu se spune la art. Sanctiunea respectiva este inopozabilitatea.1? pentru ca derogarea de la 642 alin. partajul de folosinta va putea fi denuntat unilateral de catre oricare dintre coproprietari in orice moment. Prin derogare de la art. atragand desfiintarea acestuia. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Pentru ca tocmai am vazut. Acesta este imperativ.1 si sa stabileasca spre exemplu ca santiunea pentru nerespectarea lui 641 ar fi nulitatea. respectiv de indiviziune. Si atunci de ce il enumera in 644 alin. acesta isi inceteaza existenta.1. si am spus ca derogarea de la art.1 va fi intotdeauna doar o consecinta a derogarii de la art. Ce este in esenta? = actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate.contractele de administrare a proprietatii pot fi incheiate: a.1 nu este un text supletiv.636 presupune realizarea unui partaj de folosinta.oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral in astfel de contract.3 de la 644 vizeaza ipoteza de notare a acestor acte juridice in CF.1 vizeaza sanctiunea in cazul incheierii actelor juridice fara acordul tuturor coproprietarilor. oricand pe parcursul derularii lui. sa il foloseasca fie partajat in timp.641. Alin. Asadar. 642 alin. b.1270 alin.642 alin. 641 si 642 alin. adica sa nu il foloseasca tot deodata. Prin derogare de la regula in materia fortei obligatorii a contractului. deci derogarea de la art. deci nu se poate sa existe acordul unei parti a coproprietarilor care inteleg sa faca asemenea contracte. prin urmare.1 se va intampla numai in ipoteza in care partile inteleg sa deroge de la art. fie partajat pe bucati materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. NICI VORBA. Art. Sunt 2 lucruri diferite. Atentie: partajul de folosinta este o metafora. si ni se spune in alin.2.636.2:contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor. Pentru ca nu ii un partaj veritabil.641. ca printre aceste contracte de administrare intra si partajul de folosinta. 642 alin. Reglementarea legala a partajului se gaseste atat in NCC cat si in CPC care reglementeaza procedura partajului judiciar. in principiu.644 alin. Asadar. 635. Ii spunem partaj de folosinta fiindca aia inteleg sa isi partajeze modul de folosinta a bunului. art.- Daca observam.

Efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor.- a. Pe tert il intereseaza sa cumpere un drept de proprietate exclusiv asupra unui bun determinat. starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica provizorie. Ce inseamna asta? Inseamna ca orice fel de conventie. Nimic nu ii opreste sa imi vanda cota mea din drept. este suspendata. la fel ca si partajul. avem situatii in care dreptul de a cere partajul. de suspendare a partajului. Oricare dintre coproprietari singur poate sa ceara partajul daca el nu gaseste din partea celorlalti coproprietari vointa in sensul realizarii unui partaj conventional. nici vorba. In legatura cu suspendarea conventionala. Tocmai datorita acestei chestiuni coproprietarii ar putea sa isi fraudeze creditorii personali sistand partajul. nu cote. este in principiu opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului. Intrebarea ii:de ce astfel de conventii de suspendare a partajului nu sunt opozabile decat creditorilor care au creante posterioare lor? Raspunsul: tine de faptul ca de foarte multe ori ii foarte greu de valorificat mai ales pe calea executarii silite o cota din drept. temporara.672 care printr-o norma imperativa stabileste faptul ca orice fel de conventie de suspendare a partajului intervenita intre coproprietari produce efecte pe o perioada de maximum 5 ani. Dar. care il distinge de orice al act juridic este sistarea starii de coproprietate. Prin derogare de la regula potrivit careia partajul poate fi cerut oricand. in situatia asta. Evident. ca dupa expirarea termenului de 5 ani coproprietarii vor avea posibilitatea sa reinnoiasca aceasta conventie. Observatii generale 1. creditorii mei personali pot astazi sa vanda cota mea din drept sau pot sa ceara partajul si sa vanda partea din bun care mi-ar reveni mie prin partaj.1 spune ca creditorii pot sa urmareasca si cota din drept inainte de partaj? Deci in masura in care eu sunt coproprietar asupra casei de peste drum.672.de principiu. si suspendarea partajului poate sa fie conventionala respectiv judiciara. Suspendarea exercitarii acestui drept poate proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor.partajul conventional – continut intr-un contract b.partajul judiciar – efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti Efectul esential al partajului.678 alin. De ce anume aceasta limitare? 678 alin. -evident ca partajul conventional. oricare dintre coproprietari are posibilitatea de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj. altfel el ii exclus. contract. cel realizat printr-un contract se poate face numai cu acordul tuturor coproprietarilor. va apela la partajul judiciar. 678 alin4 precizeaza:conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de nasterea creantelor au dobandit data certa la bunurile mobile respectiv au fost autentificate si inscrise in CF in cazul bunurilor imobile. Art. Nu o sa vina nici un tert care sa doreasca sa cumpere o cota de 1/15 din casa de peste drum. Asta presupunand ca de regula. exercitarea acestui drept. fie ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti in acest sens.4 NCC care trebuie legat de art. sa nu confundam necesitatea acordului tuturor coproprietarilor pentru partajul convetional si sa-l translatam la varianta ca pentru a se cere partajul ii necesar acordul tuturor coproprietarilor. Intr-o 87 - - - - . reglementarea o gasim in art. Asadar.

adica efecte personale. creditorii. conventia de suspendare a partajului nu produce efecte de creanta.astfel de ipoteza. Precizare:distinctia dintre caracterul real a unor acte juridice si caracterul personal. de ce anume un astfel de contract ar naste si pentru creditori o obligatie de a nu cere partajul. ci sunt efecte care vizeaza insusi regimul dreptului de coproprietate. pentru ca raporturile dintre coproprietari tin de regimul coproprietatii si sunt raporturi reale. sunt parti in contractul asta? Nu. Bunul respectiv dobandeste un regim de coproprietate fortata pe durata intervalului de maxim 5 ani. numai partile sunt obligate. ce efecte juridice produce el? un astfel de contract ii obliga pe coproprietari sa nu ceara partajul maxim 5 ani. In momentul in care coproprietarii incheie o astfel de conventie. iar in masura in care o incalca se ajunge fie la executarea lui silita fie la raspunderea contractuala. Deci aceasta este obligatia care se naste pentru coproprietari din contract. greveaza bunul. Intrebare:ce inseamna opozabilitatea? = 1281 NCC.Care este consecina unui contract de suspendare a partajului.678 care sa ne spuna ca trebuie sa respecte numai creditorii posteriori. si efectele juridice reale. atrage un caracter de coproprietate fortata. tocmai de aceea ni se spune ca creditorii vor fi tinuti de acest regim real doar in masura in care creantele lor sunt posterioare fata de momentul partajului. Conventia de suspendare a partajului produce efecte reale. Deci sa avem grija ca partajul de folosinta produce efecte reale. Prin urmare. Limitari privind partajul: A. Nu este vorba numai despre raporturi de creanta intre partile contractante). Dar atentie. creditorii s-ar vedea in imposibilitate de a-i putea urmari efectiv. drepturile reale se realizeaza nemijlocit. preiau regimul juridic al drepturilor reale. conventia greveaza isusi bunul. Atentie. In ce priveste raporturile reale. creditorii sunt terti. Asta inseamna ca sunt efecte care se produc nu numai ca si obligatii personale ale coproprietarilor. aceasta inseamna ca se nasc din acel act juridic raporturile juridice cu creditor si debitor. se naste o creanta. Unde am intalnit noi caracter real? Am intalnit la clauzele de inalienabilitate. debitorul nu are decat sa o incalce. tertii nu sunt obligati. (seamana cu clauza de inalienabilitate – care inalienabilitate produce efecte si fata de creditori care sunt tinuti de insesizabilitatea bunului. Regim juridic care fiind real vizeaza bunul in sine nu numai obligatiile personale ale coproprietarilor. Care este diferenta dintre efectele reale respectiv efectele persoanel? Daca un act juridic are efecte personale. fara a fi necesara interventia debitorului. Si intrebarea asta se justifica prin faptul ca daca am merge pe rationamentul ca contractul naste raporturi juridice numai intre parti. asta inseamna ca si conventia prin care se deroga de la regulile in materie de coproprietate respectiv suspendarea partajului produce tot efecte reale. Prin urmare. presupune indatorirea de a nu aduce atingere unor situatii juridice fata de care suntem terti. in cazul dreptului real nu mai discutam - 88 . Tocmai de aceea. ci efecte reale. fiindca nu s-ar gasi nimeni care sa fie dispus sa cumpere cote din drept. aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabili doar creditorilor posteriori. care creanta nu se poate realiza decat daca intervine debitorul. fiindca ei sunt parti. nu am mai avea nevoie de art. In cazul in care avem o astfel de creanta. la clauzele de insesizabilitate si la aceste conventii cu referire la starea de coproprietate. Pentru ca ei sunt terti. si atunci.

adica exclusiv obligatia generala a tuturor sa respecte dreptul real. Dar avand in vedere insa ca conventia lor produce efecte reale. justificata de riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti coproprietari. aceasta limitare trebuie sa fie justificata de riscul ca ceilalti coproprietari. In aceasta situatie ce se intampla:ceilalti 2 care nu au venituri stabile. avand in vedere ca exista riscul ca ei sa fie prejudiciati sa amane partajul pentru maximum 1 an. instanta nu poate sa-si dea cu parerea legat de suspendarea partajului. Si aceste efecte se produceau exclusiv intre coproprietari. consecinta este ca efecte acestea se produc neconditionat de interventia unui debitor.limitarea cu efecte reale presupusa de conventia de suspendare a partajului (vezi explicatia de mai sus) B. Care ar fi ipoteza: ex. de a cere partajul este suspendat pe durata coproprietatii. Deci efectul unui astfel de contract este nu ca ei vor fi obligati sa nu ceara partajul si daca cer partajul isi incalca obligatia.- decat despre opozabilitate. ar fi insemnat ca toti coproprietarii deveneau intre ei debitori.Altfel. Perioada de eficacitate a acestei suspendari este de maxim 1 an. De aceea avem 678 alin. 3. dreptul lor de a partaja. Precizari: 1. Nu au venituri. vizeaza nu numai coproprietarii ci pe orice alta persoana care in perioada asta ar fi putut sa ceara partajul.limitarea judiciara 673 NCC:instanta sesizata cu cererea de partaj -asadar atentie. nu trebuia sa ne mai spuna legiuitorul ca ea ii tine numai pe creditorii posterior fata de momentul suspendarii partajului. 2.Ni se spune ca:o data investita cu aceasta cerere instanta poate sa suspende partajul pe o perioada de maxim 1 an.4. ca daca conventia ar fi produs doar efecte personale. cu anumite limitari: A. daca fac partajul astazi vor ramane in strada. limitarea judiciara poate fi dispusa numai de catre instanta investita cu solutionarea unui partaj judiciar. ci ca nu pot.o astfel de hotarare judecatoreasca trebuie sa fie intemeiata. aceasta limitare judiciara a posibilitatii de a cere partajul intervine doar in ipoteza in care instanta este sesizata deja de catre unul dintre coproprietari cu o cerere de partaj judiciar. Unul dintre ei cere partajul pentru ca el s-a angajat. si aceasta suspendare fiind vorba despre un drept care are caractere reale. avem 3 coproprietari care traiesc intr-un apartament. Automat ele greveaza bunul. Atunci instanta poate. - - 89 . devenea fiecare creditor pentru ceilalti de a nu cere partajul si totodata fiecare la randul lui avea obligatia sa nu ceara partajul. aceasta limitare poate fi dispusa pe maxim 1 an. Consecinta care ii? daca conventia de suspendare a partajului ar fi avut exclusiv efecte personale. Deci. Am spus ca in principiu partajul poate fi cerut de catre oricare dintre coproprietari oricand. Deci ea trebuie sa fie investita cu o actiune de partaj judiciar. altul decat reclamantul care a introdus actiunea sa fie prejudiciat printr-un partaj. dreptul de proprietate.

in masura in care acest risc dispare. dupa care revine alin. Ideea este ca in cazul coproprietatii fortate de principiu ea nu este susceptibila de partaj.2:cu toate acestea. Art. legiuitorul afirma ca de principiu coproprietatea fortata va fi posibil partajul conventional. spune:impartirea bunurilor comune ale cladirilor. 2 sunt bunuri aflate in coproprietate fortata.2 spune ca daca sunt parti comune din cladiri totusi s-ar putea in masura in care nu mai sunt destinate folosintei comune. pe durata termenului de maxim 1 an. Atunci se ridica intrebarea:alin. 671 alin. pentru ca este vorba de un interes privat protejat. Asadar. De ce nu este susceptibila de partaj? Fiindca exista un bun care este destinat utilitatii mai multor altor bunuri cu proprietari diferiti. ii schimba destinatia bunului respectiv.671: in cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata. 5. C. Asadar. Casa scarii este destinat utilizarii tuturor apartamentelor cu proprietari diferiti. cand prin vointa comuna a coproprietarilor. Atentie: mai intai pe 632 am spus ca coproprietatea fortata nu poate fi partajata judiciar. Coproprietatea fortata nu este susceptibila de partaj.3 si spune ca orice coproprietate fortata poate fi partajata prin buna invoiala. atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. -evident ca partile din cladiri la care se refera alin. Se ridica intrebarea:casa scarii din blocurile din manastur cu 10 etaje. spre deosebire de coproprietatea obisnuita.- 4. La devalmasie. partajul este posibil numai prin buna invoiala. casa scarii poate fi partajata prin buna invoiala? NU. Care sunt sectiunea 3 si 4: coproprietatea fortata si devalmasia.oricand. Si acum pe 671 alin. pentru ca de aceea este fortata. Asadar.1 ne spune ca nu putem face partaj de loc la coproprietatea fortata. instanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului. Care este explicatia? O gasim la alin. partajul poate fi cerut si in cazul partii comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente. 671 alin. instanta va trebui sa fie sesizata cu aceasta cerere de catre unul sau de catre mai multi dintre ceilalti coproprietari.1 spunem ca partajul in general este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate.671 NCC:are un titlu nefericit.atentie.632 NCC:alin. coproprietatea fortata nu poate sa fie partajata de catre instanta. nu este posibil partajul de nici un fel. coproprietatea fortata va putea fi partajata conventional intr-o singura ipoteza.3 :coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar. Per a contrarior ar fi putut fi partajata conventional. Din bunde folosinta de interes comun i se schimba 90 - - - . Asadar.3 din art. de ce nu? pentru ca nu avem unde sa ne parcam elicopterul in masura in care stam la etajul 10 J.1 stabileste ca in cazul coproprietatii fortate respectiv a devalmasiei. oricare dintre coproprietari poate sa ceara instantei sa revina asupra masurii suspendarii partajului. Asadar. din aceasta stare se trece prima data in coproprietate obisnuita si dupa aceea se realizeaza partajul.limitarea legala a partajului Art. Deci inainte de implinirea termenului. alin. Acest articol spune asa:partajul in general de data asta este inadmisibil in cazurile prevazute la sectiunile 3 si 4 din prezentul capitol.

se face un pod la etajul 10. schimbarea destinatiei s-a produs independent de vointa lor. consecintele juridice ale partajului Efectul intre coproprietari 91 .680 alin. Podul nu va mai avea o destinatie comuna si se va sista starea de coproprietate. Si ne mai fiind in coproprietate fortata. intr-o astfel de situatie. Deci nu se poate face acest lucru. Valabilitatea partajului conventional In cazul bunurilor mobile: partajul conventional este consensual In cazul bunurilor imobile: conform art. Coproprietarii trebuie a ii schimbe destinatia. Si la un moment dat se fac canalizarile si se construiesc grupuri sanitare in fiecare apartament. sigur ca se poate ca sa fie coproprietate obisnuita si sa fie solutionata de catre instanta. Deci atunci. poate unul dintre coproprietari sa ceara instantei sa constate ca acel bun nu se mai gaseste in coproprietate fortata. Dar atentie. fara interventia coproprietarilor.- destinatia in altceva. pentru ca ei sunt coproprietari. Pentru ca la casa scarii nu au cum sa ii schimbe destinatia. Dar daca bunul ii in secunda asta in coproprietate fortata trecerea lui in coproprietate obisnuita prin schimbarea destinatiei bunului nu poate fi decisa de catre instanta. prin modul de derulare a evenimentelor. bunul este susceptibil de o astfel de schimbare si il trec din coproprietate fortata in coproprietate obisnuita. sa ceara partajul judiciar. partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscrierea in CF. La coproprietatea fortata partajul este exclusiv conventional in masura in care coproprietarii ii schimba destinatia bunului. …ex. Ex. fiind in coproprietate obisnuita. nu poate instanta in locul lor sa decida. Nu poate fi judiciar pentru ca nu poate instanta sa ii schimbe destinatia si sa zica ca spalatoria o schimbam in garsoniera. Asta se poate intampla. atunci cand mai intai o transforma in coproprietate obisnuita. ca independent de vointa coproprietarilor si independent de instanta si de oricine. bunul sa isi piarda utilitatea comuna. Dar se admite partajarea conventionala a coproprietatii fortate atunci cand coproprietarii prin vointa comuna schimba destinatia bunului. grupul sanitar de pe casa scarii isi pierde utilitatea de bun comun. Cum o transforma in coproprietate obisnuita? Schimband destinatia bunului. si intr-o asemenea situatie. Deci coproprietarii pot sa partajeze coproprietatea fortata intr-o singura ipoteza.2 coroborat cu 1244 NCC. avem o cladire unde exista grup sanitar numai pe hol. - - - Efectele partajului. Si in aceasta situatie. cand isi pierde utilitatea comuna. Ce se poate intampla este altceva. DE RETINUT:coproprietatea fortata de principiu nu poate fi partajata. bunul trebuie sa fie susceptibil de o astfel de schimbare. In aceasta situatie. fiind ca asa ii construita cladirea. numai prin acordul coproprietarilor. pentru un intreg palier. in exemplul dat. in pod se construiesc apartamente. Neavand cum sa ii schimbe destinatia nu se poate ajunge sa se faca partaj conventional pe casa scarii. Partajul judiciar nu se poate face in cazul coproprietatii fortate. se face etajul 11.

676 tine doar instanta in cazul partajului judiciar.2012.1:oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente sau care devin scadente in cursul anului in care are loc partajul. 3. Ce inseamna asta? Inseamna ca cu ocazia partajului care se realizeaza astazi 12. si precizeaza ca mai intai bunul se imparte in natura iar daca bunul este indivizibil ori nu se imparte comod in natura atunci se va atribui unui singur coproprietar cu un drept de sulta pentru ceilalti. oricare dintre coproprietari poate sa ceara ca din pretul obtinut. efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii exclusive in CF daca spre exemplu facem partajul in felul urmator: A.situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat. dar sultele celorlalti 2 sunt drepturi de care? Drepturi de creanta. intretinerea bunului. iar daca nimeni nu ii dispus sau nu poate sa plateasca sulte se vinde si pretul se imparte intre coproprietari. i se atribuie bunul unuia dintre ei in proprietate exclusiva cu sulte pentru ceilalti 2.al doilea efect:680 alin. sau din alte surse. anterior partajului Art.spre exemplu conservarea.681 NCC Art. vor trebui sa fie executate in continuare de catre oricare dintre coproprietari in masura in care bunul la partaj cade in lotul sau. dar nu pot sa il incheie astazi si sa spuna ca produce efecte de luna trecuta.1 NCC:partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietate exclusiva.677 alin.635? In legatura cu art.art. coproprietarii sunt liberi sa aleaga oricare dintre variante fara a respecte o anumita ordine.681:actele incheiate in conditiile legii de catre un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. Intr-o astfel de situatie cum vor suporta coproprietarii plata acestor datorii in temeiul art.B si C sunt coproprietari. In cazul partajului conventional. - - - 92 . adica pana la finalul anului 2012. El va dobandi proprietatea exclusiva numai din ce moment? Din momentul in care isi intabuleaza dreptul in CF. Prin vointa comuna a coproprietarilor se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coproprietatii in temeiul unui partaj. Atentie:ordinea din 676 NU se impune decat in cazul partajului judiciar. 2. care fie deja sunt scadente dar nu au fost platite. Ele nu pot retroactiva. Deci ordinea de la art.676 stabileste reguli privitoare la modul de impartire. fiindca creantele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. coproprietarii sa achite astazi orice fel de obligatii nascute in legatura cu bunul. Care se nasc in momentul in care se incheie contractul de partaj.1 si art. Ce inseamna asta? Inseamna ca actele cu executare succesiva incheiate inainte de partaj vor fi opozabile.12.677 alin. Asta inseamna ca coproprietarii pot sa incheie un partaj conventional astazi si sa stabileasca ca efectele lui se vor produce incepand cu 1 ianuarie 2013. respectiv a contractelor cu executare succesiva incheiate in legatura cu acest bun. -in materie imobiliara.- - 1.676 NCC discutam evident despre partajul conventional Art. -efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. fie vor deveni scadente pana la finalul anului in care are loc partajul. Asta pot sa faca.

Vicii ascunse = presupune defecte ale bunului care nu puteau fi cunoscute la momentul partajului Evictiunea = presupune ca ulterior partajului apar terti care invoca drepturi asupra unor bunuri care au facut obiectul partajului Ce se poate intampla: A si B sunt coproprietari pe 2 terenuri.681.678 alin. 4. reglementata de art. dar ce se poate intampla. adica se introduce o actiune in revendicare iar el pierde terenul.681 la respectarea contractelor incheiate in conditiile legii anterior de catre oricare dintre coproprietari. - - - 93 . Si fac partajul. La partaj fiecaruia ii revine unul dintre terenuri.al patrulea efect intre coproprietari il gasim reglementat de art.art. fie cerand partajul si vanzand mai apoi partea de bun care i-a revenit. Ulterior partajului se constata ca terenul pe care l-a primit A de fapt se gaseste in proprietatea unui tert iar A este evins.683 NCC.in masura in care partajul se realizeaza prin instrainarea bunului catre un tert si bunul este imobil. Celalat sau ceilalti coproprietari vor fi tinuti sa il despagubeasca pe cel care a suferit acest prejudiciu. in masura in care se incheie un contract de arenda cu privire la un teren agricol. Si cum il va despagubi? Cu valoarea in bani corespunzatoare cotei parti din dreptul de proprietate. 5. Tertul va fi de asemenea tinut in temeiul art.681 :actele incheiate conform legii de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. Efectele fata de terti a partajului 1. evident ca efectul translativ se va produce doar in momentul intabularii in CF. 2. Efectele partajului cu privire la creditorii coproprietarilor 1. ca la partaj sa se ajunga prin vanzare. si dupa 1 an intervine partajul. el va fi totusi tinut sa execute pe mai departe contractul pana la expirarea lui.- Ex.art. -la prima vedere ne gandim numai la coproprietarul care a primit bunul prin partaj. sau este distrus datorita acestui viciu.2:care instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarului in masura in care creditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia. si bunul cade in lotul celuia care nu a consimtit la incheiera contractului de arenda. contract de arenda pe 2 ani jumătate. In situatia asta B va trebui sa il despagubeasca pe A. Acelasi lucru se intampla si daca unul dintre bunuri are un viciu ascuns din cauza caruia este inutilizabil. de ce? pentru ca ei au facut partajul ca si cum ar fi avut 2 bunuri de partajat dar in realitate exista un singur bun. care stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza coproprietarii unii altora. Care este explicatia textului de la 681? Ii vorba despre o cesiune legala fortata de contract.creditorii oricaruia dintre coproprietari au posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti care ii revine. si atunci cel caruia i se atribuie bunul este un tert.

