Drepturi reale Curs 2 Primele 3 cursuri se vor ocupa in mare masura cu analiza unor stari de fapt.

Care sunt relevante juridic din perspectiva drepturilor reale, si abia dupa ce terminam studierea acestor stari de fapt care se vor referi la posesia asupra bunului respectiv la posesia tabulara in sistemul de carte funciara, dupa ce vom incheiea studiul starilor de fapt vom trece sa discutam efectiv despre stari de drept. Mai precis, vom analiza dreptul de proprietate si dezmembramintele lui. -analiza posesiei tabulare, o otiune noua, cu care nu ne-am intalnit pana acum este foarte importanta datorita chestiunii amintite deja, adica rolul CF in acceptiunea NCC. Pentru a intelege modul in care functioneaza dreptul de proprietate, modul in care se transmite, modul in care se dezmembreaza trebuie sa cunoastem macar la nivel general sistemul de CF. -de ce facem distinctia intre starile de fapt si starile de drept. Ce intelegem prin una si ce intelegem prin cealalta? De regula, chestiunea pe care le studiem la drept si la drept civil, sunt stari de drept. Adica sunt situatii juridice. Discutati acte juridice, si fapte juridice, despre drepturi subiective. Noi vom incepe discutia cu stari de fapt. Stari de fapt. Ce intelegem prin stari de fapt? Intelegem situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta unor drepturi subiective a unor obligatii sau a unor raporturi juridice. -marea majoritate a starilor de fapt nu intereseaza juridic. ex, noi stam in banci, noi am venit la scoala, astea sunt stari de fapt irelevante juridic. totusi dreptul alege sa recunoasca consecinte juridice anumitor stari de fapt. Asta este o optiune a sistemului juridic. ex, am venit, am parcat masina si l-am busit pe cel din fata noastra. In momentul ala s-a produs o stare de fapt, lovirea masinii vecinului, care dobandeste relevanta juridica. Pentru ca tocmai am cauzat un prejudiciu. Este vorba despre un fapt juridic ilicit, care va atrage consecinte juridice. -ne vom ocupa de posesie care este si ea o stare de fapt care produce consecinte juridice -starile de fapt prin opozitie cu situatiile juridice se produc de la sine. Ele nu sunt o consecinta a legii. Posesia ca stapanire a unui bun nu se intampla pentru ca o reglementeaza codul civil, de aceea este o stare de fapt. Esa se intampla de la sine, este un lucru firesc. Si legea decide sa ii acorde, sa ii recunoasca consecinte/efecte juridice. Ne vom ocupa cu studiul drepturilor reale. Drepturile reale pot sa fie principale sau accesorii. In acest semestru vom studia drepturile reale principale, adica proprietatea si modalitatile ei, dezmembramintele (uzufructul cu variantele uz, abitatie, superficie, servitutile). Drepturile reale pentru a clarifica sfera lor intotdeauna sunt in opozitie cu celelalte drepturi patrimoniale. Evident ca miza discutiei este data de raportul dintre dreptul real si de creanta. Pe langa acestea mai exista o categorie relativ noua, categoria drepturilor potestative. Diferente fundamentale Ce este dreptul real? Cum putem sa-l definim? -dreptul real, dupa cum sugereaza si denumirea, este un drept asupra unui bun. Ca sa lamurim lucrurile pana la capat, am spus „bun”, nu am spus „lucru”. Care este diferenta intre bun si lucru? Bunul = este orice lucru care se gaseste in circuitul civil. Si ca sa nu folosim notiuni care ne sunt mai putin clare, am auzit despre circuitul civil, despre siguranta circuitului civil. Ce este acesta? Ce se gaseste in circuitul civil? Circuitul civil intotdeauna va fi definit/inteles prin raportare la 1

dreptul real si mai exact prin raportare la dreptul de proprietate. Circuitul civil cuprinde toate bunurile susceptibile de apropriere. Adica, toate bunurile care pot sa faca obiectul dreptului de proprietate privata. Ex, ciorile – sunt susceptibile de a intra in proprietate privata. Dar strada este un bun care nu este in circuitul civil. Dreptul real Dreptul real, am invatat la partea generala si in dreptul real, confera anumite atribute asupra unui bun. Anumit puteri, care pot fi mai largi sau mai restranse. Prin definitie, dreptul real, cel mai extins este dreptul de proprietate. El confera toate atributele asupra bunului, si anumie: usus, fructus si abusus. Observati ca nu am spus posesie, folosinta si dispozitie. S-ar putea sa mai fi auzit ca dreptul de proprietate confera posesie, folosinta si dispozitie. Ma feresc sa folosesc aceasta sintagma, din acelsi motiv pentru care vom incepe discutia cu posesia si nu cu dreptul de proprietate si cu dezmembramintele lui. Pentru a evita confuzia intre posesia ca stare de fapt si drepturile reale. De aceea tot timpul vom spune ca proprietatea confera usus, fructus si abusus, si nu voi incerca traducerea celor 3 atribute in limba romana, spunand ca are posesie, folosinta si dispozitie. De ce nu? Pentru a evita confuzia care apare foarte des in sensul ca posesia ar fi un atribut al proprietatii. POSESIA NU ESTE UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE. -toate celelalte drepturi reale principale sunt dezmembramintele ale proprietatii. Asta va presupune ca ele vor conferi titularului lor o parte, insa nu toate, atributele pe care le confera dreptul de proprietate. -vom discuta spre exemplu in analiza NCC si despre proaspat introdusa institutie a fiduciei. Care va presupune un drept de proprietate usor atipic. Pentru ca la momentul la care vom aborda chestiunea proprietatii pe larg, vom vedea ca in principiu proprietatea este un drept perpetuu, adica proprietatea, durata ei nu este limitata in timp. In mod exceptional, in cazul fiduciei avem un drept de proprietate temporar. Vom reveni asupra acestei chestiuni. Esenta dreptului de proprietate care il distinge de toate celelalte drepturi reale, este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun. Ce intelegem prin exclusivitate juridica? -intelegem ca dreptul de proprietar exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv. Pe langa cele 3 atribute, in ceea ce priveste drepturile reale ele confera cele 2 drepturi si anume: de urmarire respectiv de preferinta. Va rog sa-mi spuneti ce anume intelegem prin aceste atribute? Si daca putem sa exemplificam cum anume se regasesc ele in cazul dreptului de proprietate. Deci drept de urmarire. Ce este acesta? - urmarirea nu s-ar referi la faptul ca bunul se afla efectiv in posesia cuiva si tu de duci sa-l revendici, ci viza ipoteza in care bunul trece dintr-un patrimoniu in altul. Ex, chiriasul locuieste intr-un apartament din buna ziua, proprietarul vinde acel apartament. Chiriasul va putea sa-si exercite dreptul pe mai departe chiar daca bunul a trecut in proprietatea unei alte persoane? Da. Dreptul chiriasului este un drept real? Nu este de creanta. Folosind rationamentul urmator: daca ala care are folosinta poate sa foloseasca bunul chiar daca bunul a trecut la altcineva, ar insemna ca si chiriasul nostru care nu are un drept real ci de creanta ar avea un drept de urmarire. Daca ar fi asa ar insemna ca si creantele, cel putin cele in legatura cu bunurile confera urmarire. Si atunci asta nu ar mai fi o distinctie intre drept real si de creanta. Usus = este un atribut al dreptului de proprietate. Inseamna ca pentru a avea usus fie trebuie sa fi proprietar fie trebuie sa am un alt drept real principal, un dezmembramant care sa imi confera 2

usus. Chiriasul are el un drept real? Nu. inseamna ca chiriasul niciodata nu o sa aiba usus. Sa nu confundam folosinta faptica asupra unui bun, eu ma folosesc de un bun, cu atributul usus. (prin faptul ca am folosinta faptica a bunului nu inseamna ca am si un drept real asupra bunului). Ce intelegem prin preferinta? Ce ar fi? Dreptul de proprietate confera sau nu drept de preferinta? Cele doua atribute, cel de urmarire si de preferinta, nu caracterizeaza drepturile reale principale. Atributul de preferinta si cel de urmarire se regasesc doar in cazul drepturilor reale accesorii. Ce presupun cele doua atribute? Urmarirea = posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sau. Asadar chiar daca debitorul a instrainat intre timp acel bun. Preferinta = posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta/cu prioritate din pretul unui anumit bun. Observati ca am vorbit tot timpul de creditor care poate sa faca,sa urmareasca, sa recupereze. De ce? Pentru ca am precizat: urmarire si preferinta caracterizeaza doar drepturile reale accesorii, iar drepturile reale accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta. Inclusiv drepturile reale principale, dar cu precadere cel de proprietate, inclusiv proprietatea poate sa functioneze cu rol de garantie. De regula, in dreptul civil clasic, garantiile sunt drepturile reale accesorii: ipotecam gajul, care garanteaza drepturi de creanta. Pot exista ipoteze in care si dreptul de proprietate joaca un rol de garantie. Ex, ipoteza foarte des intalnita in practica este instrainarea, vanzarea cu clauza de rezerva a proprietatii. Ce inseamna asta? Inseamna ca se incheie un contract de vanzare, cumparatorul nu are sau nu doreste sa plateasca integral pretul la momentul incheierii contractului, si atunci partile stabilesc ca proprietatea transferul proprietatii nu se va produce la momentul incheierii contractului ci va fi amanat la un termen viitor. Care va fi acel termen? De regula momentul la care se face plata integrala a pretului. In situatia asta proprietatea joaca rol de garantie. Vanzatorul ramane proprietar pana la plata integrala a pretului, dar ce fel de proprietar ramane el? nu are dispozitie materiala a bunului, el are obligatia sa predea bunul cand se plateste bunul, nu-l poate revinde. In situatia asta el are intr-adevar dreptul de proprietate, dar exercitul dreptului de proprietate va fi foarte mult restrans, tocmai pentru ca proprietatea joaca aici ca garantie. Eu pastrez proprietatea desi tiam vandut bunul ca sa fiu garantat ca tu vei fi motiva sa-mi platesti pretul. -o alta ipoteza: fiducia. Fiducia ca modalitate a proprietatii poate si ea sa joaca rol de garantie. Si este mai tare decat orice ipoteca si privilegiu. De ce? Pentru ca fiducia cu rol de garantie presupune ce? Ca merg la banca, iau un credit si pe perioada de 10 ai in care eu rambursez creditul transfer in proprietatea bancii cu titlu de garantie anumite bunuri. Prin urmare, pe toata acea perioada de timp banca va fi proprietar temporar, in calitate de fiduciar asupra bunurilor cu care tu ai garantat. Deci nu are o simpla ipoteca, ea este proprietar. In masura in care pe parcursul celor 10 ani candva tu nu platesti ratele scadente ce va face banca? Pai de regula primul pas este sa declare scadent tot creditul si al doilea pas va fi ca banca sa pastreze definitiv in proprietate bunurile respectiv in contul obligatiei tale. - asadar inclusiv proprietatea ca drept real principal poate sa joace acest rol de garantie. In momentul in care joaca rolul de garantie, proprietatea este restransa, nu mai este acel drept de proprietate exclusiv, absolut despre care discutam de regula in materia drepturilor reale. Inca 3 observatii cu privire la drepturile reale. -o chestiune esentiala de retinut: dreptul de creanta fiind un drept cu exercitare mijlocita, presupune in mod obligatoriu existenta unui raport juridic. raport juridic in care vom regasi pe creditor si pe debitor. Asadar, dreptul de creanta, datorita exercitarii mijlocite nu poate sa existe fara o obligatie corelativa si fara un raport juridic intre debitor si creditor. Prin opozitie cu el, 3

-se pune problema.2518 NCC punctul 1 -textul spune la punctul 1 ca se prescrie timp de 10 ani dreptul la actiune privitor la drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie. intervine prescriptia extinctiva. Daca vreti creanta confera atribute asupra unei persoane. Ce se intampla in materia drepturilor reale? Si drepturile reale sunt protejate prin actiuni: actiunea in revendicare. nu se stinge dreptul la uzufruct. -in materia actiunilor confesorii care protejeaza drepturile reale principale dezmembraminte ale proprietatii. la dreptul de creanta apar 2 obligatii: obligatia generala a tuturor de a nu-l incalca. Ce anume se prescrie in cazul uzufructului? Care va fi efectul prescriptiei extinctive? Ce se schimba dupa ziua in care se prescrie extinctiv actiunea la uzufruct? Se stinge dreptul la actiune. Si atunci ce drept la actiune se stinge prin prescriptie extinctiva in cazul uzufructului? Pt ca in acest caz nu avem un debitor.dreptul real confera atribute asupra unui bun. Eventual se pierde insusi dreptul de proprietate. -prescriptia extinctiva: ce este prescriptia extinctiva? Care este efectul ei? Stinge dreptul la actiune. pe cand. 4 .dreptul real ca drept cu exercitare nemijlocita. exista independent de raportul juridic si nu-i corespunde o obligatie corelativa din partea unui debitor determinat. Cum actioneaza prescriptia extinctiva in materia actiunii confesorii de uzufruct Art. Asta ce inseamna? Inseamna ca dreptul de creanta nu se poate exercita decat cu ajutorul debitorului. un criteriu de departajare intre dreptul real si dreptul de creanta. -opozabiliate: prima observatie este ca din perspectiva opozabilitatii nu exista o distinctie. cand implicit se pierde si actiunea in revendicare. fiind un drept real. exista un regim juridic diferit a prescriptiei dupa cum ea protejeaza un drept la actiune referitor la creanta respectiv la un drept real? Excludem proprietatea. in cazul unui drept de creanta. Deci inseamna ca: in cazul creantei. toti ceilalti au obligatia generala de a-mi respecta dreptul de locatiune. -actiunea confesorie de uzufructul nu este nici declarata imprescriptibila si nici supus unui alt termen. actiunea confesorie in cazul dezmembramintelor. daca eu după 15 ani de la scadenta creantei primesc plata. prescriptia extinctiva afecteaza dreptul la actiune cu privire la obligatia debitorului. ci doar dreptul la actiune. Asta inseamna ca toata lumea are obligatia generala negativa de a nu incalca drepturile reale sau de creanta. -in exemplul cu locatiunea: proprietarul care da in chirie bunul are obligatia de a-mi asigura folosinta bunului el este debitor. Dar actiunea confesorie la uzufruct se prescrie in termen de 10 ani. NU. niciodata nu se prescrie extinctiv actiunea in revendicare. pe cand dreptul real care confera atribute asupra unui bun se exercita in mod nemijlocit. Asta inseamna ca in masura mi se datoreaza 10 ron si in termenul legal eu omit sa introduc actiunea. Singura diferenta in ce priveste obligatia este ca in cazul dreptului real apare doar aceasta obligatie generala a tuturor de a nu-l incalca. (uzucapiunea este prescriptie achizitiva). acea plata este datorata. -se stinge doar actiunea impotriva debitorului. Dar in cazul uzufructului nu avem corelativ un debitor. Si dreptul real cat si cel de creanta sunt drepturi opozabile erga omnes. Ex. si separat de ea obligatia debitorului. pentru ca prescriptia extinctiva nu stinge creanta. deoarece actiunea in revendicare este imprescriptibila. Actiunea in revendicare se prescrie extinctiv sau nu? NU. care va fi consecinta dupa trecerea termenului de 3 ani? Nu mai pot sa cer in instanta obligarea debitorului sa exercute obligatia corelativa.

-posesia nefiind un atribut al dreptului real ea poate sa existe independent de orice fel de drept real. animus. definita de 916 alin 1? Intelegem exercitarea faptica a insusi dreptului de proprietate. -posesia = exercitiul in fapt a unui drept cu intentia de a se considera titularul lui. iar noi il dam in judecata. ca de fapt posesia este cu alte cuvinte o stare de fapt modelata pe o stare de drept. ea exista independent de existenta dreptului real. -art 916 NCC -definita legala a posesiei este iarasi legata de exercitarea in fapt a prerogativelor unui drept. Buna si reaua credinta in materia posesiei se refera la ideea de eroare. pentru obligatia lui concreta. folosirea lui. Buna-credinta defineste eroarea in materia posesiei. instrainara lui. care este posesor al unui bun mobil care nu are un drept real asupra acelui bun. Elementul subiectiv animus = presupune exclusiv intentia posesorului de a se considera si de a se afirma fata de toti ceilalti ca fiind titular al dreptului pe care il exercita. noi avem un drept opozabil lui. Ce inseamna asta? Ca pot sa fiu posesor fara sa am dreptul real. In cazul dreptului real actiunea vizeaza incalcarea opozabilitatii dreptului. observati din aceasta a 2-a definitie. Ea este protejata juridic. ce va presupune corpus? Va presupune stapanirea bunului. gasim definita posesiei sub nume de proprietar. culegerea fructelor. Ex. si anume detentiei precare. -sa nu asociem buna sau rea credinta cu unele notiuni care tin de etica. POSESIA Ce intelegem prin posesie? Ce este posesia? =posesia este o stare de fapt relevanta juridic si care beneficiaza de protectie juridica. actiunea confesorie protejeaza opozabilitatea dreptului. ci il dam in judecata pentru obligatia lui de a da/face/nu face ceva. si elementul material. Ce intelegem asadar prin posesia sub nume de proprietar. =posesia este exercitiul in fapt al unui drept. corpus. si anume dreptul de proprietate. cu intentia posesorului de a se considera titular al dreptului respectiv -asadar. Ceea ce in drept real nu exista.-la drepturi reale. -indiferent de buna sau de reaua credinta? Sa lamurim aceasta chestiune. Ca nu asta inseamna rea-credinta. de morala. hotul. Corpus se va concretiza printr-o suma de acte materiale sau juridice. Pot sa fiu posesor asupra unui bun fara sa am un drept asupra bunului respectiv. -ea se opune unei alte stari de fapt. Asadar posesia presupune 2 elemente: elementul subiectiv. -am spus ca posesia nu este un atribut al vreunui drept real. In concret. distrugerea lui. -la art 916 alin 1. 5 . La creante cand il dam in judecata pe debitor nu il dam in judecata pentru obligatia negativa generala de a nu face nimic. -ce intelegem prin fiecare dintre ele? Corpus = este tocmai exercitarea in fapt a unui drept. De aceea atunci cand vine un tert si imi incalca dreptul real. Ce inseamna posesie de buna sau de rea-credinta? Posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta va fi definit in functie de faptul ca el cunoaste sau nu ca este in concret titular al dreptului pe care-l exercita.

sau art 14 prezuma doar buna credinta comportament. ea se prezuma. -exista vreo legatura intre elementul subiectiv animus si buna sau reaua credinta? Amandoua sunt elemente subiective. el nu poate fi niciodata probat in mod direct. -buna credinta. Prezumptia este legala sau judiciara? Art. Atunci cand pentru anumit efecte ale posesiei este necesar ca eroarea sa fie scuzabila.-va fi de buna-credinta posesorul care din eroare se considera titular al dreptului pe care-l exercita. Insa exista un principiu general de drept care prezuma buna-credinta eroare. fie o eroare. Esti posesor de buna credinta. Ii un articol legat de efectul al posesiei. -faptul ca REAUA-CREDINTA NU REPREZINTA UN VICIU AL POSESIEI. eroarea va trebui sa fie scuzabila.acest articol nu ne este de folos pentru ca vizeaza buna-credinta comportament. -in dreptul civil buna credinta poate sa denumeasca 2 chestiuni diferite: fie un comportament cand se spune ca trebuie sa-ti executi obligatiile cu buna-credinta. legiuitorul introduce o prezumptie relativa pe care o regasim in art 919 alin.pentru a evita dificultatea probarii elementului animus. -in materie de posesie. si care stabileste ca daca persoana are elementul corpus adica exercita in fapt un drept. ala nu mai este prezumat. -avand in vedere faptul ca elementul animus este un element subiectiv.14 NCC:. Drepturi reale Curs 3 Posesie – continuare Distinctia dintre posesie si detentie precara 6 . Prin urmare. Si va fi de rea-credinta. Raspunsul este ca NU trebuie sa facem confuzie intre animus si bunacredinta. -pe noi in materia drepturilor reale ne va interesa in mod exclusiv buna credinta eroare. Art. hotul va avea corpus si animus si va fi un posesor de rea-credinta. Alin. bunuri care nu sunt scrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea. trebuie probata? Nu. adica crezi in mod gresit ca ai un drept desi in realitate nu-l ai. Insa in ce priveste caracterul scuzabil al erorii. Sunt 2 lucruri distincte. Poti sa te consideri si sa te afirmi titular al unui drept chiar daca sti ca in realitate nu ai dreptul respectiv. Se prezuma buna-credinta eroare. Intrebare: 1. Animus exista independent de buna credinta. care nu-i apartine. el se refera la o alta ipoteza. de foarte multe ori nu va fi suficiente buna-credinta eroare. Nici o conditionare intre animus si buna credinta.4: in celelalte cazuri. Se refera la modului de exercitare a drepturilor si obligatiilor civile in acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri.948 NCC: se refera la dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta. acest lucru trebuie dovedit. De ce? Pentru ca acest principiu general de drept prezuma ca de la bun inceput tu nu urmaresti sa fraudezi interesele altuia. …. In masura in care legea iti cere ca eroarea sa fie scuzabila. 14 nu acopera buna-credinta eroare.. posesorul care cu buna stiinta se afirma fata de terti ca titular al unui drept real. se prezuma si eroarea si caracterul ei scuzabil sau posesorul va fi tinut sa probeze faptul ca nu ii este imputabila aceasta eroare? Raspunsul dpdv al lui david: art. -legat de corpus exista anumite prezumptii. se va presupune pana la proba contrara ca are si animus. ---. 2.1 NCC.ale carui cazuri de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca.

spre deosebire de posesia sub nume de proprietar.asta include cele 2 componente ale posesiei:corpus adica exercitiul in fapt a dreptului. Detentia precara intotdeauna ia nastere ca urmare a unui titlu. fura un bun mobil a lui B. si animus. modul in care cel care exercita dreptul se raporteaza la acel bun. in momentul acela A se considera proprietar al imobilului deci are animus domini si ii este remis bunul deci are si corpus. presupune ambele elemente.sa fie dobandita in 2 variante: 1. 2. -detentia precara este o varianta a posesiei in cadrul carei nu se regaseste niciodata elementul animus domini -detentorii precari = sunt toti acei posesori care exercita in fapt. un act juridic care va proveni de la proprietar.uz. corpus si animus. corpus +animus domini ca urmare/efect indirect al unui act juridic.Ei se considera titulari ai altor drepturi dar nu titulari ai proprietatii. De ce detentorii precari nu pot avea niciodata elementul animus domini? -posesia sub nume de proprietar. pentru a exercita in fapt dreptul de locatiune. atat corpus cat si animus -daca detentia precara presupune la randul ei prezenta celor 2 elemente. Adica un titlu. servitute. superficie. Intotdeauna detentorul precar ajunge in aceasta situatie de detentie precara in urma incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate. ca stare de fapt si detentia precara Ce anume intelegem prin posesie sub nume de proprietar? Posesia sub nume de proprietar =presupune exercitiul in fapt al dreptului de proprietate cu intentia posesorului de a se considera proprietar -posesia sub nume de proprietar reuneste corpus respectiv animus domini. adica stari de fapt -care este diferenta dintre cele doua? NU distingem intre posesie in general si detentia precara ci intre posesia sub nume de proprietar.la fel de bine poate A sa il deposedeze pe B. A dobandit posesia sub nume de proprietar. In cazul detentiei precare. alte drepturi decat dreptul de proprietate .prin titlu –A cumpara de la B un bun mobil sau imobil. corpus + animus domini poate sa ia nastere. pentru a exercita in fapt dreptul de uzufruct. intotdeauna va exista in paralel o situatie juridica. nu putem avea ca mod de dobandire a ei uzurparea.-posesia presupune exercitiul in fapt a unui drept cu intentia posesorului de a se considera si de a se afirma ca titular al dreptului respectiv ---. si in aceasta situatie A devine posesor sub nume de proprietar. Atat posesia cat si detentia precara sunt STARI DE FAPT -de ce sunt ambele stari de fapt? Pentru ca atat posesia cat si detentia precara nu inseamna altceva decat exercitiul unor drepturi. a unui act juridic. Prin animus domini intelegem tocmai intentia de a se considera si de a se afirma ca si proprietar Detentia precara -este o varianta de posesie. titlu. act juridic care provine de la proprietarul bunului 7 . El se poarta ca si cand bunul ar fi al sau. unde ar mai aparea distinctia? 1. ocupa un teren al lui B. sa faca o uzurpare a dreptului lui B. Animus presupune faptul ca posesorul se afirma fata de terti ca fiind titular al dreptului pe care-l exercita.

este cel care are corpus si animus mai restrans decat animus domini. Detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna insoteste o stare de drept. si acest lucru se explica prin dorinta legiuitorului de a proteja situatia proprietarului. Pentru mentinerea/conservarea/pastrarea posesiei este suficienta pastrarea intentiei. o folosire continua a bunului. Ce se intampla daca detentorul precar decide sa se considere titular al dreptului de proprietate asupra bunului? Se poate acest lucru. fie prin uzurpare -detentia precara se dobandeste intotdeauna in urma/ ca o consecinta al incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului. 2. Daca nu se incadreaza in acele ipoteze nu poate interverti. -ambele. altele decat proprietatea. Detentorul precar este precar pentru ca intotdeauna aceasta stare de fapt al detentiei este consecinta constituirii unor drepturi.pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta -posesorul abandoneaza pur si simplu bunul respectiv ii. Detentorul precar. proprietarul da in chirie bunul si nu poate ca in mod cu totul neasteptat ca cel pe care el il considera detentor a devenit de fapt posesor sub nume de proprietar si poseda in contra dreptului sau. nu este vorba nici de o renuntare la posesiei si nici de o deposedare. posesia sub nume de proprietar si detentia precara. Asadar. ----elementul corpus a posesiei nu presupune/nu este conditionat de un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu presupune/nu necesita un exercitiu continuu. Diferenta dintre ele survine doar la nivelul elementului subiectiv animus. care poate exista ca stare de fapt fara a avea la spate si o stare de drept.modul de conservare si de exercitare -posesia presupune pentru a exista cele doua elemente: corpus si animus Posesia se poate mentine. detentorul precar nu va putea niciodata sa se afirme/sa se considere proprietar cata vreme stie foarte bine ca aceasta stare de fapt. spre deosebire de dreptul de proprietate. drepturi care intotdeauna. 8 . sunt drepturi temporare.conserva. ex.pastra in lipsa unuia dintre cele 2 elemente? -posesia se pierde in 2 ipoteze: i. sunt forme ale posesiei. -in ipoteza in care posesorul pierde bunul respectiv. Ambele sunt stari de fapt care presupune corpus si animus. spre deosebire de posesorul sub nume de proprietar. dar detentorul precar pentru a interverti detentia sa in posesie sub nume de proprietar trebuie sa se incadreze in anumite ipoteze reglementate expres de lege. Ex. Prin urmare. hotului. -spre deosebire de situatia posesorului sub nume de proprietar.deposedarea -posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa -daca posesorul uita undeva un bun: atata timp cat o alta persoana nu gaseste bunul respectiv posesorul conserva posesia initiala chiar daca bunul este pierdut. Adica detentorul precar va avea intotdeauna obligatia ca la finalul detentiei sa restituie bunul catre proprietar. posesorul conserva posesia.-posesia sub nume de proprietar se dobandeste fie prin titlu. in masura in care bunul este pierdut. detentia precara a inceput printr-un/in urma unui act juridic netranslativ de proprietate pe care l-a incheitat cu proprietarul bunului. a elementului subiectiv si posibilitatea de a exercita acte de stapanire asupra bunului. Detentorul precar se considera titular al unor drepturi mai restranse decat proprietatea si il recunoaste ca proprietar pe cel de la care detine titlul.

o posesie sub nume de proprietar. Intr-o astfel de situatie se ridica intrebarea. adica = posibilitatea posesorului sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul material corpus unei alte persoane. trebuie sa ai o posesie de minim 1 an pentru ca sa o poti apara printr-o actiune posesorie. De ce ne interesa aceasta discutie legata de pierderea posesiei in contextul comparatiei dintre posesia sub nume de proprietar si detentia precara? -pentru ca se ridica problema care este statutul posesorului in momentul in care transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane. Sau ipoteza uzucapiunii. in uzufruct. Pentru ca doar in momentul deposedarii el pierde posibilitatea de a face acte de stapanire asupra bunului. daca posesorul sub nume de proprietar care a constituit locatiunea conserva sau nu posesia? Raspunsul este DA. Chiriasul dobandeste corpusul si are animus sub nume de chirias. Deci da. -in acest caz vom avea 2 posesori. uzufructuar. ---detentia precara este modalitatea in care/presupune o ipoteza in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea corpus. detentia precara intotdeauna depinde de posesia sub nume de proprietar. Pentru ca corpusul este la detentorul precar. intotdeauna va trebui sa avem anterior alte 2 elemente: i. si avem posesorul sub nume de proprietar care pastreaza animus domini. Ex. dar o perioada din timpul respectiv. unde avem nevoie de 30 de ani de posesie in VCC iar in NCC termenele sunt mai scurte. ai conservat posesia. intr-o astfel de ipoteza putem pune in discutie termenul de 1 an cerut pentru actiunile posesorii. posibilitatea de a exercita acte de stapanire. Intr-o astfel de ipoteza avem 2 posesori. Si se ridica intrebarea ca pe perioada in care ai avut arendas. fiindca posesorul sub nume de proprietar iti da bunul in detentie ii. si anume detentorului precar. si care da acel bun in chirie. In momentul acela.trebuie sa avem un act juridic/un titlu netranslativ de proprietate -daca raportam cele 2. Pana in momentul deposedarii el ramane cu elementul subiectiv animus respectiv cu elementul corpus. ce inseamna? Inseamna ca posesorul nu a fost inca deposedat. sau in chirie. el va trece la detentorul precar. in situatia data avem 2 posesori. pentru a descoperi o ipoteza de detentie precara. Vrei sa invoci uzucapiunea. Pentru ca posesorul sub nume de proprietar este cel care 9 . Aceasta distinctie este utila intotdeauna in situatia in care anumite efecte ale posesiei sunt legate de scurgerea unui interval de timp. adica corpus si un animus limitat. perioada aceea se ia in calcul pentru stabilirea termenului de uzucapiune sau pentru termenul de la actiunea posesorie? Raspunsul este DA. din termenul legal tu ai dat bunul in arenda. Vom avea chiriasul care poseda in conditiile dreptului pe care-l exercita. chirias. daca facem o comparatie intre cele 2. Si intr-o astfel de situatie discutam despre posesia corpore alieno. Deci corpusul nu se va mai gasi la posesorul sub nume de proprietar.-cand am spuns. Sa presupunem ca avem un proprietar care si poseda bunul. chiriasul se va considera titular al dreptului de locatiune ca element subiectiv si va dobandi elementul corpus. Pentru a avea detentie precara. se considera in continuare proprietar si exercita corpusul prin intermediul chiriasului. pentru ca el nu poate face acte de dispozitie de exemplu. cel care poseda bunul propriu il da in chirie. -la randul sau detentorul precar exercita o posesiei proprie in conditiile dreptului care i s-a constituit pe care posesia si el va putea proteja prin actiuni posesorii in masura in care a curs 1 an de zile in exercitarea posesiei respective. De ce? Pentru ca posesia se exercita prin intermediul detentorului precar. In masura in care posesorul sub nume de proprietar cedeaza corpusul catre detentorul precar.ex.

Si in VCC apar toleratii la finalul discutiei privind detentia precara. Pe cand actul de toleranta este un act incheiat fara intentia de a produce efecte juridice. toleratul nu are si nu poate avea animus. ii da voie detentorului sa foloseasca bunul. actul de toleranta si toleratul nu poate sa fie inclus in categoria detentorilor precari. 918 este doar o reformulare al art. 10 . De ce ne intereseaza acest aspect? -detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna are in spate si insoteste o stare de drept. -1853 VCC nu spune ca toleratul este detentor precar.d Art. Care este miza finala a discutiei si a distinctiei facute? -detentia precara este o forma de posesie. toleratul nu are in spate un act juridic. mai detaliata si intr-un limbaj mai accesibil in anul 2012 acelasi lucru pe care le spunea si VCC. am preciza ca detentia precara este consecinta indirecta intotdeauna a unui act netranslativ de proprietate. etc. iar in ce priveste situatia juridica. stare de fapt presupusa de actul de toleranta nu este posesie. 3.cedeaza bunul.2 Diferenta dintre NCC si VCC -art.1 lit. dar acolo nu spune ca tot acte de detentie sunt si actele pe care le exercitam ca si tolerati. cu corpus si animus. prin urmare. ci spune ca asemanarea dintre detentor precar. adica faptul ca depozitarul. uzufructuarul. Sub aspectul starilor de fapt. Mai mult. toleratul este constient ca nu are un drept asupra bunului pe care-l stapaneste. Dar nu spune nicaieri ca cele 2 sunt unul si acelasi lucru. nu sunt posesori. dar stie foarte bine ca nu este titular al unui drept. Drepturi care sunt mai restranse decat dreptul de proprietate. actul de toleranta nu este un act juridic.actele de toleranta si acte de pura facultate -le gasim enumerate la 918 alin.1 defineste detentia precara -VCC face o distinctie clara intre detentie precara si posesia sub nume de proprietar -alin. pot sa existe si alti detentori precari in afara de cei enumerai in art. Dar prima greseala pe care o face legiuitorul in NCC este ca nu observa faptul ca in VCC se distinge detentia precara nu de posesie ci de posesia sub nume de proprietar. ci tot asemenea/de asemenea nu reprezinta posesie sub nume de proprietar nici actele pe care le exercitam in calitate de tolerati. In cazul toleratului. el are doar corpus. Nefiind posesie nu poate sa beneficieze de regimul juridic al posesiei.1853 VCC – in alin. Detentorul precar intotdeauna exercita drepturi asupra bunului altuia.1853 VCC.d enumera toleratii printre detentorii precari. prin ipoteza el nu are un drept. constituindu-i un drept mai restrans decat proprietatea. punctul comun dintre cele 2 stari de fapt este ca amandoua sigur nu sunt posesie sub nume de proprietar.918 NCC – este o enumerare exemplificativa. De ce nu ii bine? Ce este actul de toleranta = reprezinta un act non juridic prin care proprietarul unui bun permite unui tert sa foloseasca bunul sau fara a ii constitui un drept asupra sau in legatura cu acel bun -asadar.918 -enumera printre detentori precari si toleratii (persoane care stapanesc un bun cu ingaduinta posesorului sub nume de proprietar) Art. -dar legiuitorul in NCC introduce toleratii printre detentorii precari. A doua greseala care este mai grava este ca 918 la lit.

sa dirijeze altfel apa din izvor. (uzucapiunea este un efect al posesiei) ai nevoie de posesiei. specific posesiei. Ori in masura in care intamplator. ce ar fi indreptatit. Intr-o astfel de ipoteza raspunsul va fi pentru uzucapiune. o alta ipoteza neconstitutiva de posesie. Alaturi de actele de toleranta. analizat subiectiv strict din prisma posesorului. Sau. intre persoane diferite. Pentru ca existenta elementului subiectiv animus trebuie sa poata fi constatata tot timpul de catre cel caruia i se opune posesia. Nu este suficient ca el sa vrea sa se considere altceva. Ce intelegem prin acte de pura facultate? = acte materiale sau juridice prin care titularul unui drept subiectiv intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in nici un fel prerogativele conferite de dreptul subiectiv. Pentru ca nu poti sa verifici cu certitudine ce anume gandeste posesorul. Fiind vorba de persoane diferite. Degeaba chiriasul incepe sa se considere de a doua zi proprietar. Insuficient. Deci beneficiarul ocazional al actelor de pura facultate nu poate sa sustina ca a avut posesia asupra bunului altuia. Vecinul vine si spune ca intre timp printr-o posesie indelungata el a uzucapata. aia nu poate sa valoreze posesie. Ex.Adica. fiind necesar totodata ca tertele persoane sa il perceapa in mod intemeiat ca exercitand un drept asupra bunului posedat. proprietarul acelui bun trebuie sa poata sa constientizeze ca tu in fapt contrazici dreptul sau de proprietate. ce se considera posesorul ci ce ar putea. sau sa construiasca pe terenul propriu. Elementul subiectiv animus. ca nu are loc o modificare a detentie precare in posesie sub nume de proprietar. titular al unui drept ca tu sa nu construiesti pe terenul tau sau sa nu modifici directia apei de la izvor. verificat intr-un fel sau altul si de catre terti. elementul animus fiind un element subectiv ar tine exclusiv de persoana posesorului. toleratul nu poate exercita actiuni posesorii. pentru existenta posesiei nu este suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept subiectiv. Ne intereseaza ipoteza actelor de pura facultate pentru ca in ipoteza in care un tert intamplator beneficiaza de modul in care titularul isi exercita propriul drept. de orice natura. daca ai o stapanire asupra bunului altuia. (posesorul sub nume de proprietar poate fi si un neproprietar) La prima vedere. intereseaza in materia dreptului civil intotdeauna prin raportare la tertele persoane. Posesie presupunand corpus si animus. altele decat posesorul. Si atunci elementul subiectiv animus trebuie sa-l intelegem intotdeauna nu cum se considera. De ce? Pentru ca 11 . este necesar ca elementul acesta animus sa poata sa fie constatat. Nu ai cum sa probezi acest lucru. este cea a actelor de pura facultate. Iar dreptul civil presupune raporturi juridice. Asadar. este mai bine luminata casa. ocazional ai beneficiat de modul in care el s-ia exercitat dreptul fara ca tu sa-l contrazici vreodata in mod manifest. acel tert nu va putea ulterior sa sustina ca acest beneficiu intamplator a reprezentat pentru el posesie. pe primul teren nu exista nici o constructie ceea ce ii beneficiaza intamplator posesorului celui de a-l doilea teren care astfel are lumina pentru a cultiva. pentru dreptul civil s-ar crea o situatie foarte delicata. cum adica regimul juridic al posesiei? Simplu. Vecinul va veni si va spune ca el sa considerat tot timpul indreptatit. este un element interior. La un moment dat proprietarul primului teren se decide sa opreasca. in ipoteza in care am 2 terenuri alaturate si pe unul dintre terenuri exista un izvor al carui apa curge intamplator si pe cel de al doilea teren. ce ar fi intemeiat sa se considere posesorul. In masura in care ar fi apreciat exclusiv ca element subiectiv. Ce? Pai o servitute in contra celuilalt de a nu-i permite sa construiasca sau sa schimbe directia/destinatia apei de izvor. nu poate niciodata sa invoce uzucapiunea. In esenta.

elementul subiectiv animus trebuie sa poata sa fie verificata intotdeauna din perspectiva tertilor interesati.920 – intervertirea -prin intervertire NU se dobandesc drepturi.919 NCC alin.1 se refera la posesia sub nume de proprietar deducem din alin. pur si simplu ai acceptul proprietarului de ai folosi bunul fara sa ti se fi dat vreun drept. Si aceasta este tot o intervertire.2 al aceluias articol 2. nu esti detentor precar. Cum adica? De ex.919 NCC alin. -codul civil reglementeaza exclusiv intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar. fiind vorba despre acte de rezistenta neechivoce. se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar -este tot o prezumptie relativa -se poate rasturna doar in conditiile limitativ prevazute de lege prin proba intervertirii 3. In masura in care toleratul la randul lui se opune in mod manifest proprietarului si continua sa exercite acte de stapanire atunci cand proprietarul interzice acest lucru toleratul interverteste starea lui de toleranta in posesie. din acel moment A se poarta ca si cum ar fi unic proprietar. Are loc o intervertire care s-ar incadra la 920 litera b. nu inseamna dobandirea de drepturi -intervertirea = inseamna schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt -de regula. Asadar. acum se afirma ca fiind proprietar exclusiv. Asta inseamna intervertire. nu se trece de la o stare de fapt la o stare de drept. 12 . Prin urmare. fara intentia de a te considera proprietar. De unde se afirma ca si coproprietar. La un moment dat unul dintre ei. Care este regimul juridic al probatiunii cu privire la elementul animus? Sunt 3 prezumptii. dar poate sa se intalneasca si intervertirea posesiei sub nume de coproprietar in posesie sub nume de proprietar exclusiv.art. Prin urmare. De asemenea. au corpus si au intentia de a se considera coproprietari. chirias. Se poarta in fapt ca si cum ar fi coproprietari. A nu le mai permite celorlalti 2 accesul pe terenul respectiv si nu le mai da posibilitatea de a mai utiliza acel teren.art. variante de proba: 1. depozitar. intentia de a te considera proprietar -faptul ca in alin. adica daca persoana exercita acte de stapanire materiala asupra bunului se va prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar.C poseda impreuna un teren. A. intervertirea va presupune inlocuirea detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar -prin urmare. -efectul intervertirii va consta in inlocuirea elementului subiectiv initial cu elementul animus domini -de unde initial posesorul se considera uzufructuar.art. care anume va fi elementul care se modifica in urma intervertirii? Elementul subiectiv animus. va ajunge sa se considere proprietar. adica fara animus domini. poti sa ai intervertire daca initial te gasesti in ipoteza de tolerat. afirma un alt animus. -se prezuma ca daca ai corpus ai si animus domini.1 – stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume relativ existenta elementului animus domini -se prezuma relativ animus domini. modificare la nivelul elementului subiectiv.2:detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii -aceasta prezumptie o rastoarna pe prima -in masura in care se constata ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de detentor precar. B.

ca se afirma pe el ca fiind adevaratul proprietar. proprietarul da terenul in arenda si dupa 30 de ani afla ca arendasul de fapt s-a considerat proprietar.fie prin titul. un temei.fie prin acte de rezistenta neechivoce -in cele trei ipoteze reglementate de art. Si acel altcineva trebuie sa aiba posibilitatea sa cunoasca faptul ca impotriva dreptului sau s-a inceput o posesie. Intervertirea se poate face: i.920 in mod limitativ -la prima vedere s-ar parea ca legiuitorul reglementeaza intervertirea pentru a proteja detentorul precar dandui posibilitatea sa devina posesor sub nume de proprietar. Mai pot fi imaginate si alte intervertiri dintr-o stare de fapt in alta tot timpul modificarea intervine la elementul subiectiv animus. Pentru a evita astfel de situatii avem doua prezumptii: 1. Pe cand in momentul in care din detentor precar te transformi in posesor sub nume de proprietar.limitarea modalitatilor de rasturnare al acestor prezumptii -vrei sa rastorni prezumptia trebuie sa intervertesti ---ca sa intervertesti sunt doar 2 modalitati: 1.daca ai inceput ca detentor. titlul. Ce inseamna asta? Inseamna ca arendasul va face el acte de dispozitie asupra terenului si nu va mai permite accesul pe terenul respectiv celui care i l-a dat in arenda.Codul civil in art. In a doua ipoteza. si mai mult. Prima ipoteza. -in ambele ipoteze modificarea elementului subiectiv animus nu mai depinde numai de afirmatiile arendasului.tu detentor precar ai un titlu translativ de proprietate dobandit ulterior – ex. ii. Ex. -detentia precara este intemeiata pe un act juridic. are un act juridic translativ de proprietate care justifica ca el sa se considere proprietar. posesia ta sub nume de proprietar contrazice dreptul de proprietate pe care-l are altcineva. Cum? Prin acte de rezistenta neechivoce. Dar rationamentul nu este exact. Modul de reglementare a intervertirii vine sa protejeze pe cel impotriva carui se exercita posesia.920 da o situatie de intervertire din detentie precara in posesie sub nume de proprietar. are temeiul/este justificat sa se considere proprietar 2. din momentul in care cumpara. il recunoaste ca fiind proprietar. asadar detentia precara nu contrazice pe ala de la care a primit bunul in detentia. Prin urmare arendasul sustine ca ar fi dobandit o posesie sub nume de proprietar si ar vrea sa uzucapeze proprietatea in conditiile in care proprietarul habar nu avea de acest lucru. 2. adica fara animus domini. care vine si spune ca el s-a decis sa se considere altceva. in mod manifest ii arata foarte clar celui pentru care stapanea pana in momentul respectiv ca nu-l mai recunoaste proprietar. din contra. Singura chestiune care ramane invariabila este cea legata de modalitatile de intervertire. tocmai pentru a-l proteja pe proprietar impotriva detentorului precar care altfel una doua s-ar putea transforma in posesor sub nume de proprietar. In ambele ipoteze el are un motiv.arendasul refuza sa –l mai recunoasca ca proprietar pe cel care ia dat bunul in arenda. Pentru ca el sa poata sa cunoasca lucru asta intervertirea se face fie prin titlu fie prin acte 13 . -in afara acestor 2 situatii de intervertire prevazute de lege intervertirea este exclusa. asa ai ramas. arendasul cumpara ulterior acel bun -in aceasta situatie.

introdusa in cazul deposedarii prin violenta.2. adica nu-l mai recunosc pe ala. In situatia asta in momentul in care i-am dat afara am acte de rezistenta. In masura in care dai in arenda un teren. daca cocontractantul este adevaratul proprietar el va avea la dispozitie inclusiv actiunea in revendicare. chestiunea se prezinta in felul urmator: eu pot sa fiu coposesor alaturi de A. incep sa construiesc etc. Si atuncia cocontractantul are posibilitatea sa introduca impotriva lui o actiune pe temeiul contractului respectiv. Aceasta exceptie este data de posibilitatea de a se introduce actiunea posesorie speciala pentru a proteja o posesie viciata. si ce spune textul? Ca propriu zis pentru mine intervertirea se produce. ma port ca si cum as fi proprietar. pentru a i se recunoaste efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata. Efectele posesiei Regula generala: -pentru a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata -prin exceptie. Bine inteles. Voi putea sa introduc actiunea posesorie speciala impotriva celuia care m-a deposedat prin violenta chiar daca posesia mea a fost viciata. Este singura exceptie. Intr-un mod manifest. Distinctia pe care o aduce litera b cu privire la termenul respectiv se refera la ipoteza in care eu am arenda incheiata pe 7 ani. Ex. si sa ii dau afara de pe terenul pe care l-am coposedat.B. sau am avut o posesie discontinua si am fost deposedat prin violenta. Ce poate sa faca proprietarul? El va avea prima data o optiune pe temei contractual impotriva lui. Deci trebuie sa treaca si termenul din contract. Ci se poarta ca si cum el ar fi proprietar. Regula este ca pentru a fi protejat juridic. Si dupa 3 ani jumătate intervertesc. Prin exceptie. am avut o posesie clandestina si am fost deposedat prin violenta. efectele juridice se vor produce conditionat de implinirea acelui termen. este vorba despre actiunea posesorie speciala. Pentru ca daca el se apuca sa construiasca este clar ca el nu te mai recunoaste pe tine ca proprietar.C. Din momentul acela interverteste detentia precara in posesie sub nume de proprietar si din acel punct sunt intrunite conditiile pentru a curge termenul de uzucapiune. Ce face arendasul.920 litera b: in masura in care am intervertire in baza unor acte de rezistenta. il trece la construibile si incepe sa isi faca o casa pe el. este o chestiune faptica. efectele juridice ale posesiei se produc si in cazul posesiei viciate. intr-o singura situatie i se recunosc efecte juridice si unei posesii viciate. Asta inseamna intervertire prin acte de contrazicere a dreptului. ma port ca si cand. Viciile posesiei -reau credinta NU este un viciu al posesiei 14 . dar textul respectiv spune ca in masura in care am un termen in contract pana la care eu trebuia sa fiu detentor precar. Inseamna ca el are obligatia sa conserve substanta bunului si sa restituie bunul catre proprietar. In momentul in care a trecut pot sa se produca efectele juridice legate de intervertire. ma afirm ca fiind proprietar. posesie sub nume de proprietar. In masura in care el interverteste el incalca obligatiile din contract. iar in baza uzucapiunii va putea dobandii dreptul de proprietate. intr-o singura ipoteza: ipoteza reglementata de art. In rest posesia trebuie sa fie neviciata. De ce? Detentorul precar ii cel care ajunge sa stapaneasca bunul altuia in baza unui act netranslativ de proprietate. de contestare a dreptului sau.951 alin. ii schimba categoria de folosinta.D. in situatia asta arendasul nu se mai poarta ca si cum ar fi un simplu detentor precar.neechivoce de incalcare a dreptului sau. Altfel intervertirea este exclusa. adica avand animus domini. -precizare privind art.