De aceea s-au inventat succesiunile. ea exista atata timp cat subzista obiectul asupra caruia poarta. . 94 .doar fiducia este un drept de proprietate temporar. in timp ce in cazul coproprietatii temporare sau periodice dreptul de proprietate in sine nu este limitat in timp.773 si urmatoarele.Distinctia dintre coproprietate temporara si fiducia .In VCC nu exista o reglementare a fiduciei.in cazul coproprietatii temporare. unui al doilea beneficiar. Coproprietatea temporara este o proprietate perpetua. Se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale. SA NU asociem fiducia cu coproprietatea temporara. In cazul dreptului de proprietate nu exista o limitare in timp. . Nu au nici o legatura una cu cealalta.Fiducia presupune o proprietate temporara. El stie de la bun inceput ca proprietatea lui va subzista pana la un moment viitor. .- 2.679 coroborat cu 1562 NCC.Istorie . De unde apare aceasta problema/rezerva.1. si presupun faptul ca fie prin testament fie prin donatie se transmite cu titlu gratuit un bun cu obligatia beneficiarului de a-l transmite mai departe. . Asta inseamna ca fiduciarul este un proprietar temporar. moment la care va inceta sa mai fie proprietar si va avea obligatia sa transmita catre un tert bunul care se gaseste in prezent in proprietatea lui.Dar in dreptul civil dreptul de proprietate este perpetuu si doar dezmembramintele si drepturile de creanta sunt temporare. el este perpetuu. mai precis 773791 NCC. In principiu fiducia exista inca din dreptul roman sub variate forme. avem 2 sau mai multi coproprietari simultan.Ce presupune fiducia . .) .-reglementarea de principiu a fiduciei o gasim in art.Fiducia – presupune un drept de proprietate temporar. Fiducia prezenta o chestiune atipica fata de ceea ce cunoastem in legatura cu proprietatea. .In cazul fiduciei insa proprietatea se transmite cu titlu temporar.Zisa coproprietate temporara NU este un drept de proprietate pe care sa-l ai numai o perioada limitata in timp.2. Adica au o durata limitata in timp. creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana partajul facut in frauda intereselor lor ț Drepturi reale Cursul 12 Fiducia . Totodata paralel cu fiducia exista si ceea ce se numeste substitutie fideicomisara (= se intalnesc in materia actelor cu titlu gratuit.De asemenea. un proprietar limitat in timp. care are un inceput si un sfarsit. .Fiducia seamana cu trust-ul din sistemul common law. Provine din dreptul francez. creditorii au posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de catre coproprietari si in conditiile art. . de principiu la decesul sau. ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia.

Atentie:in cazul zisei proprietati periodice. In cazul proprietatii periodice. in orice moment. adica un dezmembramant a proprietatii care sa confere usus si fructus.- In cazul fiduciei. Dar. avem un singur proprietar exclusiv.nu am spus ca fiduciar ar fi un contract. sau un drept de creanta care sa permita folosirea bunului. deci am o casa de vacanta iar o agentie de turism incheie un contract cu beneficiarul prin care ala in fiecare an 1 saptamana pe an. ceea ce este limitat in timp este exercitiul efectiv al atributului care presupune utilizarea bunului si culegerea fructelor lui. Eu il utilizez o saptamana. Trebuie sa avem grija:pentru a fi vorba despre o proprietate periodica trebuie sa se specifice in mod expres in contract ca actul juridic transfera chiar dreptul de proprietate.774 NCC. Fiducia -nu presupune mai mult coproprietari si este intr-adevar o proprietate temporara. in cazul proprietatii periodice avem simultan 2 sau mai multi proprietari. daca vom intalni contract prin care ex. Observatii 1. pana cand bunul piere sau pana cand el isi instraineaza dreptul. are posibilitatea de a folosi respectivul imobil ---sa NU ne gandim automat ca este vorba de proprietate periodica. pentru ca in caz contrar un astfel de contract poate sa constituie un drept de uzufruct. o saptamana pe an este atribuit in folosinta unei persoane. adica sa fie nascuta din contract. Definitia fiduciei =acel mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre fiduciar. tu il utilizezi cealalta saptamana dupa care in saptamana urmatoare iarasi il utilizez eu. respectiv natura legala. presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate. care devine astfel proprietar exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului de fiducie. in 50-a saptamana din an. Ex. Asta inseamna ca vom avea in cazul proprietatii periodice un mecanism similar unui partaj de folosinta. sa le transmita in proprietate catre beneficiar. un comodat. cu obligatia ca la final. asa cum este ea reglementata in NCC. prin care coproprietarii partajeaza in timp utilizarea bunului. un drept de locatiune. - - - - 95 . fiducia poate sa aiba natura conventionala. De ce anume spunem in cazul coproprietatii periodice ca ea ar fi temporar? Foarte importan:proprietatea periodica. fiecare dintre coproprietar este proprietar asupra bunului tot timpul. adica sa fie nascuta in temeiul legii. o casa de vacanta. mai precis o cota din el. ci am spus ca este un mecanism juridic. 2. De ce nu am spus ca este contract? Pentru ca potrivit art.partile contractului de fiducie sunt:constituitorul care transmite bunurile si respectiv fiduciarul.

Si stabileste constituitorul ca beneficiarul la finalul fiduciei este constituitorul. dar in prezent exista doar fiducia contractuala). Avem doar posibilitatea ca. Deci de la constituitor la fiduciar se transmit doar drepturi nu se transmit obligatii. dreptul de urmarire poate fi exercitat de ceilalti creditori ai constituitorului dar numai in temeiul unei hotarari judecatoresti prin care se admite actiunea de desfiintare sau de inopozabilitate in ce priveste contractul de fiducie.la incheierea contractului de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor catre fiduciar. Nu doreste sa plateasca astea si atunci ce ar putea el sa faca? transmite mai multe bunuri din activul sau patrimonial la fiduciar care devine proprietar asupra lor insa numai cu titlu temporar. Art. constituitorul sau fiduciarul pot sa cumuleze si calitatea de beneficiar. 2. pana se linisteste apa cu 96 - - . patrimoniul fiduciarului se divide in 2 mase patrimoniale distincte.In ce priveste constituitorul Acesta poate sa fie orice persoana. Precizari: 1. Inseamna ca intre cei 2 se transmit doar bunuri determinate si nu se transmit elemente de pasiv. Adica. o banca poate sa aiba calitatea de fiduciar Precizari 1. sau beneficiar poate fi chiar una dintre partile contractului. 2. Ex. pentru ca nu avem in prezent in legislatia romana nici o ipoteza de fiducie legala reglementata. In definite am vorbit si despre beneficiar.un efect extrem de important al incheierii unui contract de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului Prin incheierea contractului de fiducie.1? Alin.1 vrea sa evite situatia in care se constituie fiducia pentru a frauda creditorii. masa bunurilor proprii si respectiv masa fiduciara. Ce vrea sa spuna alin.3 NCC.786 NCC:alin.in ce priveste fiduciarul Fiduciarul trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de art.776 alin. fara a necesita o anumita calitate speciala 3. Si ce calculeaza el? pun o fiducie pe 10 ani. am un debitor care stie ca se apropia scadenta mai multor datorii pe care le are de executat.2 respectiv alin. Ex. Beneficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut obiectul contractului.- (chestiunile la care ne vom referi in cele ce urmeaza se refera la fiducia conventionala. la momentul incetarii acestuia.1:bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite in conditiile legii de titularii creantei nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au garantii reale asupra bunurilor acestuia si al caror opozabilitate este dobandita potrivit legii anterior stabilirii fiduciei. Bunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare.In ce il priveste pe beneficiar Beneficiarul contractului de fiducie poate sa fie un tert strain de contract. Aceasta transmisiune este unul cu titlu particular.

Asadar. Care sunt principalele forme/variante de fiducie 97 - - - . am spus ca prin incheierea contractului de fiducie. Asadar. Creditorii personali ai fiduciarului vor putea urmari doar bunurile din masa personala. 2.3 in sensul ca prin incheierea unui contract de fiducie. chirografarii. adica fiduciarul devine proprietar printr-un mod de dobandire derivat. privilegii. atentie. nu vor putea sa urmareasca bunurile personale ale fiduciarului. In situatia asta ce pot sa faca creditorii constituitorului? Mai intai in masura in care au garantii reale. Dreptul de urmarire se poate exercita asupra lor. Prin urmare. fiduciarul poate sa devina proprietar pe o perioada de cel mult 33 de ani. Consecinta este ca toti creditorii care au garantii reale care greveaza bunurile transmise in masa fiduciara vor putea sa le urmareasca si acolo. iar creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu bunurile din masa fiduciara. si sa obtia declararea inopozabilitatii fata de ei a acestui contract.ce vor face ceilalti creditori. patrimoniul fiduciarului se divizeaza in 2 mase patrimoniale si am povestit pe art. Aceasta regula o gasim la art. gajul general asupra patrimoniului fiduciarului se divizeaza.786. In acest caz vor urmari mai intai activul masei fiduciare iar apoi daca este cazul pe fiduciar sau pe constituitor. 2. la fel cum ar fi putut sa faca daca debitorul lor le-ar vinde.2324 alin. Asadar el va dobandi in masa fiduciara bunurile cu toate sarcinile care le grevau inainte de incheierea contractului de fiducie. se fractioneaza.3 NCC. avem o derogare de la 2324 alin. adica ipoteca. Odata fiind inopozabil contractul bunurile se considera reintoarse in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa le execute. In cazul fiduciei nu se spune clar ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu masa patrimoniala fiduciara. De ce anume? Pentru ca in cazul fiduciei avem o transmisiune. ci el este proprietar in virtutea unui act translativ incheiat cu fostul proprietar. cu exceptia cazului in care prin contractul de fiducie s-a prevazut obligatia fiduciarului sau al constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. De principiu. Inseamna ca fiduciarul nu este proprietar originar. Care este regula? In masura in care un patrimoniu este divizat in mai multe mase patrimoniale ce se intampla cu gajul general? Regula ii ca desi patrimoniul este divizat in mai multe mase patrimoniale. Alin.am subliniat faptul ca transferul de proprietate este unul temporar. gajul general ramane unitar. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca el se coroboreaza cu textele de la patrimoniu si de la gaj general. Deci spune asa: titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri. adica primul proprietar. care confera atributul de urmarire ei vor putea sa exercite atributul de urmarire asupra bunurilor chiar daca ele au ajuns in masa fiduciara. ci despre creditorii ale caror creante se nasc dupa incheierea contractului de fiducie. gaj.2 de la 786: ---de data asta nu mai discutam despre creditorii constituitorului.executarile silite. dupa care redevin proprietar. care nu au garantii reale Chirografarii vor putea sa introduca actiunea pauliana prin care sa atace contractul de fiducie ca fiind incheiat in frauda lor. Deci in acelasi mod. vor putea sa urmareasca doar activul acestei mase patrimoniale.

sa ne decada din termenul suspensiv de executare. Insa in ipoteza in care dupa 10.- Principalele variante sunt:fiducia garantie si fiducia gestiune.in masura in care exista o fiducie garantie. cum crede el. un apartament. Ex. Ce inseaman asta? Inseamna ca de exemplu dorim sa ne achizitionam un credit de 30 de ani. banca transilvania va avea posibilitatea sa declare in conditiile contractul tot creditul scadent. daca are deja titlu executoriu nu mai trebuie sa il dea in judecata trece la executarea silita. poate sa faca acte materiale. Este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe perioada de derulare a contractului. ca ii ipoteca. 20 de ani incetam sa mai platim mai multe rate succesive. Dar oricum asta presupune o procedura cu un executor care vinde bunul la licitatie daca sunt bunuri imobile. ala ii fara deposedare.banca transilvania. etc. el trebuie in caz de neexecutare din partea debitorului sa il dea in judecata. el tot timpul trebuie sa verifice ca nu cumva debitorul sa scada valoarea bunului. De ce? pentru ca in cazul in care se incheie un contract de ipoteca. ea este singura in masura sa faca acte materiale sau acte juridice cu privire la bun si in masura in care tu doresti sa faci astfel de acte juridice 98 - - - . In masura in care insa banca transilvania ti-a dat creditul dar ea este proprietar pe toata perioada de rambursare a creditului. proprietar asupra apartamentului cu titlu temporar va fi banca transilvania. consecitna este ca el ramane definitiv proprietar asupra bunului pe care-l va decide sa il valorifice cum vrea el. In mod norma. toate acestea presupun timp si cheltuieli. In masura in care ne platim toate ratele la zi dupa 30 de ani la final banca transilvania va avea obligatia sa ne transfere proprietatea. in momentul in care mergem sa ne luam un credit de acolo. Intr-o astfel de ipoteza. Ce inseamna asta in concret? Inseamna ca pe toata perioada de derulare a contractului. Nu ai achitat. Pentru a evita asemenea situatii pozitia creditorului este mult mai simpla in cazul fiduciei. Daca exista numai o ipoteca.un prim avantaj pentru creditor in cazul fiduciei garantie este ca nu mai trebuie as recurga la executarea silita. la casa din cand in cand ca sa fie ei siguri ca se mentine valoarea bunului dat spre ipoteca.15. 2.daca creditorul are o garantie reala. in loc sa ne ceara o ipoteca. fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pentru ipoteza in care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciar. si declarand tot creditul scadent sa pastreze imobilul respectiv in proprietate in contul creantei tale. si in conditiile in care ne vei constitui o fiducie asupra apartamentului pe care il cumperi. prin urmare proprietarul bunului ramane in posesie si fiind proprietar el poate sa faca acte juridice cu privire la bunul respectiv. printre care si acte de dispozitie. Fiducia garantie = In acest caz. de ce anume sa nu faca ipoteca si sa faca fiducie garantie: 1. Si banca transilvania ne va spune urmatorul lucru:suntem de acord sa iti dam acest credit cu perioada de rambursare de 30 de ani. ne propune sa constituim un contract de fiducie cu titlu de garantie. ca ii privilegiu orice ar fi. constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporar anumite bunuri fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert fata de fiduciar. Stiti ca vine cineva de la banca sa faca poze la apartament. trebuie a luam in calcul si urmatorul lucru. Care este avantajul.

nu este un reprezentant al constituitorului. Intr-o astfel de situatie succesorul ii pus in ipostaza extrem de neplacuta de a nu sti. Iar la finalul contractului de fiducie tie fie ti se restituie aceleasi bunuri fie bunuri de aceeasi valoare sau de o valoare mai mare daca au fost gestionate foarte bine bunurile transmise. Fiduciarul nu este un mandatar. Si aici intervine mecanismul juridic al suborgatiei reale cu titlu universal. ca mandatar a constituitorului. este mult mai simplu. are posibilitatea sa dea in gestiune unei alte persoane. sa le valorifice pe o anumita perioada de timp si la finalul ei sa le restituie catre constituitor sau catre un alt tert beneficiar. De ce anume actioneaza in nume propriu? Pentru ca bunurile acelea se gasesc in patrimoniul lui. Pentru a evita un esec financiar. Precizari: Fiducia poate sa prezinte asemanari cu mai multe institutii juridice. in sensul ca in masa fiduciara tu ii transmiti anumtie bunuri determinate urmand ca ulterior prin instrainarea lor cu titlu oneros in masa fiduciara sa intre echivalentul lor valoric. de a nu se pricepe la conducerea unei astfel de activitati. evident. mai ales pe o lunga perioada de timp sa supravegheze soarta juridica a bunurilor care au fost date ca si garantie. Sa ne imaginam ca succesorul este profesor de pian si prin succesiune ii revine pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala care se ocupa cu asfaltarea drumurilor. Care este interesul? Interesul este ca in situatia asta constituitorul nu stie. Asta inseamna ca spre exemplu putem avea situatia in care constituitorul dobandeste prin succesiune pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala cu un obiect de activitate care ii este complet strain de competentele lui. 1. el are/actioneaza ca titular al unor drepturi proprii. Ce poate el sa faca prin intermediul unei fiducii gestiune? Poate sa stabileasca cu fiduciarul care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege. Deci pentru creditor. urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii sau echivalentul lor valoric.va trebuie sa ai acordul din partea bancii in calitate de proprietar. (trust-ul este echivalentul fiduciei) Fiducia gestiune =presupune ipoteza in care constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului. urmand ca la finalul fiduciei tu sa nu mai primesti aceleasi bunuri ci sa primesti echivalentul lor valoric. nu se pricepe sa isi gestioneze propriile bunuri. ca ii transmite in proprietate cu titlu temporar aceste actiuni cu obligatia pentru fiduciar ca in schimbul unei remuneratii ala sa exercite drepturile izvorate din actiuni.nu se confunda fiducia cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. - - - - 99 . Asta inseamna ca fiduciarul nu actioneaza ca reprezentant. In masura in care fiduciarul incheie acte juridice cu privire la bunurile care au facut obiectul fiduciei. faliment. el actioneaza in nume propriu. Se poate intampla si o alta ipoteza:sa ii dai anumite bunuri in gestiune cu posibilitatea pentru fiduciar in calitate de proprietar inclusiv sa le instraineze cu titlu oneros. si nu in calitate de reprezentant al altuia.

de aceea grija ca nu sunt aplicabile normele de administrare a bunurilor altuia. prin care stabilesc ca A ii vinde lui B o masina de tuns iarba iar B plateste pretul. In al doilea rand. fiduciar si tert beneficiar. acte materiale dar nu este titularul drepturilor. fiduciarul dobandeste in proprietate bunul. si care este intitulat administrarea bunurilor altuia. Daca ne uitam de departe. Asadar.vom gasi un capitol care este asezat chiar langa fiducie in NCC. Dar deocamdata nu il aplicam niciunde. dar nu ii plateste lui A ci ii plateste lui C. pai nu avem si noi constituitor. Noi am preluat fiducia din codul civil francez. regulile supletive sau imperative din materia administrarii bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. Diferenta dintre cele doua este ca in cazul fiduciei are loc o dupa transmisiune:de la constituitor la fiduciar si mai apoi o a doua transmisiune de la fiduciar la beneficiar. De aceea se spune in codul civil quebec ca in materia fiduciei sunt aplicabile normele de la administrarea unor bunuri care nu iti apartin in proprietate. unde se spune clar ca fiduciarul devine proprietar. tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant. 3. dar care a preluat sistemul de reglementare din codul civil francez. In cazul stipulatiei pentru altul. De asemenea. Precizare: De ce avem administrarea bunurilor altuia in codul civil? Nu prea stim nici noi exact J Am tradus acest capitol din Codul civil Quebec. In codul civil quebec se intampla o situatie atipica pentru dreptul civil continental:aici la fiducie se creaza un patrimoniu de afectatiune fara titular. Normele legale care sunt cuprinse in capitolul referitor la administrarea bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. am un contract intre promitent si stipulant. adica chiar constituitorul sau fiduciarul.sa nu confundam fiducia cu stipulatia pentru altul Stipulatia pentru altul = inseamna ca A si B incheie un contract de vanzare de exemplu. De ce anume? Pentru ca in codul civil quebec este puternic influenta de sistemul common law si acolo fiducia seamana mai degraba cu trust-urile. de la promitent la tertul beneficiar. pai seamana. prin care aia doi creeaza un drept in favoarea unui tert. Ceva ce noi nu putem accepta in traditia noastra. beneficiarul in cazul fiduciei poate sa fie chiar una dintre parti. Se creeaza un patrimoniu fiduciar (nu o masa patrimoniala) fara titular. Unde anume apare contradictia:si codul quebec are reglementata fiducia. un tert beneficiar. Pentru ca fiduciarul nu este titular al drepturilor este numai administrator. Noi le-am tradus integral din acest cod si l-am pus in codul civil. Administrarea bunurilor altuia o gasim la 792 si urmatoarele pana la 856 NCC. in cazul stipulatiei pentru altul nu are loc o dubla transmisiune. dar pe o alta constructie decat cea din codul civil francez. ci administreaza bunuri proprii. Problema este ca cele 2 prevederi se contrazic. Prin urmare. el poate sa faca acte juridice. Acest mecanism nu se regaseste in NCC.- - 2. iar administrarea bunurilor altuia din codul civil Quebec. - - - - - 100 . Diferenta fundamentala:in codul civil francez. are loc o singura transmisiune. Si asupra caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai dreptul de administrare. De ce nu? pentru ca fiduciarul nu administreaza bunurile altuia. intotdeauna sunt 3 persoane. deci este titularul bunurilor respective.

Ex. Eu iti tranfer proprietatea pentru ca tu sa imi platesti pretul. Pentru a evita concursul cu ei institui o clauza de rezerva a proprietatii si pana tu nu ai platit eu raman proprietar. contract sinalagmatic. eu ti-am transferat proprietatea si tu nu imi platesti pretul. Cum adica? Eu vanzator raman proprietar pana in momentul in care tu cumparatori iti achiti integral obligatiile. Ce se intampla? Pai daca nu imi platesti nu am decat sa incerc sa te execut silit. si vor veni si ceilalti creditori ai tai care vor incerca sa te execute silit. iar eu sunt proprietar asupra bunului. Deci nu pot cu o clauza de rezerva a proprietatii sa garantez obligatii nascute dintr-un alt contract. Evident ca in ambele situatii. 4. si inchei cu banca transilvania un contract de fiducie garantie prin care garantez obligatia lui X cu care eu nu am nici o treaba pentru ca eu nu sunt parte in contract. Clauza de rezerva a proprietatii ce inseamna = inchei un contract translativ de proprietate si stabilesc ca proprietatea se va transfera la cealalta parte. ----asta se aseamana foarte mult cu fiducia garantie: banca transilvania ramane proprietar asupra bunului pana in momentul in care tu iti achiti integral creditul. Si aicia. deci o vanzare cu plata in rate si stabilesc ca proprietatea se transfera la cumparator numai dupa plata ultimei rate. la clauza de rezerva a proprietatii. Si datorita acestui motiv se diferentiaza fundamental de o simpla clauza de rezerva a proprietatii.creditul luat de X de la banca transilvania. numai in ipoteza in care si el isi executa obligatiile. Ex. care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie.fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparare Modurile de dobandire a proprietatii Observatie generala Modurile de dobandire a proprietatii pot fi: -originare 101 . Cum adica? Adica obligatii corelative si interdependente. Prin urmare nu vin in concurs cu ceilalti pentru ca bunul meu nu a iesit din patrimoniul meu. in concurs cu ceilalti creditori. la dobanditor. Rezerva proprietatii functioneaza numai pentru obligatii corelative nascute din acelasi contract translativ de proprietate. Tu imi dai pretul pentru ca eu sa iti transfer proprietatea. Care este insa diferenta intra fiducia garantie si o simpla clauza de rezerva a proprietatii? Clauza de rezerva a proprietatii functioneaza doar pentru a garanta obligatia corelativa transferului dreptului de proprietar. Spre deosebire de chestiunea asta. se pot garanta si obligatii care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. in cazul fiduciei garantie. Un astfel de mecanism juridic nu s-ar putea realiza prin intermediul clauzei de rezerva a proprietatii pentru ca eu nu vand la banca transilvania nimic. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. Fiducia garantie da posibilitatea de a se garanta si obligatii care nu sunt corelative transferului de proprietate. eu pot sa pun o clauza de rezerva a proprietatii sa ma garantez ca obligatia corelativa transferului se va executa de catre debitor.- - - - - Atentie: Am discutat despre clauza de rezerva a proprietatii. De ce vreau eu sa raman proprietar? Ca sa nu fiu un simplu creditor chirografar al tau. In ipoteza in care transferul de proprietate este corelativ cu o alta obligatie.

ocupatiunea. In NCC: nu avem o asemenea reglementare de uzucapiune in materie imobiliara. vei putea sa o probezi numai relativ. am discutat ca in cazul fiduciei. Moduri de dobandire derivate a proprietatii si a dezmembramintelor ei = modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular. Tocmai pentru a rezolva chestiunea probatiunii. dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara. Consecinta este ca in masura in care se contesta dreptul tau de proprietate printr-o actiune in revendicare. Tu nu mai erai influentata de situatia juridica anterioara. Ce inseamna asta? Inseamna ca cel care dobandeste in mod originar proprietatea o dobandeste libera de sarcini Ex. Care sunt astfel de moduri derivate de dobandire? 1.- -derivate Modul de dobandire originar = este acel titlu/temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a bunului respectiv. respectiv cu sarcinile de care aceasta era grevata in patrimoniul autorului sau. Adica fiduciarul nu dobandeste originar. Consecinta este ca fiduciarul dobandeste bunurile exact cu situatia juridica pe care ele o aveau in patrimoniul constituitorului. Actul juridic este un mod derivat. discutam despre un mod derivat de dobandire a proprietatii. cu titlu universal sau universal.de asemenea. De ce? pentru ca vei fi proprietar numai in masura in care cel de la care ai dobandit-o a fost si el proprietar. Insa. erai considerat primul proprietar al bunului si nu mai interesa ce a fost inaintea ta. uzucapiunea imobiliara pe VCC (numai asta). In materie mobiliara ce a facut VCC? In materie bunurilor mobile era si mai delicata.Contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire 2. Daca ne aducem aminte. au fost inventate modurile de dobandire originare. prin care beneficiarul (avandul cauza) dobandeste proprietatea in conditiile. tu vei fi tinut sa iti probezi calitatea de proprietar. actul juridic transfera cel mai des dreptul de proprietate. ci dobandeste in temeiul unei transmisiuni. cu limitele. Tocmai pentru ca actul juridic face proba doar relativa. si pe VCC un astfel de mod de dobandire originar care incheia orice fel de discutie era uzucapiunea. succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a proprietatii Precizare generala: Care ii interesul modurilor astora de dobandire? Interesul este urmatorul:in principiu. Daca ai avut o posesie in materie imobiliara pe o perioada suficient de lunga. Uzucapiune pe care le avem noi sunt altceva. Pentru ca se incheie mult mai rar inscrisuri constatatoare pentru ca sunt bunuri de valoare 102 - - . le zicem uzucapiuni dar sunt altceva. aproximativa a dreptului de proprietate.

mai mica. tu devii in temeiul aparentei in drept devii proprietar.art. cumparatorul cu buna credinta. solutiile propuse de NCC sunt in materie mobiliara: 1. Iarasi un mod de dobandire originar. avand in vedere complexitatea litigiilor aparute datorita transferului de proprietate. Cum se prezinta situatia? Ex. Asadar. el devine proprietar prin efectul posesiei. pentru a rezolva problema dobandirilor derivate si a probatiunii complicate. cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neproprietar. pe art. orice proba cu privire la faptul ca el a contractat cu un neproprietar va deveni irelevanta pentru ca el dobandeste proprietatea cu titlu originar.art. adica crede ca a contractat cu adevaratul proprietar.937? in ipoteza in care ex. In cazul imobilelor: Iarasi discutam despre buna credinta.901 coroborat cu art. Ce se intampla in NCC: Mecanismele puse la dispozitie sunt urmatoarele: In materie mobiliara. ca sa nu mai avem probleme cu adevaratul proprietar. cumpara de la posesorul tabular. mod de dobandire originar care sterge orice alt fel de situatii juridice cu privire la bun In materie imobiliara: 1. In aceasta situatie. daca el se afla in eroare. La drepturile reale buna credinta inseamna eroare. Exemple: In materie mobiliara: Cand anume va interveni art.901 coroborat cu 909 NCC.937 :posesia de buna credinta valoreaza proprietate. chiar daca a contractat cu un neproprietar. cu faptul ca tu ai dobandit de la un neproprietar. deci din eroare. in materie imobiliara. tu esti primul proprietar al bunului mobil si orice fel de discutie cu privire la faptul ca ai dobandit de la un neproprietar. tertul dobanditor de buna credinta a unui bun imobil inscris in CF ramane proprietar al bunului chiar daca titlul autorului sau a fost desfiintat in masura in care el probeaza ca a intrat in posesia tabulara a bunului cu buna credinta intemeindu-se pe cuprinsul CF. In materie imobiliara: solutia propusa de NCC se explica prin mecanismul de carte funciara. Deci si in materie imobiliara avem eroare. etc. Ai fost posesor de buna credinta.937 NCC. Orice proba contrara. si care spune ca posesia de buna credinta in conditiile legii duce la dobandirea proprietatii mobiliare. exista art. tu esti proprietar. care mentine regula din vechiul drept francez. Daca poti demonstra indeplinirea conditiilor legii. Dobandire cu caracter originar.909 – prescriptia actiunii in rectificare de carte funciara. In al doilea rand trebuie sa luam in calcul ca aceste coduri au fost facute in 1800 cand lumea nu prea stia sa scrie. Mai precis. sau titlu de proprietate. Asta inseamn ca daca in anumite conditii intrii cu buna credinta in posesia unui bun mobil. ca altcineva ar fi adevaratul proprietar se incheie aici. Asta inseamna ca il vede 103 - - - - . si eroarea lui subzista pana in momentul in care el intra efectiv in posesia bunului. in materie mobiliara solutia propusa de codul francez a fost ca posesia de buna credinta valoreaza proprietate. Prin urmare. Evident ca eroarea trebuie sa fie legitima sau scuzabila. nimeni nu mai poate sa iti conteste dobandirea.

1 care spune: cel care intra mai intai in posesia bunului. 1178. numai ca acelasi cod civil deroga prin art. fiindca avem o exceptie asa de pronuntata in materie imobiliara incat ii greu sa mai numim 1273 regula. Precizari legale de art. Dar. constituirea drepturilor reale principale se poate face prin act juridic numai in materie mobiliara. sa fim atenti. Intr-o astfel de ipoteza. ambele texte sunt inlaturate in materie imobiliara. nimeni nu va mai putea sa ceara radierea lui din CF pentru ca el a fost intr-o eroare legitim. scuzabila. -1273 trebuie corelat cu 1178 care in principiu reia reglementarea principiului consensualismului in actele juridice. totusi. se pune problema: cine dintre cei 2 va fi preferat? Cine va ramane proprietar? Raspunsul il gasim in 1275 alin. Deci degeaba ne spune 1273 ca intotdeauna drepturile reale. buna credinta eroare scuzabila este intemeiata pe posesia tabulara. fara a fi necesare conditii sau forme suplimentare. prin efectul actului juridic in acceptiunea NCC.a proprietatii si a dezmembramintelor ei. 1273 in principiu se aplica numai la bunuri mobile. 936 104 .885 de la regula din 1273. Ce inseamna asta? Inseamna ca daca proprietarul unui bun mobil il instraineaza astazi lui X si maine lui Y. intra in discute rolul posesiei ca mijloc de solutionare a conflictului intre drepturi concurente. Asadar. pentru ca trebuie corelat art.1275 si 1274: -1275:are in vedere ipoteza de transmitere succesiva a unui bun mobil catre 2 dobanditor distincti. fara a distinge mobile sau imobile. transferul. am avea o regula in 1273 care s-ar aplica la toate drepturile reale. pot fi imaginate ipoteze in care si pentru imobile actul juridic sa aiba efect translativ de proprietate. asadar. ramane proprietar in masura in care el este de buna credinta.1273 si 1178 Art. deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale de CF. intemeiata si el ramane proprietar. -de principiu. Regula:art. care implicit este aplicat in 1273. Daca el cumpara cu buna credinta si isi intabuleaza dreptul in conditiile legii. In materie mobiliara buna credinta.1273 – se refera de principiu la constituirea si la transferul drepturilor reale.1275 cu art. 1178 spune in esenta ca actul juridic isi produce efecte dorite de catre parti exclusiv in puterea vointei partilor. Iar in materie imobiliara. se transfera prin efectul actului juridic. Ce inseamna ca este de buna credinta la 1275: nu a cunoscut pe o alta cale existenta celuilalt contract translativ. Acesta este principiul consensualismului. scuzabila este intemeiata pe posesia de fapt asupra bunului. te-am vazut stapanind bunul mobil deci am fost convins ca tu esti proprietar.pe vanzator inscris in CF prin urmare este convins ca el ii proprietar si ca titlu de dobandire a lui este valabil. acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale mobiliare. Te-am vazut inscris in CF deci am fost convins ca tu esti proprieta Drepturi reale Cursul 13 Modurile de dobandire a proprietatii – continuare Modurile de dobandire a proprietatii prin efectul actului juridic Dobandirea drepturilor reale.936.

De aceea. care spune ca posesia bunurilor mobile asigura opozabilitatea drepturilor reale. 2. cat timp nu si-a executat aceasta obligatie. dreptul lui nu devine opozabil fata de terti. care a cumparat al doilea. cât timp bunul nu este predat. – art. Adica. -pentru a intelege art. dacă acesta na fost asumat de o altă persoană sau dacă prin lege nu se dispune altfel. atata timp cat toata 105 . 936 functioneaza atata timp cat dreptul autorului. Precizare:daca proprietarul instraineaza la 2 persoane distincte bunul. cata vreme nici unul dintre ei nu este pus in posesie. acest articol ne atrage atentia ca se poate deroga de la aceasta regula a suportarii riscului fie prin efectul contractului. azi ii instraineaza lui A.558:stabileste de principiu regula referitoare la riscul bunului. deci inclusiv fata de A. ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. Din momentul in care s-a incheiat contractul. fie prin efectul legii. Daca ii pus primul in posesie A. riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de catre proprietar si de catre toti ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului respectiv. Daca revenim la 1274. Ce inseamna asta? Avem in vedere 1275 si 936:ex. chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. Si spune ca: Proprietarul suportă riscul pieirii bunului. chiar daca proprietatea este transferata. Asadar. este pus primul in posesie. Consecinta care este? Dreptul lui A nu ii opozabil fata de B. Asta presupune ca daca B.1274 – reglementeaza riscurile in contractele translative de proprietate. cumparatorul nu mai datoreaza pretul. 1275 spune:punerea in posesie trebuie sa se faca cu buna credinta. Aici intra in discutie 936. aceluia care a facut instrainarea. Art.1274. nu este contestat. riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare. isi asigura opozabilitatea dreptului fata de terti. invers. -asta inseamna ca daca A ii vinde lui B un bun mobil. trebuie sa verificam mai intai art.art. efectul de opozabilitate. dreptul lui devine opozabil fata de B. era proprietar pentru ca lui i s-a vandut mai intai bunul. ar insemna ca cumparatorul in calitate de proprietar suporta riscul pieirii fortuite a bunului. care stabileste soarta contractului in masura in care el devine imposibil de executat. Textul precizeaza ca: În lipsă de stipulaţie contrară. solutia acestui conflict intre drepturi concurente va fi rezolvata de opozabilitatea asigurata prin posesie: primul dintre cei 2 care intra in posesie efectiva.558. daca B ii pus primul in posesie. in masura in care proprietarul instraineaza bunul la 2 persoane distincte. -este o modificare fata de VCC. Ne intereseaza. pentru ca daca bunul piere fortuit inainte de a fi predat. dreptul lui devine opozabil fata de terti. 1274 il corelam cu 1557 alin. el va fi preferat si va ramane proprietar numai in masura in care nu a cunoscut pe alta cale ca A chiar daca nu fusese inca pus in posesie. Daca am aplica automat art. proprietatea se transfera de la vanzator la cumparator.reglementeaza efectul posesiei in materie mobiliara. adica are si corpus. posesia bunurilor mobile asigura opozabiltiatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare. nici unul nu este pus in posesie. cel care a fost primul pus in posesie isi face opozabil dreptul si ramane proprietar. Adica. maine ii instraineaza lui B. dreptul lui B nu ii opozabil fata de A. conform principiului consensualismului si conform lui 1273. Este o modificare a abordarii fata de VCC. riscul ramane la instrainator.adica in lipsa unei clauze contrare.1.1274 spune:riscul contractului translativ de proprietate. Regula este ca riscurile bunului. Insa 1274 deroga de la aceasta regula si ne spune ca daca s-a incheiat un contract translativ de proprietate.558. avem tocmai o astfel de derogare.

aplicabil si pentru partajul imobiliar. pentru ca degeaba vin eu posesor sa spun ca am fost pus in posesia bunului si dreptul meu este opozabil. nu se aplica 885. Dar vine 1244 si spune ca degeaba suntem de acord daca acordul nostru nu este exteriorizat intr-o anumita forma. transferul de proprietate se poate face numai prin intabulare. Din momentul in care tertul demonstreaza ca autorul meu este un neproprietar. Ne spune ca degeaba incheiem 50 de contracte translative de proprietate imobiliara. din acel moment nu este relevant pentru posesor 936. vanzare silita sau expropriere sau in alte cazuri prevazute de lege -asadar. adica imobilul poate fi transferat prin acte juridice. Observatii cu privire la 885: 1. era un neproprietar. dobandire a de buna credinta de la un neproprietar.1273 106 . Prin urmare. atunci proprietatea se transmite prin acte juridice prin art. Din secunda in care vine un tert si spune ca vanzatorul nu era proprietar. si proprietatea se poate dobandi extratabular. din acel moment 936 nu mai prezinta interes pentru posesor. pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea. Pe 1273 l-am legat de 1278. Forma asta nu este ceruta pentru inscrierea in CF. Observatii: Derogarea 1: -1244 deroga de la 1278. numai prin înscrierea lor în cartea funciară. 885 deroga de la regula de la 1273. Derogarea 2: -885 deroga de la 1273. Cata vreme imobilul nu a fost inscris intro CF. fiindca titlul lui. Din momentul in care pentru acel imobil s-a deschis CF. -atentie sa nu ne incurcam: Ipoteza 1:imobilul nu ii inscris in CF. ii aiurea.887 -se spune ca se dobandesc drepturi reale imobiliare fara intabulare cand provin din mostenire.937. deloc. Si din acel moment va itnra in functie art.1278 instituie principiul consensualismului. daca nu am realizat inscrierea in CF. Forma autentica. el are nevoie de un efect mai puternic decat opozabiltiatea. in art. – evident este vorba de act juridic sau fapt juridic. art. atât între părţi. Este ceruta pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate sau de alte drepturi reale imobiliare. drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc. se vor aplica regulile de la 1273. cât şi faţă de terţi. 2.lumea admite ca vanzatorul sigur a fost proprietar. Art. enumerate limitativ.885 alin. -pe 885 il legam de 1244: desi spune in titlu:forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara. Dobandirea prin intabulare Art. Deci avem zone foarte extinse unde nu exista sistem de CF.885 – am discutat cu el cu ocazia abordarii CF.1: Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare. derogari de la 885.derogare de la 885. si in ipotezele astea. accesiune naturala. eu sunt adevaratul proprietar. actul de dobandire este de la un neproprietar.zice ca sub rezerva drepturilor reale asupra imobilelor cuprinse in CF -asta inseamna ca daca avem un imobil care nu ii cuprins in CF. ci ad validitatem. daca un tert imi explica ca dreptul meu este dobandit de la un neproprietar. ii suficient sa fim de acord si se intampla ce vrem noi.

in materie imobiliara 891 ne spune ca conflictul dintre drepturile concurente le rezolva posesia tabulara. De ce? pai i s-a transferat proprietatea cumparatorului? Are cumparatorul un titlu.deducem ca si la 891 primul inscris in Cf va fi preferat daca s-a inscris cu buna-credinta. fiindca nu si-a facut dreptul opozabil. Avem universuri paralele. cata vreme bunul imobil nu s-a predat la dobanditor.892 – reaua credinta. drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc. ti-am vandut astazi. …. Sa avem in vedere art. nu esti inscris in CF. -Deci propriu-zis. s-a vandut un teren. ----1274 ne spune foarte clar:ca el intelege sa deroge de la regula din art.Ipoteza 2:imobilul ii inscris in CF si cu toate astea pe 887 in cazurile alea limitative. riscul este la instrainator. In materie imobiliara. -Deci 887 se refera la imobile inscrise in CF. degeaba i-a vandut terenul lui X si Y. pentru ca pentru imobilele care nu sunt inscrise in CF oricum se aplica tot timpul 1273. chiar daca el ii doar detentor precar. Pai amandoi sunt proprietari. cata vreme nu s-a predat bunul mobil sau imobil.. riscurile sunt la cel care are corpusul. diferenta de nuanta:in materie mobiliara. dar inca nu ti-am predat bunul. te-ai inscris in CF. Pe cand in materie imobiliara. fiindca fiecare dintre ei nu ii proprietar fata de celalalt. 1274 deroga pentru orice fel de bunuri si spune asa:daca cu privire la bun exista incheiat un contract translativ de proprietate care inca nu a fost executat prin predarea bunului. ciudatenia este putin mai mare. cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titular. cine suporta riscul. acelasi autor. -atentie. 897 –reaua-credinta: --. la notar. Care dintre ei apuca sa se inscrie in CF devine proprietar. pentru ca niciunul nu este proprietar. Sau tiam vandut bunul. in materie mobiliara posesia efectiva asupra bunului solutioneaza conflictul dintre 2 drepturi reale care se exclud. 1275 ne spunea ca in materie mobiliara conflictul dintre drepturi concurente il rezolva posesia. -predarea se refera la remiterea materiala a bunului si nu la inscrierea in CF Precizare de nuanta in materie imobiliara: -daca discutam strict sub aspectul posesiei si a detentiei precare: in materie imobiliara se incheie un contract de vanzare cumparare azi. In cazul in care… . Vanzatorul are 2 creditori. suporti riscul pieirii bunului.558. un 107 . Daca ii cu rea-credinta mai complicat. art. nu ti-am predat bunul. -891 de fapt este 1275 dar pentru bunurile imobile. Nu putem avea 2 proprietari simultani asupra aceluias bun. In legatura cu riscurile. sa avem grija. degeaba s-a facut inscrierea in CF. cine suporta riscul Ex. Art.891: conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun. -consecinta este in materie imobiliara ca degeaba s-a incheiat vanzarea in forma autentica. Cine dintre vanzator si cumparator ii posesor sub nume de proprietar? Vanzatorul este posesor sub nume de proprietar. cum se aplica el la bunurile imobile. poate fi transmisa proprietatea extra-tabular. Ei sunt numai creditori ai vanzatorului si unul dintre ei va deveni proprietar cand se intabuleaza. pana la intabulare nici unul dintre ei nu este proprietar.558 este regula care s-ar aplica la orice bun mobil sau imobil. Am discutat 1273 avand in vedere 1275 (transmisiunea facuta catre 2 dobanditori succesivi). In materie mobiliara conflictul intre 2 proprietari: ex ii vinde lui X si dupa aceea ii vinde lui Y. pentru ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. Esti proprietar. este vorba de predarea materiala. nu inscrierea in CF. pentru ca se ridica problema – 1274. Ei pana atunci sunt creditori ai vanzatorului.

Daca bunul are proprietar. 2.bunurile trebuie sa fie corporale. 3. daca nu ai acest act translativ de proprietate. studiu individual O sa tot abordam 100 de feluri de dobandire a proprietatii cu buna credinta.in primul rand. este necesar sa fi ajuns in posesia bunului in urma incheierii unui act translativ de proprietate cu un neproprietar.937: este situatia in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-un act juridic translativ de proprietate incheiat cu un neproprietar. si atunci ne trezim sa invocam buna credinta. Ca sa invoci 937. chiar daca in realitate eroarea lui era scuzabila. putem exercita corpus doar asupra unui bun corporal. in mod evident. Dobandirea cu buna credinta Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta Care este singura ipoteza in care este aplicabil art.abandonul se poate face atat pentru bunuri mobile cat si pentru bunuri imobile. 937 nu va putea fi invocat de catre cel care gaseste sau fura bunul. alte reguli privind bunuri pierdute – nu ne intereseaza. De ce? pentru ca trebuie sa fie susceptibile de posesie. pentru ca proprietatea se transfera prin intabulare. Insa. -Deci cerinta este obiectiva:bunul nu trebuie sa fie in proprietatea nici unei persoane. Deci.temei care sa ii transfere lui proprietatea? Nu. Proprietarul poate sa abandoneze atat un bun mobil cat si un bun imobil. buna credinta. Ii exclus. Observatii: 108 . Adica cu privire la ce sa fie in eroare? Cu privire la calitatea bunului ca bun fara proprietar. fie ca proprietarul le-a abandonat. Avem 2 mari variante de dobandire a proprietatii:1. ocupatiunea presupune/poate sa vizeze NUMAI BUNURI FARA PROPRIETAR.fie il dobandim de la proprietar pentru ca ne vinde el bunul. daca nu se considera proprietar nu are animus domini. fara proprietar. adica a crezut cat se poate de explicabil ca bunul nu ar fi avut proprietar. El nu va putea invoca ocupatiunea daca el a fost in eroare si bunul in realitate a avut proprietar. Daca nu are animus domini nu putem avea posesie sub nume de proprietar. Fie ca na avut niciodata proprietar. Nu intereseaza. Se poate cumparatorul considera proprietar? Nu. -texte in cod:tezaur. adica eroarea dobanditorului nu are nici o relevanta. In cazul ocupatiunii. adica sa aiba existenta materiala. 2. Nu conteaza daca dobanditorul a fost in eroare si eroarea lui a fost scuzabila. ocupatiunea vizeaza EXCLUSIV bunurile mobile. le citim noi. Fie nu avem un proprietar care sa ne fi transferat bunul. -asadar. Ocupatiune 1. Toate acestea sunt dobandiri de buna credinta. Ocupatiunea este un efect al posesiei. in cazul bunurilor imobile abandonate. sau titlul nostru nu este valabil. Altfel. degeaba gasitorul a fost intr-o eroare legitima si scuzabila. ele intra in proprietatea statului. nu poti sa invoci 937. Putem avea posesie.