Care sunt viciile posesiei -discontinuitatea -clandestinitatea ----. dar nu este exclusa nici in cazul bunurilor imobile. Cand spunem exercitare ne referim la elementul corpus. Clandestinitatea intervine cu precadere in materie mobiliara. Aceeasi legatura o regasim si la discontinuitate. clandestinitatea este un viciu temporar. Daca posesorul in mod public isi exercita stapanirea el nu are obligatia sa-l informeze pe proprietar. la destinatia bunului. ea poate sa fie invocata doar de catre persoanele fata de care a fost ascunsa posesia. Ii suficient sa ii da posibilitatea aceluia sa-l cunoasca. intentia de a se considera proprietar. proprietarul se prabuseste pe o insula pustie cu avionul. Intr-o asemenea ipoteza posesia nu este clandestina. Pentru clandestinitate nu este suficient nici macar faptul ca proprietarul in mod neculpabil nu putea sa cunoasca posesia. Deci pentru a fi clandestina posesia trebuie ca posesorul cu intentie sa-l ascunda. Asadar. 2. -clandestinitatea presupune intentie. Este un viciu temporar.clandestinitatea =presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei.discontinuitate =presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat -am spus ca elementul corpus face sa se prezume si elementul animus domini. La fel ca si discontinuitatea. Deci corpusul exercitat cu intermitente anormale raportat la utilitatea. -discontinuitatea este singurul viciu absolut. adica presupune ca posesorul in mod voit/intentionat ascunde posesia fata de proprietar. simplul fapt ca proprietarul nu poate sa ia cunostinta despre exercitarea posesiei asupra bunului sau nu inseamna clandestinitate. Discontinuitatea presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale. chiar in ipoteza in care posesorul stie ca nu este titularul dreptului pe care-l exercita in fapt. Adica. apare viciul discontinuitatii.sunt reglementate de codul civil -violenta -echivocul---nu este reglementat in codul civil. -clandestinitatea este un viciu relativ. 1. intre cele 2 exista tot timpul o legatura. Presupune ca discontinuitatea poate sa fie invocata de catre orice persoana interesata. tocmai datorita faptului ca elementul subiectiv nu poate fi probat in mod direct. Daca corpusul se exercita in mod neregulat nu putem sa fim siguri. In masura in care corpusul este exercitat cu intermitente anormale apar automat indoieli in legatura cu elementul animus al posesie. Asta inseamna ca posesia devine utila in momentul in care clandestinitatea inceteaza. ca atat vreme cat se gaseste acolo nu poate sa cunoasca faptul ca acasa o terta persoana i-a ocupat apartamentul si-l poseda. Evident. Pentru a fi clandestina este necesar ca posesorul sa fie cel care face in asa fel incat sa ascunda posesia fata de cei interesati sa o cunoasca. 15 . sau fata de alte persoane care ar avea un interes sa cunoasca existenta acelei posesii -prin urmare. nu putem sa prezumam din acest mod de exercitare ca posesorul are si animus domini.-posesia poate sa fie utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta. -tocmai datorita acestei situatii de incertitudine cu privire la elementul subiectiv animus.

doar B si C care au coposedat bunul impreuna cu A vor putea sa ii opuna echivocul. proprietarul nu va putea invoca clandestinitatea. Toate celelalte persoane nu vor putea sa invoce viciul echivocului. am pornit de la ipoteza in care A. care arata ca pe toata durata de timp ei au stapanit impreuna cu A acel imobil. 2.in afara de discontinuiate. A. unul dintre ei. posesia ca fapt juridic produce aceste consecinte prevazute de lege doar in ipoteza in care este lipsita de vicii. Dupa o stapanire indelungata. intereseaza ca viciu al posesiei. Ex. 3. prin urmare. asta este o ipoteza de echivoc. B opune in calitate de posesor uzucapiunea. Prin urmare. deoarece intervine in ipoteza in care comportamentul posesorului si modul de exercitare a posesiei face neclara existenta si forma elementului animus.persoana respectiva sa nu fi cunoscut exercitarea posesiei. uzucapiunea. Deci pentru a se putea invoca clandestinitatea:1. fie pentru a dobandi fructele si toate celelalte efecte ale posesiei. toate celelalte vicii ale posesiei sunt vicii relative.echivocul -desi nu este reglementat lega. a unei revendicari. prin urmare ea poate fi utilizata fie pentru uzucapiune fie pentru a justifica o actiune posesorie. A revendica de la B. 2. Ce inseamna ca este relativ? In exemplul dat. C stapanesc impreuna un imobil.1 spune ca in afara situatiilor prevazute de lege. A va afirma ca el a avut animus domini considerandu-se proprietar exclusiv. C. Si ii opun titlul lor. mai putin unei persoane fata de care posesia lui este viciata. posesia este utila. Asta inseamna ca este posibil ca in masura in care X posesor invoca uzucapiunea in temeiul unei posesii indelungate sa poata opune acea uzucapiune tuturor persoanelor. La randul lui D opune un alt titlu de dobandire.-in masura in care posesorul ascunde stapanirea pe care o exercita fata de proprietarul. Drepturi reale Curs 4 Efectele posesiei Art. B si C. va exista o incertitudine. prin succesiune. dar cu toate eforturile posesorului de a ascunde posesia fata de proprietar acesta din urma afla despre exercitare posesiei. din momentul incetarii viciului. In ipoteza unui litigiu. Cei 3 au dobandit bunul prin succesiune.trebuie ca posesorul sa fi urmarit cu intentie sa ascunda posesia fata de persoana respectiva. Insa este vorba de un viciu relativ care poate fi invocat doar de catre 16 . posesia chiar daca incepe fiind viciata.B. Noi suntem co-proprietari. Se opun ceilalti 2. Sa presupunem ca reclamant ar fi A. Asadar.violenta -este un viciu relativ si temporar -violenta poate sa fie fizica sau morala =ea presupune crearea unei stari de teama care sa il determine pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care exercita violenta 4.viciile sunt temporare. iar D posesorul parat intr-o actiune in revendicare. Prin urmare. O chestiune foarte importanta: 1. nu poate produce efecte juridice decat posesia utila. invoca dobandirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv. -echivocul este tot un viciu temporar si relativ.922 NCC:in alin. B si C vor afirma ca A s-a purtat ca si cand s-ar fi considerat un coproprietar. B. Insa este posibil ca in cadrul litigiului respectiv sa se stabileasca ca posesia lui D este viciata.

posesia ca stapanire asupra bunului. se pune intrebarea: in eventualitatea unui litigiu. Art. dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. posesia asupra bunului si zisa posesie tabulara.887 precum si pe calea actiunii in rectificare. Ce inseamna drept tabular? = drept care face obiectul inscrierii in CF. art. La randul sa va veni A care va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca eu figurez ca proprietar in CF. Sunt 2 prezumtii.919 NCC: alin. ca PRIORITATE ARE POSESIA TABULARA.887. prioritate va avea posesia tabulara. prezumtii intemeitate pe un fapt cunoscut. Art. dintr-un fapt cunoscut.3: care intemeiaza pe faptul posesiei o a 2-a prezumptie. -se ocupa cu prezumptii. Prin urmare. Prima prezumptie:daca posesorul are corpus se prezuma ca are si animus domini. 919 alin. Daca dreptul s-a radiat(a fost sters) din CF. proprietatea. Posesorul este prezumat a fi proprietar. De ce ne intereseaza art.3:dovada contrara (cele 2 prezumptii fiind relative) admit dovada contrara. A nu se confunda aceasta prezumptie relativa cu ceea de a 2-a prezumptie. respectiv cuprinsul CF. proprietatea. care 17 . se prezuma ca acel drept nu exista. faptic imobilul este posedat de B. In ambele ipoteze avem 2 prezumptii a unei stari de drept. corpus si animus domini.3:pana la proba contrara posesorul este considerat proprietar. ramane sa functioneze ca prezumtie de proprietate in cazul caror bunuri? Bunurilor mobile. se pune problema.1:daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista in folosul ei. figurand in CF ca proprietar al lui A. prezumptia de proprietar. cu exceptia imobilelor inscrise in CF. in situatia asta in care avem o coliziune intre 2 stari de fapt. Intr-o astfel de ipoteza el poate sa opuna uzucapiunea celorlalti 2 coproprietari. cu cuprinsul CF.1 spune asa: pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este prezumat posesor. Care este acea stare de fapt cunoscuta? Stapanirea efectiva asupra bunului. nu se poate face proba prin prezumptia intemeiata pe posesia asupra bunului. cu prezumptia existentei sau a inexistentei unui drept tabular. In a doua ipoteza se prezuma o stare de drept. Ne intereseaza toate. din corpus.900 NCC:are 3 aliniate. Este o chestiune foarte importanta. Efectele posesiei (efectele propriu-zise) Prezumtiile intemeiate pe posesie Art.900 NCC. tabular se refera la cartea funciara. din faptul cunoscut corpus. ambele intemeiate pe elementul material corpus. Raspunsul este intotdeauna.unul dintre reclamanti. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Ne intereseaza pentru ca nu o sa intram in detalii sa vedem ce inseamna rectificare si art. Alin. -in prima ipoteza se prezuma o stare de fapt. Deci in masura in care posesia efectiva asupra bunului intra in coliziune/contradictie cu posesia tabulara.919 posesia prezuma proprietatea. dar ce putem observa este ca in contra cuprinsului CF adica in contra a ceea ce numim posesie tabulara. care dintre cele 2 va fi preferata. corporale. Si anume. dar nu poate opune uzucapiunea lui C de exemplu. B va veni si va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca art. o stare de fapt. actiunea in revendicare. Alin.900 alin. Ii urmatoarea ipoteza:un imobil teren si constructie inscrisa in CF. -doar discontinuitatea este un viciu absolut care poate fi invocat de catre orice persoana interesata. -de ce ne intereseaza cele 2 texte: mai intai pentru ca sa nu le confundam. adica animus domini.

in fractiunea in care 18 . Iar este o prezumptie privind proprietatea. 919 alin. situatia in care posesorul este in conflict in litigiu cu un tert. Cele 2 texte vizeaza 2 prezumptii distincte. cand spunem posesia prezuma nustiu ce. In situatia asta. de fapt se refera la corpus. si atunci tot timpul prezumptiile astea. sunt 2 stari de fapt. Am discutat de : 1. 935 intra in coliziune cu 919 alin. ca ai ramas detentor precar.935 NCC: precizeaza ca oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil se prezuma ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului. Acea stare de fapt este fie stapanirea asupra bunului cu corpus si animus. Am auzit de posesia mobiliara care valoreaza propriteate. Pana atuncia. probez un fapt conex si odata probata acest fapt conex se presupune din existenta lui ca exista si faptul la care initial ai dorit sa ajungi. Si anume prezumtia ca posesorul a inceput stapanirea in temeiul unui titlu translativ de proprietate. care la randul lor sunt aplicabile in 2 ipoteze diferite. fie cuprinsul CF. 919 alin. Si atunci se ridica intrebarea:pai daca ii proprietar ii normal ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. Deci avem X care stapaneste un bun mobil si vine un tert sa il revendice de la el. Fiindca in masura in care din corpus se prezuma automat ca el a inceput stapanirea in baza unui titlu translativ de proprietate inseamna ca automat se prezuma ca el a avut animus domini de la momentul de la care a inceput stapanirea.3 prezuma ca posesorul este proprietar.3.de prezumptia dreptului de proprietate care se intemeiaza tot pe stapanirea bunului. Nu putem avea prezumtii intemeiate pe animus. Si el se prezuma. prezumptia intemeiata pe cuprinsul CF. Din nou discutam despre o prezumptie intemeiata pe posesie.2. sau atfel spus. va avea intotdeauna preeminenta.sunt susceptibile de posesie in principiu.2 ce spune:care ii continutul lui 919 alin. Si se ridica intrebarea: nu este ea una si acelasi lucru cu prezumptia de la 919 alin. Am invatat ca prezumtia presupune ca in loc sa probez faptul material sau faptul juridic pe care-l vreau sa-l demonstrez. Il citim. il vedem cu ochii. Un inscris este o stare de fapt fiindca este perceptibila prin simturi. 2. Faptul conex in cazul celor 2 preuzmptii de la 900 si 919 este o stare de fapt. adica 935 nu mai prezinta nici o relevanta odata ce avem 919 alin. Prin urmare. deci prezum ca esti proprietar. 935 nu este cumva doar o aplicatie a lui 919 alin. Care sunt cele 2 ipoteze? 935 o sa-l analizam la modurile de dobandire a proprietatii impreuna cu 937.2.3 ne spune ca posesorul este prezumat proprietar. Art. In schimb 935 se ocupa cu alta prezumptie.prezumtia lui animus domini din corpus. sa fie foarte clara. De ce? Pentru ca animusul in sine nu poate fi dovedit in mod direct. Si atunci o sa discutam in comparatie 935 ca sa nu-l confundam cu 937.3? privind comparativ cele 2 texte: 919 alin. de ce? Fiind ca 935 vine sa il ajute pe cel care stapaneste bunul. Prima observatie este ca din nou discutam despre o prezumptie. Si acum sa vedem care este distinctia. iar 935 ne spune ca posesorul este prezumat ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. dar daca ele intemeiaza in favoarea unor persoane diferite. ambele stari de fapt intemeiaza prezumptia aceleiasi stari de drept. Mai precis pe elementul corpus.3? Raspunsul este ca NU. In contexul lui 935 sa ne uitam si la 919 alin. care proba contrara se face numai prin intervertire. te vad stapanind bunul. si de asemenea ea ramane sa intemeieze prezumția de proprietate in cazul bunurilor imobile pentru care nu s-a deschis CF. Care este interesul lui 935? Ex.2? deci daca se demonstreaza ca ai inceput stapanirea ca detentor precar se prezuma pana la proba contrara. Nu cumva exista o suprapunere intre cele 2 texte? Adica cele 2 texte pur si simplu.

titlul meu a fost translativ de proprietate. Efectul de opozabilitate se refera la acte juridice care au ca obiect drepturi reale mobiliare. Deci tu. 2. Deci 936 spune ca:cu exceptia cazurile prevazute de lege. deci tu in mod legitim te-ai aflat in stapanirea bunului fiindca eu ti-am dat bunul in stapanire. Si ala vine si spune ca da. mi s-a transmis bunul printr-un act translativ de proprietate. Asadar. 935 va interesa doar in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietar. Prin urmare nu este vorba doar de drepturi reale principale ci este vorba si despre drepturi reale accesorii. Atentie. avem art. in conflictul dintre cei 2 in care nu exista mijloc de proba ca fi preferat posesorul. Si anume. ce inseamna autor? Cel care ia transmis bunul posedat. 2.prezumam ca ai ramas detentor precar. Si se va prezuma ca lucrurile stau asa cum spune posesorul. deja prezumptia din 935 in momentul acela devine complet inutila. Ca degeaba am titlu translativ de proprietate daca el provine de la un neproprietar.vine tertul sa revendice acel bun. ipoteza in care posesorul vine in conflict nu cu un tert ci cu autorul sau. iar daca nu ai avut posesie sub nume de proprietar te mai putem prezuma ca fiind proprietar? NU.prezumtia existentei titlului translativ de proprietate -astea 3 chestiuni. Deci de data asta nu mai vine un tert de pe strada sa vina si sa spuna ca eu sunt proprietar si nu tu. Observatie. Ci vine chiar cel care i-a transmis bunul.prezumtia existentei elementului animus domini 2.3 intereseaza ca prezumtie de proprietate in conflictul dintre posesorul si un tert. Pentru a stabili clar sfera de interes al textului. pe cand 935 intereseaza ca prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau. Tu daca ai fost detentor precar ai avut animus domini? Nu. ca regula generala.prezumtia existentei dreptului de proprietate 3. (cum ar putea tertul sa rastoarne aceasta prezumptie? Demonstrand ca posesia paratului a inceput ca detentie precara. dar vine autorul si spune ca eu ti-am transmis bunul printr-un titlu netranslativ de proprietate. ce va face posesorul? Se va prevala de prezumtia din 919 alin.tu ai inceput stapanirea ca detentor precar.) deci 919 alin. Evident ca in masura in care exista inscris prin care sa probezi titlul. Pentru ca in momentul in care vine un tert si vine si spune posesorului ca ala cu care ai contractat nu era proprietar. 919 alin. Si atunci va veni tertul si va spune ca 1. La randul sau vine posesorul si spune ca nu. Un al doilea efect legat de posesie se regaseste in art 936 NCC.2 si 3 intereseaza atunci cand posesorul vine in conflict cu un tert. ai inceput ca detentor precar. tu ai un titlu. posesia asigura opozabilitatea fata de terti a dobandirii de drepturi reale mobiliare. Deci 935 intereseaza numai cata vreme nu se contesta calitatea de proprietar al acelui de la care a dobandit bunul posesorul. Asadar am abordat 3 prezumptii distincte: 1. Cu toate consecintele. care spune ca posesorul este prezumat ca fiind proprietar.3. In legatura cu 935 mai fac o singura remarca. la revedere. intr-adevar tu stapanesti bunul. am incheiat discutia. adica ca lui bunul i-a fost transmis printr-un titlu translativ de proprietate. 19 . Asta este ratiunea lui 935.935 care beneficiaza posesorului si spune ca daca autorul sustine ca i-a transmis bunul printr-un act netranslativ de proprietate iar posesorul din contra vine si spune nu. posesia de buna credina a bunului mobil asigura opozabilitatea fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale. ca textul nu distinge. Dar pentru ipoteza in care nu exista un inscris. Prezumptia din 935 intereseaza o cu totul alta ipoteza.

Atentie. Fata de ei nu exista. este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. Ori posesia este tocmai aparenta dreptului real. Adica.Art. Daca omul cunoaste existenta contractului anterior atuncia acel contract ii devine opozabil fiindca 936 inseamna opozabilitate prin publicitate adica prin cunoastere. Asta este logica lui 936. Deci buna credinta din nou are semnificatia de eroare. remiterea bunului. ----sa avem grija. mai poate contractul dintre A si C sa transfere proprietatea? Raspunsul ar fi ca nu. prin urmare poate A sa ii transfere proprietatea lui C. mai precis pe elementul corpus al posesiei. ci avem o ipoteza in care pentru un drept real mobiliar exista 2 modalitati alternative prin care se asigura opozabilitatea. Care? Stapanirea unui bun mobil. De ce? Pentru ca 936 isi intemeiaza efectele pe posesie. adica corpus. Cand se transmite el in materie mobiliara?in momentul incheierii actului juridic. Asadar. Art. Ca opozabilitatea presupune si reversul: inopozabilitatea. Asta este ideea cu opozabilitatea intemeiata pe posesie. nu are decat A sa ii vinda lui C si daca C intra primul in posesie el isi face dreptul opozabil fata de B. tu poti sa cunosti si altfel. ca se spune tot timpul. care dintre cei 2 dobamditori va fi preferat? Raspunsul il gasim in 1275. la 2482 daca il raportam la 936 nu avem o derogare. Cand se transfera proprietatatea? In momentul incheierii contractului. Cata vreme A nu ii preda bunului lui B situatia juridica numita transfer de proprietate intre A si B este inopozaibl fata de terti. prin urmare.1275 NCC:se refera la ipoteza unei transmiteri succesive a unui bun mobil. Este important sa intelegem modul in care functioneaza acest mecanism. Care este legatura dintre 1275 si 936? Mai intai. De ce nu? Pentru ca anu mai este proprietar. O stapanire materiala poti sa ai doar asupra unui bun corporal. Opozabilitatea de fapt inseamna ca pot sa am o situatie juridica intre 2 persoane si o situatie cu totul diferita fata de restul persoanelor. ipoteza simpla in care proprietarul unui bun mobil instraineaza succesiv acel bun mobil catre 2 persoane diferite. Ce inseamna buna credinta? Faptul ca el nu a cunoscut pe alta cale existenta contractului incheiat anterior. Am discutat efectul actului juridic cu privire la transmisiunea dreptului real sau a dreptului de proprietate sau a unui dezmembramant. Consecinta. imaginati-va urmatoarea ipoteza: A ii vinde lui B un bun mobil dar nu il preda. ca cel care intra cu buna credinta primul in posesia bunului. Ulterior A ramas in posesia bunului il vinde si lui C. Dar B nu a intrat in posesie. in arhiva electronica de garantii reale mobiliare. care poarta asupra unor bunuri corporale. Hai ca ti-l 20 . tertii pot sa vada o stare de fapt cu ochii lor. 1275 face o aplicatie a lui 936 pentru situatia in care se instraineaza acelasi bun mobil la 2 persoane diferite. Si vazand acel lucru pot sa deduca din acea stare de fapt existenta unei stari de drept.2482 NCC: ne intereseaza alin.1:publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea debitorului fie prin inscrierea gajului in arhiva garantiilor reale mobiliare. Iar posesia este doar un mijloc de cunoastere . Cum? Iti spune vanzatorul:bai vezi ca eu am vandut obiectul asta ieri dar nu i-am predat inca bunul. 936 ne spune ce? Ne spune ca dreptul dobandit de B prin primul contract devine opozabil fata de terti fata de C din momentul in care B intra in posesie. Care ii logica lui 936? Logica lui 936 este opozabilitate prin publicitate. care ne spune ca cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului. prin urmare fata de C proprietar este A. Prin urmare. Asadar. Atentie. 936 spune: drepturile reale mobiliare devin opozabile atunci cand tertul poate sa cunoasca existenta lui. Cum poate tertul sa cunoasca existenta dreptului real mobiliar? Observand ca cineva se gaseste in stapanirea bunului mobil. Asta se intampla aicia. cateva observatii: 936 de principiu trebuie sa se refere la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare. Ei pot sa o ignore in mod legitim. dreptul lui nu este opozabil fata de C. Adica. Si se pune intrebarea. Grija. Da.

fiindca ii in legatura cu bunul dat in chirie. de stapanire materiala. Cu toate acestea pentru ca avem un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. De ce ne intereseaza textul asta. Sigur ca da. -art. pentru ca nu este un drept real.1782 NCC:spune locatiuni succcesive. Obiectul derivat. Dreptul de creanta nu este un bun corporal. Ei. Fiindca dreptul de creanta al chiriasului nu este asupra bunului. Exista si alte efecte ale posesiei pe care doar le va aminti. pot sa duca la dobandirea proprietatii imobiliare. in temeiul uzucapiunii Observatie:dupa cum am remarcat. le excludem si pe astea. Prestatia. Bunul este obiectul derivat. creditor debitor. am spus dobandirea si in cazul uzucapiunii imobiliare am spuns asa:dobandire respectiv conservare si nu am spus prin ci in temeiul uzucapiunii. dar nu sunt moduri de dobandire. posesia in mod exceptional functioneaza ca mijloc de asigurare a opozabilitatii si pentru un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. Intr-o astfel de situatie cel de al 2-lea dobanditor este de rea-credinta prin urmare nu se poate prevala de 1275. adica aceiasi ipoteza numai ca nu se transfera proprietatea ci se da in chirie la chiriasi diferiti acelasi bun. pot sa intemeieze. Cu toate astea. O sa vedem care este rolul lor. eu iti platesc chiria. Obiectul ii prestatia. zisele uzucapiuni din NCC nu mai sunt moduri de dobandire a proprietatii. -art.dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta -art. pentru ca le vom studia cu alta ocazie.948 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta. Art. dreptul chiriasului. si 21 .939 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin uzucapiune ---este o noutate absoluta pe care o aduce codul civil -art. in mod normal posesia nu ar trebuie sa joace publicitate in cazul lui. 1782? Pentru ca am spus urmatorul lucru: posesia poate sa functioneze ca mijloc de publicitate doar pentru drepturile care poarte asupra bunurilor corporale fiindca numai astea sunt susceptibile de corpus. este constituit in legatura cu un bun. Ei. Acesta este obiectul derivat al raporturilor obligationale. poate sa joace acest rol. Care anume sunt astea: 1. litera b: mobile supuse unor formalitati de publicitate. la 1782 ii vorba despre opozabilitatea dreptului de creanta. in cazul bunurilor imobile.941 NCC:dobandirea posesiei mobiliare prin ocupatiune -art. Alea erau moduri de dobandire a proprietatii. in favoarea locatarului care a intrat primul in folosinta bunului se aplica dispozitiile de la 1275 adica povestea de dinainte. posesia de buna credinta. imi asiguri folosinta bunului si celalalalt raport obligational. astea le excludem.930-934 NCC:dobandirea respectiv conservarea proprietatii imobiliare.937 NCC. Ele au un rol. De ce? Pentru ca in timp ce in cazul bunurilor mobile posesia joaca efectiv ca mod de dobandire.vand tie. Dreptul de locatiune a chiriasului este impotriva proprietarului ca ala este debitor. in actuala reglementare. raportul obligational. asigurarea folosintei respectiv plata chiriei. bunul asupra caruia imi asigur folosinta. adica majoritatea bunurilor mobile) in cazul acestor bunuri. Sa ne uitam la litera c: in cazul celorlalte bunuri (care sunt celelalte bunuri? Sa ne uitam la litera a:imobile inscrise in CF. Deci ne raman imobilele care nu sunt inscrise in CF si bunurile mobile care nu sunt supuse unei formalitati de publicitate. zisele uzucapiuni tabulare respectiv extratabulare. vom discuta si despre uzucapiunile reglementate pe VCC. Lucru extrem de important pentru ca voi veni o acceptiune despre uzucapiune ca fiind un mijloc prin care in temeiul unei posesii indelungate devii proprietar. nu sunt moduri de dobandire a proprietatii.

dar au fost modificate fundamental. adica revendicare sau confesorie. in ce priveste actiunile posesorii. daca apare un alt temei juridic. constata ca a fost deposedat de un tert de rea-credinta. pentru a evita o tulburare in posesie. sau a unei deposedari. prin actiunea posesorie reglementata de art. nu va putea sa ii opuna autoritatea de lucru judecat a hotararii pronuntate intr-o actiune posesorie. Ce inseamna asta? Mai intai ce inseamna autoritate de lucru judecat? In rezumat. Ele exista si acum dar vorbesc despre lucruri total diferite fata de continutul lor din VCC. va fi reglata de legea in vigoare la momentul la care a inceput cursul ei. De asemenea. de ce ne intereseaza situatia atipica din 952? Pentru ca in mod normal ordinea cronologica este :tulburare in posesie. Singura chestiune care ne intereseaza pe noi din CPC este regula ca : solutia pronuntata intr-o actiune posesorie NU are autoritate de lucru judecat in petitoriu. In mod cu totul exceptional. dupa sistemul francez. in mod exceptional instanta poate interveni pentru a preintampina. cu privire la acelasi bun intre aceleasi persoane. legiuitorul da posibilitatea posesorului sa introduca o actiune posesorie cu caracter preventiv. De principiu. de foarte multe ori se poate intampla ca proprietarul bunului vine. sigur nu mai este uzucapiune ca este accesiune. Care este ideea – CPC ne spune asa: daca instanta s-a pronuntat printr-o hotarare definitiva si irevocabila intr-o actiune posesorie. pentru ca nu pot sa aiba o dubla reglementare.prezinta interes pentru ca orice fel de posesie inceputa anterior intrarii in vigoare a NCC. respectiv posesorie speciala. adica in contract ala are uzucapiune. La prima vedere logica. Nu poate nici una dintre parti ulterior sa redeschida fata de aceeasi parte cu privire la acelasi bun si pe acelasi temei o noua actiune in revendicare. Articolele din CPC mai reglementeaza acum doar chestiuni procedurale. Prin urmare ce poate sa faca posesorul. Deci daca s-a solutionat o data o actiune de revendicare intre A si B cu privire la un bun litigios si pe anumite temeiuri de drept. Are castig de cauza. Precizare legata de reglementarea legala.673-676 CPC. solutiona ramane definitiva si irevocabila. In situatia asta posesorul care acum va fi parat. atunci este o alta discutie. Actiunile posesorii erau reglementare si in VCC cu diferenta ca ele nu se gaseau reglementate in codul civil ci in codul de procedura civila. Actiunile posesorii Ce sunt actiunile posesorii? = Ele sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie. Atentie. Il da in judecata pe proprietar cu actiune posesorie. Si ce face proprietarul? La randul sau il deposedeaza cu dea sila pe celalalt. posesoriile pot fi : posesorie generala. rationala ar parea ca in momentul in care intra in vigoare NCC au fost aprobate articolele din CPC. Asadar. Sigur. actiunile posesorii vor fi reglementate si in NCPC care s-ar putea sa intre in vigoare in primavara. inseamna ca nu poti sa ai acelasi litigiu intre aceleasi persoane pe acelasi temei de 2 ori. Exista o procedura speciala al actiunilor posesorii – art.952 NCC. adica o actiune posesorie care urmareste evitarea unei tulburari in posesie care se va produce cu certitudine daca nu intervine instanta. judecata intre A si B cu privire la un bun. Atuncia proprietarului nu-i ramane la dispozitie decat sa introduca o actiune in revendicare. respectiv deposedare. De altfel. ele NU au fost abrogate. solutia instantei NU impiedica deschiderea unei actiuni petitorii. Deci in continuare actiunile posesorii beneficiaza de reglementarea pe langa cele din NCC si de reglementarea din CPC. si dupa aceea introducerea actiunii posesorii. Care este diferenta dintre cele 2? 22 . Mai mult.

Viciile fiind relative. care este consecinta? Consecinta este intr-o astfel de ipoteza ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calcul pentru stabilirea termenului de 1 an. Care este miza acestei fictiuni? Miza ii pentru uzucapiune. ar fi foarte neplacut. se va considera printr-o fictiune legala ca tu ai ramas posesor in toata aceasta perioada de timp.Posesoria generala se utilizeaza in masura in care intervine o tulburare in posesie sau o deposedare fara violenta. deci neviciata b. Posesoria generala presupune 3 conditii: a. Consecinta daca posesia nu este utila. Prin urmare. Fata de tine am ascuns posesia? Nu. dupa 9 luni ai castig de cauza si hotararea ramane definitiva si irevocabila. Daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani. Unde gasim aceasta chestiune? Tot in materia uzucapiunii. o posesie utila. pentru ca el ii inca in posesia bunului. Si daca viciul este relativ el suspenda cursul termenului de 1 an numai daca actiunea posesorie este introdus fix impotriva celui care putea sa invoce acel viciu. Dar atentie.de adaugat un singur lucru.921 lit. dar este la fel de bine aplicabila si in cazul actiunilor posesorii. pe tine te-am violentat? Nu. pentru ca ele sunt relative. Deci. Si daca ar fi riscul ca la orice deposedare tu sa te trezesti ca trebuie sa o iei cu uzucapiunea de la zero. Pai alea le exercita din momentul initial al deposedarii pana in prezent. Mai mult de 1 an – care este ratiunea? Ratiunea este ca dupa 1 an de la deposedare nu mai poate introduce actiunea posesorie. pentru uzucapiunea presupune intervale mai mari de timp. Si anume. se poate intampla sa fie vicii relative. Pai m-a deposedat.ca reclamantul sa fi avut inainte.posesia sa fi fost de minim 1 an de zile inainte de deposedare c. Daca exista o tulburare in posesie continua. termenul de 1 an ne intereseaza pentru ca posesia trebuie sa fie utila. Acelasi lucru se intampla si in cazul termenului de 1 an cerut pentru a putea introduce actiunea posesorie. Introduc actiunea posesorie si vine paratul si spune ca posesia ta de 1 an .de la momentul deposedarii sau a tulburarii in posesie sa fi trecut mai putin de 1 an. Si atunci tot timpul termenul de 1 an ar curge din prezent. insa o anumita perioada aceasta posesie a fost viciata.2:viciile posesie suspenda cursul uzucapiunii. sa adune si posesia exercitata de autorul sau. daca avem o speta in care am o posesie de 1 an. exercitand el acte de stapanire asupra bunului.In legatura cu posesoria speciala.g:spune ca posesia inceteaza prin deposedare. efectul admiterii unei actiuni posesorii ii ca se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata posesia. Jonctiunea posesiilor este reglementata in art. ca ea presupune: 23 . fata de tine am o posesiei utila de 1 an. pana la momentul deposedarii respectiv a tulburarii. Si va putea sa vina reclamantul sa spuna ca mai paratul. sa lipeasca la posesia exercitata de el.933 cu privire la uzucapiune. In masura in care esti deposedat azi si dupa 6 luni introduci actiune posesorie. A doua chestiune care ne intereseaza. reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor. la 932 alin. daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de 1 an. Sa ne uitam la art. Deci daca actele de tulburare sunt cotinue ne intereseaza momentul initial al lor. Pentru a obtine durata de 1 an care sa ii justifice protejarea prin actiunea posesorie. din care 6 luni ea a fost viciata de violenta sau clandestinitate. jumatate a fost viciata de clandestinitate si violenta.1. Prin urmare. anterior deposedarii sau tulburarii. de cand se calculeaza termenul de mai putin de 1 an? Din momentul in care a inceput primul act de tulburare sau din momentul ultimului act de tulburare? Din momentul in care a inceput. Care este consecinta? Consecinta este ca tu nu poti invoca aceste vicii. Adica. 2. De ce? Atfel tot timpul ar mai avea un an.

Asta inseamna deposedare. Asta inseamna tulburare. Ci doar ne tulbura exercitiul posesiei.2 din NCC. Nu ne lipseste de corpus. Pentru ca el nu stapaneste pentru proprietar ci stapaneste pentru uzufructuar. 24 . Ce inseamna deposedare sau tulburare? Va exista deposedare = cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului avand animus domini. dupa care proprietarul il tulbura pe chirias. tertul incepe sa se poarte ca si cand ar avea un drept de servitute asupra imobilului pe care-l stapanesc eu. Cum vine asta? O gasim in art. Chestiuni privind actiunea posesorie -actiunea posesorie intervine daca am deposedare sau tulburare. O chestiune fundamentala privind actiunile posesorii: IN CADRUL UNEI ACTIUNI POSESORII PARTILE NU ISI POT INTEMEIA PRETENTIILE SI INSTANTA NU ISI POATE INTEMEIA SOLUTIA INVOCAND EXISTENTA SAU INEXISTENTA UNEI STARI DE DREPT. adica DA. Si nu i se permite sa evite aceasta actiune folosindu-se de actiunea posesorie. proprietarul da bunul in uzufruct si uzufructuarul il da in chirie. Momentul in care un tert incepe sa se comporte ca si proprietar fata de bunul pe care-l stapanesc eu. Pentru ca el nu are animus domini. Poate chiriasul sa introduca o actiune posesorie? Da.sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la momentul deposedarii prin violenta intelegem = orice violenta fizica sau psihica de natura a trezi temerea si de a-l determina in acest mod pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care il deposedeaza. Este o afirmatie profund GRESITA. tulburarea – exercita o posesie mai restransa decat posesia sub nume de proprietar.a. Se discuta daca detentorul precar poate utiliza actiunea posesorie? In actuala reglementare este la fel ca si in CPC. Si de 3 ori pe saptamana trece peste terenul pe care-l posedam. nu se comporta ca si cum ar fi al lui.950 alin.un posesor sub nume de proprietar care iti da bunul in detentie b. Idee este ca. detentia precara presupune 2 chestiuni diferite care trebuie sa existe in paralel cu ea: a. Ne deposedeaza el? nu. Astea sunt cele 2 ipoteze. Ex. Si detentorul precar poate sa uzeze de actiunea posesorie in aceleasi conditii in care putea sa uzeze de aceasta actiune posesorul sub nume de proprietar. Deposedare – se comporta cu un animus domini.actiunea posesorie poate fi introdusa de catre posesorul sub nume de proprietar. pentru a ajunge cu masina la un teren care ii apartine. De ce? Pentru ca impotriva acestuia el va avea la dispozitie actiunea pe temei contractual. Observatie fundamentala: detentorul precar NU poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care stapaneste. sa nu facem urmatoarea afirmatie: detentorul precar nu poate introduce actiunea posesorie impotriva proprietarului. o deposedare prin violenta ca o prima conditie b. poate intenta o actiune posesorie detentorul precar. ex. Grija mare. 2. avem in posesie un teren si un tert incepe sa foloseasca terenul ala pentru a traversa. De ce? Pentru ca de ex.un act juridic netranslativ de proprietate -detentorul precar va putea sa introduca actiunea posesorie impotriva oricarei persoane mai putin impotriva posesorului care i-a cedat lui stapanirea bunului prin acel act netranslativ de proprietate. dar nu o posesie sub nume de proprietar cu o posesiei mai restransa. Ce inseamna tulburare in posesie = inseamna ca incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie.

mai exact ne intereseaza nr cailor de atac pe care le are la dispozitie oricare dintre parti pana al finalizarea litigiului --. in materie de competenta materiala a instantelor: avem art.art. asadar. Dupa care urmeaza : cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. actiunile posesorii . prin actiuni ii clar ca tine de procedura civila. chiar daca are reglementari si in NCC. anumite materii nu sunt de competenta lor. dupa caz. Insa. avem reglementari si in art. Instanta competenta in cazul actiunilor posesorii. indiferent de valoarea bunului litigios.1 CPC :in prima instanta judecatoria judeca toate litigiile in afara celora date prin lege competentei altei instante. O a doua chestiune care ne intereseaza este legata de faptul ca procedura de judecata este una cu caracter de urgenta. etc. a celor in materie succesorala. in cazul actiunilor posesorii am observat ca acestea pot fi de 2 feluri : o actiune in complangere si in reintegrare. este data indiferent de varianta actiunii. Doar prin exceptie. Intotdeauna in cazul unui litigiu intereseaza momentul la care hotararea jud ramane definitiva si irevocabila. act posesorii sunt supuse unei proceduri urgentate atat in prima instanta. utilitatea acestor actiuni posesorii. in masura in care legea stabileste in concret acest lucru. Prin urmare. instanta competenta este judecatoria.b se precizeaza : ca tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie civila ale caror valoare este de peste 500. La lit. Drepturi reale Cursul 5 In cursul acesta urmeaza sa discutam despre actiunile posesorii – continuare curs 4 si despre Sistemul de publicitate imobiliara si relevanta lui in cazul drepturilor reale imobiliare Cateva observatii in legatura cu problemele de la cursul 4 : - In general.consecinta este ca ele vor putea fi atacate numai cu recurs. etc.000 ron .IN ACTIUNILE POSESORII SE DISCUTA INTOTDEAUNA EXCLUSIV STARI DE FAPT.000 ron. de procedura presupusa de ele. 282 ind. inclusiv. Evident. In actualul CPC. Deci in principiu. adica generala si speciala. asadar actiunea posesorie se va judecat intr-un interval de timp mult mai scrut decat actiunea petitorie 3. In legatura cu procedura actiunii posesorii: 1. cat si ca durata generala datorita faptului 25 . In art. 1 CPC :”nu sunt supuse apelului hot date de judecatorie in prima instanta in cerereiel introduse pe cale principala privind : ……actiunile posesorii” à hot jud pronuntate in prima inst in solutionarea act posesorii nu sunt supuse in actuala reglementare apelului --. indiferent ca este pe NCC sau pe CPC.1 si 2 din CPC: art. in actualul CPC judecatoriile au o competena generala. in prima instanta cererile posesorii vor fi judecate de catre Judecatorie 2.673 si 676 CPC. Ipoteza in care exista o potentiala tulburare a posesiei. chiar daca este peste 500. printre altele.2 CPC : tribunalul judecat in prima instanta si procesele in materie comerciala si civila.

nu exista nici un text de lege care sa restranga aplicabilitatea actiunilor posesorii la sfera bunurilor imobile.ca hot pronuntata in act posesorie nu este susceptibila de apel. prin urmare neexistand o interdictie expresa este evident ca actiunile posesorii pot viza si protectia posesiei mobiliare !!! (Explicatia existentei opiniei din manuale cum ca act posesorii se aplica numai in cazul bunurilor imobile : primul argument : acesta tendinta de a considera ca actiunile posesorii protejeaza numai posesia imobiliara este una de ordin istoric. iar in al doilea rand : in mat mobiliara posesia valoreaza proprietate. in primul rand pt ca si in mat mob nimeni nu il opreste pe proprietar sa exercite act posesorii chiar daca e proprietar (mai exact calitatea de proprietar nu opreste pe nimeni in a introduce si actiuni posesorii). textul de lege care instituie acest principiu fiind art 937 CC ---. asta in masura in care nu admitem ca act posesorii pot fi si actiuni mobiliare àdpdv David nu exista nicio interdictie sau limitare in a uza de act posesorii si in domeniul mobiliar ! 26 . (ref critica David a celui de-al doilea argument ) imaginati-va ca cineva pierde un bun de valoare si o alta persoana il gaseste (nu discutam aici de oblig de a-l preda . al doilea argument : in materie mobiliara act posesorii sunt excluse deoarece posesia in mat mobiliara valoreaza proprietate si prin urmare nu se mai pune prbl unei act posesorii ci a unei actiuni petitorii à cf David acesta este un argument eronat. gasitorul ar putea deveni proprietar insa numai in temeiul uzucapiunii mobiliare dupa o anumita perioada de timp . Cf NCPC. Procedura speciala la cererile posesorii reglem de art 988-990 NCPC ----de principiu reglementarea este identica cu ceea ce gasim in actualul CPC. insa de aceasta data calea de atac va fi cea a apelului 4. noua reglementare nu schimba cu nimic actualul CPC b. acea persoana nu devine automat proprietar pt ca nu este aplicabil nici art 937 Cc si nici ocupatiunea. De principiu. insa art 989 NCPC stabileste in alin 3 faptul ca hotararea data asupra cererii posesorii este supusa numai apelului à avem tot o procedura urgentata si in NCPC care presupune tot o singura cale de atac. in toate manualele de dr reale vom gasi o afirmatie in sensul ca actiunile posesori sunt exclusiv imobiliare à prin aceste actiuni se poate apara numai posesia asupra imobilelor ---. ea poate fi atacata numai cu recurs a.cf David. pt ca bunul are deja proprietar (iar ocupatiunea reprezinta un mod de dobandire a unor bunuri fara proprietar) si pt ca bunul a fost pierdut (nu a fost abandonat) .insa atentie ! art 937 CC se aplica numai in anumite situatii determinate. respectiv regula instituita de acest text de lege se aplica numai la anumite situatii limitativ reglementate si nicidecum la orice posesie mobiliara. adica simpla posesie a unui bun mobil nu te face automat proprietarul acelui bun) Ex. Pana devine proprietar. imaginati-va ca un tert ii sustrage acel bun sau ii tulbura posesia asupra bunului mobil à ce va putea face gasitorul avand in masura in care el nu are o act petitorie pt ca el nu este proprietar ? raspunsul ar fi ca el nu poate face nimic . etc) à evident ca odata ce gaseste bunul pierdut. adica inainte de Codul Napoleon bunurile mobile erau considerate de o valoare atat de irelevanta incat nu se merita instituirea unei protectii si asupra lor . art 92 stab ca „judecatoria solutioneaza in prima inst cererile posesorii” à in ceea ce priveste competenta de solutionare a cererilor posesorii in prima instanta.

posibil numai in ipoteza in care paratul ar fi cauzat vreun prejuciu reclamantului ptin tulburare sau deposedare. distinct. este de observat ca cf alin 1 art 952 posesoria. dar totodata ea ar presupune simultan. astfel ca aceasta cerere de reparare. pare a fi conditionata de riscul ca bunul posedat sa fie distrus sau posedat . in sensul ca ea ar presupune si riscul unei tulburari/deposedari. adica in masura in care lucrarile/bunurile respective ar fi asezate direct pe terenul reclamantului am discuta despre o deposedare sau o tulburare actuala. De principiu va fi vb de o actiune imobiliara 3. Prima si cea mai importanta observatie legata de varianta de actiunea posesorie generala introdusa de art 952 CC presupune riscul iminent al unei tulburari a posesiei. fraza finala cf careia : „posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate”—acest txt de lege nu se refera nicidecum la o actiune posesorie. ci se refera la un alt capat de cerere. cel putin in modul de reglemntare al legiutorului. deci numai atunci cand exista o ingrijorarea serioasa cu privire la riscul tulburarii posesiei o A doua observatie : este evident ca act din 952 va fi o act exclusiv imobiliara pt ca se refera la ipoteza unor lucrari asupra sau in legatura cu imobilul In concluzie : 1. ar fi simultan conditionata si de producerea unui prejudiciu à 27 . nu tocmai fericit.in cazul de la art 952 CC. lucrarile/ alte acte pe care le savarseste paratul nu se realizeaza asupra imobilului reclamantului ci pe imobilul propriu al paratului.astfel ca acest mod de reglementare. respectiv parea fi conditionata de producerea in viitor a unui prejudiciu ---.- Element de noutate adus de CC 2009 in materia actiunilor posesorii : art 952 : „luarea masurilor pt conservarea bunului posedat” – care ar fi chestiunile atipice ale art 952 raportat la caracteristicile act posesorii discutate pana acum ? o O prima observatie este legata de faptul ca s-ar parea ca actiunea din art 952 se introduce nu ca urmare a unei tulburari de posesie ci pt a preintampina o tulburare de posesie ó cf alin 1 „exista motive temeinice”. actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului. spre deosebire de actiunea posesorie generala obisnuita care este introdusa tocmai ca o consecinta a tulburarii sau deposedarii ivita anterior 2. nicidecum asupra imobilului reclamantului deoarece in caz contrar ne-am gasi in prezenta unei tulburari actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare 4. de acordare de despagubiri nu va fi una posesorie ci va fi intemeiata pe raspunderea civila delictuala. Un alt element important prevazut de art 952 alin 1 coroborat cu art 949 alin 1. Asadar. Foarte important ! De principiu. deci care s-a produs !!! ori in cazul de la 952 Cc avem o actiune care urmareste sa preintampine o tulburare viitoare. ne duce cu gandul ca actiunea posesorie pe care legiuitorul doreste sa o introduca in NCC ar avea o natura juridica mixta. Asadar. act posesorie va fi introdusa atunci cand un tert face acte materiale de stapanire asupra bunului reclamatului --.