Si atunci intra in discutie 937.3 ne spune:in cazul bunurilor mobile. Noi dobanditor suntem in eroare pentru ca il vedem pe ala stapandind bunul. ci doar la o categorie restransa: la posesorii care au intrat in posesia bunului in temeiul unui act juridic translativ de proprietate provenind de la un neproprietar. sunt aplicabile. se poate intampla si atceva:unde iarasi se va aplica 937. el dobandeste proprietatea. ca 937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul.937 desi dobandirea se face de la proprietar. b. de fapt proprietarul se gaseste in ipoteza foarte asemanatoare cu ipoteza in care nu ar fi proprietar.628 alin. Si aici textul spune ca se aplica art.1. fiind ca posesia duce in materie mobiliara in mod invariabil la dobandirea proprietatii. si 109 . In momentul in care vine un tert si spune ca cel de la care a dobandit dreptul nu este proprietar. Dar. Insa in masura in care este vorba de un bun mobil dobandit de un tert de buna credinta. 936 ii util pentru posesor cata vreme nimeni nu contesta ca el a dobandit de la proprietar. iarasi devine aplicabil art. eroare care este cauzata de aparente. Si atunci. regula:937 se aplica la ipoteza in care dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neproprietar. regulile prevăzute pentru dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă. insa proprietarul nu poate la momentul respectiv sa instraineze proprietatea. Art.937. Concluzia:in principiu. degeaba mai are el 936 care ii asigura opozabilitatea.936 spune ca:posesia valoreaza opozabilitate in materie de bunuri mobile. nu cunoaste imposibilitatea in care se gaseste proprietarul. Si un argument pe care il gasim in multe manuale ii art. acel contract nu va mai fi anulat. Consecinta este ca i se aplica 937. a. daca cumva eu sunt proprietara bunului dar bunul este grevat de o clauza de inalienabilitate pe care eu o incalc si vand bunul la un tert. de stapanirea bunului pe care o exercita persoana de la care se primeste bunul. Si atunci oricum nu am mai avea actiune posesorie pentru ca deja actiunea ii petitorie. Si in aceasta situatie.937. Cum adica devin aplicabile? Simplu: in masura in care tertul ma vazut in posesia bunului si nu a avut un alt mijloc de informare. ca rationamentul este in felul urmator: in materie mobiliara. daca dobanditorul este de buna credinta. devin aplicabile regulile de la 937. rara dar se poate intampla:dobandirea se face de la proprietar. -atentie. 628 alin. ca la ce sa faca el cu opozabilitatea cata vreme neproprietarul nu putea sa ii transfere lui proprietatea.ce inseamna buna credinta la 937? -din buna credinta la 937 intelegem o eroare in legatura cu calitatea de proprietar al celui de la care se face dobandirea. o situatie de nisa.3: În cazul bunurilor mobile. si in materie mobiliara poate sa fie un posesor care ii si proprietar. ceea ce nu il impiedica sa introduca o actiune posesorie. Pentru ca. el a prezumat ca eu sunt proprietar si nu a putut cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. care nu a cunoscut clauza de inalienabilitate.In al doilea rand. Grija mare: a. -ii ciudat pentru ca:la 937 buna credinta inseamna eroarea posesorului care cumpara bunul de la ala pe care il crede in mod eronat ca fiind proprietar. Fiindca clauza de inalienabilitate blocheaza atributul de dispozitie juridica. în mod corespunzător. posesia de fapt sau posesoriul echivaleaza cu petitoriul. adica aflat in eroare. si contractul lui nu este anulabil.ne amintim ca am facut discutia la actiunile posesorii ca se afirma in doctrina ca actiunile posesorii nu pot fi introduse in materie mobiliara si ca ele ar fi exclusiv actiuni imobiliare. 937 nu se aplica la toti posesorii. 2.in primul rand.

nu avem un alt mijloc de a ne informa in legatura cu calitatea lui de proprietar, cu privire la existenta clauzei de inalienabilitate. Si atunci din acea stare de fapt, noi automat prezumam ca ii proprietar si ca proprietatea lui nu este grevata de sarcini. Deci ideea este ca 937 ii intemeiat pe buna credinta care inseamna eroare legitima, scuzabila in care s-a gasit dobanditorul, si eroare care a fost cauzat de posesia autorului sau. Il vedem pe el in posesia, deci posesia autorului este cel care cauzeaza eroarea, pentru ca posesia prezuma proprietatea si mai mult proprietatea libera de sarcini. -consecinta este ca nu vom putea invoca niciodata posesia de buna credinta, daca acel bun mobil face obiectul unui sistem de publicitate. Ex, am luat vapor de la unul, l-am vazut pe punte, l-am vazut ca dadea indicatii pe acolo, si am crezut ca el ii proprietar. Nu se poate, pentru ca aici avem posibilitatea sa ne informam, si aici eroarea nu mai este scuzabila. -deci eroarea intemeiata pe posesie ii scuzabila, atunci cand posesia este singurul mijloc de informare -pentru 937 buna credinta presupune convingerea eronata a posesorului ca instrainatorul are calitatea de proprietar, sau convingerea eronata ca instrainatorul are aptitudinea/capacitatea de a ii transfera proprietatea. (situatia clauzelor de inalienabilitate) -eroarea trebuie sa fie scuzabila, iar ea este legitimata scuzabila, justificata, de faptul posesiei, adica posesia autorului creaza aparenta ca acesta ar fi proprietar si ca proprietatea lui este negrevata de sarcini. Foarte important:eroarea pe care o avem in vedere la 937 ii EXCLUSIV in legatura cu persoana instrainatorului. Eroarea nu vizeaza titlul in sine, adica 937 nu va putea fi invocat pentru a-l proteja pe posesor de nulitatea sau de orice cauza de ineficacitate a titlului sau provenind de la adevaratul proprietar. -am spus ca daca cumperi un bun mobil de la adevaratul proprietar, si ulterior se constata ca contractul de vanzare cumparare este nul, noi posesor nu putem invoca 937 si sa spunem ca noi am fost de buna credinta si sa ni se acopere efectul nulitatii. Pentru ca buna credinta la 937 ii intemeiata pe posesia autorului nostru. Iar aceasta posesie ne-a creat o eroare in legatura cu calitatea lui de proprietar, dar posesia lui nu putea sa ne induca in eroare cu privire la valabilitatea contractului de vanzare cumparare pe care l-am incheiat cu el. Deci in masura in care problema posesorului nu ii dat de persoana autorului sau ci ii data de propriul titul, adica acel contract este nul, anulat, rezolutionat, etc, posesorul nu poate sa invoce art.937 si sa spuna ca el a fost in eroare, a fost de buna credinta, nu stia ca contractul nu este valabil. Deci buna credinta la 937 vizeaza exclusiv persoana instrainatorului. De aceea, 937 nu poate fi invocat in ipoteza in care posesorul isi intemeiaza stapanirea pe un titlu putativ, adica un titlu imaginar, care nu are o existenta reala, care exista numai in imaginatia posesorului. -ex, ala ne-a dat bunul in locatiune si noi credem ca ni l-a vandut. Dupa care noi invocam 937 ca am fost in eroare. b.Cand trebuie sa existe buna credinta? -buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in propria persoana atat elementul animus cat si elementul corpus Ex,ne vinde azi un bun mobil, vanzatorul este un neproprietar, noi suntem de buna credinta, maine aflam ca vanzatorul este un neproprietar si poimaine ne preda bunul. Se aplica 937? NU.

110

trebuie sa fi de buna credinta in momentul in care ti-am predat bunul, in momentul in care tu ai intrunit si animus si corpus. -din momentul in care ne-a vandut bunul mobil noi suntem posesor sub nume de proprietar fiindca vanzatorul detine pentru noi. Dar nu ii suficient pentru a se aplica 937. Pentru a se aplica 937 nu ii suficient o posesie exercitata prin altul. Noi trebuie sa avem in propria persoana si animus si corpus. De aceea 937 alin.1 vorbeste despre o posesie efectiva, adica intrunind ambele elemente. 2 situatii pe care le are in vedere art.937: 1.cea de la alin.1 -situatia in care adevaratul proprietar s-a desesizat in mod voluntar de bunul sau -ce inseamna ca s-a desesizat in mod voluntar = ca el prin propria vointa l-a transmis unei alte persoane, insa printr-un act netranslativ de proprietate. Inseamna ca acea persoana are calitatea de detentor precar. Si ce face detentorul precar? Instraineaz bunul la posesorul nostru care ii de buna credinta 2.alin.2 si 3 -situatia in care adevaratul proprietar nu se desesizeaza voluntar de bun, ci bunul este pierdut de catre acesta sau este furat, si ulterior gasitorul sau hotul instraineaza bunul catre posesorul de buna credinta -gasitorul si hotul nu pot niciodata sa se prevaleze de art.937. de acesta se poate prevala numai posesorul care cu buna credinta printr-un act translativ de proprietate a intrat in stapanirea bunului. Precizari valabile pentru ambele situatii: -evident ca art.937 se aplica NUMAI pentru bunuri mobile, la fel ca si ocupatiunea -este vorba de bunuri mobile corporale, dobandite in virtutea unui act juridic translativ de proprietate sau translativ al altui drept real mobiliar, cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic cu titlu oneros. Daca neproprietarul ne doneaza bunul mobil nu vom putea noi posesorul de buna credinta sa invocam 937. Rationamentul legiuitorului: art.17 - este vorba de eroarea comuna si invincibila – un tert care fiind de buna credinta, adica in eroare, incheie un act juridic si dupa aceea trebuie protejat. Art.17 alin.1: Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuşi – regula generala si care ar fi aplicabila si la ipotezele de la 937 pentru ca acesta este un neproprietar. Alin.2: Cu toate acestea, când cineva, împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă (adica fiind in eroare), a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanţa judecătorească, ţinând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, faţă de cel aflat în eroare, aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil, afară de cazul în care desfiinţarea lui nu iar cauza niciun prejudiciu. -acelasi rationament, tot o ipoteza de aparenta il gasim si la 937. De aceea spune legiuitorul ca dobandirea trebuie sa se faca printr-un act cu titlu oneros. Il protejam pe ala, pentru ca daca a cumparat, inseamna ca el a dat pretul. Daca noi il luam bunul el va ramane cu un prejudiciu. Sigur ca il poate recupera de la vanzator printr-o actiune distincta dar ii mai complicat. Si atunci, 111

937 se va aplica in cazul actelor oneroase si nu se va aplica in cazul actelor gratuite. Fiindca aici daca ii luam bunul inapoi el nu sufera nici un prejudiciu. -transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu titlu particular. Ex, daca printr-un testament cineva ne lasa toata averea lui. Noi intram in posesia averii unde gasim si niste bunuri mobile. Vine un tert si ne spune ca de cuius nu a fost proprietar. Si noi automat invocam art.937 pentru acele bunuri mobile. NU va fi aplicabila 937, pentru ca ea presupune transmisiuni cu titlu particular, iar noi aici avem o transmisiune universala, pentru ca ne- a lasat toata averea. De ce anume nu se aplica 937 la transmisiunile universale si cu titlu universal? Pentru ca, posesia este egal cu exercitiul in fapt a unui drept. Dreptul real poate purta numai asupra bunurilor determinate. Drepturile reale nu poate purta asupra universalitatilor juridice. Prin urmare universalitatile juridice nu sunt susceptibile de posesie. Ori 937 este un efect al posesiei. Consecinta este ca intotdeauna in 937 va presupune ca posesorul de buna credinta a intrat in stapanirea bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular. Distinctia dupa cum suntem pe ipoteza de la alin.1 respectiv pe ipoteza de la alin.2 si 3 - in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului, ex, proprietarul da bunul in depozit unui tert, si tertul mi-l vinde mie care sunt de buna credinta ----- Se aplica alin.1 de la 937 in temeiul caruia dobandirea proprietatii se produce instantaneu. In momentul in care posesorul intra in posesia efectiva a bunului, fiind de buna credinta. -In ipoteza in care, in baza alin. 2 si 3, bunul a fost pierdut sau furat, efectul achizitiv de la 937 nu se mai produce instantaneu in momentul intrarii in posesie, ci el este amanat 3 ani. Dar, 937 alin.2 spune asa: Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este intentată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului -termenul de 3 ani nu curge din momentul in care posesorul de buna credinta intra in stapanirea efectiva a bunului, ci curge de la momentul pierderii sau momentul furtului. -de ce anume ne intereseaza:pentru ca ii posibil ca la momentul la care posesorul de buna credinta intra in posesia bunului, termenul de 3 ani sa fi curs de mult Ex, pierd bunul in 2012, in 2017 il gaseste cineva si in 2018 il vinde. Posesorul devine automat proprietar din momentul in care intruneste animus si corpus, fiindca termenul de 3 a curs din 2012 pana in 2015. -acest termen nu este un termen de prescriptie, nu ii nici uzucapiune, pentru ca termenul curge inainte sa fi intrat noi in posesie, nu ii nici prescriptie extintctiva si nici decadere, pentru ca daca ar fi decadere efectul ar fi ca proprietarul ar pierde proprietatea atat. Iar posesorul ar dobandi bunul prin ocupatiune pentru ca ar fi fara proprietar. Acest termen este un termen care suspenda efectul achizitiv al art.937 pe o perioada de 3 ani (si el seamana foarte mult cu art.909 alin.3, pentru ca si aici exista un termen care este de 3 ani si este vorba tot de un tert care cu buna credinta, dobandeste printr-un act cu titlu oneros, insa 909 alin.3 vizeaza bunuri imobile) -alin.3 art.937: in masura in care bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitaţie publică, iar acţiunea în revendicare a fost introdusă înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de 112

948 ca este vorba de o dobandire a fructelor prin posesie de buna credinta. Pentru a dobandi fructele. b. Ex. Consecinta:daca eu cumpar de la adevaratul proprietar si contractul este lovit de nulitate si eu nu am cunoscut cauza de nulitate: 1. 2. care nu era proprietar. care ii nul.voi putea invoca dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta. ii rezolutionat. nu poate sa imi transfere dreptul de proprietate sau un alt drept real. (in consecinta buna credinta in materia dobandirii fructelor poate fi intemeiata si pe un titlu putativ. Pai intotdeauna posesorul de buna credinta ii posesorul aflat in eroare.901 NCC.2495 si urmatoarele.sau eroarea posesorului in legatura cu viciile titlului sau.3 pe care il gasim in art. Adica posesorul care crede ca are dreptul pe care il exercita desi in realitate nu are acest drept.pana aici a fost identic cu 937 ---. faptul ca nu era proprietar. imaginar) Observatii privind diferenta intre 948 si 937 a. ii caduc. nu are decat sa se certe el cu cel care mi l-o vandut. la 937 trebuie sa existe la momentul initial.ce intelegem prin buna credinta la 948 si cand trebuie ea sa existe -buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere. La dobandirea fructelor eroarea poate sa vizeze 2 elemente: fie pe autorul meu care nu era proprietar. am cumparat bunul de la un anticariat. De aceea ne si spune art. si din cauza asta este lipsit de eficacitate. si vine proprietarul in termenul de 3 ani care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. -948 se refera la situatia in care posesorul nu este proprietar si nu are un drept real care sa ii permita dobandirea fructelor. -eroarea la fructe poate viza fie calitatea celuia care le-a instrainat. buna credinta va semnifica eroarea legitima. fie actul juridic pe care eu l-am incheiat cu ala. Eu trebuie sa il restitui. Dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta -art. -dreptul de retentie. Daca ar fi proprietar ar dobandi fructelor in virtutea atributului proprietatii numit fructus.bună-credinţă poate reţine bunul până la indemnizarea sa integrală pentru preţul plătit vânzătorului. vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu.cand trebuie sa existe buna credinta -buna credinta. 113 . dar am asupra bunului un drept de retentie pana la momentul la care cel care revendica bunul imi plateste pretul pe care l-am achitat eu pentru bunul respectiv. sau --.la 937 am spus ca eroarea pe care noi o numim buna credinta viza pe cel de la care am dobandit.nu voi putea invoca 937.art. scuzabila a posesorului in legatura cu calitatea de proprietar al autorului sau. adica in functie de cuprinsul CF -daca bunul frugifer este un bun mobil. buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor. aici buna credinta va fi apreciata in conditiile art. cand am intrat in posesie. reglementat la alin. il revendica de la mine. 2.948 Precizare: 1. Momentul perceperii: la fructele naturale si industriale este momentul culegerii. Si dupa ce mi-l plateste. fie valabilitatea titlului in baza caruia eu am dobandit posesia. pentru ca termenul de 3 ani suspenda efectul achizitiv.948 nu se refera la situatia in care posesorul ii si proprietar.

Daca ai un dubiu. c. pana sa se introduca actiunea. fiind ca fructele civile se percep prin plata. Si actiunea personala. si nu a cules corcodusele din livada. Uzucapiunea mobiliara -art. si deja eu nu mai pot fi convins in afara oricarui dubiu ca sigur eu sunt proprietar. nici o problema.alin.2: in cazul fructelor civile percepute anticipat. poate dobândi dreptul de proprietate. adica pana la data scadentei. atunci cand nu este aplicabila nici ocupatiunea. Chiria ar fi fost scadenta in 15 ianuarie 2013. Buna credinta inseamna mereu o eroare in afara oricarui dubiu. nu mai avem ce povesti. -ex. eu am dat apartamentul in chirie. -dar trebuie sa le restituie si pe cele pe care le-a omis sa le perceapa: sa nu ne gandim ca: ex daca eu sunt posesor de rea credinta pe apartamentul din manastur de la etajul 9. deja in 9 eu nu mai sunt de buna credinta fiindca sa introdus impotriva mea o actiune in revendicare. Contractul este lovit de nulitate. pentru ca nu mai exista fructele in materialitate lor. fiind incheiat cu un neproprietar. vizeaza fructele pe care bunul le producea atunci cand a fost dobandit de catre posesor. sa il inchiriezi. 114 . Textul respectiv vizeaza fructele pe care bunul le-ar fi produs in starea in care el a intrat in posesia posesorului de rea-credinta. Vom pastra acele fructe? Nu. cand avem o despagubire prin echivalent nu o sa mai avem o actiune in revendicare. In acest caz. Actiunea in revendicare impotriva mea si in rectificarea CF ca sa fiu radiat de acolo se introduce in 9 ianuarie 2013. Si ulterior eu o iau in freza. am cumparat un apartament in manastur la etajul 9. Nu. dar a venit chiriasul in 1 ianuarie si a spus ca vrea sa plateasca astazi. se va desfiinta titlul meu si eu voi fi radiat din CF.948 alin. Nu se poate. care sunt drepturi de creanta.sa ai tu initiative. -ce vrea sa spuna textul asta:daca a fost posesor de rea credinta asupra unei livezi.939: Acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani. fiindca vom avea o creanta in bani. pentru ca eu ar fi trebuit sa raman de buna credinta pana in 15. -art. buna credinta trebuie sa existe in momentul platii. precum şi contravaloarea acelora pe care a omis să le perceapă. în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta secţiune. oricum va trebui sa ne despagubeasca prin echivalent. zicand: pai tu puteai sa dai in chirie apartamentul si ai fi obtinut chirii in functie de valoarea pietei la un pret de nustiu cat pe luna.In cazul frutelor civile. noi ti le cerem. spre deosebire de actiunea in revendicare este prescriptibila in 3 ani. ci va fi numai o actiune personala. Ai omis sa faci lucrul asta.939 -este o noutate absoluta adusa de NCC -presupune un termen de 10 ani care curge din momentul intrarii in vigoare a NCC Art. deci nu ca tu ai fi putut sa ii aduci imbunatatiri. Ori. în temeiul uzucapiunii -cand se va aplica uzucapiunea mobiliara: evident. noi o sa putem cere prin actiunea in revendicare si chiriile pe care eu le-am omis sa le percem. revin posesorului în măsura în care buna sa credinţă se menţine la data scadenţei acestora. adica plata facuta inainte de scadenta. dar itnre timp pana sa se solutioneze. si nici dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta.5 de la 948: Posesorul de rea-credinţă trebuie să restituie fructele percepute. si noi am primit plata.

dar eroarea noastra nu este scuzabila. si in special accesiunea imobiliara artificiala. lipirea. Daca nu invoci ocupatiunea. nu mai ii nevoie sa asteptam 10 ani. fiind in eroare. neviciata. Drepturi reale Cursul 14 Uzucapiunea mobiliara – continuare -uzucapiunea mobiliara trebuie sa o privim ca un mod de dobandire reziduala. printr-un act translativ de proprietate. In masura in care pe parcursul acestor 10 ani posesia noastra este viciata. evident ca uzucapiunea mobiliara nu intereseaza. in speta posesorul sau orice alta persoana. posesia mobiliara de buna credinta nu produc efecte de plin drept.-deci daca bunul este fara proprietar nu o sa invocam uzucapiunea de 10 ani pentru ca l-am dobandit prin uzucapiune.am dobandit bunul de la un neproprietar. Daca am un titlu translativ de proprietate provenind de la un neproprietar si noi am fost de buna credinta. nu sunt indeplinite conditiile nici pentru ocupatiune si nici pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta Ex. Consecinta este ca proprietarul bunului apreciat de lege ca fiind mai important. trebuie sa avem in vedere faptul ca fiind vorba de dreptul civil. In esenta accesiunea presupune unirea. ex lege. fructe. ca fiind bunul principal. Pe cand dincolo. uzucapiunea mobiliara toate presupun evident o posesie utila. la fel ca si atunci cand discutam despre celelalte moduri de dobandire a proprietatii. uzucapiunea. discutam exclusiv despre accesiunea imobiliara. Dupa ce viciul inceteaza. dobandirea prin posesia de buna credinta. In principiu modurile de dobandire a proprietatii produc acest efect numai in masura in care persoana interesata. -ocupatiunea.937 ci va trebuie sa asteptam 10 ani. un termen de 10 ani. ele 115 . va dobandi prin accesiune si proprietatea asupra bunului accesoriu. In aceasta situatie nu vom putea sa ne prevalam de art. Precizari: -cand discutam despre accesiune. Accesiunea In ce priveste accesiunea. Deci. In cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru oricare dintre celelalte 2 moduri de dobandire. la fel. aceste moduri de dobandire a proprietatii. ocupatiune. inceteaza suspendarea. cel tarziu dupa termenul de 3 ani noi vom deveni proprietari. -la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila toata perioada de 10 ani. Deci uzucapiunea mobiliara se refera exclusiv la ipotezele in care nu sunt aplicabile. -evident ca toate efectele posesiei. in principiu nu produc efecte automat. consecinta este ca se suspenda cursul de uzucapiune. ele produc efectele numai in masura in care persoana interesata intelege sa se prevaleze de ele. invoca respectivul mod de dobandire a proprietatii. Daca nu invoci uzucapiunea nu vei dobandi proprietatea. Iarasi. Pentru ca presupune un termen foarte lung. timp in care va trebui sa avem o posesie utila. adica solutia de avarie. unui bun la un alt bun. de plin drept. posesia trebuie sa fie utila in momentul in care se dobandeste proprietatea. unde modurile de dobandire sunt instantanee. in sensul ca uzucapiunea mobiliara va produce efecte numai in ipoteza in care nici ocupatiunea si nici posesia de buna credinta nu sunt susceptibile de a determina dobandirea proprietatii. se reia termenul de uzucapiune.

cu cheltuiala sa şi că este a lui. tertul va fi cel care trebuie sa rastoarne prezumtia relativa si sa demonstreze ca el este cel care a suportat cheltuiala pentru realizarea acelei lucrari. -Prin urmare. Observatii: 1.se prezuma ca daca esti proprietar al terenului esti si proprietarul lucrarii realizate pe terenul respectiv b.accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dreptului de proprietate.886 NCC. si se spune ca drepturile reale se dobandesc fara inscriera in CF cand provin din mostenire. precizeaza in alin. accesiunea imobiliara naturala este si ea un mod de dobandire a proprietatii. beneficiarul acesteia va fi tinut sa il despagubeasca pe proprietarul anterior al bunurilor dobandite prin accesiune. independent de vointa beneficiarului acestuia 3. -aici avem 2 prezumtii: a. -Ce inseamna asta: art.1: Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului. -Adica. si in alin.accesiunea invariabil est un mod de dobandire cu titlu oneros. până la proba contrară. Accesiunea prezinta un anumit specific care o diferentiaza de restul modurilor de dobandire a proprietatii. Daca ii sa avem in vedere textele care reglementeaza modalitatile de realizarea al accesiunii imobiliare artificiale. Atentie. vorbeste despre dobandirea unor drepturi reale fara intabulare.se prezuma ca lucrarea existenta pe un anumit teren a fost realizata pe cheltuiala proprietarului acelui teren de ce anume ne intereseaza aceasta a 2-a prezumtie: pentru ca in masura in care un tert are pretentia de a fi despagubit pentru lucrarea realizata pe terenul altuia.1 se enumera ipotezele de dobandire. concluzia generala privind accesiunea este ca accesiunea mobiliara este intotdeauna un mod de dobandire a proprietatii. 2. efectul achizitiv de proprietate nu se produce. si nimeni altcineva. sau prin expropriere Este de observat ca de principiu legiuitorul intelege doar accesiunea imobiliara naturala ca fiind veritabil mod de dobandire a proprietatii nu si accesiunea imobiliara artificiala. In sensul ca anumite efecte ale accesiunii se produc ex lege. intelege sa se prevaleze de ele. din accesiune naturala.exista ipoteze in care efectele accesiunii.art. Daca nu. sau o parte dintre efectele accesiunii se produc ex lege. iar accesiunea imobiliara artificiala este in anumite ipoteze mod autonom de dobandire a proprietatii. asadar ca un mijloc de proba.produc consecintele juridice numai in masura in care persoana interesata. trebuie sa avem in vedere ca exista 2 ipoteze de accesiune artificiala: 116 . iar in alte situatii ea se rezuma la a conferi titlul care justifica intabularea proprietatii in CF Efectele mai importante din materia accesiunii imobiliare artificiale 1. 579 instituie doar o prezumtie relativa. in cazul accesiunii. 579 nu este propriu-zis un text care sa refere la accesiune. O sa vedem ca in materia accesiunii lucrurile sunt putin diferite.579 NCC:reia o prezumtie existenta si in VCC. intotdeauna.

De aceasta data. si realizeaza lucrarea cu materiale proprii.Ipoteza 1:art. Ca sa discutam despre accesiune. 2. exclusivă sau pe cote-părţi. Asadar. dreptul de proprietatea asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucarii pe masura realizarii ei. potrivit reglementărilor din această secţiune. nu discutam despre accesiune.a:proprietarul terenului pe care tertul a construit cu materialele proprii are dreptul la lit.2. ce posibilitate are el? Pana la momentul intabularii unui drept in favoarea titularului terenului el poate sa dezafecteze constructia realizata si sa isi ia materialele.Ipoteza 2:art.589:ne intereseaza prima parte a textului care spune asa: Ori de câte ori dobândirea dreptului de proprietate. De unde rezulta acest lucru? Din modul de reglementare al alin. in aceasta prima ipoteza.. Daca realizeaza o lucrare cu materialele proprii el devine proprietar prin simplul fapt al constructiei.2:cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia. pe masura ce construiesti. 589 admite implicit ca in anumite situatii dobandirea in temeiul accesiunii imobiliare artificiale este conditionata de intabulare.581. In ipoteza reglementata de 577 alin.2:dreptul de proprietate asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. devii proprietar prin simplul fapt al constructiei. autorul lucrării îşi poate ridica materialele. Asta inseamna ca tertul constructor pe terenul altuia ramane proprietar pana in momentul in care se produce intabularea in folosului proprietarului terenului. El va deveni proprietar numai din momentul si prin efectul intabularii. in aceasta ipoteza accesiunea imobiliara artificiala reprezinta un veritabil mod de dobandire a proprietatii. accesiunea imobiliara artificiala functioneaza in continuare ca mod autonom de dobandire a proprietatii. prin simplul fapt al constructiei. daca printr-un act juridic nu se prevede alt fel. este condiţionată. Observatie: -in situatia in care proprietarul a construit cu materialele lui pe terenul propriu. accesiunea imobiliara artificiala nu mai functioneaza ca mod autonom de dobandire a proprietatii. Asadar.581 sau 582 lit. Asadar. iar in cealalta devii proprietar numai in momentul intabularii? Sa avem in vedere art. nu are importanta. adica proprietarul construieste cu materialele altuia pe terenul propriu. ----asta inseamna ca in masura in care un tert de buna sau de rea credinta..2 si se refera la situatia in care proprietarul unui teren realizeaza pe acest teren o lucrare cu materiale care nu ii apartin Ce spune alin. faptul ca intr-o anumita situatie devii automat proprietar. De unde mai rezulta acest lucru? Sa ne uitam la art.590 precizeaza ca până la data încheierii convenţiei sau a introducerii acţiunii de către cel îndreptăţit la înscrierea în cartea funciară. datorita faptului ca materialele respective i-au apartinut tot lui.1. este necesar ca materialele si terenul sa aiba proprietar diferit. 582 si 586 – ea se refera la situatia in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine. proprietarul terenului nu dobandeste dreptul de proprietate asupra constructie.. O dobandire extratabulara.577 alin. de aceasta data.. de înscrierea în cartea funciară. De ce ne intereseaza aceasta discutie. construieste pe terenul altuia cu materiale proprii. 117 . proprietarul terenului construieste pe terenul propriu cu materialele altuia.a să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării. si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata. De unde deducem acest lucru? Din mai multe texte legale: Art.

pentru ca in principiu dreptul de uzufruct nu imi confera posibilitatea sa construiesc pe terenul altuia. nu era proprietarul bunului respectiv. 118 . semnificatia ei in materia accesiuni o regasim in art. în ambele cazuri. adica. fiind ca eu stiu ca nu am nici un drept care sa imi permita sa construiesc. sunt constructor de buna sau de rea credinta? De rea credinta. presupune aceeasi semnificatie cu buna credinta la dobandirea fructelor. Adica. Deci se incheie o promisiune de vanzare. buna credinta seamana foarte mult cu ce am mai povestit. anume la 948 alin. asupra unei chestiuni importante: mai intai. am discutat despre modul de dobandire a proprietatii prin posesia de buna credinta si am analizat mereu dupa cum este de buna sau de rea credinta. Atentie. Daca avem in vedere de exemplu uzufructuarul. sau nu cunoaste faptul ca autorul sau cel de la care a dobandit proprietatea dintr-un motiv sau altul. eu promitent cumparator incep sa construiesc pe teren. va fi de buna credinta doar cel care bazandu-se pe curpinsul CF se crede fie proprietar.a 3-a observatie. 3.4 coroborat cu alin. eu sunt tot un constructor de rea credinta. era înscris ca proprietar al imobilului. care la fel are o utilitate practica Pe NCC. Buna respectiv reaua credinta. De data asta ne intereseaza buna sau reaua credinta a celui care pierde proprietatea.A 2-a observatie: care are utilitate practica Se discuta foarte mult ce se intampla daca constructorul incepe realizarea lucrarii in baza unei promisiuni de vanzare cu privire la terenul respectiv. de exemplu este lovit de nulitate. este viciat. nu rezulta din cartea funciară şi nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său. fie are un alt drept. Sunt eu un constructor de buna sau de rea credinta? Raspunsul este ca sunt un constructor de rea credinta. In principiu. se incheie un contract de uzufruct. pentru ca acestea le citim singuri. la data realizării lucrării. Grija. constructorul care nu cunoaste faptul ca titlul sau. Atentie. este de buna credinta. inclusiv in situatia in care am incheiat contractul de vanzare cumparare. adica buna sau reaua credinta a constructorului. O chestiune practica foarte importanta: este de buna credinta numai constructorul care are convingerea la momentul la care incepe realizarea lucrarii ca fie este proprietar pe terenul ala. iar eu uzufructuar incep sa fac o constructie. titlul in baza caruia a dobandit proprietatea. Observatie 1. exemplu superficia. acesta specifica ca autorul lucrării este de bună-credinţă dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărţii funciare în care.3. dacă. dar de data asta buna si reaua credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului.prima observatie:586 prezinta aceeasi reglementare a bunei credinte pe care o regasim si in alta parte. asadar.586. care drept ii da lui posibilitatea sa construiasca pe acel teren. si ca va urma ulterior sa inchei vanzarea. dar nu sunt inscris in CF si incep sa construiesc. buna credinta in materie de accesiune imobiliara artificiala. fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară. asupra terenului pe care construieste. si stiind ca am promisiunea aia. fie titular al unui drept de superficie. nu ne intereseaza cum ii proprietarul terenului.Nu intram in detalii privind obtiunile care ii revin proprietarului pe 581 si pe 582. intereseaza distinctia pe 581 si 582 in functie de buna respectiv de reaua credinta a constructorului. 2. pentru ca eu stiu foarte bine la momentul respectiv ca nu am dreptul de proprietate asupra terenului. la accesiune.

la reaua credinta avem suplimentar posibilitatea de demolare. ea poate sa fie si o neplacere pentru proprietarul terenului. Raspunsul este ca:categoric proprietarul nu are nici o obligatie sa vina si sa ne treaga de manuta si sa iti atraga atentia ca tu nu esti proprietar la momentul la care faci constructia. pentru ca a construit pe terenul altuia inseamna automat ca ai incalcat aluia dreptul de proprietate. In situatia asta el nu va avea alta varianta decat fie sa accepte invocarea accesiunii. constructorul poate sa isi ridice materialele b.in aceasta situatie evident accesiunea nu este un mod de dobandire a proprietatii. Si dupa ce ne intoarcem constatam ca pe terenul pe care l-am primit prin mostenire de la o matusa un vecin a construit o casa. va fi aplicabil art.592.2386 punctul 1 care se leaga de 592 alin. Deci.4.----Sa ne uitam si la art. de bun simt. fie sa ii ceara constructorului sa cumpere terenul la valoarea de piata al terenului. sa devina proprietar si sa-l despagubeasca pe celalalt. te lasa sa construiesti. Daca opteaza pentru al obliga pe celalalt sa cumpere terenul. in materia in care constructorul este de buna credinta. pentru ca in ambele variante avem si posibilitatea de a-l obliga sa cumpere terenul. si dupa aceea la final el vine la noi si invoca accesiunea. asadar ea nu furnizeaza titlul pentru o eventuala dobandire in temeiul intabularii. noi ramanem titular al unui drept de ipoteca asupra terenului pe care noi i l-am transmis in 119 . Cu toate acestea. care ne spune in alin. Si cere obligarea lui sa ne plateasca pretul la valoarea de piata. Gasim chestiunea asta analizata in art.2 Ce inseamna ca proprietarul terenului are un drept de ipotecă legală? Ex. Si ne intoarecem din spania dupa 2 ani de studiu intensiv al dreptului spaniol. In aceasta situatie 592 ne protejeaza prin faptul ca pana la momentul la care el ne plateste pretul.2 ca proprietarul iniţial al imobilului are un drept de ipotecă legală asupra acestuia pentru plata preţului de către autorul lucrării. spor. ar fi ca proprietarul terenului sa poata ceara oricand demolarea. Poate sa treaca in fiecare zi pe strada si sa vada cum construiesti si sa si zica succes. Consecinta fireasca.A 5-a observatie Constructorul realizeaza cu materialele proprii o lucrare pe terenul altuia.A 4-a observatie O chestiune care era discutata pe VCC se punea problema:daca proprietarul terenului te vede ca construiesti pe terenul lui si nu zice nimic. Ideea este ca comportamentul adevaratului proprietar al terenului nu influenteaza sub nici o forma solutia in ce priveste aprecierea bunei sau relei credinte al constructorului. nu are relevanta comportamentul proprietarului terenului. Nu discutam despre buna sau reaua credinta. Oricum am vrut sa vindem terenul. nu are relevanta faptul ca el nu zice nimic. asa ca ne convine.daca constructorul este de buna credinta. 5. Observatii: a. In aceasta situatie se pune problema ce putem noi sa face: putem sa invocam accesiunea sau putem sa il obligam pe el sa ne cumpere terenul. In aceasta situatie se punea problema daca nu ar fi trebuit sanctionat proprietarul terenului pentru exercitarea abuziva a dreptului sau? Evident ca o astfel de interpretare era cel putin aberanta.593: Autorul de rea-credinţă al lucrării nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vădit-o acesta pe durata realizării lucrării. Consecinta este ca cata vreme nu s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea proprietarului terenului.grija. proprietarului terenului ii este imposibil sa pretinda demolarea. suntem plecat cu bursa erasmus in spania. accesiunea nu este numai un beneficiu pentru proprietarul terenului.

care ne spune cu titlu de principiu. care sa faca obiectul unui drept de proprietate distinct. care spune ca daca uzufructuarul incepe sa aiba idei si construieste pe terenul dat in uzufruct. iar uzufructuarul va fi un constructor de rea-credinta.596 se coroboreaza cu 699 din materia dreptului de superficie. Ce vrea sa spuna in esenta? Daca am un teren pe care nu vreau sa-l vand. Deci intre uzufructuar si nudul proprietar se vor aplica in lipsa de clauza contrara regulile de la accesiune. Daca ne referim la dezmembraminte. atunci noi stabilim ca intre noi nu se aplica regulile de la accesiune. dar pana la plata pretului. si venim in concurs cu ceilalti creditori ai constructorului. in aceasta situatie cine anume se poate prevala de accesiune. Tu vei construi si vei deveni proprietar asupra constructiilor respective.716 alin.699 din materia dreptului de superficie Art. termopane. -Chiar daca sunt reglementate in materia accesiunii. Se ridica intrebarea. Avem la 583 si 585. în mod corespunzător. care ne spune ca superficiarul dobandeste propriu-zis dreptul de accesiune. noi pastram asupra acelui teren un drept de ipoteca.596 ne spune in alin. in lipsa de prevederi contractuale contrare. In masura in care proprietarul si constructorul se inteleg altfel. art. regulilor aplicabile posesorului de rea-credinţă. Deci nu sunt norme imperative. eu superficiarul voi putea sa invoc accesiunea cu privire la constructiile realizate de catre terti. Dreptul de superficie este acel drept care ii permite titularului sau sa construiasca si sa devina proprietar asupra bunurilor pe care le realizeaza asupra terenul altei persoane. iar la finalul uzufructului vei avea obligatia sa le 120 . drepturile şi obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului. ca lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse. eu nudul proprietar sau titularul dreptului de superficie. Ex.proprietate. în mod corespunzător. Deci in masura in care am un drept de superficie asupra terenului. nu are decat sa spuna proprietarul uzufructuarului: vrei sa construiesti pe teren? Da. Inseamna ca regulile de la accesiune sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrara care ar putea interveni intr-un contract realizat intre proprietar si constructor. vecinul nu va dobandi termopanul prin accesiune. ci prin incorporare. Art.1: Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil va avea. Deci noi i-am transmis in proprietate terenul urmand ca el sa ne plateasca pretul. El este parte integranta a constructiei. -legiuitorul il reglementeaza in materia accesiunii dar nu sunt veritabile ipoteze de accesiune Art. o alta persoana si construieste pe teren. dar constitui in favoarea unui tert un drept de superficie asupra acelui teren. dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului real. Raspunsul il gasim in 596 alin. fapt confirmat de art. accesiunea presupune in esenta norme dispozitive. Ii constitui un drept de superficie asupra terenului meu.597. în caz de accesiune. regulile din materia accesiunii sunt inlaturate. lucrarile adaugate nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? De ce nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? Pentru simplu fapt ca zisele lucrari adaugate nu sunt bunuri distincte. pentru ca termopanul odata atasat constructiei nu mai exista ca bun distinct. -in masura in care fixez un termopan la casa vecinului meu. reglementate lucrarile adaugate Adica ce intra la lucrarile adaugate? Ex. teren care nu ii construit si pana sa inceapa asta sa construiasca vine altcineva. se vor aplica intre el si nudul proprietar regulile de la accesiune. care trebuie coroborat cu art.4 din materia dreptului de uzufruct. Atentie.1. Care ii interesul? Interesul este ca nu ne trezim ca ramanem un simplu creditor chirografar.596.

uzucapiunea intre 10-20 de ani. intaiul proprietar al imobilului respectiv Pe NCC Zisele uzucapiuni reglementare de NCC la art. Nici una din normele discutate pana acum nu se va aplica intre cei 2 si s-a terminat discutia.dobandirea cu buna credinta printr-un act juridic b. -asadar la prima vedere ar pararea ca asemanarea este foarte mare intre uzucapiunea extratabulara si uzucapiunile reglementate de VCC. in sensul ca asta ar fi pe o durata de timp mult mai scurta. Adica norme care trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre constructor si proprietar. ca o prima observatia. ca este foarte posibil sa primim subiecte legate de uzucapiunile din VCC Generic. 1. în temeiul uzucapiunii. normele legale din domeniul accesiunii nu se vor aplica. Evident. Daca conflictul nu exista prin faptul ca ei incheie un contract se inteleg in alt fel. Ni se spune ca dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară.act juridic incheiat cu un neproprietar c. ambele efect al posesiei ca stapanire asupra bunului. fata de 30 de ani. Uzucapiunea imobiliara Precizare: nu vom discuta la curs despre uzucapiunea din codul vechi. se bazeaza pe o posesie extratabulara. uzucapiunea pe VCC sunt 2. punct. Diferenta ar fi in legatura cu durata.nu sunt uzucapiuni 2. respectiv de 10-20 de ani. Asadar. Ii posibil acest lucru.anume 10 ani. posesie utila timp de 30 de ani asupra unui imobil. 121 . si este numai imobiliara.priveste un imobil care ulterior era posedat timp de 10 sau 20 de ani -uzucapiunea pe VCC era un mod de dobandire originara a proprietatii ---asta inseamna ca in VCC daca puteai sa te prevalezi de uzucapiune erai considerat primul. Si ea presupune ce? o durata de timp in care un neproprietar exercita posesia asupra bunului altuia. Deci uzucapiunea extratabulara prespune in esenta: -un imobil care are proprietar -un tert care ia in stapanire acest imobil exercitand asupra lui posesia -posesia care trebuie sa fie utila si neintrerupta pe o perioada de 10 ani.930 si 931 NCC: 1. 2. s-ar parea ca uzucapiunea extratabulara. Trebuie sa solutioneze intr-un fel conflictul asta.dezafectezi. de ce ii spune extratabulara? Fiindca este independenta de CF.nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Uzucapiunea extratabulara Care este ipoteza avuta de legiuitor in acest caz? Ipoteza seamana foarte mult cu situatie de uzucapiunea clasica de pe VCC. Accesiunea cuprinde un set de norme conflictuale. în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani. zisa uzucapiune scurta -presupune: a. nici o problema.uzucapiunea imobiliara pe 30 de ani -presupune o singura conditie.

886 si a vedem acolo ca intre modurile de dobandire extratabulara nu figureaza uzucapiunea. De ce anume aceasta a treia conditie: aceasta conditie suplimentara regasita in enumerarea alternativa de la litera a. Care este explicatia? Protejarea tertilor care trebuie sa se increada intotdeauna in ceea ce pot ei sa cunoasca din CF. a treia conditie care se regaseste la lit. un temei juridic in baza caruia uzucapantul va putea sa ceara intabularea dreptului sau in CF.a.proprietarul inscris este decedat.1. Deci daca imobilul de peste drum este inscris acum in Cf in beneficiul unei persoane x. Daca uzucapiunea extratabulara ar putea functiona in contra celuia inscris in CF. Uzucapiunea extratabulara ar presupune tocmai o infrangere a posesie tabulare realizaat prin posesia exercitata asupra bunului. Asadar. ci presupune conditii alternative:avem o posesie de 10 ani si:fie proprietarul inscris in CF a decedat.a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate. şi-a încetat existenţa b.imobilul nu era înscris în nicio carte funciară -ne intereseaza sa observam ca alaturi de conditia posesia si a termenului de 10 ani. De ce? pentru ca in CF figureaza X ca si proprietar. ci zisa uzucapiune extratabulara la fel. termenul acela de 10 ani incepe sa curga numai din momentul in care inceteaza sa mai fie exercitata o posesie tabulara. Asadar termenul de 10 ani nu poate sa curga cata vreme o alta persoana exercita asupra aceluias imobil posesie tabulara. Consecinta este ca uzucapiunea extratabulara. se justifica pe o chestiune pe care am discutat-o la CF. b si c.proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori.pe langa conditiile presupuse de 930 alin. 2. -art. după caz. fie pentru ca el renunta la proprietate.chiar in masura in care nu exista nimeni care sa exercite posesia tabulara. c. Si Y stapaneste bunul respectiv si dupa un anumit interval de timp il uzucapeaza. ni se mai spune ca uzucapiunea extratabulara se va produce daca: a. ala are posesie tabulara. enumerarea nu presupune conditii cumulative.b si c.De ce anume aceasta uzucapiune totusi se diferentiaza in mod fundamental de uzucapiunile din VCC? Observatii: 1. fie pentru ca proprietarul moare. ar insemna ca posesia exercitata asupra bunului are o forta juridica mai mare decat posesia tabulara. 122 . care ii in viata si care nu a renuntat la proprietate. ex. fie a renuntat. modul de dobandire ramane intabularea. fie imobilul nu figureaza in nici o carte funciara.nimeni nu va putea sa uzucapeze extratabular imobilul respectiv. si abia in momentul intabularii in CF el va deveni proprietar. Atentie. zisa uzucapiune extratabulara nu duce la dobandirea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor sale in mod direct. Ceea ce nu ii posibil. furnizeaza doar un titlu. fie pentru ca imobilul respectiv nu este inscris in nici o CF. ca si accesiunea imobiliara artificiala intr-una dintre ipoteze. si anume ce se intampla in situatia unui conflict intre posesia exercitata asupra bunului si posesia tabulara? Am spus ca intotdeauna va prevala posesia tabulara. mai avem o a treia conditie la uzucapiunea extratabulara. adica toate 3 deodata.