Se ridica intrebarea : art 952. LA un mom dat. nesocotind aceasta servitute.dpdv David. astfel de actiuni introduse in temeiul art 952 vor putea fi exercitate doar inainte de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu ! --. ca urmare a lucrarilor efectuate de B à ar retrange foarte mult sfera de aplicabilitate a art 952 ---. NOTA BENE !! In principiu. Interesul distinctiei intervine intr-o singura ipoteza = atunci cand detentorul precar ar dori sa introduca 28 .Ce se va intampla de ex daca nu s-a introduc act posesorie inainte de finalizarea lucrarilor respective ? Dupa finalizarea lucrarilor. raspunsul nu poate fi decat negativ pt ca legiuitorul conditioneaza simultan aceasta posesorie si de riscul ca terenul lui A. deoarece implicatiile practice ale acestei distinctii sunt foarte restranse. Detentorul precar este la fel de bine protehat prin actiunile posesorii cum este si posesorul sub nume de proprietar. constructia lui A va avea automat de pierdut dpdv economic (insa ramane de vazut cum va interpreta in concret practica noastra judiciara acest art 952). adica nici un proprietar al terenului lui B nu va avea voie sa construiasca niciodata pe acel teren. tocmai pt ca aceasta nu se va introduce dupa finalizarea constructiei ci in mom in care se realizeaza. ins anu de cea reglem de art 952. sa fie distrus ori deteriorate. A va avea la dispozitie 2 posibilitati de actiune : 1 actiune petitorie. Distinctia intre stari de fapt stari de drept. fara a se fi incheiat. dar si 1 act posesorie pt ca i se tulbura posesia servitutiei respective. In concluzie. instantele noastre ar trebuia sa priveasca acest text foare extensiv si sa inteleaga prin deterioare inclusiv scaderea valorii economice a bunului. asta pt ca detentia precare preia in 99% din cazuri regimul juridic al posesiei sub nume de proprietar. In favoare terenului lui A si asupra terenului lui B exista constituita o servitute de a nu construi. In mom acela . confesorie de servitute. reclam va putea sa uzeze de act posesorie . respectiv incep aceste lucrari. retinut de practica judiciara (pt acesta posesorie nu existA o reglem expresa in dr francez) este urmatorul : A si B au in proprietate si in posesie 2 terenil alaturate . instantel franceze recunosc ca inainte de finalizarea constructiei. poate fi aplicat intr-o astfel de ipoteza ? Interpretand foarte strict textul. Discutia legata de distinctia dintre posesie si detentia precara este in mare masura in prezent una teoretica. Aceasta act posesorie va fi tocmai echivalentul celei din art 952. faptul ca posesia nu este un atribut al vreunei drept real 2. ci de act posesorie generala clasica care intervine ca urmare a unei tulburari / posedari Precizari important de retinut cu privire la cele discutate pana acum despre POSESIE: 1. in speta. B incepe sa construiasca. prin introducerea acestei conditii a existentei riscului ca bunului reclamantului sa fie fie distrus ori deteriorat. iar in masura in care mi se incalca exercitiului unei servituiti de catre vecinul meu este evident ca va scadea valoarea constructiei mele si a terenului meu pt ca constructie mea ar trebui sa aiba veder.interesul acestei observatii : exemplu clasic in dr francez. in dr civil roman. lumina naturala . etc ào data ce B isi va ridica constructia. actiunea din 952 a devenit un hibrit intre actiunea posesorie si actiunea in raspundere civila delictuala.

Intervertirile 4. respectiv in privinta imobilelor. la fel ca posesia sub nume de proprietar – vom discuta despre asta cand ne va preda modurile de dobandire a proprietatii). ca si temeiuri stari de drept à intr-o act posesorie se invoca numai si numai stari de fapt !!!!! POSESIA TABULARA =starea de fapt presupusa de inscrierile funciare Publicitate imobiliara = presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a cunoastesituatia juridica a bunurilor imobile . respectiv austriac de carte funciara Istoric . Conflictul posesoriu dintre detentor si posesor sub nume de proprietar 5. aptitudinea de a transfera dr reale. unde pana de curand .Codul civil 2009 face un compromis intre sistemul francez si sistemul german. Regula esentiala a non-cumulului posesoriului cu petitoriul care pp ca intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca si argumente. terenuri sau constructii . 1273 NCC al. insa in prezent ei pot à de aceea importanta distinctiei este mai mult dpdv istoric. astfel ca noua reglementare contine anumite situatii atipice : o Art. transferul opereaza imediat prin simpla incheiere a contractului. rolul de publicitate fata de terti a drepturilor reale il are sistemul de carte funciara. in timp ce in mat imob dr se transfera doar prin intabulare ------àacesta diferenta intre transferul dr reale in materia mob si imob provine tocmai din compromisul legiuitorului CC 2009 : astfel ca sistemul francez presupune ca vointa partilor este suficienta pt a incheia un act 29 . al. Toata acesta distinctie a pornit de fapt din dr civil francez. care este sistemul clasic de CF provenit din sistemul germanic. respectiv contractul. 3 insa care in mod evident trimite la art 885 : „sub rezerva unor dispozitii legale contrare.La fel cum in materie mobiliara. in rest detentia precara are acelasi regim juridic cu al posesiei sub nume de proprietar (Obs . in dreptul roman are capacitatea. in privinta bunurilor imobile. teoretic. deci deduci ca acea persoana ar avea un drept de proprietate/alt drept real asupra acelui bun). transferul proprietatii are loc numai cu ocazia si doar prin efectul inscrierii in CF ----pare oarecum ciudat faptul ca in mat mobiliara . detentorii precari nu au avut posibilitatea de a uza de actiunile posesorii. in acelasi mod. dr reale asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se dob. cat si fata de terti. cea care joaca rolul de publicitate a drepturilor reale este posesiea (vezi o persoana in stapanirea unui bun mobil. numai prin inscrierea lor in cartea funciara. si detentia precara poate duce la uzucapiune. deoarece importanta practica este destul de restransa asa cum am aratat mai sus 3. asadar miza discutiei in dr francez era una destul de mare. actul juridic.o actiue posesorie exact impotriva celui pt care stapaneste – acolo el este limitat si u are acesta actiune . 1 : reprez REGULA à asadar. pt ca detentorii precari nu putea niciodata utiliza act posesorii. atat intre parti. pe baza actului sau faptului care a stat la baza inscrierii lor” à asadar in materie imob se deroga de la regula instituita de art 1273.

pt ca in Cc ro nu avem in nici un caz regula potrivit careia contractul naste doar obligatii (prin urmare nu putem vb in sist nostru de drept. Se naste obligatia de a da si abia ulterior 2. prin efectul contractului de V-C. indeplinirea formalitatilor de publicitate. ceea ce inseamna ca din contract nu se nasc decat obligatii (la fel cum am invatat si la dr roman).Chestiuni generale legate de sistemul de CF : o Cum functioneaza el ? Sistemul de CF functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general --. formalismele (act autentic. de vanzare. in sist de dr francez.juridic si totodata aceasta vointa este suficienta pt a produce orice efect juridic inclusiv transferul dr de proprietate .se va trece la executarea ei = transferul efectiv al proprietatii )----tocmai de aceea . 30 . automat. In sistemul germanic/austriac . la momentul incheierii vanzarii. respectiv va incepe sa existe in patrimoniul vanzatorului. in schimb. se aplica sistemul francez § In materie imobiliara.sist de Cf trebuie sa identifice intr-un fel bunurile imobile. in privinta bunurilor imobile se ajunge la o situatie oarecum asemanatoare cu cea din sistemul german. nu se transfera proprietatea. contractul nefiind niciodata un mod de dobandire a proprietatii/altui dr real (deci vom avea ulterior incheierii contractului : 1. in acest sist de dr in cazul vanzarii unui bun mobil prin contrcat nu se tranfera dr de proprietate ci doar se naste obligatia de a da. care se va executa prin remiterea ulterioara a bunului àtranferul de proprietate avand loc deci doar in mom remiterii bunului . transfer prin intabularea in CF a dr reale principale sau accesorii . proprietatea nu se poate transfera pt ca bunul nu exista si atunci la acest moment am discuta numai de o obligatie de a da. de a-ti transfera tie proprietatea in viitor = Gresit !!! à in momentul incheierii contractului nu se naste o oblig de a da pt ca in mom in care bunul viitor (o recolta de nu stiu ce) va deveni bun actual. se va transfera dr de proprietate la cumparator => mai exact in dr civ ro nu exista propriu zis acea executare a oblig de a da Cartea funciara = sistem de publicitate prin care li se da posibilitate tertilor sa cunoasca situatia juridica a bunurilor imobile . mecanismul difera in sensul ca contractul (ex. imaginati-va vanzarea unui bun viitor .m cine figureaza ca fiind proprietar) . respectiv austriac. compromisul care se regaseste in Cc 2009 suna astfel : § In materie mobiliara. despre contract ca fiind un act obligational din care se naste doar strict o obligatie de a da) . prin urmare. se incheie vanzarea. in acest moment. etc) nu conditioneaza transferul dr reale ci conditioneaza doar opozabilitatea fata de terti. acesta urmand a se transfera doar cand se va executa obligatia de a da prin intabularea dr in CF o In concluzie. iar in materie imobiliara. prin urmare intr-o astfel de situatie. donatie ) sunt exclusiv acte obligationale. Atentie !!! noi inca vorbim tot despre stari de fapt !! ---inscrisul de carte funciara este tot o stare de fapt pt ca il putem constata prin propriile simturi (cerem un extras de CF si vede. adica eu iti vand acum un bun care inca nu exista. dar nu este nicidecum identica. ex.

daca exista ipoteci. Acea CF va avea ca criteriu de referinta. in fctie de acest nr cadastral imobilele vor fi identificat ein CF. hot jud este evident ca este cuprinsa intr-un inscris si cu acel inscris mergi la CF [t a cere intabularea dr de proprietate in favoare. alin 3 :”mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi Cf decat daca se afla in coproprietate sau in devalmasie ”= consacra aceeasi consecinta a car real => IN CF EXISTA UN SINGUR IMOBIL SI CF SE DESCHIDE . ca punct central bunul si nu proprietarul. titlul va specifica localitatea unde s-a deschis acea CF si nr CF . cu toate vecinatatile.adica atunci cand verific cuprinsul unei CF . prin urmare daca eu sunt proprietar a 5 imobile din judetul Cluj nu voi putea sa le inscriu pe toate in aceeasi CF (pt ca CF nu este un sistemul personal de CF care face publicitate averii mele. bunul imobil trebuie sa aiba echivalentul unui „cod numeric personal” = nr cadastral (cum ajunge un imobil sa obtina un nr cadastral? Imaginati-va cadastrul ca fiind o uriasa harat pe care sunt identificate parcelele de teren. Asadar . SE COMPLETEAZA SI SE MODIFICA IN FUNCTIE DE SITUATIA JURIDICA A IMOBILULUI RESPECTIV o CF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile § Inseamna ca in Cf . adica sist de Cf este construit avand ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia !!! ex. pt fiecare tere cu proprietar diferit va exista un nr cadastral propriu si o carte funciara distincta) . Caracterul real al CF. ci este un sistem real !!!). CF este un sistem de publicitate real. eventual se specifica categoria de folosinta). vecinatatile imobilului) § Cuprinsul CF : CF e alcatuita din titlu si 3 parti (o sa discutam la seminarii) . in principiu aici nu exista inscrisuri care sa constate uzucapiunea pt ca uzucapiunea este un fapt juridic. 31 . partea a II-a a CF este partea care cuprinde toate inscrierile referitoare la dr de proprietate (va figura mai intai numele proprietarului. materiale a imobilului asa cum rezulta ea din documentatia cadastrala (va exista un plan al imob cu suprafata exacta. categoria de folosinta. daca s-a dezmembrat proprietatea) cat si o descriere a starii de fapt a imobilului (suprafata. rezulta printre altele din art 878 Cc alin 2 : „aceeasi Cf nu poate cuprinde decat un singur imobil’. terti interesati vor gasi atat descrierea sit jur (cine-i proprietar. ca de ex. titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea si foarte important : mentiunea inscrisului constatator al titlului --.imaginati-va aici. partea I a CF cuprinde descrierea faptica.in mom in care se cadastreaza terenurile la nivelulunui judet de ex. prin urmare pt inscrierea imobilului in CFe nevoie mai intai de o hot judecatoreasca prin care instanta sa constate ca s-a produs uzucapinea. prin urmare nu vom avea carti funciare deschise pe proprietari !! à in CF a unui imob determinat vor aparea toti proprietarii succesivi ai imob respectiv . X dobandeste un bun imobil prin uzucapiune. astfel ca pt fiecare din cele 5 imobile va exista o Cf distincta . fiecare din aceste parcele primeste un nr cadastral. toate parcelele alaturate vor fi identificate cu suprafata si linie de demarcatie dintre ele ---. imaginam ca vb despre CF deschisa cu privire la terenul si constructia de peste drum.

inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel cum este el definit in art.in masura in care un tert sau proprietarul tabular chiar va introduce o astfel de actiune . tot in partea a II-a vor aparea si mentiuni in legatura cu alte situatii juridice legate de dr de proprietate (ex. cu sau fara constructii. superficie. tipurile de inscrieri si situatiile juridice care sunt supuse inscrierii in CF Obiectul inscrierilor de CF -potrivit art. carora li se da astfel posibilitatea sa se increada in ceea ce apare inscris in CF. deoarece s-a increzut in cuprinsul CF . constructie.miza acestui formalism = protejarea tertilor. act in revedincare --. in cazul in care act in revendicare nu ar fi fost inscrisa in CF tertul ar fi putut spune ca el a dobandit bunul cu B-C. foarte multe dintre ele seamana foarte bine cu efectele posesiei (care presupune stapanirea asupra unui bun mobil sau imobil). Efectele CF.3 NCC:prin imobil se intelege in sensul prezentului titlu una sau mai multe parcele de teren alaturate. apartinand aceluiasi proprietar. de grevare in legatura cu imobilul) precum si actiunile care vizeaza dr de proprietate (ex. indiferent de categoria de folosinta. partea a III-a. in forma ei actuala o gasim la finalul caietului de seminarii ! Drepturi reale Curs 6 Publicitatea imobiliara – continuare -exista o foarte mare legatura paralela care se poate face intre posesia ca stare de fapt si starea de fapt presupusa de inscrierea in CF. servitute. aici se incriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza imobilul (ex. clauzele de inalienabilitate = prevedere contractuala prin care se interzice prorprietarului pe o anumita perioada de timp instrainarea bunului. in cursul unui astfel de litigiu. situatie pe teritoriul unei unitati admin-terit si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic. Generalitati legale de sistemul de CF -obiectul inscrierilor in CF.876 alin. orice interdictie de instrainare. cu notiunea de imobil din materia de CF. notiunea care semnifica teren. ea va fi notata in CF) – ratiunea inscrierii in CF a actiunilor cu privire la un imobil este ca in masura in care un bun care devine astfel litigio si cu privire la care.878 NCC.- beneficiul tau) NOTA BENE : SISTEMUL DE CF ESTE EXTREM DE FORMALIST. ipoteca. proprietarul tabular nu asteapta definitivarea procesului si il instraineaza bunul unui tert. -sa nu confundam notiunea de imobil cu care suntem obisnuiti. ceea ce inseamna ca orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris ---. privilegiu) • Detalii privind cuprinsul de CF regasim in art 19 din Legea 7/1996 cu privire la cadastru si publicitate imobiliara : aceasta lege a fost modificata radical odata cu intrarea in vigoare a NCC . uzufruct. imobil prin destinatie. tertul va fi astfel avertiza ca bunul respectiv poate sa provina de la un neproprietar in cazul in care act in revendicare s-ar admite . 32 - - . pentru ca sunt 2 chestiuni distincte.

intabulate in CF sunt terenuri respectiv constructii. in acceptiunea CF in masura in care terenul si constructia de pe el sunt inscrise in aceeasi CF avand un numar cadatral unic ele alcatuiesc o singura entitate.Prin imobil in acceptiunea stricat a sistemului de carte funciara intelegem exclusiv teren sau constructie. insa in manual vom gasi cu titlu de sinonim si notiuni precum:corp funciar.876 alin. art.imobilul in terminologia cartii funciare este definita ca fiind una sau mai multe parcele alaturate cu aceeasi categorie de folosinta sau cu categorie de folosinta diferite. Asadar. am discutat despre 2 imobile distincte. si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de 33 - - - . ce vom intabula in CF: dreptul de proprietate. adica exclusiv imobile prin natura lor. teren respectiv constructie. 2. Ce vrea sa spuna acest text? Faptul ca in principiu o carte funciara poate sa cuprinda doar imobilul aflat in proprietatea unei anumite persoane. 3. (copacii nu fac obiectul inscrierilor in CF. Chestiuni privind imobilul de carte funciara 1. inscrierea provizorie si notarea. desi sunt imobile prin natura lor) singurele imobile prin natura lor care vor fi inscrise. pentru fiecare imobil astfel cum l-am definit deja. dezmembramintele lui. imobilul de CF va putea sa arate de felul urmator: teren cu destinatie de gradina plus constructia care se gaseste ridicata pe terenul respectiv.tot ca o consecinta a caracterului real al CF.2 NCC.potrivit art. Asadar. Asta inseamna ca o carte funciara se deschide in legatura cu bunul imobil si nu in functie de proprietarul acestuia.3 este ceea ce decretul lege 115 respectiv legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar. 2. va trebui sa fie deschisa o CF distincta.- - Precizari: 1. Desi in mod normal in legatura cu chestiunile deja invatate in dreptul civil. sa retinem caracterul real al sistemului de publicitate imobiliara . Prin urmare. Prin urmare. Intabularea presupune inscrierea in CF cu titlu definitiv a drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii. aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. Tipurile/felurile de inscrieri Avem 3 astfel de tipuri de inscrieri in CF. Este vorba despre intabulare. respectiv ipoteca imobiliara si atunci cand este cazul privilegiile imobiliare. sau cord de proprietate. inscrierea provizorie are ca obiect tot drepturi reale imobiliare.878 alin. Inscrierea provizorie -nu este altceva decat „o intabulare nedefinitiva”.878 precizeaza in alin. prin carte funciara care presupune o carte funciara distincta pentru fiecare imobil. De ce facem precizarea asta? Pentru ca exista riscul sa facem confuzia intre imobilul clasic si imobilul in acceptiunea CF. Imobilul definit in art.sistemul de CF este un sistem de publicitate real. cu sau fara constructii. Asadar. Obiectul ei. Aceasta entitate in reglementarea NCC poarta si ea denumirea de imobil.3 ca mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi CF decat daca se afla in coproprietate. nu poate sa cuprinda mai multe imobile cu mai multi proprietari distincti. Intabularea.

O prima observatie pe care sa o retinem este ca art. Nu dobandeste nici pur si simplu si nici sub conditie. expropriere. ne da ipoteze:mostenire. inscrierea provizorie sa se transforme in intabulare. vanzare silita. care va deveni definitiva transformandu-se in intabulare. Raspunsul: nici unde. promitentul cumparator. ce parere avem? Va fi vorba in acest caz despre o intabulare. 898 NCC reglementeaza generic mai multe situatii de inscriere provizorie. in masura confirmarii ei ulterioare. Notarea -are ca obiect orice alte drepturi personale. promitentul cumparator are tot interesul sa isi inscrie promisiunea respectiva in CF. Art. In temeiul promisiunii el este doar creditor. actiuni sau situatii juridice in legatura cu imobilul inscris in CF. nici un fel de drept real.887 NU enumera printre aceste moduri de dobandire a proprietatii independent de CF si uzucapiunea.- inscriere a drepturilor in cartea funciara cu titlu provizoriu. prin promisiune. - - - - Efectele inscrierilor in cartea funciara Intabularea are efectul cel mai puternic si interesant pentru noi. 34 . Intr-o astfel de situatie intervine notarea. intabularea in CF are efect atributiv de drepturi reale imobiliare. Efect pe care il gasim reglementat in art. ca regula. in principiu. Prin urmare. Intr-o astfel de situatie dreptul real sub conditie va fi inscris provizoriu urmand ca in masura in care conditia se realizeaza in sensul mentinerii dreptului. In aceeasi logica. In cazul unei promisiuni de vanzare. nu va putea sa treaca la intabulare si cu atat mai putin la incriere provizorie. –intr-o astfel de ipoteza nu putem discuta despre intabulare. in anumite situatii drepturile reale se dobandesc fara inscrierea in CF. accesiune naturala. titular al unui drept de creanta. De ce? intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect exclusiv drepturi reale. drepturile reale imobiliare se vor stinge doar in momentul radierii acestora din cartea funciara. beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare.887 NCC:ne spune ca prin exceptie. nu dobandeste prin acel contract. Ori in cazul unui drept sub conditie exista o incertitudine in legatura cu existenta viitoare a dreptului respectiv. despre o inscriere provizorie si de ce? promisiunea de vanzare = contractul prin care. nu se inscrie nici la intabulare si nici la inscrierea provizorie. o parte promite sa vanda iar cealalta sa cumpere un anumit bun. daca este sinalagmatica. precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Intrebare:In masura in care o persoana incheie in calitate de promitent cumparator o promisiune de vanzare a unui teren. in sensul ca prin intabulare in reglementarea din NCC. Asadar. Uzucapiunea nu apare enumerata. pentru ca este o inscriere definitiva. – de ce ne intereseaza chestiunile astea? 1. Ex. beneficiarul promisiunii. O prima astfel de situatie este punctul 1: inscrierea provizorie se va putea cere daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva sau rezolutorie.885 NCC.

in sistemul formalist al cartii funciare. si anume efectul de opozabilitate.48 alin. Asta inseamna ca 577 alin. registratorul va respinge cererea de intabulare a unui drept in baza unui astfel de contract. inscrierea. Ceea ce trebuie sa retinem:registratorul va verifica in esenta 3 lucruri: 1.va verifica corespondenta dintre titlul. 577 alin. Tot in contextul asta. Regula: de principiu proprietatea se dobandeste in reglementarea noului cod exclusiv prin intabularea in CF. In masura in care se vinde un teren si contractul nu este incheiat in forma autentica. Asadar. Chestiuni privind procedura de carte funciara 1. constitutiv de drepturi. intabularea drepturilor reale in CF nu va avea efect atributiv. Si in foaia de sarcini a unui imobil apare: ipoteca pentru garantarea sumei de cu titlu de imprumut. 2. avem art. in toate aceste ipoteze.577 alin.conditiile aparente de valabilitate ale actului juridic. a hotararii judecatoresti definitive.47 35 - - - - . cererii facute pentru intabularea unui drept real. trebuie facuta intotdeauna prin inscris. mai exact. Tot in contextul asta ne atrage atentia asupra art.2:spune :cand lucrarea. daca nu exista prevedere contrara. constructia este realizata de proprietarul imobilului. o alta persoana. cu materialele sale sau cu materialele altuia. Ipoteza: in CF este inscrisa o ipoteca pentru garantarea unei creante.2 este o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietate. Art. proba titlului.885 din NCC se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorial. care este creditorul.1 din legea 7/1996.conditiile pentru realizarea inscrierilor in CF Orice cerere de inscriere a unui drept in CF trebuie sa fie intemeiata pe un inscris. ce este aparent? Forma. este vorba despre acte juridice care sunt constatate si probate prin inscrisuri. dispozitiile art. in baza caruia se face cererea si cuprinsul CF. discutam de imobile. intr-o astfel de ipoteza. registratorul de carte funciara verifica daca actul juridic indeplineste conditiile de forma. Adica de dobandire a dreptului de proprietate independent de inscrierea lui in CF.2 se refera la dobandirea dreptului de proprietate asupra unei constructii prin simplul fapt al edificarii ei. a certificatului de mostenitor. inscrierea provizorie sau notarea. a unui act emis de autoritatile administrative. asupra art.- - 2. 3.888 NCC specifica faptul ca inscrierea in CF se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial. a temeiului juridic in baza caruia se cere inscrierea drepturilor in registrul de publicitate. Cu toate acestea. dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului terenului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. Proprietarul tabular al bunului se prezinta la CF cu o chitanta prin care face dovada achitarii datoriei respective dar nu fata de X ci fata de Y.registratorul va verifica valabilitatea cererii in sine. ci se va mentine in continuare pana la finalizarea cadastrului efectul pe legea 7.art. de proprietarul terenului. Ce inseamna asta? Inseamna ca atata vreme cat ex. de principiu care ar fi solutia pe care ar da-o registratorul de CF cu privire la cererea de radiere a ipotecii? In aceasta situatie se va admite radierea sau nu? In principiu raspunsul este NU. Asadar. care articol 56 stabileste ca printre altele.56 din legea de punere in aplicare a noului cod civil. la nivelul judetului olt nu sunt finalizate lucrarile de cadastru. Asadar. care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice inscris in baza caruia se cere intabularea. ipoteca in favoarea lui X. Asadar.

883 NCC. si de aceasta data proba tuturor actelor se face prin inscrisuri. care spune asa: radierea unei sarcini poate fi ceruta (ipoteca este o sarcina) si de catre debitorul care a platit valabil creanta ipotecare a unei cesionar neinscris in CF. doreste sa afle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil. el trebuie sa prezinte nu numai chitanta doveditoare a platii ci si inscrisul original prin care sa probeze faptul ca X creditorul initial a cesionat. Am discutat deja ca pot exista situatii de exceptie. dobandirea de drepturi reale prin fapte juridice. care este ratiunea acestor obligatii? Sa se evite situatia incheierii unor contracte sau a pronuntarii unor hotarari care produc efecte in ce priveste situatia juridica a imobilelor.11.9 din legea 7.nu ai un contract. cei de la cartea funciara nu pot sa spuna ca nu ne ofera aceste detalii pentru ca tu nu vrei sa-l cumperi. in masura in care proprietarul tabular al bunului care a garantat cu o ipoteca bunul respectiv. Ex. va scapa efectului atributiv de drepturi reale a cartii funciare. o promisiune.principiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in CF -il gasim reglementat in art. Acum generic vorbind. care sunt situatiile acelea de exceptie. fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens. poate sa adreseze o cerere in acest sens la oficiul de CF iar cererea nu poate sa ii fie respinsa pe motiv ca el nu are nici un interes. a transmis creanta catre Y. (art. Principiile de carte funciara 1.47-55 din legea 7/1996). orice instanta judecatoreasca care pronunta o hotarare in legatura cu dreptul de proprietate imobiliara.principiul publicitatii formale -este reglementat in art. in ipoteza de mai sus. si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii funciare. De principiu imobilele se transmit prin acte autentice. 885 NCC si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare se dobandesc doar in momentul intabularii in CF. daca infatiseaza inscrisul original al cesiunii. ceva care sa justifice un interes in legatura cu imobilul. 2. respectiv anexele acesteia. in principiu CF se ocupa in cea mai mare parte a situatiilor cu publicitatea transferurilor de drepturi reale realizate prin acte juridice incheiate intre persoane private. in raza caruia se gaseste imobilul. cand se dobandesc drepturi reale fara inscrierea in CF? situatiile de exceptie pot fi mai bine intelese daca avem in vedere care anume este scopul prioritar al cartii funciare. De asemenea. Prin urmare. are obligatia sa transmita un exemplar al hotararii la biroul de CF. oricine ar fi el. Prin urmare. doreste sa fie radiata ipoteca din CF. - - 36 . Astfel de cereri nu pot fi refuzate. Legea 7/1996 reglementeaza obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la proprietatea asupra unui imobil sa transmita un exemplar din contractul respectiv la oficiul de carte funciara. o ipoteca. Inseamna ca in masura in care un tert. Deci trebuie sa intelegem un lucru. pentru a se face automat mentiune in CF. nu va fi conditionata de inscrierea in CF nici dobandirea drepturilor reale imobiliare care se produce in temeiul legii. si chitanta doveditoare a platii.- alin. efecte care nu pot fi cunoscute de catre terti. Procedura de CF presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica. de asemenea. in masura in care mergem si spunem ca vrem sa aflam detalii in legatura cu imobilul de pe strada avram iancu nr. pentru ca nu au fost inregistrate in CF.

se face exclusiv asurpa unui imobil in ansamblul sau. nu putem intabula ipoteca doar pe una dintre parcelele de teren sau doar pe constructie. Ex. drepturi personale. separat de imobilul anterior. efectul notarilor este la fel diferit. care in principiu este echivalentul legal al unei servituti de trecere. alte situatii juridice decat drepturile reale. textul face referire la imobilul de carte funciara. Acest drept se va naste in temeiul legii fara ca nasterea lui sa fie conditionata de inscrierea in CF. Ex. art. aflat in coproprietatea lui A. Exista de la aceasta regula exceptii. Si B doreste sa ia un credit de la banca garantat cu ipoteca el nu va trebui sa faca partaj. Sa ne imaginam ca exista o enclava. 2381 NCC. - - - - 37 . CF vizeaza transferuri de drepturi reale prin acte juridice.628 NCC reglementeaza conditiile de opozabilitate cu privire la clauzele de inalienabilitate. Va trebui sa intabulezi ipoteca asupra imobilului in ansamblul sau. ca imobil nou. De ce? pentru ca notarile nu au ca obiect drepturi reale. Notarea NU se incadreaza aici. notarea lor in CF nu are efect atributiv. fie efect de informare.- Ex. drept de proprietate doar asupra unei parti determinate din imobil. spune ca ipoteca se poate inscrie fie asupra unui imobil in intregul sau. Asta inseamna ca in materie imobiliara unde exista un sistem de publicitate. si pentru a ajunge de la drumul public la terenul sau proprietarul nu are acces direct. ci are fie efectul de opozabilitate. ori de cate ori avem dobandiri in temeiul unui fapt. Am spus ca intabularea si inscrierea provizorie au efect atributiv de drepturi. ci va putea sa intabuleze ipoteca nu asupra imobilului in ansamblul lui pentru ca este doar coproprietar. In situatia asta nu mai discutam despre un efect de opozabilitate ci despre un efect de informare. art. Asadar sa retinem. sau in temeiul legii. Intr-o astfel de ipoteza. ele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. si vrem sa intabulam o ipoteca. Regula privind imobilul in sensul avut de acesta in cazul CF corelat cu principiul efectului atributiv: orice fel de inscriere cu privire la drepturile reale imobiliare. a drepturilor de creanta. In masura in care doresti sa intabulezi ipoteca. ci asupra cotei lui parti din dreptul de proprietate. Asta inseamna ca in masura in care imobilul de CF ii alcatuit din 2 parcele de teren si o casa.617 NCC reglementeaza dreptul de trecere in favoarea unui teren care nu are acces la drumul public.etc. ele au ca obiect actiuni.C in cote egale de1/3 fiecare. sa i se transmita lui o parte materiala din teren sau din imobil inscrisa intr-o CF distincta.art. Asadar. asta este o ipoteza in care notarea are un efect de opozabilitate. Nu am spus nimic de notari. teren si constructie.B. fie asupra cotei parti din dreptul asupra imobilului. In cazul notarilor situatia se prezinta diferit. drepturi de creanta. Dar regula este ca orice intabulare sau inscriere provizorie se face numai asupra corpului de proprietate sau asupra imobilului in ansamblul sau. orice clauza de inalienabilitate pentru a fi opozabila fata de terti va trebui notata in CF. Dar se poate nota in CF si o hotarare judecatoreasca. Ideea este ca in alin. va fi necesar ca mai intai sa se realizeze dezlipirea acelei parti din imobil si transcrierea ei intr-o carte funciara distincta. un teren in jurul carei se gasesc alte terenuri care se gasesc in proprietatea altor persoane.617 NCC precizeaza ca in favoarea enclavei se recunoaste acest drept de trecere. In cazul actiunilor. in masura in care exista un imobil de CF.2 ni se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazuta de lege.

De ce ne intereseaza acest lucru? Pentru ca este posibil ca cererea de inscriere in CF a unui drept sa fie depusa si inregistrata astazi si sa fie solutionata peste 2 zile. Extrasul de autentificare are un termen de valabilitate. tertul va putea sa spuna ca el a fost de buna credinta si ca a fost indus in eroare de CF. principiul prioritatii intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse simultan sau succesiv. deci ne intereseaza intotdeauna pentru a vedea de cand cineva devine proprietar imobiliar. Si in functie de ordinea de solutionare a cererilor. art. chiar daca intabularea se dispune prin incheierea data de catre registrator peste 2 zile. se va stabili care ipoteca are rangul unul. 3. ne intereseaza momentul la care s-a depus cererea de intabulare. Ideea este urmatoare: orice tert verifia CF si in masura in care constata ca anumite drepturi sunt inscrise acolo este intemeiat sa considere ca acele drepturi exista in favoarea titularilor tabulari. inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor. Intr-o astfel de ipoteza efectul. ii vorba de o chestiune practica. Deci exista miza si pentru notari. Rangul ipotecilor ne va interesa in momentul executarii silite. -in al doilea rand. El are un termen de valabilitate iar pe perioada in care un astfel de extras este valabil.890 spune urmatorul lucru: daca prin lege nu se prevede altfel. merge cu mine cumparatorul la notar si zice ca vreau sa ii vand la asta imobilul. intr-o astfel de situatie tertul va fi protejat.890-891 NCC El stabileste momentul din care se produc efectele inscrierilor in CF. ele pot avea fie efect de opozabilitate fie efect de informare. principiul prioritatii va interesa spre exemplu atunci cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simultan sau succesiv 2 cereri de intabulare a unor drepturi de ipoteca. si nu momentul in care este solutionat. chiar daca notarile nu au un efect atributiv. Asta ce inseamna? In masura in care proprietarul imobilului. pentru ca cata vreme exista primul extras de 38 - - - . constitutiv de drepturi. intr-o asemenea situatie tertul care cumpara de la proprietarul tabular nu va mai putea ulterior sa spuna ca a fost de buna credinta. avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente asupra aceluiasi imobil. Asadar. respectiv care are rangul 2.- La ce ii buna informarea daca oricum nu se produce nici un efect juridic palpabil? Ratiunea informarii este legata de buna credinta a tertilor. Atentie. Extras care presupune un inscris care prezinta situatia actuala de carte funciara. mai intai isi va recupera creanta ipotecarul de rangul 1 si abia apoi va veni ipotecarul de rangul 2. Notarul cere un extras de autentificare. De ce? pentru ca la executarea silita. In masura in care de exemplu in CF este notata o actiune in revendicare introdusa de catre un tert impotriva proprietarului tabular. pentru ca CF l-a avertizat ca bunul respectiv este un bun litigios. In masura in care situatia se prezinta in realitate altfel. registratorul de CF nu va mai face nici o operatiune in CF a imobilului respectiv.principiul prioritatii -il gasim reglementat in principiu in art. Iar in intervalul asta de timp sa intervina o alta cerere cu privire la un drept asupra aceleiasi bun. Atentie insa. Pentru a incheia contractul in forma autentica notarul este obligat ca mai intai sa ceara de la CF un extras pentru autentificare. Extrasul de autentificare are un efect juridic foarte important. Daca vrem sa cumparam un imobil mergem la notar sa incheiem contractul in forma autentica. efectul atributiv de drepturi se va produce retroactiv din momentul in care a fost inregistrata cererea de intabulare in CF. Pe acea perioada nu se mai poate duce proprietarul la alt notar cu un alt cumparator sa ii vanda si lui.

mai mult bunul nici nu exista in CF. situatia in care proprietarul unui teren construieste cu materiale proprii.893 NCC:are o formula usor neclara: titlul lui:persoanele impotriva carora se poate face inscrierea. Nu are de unde.principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in CF -reglementat in art.894 NCC:in cazul in care obiectul supus inscrierii in CF a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate. Si atunci doreste sa ia un imprumut prn care sa-si achite datoriile. Altfel. ---in masura in care vreau sa imi inscriu dreptul de proprietate trebuie sa am un titlu care sa provina de la titularul tabular al proprietatii asupra imobilului respectiv. Intr-o astfel de ipoteza el devine proprietar in momentul si prin faptul constructiei. Art. 4. Prin persoane impotriva carora. pana la expirarea valabilitatii extrasului de autentificare nu se poate pune problema sa imi vinzi prin act autentic la o alta persoana. Imprumut asta trebuie sa-l garanteze cu o ipoteca. dreptul de proprietate al constructorului. Adica. Independent de intabularea dreptului pe CF. -aceasta cauza nu exista la ipoteci.893 NCC Ce vrea sa spuna acest principiu? inscrierea in CF a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea provine de la titularul tabular al dreptului respectiv. Se vor face 2 inscrieri: mai intai se va intabula dreptul de proprietate asupra cladirii si apoi dreptul de ipoteca in favoarea creditorului. Asadar. o terta persoana va putea sa isi intabuleze in calitate de cumparator dreptul de proprietate asupra acelui imobil doar in masura in care contractul lui de vanzare-cumparare provine de la X. Intr-o astfel de ipoteza se va duce la CF impreuna cu creditorii ipotecari dorind sa inscrie ipoteca.893 NCC: inscrierea unui drept real se poate efectua numai: a. registratorul de CF va astepta sa primeasca contractul de vanzare de la primul notar si va face in intervalul de valabilitate a extrasului de autentificare va face mentiune in CF doar in masura in care notarul care i-a cerut acest extras ii trimite contractul de vanzare-cumparare.impotriva celuia care la data inregistrarii cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta. Aceeasi situatie si in ipoteza unui mostenitor. intr-o astfel de situatie ce se intampla? Creditorul ipotecar poate sa ceara inscrierea ipotecii insa in conditiile in care simultan cu inscrierea ipotecii se inscrie simultan si dreptul de proprietate al celuia care isi greveaza imobilul. trebuie inteles persoanele de la care trebuie sa provina titlul in baza carora se cere inscrierea. altfel ii exclusa intabularea in temeiul unui astfel de contract. pentru ca pot exista simultan asupra aceluiasi imobil mai multe drepturi de ipoteca. daca in CF apare ca proprietar X. -art. b. In acest sens sa ne uitam la art. La CF o sa verifice si se constata ca cel care instituie ipoteca nu figureaza ca si proprietar tabular al bunului respectiv.- autentificare. dupa ce isi termina de ridicat cladirea. care dobandeste proprietatea fara inscrierea in CF.inscrierea dreptului real se poate face numai impotriva celuia care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrieri se cer deodata ---sa ne imaginam de ex. si inainte de a se inscrie ipotecheaza bunul. cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita odata cu 39 - - - . constata ca trebuie sa restituie banii pe care i-a imprumutat ca sa cumpere materiale. Intr-o astfel de ipoteza se vor face din nou ambele inscrieri. Ii zidar si isi construieste cu materiale proprii o casa pe terenul care ii apartine ca si proprietar.

5.88 alin.3 starea de fapt cunoscuta est corpus.3 ne spune ca pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este considerat/prezumat proprietar. si anume existenta dreptului de proprietate. Ultimul dintre ei. avem 2 preumtii relative de proprietate. De ce? pentru ca dispozitia juridica exercitata prin acte intre vii ii conditionata de inscrierea in Cf iar la CF nu se poate face inscrierea dobanditorului cata vreme nu este inscrisa autorul sau. ca acea persoana este titularul dreptului respectiv.3 NCC:spune ca in cazurile prevazute la alin. faptul de probat.principiul fortei probante -este reglementat in art. Cu toate astea in masura in care tu vei dori sa instrainezi bunul prin contract. se duce la CF si vrea sa isi inscrie dreptul. dar nu ai dispozitia asupra bunului tau? Raspunsul este ca tu esti proprietar. Ori cumparatorul nu se va putea intabula in CF datorita efectului relativ cata vreme nu a fost intabulat acolo vanzatorul. Nu va putea sa faca lucru asta decat in masura in care aduce mijloace de proba prin care sa dovedeasca toate drepturile de proprietate succesive de la ultima inscriere pana la dreptul sau. ca stapanire asupra bunurilor exista foarte multe asemanari: 1. asadar prezumptie relativa. ai dobandit bunul prin succesiune. ambele intemeiate pe stari de fapt. etc. Si din aceasta stare de fapt se prezuma existenta unei stari de drept. la inca 5 proprietari succesivi. cu exceptia imobilelor inscrise in CF. se prezuma pana la proba contrara ca dreptul respectiv nu exista. Ai toate cele 3 atribute ale proprietatii. -rt.o prima asemenea asemanare o gasim daca comparam art. ce vrea sa spuna textul? Esti proprietar. Asta este cunoscut.900 respectiv la art. Si anume existenta dreptului de proprietate sau a unui alt drept real.900 cu art.de ex. care este un inscris o stare de fapt. iarasi avem o stare de fapt cunoscuta.2 observatii: a.- - aceasta inscriere si inscrierea dobandirilor succesive anterioare. in masura in care un drept este radiat din CF. cuprinsul registrului de publicitate. proprietarul actual vrea sa isi clarifice situatia de CF. avem 2 ipoteze identice si anume. principiul efectului relativ face ca in cazul proprietatilor dobandite extratabular sa nu iti poti exercita dispozitia juridica. Care este prezumtia? O stare de drept.919 NCC:art. - - - 40 . s-a transmis prin succesiune. La art. De atunci si pana acum bunul s-a mai vandut.avem la art.919 alin. Si numai dupa ce se vor inscrie toti proprietarii succesivi va putea sa isi inscrie si el dreptul de proprietate. o stare de drept. proprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana in momentul intabularii ei in CF. si ai uzus fructus si abuzus. Asadar. Deci in ambele ipoteze avem o prezumptie relativa care functioneaza la fel:faptul cunoscut.900 alin. o stare de fapt. In acelasi sens. Tocmai de aceea. stapanirea materiala asupra bunului.919 alin. La art.919 alin.900 NCC: care spune ca in masura in care un drept este intabulat in favoarea unei persoane in CF se prezuma pana la proba contrara. Textul este tot o aplicatie a principiului relativitatii inscrierii in CF. Asta presupune ca ultima intabulare a dreptului de intabulare este din 1950.1.1 (est vorba de dobandiri de drepturi reale fara inscrierea in CF) titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea insa dispune de ele prin CF decat dupa ce si-a facut inscrierea. Intre CF si posesia ca stare de fapt. de perzumat. antecesorul sau.3 prima teza. efectul translativ de proprietate se va produce doar in momentul in care cumparatorul va fi intabulat in CF. In final textul adauga.