Ori. Ex.(deci concluzii:1.b. Proprietarul tabular are succesori care accepta mostenirea dar neglijeaza formalitatile de CF.uzucapiunea extratabulare nu duce ea automat la dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant. si al doilea capat de cerere va fi rectificarea cartii funciare in sensul radierii dreptului de proprietate a cumparatorului. si prin efectul intabularii. a dreptului la actiunea in radierea din CF a unei intabulari realizate fara titlu. daca noi am fost inscris in CF in ultimii 5 ani. un asemenea efect retroactiv nu exista la uzucapiunea extratabulara. o terta persoana incepe sa exercite o posesie asupra imobilului. Daca dupa 11 ani. pe baza unei cauze legitime. prin intabulare. un capat de cerere. Cere in instanta constatarea nulitatii absolute.proprietarul tabular decedeaza. nu se va mai putea cere radierea mea din CF.930: În toate cazurile (adica in toate ipotezele de la a. Inseamna ca dupa ce trec acestia 5 ani. se poate dobandi proprietatea sau respectiv dezmebramintele ei. ca fiind inscris fara cauza legitima. si trec 5 ani de la intabulare. -Asadar. Solutia instantei va fi ca admite in parte 123 .931: Drepturile celui care a fost înscris. un temei in baza caruia uzucapantul sa ceara intabularea. degeaba a posedat posesorul 15 ani. solutionarea cererilor se face in ordinea introducerii lor --. uzucapai si se considera cu efect retroactiv ca ai fost proprietar din momentul in care ai inceput posesia. dacă posesia sa a fost neviciată. ---asadar.891 ne spune ca se solutioneaza conflictul dintre drepturi concurente in functie de ordinea cererilor de inscriere in CF. La uzucapiunea extratabulara tu devin proprietar pentru viitor. nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bunăcredinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere. în cartea funciară. Ramanem la fel de proprietar precum am fost la momentul intabularii. 2. Ce inseamna asta:daca cumva am fost inscris ca proprietar a unei cladiri in CF in lipsa unui act sau fapt juridic care sa intemeieze intabularea. Care este consecinta: consecinta este in alin. pentru ca daca cererea succesorului este introdus inainte.2 de la art. cine era proprietar? Noi. Uzucapiunea presupune in principiu un mod de dobandire a proprietatii. se trezeste un succesor si se duce si depune el primul cererea de intabulare a lui in baza succesiunii. ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real.) Grija mare. în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune Ce vrea sa spuna textul:ex. Trec 10 ani in care tertul poseda bunul altuia dar nici el nu se duce la CF sa ceara intabularea in baza posesie extratabulare. din momentul intabularii.art. fără cauză legitimă. uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. -atunci ce este uzucapiunea tabulara: este de fapt o varianta de prescriptie extinctiva. ci ea furnizeaza doar un titlu.c). Dupa 6 ani jumătate A vanzator constata ca vanzarea este lovita de nulitate absoluta. chiar daca intabularea a fost facuta fara titlu. numai pentru viitor. prin uzucapiune extratabulara. fara temei legal. pe VCC scrie ca daca posedai timp de 30 de ani. 15 ani. nu putem deveni si mai proprietari decat eram. si uzucapantul va deveni proprietar doar din momentul intabularii. Dar. A vinde lui B un teren. mai ales ca la 887 dobandirea prin succesiune se face extratabular. Uzucapiunea tabulara Art.uzucapiunea extratabulara nu poate curge impotriva unei posesii tabulare. nu se duc la CF sa isi inscrie dreptul. uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său.

ii suficient ca ne-am informat prin CF. Ca sa fi in eroare.buna credinta a posesorului Ce inseamna buna credinta? Eroare scuzabila. cumparatorul a fost intabulat in CF minim 5 ani. Uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul nemijlocit. revocare. Ce inseamna ca eroarea este scuzabila? -inseamna ca posesorul nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de ineficacitate -intotdeauna. cu corpus si animus. Prin urmare. si respinge capatul de cerere cu privire la radiere. intemeiata pe titlul sau.cererea. eroarea ii cu privire la contractul de vanzare cumparare pe care il inchei eu si eu nu stiu ca acel contract este lovit de nulitate. uzucapiunea tabulara va interesa numai raporturile dintre A si B sau B si C. si posesie ca stapanire asupra bunului respectiv. Eroarea vizeaza o cauza de ineficacitate a propriului titlu.posesia propriu-zisa. A vinde la B. si nu stiu ca acel testament a fost intre timp revocat. Care sunt conditiile pentru uzucapiunea tabulara 1. De ce il respinge? Pentru ca dobanditorul.909 NCC.posesia tabulara -care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani 2. -Deci eroarea trebuie sa fie scuzabila. deci noi cumparam de la X. ar trebui sa avem o eroare cu privire la persoana de la care cumparam noi (pentru ca daca il vedem inscris in CF il consideram proprietar si nu avem de unde sa stim viciul titlului sau) dar daca eroarea poarta supa titlului nostru. 3. pentru ca el a fost si in ultimii 5 ani. Deci dupa 5 ani el nu devine proprietar. uzucapiunea tabulara presupune ca ai simultan:si posesie tabulara. care poate fi nulitate. Daca B vinde mai departe lui C. dispare pentru el riscul de a pierde dreptul de proprietate prin radiere. si trebuie sa fie cu privire la propriul titlu in baza careia s-a facut intabularea. dar nu va interesa raporturile dintre A si C. Ex. respectiv de 5 ani daca este act cu titlu gratuit. caducitate. si actiunea prin care se putea cere radierea lui din Cf in acest interval s-a prescris. B este un dobanditor nemijlocit. 124 . Iar posesia inteleasa ca o stare de fapt. de ce? pentru ca daca ii vorba despre o situatie juridica inscrisa in CF. inseamna ca in raport cu A. trebuie sa fie neviciata. Asadar. inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv -asadar. etc. desfiinteaza contractul de vanzare cumparare. actiunea in rectificarea CF se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art. nu mai aveam obligatia sa facem cercetari suplimentare. Sau primesc prin testament un bun. x ii proprietar tabular si cumparam de la el. ci dupa 5 ani se inlatura. deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta. daca eroarea este intemeiata pe CF nu mai avem sintagma „nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca”. in sensul ca constata nulitatea absoluta a contractului. intr-un termen mai scurt decat cel de la uzucapiunea tabulara. C fata de A este un subdobanditor. intemeiata pe cuprinsul CF. pentru ca acolo actiunea in rectificare introdusa de A impotriva lui C se prescrie in termen de 3 ani.

pe faptul ca nu am stiut revocarea testamentului. si atunci daca adun 3 ani cu 8 ani da peste 10. se va aplica de termenul stipulat de art.696 NCC:se spune ca superficia se protejeaza prin actiunea confesorie. in consecinta Y ce poate sa faca in momentul in care isi da seama ca a cumparat de la un neproprietar? Va spune ca el a posedat 3 ani jumătate. Poate fi intemeiata pe faptul ca nu am stiut cauza de nulitate. Actiunea in revendicare 1.Insa. Art. s-ar parea ca se preiau reglementarile de la superficie. inseaman ca adunand cele 2 posesii voi putea sa invoc uzucapiunea extratabulara. X stapaneste bunul defunctului. actiunile confesorii sunt prescriptibile.2518. pentru toate dezmembramintele in afara de superficie. cedeaza bunul respectiv lui Y. X a stapanit 8 ani. de a uni mai multe posesii -ii reglementat si de NCC -jonctiunea posesiilor nu intereseaza la posesii tabulare. si la un moment dat X printr-un act juridic. in cazul nostru.Ca o diferenta de regim juridic. atentie nu avem revendicare la uzufruct. sunt actiunile confesorii (confesorii de servitute.2518:de ce? pentru ca ii extrem de explicat juridic cum vine aia ca dreptul de actiune cand ea vizeaza protejarea dreptului real acest drept la 125 . desi este neproprietar. ne spune ca se prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la: 1. etc).1. in timp ce actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila extinctiv. eroarea nu ii intemeiata pe cuprinsul CF. ce se intampla cu confesoria de uzufruct? Art.Actiunea in revendicare este actiunea petitorie care protejeaza dreptul de proprietate.2:actiunea confesorie de superficie este imprescriptibila extinctiv ----singura actiune confesorie care ii imprescriptibila extinctiv Art.705 NCC:la prima vedere. ex. Ii o foarte mare ciudatenie reglementarea din art.2518. Cand anume intereseaza jonctiunea posesiilor? Intr-o anumita situatie:la uzucapiunea extratabulara. samd. pentru ca este vorba de titlul nostru de dobandire. asadar. proprietarul tabular ii mort si ingropat. Dar sa observam ca ii vorba de preluarea exclusiv a alin.Echivalentul actiunii in revendicare atunci cand ii vorba despre dezmembraminte. Si in alin. ---nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Jonctiunea posesiilor -posibilitatea de a lipi. Asadar. 2. de uzufruct. de superficie. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie. ci doar la posesia intemeiata pe stapanire asupra bunului. 3.

Deci noi aveam gardul intre 2 copaci si vecinul a mutat gardul in terenul meu cu 1 metru jumătate. Daca introducem o actiune in revendicare noi facem mult mai mult decat atat. Daca exista o contestare a calitatii de proprietar a paratului cu privire la o bucata de teren. in practica judiciara apar actiuni de genul: vecinul a mutat gardul. ce obligatie este incalcata de catre parat? Intotdeauna actiunea care protejeaza dreptul real presupune invocarea opozabilitatii dreptului real fata de parat. Si atunci. intotdeauna cand vom introduce o actiune prin care vrem sa protejam un drept real ce vom invoca. dar nu vom avea actiune sa ne protejam acest drept) 2.(vom ajunge in practica la situatii de genul ca noi suntem uzufructuar. asta o diferentiaza de drepturile subiective. adica dreptul de a cere celuilalt ca pe cheltuiala comuna sa chemam un expert care sa stabileasca linia de demarcatie dintre terenuri. contestam noi reclamant ca vecinul ar fi proprietar pe o bucata de teren pe care el o contesta. am spune ca dreptul real devine inopozabil fata de terti. el este deja proprietar. Dar. Daca nu se pot intelege. ci urmareste ca instanta sa confirme dreptul lui de proprietate.actiune sa fie prescriptibil. pentru ca nu are obligatie corelativa. ----este o aberatie:in masura in care pretinzi granituire. Prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa fie improprietarit de catre instanta. iar vecinul este proprietar pe altul.prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa devina proprietar. Si atunci intrebarea este:ce se stinge prin prescriptia extinctiva? Mai precis. Observatii: 1. In aceasta situatie oricare dintre noi putem exercita zisul drept de granituire. Si se introduce o actiune in revendicare cu petit de granituire. Insa in materia drepturilor reale nu exista debitor. automat discutam despre o actiune in revendicare. De aceea. ceea ce juridic este o aberatie. eu sunt proprietar pe unul. nu stim exact nici unul dintre noi care este linia de demarcatie intre cele 2 terenuri. inseamna ca tu nu contesti calitatea de proprietar asupra unei fasii de teren a vecinului nostru. dar nu stim exact pana unde vine el si de unde incepe bunul nostru. acolo apare prescriptia extinctiva. pentru ca opozabilitatea este de esenta dreptului real. actiunea in granituire inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celor 2 parti. pentru ca acolo ii prescriptibil de regula. De regula. Ce presupune actiunea in granituire? Presupune ca am 2 terenuri alaturate. si anume. se ajunge la actiunea in granituire. in materie de creante. si sa il oblige pe parat sa respecte acest drept. Nici unul dintre noi nu contestam ca sunt 2 terenuri distincte si ca unul apartine unuia iar altul apartine celuilalt. ce inseamna ca ti s-a prescris dreptul la actiune? Ca creditorul nu mai poate sa ceara debitorului ii instanta executarea obligata. Noi admitem ca si el este proprietar si ca si noi suntem proprietar.sa nu confundam actiunea in revendicare cu actiunea in granituire -actiunea in granituire nu poate fi exercitata simultan cu actiunea in revendicare. 126 . indreptata impotriva posesorului care nu detine si dreptul de proprietate In momentul in care ne-am referit la posesia din definita actiunii in revendicare. Actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor. am avut in vedere posesia ca stapanire asupra bunului. in masura in care spui ca se prescrie dreptul la actiunea in protejarea unui drept real. De ce? atentie.

2.in sistemul NCC, in principiu, actiunea in revendicare va putea fi introdusa doar de catre posesorul tabular al imobilului. De ce anume? Pentru ca in principiu, regula pe NCC este ca devii proprietar al imobilului doar daca esti inscris in CF. asadar, daca nu esti inscris in CF in principiu nu poti sa fi proprietar. Daca nu esti proprietar nu poti sa ai actiune in revendicare. 3.cand se constata ca cineva este inscris ca Cf ca si proprietar si dorim sa il radiem de acolo si sa fim inscris noi, pentru ca titlul lui nu este valabil, in aceasta situatie noi NU introducem o actiune in revendicare, pentru ca noi nu suntem proprietar. Actiunea in rectificare de carte funciara este altceva. Are o alta natura, ea nu este o actiune in revendicare. Cata vreme nu suntem intabulati, nu avem in principiu o actiune in revendicare. De ce in principiu, pentru ca pot exista si exceptii:ex, exceptiile sunt legate de art.887:am dobandit un teren prin succesiune, care este un mod de dobandire extratabular, nu este inscris in CF, deci nu avem posesie tabulara, si un tert ne deposedeaza. Intr-o astfel de situatei vom putea introduce o actiune in revendicare. Dar astea sunt situatiile de exceptie. Regula este ca daca nu am posesie tabulara nu avem nici actiune in revendicare. Drepturi reale Cursul 15 1. ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare 2. ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA (care seamana dar nu au nicio treaba cu actiunea in revendicare – sunt actiuni personale, insa care au efect oarecum similar cu cel al actiunii in revendicare ----de la distanta pare ca se aseamana cu act in revendicare, dar in realitate nu prea este asa) 3. DEZMEMBRAMINTE 1.ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare curs 14 Obs. important sa stim distinctia intre actiunea in revendicare si actiunea in granituire : Actiunea in revendicare = actiunea prin care o suprafata de teren mai mare sau mai mica este contestata Actiunea in granituire = actiunea prin care se doreste doar stabilirea limitei intre doua terenuri alaturate, fara a se contesta ca ele au proprietari diferiti si ca persoanele respective chiar detin dr de proprietate asupra acelor 2 terenuri - se poate introduce si impotriva unui uzufructuar : Ex, eu sunt proprietar pe un teren si terenul alaturat e dat in uzufruct lui X ; e evident ca actiunea in revendicare o pot introduce si impotriva uzufructuarului, la fel cum e posibil ca vecinul meu uzufructuar sa introduca si el , la randul sau, o actiune in granituire impotriva mea Obs. var 1 :De principiu, eu nu pot face act in granituire numai impotriva 127

uzufructuarului, pt ca daca eu nu chem in proces si pe nudul proprietar, hot jud pronuntata de instanta nu va avea autoritate de lucru judecat numai in raport de uzufructuar (nu si de nudul proprietar), existand riscul ca dupa ce se termina uzufructul sa vina proprietarul sa isi ia terenul si el sa nu mai recunoasca hot pronuntata cu privire la cererea de granituire pt oricum fata de el aceasta nu ii este opozabila In schimb, var 2 (situatia inversa): dc introduce act in granituire vs nudului proprietar si ulterior el da terenul respectiv in uzufruct, uzufructuarul va fi tinut sa respecte hot jud pronuntata intre mine si nudul proprietar, avand in vedere ca el nu a fost parte in litigiu? Important !!!! Art 563 alin 4 (important si pt actiunea in revendicare) vrea sa spuna ca hot jud pronuntata intre reclam si parat va fi opozabila nu numai partilor ci si avanzilor lor cauza (=succesorii lor in drepturi, aceia care au primit de la partile in litigiu prin transmisiuni cu titlu particular, cu titlu universal sau universal drepturi in leg cu care a existat litigiul respectiv); deci in masura in care intre A si B este o act in revendicare sau in granituire, hot stabilita de catre instanta se va impune nu numai lui A si B ci si tuturor (avanzii cauza) celor care dobandesc drepturi in legatura cu acel bun de la acestia (coroboram si cu art 17 alin 1 :”nimeni nu poate da mai mult decat are”) !!!Are un echivalent in posesoriu = act in stramutare de hotar : Deci in masura in care vecinul muta gardul pe terenul tau ca sa castige el o anumita suprafata de teren se pune intrebarea ce actiune se va introduce in acest caz ? fie act posesorie = act in stramutare de hotar (pt ca te-a deposedat de o portiune de teren) fie act in revendicare
è Actiunea in granituire este usor atipica, insa la fel ca actiunile petitorii si acesta actiune are un echivalent in posesoriu

128

Actiunea in revendicare Actiunea negatorie, art 564 Cc -­‐ Daca un tert vine si se comporta ca = actiune petitorie prin care proprietarul unui un proprietar atunci avem la bun pretinde instantei obligarea paratului sa inceteze exercitarea, in lipsa oricarui titlu, a dispozitie actiunea in revendicare unui dezmembramant al dr de proprietate asupra bunului celui dintai (inseamna ca act negatorie se va introduce intotdeauna atunci cand o terta persoana incepe in fapt sa exercite un dr real = dezmembramant, mai putin proprietatea, asupra bunului tau) Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià In ipoteza deposedarii (at cand un 3 In masura in care 3 nu te deposedeaza (nu incepe sa exercite in contra ta o posesie sub incepe sa exercite in contra ta o posesie sub nume de proprietr), se va putea introduce nume de proprietar) ci el doar te tulbura in 1. Actiune in revendicare posesie (exercita in contra ta o posesie sub 2. Actiune posesorie ósunt indeplinite nume de titular de servitute, uzufruct/alt conditiile dezmembramant), proprietarul poate : 1. Actiune posesorie 2. Actiune negatorie
-­‐ reclam trebuie sa probeze calitatea lui de proprietar -­‐ Intr-o act negatorie, singura proba pe care reclam trebuie sa o probeze este faptul ca el este proprietar si sa prezinte deranjul cauzat de celalalt (din acest moment sarcina probei se rastoarna, celalalt va trebui sa faca dovada existentei unui titlu in temeiul caruia a exercitat acel dezmembramant) à odata probata existenta dr de proprietate in patrimoniul reclamantului functioneaza prezumtia ca proprietatea este libera de sarcini (aceeasi prezumtie opereaza si in cazul prevazut de art 937 – tertul care cu B-C cumpara de la posesor astfel ca din faptul posesiei rezulta ce el e proprietar, si ca proprietatea este libera de sarcini à de aceea, dc am o clauza de inalienabilitate in materie mobiliara, tertul nu are de unde sa o cunoasca si prin urmare posesia prezuma faptul ca proprietatea este libera de sarcini)

Cum vom distinge cand avem de a face cu o actiune posesorie si cand cu o actiune petitorie? 129

reclam va spune in instanta ca vrea sa I se dea castig de cauza pt ca el este proprietar (de retinut ca toate actiunile petitorii : in revendicare. reclam isi va intemeia pretentiile pe calitatea sa de posesor. cf art 919 alin 3 Cc :”posesia prezuma proprietatea pt bunurile mobile si pt imobilele care nu 130 .-­‐ -­‐ Dupa pretentiile reclam In esenta. al doilea capat de cerere va fi cel referitor la fructe (aici va intra in discutie posesia pe art 948. prin urmare reclamantul tb sa formuleze act si sa il introduca in cauza si pe cel care la momentul formularii actiuii se afla in posesia bunului . act in revendicare nu se mai poate introduce. constate dr de proprietate si pe cale de consecinta repunerea sa in posesie) Actiunea in revendicare : Ce se intampla in cazul in care reclam introduce actiunea. 565 Cc coroborat cu art 900 – posesia tabulara prezuma proprietatea = prezumtie relativa care poate fi rasturnata in ipotezele de dobandire extratabulara a proprietatii (ex. daca insa posesorul a fost de B-C temeiul in virtutea caruia vom putea cere echivalentul lipsei de folosinta este imbogatirea fara justa cauza . procurand existenta unei proceduri de executare silita si modul de dobandire in favoarea lui) -­‐ in masura in care bunul este extratabular (nu figureaza intr-o CF). Alte observatii cu privire la actiunea in revendicare : Proba in materia dr de proprietate : -­‐ pt bunuri imobile inscrise in CF proba se face prin extras de CF. reclam va putea face proba contrara in temeiul art 887 Cc. adica : o Dc act e petitorie. confesorie merg in paralel cu actiunile posesorii) o Dc act e doar posesorie. proba dr de proprietate : o in sist clasic. iar paratul vine si spune ca a instrainat bunul respectiv ? -­‐ in masura in care bunul nu se mai gaseste in posesia paratului. insa aceasta fiind o prezumtie relativa. negatorie. posesorul tabular vine si spune ca posesia tabulara valoreaza proprietate. prezumtia de proprietate este ata de posesie. in Cf figureaza o pers ca proprietar si o alta pers a dobandit extratabular prin executare silita dr de proprietate in cond art 887 si introduce o act in revendicare impotriva posesorului tabular. reclam va cere instantei intai sa i se confirme. intemeindu-se deci pe stari de fapt o Atat in act posesorie cat si in cea petitorie reclam va cere sa inceteze deposedarea sau tulburarea in posesie (evident ca intr-o actiune in revendicare ca la carte .isi intemeiaza actiunea. o de asemenea pt perioada in care reclam a fost lipsit de folosinta bunului se mai poate cere in cadrul actiunii in revendicare echivalentul lipsei de folosinta. cf art. dupa modul in care reclam isi motiveaza. in acest sens daca posesorul a fost de R-C este evident ca se vor putea cere despagubiri in temeiul rasp civile delictuale . dar cel tarziu la mom in care a fost actionat in judecata el devine de R-C). respectiv posesia de buna sau rea credinta à dc posesorul a fost de B-C el pastreaza fructele. pt ca principalul capat de cerere in act in revendicare este repunerea in posesie .