-

-

-

-

-

b.Diferenta dintre cele 2 texte: ce se intampla in ipoteza in care intra in coliziune prezumptia relativa intemeiata pe stapanirea bunului cu prezumtia relativa intemeiata pe posesia tabulara? Foarte important: in masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si prezumtia intemeiata pe posesia tabulara, va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de cuprinsul cartii funciare. Asadar, important ca observatie este ca de principiu, in acceptiunea NCC in masura in care posesia efectiv exercitata asupra bunului intra in conflict cu posesia tabulara este preferata posesia tabulara. c.observatie legata de art.900 alin.3:prezumtia este relativa, dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art.887 NCC (dobandirea proprietatii extratabulare), deci numai in aceste ipoteze, sau in ipoteza introducerii unei actiuni in rectificare. Desi prezumtia din art.900 este una relativa, proba contrara se poate face doar prin numite mijloace de dovada expres reglementate de lege. Deci proba contrara este limitata, este restransa. d.utilitatea ei:in materia dreptului de proprietate este foarte greu sa dovedim calitatea de proprietar, probatio diabolica. Pentru a gasi o solutie la probatio diabolica a fost creata uzucapiunea, ca mod originar de dobandire a proprietatii. Insa, NCC opteaza pentru o alta varianta de solutionare a acestei probleme, si anume, varianta intemeiata pe cuprinsul CF. prin urmare, in masura in care se ajunge la un proces de revendicare, proba dreptului de proprietate se va face in mod constant prin extrasul de CF. tocmai datorita forei probante a CF. trebuie sa mai luam in calcul faptul ca de regula datorita principiului atributiv de drepturi al CF, de regula datorita acestui principiu nu vom putea avea o actiune in revendicare indreptata impotriva proprietarului tabular. De ce nu? Pentru ca actiunea in revenicare inseamna actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Actiune prin care proprietarul vrea sa redobandeasca stapanirea materiala asupra bunului. Tocmai am spus ca inscrierea in CF are efect atributiv de drepturi reale. consecinta care este? Cata vreme o persoana figureaza ca proprietar in CF absolut sigur ea este proprietar. Nu poti sa fi inscris in CF si sa nu fi proprietar. Poti sa fi inscris fara titlul, sau contractul in baza caruia ai fost inscris sa fie desfiintat, este adevarat. Dar pana la momentul radierii dreptului tau, tu ramai proprietar. Consecinta este ca o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular va fi de principiu sortita esecului pentru ca reclamantul nu va putea proba ca el este proprietar. -principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a CF. deoarece primul, principiul fortei probante instituie o regula de probatiune, iar cel de al doilea, principiul publicitatii materiale, instituie o regula de fond, de drept substantial, de drept material. In al doilea rand, principiul fortei probante protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar, in timp ce principiul publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara. Drepturi reale Cursul 7 Posesia tabulara si efectele ei Ce intelegem prin posesie tabulara? = este starea de fapt rezultata din inscrierea in CF a unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular. Asadar, pana acum am discutat tot timpul despre starea de fapt presupusa de stapanirea bunului. De data aceasta avem in vedere starea de fapt presupusa de existenta unui inscris, inscrisul de CF. 41

-

-

-

Sa vedem care sunt consecintele juridice ale acestei stari de fapt: 1.primul efect al posesiei tabulare, extrem de important, este dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor fata de terti -pentru a ne fi mai evidenta asemanarea intre posesia tabulara si posesia despre care am discutat pana acum, vom face tot timpul o paralela intre cele doua, pentru a vedea ca foarte multe dintre efectele unei se regasesc si in cazul celeilalte. -posesia tabulara are ca efect dobandirea dreptului real imobiliar si opozabilitatea lui fata de terti. Acest efect juridic il gasim reglementat in art.885 alin.1 NCC, si daca ar fi sa facem o paralela cu posesia, ca stapanire asupra bunului, de data aceasta avem o diferenta intre cele 2. De ce? pentru ca posesia ca stapanire asupra lucrului nu confera automat dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra bunului respectiv. Posesia ca stapanire asupra bunului confera exclusiv opozabilitatea dreptului si aceasta doar in materia bunurilor mobile. In acest sens, ne aducem aminte de art.936 NCC. Asadar, in timp ce posesia tabulara asigura dobandirea si opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, posesia ca stapanire asupra bunului presupune in principiu doar opozabilitatea dreptului real si asta doar in materia bunurilor mobile. O sa intalnim formule de genul: posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate sau titlu de proprietate. Grija foarte mare. Sa nu ramanem cu ideea ca posesia mobiliara iti da automat dreptul de proprietate asupra bunului mobil. In timp ce posesia tabulara, care este o stare de fapt care ne da dreptul inscris in favoarea noastra in cartea funciara, este foarte important, iar posesia ca stapanire asupra bunului indiferent ca este un bun mobil sau imobil, nu iti confera in mod automat dreptul real asupra acelui bun. Doar in mod exceptional in anumite conditii limitativ reglementate de lege, posesia bunurilor mobile duce la dobandirea proprietatii. Asadar, sa observam aceasta diferenta. Posesia tabulara automat, intotdeauna, confera dreptul real inscris in favoarea ta in CF, pe cand posesia ca stapanire faptica asupra bunului doar in mod exceptional confera un drept real si doar in materia bunurilor mobile. (nu intram aici cu discutia privind uzucapiunea) Posesia ca stapanire, ne confera in principiu doar opozabilitatea dreptului si asta doar in materia bunurilor mobile. In concret, daca esti inscris ca proprietar al imobilului de peste drum in CF, inseamna ca cu certitudine numai tu poti fi proprietarul bunului respectiv si dreptul tau de proprietate este opozabil fata de toate persoanele. Adica toata lumea are obligatia sa ne respecte dreptul de proprietate. Daca avem stapanirea asupra unui bun mobil, aceasta stare de fapt ne confera in plan juridic ca regula doar opozabilitatea dreptului, adica obligatia tertilor de a ne respecta dreptul asupra bunului mobil. 2.a doua observatie foarte importanta este legata de 885 alin.2 NCC 885 alin 2 spune ca :drepturile reale imobiliare se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din CF. de ce este important acest aliniat? Pentru ca alin.2 trebuie coroborat cu alin.1 de la 885 si concluzia este ca: a.in materie imobiliara, ca regula o persoana poate sa fie proprietar al bunului doar in masura in care are posesia tabulara asupra bunului respectiv b.in materie imobiliara, dreptul real va fi pierdut doar in momentul in care se pierde posesia tabulara. Cum se pierde posesia tabulara? Prin radierea din CF. de ce este important acest lucru? Pentru ca avem reflexul de la partea generala, cand am discutat despre actul juridic, reflex care este justificat de inspiratia franceza a codului vechi si in mare masura a noului cod. Acest reflex ce presupune? Convingerea noastra ca 42

-

-

dreptul de proprietate se dobandeste prin act juridic si se pierde numai in masura in care acel act juridic este desfiintat. Ex, in materie imobiliara: sa presupunem ca A cumpara de la B imobilul de peste drum. Prima observatie: in momentul in care se incheie contractul sub forma autentica notariala, B nu devine proprietar. Cumparatorul nu devine proprietar. De ce nu devine proprietar? Pentru ca contractul NU are efect translativ de proprietate. Acest efect se va amana si se va produce doar in momentul inscrierii, intabularii in CF, moment in care cumparatorul dobandeste posesia tabulara. Dar ne intereseaza si reversul:in masura in care instanta, ulterior anuleaza sau rezolutioneaza acest contract, prin simpla anulare sau reziliere, rezolutionare a contractului, vanzatorul nu redevine proprietar. Ex, sa presupunem ca la 1 an jumătate de la incheierea contractului si la realizarea formalitatilor de publicitate se anuleaza vanzarea. Reflexul nostru ar fi sa spunem ca in acest moment inceteaza cu efect retroactiv toate efectele vanzarii, prin urmare se repun partile in situatia anterioara. Restitutio in integrum, adica, trebuie restituit bunul si automat vanzatorul redevine proprietar. Dar sa ne reamintim faptul ca transferul de proprietate NU a fost un efect al vanzarii ci al intabularii. Prin urmare, chiar daca se anuleaza vanzarea, pana in momentul radierii din CF a dreptului cumparatorului acesta ramane proprietar. Este foarte important sa intelegem acest lucru. Pana la radiere el este proprietar. Asadar, intabularea si posesia tabulara ne confera dreptul de proprietate chiar daca sunt lipsit de un titlul care sa le justifice. De ex, am fost intabulat in baza unui contract de vanzare-cumparare. Dar acel contract a fost desfiintat, inseamna ca intabularea ta in CF este lipsita de temei juridic, de titlu. Cu toate acestea, cata vreme esti posesor tabular, esti si proprietar. Vei pierde dreptul doar in momentul in care pierzi posesia tabulara. 3.al treilea efect legat de acest efect achizitiv al posesiei tabulare ii o problema pe care nu am mai abordat-o legat de actiunea in revendicare. -563 alin1 NCC:precizeaza ca proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. Asadar, sintetic, actiunea in revendicare este intotdeauna definita ca actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Ce va dori reclamantul intr-o actiune in revendicare? Ne-a atras atentia :nu sa-l faca instanta proprietar pentru ca el deja este proprietar. Ci va dori ca instanta sa-l oblige pe parat sa ii restituie posesia, stapanirea asupra bunului. De ce anume facem aceasta paranteza legata de actiunea in revendicare? Pentru ca datorita efectului achizitiv si formalismului sistemului de CF, este foarte greu de imaginat ipoteza in reglementarea NCC in care actiunea in revendicare sa fie introdus cu succes impotriva posesorului tabular. De ce? pentru ca reclamantul daca doreste sa iaba castig de cauza in actiunea in revendicare ce trebuie sa probeze? Ca el este proprietar. Ori avand in vedere ca posesia tabulara confera dreptul de proprietate, daca paratul este proprietar tabular survin 2 consecinte: categori proprietar este paratul, si cu certitudine reclamantul nu poate fi proprietar. Prin urmare actiunea in revendicare are toate sansele sa fie respinsa daca este introdusa impotriva posesorului tabular. In materie posesiei ca stapanire a bunului am discutat chestii de genul: posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in revendicare. Asa incat sub aspect probatoriu tu ai avantajul ca reclamantul trebuie sa faca proba si nu tu. Posesia tabulara iti confera si mai mult:pentru ca tu esti de-a dreptul proprietar. Si 43

-

3: a. Exceptii:art.887 NCC:reglementeaza ipoteze de dobandire a dreptului de proprietate fara inscriere in CF. se prezuma relativ pana la proba contrara ca ea este titular al acelui drept. si in cazul in care o asemenea actiune este admisa. Dar astea sunt situatii exceptionale in care se poate dobandi proprietatea extratabulara. va avea intotdeauna prioritate prezumtia intemeiata pe posesia tabulara. si se pune problema.aceasta prezumptie relativa poate fi rasturnata doar prin anumite mijloace de proba limitativ reglementate de lege.pe langa observatia ca prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara este mai puternica decat cea intemeiata pe stapanirea asupra bunului b. si se refera la prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara. astea sunt singurele situatii in care se va putea ajunge ca reclamantul sa fie un proprietar extratabular dobandind in ipotezele astea limitativ prevazute de lege. Observatii: a. Art. Aici sa comparam art.urmatorul efect legat de posesia tabulara l-am discutat deja.919 alin. si sa poata sa revendice cu succes bunul inclusiv de la posesorul tabular.la art. b.900 cu art. Deci ea va fi rasturnata doar in conditia admiterii unei actiuni in rectificarea CF. iarasi comparativ cu posesia ca stapanire asupra bunului.daca esti posesor tabular orice actiune in revendicare introdus impotriva ta va fi in principiu respinsa. Atentie.891 NCC:acesta spune in esenta ca in ipoteza existentei unui conflict de titluri concurente. Regula este insa ca esti proprietar numai in masura in care ai posesia tabulara asupra bunului imobil. Adica pot sa fiu proprietar fara sa am posesia tabulara. Asadar concursul. care reglementeaza prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara.3 ca:dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute de 887 NCC (este vorba de dobandirea proprietatii extratabulare) precum si pe calea actiunii in rectificare. ni se spune in alin.900 NCC.900 NCC. 4. 5.un alt efect al posesiei tabulare. In cazul in care. Si in masura in care aceasta prezumtie relativa intra in contradictie cu acelasi tip de prezumptie intemeiata pe posesia ca stapanire asupra bunului. In masura in care o persoana are posesia tabulara asupra unui drept real. in anumite conditii reglementate de lege.3 o sa observam ca se specifica faptul ca prezumtia intemeiata pe posesia ca stapanire a bunului functioneaza doar atata vreme cat bunul nu face obiectul inscrierii in CF.in 919 alin. este cel pe care il gasim in art. ---asta este regula. De ce? pentru ca drepturile se dobandesc numai in masura inscrierii. pana la inscriere va fi intre 2 titluri concurente. Ex. Raspunsul est dat 44 - - - . nu am spus conflict de drepturi concurente. proprietarul imobilului de peste drum il instraineaza lui A dupa care il instraineaza lui B. este vorba despre actiunea in rectificare a CF. deci A si B au amandoi 2 contracte de vanzare cumparare. ea duce la corectarea CF inclusiv prin radierea dreptului paratului in actiunea in rectificare. care dintre cei 2 va fi preferat. ci conflict de titluri.

Ori posesia bunului mobil asigura tocmai posibilitatea tertului de a afla ca eu sunt proprietar. pentru ca altfel cum sa ii cer sa imi respecte ceva ce nu cunoaste. Pentru ca am discutat despre efectul relativ al inscrierilor in CF. Asadar. el ramane proprietar. pentru ca fata de Y vanzarea initiala catre X nu este opozabila. Deci trebuie as fi de buna credinta sa nu cunosti cealalta vanzare. cata vreme nici unul nu este tabular indiscutabil proprietar este vanzatorul. pentru ca fata de Y. 891 : reglementeaza posesia tabulara ca mijloc de solutionare a conflictului intre titluri concurente provenite de la un autor comun. mi se vinde ceasul mie. In momentul in care unul dintre cei 2 se inscrie in CF. Fiind ca posesia bunului joaca pentru mobile rol de opozabilitate. eu vanzator sunt in continuare proprietar. Este valabil si pentru 891 cat si pentru 1275. Deci in momentul in care Y cumpara de la mine. Acealasi lucru se intampla si la 1275 cu o diferenta de nuanta. In materie mobiliara am inceput la prima observatie sa spunem ca posesia joaca rolul de opozabilitate.- - - - - - tot de posesia tabulara. Ex. cel de a-l doilea cumparator. sa observam ca si de aceasta data posesia tabulara joaca exact acelasi rol ca si stapanirea efectiva asupra bunului. De ce? pentru ca vanzarea catre X chiar daca a avut loc anterior nu ii este opozabila lui Y cata vreme X nu a fost pus in posesia bunului. In 891 spune ca conflictul se va rezolva in momentul in care unul dintre cei 2 titulari de titluri se inscrie in CF.1275 alin. Daca am observat la 1275 textul spunea:primul dintre cei doi care este pus in posesie cu buna credinta. automat el dobandeste dreptul si il face totodata opozabil fata de terti. Ca ma 45 . Prin urmare cum se va prezenta situatia juridica la bunuri mobile? Ex. Buna credinta aicia este legata de cunoastere. in momentul in care il pun mai intai in posesie pe Y. daca titlul unuia dintre cei 2 provine de la un tert care nu figureaza in CF. Va fi preferat cel care si-a inscris primul dreptul in CF indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in CF. In materie imobiliara posesia tabulara are un efect si mai puternic. pentru ca el este posesor tabular. Ce inseamna cu buna credinta? Este din nou eroare. De ce? pentru ca opozabilitatea fata de terti este conditionata de cunoastere. Am spus ca posesia bunului mobil joaca rolul de opozabilitate. Deci sa retinem 891 in paralel cu 1275. ii clar ca oricum dobanditorul nu s-i ar putea intabula dreptul pentru ca nu are un titlu care sa provina de la titularul tabular.1 precizeaza ca daca cineva a transmis succesiv catre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal. Pentru ca tertii trebuie sa imi respecte dreptul numai daca il cunoaste. ii clar ca ambele titluri trebuie sa provina de la un autor comun si ala sa fie posesorul tabular. doar ca posesia tabulara functioneaza ca si criteriu de solutionare a conflictului intre titluri in materie imobiliara. pe cand posesia ca stapanire asupra bunului functioneaza cu acelasi rol in materia bunurilor mobile.1275 NCC:art. el dobandeste primul posesia tabulara si este preferat ramanand proprietar chiar daca titlul lui este posterior fata de titlul celuilalt.Vand un ceas lui X si dupa aceea lui Y. De ce? care este ratiunea acestei bune credinta? Aici buna credinta nu ii o chestiune etica. Atentie!!! Titlul trebuie sa provina de la un autor comun. morala. si in momentul in care sunt pus in posesie nu stiam faptul ca anterior acelasi ceas a fost vandut altei persoane. Asta inseamna ca daca am vandut lui X si dupa aceea am vandut lui Y un imobil. ce inseamna asta? Inseamna ca daca acum 2 saptamani a fost vandut imobilul lui B. de dobandire a drepturilor. el cumpara de la proprietar. cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. Sa comparam acest text cu art. iar astazi i-a fost vandut lui C iar saptamana viitoare se inscrie primul C.

Tot datorita motivului faptului ca intabularea. automat cunoasterea face ca dreptul meu sa le fie opozabil. Tocmai de aceea textul cere ca ei sa fie de buna credinta. Stiti ca actiunea in nulitate este imprescriptibil extinctiv. nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna credinta a posedat imobilul timp de 5 ani. Adica ca ei sa nu fi cunoscut pe alta cale faptul ca eu am devenit proprietar. fara titlu. in solutionarea conflictului de titluri concurente. La 930 si 939 NCC cele 2 texte reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobilira respectiv in materie mobiliara. Nu s va ajunge la asta pentru ca actiunea in modificarea cartii funciare nu mai poate fi introdusa dupa acel termen de 5 ani. Lit.1 NCC:textul spune ca drepturile celui care a fost inscris fara cauza legitima. daca X sta inscris in CF nustiu cati ani se produce uzucapiunea tabulara. 46 - - - - .un al efect al posesiei tabulare este uzucapiunea tabulara Care este reglementat in art. iti inscrii dreptul in CF cu buna credinta. Insa tertii nu pot sa se ascunda in spatele lipsei mele de posesii in masura in care ei au cunoscut dreptul meu pe alta cale. primul dobanditor va putea introduce impotriva lui o actiune numita.931 alin. il gasim si in materia CF. Acelasi rationament. Consecinta ar trebui sa fie radierea dreptului tau din CF ca fiind intemeiat pe o inscriere care nu are la baza un just titlu. sau titular al altui drept real imobiliar. Cu precizarea foarte importanta ca zisa uzucapiune tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. va putea sa conserve acest drept in sensul ca inscrierea lui nu va mai pute fi atacata. Instanta admite actiunea. 6. ii necesar ca cel care se inscrie primul sa fie de buna credinta. nu se va mai putea cere radierea ei.931 NCC:uzucapiunea tabulara presupune in esenta ca dupa curgerea unui anumit interval de timp. Observatii: a. In momentul in care ei au cunoscut pe alta cale. cerinta. Asadar. Ambele uzucapiuni de la 930 si de la 939 sunt intemeiate de aceasta data pe posesia ca stapanire asupra bunului. Art. Conditia este sa fii de buna credinta.- - vad stapanind bunul. De ce ii trebuie nustiu cati ani odata ce am discutat ca din momentul tabularii chiar fara titlu duce la dobandirea proprietatii. dupa 5 ani de la momentul inscrierii dreptul tau de proprietate nu mai poate fi contestat. in CF ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real. si in materia CF. Asadar. adica fara titlu. Deci sa nu cunoasca pe alta cale existenta unui titlu anterior. actiune in prestatie tabulara.c:nu a cunoscut pe alta cale inexactitatea cuprinsului CF. art. Daca fara temei. Cum se poate ajunge la situatia asta? Ex.901 NCC alin2: tertul este considerat de buna credinta numai daca …. Ce inseamna sa fii de buna credina? Ca la momentul intabularii sa nu fi cunoscut tu faptul ca intabularea ta nu este intemeiata pe un titlu. ce este de fapt zisa uzucapiune tabulara? Ea este o prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in rectificare. Ex.uzucapiunea este in esenta un mod de dobandire a proprietatii. cel care figureaza in CF ca proprietar. Raspunsul:uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. nu este o prescriptie achizitiva ci o prescriptie extinctivă. chiar daca ai fost inscris fata titlu. In masura in care el se inscrie cu rea-credinta. si aicia putem face o paralela intre posesia tabulara si posesia ca stapanire asupra bunului daca avem in vedere pe de o parte 931 pe de alta parte 930 si 939 NCC.este inscris acum si peste 10 ani cineva introduce o actiune in nulitatea absoluta a titlului tau. Asadar.

Aparenta ca cel cu care contractezi.937 NCC: deci. Art.901? cu art. inseamna ca si dobandirea imobilului pe care am facut-o eu este de la un neproprietar.---observati asemanarea cu art. legea te protejeaza. Ei art. dar si convingerea ca posesia tabulara al celuilalt este intemeiat pe un titlu valabil. ca vanzatorul ar fi proprietar.901.901 alin. Exista insa si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de CF. avand ca obiect un bun mobil. adica.1 NCC:persoana care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros. ce efect al ei vom compara cu art. dupa trecerea celor 5 ani nu poti deveni mai proprietar decat ai fost. Cum functioneaza cele 2 texte? Ex. – 937 NCC:dobanditorul cu buna credinta care s-a increzut din eroare in falsa aparenta creata de posesie devine proprietar al bunului mobil. Atentie:937 alin. Cum anume devi proprietar in situatia asta? Prin aplicarea teoriei aparentei. el rezolva conflictul cu titularul unui alt titlu concurent cu al sau.. de data asta insa falsa aparenta este creata de posesia tabulara.937 reglementeaza tocmai ipotezele limitative in care posesia de buna credinta a unui bun mobil valoreaza proprietate. Posesorul tabular demonstreaza faptul ca este proprietar. Tocmai pentru ca tu cumparator nu ai cum sa verifici si sa rastorni aceasta falsa aparenta. actiunea in rectificarea CF se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real dobandit cu buna credinta si cu titlu oneros. cand anume posesia valoreaza proprietate? In situatia in care din eroare.1 NCC:si acolo cu buna credinta. cu titlu oneros de la ala care nu pare a fi proprietarul tabular si totusi devi proprietar. Si il vom analiza comparativ cu art. Toate efectele discutate pana acum sunt efecte care profita titularului tabular.1 NCC:sub rezerva unor dispozitii legale contrare. am facut precizarea cumca principiul conform careia posesia mobiliara valoreaza proprietate se aplica numai in niste situatii limitative.901 NCC in materie de CF. in aceste cazuri termenul va fi de 47 . si ATENTIE. oricine a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in CF in temeiul unui act juridic cu titlu oneros. Cum? Tu vei deveni proprietar chiar daca ai incheiat contractul cu un neproprietar. sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond. Acelasi rationament se aplica si la art.3 NCC: de asemenea. in materie mobiliara. Prin urmare chiar daca nu ai un titlu. posesorului tabular. va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau chiar daca la cererea adevaratului titular dreptul autorului sau este radiat din CF. tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul CF si se incred in el.909 alin. De data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente. Ce se intampla in aceasta situate? Art. el chiar dobandeste prin intabulare proprietatea.901 alin. Ce vrea sa insemne acest lucru? Cu ce vom compara din materia ca stapanire de fapt asupra bunului. In masura in care ulterior titlul autorului meu este atacat in instanta.- - - - - indiferent ca este fara titlu valoreaza proprietate sau alt drept real intabulat. desfiintat si se dispune radierea din CF al autorului meu. posesorul tabular benficiaza de uzucapiunea tabulara. tertul cumpara un bun mobil de la posesor. Cum anume? Posesia tabulara creaza cumparatorului unui bun imobil convingerea ca el contracteaza cu adevaratul proprietar. devine proprietarul acelui bun din momentul luarii acelui bun in posesie efectiva. in temeindu-se pe cuprinsul CF. convingere care este corecta atat timp cat el este posesor tabular.

reglementarile sunt foarte vagi:nu a cunoscut si nici nu trebuia. logic.- - 3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulata de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului. inseamna ca fata de A B este dobanditor nemijlocit fiindca B a dobandit direct de la A. B devine neproprietar. existenta obligatiei de informare. exista intotdeauna in dreptul civil si obligatia de a se informa a fiecaruia dintre participantii la raporturile juridice civile. Si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca. El va fi protejat doar in masura in care eroarea nu se datoreaza propriei culpe. deci daca in momentul in care C cumpara de la B. 937 NCC.este clar ca niciodata inscrierea lui C nu va mai putea fi atacata pe acest motiv. In masura in care ulterior A va cere anularea sau rezolutiunea. Posesia tabulara in aceasta situatie joaca exact pe un mecanism asemanator dar nu identic cu cel pe care il intalnim la stapanirea asupra bunului si reglementat in art. Art. dobanditorul este de buna credinta daca inscrie dreptul sau in folosul sau bazandu-se pe cuprinsul din CF. de ce este important acest lucru? Pentru ca intotdeauna in masura in care el ulterior invoca eroarea. C dobandeste imobilul de la B care in momentul incheierii contractului intre B-C figura in CF ca posesor tabular. adica cele din alin. Prin urmare. prin urmare B este inscris in CF in lipsa unui titlu.4 NCC: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta. deci urmeaza radierea lui B. adica a lui B. nici nu putea sa cunoasca. pentru ca el nu a fost parte in contractul cu A. atuncia actiunea in rectificare. Comerciantul are obligatia sa il informeze pe consumator in legatura cu bunul pe care il vinde. Si atunci. -in dreptul civil. este de buna credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia dupa imprejurari sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar. Adica fiecare participant la astfel de raporturi juridice are obligatia de a se informa el inaitne de a incheia un act juridic.937. C fata de A este tert.3 care se refera la imobilele inscrise in CF. Alin.920 alin. Art. Avantajul pe care il aduce posesia tabulara in materie imobiliara este acela ca ea stabileste limitele obligatiei de a se 48 - - . B se intabuleaza in CF. inseamna ca C a dobandit de la un neproprietar. Pe langa obligatia de a-l informa pe altul. eroarea acea trebuie sa fie scuzabila.948 alin. asadar in celelalte cazuri. In celelalte cazuri. si nu a stiut viciile titlului lui B. destul de dificil de stabilit care sunt limitele acestei obligatii de a te informa. Ce se intampla dupa termenul asta de 3 ani? Dupa termenul de 3 ani nu se mai poate cere corectarea.2 NCC: 920 se refera la intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar. La fel cum se intampla si la art. in celelalte cazuri. C este de buna credinta. Cum functioneaza aceasta situatie din 909? ipoteza se refera la tertul dobanditor. A vinde imobilul lui B. deci tertul de buna credinta ramane proprietar. mai departe B instraineaza imobilul lui C.2: in cazul imobilelor inscris in CF. ar insemna ca se anuleaza contractul 1 in instanta. Deci ex. adica radierea lui C din CF va putea fi introdusa doar in termen de 3 ani din momentul in care a fost inscris in CF dreptul dobanditorului nemijlocit. adica in cazul bunurilor care nu figureaza in CF. bunuri frugifere altele decat cele inscrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea…. B figura deja in CF de 5 ani ca proprietar. De ce i se spune tert? Pentru ca trebuie sa avem minimum 2 transmisiuni. De regula. Lucru care va rezulta in instanta din probatiunea adusa. radierea dreptului tertului de buna credinta din CF. Insa ne spune textul de la 909 ca in masura in care C a fost de buna credinta si s-a increzut in aparenta creata de CF. anularea contractului dintre A si B. neglijente. el s-a increzut in aparenta creata de posesia tabulara.

Sa presupunem ca au fost amandoi de buna credinta: termenul se calculeaza de la inscrierea dreptului a dobanditorului nemijlocit.909 alin. dar problema este ca pentru a ajunge la D trebuie sa desfiinteze si 49 - - - . B s-a inscris in 2014. determina limitele obligatiei de a se informa a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare. in 2013 B vinde lui C si se intabuleaza C. Deci in materie imobiliara esti linistit daca ai consultat CF.informa.3. In masura in care am fi in termenul de 3 ani pentru toti: Ex 1. cel care invoca eroarea este de buna credinta in masura in care a consultat cuprinsul CF. Dupa aceea il va radia pe C.909 care spune ca se poate introduce actiunea in rectificare doar in termenul respectiv. -daca D este de rea credinta. la un moment dat un tert dobanditor este de buna credinta. in 2012 se intabuleaza B in CF. Nu iti este imputabila si vom beneficia de protectia legii. dar dupa aceea ala care dobandeste de la el este de crea credinta. B vinde lui C in 2016 si C vinde lui D in 2017 si D ii de rea credinta si C ii de buna credinta -in aceasta situatie: A desfiinteaza titlul lui B si ar vrea sa induca actiunea in rectificare impotriva lui D. adica nu cunoaste faptul ca titlul lui B este lovit de nulitate. Ce se intampla in aceasta situatie? Va putea D invoca 909 alin. C este de buna credinta. inseamna ca intabularea lui C nu va putea fi radiat. atunci nu se mai aplica art. Intrebari legate de CF Ex. in acest caz actiunea lui A in radierea lui D este imprescriptibil. el are actiune in rectificare si impotriva lui C si impotriva lui D timp de 3 ani in masura in care au fost de buna credinta. -inseamna ca daca A obtine anularea contractului dintre A si B.3? raspunsul este :DA. daca ai consultat CF oricand poti invoca faptul ca daca ai fost in eroare acea eroare este scuzabila. daca avem mai multe instrainari succesive in materie imobiliara. A vine si anuland titlul lui B il radiaza pe acesta. S-ar ridica intrebarea daca in situatia aceasta cel de rea credinta mai poate beneficia de art. Pe cand acolo unde nu exista posesie tabulara deja legea este mult mai nuantata: nici nu ai cunoscut si nici nu puteai. Va trebui sa demonstrezi ca intr-adevar nu puteai sa cunosti. un alt efect foarte important pentru terti in ce priveste posesia tabulara este ca continutul CF stabileste. D stie faptul ca titlul lui B ii lovit de nulitate. dar atentie. in momentul in care C cumpara de la B c este de buna credinta. deci A are actiune pana la 2015. fiindca D a dobandit de la proprietar. De ce? pentru ca tot timpul unde sunt texte care vizeaza imobilele inscrise in CF scrie ca el. iar C vinde lui D. adica a lui B. B vinde lui C.3. Ii in termen. in 2014 se intabuleaza D. deci D este de rea credinta. Ex2. Ex. asadar in cazul lui sunt intrunite conditiile de la 909 alin. Deci. De ce? pentru ca avem o succesiune de transmisiuni. Insa in momentul in care D cumpara de la C.3.A vinde lui B. A vinde lui B --2012. deci. Deci D nu va avea nevoie sa invoce art. A vinde lui B in 2012. Neputand fi radiat C inseamna ca D nu va mai putea fi radiat din CF.909 alin.

ii radiat C pentru ca desi ii un dobanditor cu titlu oneros si cu buna credinta. dobanditor nemijlocit. atunci fata de el actiunea in rectificare ar fi imprescriptibila. daca el este de buna credinta va invoca 909 alin. insa facuta cu titlu particular. Si posesia ca stare de fapt si proprietatea ca stare de drept poarta asupra unor bunuri determinate.920 NCC: modul in care poti sa dobandesti posesia. Au trecut 4 ani.Universalitati de fapt si universalitati de drept sau juridice Art.909 alin. si vom putea sa ne prevalam de titlu pentru a demonstra ca avem animus in masura in care titlul este translativ de proprietate sau constitutiv al altui drept real. Ce se intampla? Ii radiat B pentru ca nu are titlu. impotriva lui C are actiune in 3 ani. ori atentie. cade si el si ajungem la D care s-a inscris in 2016.3 C ramane proprietar. - - . la 920 lit. nu mai poate fi atacata inscrerea lui. la infinit. pai B nu poate sustine ca s-a increzut in falsa aparenta creata de CF fiindca in cazul lui nu se anuleaza titlul lui A ci se anuleaza propriul titlu lui B in care el a fost parte in contractul respectiv. D nu mai are nevoie sa invoce 909 pentru ca C nu este radiat din CF pentru ca el a dobandit cu buna credinta si a trecut termenul de 3 ani.a NCC:daca detentorul precar incheie cu buna credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular = se refera la un bun determinat. pentru ca si fata de B. De astazi vom discuta despre patrimonii. Ex. Ex. Daca nu mai are actiune impotriva lui C inseamna ca pe art. El nu poate spune ca a fost de buna credinta pe temeiul CF. Si am spus ca se poate fie prin uzurpare fie prin titlu. ut singuli. In momentul asta. Deci in masura in care C este de rea credinta. Prin urmare D a dobandit de la proprietar si D nu mai are nevoie sa invoce art. pentru ca B si-a inscris dreptul in 2012 iar pana in 2016 a trecut termenul de 3 ani.inscrierea lui C. nu poti sa fi proprietar asupra unei universalitati. fiindca 909 il invoci atunci cand autorul tau este radiat din CF. Vom deveni proprietar in temeiul unui act translativ cu titlu particular. ne gasim in termenul de 3 ani.3. Deci pana acum noi am avut in vedere ipoteze de bunuri determinate. iar patrimoniile se transmit mereu prin transmisiuni universale sau cu titlu universal. -deci daca amandoi sunt de buna credinta. Nu poti sa fi posesor asupra unei universalitati.4 daca C este de rea credinta el are acelasi regim juridic ca si B. -daca B si C este de rea credinta atunci ii putem radia oricand.909 alin. 50 - . ori impotriva lui C actiunea lui A este prescrisa.3.3. La cazurile de intervertire. rectificarea este imprescriptibila Atentie: de ce noi discutam mereu despre terti? Pentru ca tertii trebuie sa se fi increzut in falsa aparenta creata de CF. Am spus ca animus inseamna ceea ce te poti considera in virtutea unei uzurpari si in virtutea unui titlu. ii imprescriptibila actiunea.

Am discutat ca transmisiunile pot fi cu titlu particular. Ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ. In functie de modul de dobandire vom avea avanzi cauza (cei care dobandesc bunurile) adica avanzi cauza cu titlu particular. 51 - - .541 NCC. diverse instrumente. la cele 2 capete ale ei avem autorul. instraineaza bunurile respective sau le modifica destinatia 4. In situatia asta dintre bunurile lui exista mai multe bunuri. spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale respectiv cu titlu universal. cel care transmite.Avand in vedere ca nu are o existenta distincta. Universalitatile de fapt Ce sunt acestea? Universalitatile de fapt = intelegem un ansamblu de bunuri constitutit/ alcatuit de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a bunurilor respective -reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim la art. in cadrul universalitatii de fapt. Toate bunurile alea puse la un loc reprezinta o universalitate de fapt Ex. sau avandul cauza. dar si universale sau cu titlu universal. Intotdeauna cand ne raportam la o transmisiune.Universalitatea de fapt nu are o latura pasiva. Universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. Ex. scule. -ce inseamna ca nu are o latura pasiva? = inseamna ca ea nu contine niciodata obligatii 2. destinate activitatii respective.- - Noi pana acum ne-am raportat la drepturi determinate care fac obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. si pentru a avea grija. bunuri care ies din patrimoniul autorului (instrainatorul) si intra in patrimoniul avandului cauza (dobanditorul). sa ne imaginam ca o persoana se ocupa cu o anumita activitate economica. Universalitatea de fapt nu influențează regimul juridic al bunurilor pe care le contine. Universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun distruge. turma de oi – este tot o universalitate de fapt Universalitatea de fapt este studiata numai ca o introducere pentru studiul universalitatilor juridice sau de drept. cu titlu universal. cu universalitatile de drept. sau universal. Trasaturi ale universalitatii de fapt (care il disting de universalitatile juridice) 1. si dobanditorul. Sa presupunem ca X este strungar. O sa vedem deci ca universalitatile juridice sau de drept fac obiectul transmisiunilor universale si cu titlu universal. 5. independenta de bunurile pe care le contine. nu se produce subrogatia reala (subrogatia reala fiind un mecanism juridic posibil doar in cadrul universalitatii juridice) 6. Universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau 3. pentru a gasi modalitatile prin care sa nu confundam simplele universalitati de fapt care inseamna mai multe bunuri puse la un loc in virtutea unei anumite destinatii de catre proprietarul comun. Transmisiune cu titlu particular = presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri determinate.

32. care precizeaza ca orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile care pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Drepturi reale Cursul 8 Universalitatile de fapt presupun in esenta un ansamblu de bunuri care au acelasi proprietar si pe care proprietarul lor comun intelege sa le puna la o lalta pentru atingerea unui anumit scop. Transmisiunea universala = instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei (ex. patrimoniu. De ce? pentru ca transmisiunea cu titlu particular inseamna instrainarea unui bun care iese dintr-un patrimoniu si care intra in patrimoniul altei persoane. si definita legala data in art. Asadar. de la art. In cazul unui transfer zis intrapatrimonial. Chestiunea este foarte importanta.- -art. ca o prima observatie generica.31 alin.1 precizeaza ca patrimoniul include drepturi si obligatii. diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce universalitatea de fapt se confunda cu continutul ei si nu poate exista in masura in care bunurile care intra in componenta ei dispar. un bun propriu al sotului devine un bun comun. Patrimoniu =ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice. masa patrimoniala) catre o singura persoana determinata Transmisiunea cu titlu universal = transmiterea unui patrimoniu sau a unei universalitati juridice catre 2 sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune. masele patrimoniale si patrimoniul de afectatiune. 52 - - - . devenind co-titulari asupra acestora. nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment determinat. nu avem propriu-zis un autor si un avand cauza. Universalitatea de drept sau juridica exista independent de continutul ei de la un anumit moment. Pe langa aceste universalitati de fapt ne vor interesa universalitatile de drept. dar nu spune ca patrimoniul este totuna cu continutul sau. Nu avem asadar transmisiunea cu titlu particular. Deci ea nu se confunda cu aceasta transmisiune intrapatrimoniala care presupune doar mutarea unui bun dintr-o diviziune al aceluiasi patrimoniu intr-o alta subdiviziune.1 din NCC. in cazul universalitatilor de drept discutam mai degraba nu atat despre un ansamblu de drepturi si obligatii cat despre aptitudinea de a dobandi astfel de drepturi si obligatii.31 alin. care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat. Ce anume intelegem prin universalitate de drept sau universalitate juridica? = intelegem un ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se confunda. Teoretic ea poate exista chiar daca nu contine nici un drept si nici o obligatie. in categoria universalitatilor juridice ar intra patrimoniul. Tocmai de aceea. pentru o anumita finalitate. Dupa cum observam. In principiu. Gasim patrimoniul reglementat ca institutie juridica in art.32 NCC:se refera la transmisiunile intra-patrimoniale Ex.

masa patrimoniala este justificata de o anumita afectatiune. in materie succesoriala. La fiducie – art.- Observatii: Pana recent. Dar dupa noua conceptie. in cazul fiduciei.----sub aspect istoric In VCC nu existat o reglementare generala a patrimoniului ca un ansamblu de drepturi si obligatii. Masa patrimoniala =o subdiviziune a patrimoniului care reprezinta la randul sau o universalitate juridica cu activ si pasiv propriu. Este vorba de reglementarea dreptului de gaj general. moment in care a intrat in vigoare VCC nu exista inca clarificata teoria patrimoniului pe care o discutam noi astazi. s-a reglementat ideea de transmisiune a patrimoniului cu activ si pasiv. 1. 2. Ea intotdeauna va exista in cadrul unui patrimoniu. adica incurajarea creditului si protejarea creditorilor. Deducem de aici mai multe caracteristici ale masei patrimoniale. Deci. In VCC avem un text care spune ca orice debitor raspunde pentru obligatiile sale cu toate bunurile proprii prezente si viitoare. Nevoia ca patrimoniul sa aiba activ si pasiv apare datorita protectiei creditului.datorita faptului ca este o universalitate juridica. De ce nu? Pentru ca la 1804. de un scop concret. avem o masa patrimoniala fiduciara care este afectata finalitatii concrete urmarite de parti prin contractul de fiducie. asadar. catre unii succesori.1 NCC spune in mod expres ca patrimoniul include si pasiv. In VCC avem o singura reglementare generica care are legatura cu notiunea de patrimoniu asa cum o intelegem noi astazi. caruia ii este destinat Ex. cate o masa patrimoniala a bunurilor comune. Tot in acest context se mai ridica o alta problema. Din punct de vedere al creditorului era esential sa stie ca in ipoteza in care nu obtine executare voluntara el va putea sa-l execute silit pe debitor din patrimoniul lui.773 NCC.31 alin. masa patrimoniala face posibila subrogatia reala cu titlu particular sau cu titlu universal.in dreptul familiei avem in patrimoniul fiecaruia dintre sotii casatoriti in regimul legal al comunitatii. teoria patrimoniului.Este evident ca masa patrimoniala nu poate exista in afara patrimoniului. - - - - - 53 . Ce se intampla in cazul decesului debitorului? Si in acest context. si in masura in care debitorul decedeaza creditorul v-a putea pe mai departe sa ii urmareasca pe succesori. care este prevazut in mod expres in art. De asemenea. apare in mare masura tocmai din dorinta de a-i proteja pe creditori. patrimoniul include si elemente de pasiv. 3. fara a se identifica cu continutul sau concret. patrimoniul a avut un cu totul alt sens decat cel discutat in ziua de azi. Pana in 1800 patrimoniul a fost inteles ca fiind alcatuit din elemente de activ. In VCC se vorbeste despre bunuri.de a-i da siguranta ca in masura in care nu se va executa voluntar obligatia ei vor avea o parghie impotriva debitorului lor. cea pe care o discutam in prezent. afectatiunea este evidenta. Si aici vom discuta despre transmisiunea universala si cu titlu universal.

Asadar singura varianta admisa de legiuitorul roman in prezent este existenta unor mase patrimoniale de afectatiune si nicidecum existenta unor veritabile patrimonii distincte independente de afectatiune. pentru ca dupa aceea se repliaza si ne explica ca de fapt zisele patrimonii de afectatiune nu sunt veritabile patrimonii ci sunt doar mase patrimoniale. Patrimoniul de afectatiune -EL NU EXISTA IN DREPTUL CIVIL ROMAN -atat NCC cat si anumite legi speciale fac referire sau utilizeaza aceasta sintagma de patrimoniu de afectatiune. titular al unui patrimoniu.31 alin. este vorba de patrimoniul de afectatiune.care spune ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Concluzia este ca desi legiuitorul roman foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. nu poate in mod aleatoriu. evitandu-se ca o divizare aleatorie. in art. si incepe asa: constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii unei profesii autorizate. Legiuitorul foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. iar mai apoi in text se refera la mase patrimoniale. Ii exclus. Textul acesta ne duce la ce-a de a treia categorie a universalitatilor juridice. divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile.3. Un patrimoniu nu poate fi continut intr-un alt patrimoniu.2 NCC. Asta inseamna ca subiectul de drept. Care este observatia evidenta de facut in marginea acestui text? Observatie pe care o regasim si daca ne uitam la art. NCC si mai multe legi speciale reglementeaza diverse mase patrimoniale afectate exercitarii anumitor profesii autorizate de lege. De ce? pentru protejarea creditorilor si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii. De ce? pentru ca amandoua sunt universalitati. o foloseste doar ca titlu. Prin urmare.31 alin. consecinta automata ar fi ca o persoana fizica ar putea sa aiba patrimoniu personal si un patrimoniu de afectatiune distincta.33 care ne vorbeste despre patrimoniul profesional individual. divizarea patrimoniului propriu.33. Aceasta fractionare in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar atunci cand legea o permite si doar in conditiile legii. Ii foarte important de retinut acest lucru. Care anume este interesul discutiei ca ii masa patrimoniala sau ca ii patrimoniu? Interesul este gajul general.3 ne spune urmatorul lucru:patrimoniile de afectatiune sunt mase patrimoniale fiduciare. Rezulta foarte clar da divizarea se poate face numai in conditiile legii din art.31 alin. ipotezele limitativ reglementate de legea romana. Ori 54 - - - - - . art. NCC se refera la patrimoniu de afectatiune in art. cum ar fi profesia de avocat sau de notar.- - Totodata. este clar ca te referi la o masa patrimoniala. arbitrar sa decida fractionarea. In ipoteza in care am avea un veritabil patrimoniu de afectatiune. Prin urmare creditorii personali ar avea un gaj general exclusiv asupra patrimoniului personal. cu o potentialitate infinita de a cuprinde drepturi si obligatii. alte mase patrimoniale. arbitrara a patrimoniului sa afecteze dreptul de gaj general. in masura in care spui ca un patrimoniu de afectatiune este o diviziune a unui alt patrimoniu. In acceptiunea legii romane. iar creditorii rezultati dintr-o anumita activitate profesionala ar avea gaj general exclusiv asupra patrimoniului de afectatiune.

b. In dreptul civil roman nu se gasesc nici una dintre cele 2 variante. Patrimoniul il dobandesti ex lege. De ce nu poate fi instrainat. de la momentul nasterii in cazul persoanelor fizice si respectiv din momentul constituirii la persoane juridice. pentru ca la deces se transmite pentru ca asa ii viata. Dar nu poti tu sa creezi patrimonii. pentru ca un catel nu poate avea un patrimoniu in dreptul civil roman. Prin personalitate juridica aici nu ne referim la PJ ci la capacitatea oricarei PF sau PJ de a fi titular de drepturi si obligatii. unde se copiaza reglementarile din codul francez. Patrimoniul este inalienabil. patrimoniu distinct creat de o persoana sau de mai multe persoane care sa aiba titular. nu poate intra in raporturi juridice pentru ca nu are patrimoniu. Asadar. Nu se poate pentru ca catelul nu poate fi subiect de drepturi si obligatii. leviteaza fara a avea titular. Cum ar arata patrimoniul de afecatiune? El poate sa existe in varianta:1. este exclus sa faci acest lucru. Dar patrimoniul fara un titular este reglementat de codul civil din Quebec. patrimoniul este legat de insasi personalitatea juridica. Avem de asemenea inalienabilitatea patrimoniului si in legatura cu divizibilitatea patrimoniului am discutat 55 - - - . Nu putem crea patrimonii. a doua consecinta este ca nu putem sa ne instrainam in tot sau in parte patrimoniu. Aceasta aptitudine o dobanesc din momentul in care ma nasc respectiv sunt constituit ca PJ si devine relevant din punct de vedere al dreptului. Prin urmare.Prin urmare. Neavand patrimoniu nu are capacitate de folosinta. Se permite exclusiv divizarea patrimoniului si nu se permite posibilitatea de a se constitui patrimoniu de afectatiune. de ce este inalienabil prin acte intre vii? Pentru ca a-ti instraina patrimoniul inseamna a-ti instraina personalitatea juridica. insa care dupa momentul crearii lui nu are titular. De ce nu pute crea patrimonii? Pentru ca in teoria subiectivista. avem unicitatea patrimoniului: o persoana un patrimoniu. observam ca mantinand teoria personalista a patrimoniului. legiuitorul roman nu accepta posibilitatea constituirii de patrimonii. Sau exista varianta a 2-a:exista patrimoniu de afectatiune creat de X. Patrimoniul de afectatiune isi gaseste originea in dreptul german. pe tot parcursul existentei lui. aptitudinea ta de a fi titular de drepturi si obligatii. Ala il dobanesti automat in momentul in care incepi sa existi ca entitate relevanta juridic si il pierzi in momentul in care iti incetezi exisenta.- chestiunea asta este evitata de legiuitorul roman in masura in care stabileste in mod neechivoc faptul ca zisele patrimonii de afectatiune nu sunt altceva decat mase patrimoniale. personalista a patrimoniului. legiuitorul roman opteaza pentru masa patrimoniala fiduciara. Deci in teoria personalista. si atunci X are un patrimoniu propriu. Ce inseamna patrimoniu? Aptitudinea mea de a avea drepturi si obligatii. Ca si concluzie:nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune. X va avea 2 patrimonii. Evident aici discutam despre acte juridice intre vii. mai creeaza un patrimoniu de afectatiune. In materie fiduciara. pe langa faptul ca nu putem crea patrimonii. si nici capacitate de exercitiu. Asadar. patrimoniul este gandit ca esenta personalitatii juridice.

Care sunt chestiunile de interes legata de teoria patrimoniului? . bunul ala juridic se gaseste inca in patrimoniul sau.Consecinte: . Consecinta este ca gajul general nu confera creditorului chirografar urmarirea. Ulterior debitorul instraineaza bunul respectiv. Ce poate sa faca creditorul chirografar in masura in care debitorul sau tocmai in ideea de a-si cauza insolvabilitatea instraineaza bunuri din patrimoniu. deci actiunea in revendicare nu este o aplicatie a dreptului de urmarire. . care are numai un gaj general este copil ploii nu este chiar asa.Al doilea punct de interes este gajul general. . De ce? pentru ca in momentul in care proprietarul introduce o actiune in revendicare el nu urmareste sa redobandeasca un bun care se gaseste in patrimoniul paratului. De aceea actiunea in revendicare pe care il are proprietarul impotriva posesorului neproprietar NU este o consecinta. dreptul de gaj general nu confera atributele de preferinta respectiv de urmarire. Prin urmare.subrogatiile reale .Mai intai am abordat ideea de personalitate juridica.-este reglementat in art. el nu poarta asupra unor bunuri determinate.Gajul general nu poarta asupra unor bunuri determinate.Ce intelegem prin gaj general = este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului patrimonial al debitorului lor.Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca.2.3. care este reglementat si in 56 .gajul general confera creditorului chirografar posibilitatea de a vinde silit atat bunurile prezente cat si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau .Gajul general . respectiv capacitatea de folosinta. ca patrimoniul este indivizibil. . Interesul concret al patrimoniului. Adica bunul pleaca dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu.4.deja in cadrul teoriei personaliste.1. . Ipoteca este exemplul clasic.Prin urmarire intelegem posibilitatea creditorului de a vinde silit bunul chiar daca acesta a iesit din patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul unei alte persoane.transmisiunile . o aplicatie a dreptului de urmarire. Ipoteca ii va conferi creditorului sau posibilitatea sa urmareasca bunul in patrimoniul noului proprietar si sa-l execute silit chiar daca se gaseste in acest patrimoniu.1. Sa ne imaginam ca debitorul si-a ipotecat casa ca sa obtina un imprumut.2324 NCC . el poarta asupra patrimoniului care este distinct de bunurile continute.Dreptul de gaj general NU este un drept real. in masura in care debitorul instraineaza bunurile respective. In acest context. . Intr-o astfel de ipoteza creditorul chirografar poate uza de actiunea pauliana.spre deosebire de garantiile reale. 2. ele nu pot fi urmarite de catre creditor. . Aptitudinea de a fi titular de drepturi si de obligatii. daca ne gandim ca creditorul chirografar. De ce ne intereseaza patrimoniul. iar bunul se gaseste doar in posesia faptica a paratului. Legiuitorul roman in NCC si in legi speciale admite posibilitatea titularului ca in anumite conditii limitativ reglementate sa isi divizeze patrimoniul. Gajul general poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine.

Consecinta evidenta este ca fata de creditor bunul se va considera ca nu a iesit din patrimoniul debitorului. actiune pauliana care are efectul faptul ca in masura in care este admisa actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit va fi declarat inopozabil fata de creditor.1. Nu are importanta ca o creanta este nascuta in baza unui contract incheiat in 2010 si cea de a doua este nascuta in baza unui contract din 2011. Art. Si ni se spune asa: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau decalara ca acest transfer este echivalent cu neindeplinirea obligatiei garantate. creditorii chirografari isi vor recupera deodata. pentru un creditor chirografar poate fi interesant ca bunurile sa fie conservate in patrimoniul debitorului fiindca nu are drept de urmarire. si vizeaza clauzele de inalienabilitate. o astfel de clauza de inalienabilitate este lipsita de interes. actiune care permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite drepturi si actiuni ai debitorului lor in masura in care debitorul este indolent.2376 vine sa precizeze ca o astfel de clauza in materie ipotecara ca astfel de clauze vor fi lipsite de efecte.1562 NCC. Respectiva practica era una abuziva. Asadar actiunea pauliana vine sa suplineasca tocmai lipsa atributului de urmarire. Asadar. este ca ei nu beneficiaza de dreptul de preferinta. In masura in care ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita. De ce? pentru ca bancile au omis un lucru elementar. regula pe care o gasim in art. faptul ca pentru un creditor ipotecar nu este necesara ca mijloc de protectie clauza de inalienabilitate.2376 NCC:este un text din materia ipotecilor. nu va conta nici ordinea titlurilor si nici ordinea scadentei. aici ii spune revocatorie. simultan si proportional valoarea creantelor din pretul bunurilor vandute. au la dispozitie actiunea pauliana care este reglementata in art. introduceau o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului care a primit creditul sa instraineze bunul ipotecat pana la momentul achitarii integrale a creditului. De ce? pentru ca ipoteca confera dreptul de urmarire. Ce vrea sa spuna textul? 2376 vrea sa puna capat unei practici constante in ce priveste bancile.2326 NCC alin. Important este ca 57 . gajul general este protejat prin cele 2 actiuni. deci a creditorului care are o garantie reala ce ii confera dreptul de urmarire. Adica in masura in care debitorul nu le exercita el insusi si prin inactiunea lui risca sa isi cauzeze insolvabilitatea. Prin urmare. Art.1:textul spune ca pretul bunurilor debitorului se imparte intre creditori proportional cu valoarea creantei fiecaruia. Prin urmare nu are relevanta in aceasta situatie ordinea titlurilor creditorilor. in cazul unui creditor ipotecar. adica clauze prin care se interzice instrainarea bunului ipotecat. Asta inseamna ca in caz de executare silita. Asadar. care introduceau in contractul de ipoteca prin care se garanta creditul. cauzandu-si sau agravandu-si insolvabilitatea. Avand in vedere ca creditorii chirografari sunt mai putin protejati in fata diverselor acte ale debitorului lor prin care el si-ar putea cauza insaracia golind patrimoniul de bunuri.- - - NCC si ii da posibilitatea creditorului chirografar sa atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general. regula in ce priveste creditorii chirografari. prin actiunea pauliana si actiunea oblica care sunt puse la dispozitia creditorilor chirografari. Asadar. creditorul va putea sa vanda silit acel bun. Am spus ca gajul general nu confera nici urmarire si nici preferinta. Langa actiunea pauliana.2326 alin. la 1560 NCC gasim reglementata si actiunea oblica. afara de cazul in care exista intre ei un drept de preferinta sau o conventie cu privire la ordinea indestularii lor. Tocmai de acea art.