respectiv la compararea posesiilor exercitate de cei 2 in materie mobiliara. 566 si urmat Cc -­‐ admiterea act in revedincare produce mai multe consecinte juridice : o obligarea de principiu a paratului sa restituie bunul in natura. 131 . pt ca stapanirea de fapt adica corpus se afla la Y si prin urmare va avea nevoie sa obtina o hot jud care sa le fie opozabila ambilor à Y in calitate de detentor precar de R-C. astfel ca in masura in care posesorul este de R-C el va trebui sa restituie atat fructele cat. dar cel de R-C nu poate sa pastreze productele (ele se restituie intotdeauna) ……art 948 Cc se refera exclusiv la pastrarea fructelor de catre posesorul de B-C ------consecinta va fi ca in situatia in care se va introduce o act in revendicare. iar dc este de R-C va trebui sa restituie fructe si producte. atentie insa ca nu intotdeaua posesia valoreaza proprietate in sensul lui 937 Cc à una este proba dr de proprietate si alta este ca ai si devenit automat proprietar prin efectul posesiei (devii proprietar in temeiul posesiei cf art 937 ó sunt indeplinite toate conditiile : posesie de B-C. posesorul de B-C va trebui sa restituie productele.evident proba se face si prin titlu = actul de dobandire a bunului respectiv.sa restituie fructele. etc) Art. va fi obligat sa restituie fructele) § fructele civile (idem fructele nat sau industriale) à in masura in care posesorul a fost de R-C la data perceperii lor el va fi obligat sa le restituie ( evident ca arendasul va fi obligat sa restituie fructele industriale) § fructele nu se restituie automat ci numai in masura in care reclam le si cere in instanta !!!! o posesorul va putea sa pretinda restituirea cheltuielilor necesare. insa va trebui sa fie despagubit pt cheltuielile facute pt obtinerea fructelor. respectiv a cheltuielilor utile facute cu bunul o alin 6 : § in primul rand tb sa avem in vedere art 547 Cc. dar aceasta proba va fi intotdeauana relativa pt ca nu se va sti cu siguranta dc cel de la care provine titlul era proprietar si atunci se va ajunge la compararea litigiului intre reclam si parat.iar Y stie ca X nu e proprietar. datorita faptului ca el stia ca are detentia de la un neproprietar. o va introduce atat impotriva lui X cat si impotriva lui Y. o obligarea lui.-­‐ figureaza in CF”--. respectiv prin titlu . va trebui sa restituie si productele à posesorul de B-C pastreaza fructele . dobandirea bunului de la un neproprietar. indiferent ca e de rea sau buna credinta. X da terenul in arenda lui Y. § alin 2 . am un teren pe care il ocupa in mod abuziv X. respectiv ca in acceptiunea noului Cc prin produse ale bunului se intelege fructe si producte. Y este detentor precar pt X---in masura in care proprietarul introduce act in revendicare.se refera la detentorul precar care a fost de asemenea de R-C si care detinea bunul in virtutea unui drept care insa nu ii permitea posibilitatea de a culege fructele sau detentorul precar nu a detinut bunul pt reclamant ci pentru o terta persoana (ex. in masura in care a fost de R-C. proba se face de principiu prin posesie.

ex. daca am un teren de pe care eu posesor am cules fructe industriale si pretind de la reclamant sa ma despagubeasca pt cheltuielile efectuate. in prezent are o aplicabilitate foarte restransa -­‐ istoric : o in sistemul de CF cu efect atributiv de drepturi.: am o ipoteca care garanteaza o obligatie fata de un 3. iar radierea se facea iarasi in baza actului si cu consimt titularului tabular à asa era mai logic!!!). actiunea in prestatie tabulara introdusa impotriva autorului reclamant : -­‐ este acea actiune personala prin care reclamantul pretinde obligarea autorului sau sa depuna diligentele necesare pt a face posibila inscrierea in CF a dreptului in favoarea sa -­‐ reglementata de art 896 Cc -­‐ in esenta.art 885 alin 1 :”intabularea se face in temeiul actului sau a faptului care a justificat inscrierea”. ci asupra fructelor. intabularea se facea in temeiul actului si cu consimtamantul titularului tabular . asa cum e el si in NCC . drept urmare nu am un drept de retentie asupra terenului ci doar asupra fructelor industriale ---terenul tb sa il dau inapoi in momentul in care s-a pronuntat hotararea) ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA -­‐ -­‐ de foarte multe ori sunt confundate cu act in revendicare indiferent ca discutam despre actiune in rectificare. la un mom date am facut plata fata de creditor si in acesta situatie vin eu cu chitanta prin care se dovedeste plata si cer radierea ipotecii din CF si voi avea nevoie de principiu. toate aceste actiuni nu sunt act petitorii . ele sunt actiuni personale si au regimul jur specific tuturor actiunilor care protejeaza dr de creanta ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA -­‐ presupune 2 ipoteze in care functioneaza : 1. acesta actiune este in mod evident un mijloc procesual care va presupune un litigiu intre dobanditor (= cel care primeste) si autorul sau (= cel care transmite ceva). actiune in prestatie tabulara sau actiune in rang. respectiv asupra productelor (ex.respectiv a productelor si prin urmare legea ii recunoaste un dr de retentie pe care va putea sa il exercite nu asupra bunului revendicat. in temeiul actualei reglemenatari. si intabularea fiind la randul ei un act jur se face cu consimtamantul instrainatorului. apoi un alt consimtamant la intabulare si doar dupa 132 . si de consimtamantul creditorului ipotecar -----explicatia cu acest consimt este ca in sist german. respectiv al dobanditorului si tocmai de aceea pe vechea reglementare intai se dadea consimtamantul la notar. alin 2 : “radierea se face in temeiul consimtamantului titularului tabular al dreptului”(in VCC. deci asupra imobilului a fost intabulata in foaia de sarcini o ipoteca. respectiv cel austriac (de unde a fost preluata reglementarea in materie de CF) exista in principiu un transfer de proprietate realizat prin 2 acte jur succesive : unul e contractul si al doilea e actul juridic de intabulare.

cu R-C (stiind despre existenta primului act) se inscrie in CF --. cand consimt nu mai este necesar pt intabulare? Mai exista o utilitate foarte restransa care se refera strict la : § ipoteza radierii § si pe langa ea. ma obligai sa imi dau acest consimtamant care nu era liber si in masura in care refuzam. respectiv R-C a celui de-al 2-lea dobanditor . Si atunci care este efectul act in prestatie tabulara reglem de art 897 Cc ? Actiunea prevazuta de acest art intervine tocmai in ipoteza in care un imobil se intraineaza catre 2 pers diferite si cel de-al doilea dobanditor.01. in masura in care B probeaza ca are un titlu anterior si ca la mom la care C a incheiat contractul el a fost de R-C. si atunci prin act in prestatie tabulara tu ma sileai. proband ca el are un titlu anterior. ca proprietar al bunului respectiv . refuzam ulterior sa-mi dau consimt la intabularea ta.2012 prin contract de V-C un imobil lui B . iar cand merg sa imi inscriu dr in CF ultimul proprietar apare ca fiind de cuius. R-C se va verifica niciodata in baza CF ci in baza unor informatii obtinute pe alta cale alta decat prin 133 . instanta pronunta o hot care sa tina loc de consimtamant ----àde aici provine si marea confuzie in practica judiciara intre actiunile in executarea promisiunilor de vanzare si act in prestatie tabulara prin urmare. prin urmare introduc act in prestatie tabulara si il oblig pe successor sa imi puna la dispozitie certificatul de mostenitor care sa ateste dobandirea de catre el a dreptului de proprietate pt ca in baza acestui certificat sa il intabulez pe el in CF si ulterior sa ma intabulez pe mine 2. primul dobanditor va introduce act in prestatie tabulara impotriva celui de-al doilea dobanditor.01.2012 acelasi imobil prin contract V-C lui C. cf Principiului efectului relativ al inscrierilor in CF. A instraineaza in 16.2012 intre A si B (de data asta in materie de act in prestatie tabulara . B introduce aceeasi cerere insa la data de 17. eu cumpar un bun de la cel care l-a dobandit prin succesiune (= mod de dob extratabular). dar ca sa-l inscrie pe autorul sau are nevoie de titlul in baza caruia autorul sau a dobandit proprietatea • ex. adica cunostea existenta contractului incheiat in data de 16.-­‐ deveneai proprietar à deci rostul act in prestatie tabulara era in ipoteza in care eu care am incheiat cu tine vanzarea.intr-o astfel de ipoteza. (pana aici solutia acestui conflict s-ar rezolva pe art 891 si ar avea castig de cauza C pt ca el va dobandi posesia tabulara primul) . adica faptul ca a cunoscut la data cand a contractat despre prima instrainare : Ex.Insa. LA 30. actiunea in prest tabulara are aplicabilitate generala in situatia in care autorul/instrainatorul/paratul a dobandit dreptul extratabular : prin urmare el nu figureaza in CF si in situatia asta cumparatorul se poate inscrie in Cf ó mai intai cere inscrierea autorului sau. C introduce o cerere de intabulare a dr in favoarea sa in CF. comparator. ce se intampla in prezent cu act in prestatie tabulara. A instraineaza la 23.2012. actiune in prestatie tabulara prevazuta de art 897 Cc : -­‐ vizeaza sit in care acelasi autor incheie 2 acte jur avand ca obiect dr de proprietate asupra unui imobil intabulat. In astfel de ipoteze avem in paralel reglementari in materie mobiliara – art 1275 : va fi preferat cel care este pus primul in posesia efectiva si este de B-C – si imobiliara – art 891: va fi preferat cel care dob primul posesia tabulara si este de B-C.01. iar instrainarile se fac catre beneficiari/dobanditori distincti.01.2012.03.

intermediul CF. prin urmare in acest din urma caz reclam va cere instantei nu radierea ipotecii ci modificarea rangului ipotecii in CF. dar inainte il impiedica pe B prin violenta sau frauda sa se inscrie in CFàconsecinta este ca B poate introduce o act pe art 892 prin care sa ceara radierea lui C din Cf si inscrierea dreptului ori B poate cere acordarea de rang preferential pt dreptul sau (se refera aici strict la ipoteci. C se inscrie el primul. prescriptibila in termenul general de 3 ani cum deosebim act in prestatie tabulara de act in revendicare ? in cazul act de prestatie tabulara scopul final care il urmareste reclamantul este sa fie inscris in CF (inseamna ca prin ipoteza reclamantul nu e inscris in CF. in ambele ei ipoteze este o actiune personala.01. ci e necesar ca ala care si-a inscris dr in CF sa fi impiedicat prin violenta sau viclenie/frauda (care inseamna mai mult decat R-C de la art 897 Cc) inscrierea dr concurent. A vinde lui B. in schimb 2 dr de proprietate exclusiva sau de uzufruct nu pot exista simultan). pt ca ipotecile pot exista simultan. A vinde lui C . in data de 23. dar daca ala se inscrie cu R-C (care inseamna doar faptul ca la incheierea propriului act cunostea existent actului anterior !) incep povestile pe art 897 Cc o elem distinct : § cf art 892. deci cum vor aparea proprietarii succesivi in CF ? Va aparea A. R-C nu este suficienta. daca nu are posesie tabulara inseamna ca el nu este proprietar si prin urmare el nu poate avea revendicare ) ACTIUNEA IN RANG -­‐ reglem de art 892 Cc -­‐ distinctia inte art 892 si art 897 : o elem comune : § in ambele situatii am un autor comun care constituie un dr de proprietate sau un dezmembramant al ei la 2 pers diferite care intra in conflict § una dintre ele se inscrie prima in CF(pana aici in mod normal s-ar aplica art 891 Cc). respectiv dc C si-a inscris ipoteca de rangul 1.2012) -­‐ Efectul admiterii act in prestatie tabulara va fi ca instanta va dispune intabularea dr reclamantului in contra paratului. prin actiunea lui B acesta va solicita inscrierea ipotecii ca fiind de rang 1 si trecerea ipotecii lui C pe rangul 2 134 . ci in momentul in care a incheiat propriul act (in speta de mai sus. pt ca prin ipoteza in CF figura ca proprietar A si C nu avea astfel cum sa fie de R-C) -­‐ Cf art 897 alin 1 àtertul dobanditor trebuie sa fie de R-C nu cand se intabuleaza. ex. C si B -­‐ -­‐ actiunea in prestatie tabulara.

act in rectificare cu alte cuvinte. fiind eventual aplicabila procedura indreptarii erorilor materiale) -­‐ in principiu. de regula vor fi 2 actiuni : ex.NOTA BENE : act in prestatie tabulara cat si act in rang vizeaza ipoteza in care ai fie un act translativ de proprietate fie un act juridic prin care s-au transmis dezmembraminte(alte drepturi reale decat cel de proprietate). ex. adica cu faptul ca titlul este lovit de nulitate. desfiintarea titlului) -­‐ act in rectificare se introduce in conformitate cu preved art 908 Cc si art 911 Cc : § art 908 Cc – rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii = rectificarea dr reale imobiliare se face numai in ipotezele limitativ reglem in cadrul acestui text de lege : • punctul 1 prezinta 2 ipoteze : 135 . Actiunea de fond este acea actiune prin care reclam invoca nulitatea. neconcordanta se refera numai la titlu (titlul = act juridic/fapt juridic care de fapt e nul. daca mentiunile gresite se refera la stari de fapt (ex. si atunci sa ne gandim dpdv al art 885 Cc – posesia tabulara inseamna proprietate sau dezmembramant al proprietatii sau ipoteca (pt ca cel care dob un dr tb neaparat sa fie inscris) ----ei. contractul de V-C) in baza caruia tu ai fost inscris ca proprietar sa fie nul . Si atunci . caduc sau de rezolutionat) 2. rezolutiunea. adica se aplica la orice situatie !!! ACTIUNEA IN RECTIFICARE -­‐ art 907 pana la art 911 Cc -­‐ este acea actiune prin care reclamantul cere instantei corectarea cuprinsului CF deoarece acesata nu este in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului intabulat -­‐ poate asadar sa fie exercitata numai cu privire la situatiile jur mentionate in cuprinsul CF. prin urmare in sit asta inscrierea in CF ca proprietar nu e in concordanta cu realitatea. Ulterior A constata ca actul e lovit de nulitate . cartea funciara spune asa. A ii vinde lui B un bun. inseamna ca vine reclam si spune “bine. Actiunea subsecventa = act in rectificare (de aia am spus ca intotdeauna act in rectificare insoteste o act de fond) In concluzie : 1. Sa se dispuna rectificarea CF. caducitatea sau o alta cauza de ineficacitate a titlului in temeiul caruia s-a facut inscrierea in CF . suprafata imobilului – corectarea acestora nu va face obiectul actiunii in rectificare. Sa se constate nulitatea contractului 2. in sensul radierii dreptului inscris in favoarea lui B à prin urmare vom avea 1. dar in realitate lucrurile stau altfel” -­‐ deci act in rectificare presupune ca sit jur reala sa fie diferita de situatia jur din CF. rezolutionarea. atunci A va introduce o actiune cu 2 capete de cerere : 1. actiunea in rectificare (prin care se va cere desfiintarea inscrierii de CF) va insoti intotdeauna actiunea prin care contesti titlul (prin care se va cere anularea. actiunea in rectificarea cuprinsului CF insoteste si este conditionata de solutionarea actiunii de fond . si in cazul acesta cum poate exista neconcordanta intre sit jur reala si ceea ce scrie in CF (intotdeauna ceea ce scrie in Cf aia ii) ? raspunsul este ca aceasta neconcordanta nu se refera la exista dreptului (dreptul il ai din mom ce esti intabulat) ci la titlul in baza carui ai fost intabulat . adica se poate intampla ca titlul (ex. Actiunea de fond = actiunea in nulitate si 2.

act in rectificarea intabularii sau a inscrierii provizorii introdusa impotriva tertului subdobanditor de rea credinta (subdobanditor = toti ceilalti terti care nu au dobandit direct de la reclamant ci prin intermediar. act in rectificare introdusa impotriva lor este imprescriptibila -­‐ ce inseamna ca tertii subdobanditori sunt de rea credinta ? inseamna ca au cunoscut viciul titlului autorului lor 136 . incheierea nu este valabila at cand registratorul care a dat-o nu era competent. pt asa cum am spus si mai sus. sau a dat incheierea fara respectarea cond stabilite de L 7/1996) o ipoteza 2 : actul/titlul in temeiul caruia s-a facut inscrierea nu este valabil (= actul este nul) ----. in acesta ipoteza daca A ii vinde lui B un teren si contractul dintre A si B este lovit de nulitatea absoluta. o act in rectificare care este si ea la randul ei imprescriptibila extinctiv .o ipoteza 1 : inscrierea/incheierea nu este valabila = este nula (ex.cauze de ineficacitate survenite ulterior incheieri actului) • punctul 4 (complet inutil) Observatii legate de act in rectificare prevazuta de art 908 Cc : 1. respectiv a inscrierii provizorii introdusa impotriva dobanditorului nemijlocit(= ala care a primit bunul direct de la reclamant. ci la rezolutiune !!!) • punctul 2 : dr inscris a fost gresit calificat . motive care au intervenit ulterior incheierii actului si care afecteaza eficacitatea acestuia (deci grija. fiind conditionata exclusiv de prescriptibilitatea actiunii de fond ex. care e imprescriptibila. C vinde la D à C si D sunt fata de A terti subdobanditori) -­‐ in situatia in care tertii subdobanditori sunt de rea credinta. cel care isi are dreptul intabulat sau inscris provizoriu in urma unui act incheiat cu reclamantul) : -­‐ in aceasta ipoteza act in rectificare este imprescriptibila extinctiv.actul a fost desfiintat pt motive anterioare ori concomitente incheierii se refera la o singura ipoteza de desfiintare = nulitatea !!! (pt ca desfiintarea actului pt cauze ulterioare incheierii lui nu se mai refera la nulitate. inseamna de ex ca sa constituit un dr de uzufruct si in Cf s-a inscris un drept de uz à deci gresita calificare a avut cu ocazia inscrierii in CF • punctul 3 : incetarea efectelor actului juridic se refera la sit in care avem rezolutiune sau reziliere ori alte motive cum ar fi caducitatea. A va putea introduce impotriva lui B = dobanditor nemijlocit de la A . punctul 1 – nulitate. Dar daca A ii vinde la B si contractul este lovit de nulit rel care e prescriptibila in 3. punctul 3 . B vinde la C. rectificarea intabularii. ex A vinde la B. sigur ca A va putea introduce oricand act in rectificare impotriva lui. dar care va fi problema lui A dupa 3 ani ? dupa 3 ani A va pierde dr la actiunea de fond (act in nulitate) prin prescriptie si logic A va pierde si act in rectificare . act in rectificare insoteste intotdeauna o act de fond !!1 2.

rectificarea in acest caz va fi posibila numai in cond prevazute de art 908 alin 1 punctele 1 si 2. act in rectificare a lui A va fi intotdeauna imprescriptibila pt ca B fata de A este dobanditor nemijlocit. iar act in rectificarea a lui A impotriva lui C va fi si ea imprescriptibila numai daca C a fost de rea credinta---cand anume se verifica reaua credinta a lui C ? in mom in care C introduce cererea de intabulare a dr sau in CF !!!) 3. A vinde la B. acesta nu poate formula o astfel de actiune pt ca el nu are posesie tabulara. astfel A este inca in termen pt ca nu au trecut inca 3 ani . B vinde la C . act este tot imprescriptibila extinctiv pt ca C fata de B este dobanditor nemijlocit) . in consecinta A va formula o actiune cu 2 capete de cerere : 1. adica numai pt nulitate si pt gresita calificare a dreptului (ex. dar ne vor interesa numai sit in care C a dobandit de la B cu titlu particular.A vrea doar sa redevina proprietar si va putea realizeze acest lucru numai daca C va fi radiat din CF) b. respectiv el nu este proprietar --. iar B nu plateste pretul la A si A cere rezolutiunea contractului dintre A si B . trec 6 luni. in situatia in care A vinde la B si ulterior B vinde la C . rezulta ca C va fi continuatorul lui B . Petit prin care cere nulitatea titlului dintre A si B si 2. actiune in rectificare introdusa impotriva tertului subdobanditor de buna credinta (acum o sa dam de situatiile in care actiunea lui A impotriva lui C va fi prescriptibila. tertul subdobanditor de B-C si-a inscris dr in temeiul unui act cu titlu oneros si translativ cu titlu particular à cf art 909 alin 3 Cc : i. act este imprescriptibila . in acest caz actiunea in rectificare va fi si fata de C tot imprescriptibila ). Petit prin care formuleaza act in rectificarea lui B si a lui C (fata de B . deci A cere rectificarea lui B . rezulta deci ca B e proprietar) ci daca stie ca titlul in baza caruia s-a inscris B este nul/rezolutionat/caduc . exista mai multe situatii : a. C va fi de rea credinta nu daca stie ca B e neproprietar (B nu are cum sa fie neproprietar pt el figureaza in CF. dar constata ca s-a inscris intre timp C. act in rectificare a lui A vs C va fi prescriptibila in 5 ani de la data inscrierii lui C in CF (sa nu cumva sa ne duca cu gandul acesta ipoteza la o actiune in revendicare a lui A. deci reaua credinta a subdobanditorului se refera la titlul celui de la care dobandeste . dar care 137 . in ipoteza noastra A cere anularea contractului dintre A si B dar intre timp in CF figureaza C ----dc C a fost de buna credinta la mom in care s-a inscris in CF (adica el nu a cunoscut viciul care afecta contractul dintre A si B). si prin urmare A nu se va putea indrepta impotriva lui in aceasta ipoteza à Obs. fiindca dc a dobandit universal/cu titlu universal. se intabuleaza in CF B si se intabuleaza in CF C . adica prin succesiune inseamna ca C preia in patrimoniul lui patrimoniul lui B. tertul subdobanditor de B-C a dob prin act cu titlu gratuit si translativ cu titlu particular à act in rectificare impotriva lui C va fi prescriptibila cf art 909 alin 2 in termen de 5 ani din mom in care C si-a inscris dr in CF (deci daca A introduce act in rectificare vs B . iar in materie de CF el dob de la proprietar. prin urmare B este inscris in CF fara titlu valabil. dc B introduce act in rectificare vs C. respectiv dobanditor nemijlocità intotdeauna. dar nu se incadreaza la primele 2 cazuri prevazute de art 908 alin 1 pt ca el cere rezolutiune. in materie de CF opereaza o protectie foarte eficienta a tertilor ----. consecinta fiind aceea ca fata de rectificare C se va gasi exact in situatia lui B .aceste ipoteze se aseamana cu preved art 937 Cc cand tertul de B-C dob de la un neproprietar.ex.