Asadar activul poate sa acopere doar jumatate din pasiv. prin urmare nu confera preferinta si urmarire.5. fiecare va primi 2. si bunurile care desi nu se gasesc in patrimoniu in acel moment vor intra in patrimoniul debitorului in viitor. 5 supra 10 da ½. Cum stabilim acea proportie? Se indica proportia dintre activ si pasiv. Subrogatia reala asigura tot timpul mentinerea constanta a gajului general in masura in care debitorul instraineaza bunuri prin intermediul unor acte cu titlu oneros. Ex 2. Activul mai contine bunuri in valoare de 5 lei. Am spus ca „se gasesc sau vor intra in viitor”. 58 - - - - - - .ipoteza in care A datoreaza 10 lei. creditorul chirografar. precizeaza ca de principiu debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale. Deci privind sintagma „prezente si viitoare”.1518 NCC . Atentie.1:definitia gajului general Art. Inseamna ca fiecare dintre creditorii chirografari care vin in concurs vor putea sa isi recupereze doar jumatate din creanta. el va lua cei 5 lei datorati lui. Toate bunurile care se gasesc in patrimoniu la acel moment sau care vor intra in patrimoniu ulterior acelui moment pot sa fie valorificate de catre creditori in baza gajului general. amandoi sunt creditori chirografari. ei nu vor putea nici unul sa isi recupereze integral creanta ci o vor recupera doar intr-o anumita proportie.2324 NCC alin. si in activul patrimonial a lui A se mai gaseste un imobil in valoare de 6 lei. prin urmare impartirea sumelor obtinute din vanzarea bunurilor debitorului se fac proportional in functie de valoarea creantei. Aicia ne intereseaza diferenta dintre garantia reala care confera dreptul de preferinta. Deci discutam despre o situatie de insolvabilitate. ca actul este de 6 lei iar pasivul de 10 lei. Gajul general mai este protejat printr-un mecanism al patrimoniulu. de prioritate la plata creantei.il gasim in materia executarii silite a obligatiilor.. si mai intai isi va recupera cu preferinta creanta creditorul ipotecar. vor veni simultan pentru a-si recupera valoarea creantelor. Intr-o astfel de situatie se va valorifica imobilul respectiv. si se intinde atat cu privire la bunurile prezente cat si cu privire asupra bunurilor viitoare ale debitorului. Ce vrea sa insemne acest lucru? Inseamna ca in baza gajului general. creditorul va putea sa valorifice. ne raportam la momentul inceperii executarii silite. Art. Daca ei sunt chirografari inseamna ca ei vor veni simultan. De ce ii important aceasta chestiune? Pentru ca gajul general ii una dintre marile mize ale patrimoniului. pe langa actiunea pauliana si actiunea oblica. Activul este 5 pasivul este 10. se datoreaza 10 lei. In situatia asta. Deci fiecare are o creanta de 5 lei. Unde ne intereseaza aceasta chestiune? Ex1. 5 lei lui A si 5 lei lui B. Ce se va intampla? Evident. prin subrogatia reala. sa vanda silit toate bunurile care se gasesc in patrimoniul debitorului sau la momentul inceperii executarii silite. sa ne imaginam ipoteza in care X are o ipoteca asupra acelui imobil. si respectiv gajul general care nu confera aceasta prioritate.- ambele creante sa fie scadente si atunci chirografarii vor veni in concurs. Formula „bunuri prezente si viitore” -gajul general nu este un drept real. se vor obtine acei 6 lei. si va mai ramane 1 leu pe care il va primi Y. 5 lei lui X si 5 lei lui Y. Asadar.

Prin urmare in masura in care creditorul este dispus sa accepte o restrangere. 2324 alin. acest lucru este posibil prin conventia lor.2324 alin. o limitare a gajului general. scotand anumite bunuri din patrimoniu. Deci 1518 trebuie pus in legatura cu 2324.4 vine si spune ca bunurile care fac obiectul unei diviziuni afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului. In masura in care avem un notar. care notar autentifica un act juridic fara a verifica anumite chestiuni si prin asta cauzeaza un prejudiciu unuia dintre partile din contractul 59 - - - . in ce masura. pot sa inlature cu totul gajul general? Raspunsul este categoric NU. este o obligatie care in caz de neexecutare voluntara poate sa fie executata silit cu forta de constrangere a statului. prin acelasi contract pot sa stabilesc cu creditorul meu ca el nu va putea sa urmareasca.2325 NCC.2324 reglementarea gajului general. Aceasta chestiune este confirmata si de art. Cu toate acestea. ne fiind un text de ordine publica. Adica. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului. Asadar. Art. debitorul va avea posibilitatea sa limiteze gajul general. Raspunsul o gasim la art. De principiu raspunsul este unul pozitiv. teren si constructie aflata in proprietatea mea. deci inclusiv asta? Sa stabileasca sa nu raspunda cu anumita parte a patrimoniului sau. Gajul general va purta asupra tuturor maselor patrimoniale in care a fost impartit. in masura in care obtine acordul creditorului sau. de ce asta? Pentru ca o obligatie juridica. pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. si pentru a garanta imprumutul am stabilit impreuna cu X ca el are un drept de ipoteca asupra unui imobil. Asadar. partile. Raspunde cu patrimoniul.- - - -aceasta raspundere personala se va traduce asupra patrimoniului. Adica consimtamantul dat fara intentia debitorului de a se obliga juridic.. in interesul creditorului. este reglementat in interes privat. trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. De ce anume exista posibilitatea asta? Art. raspunsul evident este ca de principiu divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. din sfera gajului general.3 NCC:ne spune ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului autorizata de lege. De ce? pentru ca ar avea ca si cauza de nulitate: motivul neserios. Dar 2324 ne spune ca debitorul raspunde cu toate bunurile prezente si viitoare. cum anume va functiona gajul general in masura in care patrimoniul este fractionat in mai multe mase patrimoniale. sa execute silit alte bunuri din patrimoniul meu in afara celora asupra carora poarta dreptul de ipoteca. la ce se refera textul asta? Daca am un imprumut. Consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general Mai precis. creditorul si debitorul putand sa scoata anumite bunuri din sfera gajului general.1 – nu este un text de ordine publica. partile pot prin conventia lor sa deroge de la 2324 limitand gajul general. Pana unde pot limita. DA. pe care l-am contractat de la X. Ori in masura in care inlaturi cu totul gajul general inlaturi posibilitatea de a executa silit acea obligatie. Intrebarea este:va avea posibilitatea debitorul sa limiteze aceasta raspundere. care ne spune ca debitorul si creditorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile care nu ii sunt ipotecate. De ce? pentru ca o conventie prin care partile ar inlatura cu totul gajul general ar fi lovita de nulitate. fractionat patrimoniul debitorului.2324 alin.

chiar daca ne gasim in ipoteza de la alin. se ridica intrebarea:se va putea intampla ca partile sa deroge de la 2324 alin.4 de la 2324 introduce exceptia. Deci un bun care nu poate fi instrainat de catre debitorul proprietar nu va putea de principiu nici sa fie executat silit de catre creditorii proprietarului. 60 - - . Gajul general si modul in care el poate sa fie afectat prin inalienabilitatea legala sau conventionala respectiv prin insesizabilitatea bunului. ex. si un gaj general al creditorilor profesionali care se exercita numai asupra masei destinate activitatii profesionale. Asadar. el raspunde pentru prejudiciul cauzat. inclusiv de partea divizata). divizarea nu va afecta gajul general al acestora. Se refera numai masa patrimoniala destinata unei profesii autorizate de lege. va putea fi executat silit doar din bunurile afectate masei patrimoniale destinate profesiei respective. Asadar. exceptia este reglementata in 2324 alin. bunurile insesizabile din patrimoniul debitorului sunt acele bunuri care nu pot fi executate silit. Vor putea partile sa deroge de la 2324 alin. De asemenea. Atentie. Nu se refera si la masele patrimoniale ale bunurilor proprii si comune in timpul casatorie. anterior momentul in care s-a facut X notar. regula divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Vine si ne spune textul de la alin.4 ca notarul va raspunde. Si am spus ca partile pot sa deroge de la alin. deci art. Deci ea poate fi stabilita prin lege sau prin conventie. revenind la regula. iar alin. Inalienabil este bunul care nu poate fi instrainat de catre proprietar.3 al aceluiasi art. el deroga de la regula stabilita in alin. Prin urmare. Sa nu confundam insesizabilitatea cu inalienabilitatea.Pentru ca insesizabilitatea legala este opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai proprietarului bunului respectiv.4. In masura in care creditorii sunt anteriori momentului divizarii. situatia in care masa patrimoniala este destinata unei anumite activitati autorizate de lege. Intr-o astfel de situatie ce se va intampla pe alin.3 stabileste regula si anume divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. pentru ca nici acest text nu este de ordine publica.4? DA. 2324 este o situatie de exceptie. insesizabilitatea poate sa fie o consecinta a inalienabilitatii. partile revin la gajul general asupra intregului patrimoniu.4. exceptia se refera exclusiv la masa patrimoniala constituita in vederea exercitarii unei profesii autorizate de lege. in acest caz creanta va fi garantata de intregul patrimoniul. (adica in situatia in care creanta se naste anterior momentului crearii divizarii. Ce intelegem prin insesizabilitate = faptul ca un bun sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificate de catre creditori in cadrul executarii silite. in sensul ca sa ne imaginam in exemplul nostru ca notarul are in masa patrimoniala destinata profesiei foarte putine bunuri. sau avocat. Insesizabilitatea poate sa aiba sorginte legala sau conventionala.4. de principiu.- - - - respectiv.4. ci ar dori sa raspunda cu intreg patrimoniul. iar exceptia de asemenea poate fi rasturnata in masura in care printr-o convetie a lor. De ce ne intereseaza distinctia dintre insesizabilitatea legala si cea conventionala? 1. (este vorba de divizarea unui singur patrimoniu) Tocmai pentru ca nu avem patrimoniu de afectatiune. in ipoteza comunitatii legale. Prin urmare. clientul nu doreste ca notarul sa raspunda exclusiv cu activul acelei masei patrimoniale. un bun inalienabil este totodata si insesizabil.4? Vom avea 2 gajuri generale distincte: un gaj general al creditorilor personali care se exercita numai pe masa bunurilor personale.

627 alin. potrivit art.2. Ce intelegem prin plata? Executare voluntara a unei obligatii. Nu are nici o legatura cu subrogatiile reale. Plata inseamna executarea voluntara a oricarei obligatii pozitive. Nu reducem plata la prestatia de a da o suma de bani. se intampla urmatorul lucru: tertul care face plata in locul debitorului fara intentia de a ii face liberalitati debitorului. NCC reglementeaza la 1593-1598 ceea ce el defineste ca fiind subrogatii. 627 alin. art.4 reglementeaza zisa clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii. In cazul clauzei de inalienabilitate subintelese nu ne gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci ne gasim in prezenta unei inalienabilitati conventionale. se inlocuieste un drept cu un alt drept in cadrul unui patrimoniu. care completeaza vointa partilor. Consecinta este ca in baza art. Consecinta insesizabilitatii. Consecinta este ca o data ce tertul a facut plata in locul 61 - - - - .2329 alin. inalienabilitatea conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective. Drepturi reale Cursul 9 La test avem inclusiv proprietatea. insesizabilitatea legala produce efecte independent de notarea ei in CF. Subrogatia personala este un efect al platii. Deci daca am obligatia de a construi o casa o execut voluntar inseamna ca am facut o plata. adica executarea obligatiei este facuta de catre o alta persoana decat debitorul care datoreaza acea prestatie. Bunurile scoase din gajul general cu acordul creditorului vor fi bunuri insesizabile. indiferent care este obiectul prestatiei. presupusa de legiuitor ca o consecinta a aceleiasi inalienabilitati conventionale.1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala. In legatura cu subrogatia personala. Daca datorezi o suma de bani si executi voluntar acea obligatie se numeste ca ai facut o plata.devine opozabila fata de terti.- 2. presupune o inlocuire. pe cand de principiu insesizabilitatea conventionala: 1. De asemenea. daca discutam despre o subrogatie reala. In masura in care discutam despre o subrogatie personala se inlocuieste o persoana cu o alta persoana in cadrul unui raport de obligatii. Astfel. inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea. Ce inseamna asta? Inseamna ca in masura in care plata. potrivit art. subrogatia indiferent ca personala sa reala. este un efect al platii.4 i insesizabilitatea va fi la randul sau una conventionala. 627 alin. coproprietatea – deci pana la modul de dobandire (astea nu le avem) Subrogatia reala -sa nu confundam subrogatiile reale cu subrogatiile personale.produce efecte doar fata de creditorii posterior actului juridic care a instituit-o 2.care nu se studiaza la drepturi reale.629 alin.4 este un text supletiv. Din punct de vedere juridic. tertul devine noul creditor in locul creditorului initial.3. Dupa cum ii spune numele. din punct de vedere al dreptului civil exista 2 categorii de subrogatii:exista subrogatii personale si subrogatii reale. indiferent ca ea este legala sau conventionala este ca bunurile insesizabile sunt scoase din sfera gajului general. deci inclusiv fata de creditori doar prin notarea clauzei de insesizabilitate in CF Insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunului.

in momentul in care C face plata. in patrimoniul vanzatorului s-a produs subrogatia reala. de ce nu? Pentru ca la nivelul universalitatilor de fapt NU are loc subrogatia reala. sa presupunem ca A ii vinde lui B o turma de vite. vanzarea.mediul in care se produce subrogatia reala: -invariabil subrogatia reala. Deci ex. putem constata ca: 1. Asta este o universalitate de fapt. De unde initial era creditor B pe viitor devine creditor C. se preda animalele si se constata ulterior vanzarii ca inainte de incheierea contractului de vanzare. In loc sa plateasca A vine si face plata din varii motive C. in cadrul activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este divizat in cadrul activului unei mase patrimoniale. animalele care au decedat. Ex. se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitait juridice. in masura in care cumparatorul ar fi avut pretentia sa primeasca el despagubirile s-ar discuta despre o subrogatie reala. Ce parere avem? Cui va fi obligat medicul sa plateasca despagubirile? -in situatia asta. deci aici avem inlocuirea unui creditor initial cu un creditor survenit. a patrimoniului de exemplu. pe viitor C devine creditor si el il va putea urmari pe A pentru plata celor 3 lei. Prin urmare. turma de animale. echivalentul lor valoric mi se cuvin tot mie in calitate de titluar. 5 animale din turma au murit. 2. Prin urmare s-a produs o subrogatie reala dar la nivelul patrimoniului care este o universalitate juridica si nu la nivelul turmei de animale. din culpa probata a medicului veterinar care se ocupa de animalele respective. care contine universalitatea de fapt.debitorului el va putea pe viitor sa il urmareasca pentru executare pe debitor in locul creditorului initial. inlocuirea? La nivelul creditorului. asadar cumparatorul nu 62 - . Asta este subrogatia personala. Asta inseamna ca din turma si totodata din patrimoniul care l-a continut. Asta inseamna ca daca prejudiciul s-a produs inainte de incheierea contractului de vanzare-cumparare. Raspunsul este ca NU se intampla asa. A ii datoreaza lui B 3 lei. Adica mie mi s-a vandut o universalitate de fapt. Se incheie contract de vanzare intre A si B. indiferent de forma ei. Cumparatorul vine si spune urmatorul lucru: avand un vedere ca cele 5 vite fac parte din turma. Subrogatia reala are loc la nivelul universalitatii juridice. Important de retinut:SUBROGATIA REALA NU SE PRODUCE IN CADRUL UNIVERSALITATILOR DE FAPT. Asadar.il reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli. universalitatea de fapt pe care noi o numim turma de animale se gasea in patrimoniul vanzatorului. Subrogatia reala Ce intelegem prin subrogatie reala? = Intelegem inlocuirea unui drept subiectiv determinat cu un alt drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Unde avem subrogatia.obiectul subrogatie reale . si echivalentul valoric a intrat nu in universalitatea de fapt numita turma de animale ci in patrimoniul vanzatorului. proprietar al acelei universalitati de fapt. Prin urmare. Dar culpa medicului se constata dupa momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare. prin efectul subrogatiei reale. din universalitatea aia de fapt au iesit anumite bunuri. Adica. ca proprietar al turmei respective. ele murind inainte de vanzare. echivalentul lor valoric mi se cuvin mie. despagubirile datorate. a iesit dreptul de proprietate asupra animalelor decedate. se perfecta.

si transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal. daca ne raportam strict la unul dintre patrimonii. nu se inlocuiesc intre ele niciodata patrimonii respectiv mase patrimoniale. Ex.ambele variante de subrogatii reale presupun inlocuirea intre ele a 2 drepturi subiective in cadrul unui activ patrimonial 2. Tipurile de subrogatii reale Subrogatia reala se prezinta fie in varianta subrogatiei cu titlu universal. ce inseamna asta? Transmisiune cu titlu particular. Insa grija. dreptul de proprietate asupra terenului porneste din patrimoniul celuilalt si ajunge in patrimoniul lui A. iarasi discutam despre o transmisiune cu titlu particular. Dar. din el iese o valoarea patrimoniala. pentru ca transmisiunea presupune 2 patrimonii distincte.raportul dintre subrogatiile reale si transmisiuni -o prima chestiune:nu exista nici o legatura intre subrogatiile reale.va putea in temeiul subrogatiei reale sa pretinda despagubiri. Punctele comune ale celor doua categorii de subrogatii: 1.ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros 63 - - - . Deci prin intermediul unei subrogatii reale. fiindca universalitatea de fapt este un ansamblu de bunuri puse in comun de catre proprietarul lor. De ce? pentru ca la oricare dintre patrimonii ne-am uita. -singura corelatie care poate fi facuta este aceea intre subrogatiile reale si transmisiunile cu titlu particular. 3. fie in varianta subrogatiei reale cu titlu particular. Pai daca au proprietar inseamna ca bunurile acelea toate se gasesc in patrimoniul unei persoane. Transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal vehiculeaza patrimonii. iar B ii da la schimb lui A un teren. in cadrul lui se va produce o subrogatie reala. dreptul de proprietate asupra terenului. daca ne raportam la unul singur dintre patrimonii. subrogatia reala nu se va produce in cadrul universalitatii de fapt ci in cadrul patrimoniului care o contine. si ea este inlocuita cu o alta valoare patrimoniala. C se intampla aicia? Dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc pleaca din patrimoniul lui A si ajunge in patrimoniul lui B. legatura dintre subrogatia reala si transmisiunea cu titlu particular este faptul ca atunci cand subrogatia reala se produce in temeiul unui act juridic cu titlu oneros ea este insotita de transmisiuni cu titlu particular. subrogatia reala indiferent de varianta ei nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt. Despagubirile vor putea fi pretinse de catre vanzator. -toate subrogatiile reale au ca obiect inlocuirea intre ele a unor drepturi determinate.contractul de schimb: prin care A ii transmite in proprietatea lui B un apartament de bloc. ea se produce numai la nivelul universalitatilor juridice. indiferent ca ele sunt cu titlu universal sau cu titlu particular. ca intotdeauna universalitatea de fapt va fi inclusa intr-o universalitate juridica. indiferent de forma ei. Prin urmare. Transmisiunea cu titlu particular este instrainarea unui drept determinat dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. Deci grija foarte mare. vom avea la nivelul lui 2 transmisiuni cu titlu particular si vom avea de asemenea subrogatii. Care este asadar legatura intre transmisiunea cu titlu particular cu subrogatia? Intotdeauna cand vom discuta despre un act juridic cu titlu oneros. Terenul. Asm discutat ca transmisiunea cu titlu particular se refera la unu sau mai multe bunuri determinate. Insa.

in schimb accesiunea presupune ca dobandesti un drept esti tinut la o contraprestatie. intereseaza din tot regimul juridic al unui anumit drept subiectiv un singur lucru: ca el face parte dintr-un anumit patrimoniul. Care este diferenta: varianta cu emana caldura: este subrogatia reala cu titlu universal.subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu. Deci avem la nivelul patrimoniului o subrogatie reala. aici nu discutam despre o transmisiune. atentie. prin sarcini constituite in favoarea tertilor. Subrogatia reală cu titlu particular aceasta se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul juridic particular al dreptului respectiv -ce intelegem prin regim juridic particular? = intelegem orice fel de limitari ale acelui drept. Ex. Diferentele dintre cele doua categorii de subrogatii: 1. In stiuatia asta discutam despre o dobandire oneroasa. nu se produce subrogatie. Daca ne raportam la ipotezele noastre de subrogatii. -deci sa ne imaginam ca in cazul subrogatiei reale cu titlu universal. Dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. din culpa unui tert.- - - -acest titlu oneros al instrainarii este determinat fie prin vointa partilor atunci cand instrainarea presupune un act juridic. Prin urmare nu avem subrogatie. Deci a iesit dreptul de proprietate. in patrimoniu intra dreptul de creanta asupra despagubirilor. Asta inseamna ca din patrimoniul initial iese o valoare patrimoniala care nu este inlocuita de nimic. fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros. Ex 1.:uzucapiunea: este un fapt juridic care presupune o dobandire de drepturi prin efectul legii. nu mai poate subzista nici dreptul de proprietate fara un suport material. 64 - . Cum vine asta? Avem fapte juridice din care dobandim drepturi gratuit. care s-a produs nu in temeiul unui act juridic oneros ci in temeiul unui fapt juridic. De ce? nu mai exista bunul. doar ca bunul este in patrimoniul X. daca avem un act juridic gratuit. ex. pentru ca dreptul acela nu se transmite niciunde. cu dimensiuni si dupa aceea se uita cu niste ochelari cu infra rosu si vede zonele in care emana caldura acel bun sau nu emana caldura. respectiv drepturi accesorii in raport cu dreptul subiectiv inlocuit. un bun al unei persoane este distrus. adica fara un echivalent. si fapte juridice din care dobandim drepturi in temeiul unui echivalent. S-a stins. iar in patrimoniul beneficiarului acelei liberalitati pur si simplu se adauga o valoare patrimoniala fara ca de acolo sa fi plecat anterior un anumit drept. cu culori. deci le dobandesti gratuit. De ce? pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens. fara sa fi tinut la un anumit echivalent. ce se intampla juridic: din patrimoniul victimei acelei prejudiciu iese dreptul de proprietate asupra bunului distrus. Deci subrogatiile reale cu titlu universal si cu titlu particular sunt ca o persoana care mai intai se uita cu ochii liberi si vede mai intai un bun. Subrogatia reala cu titlu particular vede mai multe detalii. testament. faptul juridic ilicit presupus de raspunderea civila. ex. adica iese ceva din patrimoniu si intra altceva in schimbul valoric respectiv. si in locul lui. Ex 2. A.donatie. atat. Deci subrogatia presupune un raport oneros. B.dobandirile oneroase in temeiul unor fapte juridice. exemplu foarte simplu. ea nu vede altceva. pur si simplu se stinge.

bunul inlocuit pleaca exact in situatia in care se gasea.- Ex. adica in cazul nostru apartamentul ar trebui sa preai dreptul de ipoteca. Si coschimbasul imi spune ca accepta sa faca schimb cu mine dar numai cu conditia in care primesc un bun liber de sarcini. in masura in care il obint si acordul creditorului. In situatia asta va avea loc in patrimoniul 65 - - - . Ex. Subrogatia reala cu titlu particular se produce doar in ipoteza in care este instituita. 2. dar ignora cu desavarsire toate drepturile. In cazul sbrogatiei reale cu titlu particular. Acest al doilea pas se produce numai in ipoteza in care legiuitorul il instituie. In aceasta ipoteza. adica cu toate sarcinile si cu toate drepturile accesorii. Asta este subrogatia reala cu titlu universal. a bancii. Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa unei clauze sau a unei reglementari legale contrare. Ce inseamna asta? In masura in care un bun se instraineaza cu titlu oneros dintr-un patrimoniu. sau in ipoteza in care partile prin acordul lor stabilesc producerea lui. altul il inlocuieste. drepturile accesorii care vizau bunul inlocuit. adica faptul ca bunul ala este ipotecat. lucrurile stau diferit. in lipsa de prevedere legala sau de clauza cuprinsa in contract care sa spuna altceva.in masura in care am intr-un anumit patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren care este grevat cu o ipoteca. Atat. de data asta ea observa nu numai faptul ca bunul se gaseste intr-un anumit patrimoniu. echivalentul pecuniar primit in schimbul acelui bun va intra cu certitudine in acelasi patrimoniu. este dat in arenda. ce se va intampla: din patrimoniul meu iese dreptul de proprietate cu tot cu ipoteca care il greveaza si in locul lui intra dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc. este dezmembrat.pe langa faptul ca il inlocuieste preia sarcinile. vreau sa schimb apartamentul cu un alt apartament dintr-un alt oras pentru ca ma mut. pentru ca altfel nu pot sa plimb o sarcina de pe un bun pe altul. Daca in schimb discutam despre o subrogatie reala cu titlu particular. Nu este interesata de ele. Iar bunul de inlocuire nu preia nimic din aceste sarcini sau din drepturi accesorii. ci observa si regimul sau specific. Ex. si 2.subrogatia reala cu titlu universal este o functie a patrimoniului. subrogatia reala cu titlu universal observa un singur lucru: ca dreptul de proprietate se gaseste intr-un anumit patrimoniu. este grevat cu un drept de servitute. Consecinta este ca daca are loc o simpla subrogatie reala cu titlu universal. in mod automat. sa zicem ca am luat un credit de la banca. automat. Ea reprezinta un efect al fortei de atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari oneroase. pot sa inchei contractul de schimb si sa stabilesc cu consimtamantul bancii ca ipoteca trece de pe bunul pe care il aveam initial in proprietate pe bunul care il primesc in locul lui. Subrogatia reala cu titlu particular va presupune nu un singur pas:faptul ca iese un bun si in locul lui intra un alt bun. ci 2 pasi: 1. grevat de o servitute sau data in locatiune. Ulterior. reglementata de lege sau de parti prin conventia lor. se muta asupra bunului de inlocuire. Consecinta in cazul subrogatiei reale cu titlu particular este ca toate aceste sarcini sau drepturi accesorii in loc sa plece din patrimoniu odata cu bunul inlocuit. sarcinile care se constituie. este grevat de un drept de uzufruct. Ea se produce de la sine. de la sine. exista deja in legatura cu acel bun. si primesc in loc un apartament de bloc. mi-a ipotecat apartamentul.mai intai iese un bun.in masura in care dau la schimb un teren asupra caruia exista o servitute de trecere si o ipoteca. Deci observa toate aceste elemente. in lipsa unei prevederi legale sau a unei clauze contrare.

Inseamna ca se va aplica doar subrogatia reala cu titlu universal. pentru ca nu se reglementeaza legal ce se intampla cu inalienabilitatile daca bunul respectiv este distrus.1212-1217. Prin urmare.2329. Raspuns: nu este insesizabila suma de bani. Adica faptul ca nu poate fi executat de catre creditori. avand in vedere ca cabana era insesizabila si creanta asupra banilor este insesizabila.- - - meu o subrogatie reala cu titlu particular convenita. In principiu textele pentru cele 2 clauze sunt preluate intr-o forma usor modificata din codul civil din Quebec. Dupa 8 ani jumătate. mai precis pentru clauza de inalienabilitate art. altfel se inlocuieste bunul cu alt bun atat. in timp ce clauzele de insesizabilitate sunt reglementate in art. Asta inseamna ca din patrimoniu este bunul cu regimul lui juridic particular si in locul lui intra un alt bun care nu ii preia regimul juridic particular. Asta inseamna ca nu pot sa instrainez bunul timp de 15 ani. creanta asupra banilor a intrat in patrimoniul meu in locul dreptului de proprietate asupra cabanei. Dar. Pentru ca este o subrogatie reala cu titlu universal. Imi plateste despagubirile. Altfel nu are loc. deci nu ma poate executa silit din acea suma de bani. Aceasta limitare a sferei lor de aplicabilitate nu se regaseste in NCC roman. bunul de inlocuire nu de vine automat inalienabil si insesizabil. Pana aicia avem subrogatie reala cu titlu universal.2649. - . Observatie esentiala: in codul civil al Quebecului se specifica in mod expres atat in materia clauzelor de inalienabilitate si de insesizabilitate faptul ca ele pot fi instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Inalienabilitatea bunului atrage si insesizabilitatea lui. cabana cu clauza de inalienabilitate pe 15 ani. Ex. Nu avem text de lege. cabana mea ia foc si arde integral. Vecinul imi datoreaza despagubiri. Si eu vin si ii spun creditorului ca nu se poate. un creditor al meu vrea sa ma execute silit din suma de bani pe care mi-a dat-o vecinul.Dreptul de proprietate Limitele dreptului de proprietate -627 NCC un articol care a generat multe discutii Precizari: -in NCC gasim reglementate (o sa tratam in paralel clauzele de inalienabilitate si de insesizabilitate) clauzele de inalienabilitate la art. pentru ca cabana respectiva era grevata de o clauza de inalienabilitate. precizari in legatura cu originile clauzelor: Adica originile de reglementare legislativa. Clauza de inalienabilitate 66 - . din culpa unui vecin care are o parcela de teren alaturata in zona de munte. Ii valabila clauza.627-629 NCC. Clauza de inalienabilitate nu se stramuta asupra sumei de bani. iar pentru clauza de insesizabilitate la art. primesc prin donatie un bun imobil. Asta inseamna ca daca bunul care a iesit a fost inalienabil plus insesizabil.stabilita prin conventia. contractul partilor. Suma respectiva va putea fi urmarita silit de catre creditor datorita faptului ca in ipoteza noastra. Dar aceasta preluare a regimului juridic particular intre bunurile care se inlocuiesc se intampla numai daca este reglementat expres legal sau conventional. Prin urmare creditorii vor putea sa urmareasca acea suma de bani. in lipsa oricarei reglementari legale. Pai suma de bani.

sau esti obligat sa il transmiti numai unor membrii de familie pentru ca vrem sa pastram bunul in familie. art.973 NCC alin. Care este interesul acestei distinctii? Inalienabilitatea legala. spre deosebire de cea conventionala.3? textul spune ca daca am un bun mobil grevat de o clauza de inalienabilitate. in materie mobiliara. De asemenea. inalienabil si insesizabil.De asemenea. pentru ca inalienabilitatea blocheaza cu totul atributul de dispozitie juridica. In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun. clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real. Aceasta afirmatie este valabila si pentru clauza de insesizabilitate. ele vor trebui notate in CF pentru opozabilitate. deci intr-o astfel de situatie nu s-ar mai pune problema ca tertul sa se poata prevala de buna lui credinta. in cazul clauzelor de inalienabilitate conventionale. ii o sarcina care greveaza bunul. In aceasta situatie. Daca avem o clauza:cumparatorul se obliga sa nu vanda bunul timp de 15 ani ---. sau nu ai voie sa vinzi bunul lui X. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate cu privire la bunul mobil.628 NCC alin. nu poti sa dispui de bunul ala catre nimeni si prin nici un fel de act juridic intre vii. iar tertul dobanditor este de buna credinta. Si ni se spune ca acest drept este gratuit. De asemenea vom intalni formulari:inalienabilitate partiala ex. dispozitia. este opozabila erga omnes ex lege. Clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un act juridic. Care este miza discutiei: incalcarea clauzei de inalienabilitate care are caracter real. per a contrario. Asta inseamna inalienabilitate. Propriu-zis. Ce inseamna asta? Ex. incalcarea ei atrage nulitatea contractului prin care o incalci. ci avem o inalienabilitate legala. fara a fi necesara notarea acesteia in materie imobiliara in CF. adica de necunoasterea legii. Asta inseamna ca pentru a avea o veritabila inalienabilitate. 2. In aceasta ipoteza nu avem o clauza de inalienabilitate.clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nici o forma cu inalienabilitatea legala. Art.- = este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun. Ce vrea sa spuna textul de la 628 alin. Daca ni se interzice 67 - - - - . In masura in care inalienabilitatea care greveaza bunul mobil ar fi o inalienabilitate legala.2:ne spune despre dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. clauza de inalienabilitate blocheaza exercitiul unui atribut al proprietatii.avem interdictie de instrainare. In schimb incalcarea unei simple interdictii de instrainare fiind vorba de o obligatie personala atrage raspunderea contractuala. Aceste reguli le gasim la 937 NCC. abitatia este o varianta de uzufruct care poarta asupra unei constructii. din nou. o clauza formulata de felul urmator: nu ai voie sa vinzi bunul. pe care proprietarul cu incalcarea clauzei il instraineaza. Delimitare: 1. ea greveaza bunul. adica in temeiul legii.3: in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a ii putea fi desfiintat titlul de dobandire. nu putem discuta despre o veritabila inalienabilitate. daca clauza ii formulata de felul urmator: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani ---avem clauza de inalienabilitate. si anume. opozabilitatea ar fi erga omnes ex lege.

Textul trebuie coroborat cu art. intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor a dreptului de proprietate a unui bun mobil sau imobil. consecinta este in materie imobiliara ca ea este opozabila de plin drept ex lege. Diferentieri: 1. - - 68 . 2. automat in temeiul art.4.4.clauza de insesizabilitate care are o natura contractuala intotdeauna. creditorii.4 nu este. -insesizabilitatea implicita ii cea care este o consecinta a inalienabilitatii. Insa. Pe cand daca este vorba de o insesizabilitate conventionala.60 ind.numai vanzarea sau numai instrainarea cu titlu oneros a bunului ii clar ca nu discutam despre o clauza de inalienabilitate ci despre o simpla obligatie personala de a nu vinde sau de a nu schimba bunul. nu se pot prevala de necunoasterea insesizabilitatii legale. intr-o astfel de situatie discutam despre o interdictie de instrainare.629 daca este vorba de inalienabilitate conventionala. ipoteci si altele. deci inalienabilitatea este conventionala. Daca un bun este inalienabil conventional sau legal. el devine si insesizabil. nu instituie o inalienabilitate legala. art. Deci promisiunile de vanzare ar fi vizate de art. In situatia asta ii clar ca noua nu ni s-a blocat atributul de dispozitie. clauza de insesizabilitate = este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.1 din legea de punere in aplicare a codului civil (este introdus prin OUG 79 din 2011): precizeaza ca in categoria conventiilor prevazute de art.973 alin.clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienabilitatea legala sau conventionala a unui bun. Ca sa fie inalienabilitate. pentru a fi opozabila ea trebuie inscrisa in materie imobiliara in CF pentru a fi opozabila. difera de: insesizabilitatea legala.4 face referire la o inalienabilitate conventionala. respectiv 2329 daca este inalienabilitate legala. Deci nu discutam despre o inalienabilitate.4 NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila. Clauza de inalienabilitate: precizare importanta: art. pentru ca este vorba de un text supletiv care prezuma ca vointa partilor este aceea de a … dar printr-o clauza contrara partile pot sa deroge de la 627 alin. Deci se poate intampla cum: ni se doneaza un bun cu obligatia pentru noi ca noi sa dispunem de bun numai cu acte cu titlu gratuit.4. precizarea este ca: 627 alin. cu toate consecintele aferente. iar in materie mobiliara ca tertii de buna credinta.627 alin.627 alin. ex. adica care nu cunosc existenta ei.627 alin. iar in materie mobiliara ea nu le este opozabila creditorilor care sunt de buna credinta. si se interzice sa il instrainezi cu titlu oneros. In aceasta situatie avem o simpla obligatie personala care atrage ca sanctiune raspunderea contractuala cu daune interese. Avem voie sa il instrainam numai cu titlu gratuit. inseamna ca nu pot sa instrainez sau sa grevez cu gaj.2 NCC -daca avem o insesizabilitate legala. Avem voie sa il donam. 627 alin. bunul prin nici un act juridic intre vii.

nu exista vreo limitare. cand intra in patrimoniul nostru.clauza de inalienabilitate respectiv clauza de insesizabilitate de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate - - - - 69 .clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa/instituita in actul oneros sau gratuit. El nu va putea sa urmareasca silit acele bunuri. Consecinta va fi ca si insesizabilitatea va fi lipsita de orice fel de eficacitate. interes care poate fi al instrainatorului. . Deci doar la momentul initial.sa nu confundam clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor. Conditiile de valabilitate (cu privire la clauzele de inalienabilitate. Asta inseamna insesizabiliatea. pentru ca este stabilita pe o perioada de timp care depaseste 49 de ani. Atragand insesizabilitatea. insa conform art.2329 aceste conditii de valabilitate se extind si la materia clauzelor de insesizabilitate) 1. Deci daca am o clauza care spune ca bunul nu se poate instraina timp de 60 de ani. -insesizabilitatea la fel ca inalienabilitatea are caracter real. Deci o astfel de conventie produce efecte numai intre parti. 3. Bunurile raman in sfera gajului general.- Insa. nu si ulterior. 3. in masura in care insesizabilitatea este o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de valabilitatea clauzei de inalienabilitate. clauza de inalienabilitate trebuie sa fie temporara si stabilita pe o perioada care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de clauza. -se foloseste printr-un abuz de limbaj termenul de insesizabilitate inclusiv intr-o asemenea conventie. translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat -asta inseamna ca de principiu. Justificarea este protectia creditorilor. in felul asta am putea frauda creditorii care iau in calcul un anumit gaj general iar ulterior noi decidem ca anumite bunuri sa fie inalienabile si implicit insesizabile. iar conventia aceea produce efecte numai fata de creditorul respectiv. Clauza insa nu este valabila. nu putem sa ne transformam bunurile in bunuri inalienabile decat la momentul la care si prin intermediul actului prin care bunurile alea intra in patrimoniul nostru. ii o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea. In masura in care un creditor izolat accepta prin conventia incheiata cu debitorul ca el sa nu execute silit anumite bunuri. pentru ca inalienabilitatea atrage si insesizabilitatea. al unui tert sau chiar un interes public. Nici un creditor nu poate urmari acele bunuri. 2. bunurile acelea nu devin insesizabile. al dobanditorului.clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. Ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorilor. Odata intrate in patrimoniul nostru de principiu regula este ca nu putem sa le transformam in bunuri inalienabile.

ea va fi lovita de nulitate. Sa avem o astfel de clauza pe o durata de 40 de ani. Chiar daca ii pe o perioada mai mica de 49 de ani. Care este sanctiunea in masura in care clauza este perpetua sau asimilata celor perpetue. o astfel de conditie care nu indeplineste conditiile de validitate este de sanctionat cu nulitate absoluta. -sa nu ne imaginam ca orice clauza instituita pe o perioada de pana la 49 de ani este valabila. insesizabilitate care este stabilita chiar temporara fiind care este stabilita pe un termen astfel incat va dura pana la sfarsitul vietii proprietarului sau mai mult. avand in vedere ca ea aparent s-ar incadra in limita aia. trebuie sa se incadreze in termenul de 49 de ani. ea trebuie as fie temporara. in marja aia de 49 de ani? Raspunsul este ca NU este valabila. -de principiu. si trebuie sa fie astfel conceputa incat sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului. Se ridica intrebarea: este sau nu valabila o astfel de clauza.si sa fie justificata de un interes serios si legitim (valabil pentru ambele clauze) Precizari: 1.- Drepturi reale Cursul 10 Conditiile de valabilitate de la clauzele de inalienabilitate sunt aceleasi si pentru clauzele de insesizabilitate. pentru ca bunurile care se afla in circuitul civil nu pot prin vointa proprietarilor. Clauza care incalca aceste conditii de valabilitate atrage nulitatea absoluta. se poate intampla altceva. pentru a fi valabila ea trebuie sa fie temporara. 3. Prin urmare. 70 - - - . Bunul trebuie ca mereu sa poata sa circule. De ce? pentru ca in esenta termenul asta este o consecinta a cerintei ca acea clauza sa fie temporara. o astfel de clauza este asimilata clauzelor perpetue. ea trebuie sa se regaseasca in actul juridic translativ de proprietate prin care cel tinut de clauza de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul. Ex. se doneaza un bun unui proprietar care are 80 de ani si i se impune o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea pe o durata de 40 de ani.De asemenea. sa poata fi instrainat. De ce nu? Pentru ca exista clauze perpetue si clauze asimilate celor perpetue. Prin urmare.1 la valabilitatea clauzelor de inalienabilitate. fapt care rezulta din art.caracterul temporar -NCC specifica faptul ca este vorba de un termen de maximul 49 de ani. adica pe o durata indefinita.2329 NCC. Insa. deci sub limita de 49. 2. respectiv este lipsit de un interes serios si legitim? Sanctiunea intr-o astfel de ipoteza este nulitatea absoluta. oricare din ele: 1. adica sa aiba acelasi regim juridic ca si bunurile in afara circuitului civil. respectiv exista unui interes serios si legitim sunt impuse ca si cerinte de valabilitate care protejeaza ordinea si interesul public. ii si temporara. Prin urmare ce se poate intampla? Ipoteze: In masura in care clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate este perpetua. iar orice clauza care depaseste este nula si am incheiat discutia. care face trimitere la alin. Deci cerinta este caracterul temporar. pentru a fi valabila o asemenea clauza. ii si sub limita maxima de 49 de ani si sa ii fie impus unui proprietar care are 80 de ani. Asta ce inseamna? Inseamna ca orice clauza de inalienabilitate. prin vointa unei terte persoane sa fie aduse intr-o situatie de mana moarta. pentru care poate fi instituita o astfel de clauza. De ce nulitatea absoluta? Pentru ca caracterul temporar.

3 ultima fraza vizeaza exclusiv contractele oneroase. conform art. Si aceasta prezumtie pe 627 alin.627 alin. Care este justificarea? Justificarea este data in primul rand de faptul ca in cadrul unui contract de ipoteca care garanteaza un credit. Chiar legiuitorul insa aduce o ipoteza de exceptie. pe durata de executare a contractului de credit si implicit pe durata existentei a contractului de ipoteca. motiv determinant. clauza trebuie sa se gaseasca inserata in contractul translativ de proprietate prin care bunul intra in patrimoniul celui care va fi tinut de clauza de inalienabilitate.3 NCC:care specifica mai intai ca clauza de inalienabilitate. -in masura in care iau un credit de la banca si in contractul de credit banca introduce o clauza de inalienabilitate. cand clauza de inalienabilitate poate sa existe si in acte juridice netranslative de proprietate. adica o nulitate absoluta a clauzei. Prin urmare este irelevant pentru creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului său sau este instrainat unui tert. Prin urmare nu produce efecte juridice. ea va atrage de principiu nulitatea intregului contract. este vorba de o prezumtie relativa. Explicatia acestei conditii se refera la protejarea gajului general. clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca care insoteste creditul sau imprumutul. sau discutam despre o nulitate partiala. pentru a fi valabila. continuta intr-un contract de ipoteca. a intregului act. caz in care vom avea o nulitate totala. spunand ca bunul pentru care tu ai garantat acest credit. sau intr-un testament. stipularea este inutila. nulitatea absoluta va atrage nulitatea/va invalida intregul contract. respectiv a creditorilor. pentru ca ipoteca confera creditorului dreptul de urmarire asupra bunului. Ramane la aprecierea instantei sa verifice daca clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate a fost motiv determinant pentru parti la incheierea acelui act juridic. Textul spune urmatorul lucru: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau din care reiese ca nerespectarea ei echivaleaza cu neindeplinirea obligatiei garantate. in masura in care ea reprezinta cauza. nulitatea ei va atrage nulitatea intregului act juridic care o contine. Evident. este ipotecat in favoarea bancii si fiind ipotecat. bunul este inalienabil. Art. Asadar. un imobil. Asta inseamna ca daca am un contract de vanzare in care se introduce o clauza de inalienabilitate lovita de nulitate absoluta. fiind prezumat ca acea clauza a fost determinanta pentru parti la incheierea contractului. un imprumut.2376 este lipsita de orice fel de efecte.4 71 - - - - - . Daca clauza de inalienabilitate este stipulata intr-o donatie. Este vorba de art. 2376 NCC:reglementeaza clauza de inalienabilitate introdusa. nu se pune problema sa prezumam ca ea a reprezentat motivul determinant.- - Acum se ridica intrebarea daca. care o data ce au luat in calcul un gaj general nu pot sa constate ca ulterior debitorul lor scoate anumite bunuri proprii in afara gajului general fara consimtamantul lor.627 alin. Pentru ca in actele cu titlu gratuit motivul determinant este de principiu intentia de a-l gratifica pe beneficiarul actului. In principiu. O astfel de clauza.este lipsita de interes serios si legitim. -in cea de a 2-a fraza ni se specifica faptul ca in contractele cu titlu oneros caracterul determinant se prezuma in mod relativ.

Evident. un contract din care sa se nasca obligatia de a transmite in viitor proprietatea. el sa remita catre beneficiar bunuri de acelasi valoare sau chiar de o valoare sporita. fiduciar nu are obligatia sa pastreze aceleasi actiuni. textul asta se refera si la promisiunile de vanzare. Ams pus ca trebuie sa fie intr-un act translativ de proprietate. fiducia ar fi un act. respectiv promisiunile la un antecontract translativ de proprietate.1. intotdeauna cel care primeste bunurile in proprietate temporara nu ar putea sa le instraineze fiind tinut de aceasta inalienabilitate.627 alin.4 se refera NU la o inalienabilitate legala. spune:contracte din care se va naste obligatia de a transfera in viitor proprietatea. Consecinta ar fi ca in cazul unui contract de fiducie.se constituie o fiducie asupra mai multor actiuni la diverse societati comerciale sau unele tranzactionate la bursa.- - - NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietate catre o persoana determinata sau determinabila. este foarte important urmatorul lucru:art.60 ind. scopul acestei clauze este sa ii protejeze pe creditori. Conform legii de punere in aplicare a NCC art. - 72 . printr-o clauza contrara sa deroge de la art. Ex. Ex. partile pot prin conventia lor. Prin urmare. Prin urmare o clauza de inalienabilitate legala in cazul fiduciei ar incurca foarte tare mecanismul de functionare al acestui contrac. Facem legatura cu conditiile de validitate. Daca 627 alin. Interesul este faptul ca textul este foarte vag. Ori este foarte posibil in cazul unui contract de fiducie ca constituitorul sa transmita catre fiduciar o masa de bunuri. Prin urmare. astfel incat la final cand se termina contractul. urmand ca la finalul contractului B sa aiba obligatia sa transmita proprietatea unui tert beneficiar stabilit de catre parti. ca conform legiuitorul roman. pe beneficiarul promisiunii ca asta sa fie sigura ca ulterior promitentul vanzator va mai fi in masura sa ii transfere proprietatea bunului la momentul la care incheie vanzarea. De aceea. este o prezumtie relativa. legea prezuma ca in cadrul promisiunii de vanzare care nu are un efect translativ de proprietate. o promisiune de vanzare a unui bun. In aceasta situatie.4. Ea va produce efecte de la momentul dobandirii in proprietate a bunului de catre cel tinut de clauza de inalienabilitate. Asta inseamna.1 NCC:care in final stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalienabilitate. in masura in care se incheie actul. Care este acest moment? Este momentul dobandirii. Art.627 alin. cu obligatia pentru fiduciar nu de a transmite la final acelasi bunuri. sa le valorifice. ci la o inalienabilitatea conventionala.fiducia – ea presupune un contract care este in felul urmator: A ii transmite lui B proprietatea unor bunuri cu titlu temporar. In situatia asta. sa fim atenti ca este vorba de o clauza de inalienabilitate conventionala prezumata de legiuitor. exista o clauza de inalienabilitate care interzice instrainarea bunului pe perioada de eficacitate a promisiunii. Efectele clauzelor de inalienabilitate 1. ci bunuri care sa aiba aceeasi valoare sau o valoare sporita. El are obligatia sa le tranzactioneze.627 alin.—juridic oricum nu este corect acest text.Principala consecinta este imposibilitatea pentru proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate.4 ar fi o inalienabilitate legala. partile nu ar putea sa deroge de la ea.

cu privire la bunul respectiv. Prin urmare in materie mobiliara nu se pune problema publicitatii clauzei de inalienabilitate. Prin urmare nu are fondurile necesare sa plateasca impozite. de o cladire. fiind o clauza in favoarea lui. Discutia este valabila numai in materie imobiliara. Deci el nu se poate prevala de lipsa inscrierii in CF. etc. asadar va fi tinut la despagubiri.se doneaza un bun unui minor cu o clauza de inalienabilitate pana ajunge el la majorat. contract prin care se incalca clauza de inalienabilitate. (ar fi absurd sa fie altfel. sa i se asigure posibilitatea de a locui intr-un anumit oras pe perioada studiilor. clauza de inalienabilitate va trebuie notata in CF. Ori proprietarul nu este tert. Si atunci ce poate sa faca? sa ceara instantei sa constate acest lucru si sa ii permita instrainarea imobilului. clauza de inalienabilitate produce efecte doar cu privire la actele juridice intre vii. Se ridica intrebare ce se intampla cu subdobanditorul care a cumparat acel bun de la proprietar cu incalcarea clauzei. Ce se va intampla aicia? In materie mobiliara nu avem un regim de publicitate generala.- - 2. Asta inseamna ca clauza de inalienabilitate blocheaza transferul de proprietate doar prin acte juridice intre vii. schimb. 3. pentru ca el mai are o alta locuinta.art. Conform art. mult mai important care justifica instrainarea ex.627 alin.art. De ce anume? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti. se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie supusa formalitatilor de publicitate legala daca este cazul.5 NCC. care precizeaza faptul ca lipsa conditiilor de publicitate nu-l impiedica pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate sa pretinda de la proprietarul care a incalcat clauza despagubiri. Efectele fata de terti Care sunt tertii vizati? = Sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun.2 NCC permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: a. fie cel care dobandeste bunul de la proprietar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate.2 NCC. 1. proprietatea se va putea transmite la succesori fie prin succesiune legala fie prin succesiune testamentara. In consecinta. Inainte ca el sa ajunga la majorat.628 alin.627 alin.5. El cunoaste clauza de inalienabilitate pentru ca el este parte in contractul care care contine acea clauza de inalienabilitate. De ce? de exemplu daca este vorba de o locuinta. subdobanditor care se prevaleaza de faptul ca acea clauza nu era notata in CF. Confirmarea acestei afirmatii o gasim in art. si intretinerea bunului donat este extrem de costisitoare.a aparut un interes superior. de 73 - - .interesul care a justificat clauza nu mai subzista b. In materie imobiliara pentru a fi opozabila fata de terti. un contract de vanzare.in cazul subdobanditorului -ex. pentru ca in aceasta situatie am avea o succesiune vacanta) Deci. Ce se intampla in masura in care clauza de inalienabilitate cu privire la un imobil nu este notata in CF? daca nu este notata: a. si ulterior minorul constata ca mentinerea acelei cladiri. sa asigure intretinerea imobilului. in masura in care proprietarul bunului tinut de aceasta clauza decedeaza inainte ca ea sa isi inceteze efectele.imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii.628 alin.

1 si 2:spune ca regula. suntem de acord ca in cazul clauzelor de inalienabiliate nu este caracter constitutiv. regula pe art.1 vine si spune ca cu toate acestea. ci strict efect de opozabilitate. dreptul este opozabil numai daca este inscris acolo. absenta publicitatii poate fi invocata inclusiv de tertul care a cunoscut pe alta cale dreptul. raspunsul este ca daca nu este notata nu este opozabila. daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale. Afara de cazul in care acestea le-au cunoscut pe alta cale. Deci nu este prevazut cu un caracter constitutiv. actele. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate nu avem un text legal care sa spuna ca ele pot fi facute opozabile doar prin inscriere in CF. Art. adica numai prin notare. inscrierea drepturilor in sistemul de CF. in afara sistemului de publicitate nu asigura opozabilitatea.ai fost martor cand au incheiat contractul).1 este ca cunoasterea prin sistemul de publicitate sau prin alta cale. Ce intelegem din cele doua liniate: faptul ca regula este urmatoarea: a. prin urmare nu pot fi afectate drepturile celui care a cumparat cu incalcarea clauzei.22 alin. faptele alte raporturi juridice supuse publicitatii. daca am un drept pentru care legea conditioneaza opozabilitatea de inscrierea intr-un registru de publicitate. ele devin opozabile fata de terti chiar fara inscriere in CF. in afara sistemului de publicitate are acelasi efect ca si cunoasterea prin sistemul de publiciate. (ti-a spus proprietarul. Adica. Mai precis. art.22 NCC: Art.prin exceptie. in afara CF. cunoasterea efectiva asigura opozabilitatea sau sunt conditionate exclusiv de inscrierea in CF. Deci.art. Asadar. drepturile.22 alin.22 NCC:care se gaseste in capitolul referitor la publicitatea legala. exista conform legii ipoteze in care cunoasterea efectiva.902 NCC:precizeaza ipotezele de notare in CF cu efect de opozabilitate si specifica faptul ca drepturile respective devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare. ca aceasta este la intabulare. b. dreptul devine opozabil fata de tert. Dupa care textul vine si adauga: in afara de cazul in care din lege rezulta ca simpla cunoastere al acestor drepturi nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. numai atunci cand legea spune in mod expres.22 alin. adica opozabilitatea.cunoasterea efectiva. se ridica intrebarea cu privire la ipoteza in care tertul care a contractat cu proprietarul cunostea pe alta cale existenta clauzei de inalienabilitate. daca se demonstreaza ca tertul a cunoscut pe alta cale dreptul respectiv. altfel decat din CF asigura sau nu opozabilitatea.902 NCC. ai vazut contractul. daca nu este inscris in CF este inopozabil. pentru a li se asigura opozabilitatea fata de terti. in general. De ce? ne raportam la art.22 alin1 :daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv. Se ridica intrebarea daca in cazul clauzelor de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate. Asadar. si art. Prin urmare. Vine legea si spune ca clauza de inalienabilitate imobiliara este opozabila numai daca este inscrisa in CF. Dupa care. Insa. numai in aceste situatii este absolut necesara.876 NCC. daca se dovedeste ca tertii au cunoscut pe alta cale drepturile respective. art. Adica. cunoasterea clauzei de inalienabilitate imobiliara altfel decat din cuprinsul CF care aceasta clauza opozabila fata de tert sau nu? cunoasterea efectiva. obligatorie. cunoasterea efectiva nu valoareaza opozbilitate. Raspunsul este DA.- - - principiu. sunt inopozabile tertilor. ne lamureste art. Alin 2:atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de publicitate. a tertului. cele 74 - .

ea este opozabila si creditorilor anterior ai proprietarului. ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. ea nu este opozabila decat creditorilor viitori. Insa. - 75 . Textul spune clar ca daca clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu oneros.4. Care este logica? Creditorii anteriori ai cumparatorului iau in considerare un anumit gaj general. 628 alin.3 NCC. in momentul in care avem in vedere 628 alin.4 NCC si 629 alin. De aceea. Si in felul asta creditorii anteriori isi vad gajul redus fara sa fi putut anticipa acest lucru.ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului ce inseamna opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditori? La ce efect al clauzei ne referim? La insesizabilitate.4 NCC vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului Ce ne intereseaza la cele doua texte? Ne intereseaza urmatorul lucru: a. Vine alin. ea nu va fi opozabila decat creditorilor ulteriori. valoarea gajului general in principiu daca este un act oneros se produce o subrogatie reala cu titlu universal si gajul valoric ramane constanta. Si atunci gajul general nu mai este de 20 de lei. in masura in care dobandirea se face prin act cu titlu oneros clauza de inalienabilitate este opozabila doar creditorilor viitori. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un contract oneros. in masura in care in acel contract de vanzare se stipuleaza o clauza de inalienabilitate. creditori anteriori ai cumparatorului. dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. Aceasta clauza de inalienabilitate nu va fi opozabila creditorilor anteriori. Aceasta clauza inseamna ca pe 10 ani A nu poate sa instraineze bunul si creditorii lui nu ar putea sa urmareasca silit acel bun. De aceasta clauza va fi tinuta A pentru ca el este cel care devine proprietarul bunului. Ce se intampla cu opozabilitatea fata de creditori Sa avem in vedere 628 alin. Ex. opozabilitatea. Adica echivalentul valoric al bunului care a iesit va fi scos din gajul general. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate legea nu spune acest lucru.- doua feluri de cunoastere au acelasi efect. ci 20 lei-valoarea casei. adica cei care aveau creante deja nascute. Ce intelegem din textul asta? Ca avem 2 regimuri juridice juridice dupa cum clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.2 si spune ca intr-o singura situatie de exceptie cand cunoasterea efectiva nu are efect de opozabilitate. Pentru ca aia vor putea sti de la bun inceput care este gajul general. fata de creditori ce efect va produce? Insesizabilitatea. creditorilor viitori ai proprietarului respectiv.1:A cumpara de la B printr-un contract de vanzare cumparare un imobil cu clauza de inalienabilitate pe o perioada de 10 ani. In masura in care cumparatorul care este debitorul lor areun gaj general de 20 lei si ulterior dupa nasterea creantei lor el cumpara un anumit bun. In ipoteza in care legea spune in mod expres ca opozabilitatea se poate realiza doar prin inscrierea lui. Ce spune 628 alin4:in cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit. ii clar ca ne referim la insesizabilitatea bunului atrasa de clauza de inalienabilitate. Deci am discutat pana acuma despre opozabilitatea fata de cel care cumpara. Deci.

respectiv de tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate (cine o fi el). Asta inseamna ca pentru a discuta despre sanctiunea incalcarii unei clauze de inalienabilitate trebuie sa avem minimum 2 acte juridice distincte: un act juridic care contine clauza si un act juridic prin care se incalca clauza.629 alin. De ce? Pentru ca X locuieste in acel imobil. Cine poate invoca nulitatea relativa? X beneficiarul clauzei si A. A ii vinde lui B un imobil cladire cu o clauza de inalienabilitate.1027 si urmatoarele NCC -rezolutinea respectiv revocarea poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator. pentru ca dobanditorul nu transmite nimic in schimbul bunului primit si care este afectat de clauza de inalienabilitate.- In masura in care dobandirea se face cu titlu gratuit. Prima sanctiune in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate este anularea. A ii vinde lui B un teren cu constructie. Insa X care este tert fata de acest contract nu poate sa ceara rezolutiunea. A ii doneaza lui B cu clauza de inalienabilitate si B incalcand clauza vinde lui C. instrainatorul din contractul care contine clauza. Ex. tertul beneficiar al clauzei este X care nu este parte in contractul dintre A si B. - - - - 76 . Ulterior. in conditiile acestea vanzarea dintre B si C va putea fi anulata.rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate precizari: -texte care ne intereseaza sunt art.nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate. nulitatea relativa. pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate. nulitate care poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate. Ulterior B vinde lui C. in cazul nostru. intr-o astfel de situatie contractul dintre B si C este anulabil. nu se mai pune discutia asta. Ex. in aceasta situatie A are posibilitatea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B pentru nerespectarea clauzei. Sa nu ne gandim ca tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate este C. A vinde lui B cu clauza de inalienabilitate. adica de catre autorul proprietarului tinut de catre clauza de inalienabilitate. revocarea intervine atunci cand clauza de inalienabilitate este cuprins intrun act cu titlu gratuit. Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate 2 sanctiuni posibile: a. B incalcand clauza instraineaza lui C. in aceasta situatie A are posibilitatea sa pretinda revocarea donatiei dintre A si B. cu clauza de inalienabilitate in favoarea unui tert. deci nulitatea relativa prin care se incalca aceasta clauza. instrainatorul din actul care contine clauza de inalienabilitate.1 si art. B incalcand clauza vinde imobilul lui C. Ex. b. cat si de catre instrainatorul din contractul care contine clauza de inalienabilitate. Ex. De asemenea. Nulitatea relativa va viza cel de-al doilea act juridic. Nulitatea relativa va putea fi invocata de catre A.

Asta inseamna ca daca tertul a fost in eroare. Ulterior B. Sa nu confundam coproprietatea cu indiviziunea sau cu devalmasia.937 care spune ca in cazul bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate. indiviziunea va aparea in cazul transmisiunilor cu titlu universal. Prin urmare.937 numai in masura in care tertul este de buna credinta. incalcand aceasta clauza vinde bunul lui C. Deci coproprietatea se deosebeste de indiviziune prin aceea ca in cazul coproprietarilor acestia au exclusive drepturi asupra unor bunuri determinate. La randul ei vom vedea ca coproprietatea se imparte in coproprietate obisnuita respective coproprietate fortata. in masura in care C este de buna credinta.Coproprietatea Chestiuni generale Coproprietatea. Indiviziunea – are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau. in masura in care nu este parte in contractul care contine clauza. nu a cunoscut clauza de inalienabilitate in materie mobiliara el va ramane proprietar si titlul lui nu va putea fi desfiintat. proprietatea comuna. pe cand in cazul coindivizarilor acestora le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii. Distintia intre cele trei: Coproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate.628 alin.937. totusi.art. fiind vorba de bunuri mobile nu avem unde sa realizam publicitatea clauzei de inalienabilitate. - . de plin drept fara publicitate. Patrimoniul in cazul PF se transmite doar mortis cauza. astfel ca indiviziunea in cazul persoanelor fizice va aparea de regula intre succesorii cu titlu universal. se vor putea pretinde doar despagubiri de la cel care a instrainat bunul cu incalcarea clauzei. cu activ si pasiv. evident ca s-ar pune problema anularii contractului dintre B si C.- Beneficiarul clauzei de inalienabilitate. Daca ar fi vorba despre o inalienabilitate legala a unui bun mobil. Ce vrea sa spuna acest text? Ca in masura in care A ii vinde lui B un bun mobil cu clauza de inalienabilitate. Cu referire la 937 . Prin urmare ea va fi opozabila automat. Distinctia intre coproprietatea si devalmasie: 77 - . se poate prezenta in mai multe variante. in cazul inalienabilitatii conventionale este posibila invocarea art. nu poate sa ceara nici revocarea si nici rezolutiunea. atunci cand un patrimoniu este transmis catre una sau mai multe persoane distincte. c. el se poate prevala de art. De regula.3 NCC -ni se spune:in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. Deci are ca obiect bunuri determinate. atunci nu s-ar putea invoca art. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. intr-o astfel de situatie.

Observatii generale cu privire la cotele presupuse de coproprietate Art. acestia pot sa deroge de la 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor.1 si 2 NCC care stabileste mai intai ca in cazul coproprietatii. se identifica terenul si pretul. Obligatii care se pot referi la intretinerea bunului. fracctionarea vizeaza dreptul de proprietate. civila.- -se refera la faptul ca in cazul coproprietatii se cunosc cotele fiecaruia dintre coproprietari. 638 alin. pe cand in cazul devalmasiei aceste cote nu sunt stabilite. Exista mai multe articole. avem art. X in calitate de vanzator. A.634 alin. Raporturile dintre coproprietari Art.633 care trebuie corelat cu 919 alin. industriale.635 eset o norma supletiva. etc. adica stabilesc aceeasi regula de impartire a fructelor respectiv a cheltuielilor. Precizare in legatura cu modul de exercitare a dreptului de proprietate in cazul coproprietatii -Art. Inseamna ca prin conventia coproprietarilor. Art. B si C cumpara un teren de la X si nu se specifica in contractul de vanzare decat ca ei in calitate de cumparatori. la un prejudiciu cauzat de bun care trebuie reparat de catre coproprietari. si in masura in care avem o posesie faptica asupra bunului si o posesie tabulara. - - - 78 . Evident discutam despre o prezumtie relative.635. cotele care le revin coproprietarilor sunt cote din drept si nu cote din bun. care reglementeaza repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari. Precizari: Ce intelegem prin beneficii? = intelegem fructe naturale. respective de impartire a beneficiilor. Coproprietatea este obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj. bunul nu este divizat in materialitatea lui. va fi preferata posesia tabulara. aceste cote se prezuma a fii egale Ex. in cazul coproprietatii. respectiv producte Ce intelegem prin sarcini ale coproprietatii? = intelegem obligatii nascute in legatura cu bunul aflat in coproprietate.637 care se refera la fructul bunului comun. Intr-o astfel de situatie se prezuma ca cotele lor sunt egale. De asemenea. In principiu regula este ca coproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului proportional cu cota lor din dreptul de proprietate.636 care specifica ca fiecare coproprietar are dreptul sa foloseasca bunul comun in masura in care nu ii schimba destinatia si nu aduce atingere dreptului celorlalti coproprietari.635. De asemenea. raportat la cotele coproprietarilor din dreptul de proprietate. Asadar.3 si care in esenta reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei. in masura in care titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre proprietari.2 si 3 care pana la urma sunt doar aplicatii ale art. printre care art.

Atentie. Deci faptul ca 636 vorbeste despre despagubire este o variant de actiune. De retinut: 1. partajul de folosinta nu atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu-zis. nimic nu ne opreste chiar daca de exemplu acest partaj este incheiat pe 2 ani. cu actele juridice pe care ei le incheie cu referire la cota lor din dreptul de proprietate. In legatura cu actele juridice respective actele materiale care pot fi incheiate de catre coproprietari. dar nu limiteaza actiunea coproprietarului care a fost deposedat de un alt coproprietar.639. Asta inseamna ca daca eu sunt coproprietari si am o cota de 1/5. nimic nu ne opreste ca peste 2 saptamani oricare din noi sa ceara partajul propriu-zis. trebuie sa permiti si celorlalti folosirea bunului este si el un text de lege supletiv. pot sa o ipotechez in masura in care este un bun susceptibil de a fi ipotecat. cu privire la bunul aflat in coproprietate. chiar daca coproprietarii stabilesc partajul de folosinta pe o perioada determinata.efectul paratajului de folosinta este unul real.- Cel care impotriva vointei celorlalti coproprietari exercita in mod exclusive folosinta bunului comun poate fi obligat la despagubiri.636 alin. 1. adica iesirea din starea de coproprietate. el nu se limiteaza la nasterea de obligatii personale intre coproprietari 4. Partile pot prin conventia lor sa deroge de la acest text. ex. Precizare: sa nu confundam actele juridice pe care coproprietarii le incheie cu privire la bun in ansamblul lui.672 NCC:vizeaza conventiile privitoare la suspendarea partajului Ni se spune ca aceste conventii nu pot fi incheiate pe o perioada mai mare de 5 ani.In masura in care unul dintre coproprietari ii deposedeaza pe ceilalti. In cazul in care se realizeaza un partaj de folosire conform art. 79 - . pe 3 ani. 639 stabileste faptul ca prin conventia coproprietarilor sau prin hotarare judecatoreasca in lipsa unei intelegeri intre coproprietari.partajul de folosinta in acceptiunea NCC poate sa fie atat conventional cat si judiciar 3. Voi ipoteca numai cota mea de 1/5. avem art. Tot cu privire la modul de folosire concreta a bunului. Ce sunt aceste conventii? = coproprietarii au posibilitatea sa stabileasca pe o perioada de maxim 5 ani mentinerea coproprietatii fara posibilitatea vreunuia dintre ei de a cere partajul. exista posibilitate de a se stabili in concret modul de utilizare a bunului aflat in coproprietate. adica iesirea din starea de coproprietate. cota asta ce pot sa fac: pot sa o vand liber fara acordul celorlalti coproprietari.1:nu ai voie sa schimbi destinatia. ei vor avea de asemenea posibilitatea de a introduce o actiune posesorie impotriva celuia care i-a deposedat.partajul de folosinta NU atrage suspendarea partajului Art. Asta inseamna ca daca am facut astazi intre coproprietari un partaj de folosinta prin care am stabilit modul in care fiecare va utiliza o parte determinate din bun.partajul de folosinta nu pune capata coproprietatii 2. mai intai art.639 care reglementeaza partajul de folosinta. Iar in materie de imobiliara ele trebuie inscrise in CF. ceilalti nu vor fi tinuti sa se limiteze numai la a pretinde despagubiri. 2.

se va pune problema de la cine recupereaza tertul sumele datorate pentru conservarea bunului. vand bunul unui tert. Intr-o astfel de situatie. evident ca unicul debitor contractual fata de debitorul X ramane A.678. In masura in care este vorba de un act material de conservare aceasta ce presupune? Faptul ca un coproprietar repara de exemplu bunul aflat in coproprietate. Daca este vorba de un act juridic. Cum anume functioneaza privilegiul la care am facut referire: Ex. B. De ce ne intereseaza distinctia dintre cele 2? Ne intereseaza pentru ca in masura in care este vorba despre un act juridic de conservare. Insa. ulterior. insa. intervine partajul si la partaj bunul este atribuit lui C sau partile fac altfel partajul.ipoteza in care unul dintre coproprietari constatand ca o constructie obiect al dreptului de coproprietate. ii clar ca in instanta X va putea sa pretinda plata sumei numai de la A. ce este important de observat este faptul ca indiferent de faptul ca privilegiul poarta asupra unui bun mobil sau 80 - - - .640 NCC.635 sa pretinda in regres celorlalti coproprietari sa ii achite lui o parte din cheltuieli conform cotelor lor parti. asupra bunului in legatura cu care s-au facut lucrarile de conservare. Nu este platit X de catre A. Ce va presupune privilegiul respectiv? Ca in masura in care nu i se face plata de catre A.. asta inseamna ca ele incheie un contract cu un tert care tert intervine pentru a repara bunul respectiv. De ce am spus privilegiu? Privilegiul este o garantie reala care se naste in temeiul legii. Vom discuta in cele ce urmeaza acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul lui si nu numai cota unui coproprietar. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca acest text 678 alin. 1. creditorii mei personali vor putea sa vanda silit cota mea de 1/5. Raspunsul este ca pe temei contractual societatea de constructii se poate indrepta exclusiv impotriva coproprietarului cu care a contractat. Ex.678 alin.- De asemenea. risca sa se daramane. incheie un contract cu o societate de constructii prin care acea societate repara cladirea respectiva. A. Acest privilegiu legal le confera in legatura cu bunul respectiv dreptul de urmarire. X are posibilitatea sa se duca in patrimoniul lui C sau in patrimoniul tertului D si sa vanda silit bunul de acolo pentru a-si recupera creanta. X intervine si repara un imobil.actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate -orice coproprietar. urmand ca ulterior A sa se intoarca cu regres impotriva celorlalti coproprietari. urmand ca ulterior acesta. legea ii confera acest privilegiu lui X asupra bunului respectiv. De asemenea el poate efectua acte materiale de conservare a bunului. Intrebarea este de la cine anume va putea sa pretinda suma datorata societatea de constructii. in contextul asta trebuie sa fim atenti al art. Totusi. C sunt coproprietari. invocand art.ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia. Ori in cazul nostru aceasta garantie se naste in temeiul art. care ii plateste pe coproprietari si care isi impart intre ei pretul. poate sa incheie singur fara consimtamantul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare. pentru a fi protejati suplimentar. A contracteaza cu societatea de constructii X.3 instituie un veritabil privilegiu pentru creditori. au dreptul sa urmareasca silit bunul in mainile oricui s-ar gasi atat inainte cat si dupa partaj. D.3 NCC:textul spune ca creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun…. conform art.

Ori 81 - - .actele de administrare 641 NCC care vine cu o noutate absoluta fata de VCC. 641 spune in esenta ca in masura in care este vorba de un act de administrare cu privire la bunul comun. si raspunsul il gasim in 641 si in 642 NCC. Asta inseamna ca daca am 3 coproprietari. el nu trebuie inscris in vreun sistem de publicitate. In masura in care ploua in casa este clar ca nu ii o folosinta corespunzatoare. 642 ne spune asa: alin1: actele juridice facute nu nerespectarea regulilor din 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit la incheierea actului. in exemplul nostru. sa se pretinda creditor intr-un raport personal in masura in care el nu a consimtit? Este o chestiune delicata.imobil. Dar plata chiriei este tot o obligatie personala.Evident ca pe aliniatul ultim de la 641 pentru actele de dispozitie si cele asimilate lor este mentinuta regula unanimitatii. va putea sa pretinda o parte din sumele obtinute cu titlu de chirie? DA. Pentru ca daca ii sunt opozabile el va avea obligatia sa ii permita folosirea bunului de catre chirias. A doua intrebare: in masura in care chiriasul constata ca ii ploua in casa. altul are o cota de 1/5 si al treilea are iarasi o cota de 2/5. Ipoteza:avem 3 coproprietari. Dar ce inseamna ca ii sunt opozabile? = opozabilitatea. adica majoritatea cotelor parti si pot sa incheie. acest act de administrare se poate incheia valabil cu consimtamantul coproprietarilor care sunt titluari ai majoritatii cotelor parti. Ramane intrebarea: va putea tertul X sa ceara coproprietarului C care nu a consimtit la contract sa intervina si sa repare imobilul? Din contractul de locatiune se nasc drepturi personale si prin urmare aceste obligati personale tin numai partile care si-au dat consimtamantul la incheierea contractului de locatiune. o sa vedem ca in temeiul contractului de locatiune. Per a contrario. 3. A si B care au impreuna o cota de 3/5 dau in chirie bunul unui tert. Va putea sa ii ceara el lui C care nu a consimtit la incheierea contractului sa intervina si sa repare imobilul dat in chirie? NU. C. locatorul are obligatia sa asigure folosinta corespunzatoare a bunului fata de chirias. In total ne dau 1. pe care o s-o gasim la efectele fata de terti al actului juridic. Prima intrebare: celalat coproprietar. 2. X. in temeiul legii din momentul in care se naste creanta pe care o garanteaza. A. Daca ne intrebam de unde o astfel de obligatie. actele juridice incheiate cu respectarea cerintelor din 641 sunt opozabile coproprietarului care nu a consimtit. Problema la 642 ii ca atunci cand legiuitorul spune ca actele juridice sunt opozabile celuilalt coproprietar nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. fara consimtamantul celui de a-l treilea un act de administrare. ne spune ca tertul are obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce drepturile nascute dintr-un contract. Si atunci cum ar putea C sa pretinda o parte din chirie. B o cota de 2/5 si C o cota de 2/5. in masura in care 2 dintre ei se asociaza. unul are o cota de 2/5. B si C. A are o cota de 1/5. strang 3/5. El se naste si dobandeste rang automat.

Drepturi reale Cursul 11 Coproprietate – continuare Precizare: Sa nu confundam 2 chestiuni: a. -a doua distinctie:actele incheiate cu privire la intregul bun respectiv actele incheiate cu privire la cota parte care ii revine unui coproprietar:tot ce discutam despre necesitatea majoritatii cotelor parti pentru a incheia un act de administrare. prin care stabilesc ca in masura in care unul dintre coproprietari va dori sa isi instraineze cota lui din dreptul de coproprietate. intr-o asemenea situatie el va fi obligat ca mai intai sa ii notifice pe ei. ---sa nu confundam cu reglementarea din dreptul familiei. coproprietarii incheie un acord. si acel consimtamant era cerut. poate sa o instraineze poata sa faca ce doreste. Sanctiunea in cazul coproprietatii este inopozabilitatea. toate se refera la acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul sau. evita o pierdere. Adica. Pentru ca opozabilitatea se refera exclusiv la stari de drept. acel contract il va tine. celui care a dat in chirie bunul. un act juridic. adica va naste drepturi si obligatii chiar daca in mod norma nu poti fi obligat fara vointa ta.1 in masura in care contractul este incheiat cu acordul coproprietarilor care au majoritatea cotelor parti. nicidecum la stari de fapt. Ci il asimileaza partilor. ajunge sa fie asimilat partilor contractante. nu avem ce discuta despre opozabilitatea lui fata de ceilalti coproprietari. un contract. Sigur. si chiar in lipsa consimtamantului lui el va fi tinut de obligatiile nascute de actele de administrare incheiate in conditiile art. 642: sanctiunea nerespectarii cerintelor de la 641 nu este nulitatea contractului ci este inopozabilitatea lui fata de coproprietarul care nu a consimtit. ci ii obligatia care ii revine in mod normal locatorului. De ce? pentru ca conform 642 alin. despre inopozabilitatea actului de dispozitie daca nu ii respectata regula unanimitatii. intr-o astfel de ipoteza el nu are nevoie de acordul celorlalti proprietari:poate sa o greveze.sa nu confundam actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota lui din drept si actele juridice incheiate cu privire la intregul bun aflat in coproprietate ex. ceilalti coproprietari vor fi preferati la vanzare in conditii egale de pret.- - aceasta obligatie nu este obligatia unui tert. in legatura cu prima observatie:actele de conservare facute de un singur proprietar pot sa fie atat acte materiale in sensul ca el intervine. Asta este valabil numai pentru devalmasia in raporturile dintre soti). cat si acte juridice. sanctiunea este nulitatea. De ce are importanta chestiunea asta? Pentru ca in masura in care vom discuta despre un act material de conservare. Deci 642 nu il priveste pe coproprietarul care nu a consimtit in calitate de simplu tert care trebuie sa respecte un act juridic fata de care el este strain.641. Sigur. (unde in masura in care avem devalmasie si se incheie acte juridice fara consimtamantul celuilalt sot. repara bunul. exista posibilitatea ca pe cale conventionala coproprietarii sa stabileasca unii in favoarea celorlalti un drept de preemtiune = inseamna un drept de preferinta la vanzare.actele juridice cu actele materiale b.etc. discutam de act de administrare. In masura in care un coproprietar intelege sa dispuna exclusiv de cota lui din dreptul de proprietate. si in 82 - - .

spre deosebire de ipoteza de la 681 NCC.643 NCC:actiunile in justitie cu privire la bunurile aflate in coproprietate. a art.635 NCC: care spune ca coproprietarii sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proportional cu cotele lor din drept. Actul de conservare. Per a contrario. dar asta numai in masura in care ei se decid in acest sens.642 NCC alin1:spune ca actele juridice facute cu nerespectarea regulilor prevazute la art. A nu se confunda cu situatia de la 681 NCC. el va avea ulterior regres impotriva celorlalti coproprietari insa de aceasta data regresul nu este intemeiat pe contract. Este posibil sa existe o astfel de conventie intre coproprietari. aceste acte juridice le sunt opozabile si coproprietarilor care nu au consimtit. fiindca ei sunt straini de contract. orice acte juridice incheiate de catre unul sau de catre mai multi coproprietari cu respectarea conditiilor de la 641 vor fi opozabile celorlalti coproprietari. discutam exclusiv de acte juridice cu privire la bun. Art. adica cu majoritatea cotelor parti. poate fi inchetat de catre oricare dintre coproprietari fara a exista consimtamantul celorlalti. insa ei raman terti fata de acest contract. raportul obligational din contractul respectiv exista doar intre coproprietarul care a consimtit la incheierea lui si tertul cu care l-a incheiat. cu raporturile contractuale nascute din incheierea acestor contracte ca acte de conservare respectiv act de administrare. De unde anume deducem ca este vorba de opozabilitate? Ne raportam la art. in masura in care este vorba despre un act de administare incheiat pe perioada coproprietatii fara acordul tuturor coproprietarilor dar respectand art. sau actul juridic. ci este intemeiat pe raporturile reale dintre coproprietari. In esenta:in masura in care un coproprietar incheie un act juridic de conservare sau coproprietarii care detin majoritatea cotelor parti incheie acte juridice de administrare pe perioada coproprietatii. I ce sens? In sensul ca coproprietarii care nu au consimtit au obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce contractele respective. Fiind si ele acte de conservare este logic ca oricare dintre coproprietari poate sa introduca singur fara consimtamantul 83 - - - .masura in care ei doresc sa dobandeasca aceasta cota parte le va instraina lor.642 alin.1281 NCC. atat. cu privire la bunul aflat in coproprietate. Atat. In masura in care coproprietarul care consimte la incheierea acestui act achita echivalentul prestatiei facute de tert pentru a repara/remedia bunul respectiv. pe care le gasim reglementate la art. si anume suportarea sarcinilor respectiv impartirea fructelor. Intr-o astfel de situatie. aceasta vizeaza efectele juridice fata de tert a unui act juridic. si aceste efecte fata de terti le gasim reglementate in art. actul de conservare. De asemenea. De ce ne intereseaza aceasta chestiune? Pentru ca sa nu confundam raporturile reale dintre coproprietari. Actiunile in justitie prin care se urmareste protejarea dreptului de proprietate nu sunt altceva decat acte de conservare. actul respectiv de administare este opozabil si fata de coproprietarii care nu au consimtit. Precizarea generala este legata de 640 NCC:spune ca actele de conservare cu privire la bunurile aflate in coproprietate pot sa fie facute valabil de catre oricare dintre coproprietari fara acordul celorlalti. Ceilalti coproprietari nu sunt tinuti de obligatiile nascute din acest contract. Asta inseamna ca in masura in care se incheie un act de conservare. intr-o astfel de situatie.641. In legatura cu opozabilitatea.641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit expres sau tacit la incheierea actului respectiv. va fi opozabil celorlalti coproprietari chiar daca ei nu au consimtit la incheierea lui.1.

Ce inseamna asta? Ex. Insa. Asadar. desi in mod normal ar trebui sa le imparta conform cotelor lor din drept.643 alin. Inseamna ca ceilalti coproprietari vor avea la randul lor posibilitatea sa introduca impotriva aceluiasi tert o actiune in revendicare. Ex.2 specifica faptul ca in masura in care hotararea judecatoreasca profita coproprietatii.- - celorlalti coproprietari actiuni in justitie prin care sa protejeze dreptul de proprietate. indiferent ca este vorba de revendicare sau de actiune negatorie.643 alin. Art. ca un tert sa aiba pretentii impotriva coproprietarului. avem 3 coproprietari. in masura in care aceeasi actiune nu este admisa. 644 NCC: care reglementeaza zisele contracte de administrare a proprietatii Ce sunt aceste contracte de administare a proprietatii = ele sunt acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre toti coproprietarii. sa zicem ca avem 3 coproprietari care stapanesc un bun. prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza raporturile reale dintre coproprietari. Si printr-un astfel de contract.mai intai.. coproprietarii stabilesc ca ei vor suporta sarcinile bunului. coproprietarul introduce actiune in revendicare si actiunea ii este respinsa. coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa modifice criteriile stabilite de art.care sa aiba calitatea de parat. Evident ca se poate intampla si cealalta chestiune. pentru ca hotararea judecatoreasca pronuntata va avea autoritate de lucru judecat doar fata de paratul respectiv. Prin urmare. Ex. Aceasta chestiune rezulta din art. Intr-o astfel de situatie. Oricare dintre coprorietari va putea sa introduca impotriva acestui tert o actiune negatorie prin care sa arate ca tertul nu detine un drept de servitute asupra imobilului respectiv. ea beneficiaza tuturor coproprietarilor.635. intr-o astfel de ipoteza nu este deloc tentant pentru tert sa il actioneze in judecata pe unul singur dintre coproprietari. orice coproprietar poate sta singur ca si reclamant intr-o actiune petitorie. La un moment dat un tert introduce impotriva lor o actiune in revendicare. - - 84 . respectiv vor imparti fructele acestuia in mod egal. tertul care incepe sa isi amenajeze un drum de acces peste un teren aflat in coproprietate. este de preferat sa ii actioneze in judecata pe toti coproprietarii. indreptata impotriva oricarui tert care fara a-i deposeda pe coproprietari incepe sa exercite un drept real. Care anume sunt aceste norme supletive de la care se poate deroga: 1. unul are o cota de 1/7. tertul poate sa-l actioneze ca parat pe unul singur dintre coproprietari. Este vorba in principiu despre actiunea in revendicare impotriva tertului care i-a deposedat si despre actiunea negatorie. Asta inseamn ca in ipoteza in care unul singur dintre coproprietari introduce o actiune in revendicare actiunea este admisa.643 alin.2 NCC. ---chestiune rezulta din art. altul o cota de 2/7 si al treilea o cota de 4/7. ex. Tertul poate sa introduca actiunea in revendicare si impotriva unuia singur dintre coproprietari.1. in masura in care tertul are pretentii impotriva coproprietarilor. de repartizare a beneficiilor si respectiv a sarcinilor bunului aflat in coproprietate. ea va beneficia tuturor coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti. Insa. un dezmembramant al proprietatii asupra bunului aflat in coproprietate. Art. hotararea judecatoreasca nu este opozabila celorlalti coproprietari.

in alte conditii decat cele stabilite in art. Precizare:aceste derogari pe care le vor face ei si pe 635 cu fructele si pe 636 cu folosinta bunului. incheie un contract de administrare cu celalat coproprietari prin care derogand de la art. Asadar el nu are majoritatea cotelor parti pentru a incheia singur acte de administrare. asta daca aplicam art. In localitatea cluj traieste coproprietarul care are cota de 3/7. 3. exista posibilitatea de a i se conferi unuia sau mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate.639 si sa stabileasca ca unul singur dintre coproprietari spre exemplu va folosi exclusiv terenul pe intreaga durata a coproprietatii. 639 nu este altceva decat derogarea de la art. pe durata coproprietatii sa stabileasca modul in care fiecare dintre ei va folosi o parte determinata din bun si sa stabileasca totodata exclusivitatea. Ii interesat celalalt ca bunul respectiv aflat in cluj sa fie valorificat. Care este justificarea unui astfel de acord intre coproprietati? Pai celalat sa zicem ca locuieste in Statele Unite. Aici facem trimitere la art.636: coproprietarii au posibilitatea ca in mod conventional. In masura in care se stabileste ca pe intreaga durata a coproprietatii un singur coproprietar va folosi bunul. Ex. fiecare poate sa foloseasca intreg teren. Intr-o astfel de situatie ceea ce vor face ei va fi de fapt o zisa coproprietate periodica. 2 coproprietari. - - - - 85 . daca A si B sunt coproprietari asupra unui teren. pe intreaga durata a coproprietatii.639 NCC. el va putea sa incheie fara acordul celorlalti si acte de administare. prin acordul coproprietarilor i se poate conferi lui posibilitatea ca chiar cu o cota de 3/7 sa incheie singur astfel de acte de administrare. De la care coproprietarii pot sa deroge. La fel cum pot sa imparta material terenul. Propriuzis. Si atuncia.636 NCC cu privire la exercitarea in comun a atributului usus conferit de dreptul de proprietate. Ii foarte complicat sa vina el sau sa tot trimita mandat pentru incheierea de acte juridice cu fiecare ocazie in care se iveste posiblitatea inchirierii bunului. respectiv este vorba de fructus si usus.641 ii da posibilitatea ca chiar avand o cota de 3/7 sa incheie singur acte de administrare. Insa. 636 si 641 sunt toate norme supletive. Adica sa fie dat in chirie. Insa coproprietarii au posibilitatea sa deroge de la art.a doua norma supletiva de la care se poate deroga prin acordul partilor este cea reglementata de art. iar celalalt il va folosi pe perioada iernii.au posibilitatea sa partajeze folosinta si in timp. celalat de 4/7. Adica sa stabileasca ca unul dintre ei va folosi imobilul respectiv pe perioada verii. -deci ei pot sa deroge si de la art. ex. In coproprietate exista un apartament situat in localitatea cluj. unul are o cota de 3/7.ultima derogare pe care o pot face prin contractele de administare a proprietatii se refera la art. si care reglementeaza partajul de folosinta. si la suportarea sarcinilor bunului. Concluzia: art. iar celalalt cealalta jumatate. si sa stabileasca ca unul va folosi jumatate.641.636 care este o norma supletiva. cat si acte juridice. 4. Adica in mod normal. folosirea efectiva a bunului de catre unul dintre coproprietari. ave.641 NCC in sensul ca prin acordul tuturor coproprietarilor.636 posibilitate recunoscuta tocmai in art. Astfel de derogari au in vedere atat acte materiale.635.- 2.636.