in orice situatie de neconcordanta 138 . uzucapiunea tabulara prezinta interes numai daca A vrea sa introduca o act in rectificare fata de B. de cand va curge termenul de 3 ani pt act in rectificare a lui A vs D? de cand s-a inscris B – logica : dc se intampla altfel . C vinde la D – toate sunt vanzari cu titlu oneros . deci mai scurt decat la uzucapiunea tabulara. in cazul termenului de 3 ani pt introd act in rectificare tb sa ne raportam la titlul care este atacat (deci daca A ataca titlul lui B . ne intereseaza numai rap dintre instraiator si dobanditorul nemijlocit pt ca numai cel din urma va fi interesat sa opuna fata de cel dintai uzucapiunea tabulara. C va avea 2 variante : var1 – o dobandit cu titlu gratuit àel va avea un termen este tot de 5 ani . B vinde la C. A vinde la B .proprietar este inscris in CF in baza unui titlu nevalabil à eroarea tertului aici nu vizeaza calit de proprietar. si atunci. A vinde B. in schimb. tot in termen de 5 ani se poate invoca. respectiv de cand curge term de 3 ani pt act in rectificare a lui B vs D? de cand si-a inscris C dr in CF à Cf creeaza o realitate (posesia tabulara . daca A obtine desfiintarea titlului dintre A si B . in ceea ce priveste uzucapiunea tabulara. deci Cf creeaza aparenta ca titlul lui B e valabil) -à grija mare de cand incepe sa curga termenul la actele cu titlu gratuit si de cand incepe sa curga la actele cu titlu oneros !!!! Obs . B vinde la C. care curge nu de cand s-a inscris el (cum este la uzucapiunea tabulara) ci de cand s-a inscris B in CF In consecinta. fiinda fata de B actiunea in rectificare este imprescriptibila extinctiv § art 911 Cc – rectificarea notarilor poate fi facuta. Act in rectificare va fi prescriptibila in termenul de 3 ani care curge de la mom in care si-a inscris B=dob nemijlocit dreptul in CF (ex. var 2 – o dobandit cu titlu oneros à el va avea un termen de 3 ani .proprietate) si o falsa aparenta in care tertii se incred = aceea ca titlu in baza caruia se inscriu este valabil . a obtine nulitatea vanzarii dintre A si B si prin urmare A va putea introduce act in rectificare vs C in termen de 3 ani din mom in care B isi inscrie dr in CF) Ex. ci titlul !!! ) ii. atunci si act in rectificare va incepe sa se prescrie din mom in care B si-a inscris dreptul intemeiat pe titlul atacat de A in CF . fiindca daca A va introduce act in rectificare contra lui C .

dezmembramant al dr de proprietate asupra unui teren care are ca efect blocarea accesiunii imobiliare artificiala in raporturile dintre proprietarul terenului si superficiar. adica nu poate sa includa un dr de proprietate. superficia se poate constitui in 2 ipoteze (aceste ipoteze sunt importante dpdv al drepturilor pe care le are superficiaru in fiecare din ele) : § ipoteza I : cand exista teren neconstruit pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi à dc am zice ca in acest caz superficia = proprietate pe constructie + folosinta pe teren vom avea o problema foarte serioasa pt ca nu exista constructie si atunci cum sa existe superficie? • Superficiarul are dr de a construi in fctie de optiunea proprie. uzufruct si servitutiile – fiecare are cate o caracteristica : -­‐ superficia in esenta presupune 2 lucruri : ea inseamna un drept imobiliar. dar care presupune raportul intre 2 imobile distincte . fara a exista limitari din vointa nudului proprietar • Exista o singura restrictie care vizeaza aceasta ipoteza. pt ca toate dezmembramintele sunt in esenta dr care dau folosinta pe bunul evident al altuia !! – pe noi ne intereseaza ca avem in principiu 3 dezmembraminte : superficie. deci pt ca sa am o servitute tb sa am imobilul grevat de servitute si imobilul care beneficiaza de acea servitute. superficia este un dr real si prin urmare ea poarta asupra unui bun (nu asupra a 10 bunuri). nu va functiona accesiunea in sensul ca proprietarul terenului nu va deveni automat prin incorporare proprietarul constructiilor.SUPERFICIA =dr real imobiliar. planteaza. fiindca in timp ce uzufructul si superficia sunt constituite in favoarea unei pers. plantatiilor. asadar prin constituirea dr de superficie. dr de superficie poarta exclusiv asupra terenului . in cazul obligatiilor propter rem) -­‐ -­‐ dr de superficie nu poarta si asupra constructiei de pe terenul respectiv. sadeste pe terenul altuia. proprietarul terenului nu se mai poate prevala de accesiune) -­‐ esenta uzufructului : este un dr asupra bunului altuia care iti confera folosinta si dr de a culege fructele -­‐ esenta servitutiei : este tot un dr imobiliar.”. restrictie reglem de art 695 alin 1 Cc 139 . deci poate fi numai imobiliara si faptul ca superficia dezmembreaza proprietatea unui teren (ea bocheaza efectele accesiunii . el nu se confunda si nici nu include dr de proprietate asupra constructiei ridicate pe terenul altuia prin urmare. notiunea de servitute defineste mai multe realitati juridice care nu toate sunt dr asupra bunului altuia (prin servitute vom defini de exemplu si o situatie in care nu se dezmembreaza proprietatea – ex. etc ) Obs. teren pe care el are aceasta superficie. in al doilea rand in timp ce uzufructul si superficia sunt invariabil dr reale asupra bunului altuia. David : lasati prostiile de genul “superficia da un dr de folosinta…. proprietarul terenului renunta in favoarea superficiarului la beneficiul accesiunii conferit de dr de proprietate asupra unui teren (in masura in care superficiarul construieste. ca sa fim rigurosi : superficia este un dezmembramant. servitutiile sunt constituite in favoarea unui imobil.

in sensul ca isi pierde dreptul (respectiv nu se va pune doamne fereste problema ca la finalul contractului de superficie. nu la final cand trebuie sa restitui bunul !! art 699 Cc – efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului : ex. adica la proprietar. insa se pune intrebarea. si daca nu am specificat in contract se considera a fi constituita pe durata maxima = 99 de ani) si se ajunge la termen. juridic vorbind ajungem intr-o ipoteza identica cu ipoteza I = cand exista teren neconstruit (viran) pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi) -­‐ art 1274 Cc : ceea ce urmeaza e valabil pt toate dezmembramintele – riscurile pieirii fortuite a bunului sunt suportate de catre toti titularii de dr reale asupra bunului respectiv pt ca de principiu cand piere bunul. lucru care nu mai este posibil in acest caz. adica are in vedere inceputul incheierii contractului. superficiarul va putea el sa construiasca altceva in loc sau va trebui sa construiasca la fel? 1. fara a instraina insa si terenul – de data asta superficiarul este mai limitat in drepturile sale : • cf art 695 alin 2 Cc – insa aceste norme evident sunt supletive si prin urmare partile pot sa deroge de la ele • care va fi soarta dr de superficie in masura in care constructia instrainata cu ocazia constituirii superficiei piere ?dr de superficie va supravietui. evident se stinge uzufructul. ce se intampla? Daca am o superficie pe 50 de ani in mod evident inseamna ca transmit la beneficiar beneficiul accesiunii tot timp de 50 de ani . uzufruct. cand se ajuge la final. superficia poarta asupra terenului !!!!) . beneficiul accesiuni revine inapoi la proprietar si in mom ala proprietarul constata ca hopa! sunt constructii care nu sunt edificate de mine si sunt pe terenul meu. acest fapt rezultand din art 698 lit c . sa fie in nici un caz obligat sa il despagubeasca pe nudul proprietar !!!) in consecinta. etc. cele de mai sus se refera la ipoteza I de constituire a superficiei (constructii edificate numai). insa daca am un uzufruct pe cladire si cladirea piere. titularul dezmembramantului fiind debitorul oblig de predare a bunului pierit fortuit. el intraineaza numai casa . Daca cladirea piere fortuit. am o superficie pe 50 de ani si se ajunge la final. el nu se stinge de principiu prin pieirea constructiei • ce se intampla in sit in care constructia instrainata catre superficiar piere fortuit (ex.§ ipoteza II : proprietarul are teren si casa . dar niciodata nu se va pune problema ca titularul unui dezmembramant sa suporte mai mult de atat. dr real se stinge (la superficie nu se stinge dr in caz de pieire a constructiei pt ca superficia nu poarta asupra constructiei. in acest caz. adica la instrainator. 140 -­‐ . pt ca dc suntem la ipoteza II in care eu proprietar ti-am vandut casa fara sa iti vand terenul (deci ti-am constituit superficia pe 50. superficiarul nu are obligatia fata de nudul proprietar sa o recladeasca 2. deci accesiunea reincepe sa isi produca efecte pt proprietar ----atentia mare. art 1274 Cc se refera la titularul oblig de remitere a bunului. cutremur)? Nici in acest caz dr de superficie nu se stinge. Superfciarul are posibilitatea ca in locul imobilului distrus sa construiasca ce doreste el (in masura in care imob instrainat piere fortuit.

iti vand casa fara sa iti vand terenul si tu adaugi o camera la casa depasind amprenta la sol . plantatie. la sfarsitul superficiei nu se aplica regulile de la accesiune pt ca proprietatea pe constructie a fost transmisa doar cu titlu temporar -­‐ Deci. pt partea de constructie care depaseste amprenta la sol stabilita prin contract poate nudul sa invoce accesiunea? (doamne fereste :P). constituindu-i acestuia drept de superficie sau sa renunte la accesiune dar nu in favoarea constructorului ci in favoarea unui tert. se constituie o superficie . la finalul superficiei se aplica regulile de la accesiune si proprietarul tb sa il despagubeasca pe superficiar § pt ipoteza II teren gata construit si superficiarului i se vinde constructia. in acceptiunea NCC. care va functiona in favoarea ta si nu in favoarea altuia = efectul fundamental al constituirii dr de superficie ( regula generala este ca accesiunea va functiona pt superficiar !) -­‐ -­‐ Ex. care tert dobandeste un dr de superficie in virtutea caruia se va duce la constructor si va invoca accesiunea : ex. dc nu s-a prevazut altfel in mom constituirii dreptului – inseamna ca in mom in care. deci proprietarul poate sa renunte la accesiue in favoarea constructorului. fara a se instraina insa si dr de proprietate asupra terenului Art 693 alin 4 : ipoteze de constituire a superficiei : alin 4 pleaca de la situatia in care am un teren pe care un tert a construit fara a fi proprietar. imaginati-va un teren si pe acest teren construieste B. plantatia . respectiv proprietarul nu tb sa il despagubeasa pe beneficiar). fie pe teren viran. Evident ca nu pt ca accesiunea se refera la un bun in ansamblul lui si prin urmare nu poti dob prin accesiune o camera dintr-o casa (prin accesiune poti sa devii eventual . 141 . neconstruit. urmand ca superficiarul sa realizeze o constructie. Prin urmare in aceasta situatie . ce poate sa faca proprietarul terenului? Evident ca suntem in regim de accesiune. Prin urmare. cf art 587 Cc. ce face A? A cedeaza lui C dr de a invoca accesiunea. etc fie varianta doi cand terenul este construit si se intraineaza constructia. si in consecinta C se va duce la B si ii va spune “bai B-ule tu ai construit pe un teren pe care eu am un dr de superficie” si prin urmare toate efectele accesiunii se vor produce in favoarea lui C care va deveni proprietar pe casa si il va despagubi bineinteles pe constructorul B Art 596 alin 1 : in materie de accesiune imobiliara artificiala – zice ca in caz de accesiune (ipoteza in care tu mi-ai dat superficie pe terenul tau si vine un tert care construieste = caz de accesiune) titularul superficiei va avea in mod corespunzator dr si obligatiile reglem pt proprietar.automat eu proprietar al terenului iti transmit tie beneficiul accesiunii.in aceasta ipoteza accesiunea nu functioneaza pt ca in mom in care inceteaza superficia eu nu dobandesc casa prin accesiune ci o redobandesc prin faptul ca suntem intr-o ipoteza de proprietate temporara pt superficiar (adica de la bun inceput el a stiut ca devine proprietar pe constructie numai atat timp cat exista dr de superficie) . coproprietar). Deci : § pt ipoteza I teren neconstruit si beneficiarul construieste. nu exista 2 transmisiuni. In sit asta. retineti asadar ca superficia presupune doua modalitati de constituire . bunul reintra in proprietatea celui a cui este terenul si nu se discuta despre cond de la accesiune. ci numai o transmisiune care este cu titlu temporar (in mom in care expira termenul.

insa tu ai depasit acea suprafata. adica ti-am dat teren viran. In al doilea caz (adica in caz de demolare).intr-una din ipoteze (ipoteza II) vom avea art 695 Cc alin 2 : “in cazul prevazut de art 693 alin 3 – se vinde casa . Intr-o astfel de situatie observam ca proprietatea asupra fondului aservit este dezmembrata pt ca proprietarul fondului dominant. alin 3 : “in cazul in care superficiarul modifica structura constructiei. neconstruit.deci nu se pune problema de accesiune. se stinge ca ai radiat-o din CF dupa ce a ajuns la termen) DREPTUL DE SERVITUTE -­‐ prin servitute se intelege fie dr real imobiliar. adica nu ca invoca proprietarul accesiunea. in sit asta proprietarul fondului aservit isi vede dr de proprietate restrans. mai precis asupra caii de acces. El o poate insa demola. titularul superficiei nu poate modifica structura constructiei. dar am specificat in contract cat poti si pe ce suprafata poti construi. celelalte dezmembram ale proprietatii fiind in mod esential temporare -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ Servitutea nu presupune neaparat dezmembrarea dr de proprietate : Ex1. cele 2 imobile vor purta denumirea de fond dominant . respectiv fond aservit dupa cum este vb despre imobilul in beneficiul caruia s-a constituit servitutea (fond dominant) respectiv despre imobilul in sarcina caruia exista dr de servitute (fond aservit) spre deosebire de toate celelalte dr reale principale . fie obligatia reala propter rem care restrange exercitiul dr de proprietate imobiliara Asadar : servitutea este intotdeauna un dr real imobiliar servitutea nu presupune intotdeauna dezmembrarea dr de proprietate servitutea implica in mod obligatoriu existenta a 2 imobile avand proprietari diferiti. curgerea termenului de prescriptie este suspendata pana la expirarea duratei superficiei (adica din mom incetarii superficiei curg 3 ani pt a cere nu decaderea din dr de superficie. Daca in schimb suntem in ipoteza I. servitutiile sunt alaturi de dr de proprietate singurele care pot avea car perpetuu. va putea sa exercite acte de stapanire asupra fondului aservit. ci pt a cere reconstruirea in forma initiala)” --. 142 . fara a se vinde terenul – in lipsa unei stipulatii contrare. ci ca proprietarul va putea sa ceara : vezi aici art 583 si pana la art 585 Cc !!! – asta e raspunsul -­‐ Superficia fiind un drept real imobiliar ea se stinge de principiu numai prin radierea din CF (nu se stinge ca a ajuns la termen. pt ca nu se mai poate. dar se poate ca proprietarul sa demoleze ce a adaugat sau sa il decada din dr de superficie (evident decaderea din dr de superficie va tb pronuntata de catre inst de judecata). dezmembramant al proprietatii asupra bunului altuia. adica el va avea folosinta asupra drumului de acces. servitutiile sunt constituite in fav unui bun imobil si nu in fav unei pers !!! ca o consecinta indirecta a acestei chestiuni. Servitute de trecere presupune ca in fav unui teren si in sarcina altui teren se realiz un drum de acces care trece peste terenul fond aservit si ajunge la terenul fond dominant. proprietarul terenului poate sa ceara in termen de 3 ani incetarea dr de superficie sau repunerea in sit anterioara. dar cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala”. cu dr de a construi. ce se intampla? Vom discuta aici despre ipoteza similara cu lucrarile adaugate din materia accesiunii. pt a ajunge la terenul sau.

tocmai pt ca intre cei doi nu se instituie raporturi de obligatii art 765 Cc alin 1 “in lipsa unei prevederi contrare. nu i se dezmembreaza nici un atribut al dreptului de proprietate al terenului lui B pt ca de data asta propr lui B nu se dezmembreaza. daca trec 5 ani si nimeni nu iti contesta posesia.Ex2. pe chletuiala sa. acest lucru ne intereseaza pt ca orice contract/ act jur prin care se constituie un dezmembramant este un act cu executare uno ictu nu cu executare succesiva. prin uzucap tabulara ramai titularul acelei servituti prin uzucap extratabulara pot fi dobandite numai servitutile pozitive. sa se trezeasca sa ivoce uzucap extratabulara .vine legiuitorul si spune ca prin uzucap extratabulara se pot dob numai servitutile pozitive ! Art. Printr-un contract A si B stabilesc in fav terenului lui A si in sarcina terenului lui B ca B si toti proprietarii succesivi ai terenului sau nu vor avea posibilitatea sa construiasca pe acel teren.pt a se evita ca beneficiarul de acte de pura facultate. Deci de aceasta data numim servitute o obligatie propter rem (si ea restrange totusi dr de propr al lui B chiar daca nu il dezmembreaza) pt ca greveaza bunul si se va transmite la toti proprietarii succesivi . Prin urmare ce s-ar putea intampla in cazul servitutilor negative ? Sa vina unu si sa zica ca el a uzucapat pe 10 ani extratabular servitutia negativa si in realitate el sa fi fost doar beneficiar al unui act de pura facultate ---. A in favoarea terenului caruia s-a constituit aceasta servitute nu poate exercita acte de stapanire asupra terenului lui B. 762 Cc : servituti pozitive si negative : -servituti pozitive = veritabilele dezmembraminte (ex. proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face. servitutea de trecere) -servituti negative = obligatii reale propter rem Art. toate lucrarile pt a exercita si conserva servitutea” – nu spune ca e obligat sau ca poate proprietarul fondului aservit ii poate cere acestuia sa faca acele lucrari. 765 pana la art 769 Cc : reguli cu privire la raporturile dintre titularul de servitute . deci raporturile dintre cei doi sunt raporturi reale (adica nu sunt raporturi de genul debitor-creditor). care prin ipoteza nu are posesie. Art. fiindca de aceasta data prin servitutea de a nu construi denumim o obligatie negativa a lui B sa isi foloseasca dr de proprietate oricum altfel decat prin realizarea de constructii. Servitutea de a nu construi. in rap dintre nudul proprietar si titularul de dezmembramant nu se pune problema de creanta. respectiv proprietarul (mai precis raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit) -­‐ precizare valabila pt servituti si pt toate dezmembramintele : intotdeauna. adica uzucap extratabulara se bazeaza numai pe efectul posesiei efective . ci ca este in interesul proprietarului fondului 143 -­‐ . De observat este ca in aceasta ipoteza. 763 Cc : -­‐ -­‐ prin uzucapiune tabulara se poate dobandi orice servitute (sit in care ti-ai inscris in CF o servitute fara sa ai titlu).

ca stalpii sa fie pusi intr-o zona mai indepartata de locul meu de casa . art 769 Cc : exercitarea servitutiilor in caz de impartire a fondurilor – Regula = INDIVIZIBILITATE .. ceea ce inseamna ca in masura in care fondul aservit se divide in mai multe parcele distincte.. In acea situatie pot sa pretind vecinului si daca el e de acord pot cere in instanta ca eu sa fiu autorizat sa mut locul de exercitarea a servitutii . la randul sau proprietarul fondului aservit este tinut de obligatia negativa de a nu face nimic prin care sa impiedice exercitiul servitutiei avand totusi posibilitatea ca in masura in care exista riscul ca el sa fie prejudiciat sau ca situatia terenului sau sa fie agravata. respectiv : “proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondulu aservit si nu poate produce prejudicii proprietarul fondului aservit prin exercitarea servitutiei” – il corelam cu art 767 Cc – schimbarea locului de exercitare a servitutii “.daca insa are un interes serios si legitim = evitarea producerii unui prejudiciu. toate parcelele astfel rezultate vor ramane fonduri aservite (ex. daca are loc o divizare a fondului dominant consecinta va fi ca toate parcelele rezultate . La un mom dat eu doresc sa construiesc o casa pe terenul meu si datorita pozitionarii stalpilor eu nu pot obtine o autorizatie admin de ccontruire a casei pt ca stalpii sunt prea aproape.. titularul servitutii nu poate agrava sit fondului dominant. avand asadar posibiliatatea in aceste ipoteze sa schimbe locul prin care se exercita servitutea fara a ingreuna exercitiul acesteia : ex. ca i se da dreptul sa faca asta si in consecinta proprietarul fondului aservit nu poate sa ii interzica sa isi amenajeze servitutea -­‐ art 768 Cc – stabileste un principiu de valoare fundamentala in materie de servitutii. invers . am un teren si i-am dat vecinului o servitute prin care ii permit lui sa isi instaleze stalpi pe terenul meu pt a-si trage un fir de curent electric. vor fi la randul lor fonduri dominante UZUFRUCTUL -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ dr de uzufruct poate fi atat mobiliar cat si imobiliar este intotdeauan in mod esential un dr temporar (dc ar fi perpetuu ar goli cu totul de continut nuda proprietate) dr de uzufruct poate sa poarte atat asupra unor bunuri corporale cat si incorporale – este posibil sa existe uzufructul asupra unui dr de creanta = bun incorporal dr de uzufruct este in principiu un drept transmisibil. el putand fi cesionat prin acte cu titlu gratuit sau oneros in principiu uzufructul confera folosinta bunului si posibilitatea de a –i culege fructele in principiu uzufructul poarta asupra bunurilor neconsumptibile. nu poate sa il prejudicieze prin modul de exercitare a servitutii pe proprietarul fondului aservit . in principiu.. drumul va ramane peste toate cele 5 parcele rezultate in urma partajului).dominant sa faca aceste lucruri. proprietarul fondului aservit va putea schimba locul in care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pt proprietarul fondului dominant” ---din coroborarea celor 2 texte retinem ca in raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit . in masura in care se constituie un dr de uzufruct asupra bunurilor consumptibile discutam de fapt despre -­‐ 144 .

in consecinta nudul proprietar nu are fata de uzufructuar obligatia specifica locatiunii de a ii asigura folosinta corespunzatoare a bunului pe intreaga durata de existenta a dreptului in principiu uzufructuarul este tinut fata de proprietar exclusiv de cheltuielile legate de intretinerea curenta a bunului prin esenta dreptului de uzufruct.-­‐ -­‐ -­‐ -­‐ transmiterea dr de proprietate catre cvasiuzufructuar cu obligatia acestuia de a restitui bunuri de acelasi fel sau echivalentul lor valoric uzufructul poarta in principiu asupra unor bunuri determinate. dar poate purta si asupra unor universalitati raporturile juridice dintre nudul proprietar si uzufructuar nu sunt in mod esential raporturi de creanta. uzufructuarului ii revine obligatia de a conserva substanta bunului si oblig de a nu modifica destinatia bunului stabilita anterior de catre nudul proprietar (ultima oblligatie foarte importanta ) 145 .