1 nu este un text supletiv.contractele de administrare a proprietatii pot fi incheiate: a. NICI VORBA. 642 alin.636 presupune realizarea unui partaj de folosinta. deci nu se poate sa existe acordul unei parti a coproprietarilor care inteleg sa faca asemenea contracte. Asadar. prin urmare. b. 635. oricand pe parcursul derularii lui.oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral in astfel de contract.644 alin. Art.1270 NCC si art. Sunt 2 lucruri diferite.1270 reglementeaza forta obligatorie a actului juridic. Atentie: partajul de folosinta este o metafora.644 alin. 5. si am spus ca derogarea de la art.1 vizeaza sanctiunea in cazul incheierii actelor juridice fara acordul tuturor coproprietarilor. un contract nu poate fi desfiintat prin vointa unilaterala a unui singur cocontractant. Acesta este imperativ.1 va fi intotdeauna doar o consecinta a derogarii de la art. Am vazut ca se poate deroga prin contractele de administare de art. Reglementarea legala a partajului se gaseste atat in NCC cat si in CPC care reglementeaza procedura partajului judiciar. atragand desfiintarea acestuia. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Pentru ca tocmai am vazut. art. respectiv de indiviziune.1 se va intampla numai in ipoteza in care partile inteleg sa deroge de la art. Sanctiunea respectiva este inopozabilitatea. fie partajat pe bucati materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. partajul de folosinta va putea fi denuntat unilateral de catre oricare dintre coproprietari in orice moment.3 de la 644 vizeaza ipoteza de notare a acestor acte juridice in CF. in masura in care in coproprietate se gaseste un imobil. Prin derogare de la art.2. in principiu. 641 si 642 alin. Pentru ca nu ii un partaj veritabil.1? pentru ca derogarea de la 642 alin.641.1 si sa stabileasca spre exemplu ca santiunea pentru nerespectarea lui 641 ar fi nulitatea. acesta isi inceteaza existenta.2. deci derogarea de la art. Consecinta este ca si partajul de folosinta intra in sfera contractelor de administrare.636. nu se spune la art.1270 alin. 642 alin.641. Ii spunem partaj de folosinta fiindca aia inteleg sa isi partajeze modul de folosinta a bunului. adica sa nu il foloseasca tot deodata.1276 NCC Art.1. Deci acordul tuturor coproprietarilor. Partajul Sa nu amestecam partajul cu partajul de folosinta. Sa nu ne imaginam ca coproprietarii vor putea prin acordul lor sa deroge separat numai de la 642 alin. Deci foarte important:oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral contractul.- Daca observam. Si atunci de ce il enumera in 644 alin. Alin. Prin derogare de la regula in materia fortei obligatorii a contractului. doar cu acordul tuturor coproprietarilor. Acum vom discuta despre partaj. 1 spune:se poate deroga de la dispozitiile art.642 alin. ca in cazul in care oricare dintre coproprietar denunta actul de administrare. sa il foloseasca fie partajat in timp.2:contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor. ca printre aceste contracte de administrare intra si partajul de folosinta. partajul poate sa imbrace 2 forme: 86 - - - - - . Asadar. si ni se spune in alin. ramanand aplicabile regulile de drept comun. Ce este in esenta? = actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate.

sa nu confundam necesitatea acordului tuturor coproprietarilor pentru partajul convetional si sa-l translatam la varianta ca pentru a se cere partajul ii necesar acordul tuturor coproprietarilor. Pe tert il intereseaza sa cumpere un drept de proprietate exclusiv asupra unui bun determinat. fie ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti in acest sens. care il distinge de orice al act juridic este sistarea starii de coproprietate. Nimic nu ii opreste sa imi vanda cota mea din drept. In legatura cu suspendarea conventionala. este suspendata. temporara.partajul conventional – continut intr-un contract b. 678 alin4 precizeaza:conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de nasterea creantelor au dobandit data certa la bunurile mobile respectiv au fost autentificate si inscrise in CF in cazul bunurilor imobile. starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica provizorie. reglementarea o gasim in art. cel realizat printr-un contract se poate face numai cu acordul tuturor coproprietarilor. avem situatii in care dreptul de a cere partajul. ca dupa expirarea termenului de 5 ani coproprietarii vor avea posibilitatea sa reinnoiasca aceasta conventie. Tocmai datorita acestei chestiuni coproprietarii ar putea sa isi fraudeze creditorii personali sistand partajul. Intr-o 87 - - - - . creditorii mei personali pot astazi sa vanda cota mea din drept sau pot sa ceara partajul si sa vanda partea din bun care mi-ar reveni mie prin partaj. altfel el ii exclus. Ce inseamna asta? Inseamna ca orice fel de conventie. Nu o sa vina nici un tert care sa doreasca sa cumpere o cota de 1/15 din casa de peste drum. nici vorba. va apela la partajul judiciar.de principiu.partajul judiciar – efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti Efectul esential al partajului. Asadar. De ce anume aceasta limitare? 678 alin. la fel ca si partajul.672 care printr-o norma imperativa stabileste faptul ca orice fel de conventie de suspendare a partajului intervenita intre coproprietari produce efecte pe o perioada de maximum 5 ani. Suspendarea exercitarii acestui drept poate proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor. oricare dintre coproprietari are posibilitatea de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj. nu cote.- a. este in principiu opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului.672. Evident. Prin derogare de la regula potrivit careia partajul poate fi cerut oricand. contract. Efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor.1 spune ca creditorii pot sa urmareasca si cota din drept inainte de partaj? Deci in masura in care eu sunt coproprietar asupra casei de peste drum. exercitarea acestui drept. Intrebarea ii:de ce astfel de conventii de suspendare a partajului nu sunt opozabile decat creditorilor care au creante posterioare lor? Raspunsul: tine de faptul ca de foarte multe ori ii foarte greu de valorificat mai ales pe calea executarii silite o cota din drept. Art.4 NCC care trebuie legat de art. Oricare dintre coproprietari singur poate sa ceara partajul daca el nu gaseste din partea celorlalti coproprietari vointa in sensul realizarii unui partaj conventional.678 alin. si suspendarea partajului poate sa fie conventionala respectiv judiciara. de suspendare a partajului. -evident ca partajul conventional. Asta presupunand ca de regula. in situatia asta. Observatii generale 1. Dar.

se naste o creanta. creditorii. si efectele juridice reale. aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabili doar creditorilor posteriori. sunt parti in contractul asta? Nu. debitorul nu are decat sa o incalce. creditorii s-ar vedea in imposibilitate de a-i putea urmari efectiv. conventia de suspendare a partajului nu produce efecte de creanta. Deci aceasta este obligatia care se naste pentru coproprietari din contract.Care este consecina unui contract de suspendare a partajului. Nu este vorba numai despre raporturi de creanta intre partile contractante). preiau regimul juridic al drepturilor reale. Conventia de suspendare a partajului produce efecte reale. In momentul in care coproprietarii incheie o astfel de conventie. Limitari privind partajul: A. pentru ca raporturile dintre coproprietari tin de regimul coproprietatii si sunt raporturi reale. drepturile reale se realizeaza nemijlocit. Asta inseamna ca sunt efecte care se produc nu numai ca si obligatii personale ale coproprietarilor. tocmai de aceea ni se spune ca creditorii vor fi tinuti de acest regim real doar in masura in care creantele lor sunt posterioare fata de momentul partajului. creditorii sunt terti. in cazul dreptului real nu mai discutam - 88 . Care este diferenta dintre efectele reale respectiv efectele persoanel? Daca un act juridic are efecte personale. Atentie. numai partile sunt obligate. Deci sa avem grija ca partajul de folosinta produce efecte reale. Prin urmare. aceasta inseamna ca se nasc din acel act juridic raporturile juridice cu creditor si debitor. care creanta nu se poate realiza decat daca intervine debitorul. Precizare:distinctia dintre caracterul real a unor acte juridice si caracterul personal. In ce priveste raporturile reale. ci efecte reale. fara a fi necesara interventia debitorului. fiindca nu s-ar gasi nimeni care sa fie dispus sa cumpere cote din drept. tertii nu sunt obligati. Dar atentie. nu am mai avea nevoie de art. Unde am intalnit noi caracter real? Am intalnit la clauzele de inalienabilitate. Tocmai de aceea. Regim juridic care fiind real vizeaza bunul in sine nu numai obligatiile personale ale coproprietarilor. fiindca ei sunt parti. la clauzele de insesizabilitate si la aceste conventii cu referire la starea de coproprietate. greveaza bunul.astfel de ipoteza. Prin urmare. asta inseamna ca si conventia prin care se deroga de la regulile in materie de coproprietate respectiv suspendarea partajului produce tot efecte reale. In cazul in care avem o astfel de creanta. si atunci. Si intrebarea asta se justifica prin faptul ca daca am merge pe rationamentul ca contractul naste raporturi juridice numai intre parti. ci sunt efecte care vizeaza insusi regimul dreptului de coproprietate. iar in masura in care o incalca se ajunge fie la executarea lui silita fie la raspunderea contractuala. atrage un caracter de coproprietate fortata. Bunul respectiv dobandeste un regim de coproprietate fortata pe durata intervalului de maxim 5 ani.678 care sa ne spuna ca trebuie sa respecte numai creditorii posteriori. de ce anume un astfel de contract ar naste si pentru creditori o obligatie de a nu cere partajul. Intrebare:ce inseamna opozabilitatea? = 1281 NCC. presupune indatorirea de a nu aduce atingere unor situatii juridice fata de care suntem terti. Pentru ca ei sunt terti. conventia greveaza isusi bunul. ce efecte juridice produce el? un astfel de contract ii obliga pe coproprietari sa nu ceara partajul maxim 5 ani. (seamana cu clauza de inalienabilitate – care inalienabilitate produce efecte si fata de creditori care sunt tinuti de insesizabilitatea bunului. adica efecte personale.

nu trebuia sa ne mai spuna legiuitorul ca ea ii tine numai pe creditorii posterior fata de momentul suspendarii partajului. cu anumite limitari: A. aceasta limitare trebuie sa fie justificata de riscul ca ceilalti coproprietari. Deci. De aceea avem 678 alin. Deci efectul unui astfel de contract este nu ca ei vor fi obligati sa nu ceara partajul si daca cer partajul isi incalca obligatia. Perioada de eficacitate a acestei suspendari este de maxim 1 an. dreptul lor de a partaja.o astfel de hotarare judecatoreasca trebuie sa fie intemeiata. In aceasta situatie ce se intampla:ceilalti 2 care nu au venituri stabile.- decat despre opozabilitate. 3. justificata de riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti coproprietari. si aceasta suspendare fiind vorba despre un drept care are caractere reale. instanta nu poate sa-si dea cu parerea legat de suspendarea partajului. dreptul de proprietate. altul decat reclamantul care a introdus actiunea sa fie prejudiciat printr-un partaj. aceasta limitare judiciara a posibilitatii de a cere partajul intervine doar in ipoteza in care instanta este sesizata deja de catre unul dintre coproprietari cu o cerere de partaj judiciar. adica exclusiv obligatia generala a tuturor sa respecte dreptul real. devenea fiecare creditor pentru ceilalti de a nu cere partajul si totodata fiecare la randul lui avea obligatia sa nu ceara partajul. Unul dintre ei cere partajul pentru ca el s-a angajat. limitarea judiciara poate fi dispusa numai de catre instanta investita cu solutionarea unui partaj judiciar.limitarea cu efecte reale presupusa de conventia de suspendare a partajului (vezi explicatia de mai sus) B. Atunci instanta poate. Precizari: 1. vizeaza nu numai coproprietarii ci pe orice alta persoana care in perioada asta ar fi putut sa ceara partajul. - - 89 . Dar avand in vedere insa ca conventia lor produce efecte reale. consecinta este ca efecte acestea se produc neconditionat de interventia unui debitor. Deci ea trebuie sa fie investita cu o actiune de partaj judiciar. Automat ele greveaza bunul. de a cere partajul este suspendat pe durata coproprietatii. 2. Am spus ca in principiu partajul poate fi cerut de catre oricare dintre coproprietari oricand. daca fac partajul astazi vor ramane in strada.limitarea judiciara 673 NCC:instanta sesizata cu cererea de partaj -asadar atentie. Nu au venituri. Care ar fi ipoteza: ex. avem 3 coproprietari care traiesc intr-un apartament. ca daca conventia ar fi produs doar efecte personale.Altfel. Si aceste efecte se produceau exclusiv intre coproprietari. avand in vedere ca exista riscul ca ei sa fie prejudiciati sa amane partajul pentru maximum 1 an.4. Consecinta care ii? daca conventia de suspendare a partajului ar fi avut exclusiv efecte personale. aceasta limitare poate fi dispusa pe maxim 1 an.Ni se spune ca:o data investita cu aceasta cerere instanta poate sa suspende partajul pe o perioada de maxim 1 an. ar fi insemnat ca toti coproprietarii deveneau intre ei debitori. ci ca nu pot.

671: in cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata. Care este explicatia? O gasim la alin. nu este posibil partajul de nici un fel. Se ridica intrebarea:casa scarii din blocurile din manastur cu 10 etaje. Care sunt sectiunea 3 si 4: coproprietatea fortata si devalmasia. dupa care revine alin. Ideea este ca in cazul coproprietatii fortate de principiu ea nu este susceptibila de partaj. spre deosebire de coproprietatea obisnuita. instanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului. legiuitorul afirma ca de principiu coproprietatea fortata va fi posibil partajul conventional. pe durata termenului de maxim 1 an. partajul este posibil numai prin buna invoiala. -evident ca partile din cladiri la care se refera alin. C.1 ne spune ca nu putem face partaj de loc la coproprietatea fortata. Casa scarii este destinat utilizarii tuturor apartamentelor cu proprietari diferiti. 5. coproprietatea fortata nu poate sa fie partajata de catre instanta.- 4.3 din art. Si acum pe 671 alin. casa scarii poate fi partajata prin buna invoiala? NU. in masura in care acest risc dispare. coproprietatea fortata va putea fi partajata conventional intr-o singura ipoteza. Deci inainte de implinirea termenului. oricare dintre coproprietari poate sa ceara instantei sa revina asupra masurii suspendarii partajului. 2 sunt bunuri aflate in coproprietate fortata. Asadar. partajul poate fi cerut si in cazul partii comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente. Din bunde folosinta de interes comun i se schimba 90 - - - .atentie. Acest articol spune asa:partajul in general de data asta este inadmisibil in cazurile prevazute la sectiunile 3 si 4 din prezentul capitol. pentru ca este vorba de un interes privat protejat. De ce nu este susceptibila de partaj? Fiindca exista un bun care este destinat utilitatii mai multor altor bunuri cu proprietari diferiti. Art. Asadar.3 si spune ca orice coproprietate fortata poate fi partajata prin buna invoiala. Asadar. 671 alin. 671 alin.oricand.2 spune ca daca sunt parti comune din cladiri totusi s-ar putea in masura in care nu mai sunt destinate folosintei comune.2:cu toate acestea. pentru ca de aceea este fortata. din aceasta stare se trece prima data in coproprietate obisnuita si dupa aceea se realizeaza partajul. Per a contrarior ar fi putut fi partajata conventional.3 :coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar. instanta va trebui sa fie sesizata cu aceasta cerere de catre unul sau de catre mai multi dintre ceilalti coproprietari.limitarea legala a partajului Art.632 NCC:alin. Asadar. spune:impartirea bunurilor comune ale cladirilor. Atentie: mai intai pe 632 am spus ca coproprietatea fortata nu poate fi partajata judiciar. La devalmasie. atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. alin. cand prin vointa comuna a coproprietarilor. Coproprietatea fortata nu este susceptibila de partaj.671 NCC:are un titlu nefericit. Atunci se ridica intrebarea:alin. de ce nu? pentru ca nu avem unde sa ne parcam elicopterul in masura in care stam la etajul 10 J.1 spunem ca partajul in general este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate. Asadar.1 stabileste ca in cazul coproprietatii fortate respectiv a devalmasiei. ii schimba destinatia bunului respectiv.

- - - Efectele partajului. Ce se poate intampla este altceva. nu poate instanta in locul lor sa decida. schimbarea destinatiei s-a produs independent de vointa lor. DE RETINUT:coproprietatea fortata de principiu nu poate fi partajata. si intr-o asemenea situatie. fiind in coproprietate obisnuita. bunul trebuie sa fie susceptibil de o astfel de schimbare.2 coroborat cu 1244 NCC. Si ne mai fiind in coproprietate fortata. Deci coproprietarii pot sa partajeze coproprietatea fortata intr-o singura ipoteza. Podul nu va mai avea o destinatie comuna si se va sista starea de coproprietate. fiind ca asa ii construita cladirea. Nu poate fi judiciar pentru ca nu poate instanta sa ii schimbe destinatia si sa zica ca spalatoria o schimbam in garsoniera. Deci atunci. sigur ca se poate ca sa fie coproprietate obisnuita si sa fie solutionata de catre instanta. Dar se admite partajarea conventionala a coproprietatii fortate atunci cand coproprietarii prin vointa comuna schimba destinatia bunului.- destinatia in altceva. Cum o transforma in coproprietate obisnuita? Schimband destinatia bunului. bunul este susceptibil de o astfel de schimbare si il trec din coproprietate fortata in coproprietate obisnuita. sa ceara partajul judiciar. poate unul dintre coproprietari sa ceara instantei sa constate ca acel bun nu se mai gaseste in coproprietate fortata. Pentru ca la casa scarii nu au cum sa ii schimbe destinatia. Asta se poate intampla. consecintele juridice ale partajului Efectul intre coproprietari 91 . numai prin acordul coproprietarilor. La coproprietatea fortata partajul este exclusiv conventional in masura in care coproprietarii ii schimba destinatia bunului. partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscrierea in CF. ca independent de vointa coproprietarilor si independent de instanta si de oricine. …ex. in exemplul dat.680 alin. Ex. se face etajul 11. se face un pod la etajul 10. Si in aceasta situatie. intr-o astfel de situatie. fara interventia coproprietarilor. Coproprietarii trebuie a ii schimbe destinatia. Deci nu se poate face acest lucru. Dar daca bunul ii in secunda asta in coproprietate fortata trecerea lui in coproprietate obisnuita prin schimbarea destinatiei bunului nu poate fi decisa de catre instanta. pentru un intreg palier. avem o cladire unde exista grup sanitar numai pe hol. Valabilitatea partajului conventional In cazul bunurilor mobile: partajul conventional este consensual In cazul bunurilor imobile: conform art. prin modul de derulare a evenimentelor. In aceasta situatie. Dar atentie. in pod se construiesc apartamente. grupul sanitar de pe casa scarii isi pierde utilitatea de bun comun. Partajul judiciar nu se poate face in cazul coproprietatii fortate. cand isi pierde utilitatea comuna. Neavand cum sa ii schimbe destinatia nu se poate ajunge sa se faca partaj conventional pe casa scarii. pentru ca ei sunt coproprietari. Si la un moment dat se fac canalizarile si se construiesc grupuri sanitare in fiecare apartament. atunci cand mai intai o transforma in coproprietate obisnuita. bunul sa isi piarda utilitatea comuna.

Prin vointa comuna a coproprietarilor se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coproprietatii in temeiul unui partaj. dar nu pot sa il incheie astazi si sa spuna ca produce efecte de luna trecuta.681 NCC Art. fie vor deveni scadente pana la finalul anului in care are loc partajul. Asta pot sa faca.B si C sunt coproprietari.al doilea efect:680 alin.art. intretinerea bunului. iar daca nimeni nu ii dispus sau nu poate sa plateasca sulte se vinde si pretul se imparte intre coproprietari. Care se nasc in momentul in care se incheie contractul de partaj. sau din alte surse. El va dobandi proprietatea exclusiva numai din ce moment? Din momentul in care isi intabuleaza dreptul in CF.12.spre exemplu conservarea. -in materie imobiliara.1 NCC:partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietate exclusiva.1 si art.2012. si precizeaza ca mai intai bunul se imparte in natura iar daca bunul este indivizibil ori nu se imparte comod in natura atunci se va atribui unui singur coproprietar cu un drept de sulta pentru ceilalti. i se atribuie bunul unuia dintre ei in proprietate exclusiva cu sulte pentru ceilalti 2. -efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. 3. 2. fiindca creantele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. coproprietarii sunt liberi sa aleaga oricare dintre variante fara a respecte o anumita ordine. vor trebui sa fie executate in continuare de catre oricare dintre coproprietari in masura in care bunul la partaj cade in lotul sau. Intr-o astfel de situatie cum vor suporta coproprietarii plata acestor datorii in temeiul art.681:actele incheiate in conditiile legii de catre un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. Ce inseamna asta? Inseamna ca cu ocazia partajului care se realizeaza astazi 12. adica pana la finalul anului 2012.1:oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente sau care devin scadente in cursul anului in care are loc partajul. Ce inseamna asta? Inseamna ca actele cu executare succesiva incheiate inainte de partaj vor fi opozabile. anterior partajului Art. care fie deja sunt scadente dar nu au fost platite. efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii exclusive in CF daca spre exemplu facem partajul in felul urmator: A. In cazul partajului conventional. Deci ordinea de la art.635? In legatura cu art.- - 1. Atentie:ordinea din 676 NU se impune decat in cazul partajului judiciar. Asta inseamna ca coproprietarii pot sa incheie un partaj conventional astazi si sa stabileasca ca efectele lui se vor produce incepand cu 1 ianuarie 2013. Ele nu pot retroactiva.677 alin.676 NCC discutam evident despre partajul conventional Art.676 stabileste reguli privitoare la modul de impartire.situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat. dar sultele celorlalti 2 sunt drepturi de care? Drepturi de creanta. coproprietarii sa achite astazi orice fel de obligatii nascute in legatura cu bunul. respectiv a contractelor cu executare succesiva incheiate in legatura cu acest bun. - - - 92 .676 tine doar instanta in cazul partajului judiciar.677 alin. oricare dintre coproprietari poate sa ceara ca din pretul obtinut.

el va fi totusi tinut sa execute pe mai departe contractul pana la expirarea lui.678 alin. Si cum il va despagubi? Cu valoarea in bani corespunzatoare cotei parti din dreptul de proprietate.683 NCC. Care este explicatia textului de la 681? Ii vorba despre o cesiune legala fortata de contract. - - - 93 .681 la respectarea contractelor incheiate in conditiile legii anterior de catre oricare dintre coproprietari.- Ex. -la prima vedere ne gandim numai la coproprietarul care a primit bunul prin partaj. si dupa 1 an intervine partajul. 2. 4. evident ca efectul translativ se va produce doar in momentul intabularii in CF.681 :actele incheiate conform legii de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului.art. sau este distrus datorita acestui viciu.al patrulea efect intre coproprietari il gasim reglementat de art. reglementata de art. Ulterior partajului se constata ca terenul pe care l-a primit A de fapt se gaseste in proprietatea unui tert iar A este evins.creditorii oricaruia dintre coproprietari au posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti care ii revine. In situatia asta B va trebui sa il despagubeasca pe A. si bunul cade in lotul celuia care nu a consimtit la incheiera contractului de arenda.681. si atunci cel caruia i se atribuie bunul este un tert.in masura in care partajul se realizeaza prin instrainarea bunului catre un tert si bunul este imobil. care stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza coproprietarii unii altora. Vicii ascunse = presupune defecte ale bunului care nu puteau fi cunoscute la momentul partajului Evictiunea = presupune ca ulterior partajului apar terti care invoca drepturi asupra unor bunuri care au facut obiectul partajului Ce se poate intampla: A si B sunt coproprietari pe 2 terenuri. Celalat sau ceilalti coproprietari vor fi tinuti sa il despagubeasca pe cel care a suferit acest prejudiciu.art. dar ce se poate intampla. Acelasi lucru se intampla si daca unul dintre bunuri are un viciu ascuns din cauza caruia este inutilizabil. in masura in care se incheie un contract de arenda cu privire la un teren agricol. ca la partaj sa se ajunga prin vanzare. Efectele partajului cu privire la creditorii coproprietarilor 1.2:care instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarului in masura in care creditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia. de ce? pentru ca ei au facut partajul ca si cum ar fi avut 2 bunuri de partajat dar in realitate exista un singur bun. Efectele fata de terti a partajului 1. fie cerand partajul si vanzand mai apoi partea de bun care i-a revenit. La partaj fiecaruia ii revine unul dintre terenuri. Si fac partajul. contract de arenda pe 2 ani jumătate. 5. adica se introduce o actiune in revendicare iar el pierde terenul. Tertul va fi de asemenea tinut in temeiul art.

. Nu au nici o legatura una cu cealalta. avem 2 sau mai multi coproprietari simultan. . . 94 . Adica au o durata limitata in timp. El stie de la bun inceput ca proprietatea lui va subzista pana la un moment viitor. in timp ce in cazul coproprietatii temporare sau periodice dreptul de proprietate in sine nu este limitat in timp. Fiducia prezenta o chestiune atipica fata de ceea ce cunoastem in legatura cu proprietatea. In principiu fiducia exista inca din dreptul roman sub variate forme. ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia.2.773 si urmatoarele. mai precis 773791 NCC. . care are un inceput si un sfarsit.Istorie . Provine din dreptul francez. unui al doilea beneficiar.-reglementarea de principiu a fiduciei o gasim in art. Asta inseamna ca fiduciarul este un proprietar temporar.Distinctia dintre coproprietate temporara si fiducia .- 2. .) .679 coroborat cu 1562 NCC. el este perpetuu. De unde apare aceasta problema/rezerva. Totodata paralel cu fiducia exista si ceea ce se numeste substitutie fideicomisara (= se intalnesc in materia actelor cu titlu gratuit. Coproprietatea temporara este o proprietate perpetua. . creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana partajul facut in frauda intereselor lor ț Drepturi reale Cursul 12 Fiducia .Ce presupune fiducia . si presupun faptul ca fie prin testament fie prin donatie se transmite cu titlu gratuit un bun cu obligatia beneficiarului de a-l transmite mai departe.Dar in dreptul civil dreptul de proprietate este perpetuu si doar dezmembramintele si drepturile de creanta sunt temporare.De asemenea. .Zisa coproprietate temporara NU este un drept de proprietate pe care sa-l ai numai o perioada limitata in timp.Fiducia seamana cu trust-ul din sistemul common law.Fiducia – presupune un drept de proprietate temporar.1.Fiducia presupune o proprietate temporara. . In cazul dreptului de proprietate nu exista o limitare in timp.In VCC nu exista o reglementare a fiduciei. De aceea s-au inventat succesiunile. Se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale.In cazul fiduciei insa proprietatea se transmite cu titlu temporar. ea exista atata timp cat subzista obiectul asupra caruia poarta. moment la care va inceta sa mai fie proprietar si va avea obligatia sa transmita catre un tert bunul care se gaseste in prezent in proprietatea lui.in cazul coproprietatii temporare.doar fiducia este un drept de proprietate temporar. un proprietar limitat in timp. de principiu la decesul sau. creditorii au posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de catre coproprietari si in conditiile art. SA NU asociem fiducia cu coproprietatea temporara.

daca vom intalni contract prin care ex. adica un dezmembramant a proprietatii care sa confere usus si fructus. Asta inseamna ca vom avea in cazul proprietatii periodice un mecanism similar unui partaj de folosinta. in cazul proprietatii periodice avem simultan 2 sau mai multi proprietari. deci am o casa de vacanta iar o agentie de turism incheie un contract cu beneficiarul prin care ala in fiecare an 1 saptamana pe an. mai precis o cota din el. sa le transmita in proprietate catre beneficiar.774 NCC. Eu il utilizez o saptamana. care devine astfel proprietar exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului de fiducie. in 50-a saptamana din an. Fiducia -nu presupune mai mult coproprietari si este intr-adevar o proprietate temporara.partile contractului de fiducie sunt:constituitorul care transmite bunurile si respectiv fiduciarul. avem un singur proprietar exclusiv. asa cum este ea reglementata in NCC.nu am spus ca fiduciar ar fi un contract. presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate. Observatii 1. adica sa fie nascuta in temeiul legii. un comodat. 2. in orice moment. prin care coproprietarii partajeaza in timp utilizarea bunului. Trebuie sa avem grija:pentru a fi vorba despre o proprietate periodica trebuie sa se specifice in mod expres in contract ca actul juridic transfera chiar dreptul de proprietate. - - - - 95 . fiecare dintre coproprietar este proprietar asupra bunului tot timpul.- In cazul fiduciei. ceea ce este limitat in timp este exercitiul efectiv al atributului care presupune utilizarea bunului si culegerea fructelor lui. sau un drept de creanta care sa permita folosirea bunului. are posibilitatea de a folosi respectivul imobil ---sa NU ne gandim automat ca este vorba de proprietate periodica. pana cand bunul piere sau pana cand el isi instraineaza dreptul. o saptamana pe an este atribuit in folosinta unei persoane. un drept de locatiune. Dar. respectiv natura legala. Ex. o casa de vacanta. cu obligatia ca la final. ci am spus ca este un mecanism juridic. De ce anume spunem in cazul coproprietatii periodice ca ea ar fi temporar? Foarte importan:proprietatea periodica. Definitia fiduciei =acel mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre fiduciar. fiducia poate sa aiba natura conventionala. In cazul proprietatii periodice. tu il utilizezi cealalta saptamana dupa care in saptamana urmatoare iarasi il utilizez eu. Atentie:in cazul zisei proprietati periodice. pentru ca in caz contrar un astfel de contract poate sa constituie un drept de uzufruct. De ce nu am spus ca este contract? Pentru ca potrivit art. adica sa fie nascuta din contract.

Adica. sau beneficiar poate fi chiar una dintre partile contractului. masa bunurilor proprii si respectiv masa fiduciara.3 NCC. Ex. Bunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare. In definite am vorbit si despre beneficiar. Deci de la constituitor la fiduciar se transmit doar drepturi nu se transmit obligatii. Si stabileste constituitorul ca beneficiarul la finalul fiduciei este constituitorul. pana se linisteste apa cu 96 - - .In ce il priveste pe beneficiar Beneficiarul contractului de fiducie poate sa fie un tert strain de contract.in ce priveste fiduciarul Fiduciarul trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de art. Ex.In ce priveste constituitorul Acesta poate sa fie orice persoana. Nu doreste sa plateasca astea si atunci ce ar putea el sa faca? transmite mai multe bunuri din activul sau patrimonial la fiduciar care devine proprietar asupra lor insa numai cu titlu temporar.1 vrea sa evite situatia in care se constituie fiducia pentru a frauda creditorii. Avem doar posibilitatea ca.la incheierea contractului de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor catre fiduciar. am un debitor care stie ca se apropia scadenta mai multor datorii pe care le are de executat.1? Alin. 2. Si ce calculeaza el? pun o fiducie pe 10 ani. constituitorul sau fiduciarul pot sa cumuleze si calitatea de beneficiar. dar in prezent exista doar fiducia contractuala).776 alin. fara a necesita o anumita calitate speciala 3. Art.1:bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite in conditiile legii de titularii creantei nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au garantii reale asupra bunurilor acestuia si al caror opozabilitate este dobandita potrivit legii anterior stabilirii fiduciei. 2.2 respectiv alin. Aceasta transmisiune este unul cu titlu particular. Inseamna ca intre cei 2 se transmit doar bunuri determinate si nu se transmit elemente de pasiv.786 NCC:alin. Ce vrea sa spuna alin.un efect extrem de important al incheierii unui contract de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului Prin incheierea contractului de fiducie. o banca poate sa aiba calitatea de fiduciar Precizari 1. Beneficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut obiectul contractului. patrimoniul fiduciarului se divide in 2 mase patrimoniale distincte.- (chestiunile la care ne vom referi in cele ce urmeaza se refera la fiducia conventionala. pentru ca nu avem in prezent in legislatia romana nici o ipoteza de fiducie legala reglementata. dreptul de urmarire poate fi exercitat de ceilalti creditori ai constituitorului dar numai in temeiul unei hotarari judecatoresti prin care se admite actiunea de desfiintare sau de inopozabilitate in ce priveste contractul de fiducie. Precizari: 1. la momentul incetarii acestuia.

cu exceptia cazului in care prin contractul de fiducie s-a prevazut obligatia fiduciarului sau al constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. fiduciarul poate sa devina proprietar pe o perioada de cel mult 33 de ani. 2. In acest caz vor urmari mai intai activul masei fiduciare iar apoi daca este cazul pe fiduciar sau pe constituitor. privilegii. adica ipoteca. adica primul proprietar. gaj. Inseamna ca fiduciarul nu este proprietar originar. si sa obtia declararea inopozabilitatii fata de ei a acestui contract. Asadar. nu vor putea sa urmareasca bunurile personale ale fiduciarului. Care este regula? In masura in care un patrimoniu este divizat in mai multe mase patrimoniale ce se intampla cu gajul general? Regula ii ca desi patrimoniul este divizat in mai multe mase patrimoniale. Dreptul de urmarire se poate exercita asupra lor. chirografarii.2324 alin. gajul general ramane unitar.786. Deci spune asa: titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri. Care sunt principalele forme/variante de fiducie 97 - - - . avem o derogare de la 2324 alin. Aceasta regula o gasim la art.ce vor face ceilalti creditori. Deci in acelasi mod. In cazul fiduciei nu se spune clar ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu masa patrimoniala fiduciara.3 in sensul ca prin incheierea unui contract de fiducie. atentie. In situatia asta ce pot sa faca creditorii constituitorului? Mai intai in masura in care au garantii reale.executarile silite. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca el se coroboreaza cu textele de la patrimoniu si de la gaj general. Asadar el va dobandi in masa fiduciara bunurile cu toate sarcinile care le grevau inainte de incheierea contractului de fiducie. se fractioneaza. De principiu. care nu au garantii reale Chirografarii vor putea sa introduca actiunea pauliana prin care sa atace contractul de fiducie ca fiind incheiat in frauda lor. De ce anume? Pentru ca in cazul fiduciei avem o transmisiune. gajul general asupra patrimoniului fiduciarului se divizeaza. la fel cum ar fi putut sa faca daca debitorul lor le-ar vinde. dupa care redevin proprietar. patrimoniul fiduciarului se divizeaza in 2 mase patrimoniale si am povestit pe art. Creditorii personali ai fiduciarului vor putea urmari doar bunurile din masa personala. adica fiduciarul devine proprietar printr-un mod de dobandire derivat. Prin urmare. ci el este proprietar in virtutea unui act translativ incheiat cu fostul proprietar. Odata fiind inopozabil contractul bunurile se considera reintoarse in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa le execute. Alin. iar creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu bunurile din masa fiduciara. am spus ca prin incheierea contractului de fiducie.3 NCC. Asadar. vor putea sa urmareasca doar activul acestei mase patrimoniale.2 de la 786: ---de data asta nu mai discutam despre creditorii constituitorului. ci despre creditorii ale caror creante se nasc dupa incheierea contractului de fiducie. care confera atributul de urmarire ei vor putea sa exercite atributul de urmarire asupra bunurilor chiar daca ele au ajuns in masa fiduciara. 2.am subliniat faptul ca transferul de proprietate este unul temporar. Consecinta este ca toti creditorii care au garantii reale care greveaza bunurile transmise in masa fiduciara vor putea sa le urmareasca si acolo.

In mod norma. 2. Si banca transilvania ne va spune urmatorul lucru:suntem de acord sa iti dam acest credit cu perioada de rambursare de 30 de ani. prin urmare proprietarul bunului ramane in posesie si fiind proprietar el poate sa faca acte juridice cu privire la bunul respectiv.- Principalele variante sunt:fiducia garantie si fiducia gestiune. Ce inseaman asta? Inseamna ca de exemplu dorim sa ne achizitionam un credit de 30 de ani. Daca exista numai o ipoteca. constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporar anumite bunuri fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert fata de fiduciar. proprietar asupra apartamentului cu titlu temporar va fi banca transilvania. toate acestea presupun timp si cheltuieli. 20 de ani incetam sa mai platim mai multe rate succesive. Ce inseamna asta in concret? Inseamna ca pe toata perioada de derulare a contractului. un apartament. el trebuie in caz de neexecutare din partea debitorului sa il dea in judecata.un prim avantaj pentru creditor in cazul fiduciei garantie este ca nu mai trebuie as recurga la executarea silita. ne propune sa constituim un contract de fiducie cu titlu de garantie. ea este singura in masura sa faca acte materiale sau acte juridice cu privire la bun si in masura in care tu doresti sa faci astfel de acte juridice 98 - - - . In masura in care insa banca transilvania ti-a dat creditul dar ea este proprietar pe toata perioada de rambursare a creditului. Fiducia garantie = In acest caz. poate sa faca acte materiale. Intr-o astfel de ipoteza. trebuie a luam in calcul si urmatorul lucru. Este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe perioada de derulare a contractului.daca creditorul are o garantie reala.banca transilvania. consecitna este ca el ramane definitiv proprietar asupra bunului pe care-l va decide sa il valorifice cum vrea el. In masura in care ne platim toate ratele la zi dupa 30 de ani la final banca transilvania va avea obligatia sa ne transfere proprietatea. fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pentru ipoteza in care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciar. Ex. Pentru a evita asemenea situatii pozitia creditorului este mult mai simpla in cazul fiduciei. el tot timpul trebuie sa verifice ca nu cumva debitorul sa scada valoarea bunului. si in conditiile in care ne vei constitui o fiducie asupra apartamentului pe care il cumperi. Dar oricum asta presupune o procedura cu un executor care vinde bunul la licitatie daca sunt bunuri imobile. printre care si acte de dispozitie. Nu ai achitat. Care este avantajul. daca are deja titlu executoriu nu mai trebuie sa il dea in judecata trece la executarea silita. sa ne decada din termenul suspensiv de executare. in momentul in care mergem sa ne luam un credit de acolo. Insa in ipoteza in care dupa 10. cum crede el. la casa din cand in cand ca sa fie ei siguri ca se mentine valoarea bunului dat spre ipoteca.15. ca ii ipoteca. etc.in masura in care exista o fiducie garantie. Stiti ca vine cineva de la banca sa faca poze la apartament. banca transilvania va avea posibilitatea sa declare in conditiile contractul tot creditul scadent. De ce? pentru ca in cazul in care se incheie un contract de ipoteca. ca ii privilegiu orice ar fi. ala ii fara deposedare. si declarand tot creditul scadent sa pastreze imobilul respectiv in proprietate in contul creantei tale. in loc sa ne ceara o ipoteca. de ce anume sa nu faca ipoteca si sa faca fiducie garantie: 1.

ca mandatar a constituitorului. Fiduciarul nu este un mandatar. urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii sau echivalentul lor valoric. De ce anume actioneaza in nume propriu? Pentru ca bunurile acelea se gasesc in patrimoniul lui. si nu in calitate de reprezentant al altuia. Asta inseamna ca fiduciarul nu actioneaza ca reprezentant. (trust-ul este echivalentul fiduciei) Fiducia gestiune =presupune ipoteza in care constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului. Sa ne imaginam ca succesorul este profesor de pian si prin succesiune ii revine pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala care se ocupa cu asfaltarea drumurilor.va trebuie sa ai acordul din partea bancii in calitate de proprietar. evident. urmand ca la finalul fiduciei tu sa nu mai primesti aceleasi bunuri ci sa primesti echivalentul lor valoric. nu se pricepe sa isi gestioneze propriile bunuri. are posibilitatea sa dea in gestiune unei alte persoane. Intr-o astfel de situatie succesorul ii pus in ipostaza extrem de neplacuta de a nu sti. Pentru a evita un esec financiar. Asta inseamna ca spre exemplu putem avea situatia in care constituitorul dobandeste prin succesiune pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala cu un obiect de activitate care ii este complet strain de competentele lui.nu se confunda fiducia cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. Precizari: Fiducia poate sa prezinte asemanari cu mai multe institutii juridice. mai ales pe o lunga perioada de timp sa supravegheze soarta juridica a bunurilor care au fost date ca si garantie. el actioneaza in nume propriu. Se poate intampla si o alta ipoteza:sa ii dai anumite bunuri in gestiune cu posibilitatea pentru fiduciar in calitate de proprietar inclusiv sa le instraineze cu titlu oneros. 1. in sensul ca in masa fiduciara tu ii transmiti anumtie bunuri determinate urmand ca ulterior prin instrainarea lor cu titlu oneros in masa fiduciara sa intre echivalentul lor valoric. faliment. In masura in care fiduciarul incheie acte juridice cu privire la bunurile care au facut obiectul fiduciei. Ce poate el sa faca prin intermediul unei fiducii gestiune? Poate sa stabileasca cu fiduciarul care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege. Si aici intervine mecanismul juridic al suborgatiei reale cu titlu universal. este mult mai simplu. de a nu se pricepe la conducerea unei astfel de activitati. el are/actioneaza ca titular al unor drepturi proprii. Care este interesul? Interesul este ca in situatia asta constituitorul nu stie. nu este un reprezentant al constituitorului. Deci pentru creditor. Iar la finalul contractului de fiducie tie fie ti se restituie aceleasi bunuri fie bunuri de aceeasi valoare sau de o valoare mai mare daca au fost gestionate foarte bine bunurile transmise. - - - - 99 . sa le valorifice pe o anumita perioada de timp si la finalul ei sa le restituie catre constituitor sau catre un alt tert beneficiar. ca ii transmite in proprietate cu titlu temporar aceste actiuni cu obligatia pentru fiduciar ca in schimbul unei remuneratii ala sa exercite drepturile izvorate din actiuni.

deci este titularul bunurilor respective.vom gasi un capitol care este asezat chiar langa fiducie in NCC. unde se spune clar ca fiduciarul devine proprietar. regulile supletive sau imperative din materia administrarii bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. ci administreaza bunuri proprii. De ce nu? pentru ca fiduciarul nu administreaza bunurile altuia. beneficiarul in cazul fiduciei poate sa fie chiar una dintre parti. am un contract intre promitent si stipulant. si care este intitulat administrarea bunurilor altuia. dar pe o alta constructie decat cea din codul civil francez. pai nu avem si noi constituitor. Se creeaza un patrimoniu fiduciar (nu o masa patrimoniala) fara titular. intotdeauna sunt 3 persoane. Administrarea bunurilor altuia o gasim la 792 si urmatoarele pana la 856 NCC. el poate sa faca acte juridice. Diferenta dintre cele doua este ca in cazul fiduciei are loc o dupa transmisiune:de la constituitor la fiduciar si mai apoi o a doua transmisiune de la fiduciar la beneficiar. De aceea se spune in codul civil quebec ca in materia fiduciei sunt aplicabile normele de la administrarea unor bunuri care nu iti apartin in proprietate. Diferenta fundamentala:in codul civil francez. Noi le-am tradus integral din acest cod si l-am pus in codul civil. Normele legale care sunt cuprinse in capitolul referitor la administrarea bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. Asadar. iar administrarea bunurilor altuia din codul civil Quebec. prin care stabilesc ca A ii vinde lui B o masina de tuns iarba iar B plateste pretul. pai seamana. Dar deocamdata nu il aplicam niciunde. In al doilea rand. In cazul stipulatiei pentru altul. Precizare: De ce avem administrarea bunurilor altuia in codul civil? Nu prea stim nici noi exact J Am tradus acest capitol din Codul civil Quebec. dar nu ii plateste lui A ci ii plateste lui C. fiduciarul dobandeste in proprietate bunul. Problema este ca cele 2 prevederi se contrazic. de aceea grija ca nu sunt aplicabile normele de administrare a bunurilor altuia. Acest mecanism nu se regaseste in NCC. In codul civil quebec se intampla o situatie atipica pentru dreptul civil continental:aici la fiducie se creaza un patrimoniu de afectatiune fara titular. - - - - - 100 . Noi am preluat fiducia din codul civil francez. Pentru ca fiduciarul nu este titular al drepturilor este numai administrator. Si asupra caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai dreptul de administrare. 3. De asemenea. un tert beneficiar. Daca ne uitam de departe.- - 2. are loc o singura transmisiune. de la promitent la tertul beneficiar. tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant.sa nu confundam fiducia cu stipulatia pentru altul Stipulatia pentru altul = inseamna ca A si B incheie un contract de vanzare de exemplu. fiduciar si tert beneficiar. De ce anume? Pentru ca in codul civil quebec este puternic influenta de sistemul common law si acolo fiducia seamana mai degraba cu trust-urile. prin care aia doi creeaza un drept in favoarea unui tert. Unde anume apare contradictia:si codul quebec are reglementata fiducia. dar care a preluat sistemul de reglementare din codul civil francez. Prin urmare. Ceva ce noi nu putem accepta in traditia noastra. in cazul stipulatiei pentru altul nu are loc o dubla transmisiune. acte materiale dar nu este titularul drepturilor. adica chiar constituitorul sau fiduciarul.

Ex. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. Evident ca in ambele situatii. eu ti-am transferat proprietatea si tu nu imi platesti pretul. si vor veni si ceilalti creditori ai tai care vor incerca sa te execute silit. in concurs cu ceilalti creditori.creditul luat de X de la banca transilvania. la clauza de rezerva a proprietatii. Rezerva proprietatii functioneaza numai pentru obligatii corelative nascute din acelasi contract translativ de proprietate.fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparare Modurile de dobandire a proprietatii Observatie generala Modurile de dobandire a proprietatii pot fi: -originare 101 . numai in ipoteza in care si el isi executa obligatiile. se pot garanta si obligatii care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. Fiducia garantie da posibilitatea de a se garanta si obligatii care nu sunt corelative transferului de proprietate. Si aicia. 4. De ce vreau eu sa raman proprietar? Ca sa nu fiu un simplu creditor chirografar al tau. iar eu sunt proprietar asupra bunului. Cum adica? Eu vanzator raman proprietar pana in momentul in care tu cumparatori iti achiti integral obligatiile. Tu imi dai pretul pentru ca eu sa iti transfer proprietatea. deci o vanzare cu plata in rate si stabilesc ca proprietatea se transfera la cumparator numai dupa plata ultimei rate. ----asta se aseamana foarte mult cu fiducia garantie: banca transilvania ramane proprietar asupra bunului pana in momentul in care tu iti achiti integral creditul. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. si inchei cu banca transilvania un contract de fiducie garantie prin care garantez obligatia lui X cu care eu nu am nici o treaba pentru ca eu nu sunt parte in contract. Care este insa diferenta intra fiducia garantie si o simpla clauza de rezerva a proprietatii? Clauza de rezerva a proprietatii functioneaza doar pentru a garanta obligatia corelativa transferului dreptului de proprietar. Eu iti tranfer proprietatea pentru ca tu sa imi platesti pretul. Deci nu pot cu o clauza de rezerva a proprietatii sa garantez obligatii nascute dintr-un alt contract. Ce se intampla? Pai daca nu imi platesti nu am decat sa incerc sa te execut silit. la dobanditor. In ipoteza in care transferul de proprietate este corelativ cu o alta obligatie.- - - - - Atentie: Am discutat despre clauza de rezerva a proprietatii. care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. contract sinalagmatic. Pentru a evita concursul cu ei institui o clauza de rezerva a proprietatii si pana tu nu ai platit eu raman proprietar. Prin urmare nu vin in concurs cu ceilalti pentru ca bunul meu nu a iesit din patrimoniul meu. in cazul fiduciei garantie. Cum adica? Adica obligatii corelative si interdependente. Ex. Un astfel de mecanism juridic nu s-ar putea realiza prin intermediul clauzei de rezerva a proprietatii pentru ca eu nu vand la banca transilvania nimic. eu pot sa pun o clauza de rezerva a proprietatii sa ma garantez ca obligatia corelativa transferului se va executa de catre debitor. Clauza de rezerva a proprietatii ce inseamna = inchei un contract translativ de proprietate si stabilesc ca proprietatea se va transfera la cealalta parte. Spre deosebire de chestiunea asta. Si datorita acestui motiv se diferentiaza fundamental de o simpla clauza de rezerva a proprietatii.

- -derivate Modul de dobandire originar = este acel titlu/temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a bunului respectiv. erai considerat primul proprietar al bunului si nu mai interesa ce a fost inaintea ta. Uzucapiune pe care le avem noi sunt altceva. Pentru ca se incheie mult mai rar inscrisuri constatatoare pentru ca sunt bunuri de valoare 102 - - . aproximativa a dreptului de proprietate. cu limitele. si pe VCC un astfel de mod de dobandire originar care incheia orice fel de discutie era uzucapiunea. succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a proprietatii Precizare generala: Care ii interesul modurilor astora de dobandire? Interesul este urmatorul:in principiu. ocupatiunea. In materie mobiliara ce a facut VCC? In materie bunurilor mobile era si mai delicata. De ce? pentru ca vei fi proprietar numai in masura in care cel de la care ai dobandit-o a fost si el proprietar. uzucapiunea imobiliara pe VCC (numai asta). Insa.de asemenea. Moduri de dobandire derivate a proprietatii si a dezmembramintelor ei = modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular. ci dobandeste in temeiul unei transmisiuni. am discutat ca in cazul fiduciei. Care sunt astfel de moduri derivate de dobandire? 1. Actul juridic este un mod derivat. actul juridic transfera cel mai des dreptul de proprietate. cu titlu universal sau universal. le zicem uzucapiuni dar sunt altceva. Consecinta este ca fiduciarul dobandeste bunurile exact cu situatia juridica pe care ele o aveau in patrimoniul constituitorului. discutam despre un mod derivat de dobandire a proprietatii. Daca ai avut o posesie in materie imobiliara pe o perioada suficient de lunga. au fost inventate modurile de dobandire originare. dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara. Tocmai pentru ca actul juridic face proba doar relativa. Tocmai pentru a rezolva chestiunea probatiunii. Adica fiduciarul nu dobandeste originar.Contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire 2. In NCC: nu avem o asemenea reglementare de uzucapiune in materie imobiliara. Daca ne aducem aminte. Consecinta este ca in masura in care se contesta dreptul tau de proprietate printr-o actiune in revendicare. tu vei fi tinut sa iti probezi calitatea de proprietar. Ce inseamna asta? Inseamna ca cel care dobandeste in mod originar proprietatea o dobandeste libera de sarcini Ex. respectiv cu sarcinile de care aceasta era grevata in patrimoniul autorului sau. Tu nu mai erai influentata de situatia juridica anterioara. vei putea sa o probezi numai relativ. prin care beneficiarul (avandul cauza) dobandeste proprietatea in conditiile.

in materie mobiliara solutia propusa de codul francez a fost ca posesia de buna credinta valoreaza proprietate. tu devii in temeiul aparentei in drept devii proprietar. cumparatorul cu buna credinta. cu faptul ca tu ai dobandit de la un neproprietar.937 :posesia de buna credinta valoreaza proprietate. ca altcineva ar fi adevaratul proprietar se incheie aici. Exemple: In materie mobiliara: Cand anume va interveni art.937? in ipoteza in care ex. chiar daca a contractat cu un neproprietar. pe art. care mentine regula din vechiul drept francez. Deci si in materie imobiliara avem eroare. adica crede ca a contractat cu adevaratul proprietar. Iarasi un mod de dobandire originar. daca el se afla in eroare.909 – prescriptia actiunii in rectificare de carte funciara. Prin urmare. Asadar. exista art. si care spune ca posesia de buna credinta in conditiile legii duce la dobandirea proprietatii mobiliare. mod de dobandire originar care sterge orice alt fel de situatii juridice cu privire la bun In materie imobiliara: 1. Asta inseamn ca daca in anumite conditii intrii cu buna credinta in posesia unui bun mobil. Daca poti demonstra indeplinirea conditiilor legii. In aceasta situatie. in materie imobiliara. Ai fost posesor de buna credinta. tu esti primul proprietar al bunului mobil si orice fel de discutie cu privire la faptul ca ai dobandit de la un neproprietar. solutiile propuse de NCC sunt in materie mobiliara: 1. La drepturile reale buna credinta inseamna eroare. pentru a rezolva problema dobandirilor derivate si a probatiunii complicate. el devine proprietar prin efectul posesiei.art. orice proba cu privire la faptul ca el a contractat cu un neproprietar va deveni irelevanta pentru ca el dobandeste proprietatea cu titlu originar. cumpara de la posesorul tabular.mai mica.901 coroborat cu art. si eroarea lui subzista pana in momentul in care el intra efectiv in posesia bunului. sau titlu de proprietate. Cum se prezinta situatia? Ex. In materie imobiliara: solutia propusa de NCC se explica prin mecanismul de carte funciara. tu esti proprietar. In al doilea rand trebuie sa luam in calcul ca aceste coduri au fost facute in 1800 cand lumea nu prea stia sa scrie. Dobandire cu caracter originar. cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neproprietar. Orice proba contrara. etc. In cazul imobilelor: Iarasi discutam despre buna credinta. avand in vedere complexitatea litigiilor aparute datorita transferului de proprietate. Mai precis. Ce se intampla in NCC: Mecanismele puse la dispozitie sunt urmatoarele: In materie mobiliara. Evident ca eroarea trebuie sa fie legitima sau scuzabila. Asta inseamna ca il vede 103 - - - - .901 coroborat cu 909 NCC. tertul dobanditor de buna credinta a unui bun imobil inscris in CF ramane proprietar al bunului chiar daca titlul autorului sau a fost desfiintat in masura in care el probeaza ca a intrat in posesia tabulara a bunului cu buna credinta intemeindu-se pe cuprinsul CF.937 NCC.art. deci din eroare. nimeni nu mai poate sa iti conteste dobandirea. ca sa nu mai avem probleme cu adevaratul proprietar.

pot fi imaginate ipoteze in care si pentru imobile actul juridic sa aiba efect translativ de proprietate. Daca el cumpara cu buna credinta si isi intabuleaza dreptul in conditiile legii. asadar.1275 cu art. prin efectul actului juridic in acceptiunea NCC. care implicit este aplicat in 1273. Regula:art.a proprietatii si a dezmembramintelor ei. fara a fi necesare conditii sau forme suplimentare. Ce inseamna asta? Inseamna ca daca proprietarul unui bun mobil il instraineaza astazi lui X si maine lui Y. Precizari legale de art. Acesta este principiul consensualismului. totusi. scuzabila. numai ca acelasi cod civil deroga prin art. buna credinta eroare scuzabila este intemeiata pe posesia tabulara. ambele texte sunt inlaturate in materie imobiliara. In materie mobiliara buna credinta. deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale de CF.pe vanzator inscris in CF prin urmare este convins ca el ii proprietar si ca titlu de dobandire a lui este valabil. 1273 in principiu se aplica numai la bunuri mobile. intemeiata si el ramane proprietar. 1178 spune in esenta ca actul juridic isi produce efecte dorite de catre parti exclusiv in puterea vointei partilor. -de principiu. fiindca avem o exceptie asa de pronuntata in materie imobiliara incat ii greu sa mai numim 1273 regula. fara a distinge mobile sau imobile. intra in discute rolul posesiei ca mijloc de solutionare a conflictului intre drepturi concurente. Iar in materie imobiliara. nimeni nu va mai putea sa ceara radierea lui din CF pentru ca el a fost intr-o eroare legitim. sa fim atenti. Dar. Intr-o astfel de ipoteza. am avea o regula in 1273 care s-ar aplica la toate drepturile reale. pentru ca trebuie corelat art. transferul.1275 si 1274: -1275:are in vedere ipoteza de transmitere succesiva a unui bun mobil catre 2 dobanditor distincti. te-am vazut stapanind bunul mobil deci am fost convins ca tu esti proprietar. -1273 trebuie corelat cu 1178 care in principiu reia reglementarea principiului consensualismului in actele juridice. Te-am vazut inscris in CF deci am fost convins ca tu esti proprieta Drepturi reale Cursul 13 Modurile de dobandire a proprietatii – continuare Modurile de dobandire a proprietatii prin efectul actului juridic Dobandirea drepturilor reale. scuzabila este intemeiata pe posesia de fapt asupra bunului. Ce inseamna ca este de buna credinta la 1275: nu a cunoscut pe o alta cale existenta celuilalt contract translativ. acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale mobiliare. constituirea drepturilor reale principale se poate face prin act juridic numai in materie mobiliara.885 de la regula din 1273. 1178. 936 104 .1 care spune: cel care intra mai intai in posesia bunului.1273 si 1178 Art. Asadar.1273 – se refera de principiu la constituirea si la transferul drepturilor reale. ramane proprietar in masura in care el este de buna credinta.936. se pune problema: cine dintre cei 2 va fi preferat? Cine va ramane proprietar? Raspunsul il gasim in 1275 alin. se transfera prin efectul actului juridic. Deci degeaba ne spune 1273 ca intotdeauna drepturile reale.

care spune ca posesia bunurilor mobile asigura opozabilitatea drepturilor reale. Consecinta care este? Dreptul lui A nu ii opozabil fata de B. posesia bunurilor mobile asigura opozabiltiatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare. Aici intra in discutie 936. invers. cumparatorul nu mai datoreaza pretul. este pus primul in posesie. chiar daca proprietatea este transferata. ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului.558. conform principiului consensualismului si conform lui 1273. Precizare:daca proprietarul instraineaza la 2 persoane distincte bunul. in masura in care proprietarul instraineaza bunul la 2 persoane distincte.reglementeaza efectul posesiei in materie mobiliara. cat timp nu si-a executat aceasta obligatie. azi ii instraineaza lui A. maine ii instraineaza lui B. Art. nici unul nu este pus in posesie. 936 functioneaza atata timp cat dreptul autorului. avem tocmai o astfel de derogare. efectul de opozabilitate. Asta presupune ca daca B. riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare. care a cumparat al doilea. Daca revenim la 1274. pentru ca daca bunul piere fortuit inainte de a fi predat. cât timp bunul nu este predat.1274 spune:riscul contractului translativ de proprietate. 2. Este o modificare a abordarii fata de VCC.1274 – reglementeaza riscurile in contractele translative de proprietate.1. Din momentul in care s-a incheiat contractul. Regula este ca riscurile bunului. riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de catre proprietar si de catre toti ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului respectiv. proprietatea se transfera de la vanzator la cumparator. dreptul lui devine opozabil fata de terti.558. riscul ramane la instrainator. solutia acestui conflict intre drepturi concurente va fi rezolvata de opozabilitatea asigurata prin posesie: primul dintre cei 2 care intra in posesie efectiva. el va fi preferat si va ramane proprietar numai in masura in care nu a cunoscut pe alta cale ca A chiar daca nu fusese inca pus in posesie.558:stabileste de principiu regula referitoare la riscul bunului. nu este contestat. trebuie sa verificam mai intai art.art. Adica. isi asigura opozabilitatea dreptului fata de terti. -pentru a intelege art.adica in lipsa unei clauze contrare. dreptul lui nu devine opozabil fata de terti. daca B ii pus primul in posesie. 1274 il corelam cu 1557 alin. chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. – art. Daca am aplica automat art. Insa 1274 deroga de la aceasta regula si ne spune ca daca s-a incheiat un contract translativ de proprietate.1274. Ce inseamna asta? Avem in vedere 1275 si 936:ex. cel care a fost primul pus in posesie isi face opozabil dreptul si ramane proprietar. fie prin efectul legii. adica are si corpus. cata vreme nici unul dintre ei nu este pus in posesie. acest articol ne atrage atentia ca se poate deroga de la aceasta regula a suportarii riscului fie prin efectul contractului. Adica. care stabileste soarta contractului in masura in care el devine imposibil de executat. Si spune ca: Proprietarul suportă riscul pieirii bunului. deci inclusiv fata de A. 1275 spune:punerea in posesie trebuie sa se faca cu buna credinta. -asta inseamna ca daca A ii vinde lui B un bun mobil. Asadar. Textul precizeaza ca: În lipsă de stipulaţie contrară. dacă acesta na fost asumat de o altă persoană sau dacă prin lege nu se dispune altfel. De aceea. atata timp cat toata 105 . Ne intereseaza. -este o modificare fata de VCC. dreptul lui B nu ii opozabil fata de A. ar insemna ca cumparatorul in calitate de proprietar suporta riscul pieirii fortuite a bunului. aceluia care a facut instrainarea. era proprietar pentru ca lui i s-a vandut mai intai bunul. dreptul lui devine opozabil fata de B. Daca ii pus primul in posesie A.

Observatii: Derogarea 1: -1244 deroga de la 1278. pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea. numai prin înscrierea lor în cartea funciară.885 alin. drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc. accesiune naturala. daca nu am realizat inscrierea in CF. transferul de proprietate se poate face numai prin intabulare. -pe 885 il legam de 1244: desi spune in titlu:forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara. Cata vreme imobilul nu a fost inscris intro CF. el are nevoie de un efect mai puternic decat opozabiltiatea. Din momentul in care tertul demonstreaza ca autorul meu este un neproprietar. daca un tert imi explica ca dreptul meu este dobandit de la un neproprietar. nu se aplica 885. ii aiurea. Forma asta nu este ceruta pentru inscrierea in CF. actul de dobandire este de la un neproprietar. Dobandirea prin intabulare Art. -atentie sa nu ne incurcam: Ipoteza 1:imobilul nu ii inscris in CF. Dar vine 1244 si spune ca degeaba suntem de acord daca acordul nostru nu este exteriorizat intr-o anumita forma. si proprietatea se poate dobandi extratabular. derogari de la 885. Deci avem zone foarte extinse unde nu exista sistem de CF. eu sunt adevaratul proprietar. 885 deroga de la regula de la 1273. Din secunda in care vine un tert si spune ca vanzatorul nu era proprietar. – evident este vorba de act juridic sau fapt juridic. Pe 1273 l-am legat de 1278. se vor aplica regulile de la 1273. atât între părţi. Din momentul in care pentru acel imobil s-a deschis CF.1273 106 . Forma autentica. era un neproprietar. fiindca titlul lui.937.lumea admite ca vanzatorul sigur a fost proprietar. si in ipotezele astea. Ne spune ca degeaba incheiem 50 de contracte translative de proprietate imobiliara. Este ceruta pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate sau de alte drepturi reale imobiliare.1278 instituie principiul consensualismului. enumerate limitativ. Observatii cu privire la 885: 1. Derogarea 2: -885 deroga de la 1273.1: Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare. deloc. in art. aplicabil si pentru partajul imobiliar. Art.885 – am discutat cu el cu ocazia abordarii CF. cât şi faţă de terţi. din acel moment nu este relevant pentru posesor 936. din acel moment 936 nu mai prezinta interes pentru posesor. vanzare silita sau expropriere sau in alte cazuri prevazute de lege -asadar. atunci proprietatea se transmite prin acte juridice prin art. Si din acel moment va itnra in functie art. art. Prin urmare.zice ca sub rezerva drepturilor reale asupra imobilelor cuprinse in CF -asta inseamna ca daca avem un imobil care nu ii cuprins in CF.derogare de la 885. 2. adica imobilul poate fi transferat prin acte juridice.887 -se spune ca se dobandesc drepturi reale imobiliare fara intabulare cand provin din mostenire. ii suficient sa fim de acord si se intampla ce vrem noi. pentru ca degeaba vin eu posesor sa spun ca am fost pus in posesia bunului si dreptul meu este opozabil. ci ad validitatem. dobandire a de buna credinta de la un neproprietar.

nu esti inscris in CF. ciudatenia este putin mai mare.deducem ca si la 891 primul inscris in Cf va fi preferat daca s-a inscris cu buna-credinta. chiar daca el ii doar detentor precar. Sau tiam vandut bunul. Ei sunt numai creditori ai vanzatorului si unul dintre ei va deveni proprietar cand se intabuleaza. -Deci propriu-zis. sa avem grija. pentru ca pentru imobilele care nu sunt inscrise in CF oricum se aplica tot timpul 1273. De ce? pai i s-a transferat proprietatea cumparatorului? Are cumparatorul un titlu. cata vreme bunul imobil nu s-a predat la dobanditor. un 107 . cum se aplica el la bunurile imobile. Am discutat 1273 avand in vedere 1275 (transmisiunea facuta catre 2 dobanditori succesivi). cine suporta riscul Ex. Nu putem avea 2 proprietari simultani asupra aceluias bun. la notar. te-ai inscris in CF. -Deci 887 se refera la imobile inscrise in CF. ----1274 ne spune foarte clar:ca el intelege sa deroge de la regula din art. riscurile sunt la cel care are corpusul. In materie imobiliara. in materie imobiliara 891 ne spune ca conflictul dintre drepturile concurente le rezolva posesia tabulara. -predarea se refera la remiterea materiala a bunului si nu la inscrierea in CF Precizare de nuanta in materie imobiliara: -daca discutam strict sub aspectul posesiei si a detentiei precare: in materie imobiliara se incheie un contract de vanzare cumparare azi. Sa avem in vedere art.558 este regula care s-ar aplica la orice bun mobil sau imobil. Vanzatorul are 2 creditori. Daca ii cu rea-credinta mai complicat. Esti proprietar. degeaba i-a vandut terenul lui X si Y. Cine dintre vanzator si cumparator ii posesor sub nume de proprietar? Vanzatorul este posesor sub nume de proprietar. degeaba s-a facut inscrierea in CF. pentru ca se ridica problema – 1274.558. dar inca nu ti-am predat bunul. -891 de fapt este 1275 dar pentru bunurile imobile. 1274 deroga pentru orice fel de bunuri si spune asa:daca cu privire la bun exista incheiat un contract translativ de proprietate care inca nu a fost executat prin predarea bunului.891: conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun. In cazul in care… . -atentie. Art. Care dintre ei apuca sa se inscrie in CF devine proprietar. art. In legatura cu riscurile. cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titular. …. pentru ca niciunul nu este proprietar. Pe cand in materie imobiliara. nu inscrierea in CF. cine suporta riscul. s-a vandut un teren. fiindca fiecare dintre ei nu ii proprietar fata de celalalt. riscul este la instrainator. pana la intabulare nici unul dintre ei nu este proprietar. Avem universuri paralele. Ei pana atunci sunt creditori ai vanzatorului. -consecinta este in materie imobiliara ca degeaba s-a incheiat vanzarea in forma autentica.Ipoteza 2:imobilul ii inscris in CF si cu toate astea pe 887 in cazurile alea limitative. drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc. Pai amandoi sunt proprietari. nu ti-am predat bunul. este vorba de predarea materiala. 897 –reaua-credinta: --. diferenta de nuanta:in materie mobiliara. acelasi autor. In materie mobiliara conflictul intre 2 proprietari: ex ii vinde lui X si dupa aceea ii vinde lui Y. suporti riscul pieirii bunului.. 1275 ne spunea ca in materie mobiliara conflictul dintre drepturi concurente il rezolva posesia. poate fi transmisa proprietatea extra-tabular. ti-am vandut astazi.892 – reaua credinta. pentru ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. cata vreme nu s-a predat bunul mobil sau imobil. in materie mobiliara posesia efectiva asupra bunului solutioneaza conflictul dintre 2 drepturi reale care se exclud. fiindca nu si-a facut dreptul opozabil.

adica sa aiba existenta materiala. 2. in cazul bunurilor imobile abandonate. este necesar sa fi ajuns in posesia bunului in urma incheierii unui act translativ de proprietate cu un neproprietar. daca nu se considera proprietar nu are animus domini. daca nu ai acest act translativ de proprietate.in primul rand. Avem 2 mari variante de dobandire a proprietatii:1. Ca sa invoci 937. alte reguli privind bunuri pierdute – nu ne intereseaza. 937 nu va putea fi invocat de catre cel care gaseste sau fura bunul. pentru ca proprietatea se transfera prin intabulare. Nu intereseaza. Proprietarul poate sa abandoneze atat un bun mobil cat si un bun imobil.fie il dobandim de la proprietar pentru ca ne vinde el bunul. Putem avea posesie. In cazul ocupatiunii. fara proprietar. -asadar. Se poate cumparatorul considera proprietar? Nu. Ocupatiune 1. adica a crezut cat se poate de explicabil ca bunul nu ar fi avut proprietar. ocupatiunea vizeaza EXCLUSIV bunurile mobile. Altfel. -Deci cerinta este obiectiva:bunul nu trebuie sa fie in proprietatea nici unei persoane. Observatii: 108 . Ocupatiunea este un efect al posesiei. Fie nu avem un proprietar care sa ne fi transferat bunul. si atunci ne trezim sa invocam buna credinta. Toate acestea sunt dobandiri de buna credinta. -texte in cod:tezaur. Ii exclus. putem exercita corpus doar asupra unui bun corporal. Fie ca na avut niciodata proprietar. buna credinta.abandonul se poate face atat pentru bunuri mobile cat si pentru bunuri imobile. Daca nu are animus domini nu putem avea posesie sub nume de proprietar. sau titlul nostru nu este valabil. Daca bunul are proprietar. 3. ele intra in proprietatea statului. studiu individual O sa tot abordam 100 de feluri de dobandire a proprietatii cu buna credinta.temei care sa ii transfere lui proprietatea? Nu.937: este situatia in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-un act juridic translativ de proprietate incheiat cu un neproprietar. Nu conteaza daca dobanditorul a fost in eroare si eroarea lui a fost scuzabila. Dobandirea cu buna credinta Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta Care este singura ipoteza in care este aplicabil art. Insa. in mod evident. 2. fie ca proprietarul le-a abandonat. nu poti sa invoci 937. El nu va putea invoca ocupatiunea daca el a fost in eroare si bunul in realitate a avut proprietar. adica eroarea dobanditorului nu are nici o relevanta. De ce? pentru ca trebuie sa fie susceptibile de posesie. chiar daca in realitate eroarea lui era scuzabila. Adica cu privire la ce sa fie in eroare? Cu privire la calitatea bunului ca bun fara proprietar. degeaba gasitorul a fost intr-o eroare legitima si scuzabila. le citim noi. Deci.bunurile trebuie sa fie corporale. ocupatiunea presupune/poate sa vizeze NUMAI BUNURI FARA PROPRIETAR.

937. Concluzia:in principiu. ci doar la o categorie restransa: la posesorii care au intrat in posesia bunului in temeiul unui act juridic translativ de proprietate provenind de la un neproprietar. In momentul in care vine un tert si spune ca cel de la care a dobandit dreptul nu este proprietar. adica aflat in eroare.3: În cazul bunurilor mobile. si contractul lui nu este anulabil. o situatie de nisa.ce inseamna buna credinta la 937? -din buna credinta la 937 intelegem o eroare in legatura cu calitatea de proprietar al celui de la care se face dobandirea.937. Grija mare: a. daca cumva eu sunt proprietara bunului dar bunul este grevat de o clauza de inalienabilitate pe care eu o incalc si vand bunul la un tert. 628 alin. de fapt proprietarul se gaseste in ipoteza foarte asemanatoare cu ipoteza in care nu ar fi proprietar. el a prezumat ca eu sunt proprietar si nu a putut cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. Si atunci. nu cunoaste imposibilitatea in care se gaseste proprietarul. 2. eroare care este cauzata de aparente. de stapanirea bunului pe care o exercita persoana de la care se primeste bunul. Consecinta este ca i se aplica 937. regula:937 se aplica la ipoteza in care dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neproprietar. 937 nu se aplica la toti posesorii. devin aplicabile regulile de la 937. care nu a cunoscut clauza de inalienabilitate. ca la ce sa faca el cu opozabilitatea cata vreme neproprietarul nu putea sa ii transfere lui proprietatea. se poate intampla si atceva:unde iarasi se va aplica 937. fiind ca posesia duce in materie mobiliara in mod invariabil la dobandirea proprietatii. Pentru ca.In al doilea rand.937 desi dobandirea se face de la proprietar. Noi dobanditor suntem in eroare pentru ca il vedem pe ala stapandind bunul. sunt aplicabile. ceea ce nu il impiedica sa introduca o actiune posesorie. si in materie mobiliara poate sa fie un posesor care ii si proprietar.1. degeaba mai are el 936 care ii asigura opozabilitatea. ca rationamentul este in felul urmator: in materie mobiliara. rara dar se poate intampla:dobandirea se face de la proprietar. Si atunci oricum nu am mai avea actiune posesorie pentru ca deja actiunea ii petitorie. si 109 . daca dobanditorul este de buna credinta. a. ca 937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul. Cum adica devin aplicabile? Simplu: in masura in care tertul ma vazut in posesia bunului si nu a avut un alt mijloc de informare. iarasi devine aplicabil art.in primul rand. -ii ciudat pentru ca:la 937 buna credinta inseamna eroarea posesorului care cumpara bunul de la ala pe care il crede in mod eronat ca fiind proprietar. regulile prevăzute pentru dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă.ne amintim ca am facut discutia la actiunile posesorii ca se afirma in doctrina ca actiunile posesorii nu pot fi introduse in materie mobiliara si ca ele ar fi exclusiv actiuni imobiliare. Art. posesia de fapt sau posesoriul echivaleaza cu petitoriul. -atentie. în mod corespunzător. acel contract nu va mai fi anulat. Si aici textul spune ca se aplica art. insa proprietarul nu poate la momentul respectiv sa instraineze proprietatea. Dar. b.628 alin. el dobandeste proprietatea. Si un argument pe care il gasim in multe manuale ii art.3 ne spune:in cazul bunurilor mobile. Si atunci intra in discutie 937. 936 ii util pentru posesor cata vreme nimeni nu contesta ca el a dobandit de la proprietar. Si in aceasta situatie.936 spune ca:posesia valoreaza opozabilitate in materie de bunuri mobile. Insa in masura in care este vorba de un bun mobil dobandit de un tert de buna credinta. Fiindca clauza de inalienabilitate blocheaza atributul de dispozitie juridica.

nu avem un alt mijloc de a ne informa in legatura cu calitatea lui de proprietar, cu privire la existenta clauzei de inalienabilitate. Si atunci din acea stare de fapt, noi automat prezumam ca ii proprietar si ca proprietatea lui nu este grevata de sarcini. Deci ideea este ca 937 ii intemeiat pe buna credinta care inseamna eroare legitima, scuzabila in care s-a gasit dobanditorul, si eroare care a fost cauzat de posesia autorului sau. Il vedem pe el in posesia, deci posesia autorului este cel care cauzeaza eroarea, pentru ca posesia prezuma proprietatea si mai mult proprietatea libera de sarcini. -consecinta este ca nu vom putea invoca niciodata posesia de buna credinta, daca acel bun mobil face obiectul unui sistem de publicitate. Ex, am luat vapor de la unul, l-am vazut pe punte, l-am vazut ca dadea indicatii pe acolo, si am crezut ca el ii proprietar. Nu se poate, pentru ca aici avem posibilitatea sa ne informam, si aici eroarea nu mai este scuzabila. -deci eroarea intemeiata pe posesie ii scuzabila, atunci cand posesia este singurul mijloc de informare -pentru 937 buna credinta presupune convingerea eronata a posesorului ca instrainatorul are calitatea de proprietar, sau convingerea eronata ca instrainatorul are aptitudinea/capacitatea de a ii transfera proprietatea. (situatia clauzelor de inalienabilitate) -eroarea trebuie sa fie scuzabila, iar ea este legitimata scuzabila, justificata, de faptul posesiei, adica posesia autorului creaza aparenta ca acesta ar fi proprietar si ca proprietatea lui este negrevata de sarcini. Foarte important:eroarea pe care o avem in vedere la 937 ii EXCLUSIV in legatura cu persoana instrainatorului. Eroarea nu vizeaza titlul in sine, adica 937 nu va putea fi invocat pentru a-l proteja pe posesor de nulitatea sau de orice cauza de ineficacitate a titlului sau provenind de la adevaratul proprietar. -am spus ca daca cumperi un bun mobil de la adevaratul proprietar, si ulterior se constata ca contractul de vanzare cumparare este nul, noi posesor nu putem invoca 937 si sa spunem ca noi am fost de buna credinta si sa ni se acopere efectul nulitatii. Pentru ca buna credinta la 937 ii intemeiata pe posesia autorului nostru. Iar aceasta posesie ne-a creat o eroare in legatura cu calitatea lui de proprietar, dar posesia lui nu putea sa ne induca in eroare cu privire la valabilitatea contractului de vanzare cumparare pe care l-am incheiat cu el. Deci in masura in care problema posesorului nu ii dat de persoana autorului sau ci ii data de propriul titul, adica acel contract este nul, anulat, rezolutionat, etc, posesorul nu poate sa invoce art.937 si sa spuna ca el a fost in eroare, a fost de buna credinta, nu stia ca contractul nu este valabil. Deci buna credinta la 937 vizeaza exclusiv persoana instrainatorului. De aceea, 937 nu poate fi invocat in ipoteza in care posesorul isi intemeiaza stapanirea pe un titlu putativ, adica un titlu imaginar, care nu are o existenta reala, care exista numai in imaginatia posesorului. -ex, ala ne-a dat bunul in locatiune si noi credem ca ni l-a vandut. Dupa care noi invocam 937 ca am fost in eroare. b.Cand trebuie sa existe buna credinta? -buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in propria persoana atat elementul animus cat si elementul corpus Ex,ne vinde azi un bun mobil, vanzatorul este un neproprietar, noi suntem de buna credinta, maine aflam ca vanzatorul este un neproprietar si poimaine ne preda bunul. Se aplica 937? NU.

110

trebuie sa fi de buna credinta in momentul in care ti-am predat bunul, in momentul in care tu ai intrunit si animus si corpus. -din momentul in care ne-a vandut bunul mobil noi suntem posesor sub nume de proprietar fiindca vanzatorul detine pentru noi. Dar nu ii suficient pentru a se aplica 937. Pentru a se aplica 937 nu ii suficient o posesie exercitata prin altul. Noi trebuie sa avem in propria persoana si animus si corpus. De aceea 937 alin.1 vorbeste despre o posesie efectiva, adica intrunind ambele elemente. 2 situatii pe care le are in vedere art.937: 1.cea de la alin.1 -situatia in care adevaratul proprietar s-a desesizat in mod voluntar de bunul sau -ce inseamna ca s-a desesizat in mod voluntar = ca el prin propria vointa l-a transmis unei alte persoane, insa printr-un act netranslativ de proprietate. Inseamna ca acea persoana are calitatea de detentor precar. Si ce face detentorul precar? Instraineaz bunul la posesorul nostru care ii de buna credinta 2.alin.2 si 3 -situatia in care adevaratul proprietar nu se desesizeaza voluntar de bun, ci bunul este pierdut de catre acesta sau este furat, si ulterior gasitorul sau hotul instraineaza bunul catre posesorul de buna credinta -gasitorul si hotul nu pot niciodata sa se prevaleze de art.937. de acesta se poate prevala numai posesorul care cu buna credinta printr-un act translativ de proprietate a intrat in stapanirea bunului. Precizari valabile pentru ambele situatii: -evident ca art.937 se aplica NUMAI pentru bunuri mobile, la fel ca si ocupatiunea -este vorba de bunuri mobile corporale, dobandite in virtutea unui act juridic translativ de proprietate sau translativ al altui drept real mobiliar, cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic cu titlu oneros. Daca neproprietarul ne doneaza bunul mobil nu vom putea noi posesorul de buna credinta sa invocam 937. Rationamentul legiuitorului: art.17 - este vorba de eroarea comuna si invincibila – un tert care fiind de buna credinta, adica in eroare, incheie un act juridic si dupa aceea trebuie protejat. Art.17 alin.1: Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuşi – regula generala si care ar fi aplicabila si la ipotezele de la 937 pentru ca acesta este un neproprietar. Alin.2: Cu toate acestea, când cineva, împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă (adica fiind in eroare), a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanţa judecătorească, ţinând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, faţă de cel aflat în eroare, aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil, afară de cazul în care desfiinţarea lui nu iar cauza niciun prejudiciu. -acelasi rationament, tot o ipoteza de aparenta il gasim si la 937. De aceea spune legiuitorul ca dobandirea trebuie sa se faca printr-un act cu titlu oneros. Il protejam pe ala, pentru ca daca a cumparat, inseamna ca el a dat pretul. Daca noi il luam bunul el va ramane cu un prejudiciu. Sigur ca il poate recupera de la vanzator printr-o actiune distincta dar ii mai complicat. Si atunci, 111

937 se va aplica in cazul actelor oneroase si nu se va aplica in cazul actelor gratuite. Fiindca aici daca ii luam bunul inapoi el nu sufera nici un prejudiciu. -transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu titlu particular. Ex, daca printr-un testament cineva ne lasa toata averea lui. Noi intram in posesia averii unde gasim si niste bunuri mobile. Vine un tert si ne spune ca de cuius nu a fost proprietar. Si noi automat invocam art.937 pentru acele bunuri mobile. NU va fi aplicabila 937, pentru ca ea presupune transmisiuni cu titlu particular, iar noi aici avem o transmisiune universala, pentru ca ne- a lasat toata averea. De ce anume nu se aplica 937 la transmisiunile universale si cu titlu universal? Pentru ca, posesia este egal cu exercitiul in fapt a unui drept. Dreptul real poate purta numai asupra bunurilor determinate. Drepturile reale nu poate purta asupra universalitatilor juridice. Prin urmare universalitatile juridice nu sunt susceptibile de posesie. Ori 937 este un efect al posesiei. Consecinta este ca intotdeauna in 937 va presupune ca posesorul de buna credinta a intrat in stapanirea bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular. Distinctia dupa cum suntem pe ipoteza de la alin.1 respectiv pe ipoteza de la alin.2 si 3 - in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului, ex, proprietarul da bunul in depozit unui tert, si tertul mi-l vinde mie care sunt de buna credinta ----- Se aplica alin.1 de la 937 in temeiul caruia dobandirea proprietatii se produce instantaneu. In momentul in care posesorul intra in posesia efectiva a bunului, fiind de buna credinta. -In ipoteza in care, in baza alin. 2 si 3, bunul a fost pierdut sau furat, efectul achizitiv de la 937 nu se mai produce instantaneu in momentul intrarii in posesie, ci el este amanat 3 ani. Dar, 937 alin.2 spune asa: Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este intentată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului -termenul de 3 ani nu curge din momentul in care posesorul de buna credinta intra in stapanirea efectiva a bunului, ci curge de la momentul pierderii sau momentul furtului. -de ce anume ne intereseaza:pentru ca ii posibil ca la momentul la care posesorul de buna credinta intra in posesia bunului, termenul de 3 ani sa fi curs de mult Ex, pierd bunul in 2012, in 2017 il gaseste cineva si in 2018 il vinde. Posesorul devine automat proprietar din momentul in care intruneste animus si corpus, fiindca termenul de 3 a curs din 2012 pana in 2015. -acest termen nu este un termen de prescriptie, nu ii nici uzucapiune, pentru ca termenul curge inainte sa fi intrat noi in posesie, nu ii nici prescriptie extintctiva si nici decadere, pentru ca daca ar fi decadere efectul ar fi ca proprietarul ar pierde proprietatea atat. Iar posesorul ar dobandi bunul prin ocupatiune pentru ca ar fi fara proprietar. Acest termen este un termen care suspenda efectul achizitiv al art.937 pe o perioada de 3 ani (si el seamana foarte mult cu art.909 alin.3, pentru ca si aici exista un termen care este de 3 ani si este vorba tot de un tert care cu buna credinta, dobandeste printr-un act cu titlu oneros, insa 909 alin.3 vizeaza bunuri imobile) -alin.3 art.937: in masura in care bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitaţie publică, iar acţiunea în revendicare a fost introdusă înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de 112

113 . Ex. sau --. si vine proprietarul in termenul de 3 ani care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Si dupa ce mi-l plateste. vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu. nu are decat sa se certe el cu cel care mi l-o vandut. -948 se refera la situatia in care posesorul nu este proprietar si nu are un drept real care sa ii permita dobandirea fructelor.3 pe care il gasim in art. am cumparat bunul de la un anticariat. fie actul juridic pe care eu l-am incheiat cu ala.901 NCC.948 nu se refera la situatia in care posesorul ii si proprietar. 2. care ii nul.nu voi putea invoca 937. Adica posesorul care crede ca are dreptul pe care il exercita desi in realitate nu are acest drept. Pentru a dobandi fructele. adica in functie de cuprinsul CF -daca bunul frugifer este un bun mobil. De aceea ne si spune art. -eroarea la fructe poate viza fie calitatea celuia care le-a instrainat. buna credinta va semnifica eroarea legitima. aici buna credinta va fi apreciata in conditiile art. La dobandirea fructelor eroarea poate sa vizeze 2 elemente: fie pe autorul meu care nu era proprietar. 2.ce intelegem prin buna credinta la 948 si cand trebuie ea sa existe -buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere.2495 si urmatoarele. ii caduc. Dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta -art. la 937 trebuie sa existe la momentul initial. care nu era proprietar. Daca ar fi proprietar ar dobandi fructelor in virtutea atributului proprietatii numit fructus.948 Precizare: 1. Eu trebuie sa il restitui.bună-credinţă poate reţine bunul până la indemnizarea sa integrală pentru preţul plătit vânzătorului. pentru ca termenul de 3 ani suspenda efectul achizitiv.sau eroarea posesorului in legatura cu viciile titlului sau. faptul ca nu era proprietar. fie valabilitatea titlului in baza caruia eu am dobandit posesia. reglementat la alin. si din cauza asta este lipsit de eficacitate. Consecinta:daca eu cumpar de la adevaratul proprietar si contractul este lovit de nulitate si eu nu am cunoscut cauza de nulitate: 1.pana aici a fost identic cu 937 ---. Momentul perceperii: la fructele naturale si industriale este momentul culegerii.art. -dreptul de retentie. il revendica de la mine. nu poate sa imi transfere dreptul de proprietate sau un alt drept real. dar am asupra bunului un drept de retentie pana la momentul la care cel care revendica bunul imi plateste pretul pe care l-am achitat eu pentru bunul respectiv. Pai intotdeauna posesorul de buna credinta ii posesorul aflat in eroare. cand am intrat in posesie. (in consecinta buna credinta in materia dobandirii fructelor poate fi intemeiata si pe un titlu putativ.948 ca este vorba de o dobandire a fructelor prin posesie de buna credinta. b.la 937 am spus ca eroarea pe care noi o numim buna credinta viza pe cel de la care am dobandit.cand trebuie sa existe buna credinta -buna credinta. buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor. scuzabila a posesorului in legatura cu calitatea de proprietar al autorului sau. imaginar) Observatii privind diferenta intre 948 si 937 a. ii rezolutionat.voi putea invoca dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta.

Textul respectiv vizeaza fructele pe care bunul le-ar fi produs in starea in care el a intrat in posesia posesorului de rea-credinta. noi ti le cerem. 114 . Daca ai un dubiu. -ex. zicand: pai tu puteai sa dai in chirie apartamentul si ai fi obtinut chirii in functie de valoarea pietei la un pret de nustiu cat pe luna. buna credinta trebuie sa existe in momentul platii. Buna credinta inseamna mereu o eroare in afara oricarui dubiu. nu mai avem ce povesti. precum şi contravaloarea acelora pe care a omis să le perceapă. si noi am primit plata. adica plata facuta inainte de scadenta.5 de la 948: Posesorul de rea-credinţă trebuie să restituie fructele percepute. spre deosebire de actiunea in revendicare este prescriptibila in 3 ani. se va desfiinta titlul meu si eu voi fi radiat din CF. si nici dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta. fiind ca fructele civile se percep prin plata. Actiunea in revendicare impotriva mea si in rectificarea CF ca sa fiu radiat de acolo se introduce in 9 ianuarie 2013. c.alin. Uzucapiunea mobiliara -art.939 -este o noutate absoluta adusa de NCC -presupune un termen de 10 ani care curge din momentul intrarii in vigoare a NCC Art. revin posesorului în măsura în care buna sa credinţă se menţine la data scadenţei acestora. Ai omis sa faci lucrul asta.948 alin. în temeiul uzucapiunii -cand se va aplica uzucapiunea mobiliara: evident. vizeaza fructele pe care bunul le producea atunci cand a fost dobandit de catre posesor.In cazul frutelor civile. Nu se poate. si nu a cules corcodusele din livada. oricum va trebui sa ne despagubeasca prin echivalent. fiind incheiat cu un neproprietar. Chiria ar fi fost scadenta in 15 ianuarie 2013.2: in cazul fructelor civile percepute anticipat. atunci cand nu este aplicabila nici ocupatiunea. adica pana la data scadentei. Si actiunea personala. pentru ca eu ar fi trebuit sa raman de buna credinta pana in 15. noi o sa putem cere prin actiunea in revendicare si chiriile pe care eu le-am omis sa le percem. sa il inchiriezi. Vom pastra acele fructe? Nu. -art. pentru ca nu mai exista fructele in materialitate lor. In acest caz. poate dobândi dreptul de proprietate. Ori. nici o problema. deci nu ca tu ai fi putut sa ii aduci imbunatatiri. am cumparat un apartament in manastur la etajul 9. Nu.939: Acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani.sa ai tu initiative. -ce vrea sa spuna textul asta:daca a fost posesor de rea credinta asupra unei livezi. în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta secţiune. eu am dat apartamentul in chirie. deja in 9 eu nu mai sunt de buna credinta fiindca sa introdus impotriva mea o actiune in revendicare. cand avem o despagubire prin echivalent nu o sa mai avem o actiune in revendicare. dar itnre timp pana sa se solutioneze. fiindca vom avea o creanta in bani. -dar trebuie sa le restituie si pe cele pe care le-a omis sa le perceapa: sa nu ne gandim ca: ex daca eu sunt posesor de rea credinta pe apartamentul din manastur de la etajul 9. si deja eu nu mai pot fi convins in afara oricarui dubiu ca sigur eu sunt proprietar. dar a venit chiriasul in 1 ianuarie si a spus ca vrea sa plateasca astazi. ci va fi numai o actiune personala. Si ulterior eu o iau in freza. care sunt drepturi de creanta. Contractul este lovit de nulitate. pana sa se introduca actiunea.

discutam exclusiv despre accesiunea imobiliara. posesia mobiliara de buna credinta nu produc efecte de plin drept. fructe. Precizari: -cand discutam despre accesiune. Drepturi reale Cursul 14 Uzucapiunea mobiliara – continuare -uzucapiunea mobiliara trebuie sa o privim ca un mod de dobandire reziduala. Pe cand dincolo. nu mai ii nevoie sa asteptam 10 ani. adica solutia de avarie.-deci daca bunul este fara proprietar nu o sa invocam uzucapiunea de 10 ani pentru ca l-am dobandit prin uzucapiune. Daca nu invoci uzucapiunea nu vei dobandi proprietatea. lipirea. in principiu nu produc efecte automat. ele produc efectele numai in masura in care persoana interesata intelege sa se prevaleze de ele. in sensul ca uzucapiunea mobiliara va produce efecte numai in ipoteza in care nici ocupatiunea si nici posesia de buna credinta nu sunt susceptibile de a determina dobandirea proprietatii. consecinta este ca se suspenda cursul de uzucapiune. aceste moduri de dobandire a proprietatii. timp in care va trebui sa avem o posesie utila. invoca respectivul mod de dobandire a proprietatii. In principiu modurile de dobandire a proprietatii produc acest efect numai in masura in care persoana interesata. si in special accesiunea imobiliara artificiala. Pentru ca presupune un termen foarte lung. -ocupatiunea. Accesiunea In ce priveste accesiunea. ele 115 . In esenta accesiunea presupune unirea. la fel ca si atunci cand discutam despre celelalte moduri de dobandire a proprietatii. unui bun la un alt bun. In cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru oricare dintre celelalte 2 moduri de dobandire. in speta posesorul sau orice alta persoana. va dobandi prin accesiune si proprietatea asupra bunului accesoriu. Consecinta este ca proprietarul bunului apreciat de lege ca fiind mai important. dar eroarea noastra nu este scuzabila. ocupatiune. trebuie sa avem in vedere faptul ca fiind vorba de dreptul civil. fiind in eroare. uzucapiunea mobiliara toate presupun evident o posesie utila. un termen de 10 ani. -evident ca toate efectele posesiei. uzucapiunea. In aceasta situatie nu vom putea sa ne prevalam de art. nu sunt indeplinite conditiile nici pentru ocupatiune si nici pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta Ex. In masura in care pe parcursul acestor 10 ani posesia noastra este viciata. inceteaza suspendarea. Daca nu invoci ocupatiunea. unde modurile de dobandire sunt instantanee. -la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila toata perioada de 10 ani. evident ca uzucapiunea mobiliara nu intereseaza. Daca am un titlu translativ de proprietate provenind de la un neproprietar si noi am fost de buna credinta. de plin drept. ex lege. se reia termenul de uzucapiune.937 ci va trebuie sa asteptam 10 ani. printr-un act translativ de proprietate. Iarasi. la fel. ca fiind bunul principal. Deci. posesia trebuie sa fie utila in momentul in care se dobandeste proprietatea. cel tarziu dupa termenul de 3 ani noi vom deveni proprietari. dobandirea prin posesia de buna credinta. neviciata. Dupa ce viciul inceteaza. Deci uzucapiunea mobiliara se refera exclusiv la ipotezele in care nu sunt aplicabile.am dobandit bunul de la un neproprietar.

1: Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului.886 NCC. -aici avem 2 prezumtii: a. sau prin expropriere Este de observat ca de principiu legiuitorul intelege doar accesiunea imobiliara naturala ca fiind veritabil mod de dobandire a proprietatii nu si accesiunea imobiliara artificiala.exista ipoteze in care efectele accesiunii. independent de vointa beneficiarului acestuia 3. Daca ii sa avem in vedere textele care reglementeaza modalitatile de realizarea al accesiunii imobiliare artificiale.accesiunea invariabil est un mod de dobandire cu titlu oneros. Atentie. intotdeauna. până la proba contrară. accesiunea imobiliara naturala este si ea un mod de dobandire a proprietatii. -Adica. beneficiarul acesteia va fi tinut sa il despagubeasca pe proprietarul anterior al bunurilor dobandite prin accesiune. iar in alte situatii ea se rezuma la a conferi titlul care justifica intabularea proprietatii in CF Efectele mai importante din materia accesiunii imobiliare artificiale 1. 579 nu este propriu-zis un text care sa refere la accesiune. 579 instituie doar o prezumtie relativa. vorbeste despre dobandirea unor drepturi reale fara intabulare. si in alin. trebuie sa avem in vedere ca exista 2 ipoteze de accesiune artificiala: 116 .se prezuma ca lucrarea existenta pe un anumit teren a fost realizata pe cheltuiala proprietarului acelui teren de ce anume ne intereseaza aceasta a 2-a prezumtie: pentru ca in masura in care un tert are pretentia de a fi despagubit pentru lucrarea realizata pe terenul altuia. iar accesiunea imobiliara artificiala este in anumite ipoteze mod autonom de dobandire a proprietatii.art. In sensul ca anumite efecte ale accesiunii se produc ex lege.579 NCC:reia o prezumtie existenta si in VCC. 2.1 se enumera ipotezele de dobandire. sau o parte dintre efectele accesiunii se produc ex lege. -Ce inseamna asta: art.accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dreptului de proprietate. cu cheltuiala sa şi că este a lui. efectul achizitiv de proprietate nu se produce.se prezuma ca daca esti proprietar al terenului esti si proprietarul lucrarii realizate pe terenul respectiv b. si nimeni altcineva.produc consecintele juridice numai in masura in care persoana interesata. Observatii: 1. si se spune ca drepturile reale se dobandesc fara inscriera in CF cand provin din mostenire. tertul va fi cel care trebuie sa rastoarne prezumtia relativa si sa demonstreze ca el este cel care a suportat cheltuiala pentru realizarea acelei lucrari. din accesiune naturala. asadar ca un mijloc de proba. intelege sa se prevaleze de ele. Daca nu. Accesiunea prezinta un anumit specific care o diferentiaza de restul modurilor de dobandire a proprietatii. in cazul accesiunii. concluzia generala privind accesiunea este ca accesiunea mobiliara este intotdeauna un mod de dobandire a proprietatii. -Prin urmare. O sa vedem ca in materia accesiunii lucrurile sunt putin diferite. precizeaza in alin.

de aceasta data.. Asadar.a:proprietarul terenului pe care tertul a construit cu materialele proprii are dreptul la lit. datorita faptului ca materialele respective i-au apartinut tot lui. El va deveni proprietar numai din momentul si prin efectul intabularii. in aceasta ipoteza accesiunea imobiliara artificiala reprezinta un veritabil mod de dobandire a proprietatii. accesiunea imobiliara artificiala functioneaza in continuare ca mod autonom de dobandire a proprietatii.Ipoteza 2:art. construieste pe terenul altuia cu materiale proprii..2 si se refera la situatia in care proprietarul unui teren realizeaza pe acest teren o lucrare cu materiale care nu ii apartin Ce spune alin. este necesar ca materialele si terenul sa aiba proprietar diferit. devii proprietar prin simplul fapt al constructiei. in aceasta prima ipoteza.1. ----asta inseamna ca in masura in care un tert de buna sau de rea credinta. si realizeaza lucrarea cu materiale proprii. Observatie: -in situatia in care proprietarul a construit cu materialele lui pe terenul propriu. De unde rezulta acest lucru? Din modul de reglementare al alin. iar in cealalta devii proprietar numai in momentul intabularii? Sa avem in vedere art. ce posibilitate are el? Pana la momentul intabularii unui drept in favoarea titularului terenului el poate sa dezafecteze constructia realizata si sa isi ia materialele. accesiunea imobiliara artificiala nu mai functioneaza ca mod autonom de dobandire a proprietatii.. pe masura ce construiesti. potrivit reglementărilor din această secţiune.2:dreptul de proprietate asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. Daca realizeaza o lucrare cu materialele proprii el devine proprietar prin simplul fapt al constructiei. De aceasta data. 582 si 586 – ea se refera la situatia in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine.2:cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia. Asadar. proprietarul terenului construieste pe terenul propriu cu materialele altuia. Asadar.581.a să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării. De ce ne intereseaza aceasta discutie. De unde deducem acest lucru? Din mai multe texte legale: Art.577 alin. 117 . nu discutam despre accesiune. Asta inseamna ca tertul constructor pe terenul altuia ramane proprietar pana in momentul in care se produce intabularea in folosului proprietarului terenului.Ipoteza 1:art. adica proprietarul construieste cu materialele altuia pe terenul propriu. dreptul de proprietatea asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucarii pe masura realizarii ei. autorul lucrării îşi poate ridica materialele. 589 admite implicit ca in anumite situatii dobandirea in temeiul accesiunii imobiliare artificiale este conditionata de intabulare. Ca sa discutam despre accesiune. O dobandire extratabulara. De unde mai rezulta acest lucru? Sa ne uitam la art. exclusivă sau pe cote-părţi.581 sau 582 lit.589:ne intereseaza prima parte a textului care spune asa: Ori de câte ori dobândirea dreptului de proprietate.. In ipoteza reglementata de 577 alin. nu are importanta. si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata. este condiţionată. faptul ca intr-o anumita situatie devii automat proprietar. daca printr-un act juridic nu se prevede alt fel. proprietarul terenului nu dobandeste dreptul de proprietate asupra constructie. prin simplul fapt al constructiei.2. 2.590 precizeaza ca până la data încheierii convenţiei sau a introducerii acţiunii de către cel îndreptăţit la înscrierea în cartea funciară. de înscrierea în cartea funciară.

în ambele cazuri. este viciat. Observatie 1. pentru ca acestea le citim singuri. titlul in baza caruia a dobandit proprietatea. O chestiune practica foarte importanta: este de buna credinta numai constructorul care are convingerea la momentul la care incepe realizarea lucrarii ca fie este proprietar pe terenul ala. nu rezulta din cartea funciară şi nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său. de exemplu este lovit de nulitate. Deci se incheie o promisiune de vanzare. se incheie un contract de uzufruct. inclusiv in situatia in care am incheiat contractul de vanzare cumparare. exemplu superficia.586. dar nu sunt inscris in CF si incep sa construiesc. adica. buna credinta seamana foarte mult cu ce am mai povestit. eu promitent cumparator incep sa construiesc pe teren. nu ne intereseaza cum ii proprietarul terenului. nu era proprietarul bunului respectiv. care la fel are o utilitate practica Pe NCC. In principiu. buna credinta in materie de accesiune imobiliara artificiala. pentru ca eu stiu foarte bine la momentul respectiv ca nu am dreptul de proprietate asupra terenului. era înscris ca proprietar al imobilului. constructorul care nu cunoaste faptul ca titlul sau. dacă. Buna respectiv reaua credinta.Nu intram in detalii privind obtiunile care ii revin proprietarului pe 581 si pe 582. semnificatia ei in materia accesiuni o regasim in art.a 3-a observatie. asupra unei chestiuni importante: mai intai. dar de data asta buna si reaua credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului.A 2-a observatie: care are utilitate practica Se discuta foarte mult ce se intampla daca constructorul incepe realizarea lucrarii in baza unei promisiuni de vanzare cu privire la terenul respectiv. Atentie. Daca avem in vedere de exemplu uzufructuarul. fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară. 2. Grija. asadar. fiind ca eu stiu ca nu am nici un drept care sa imi permita sa construiesc. 118 . fie titular al unui drept de superficie. Sunt eu un constructor de buna sau de rea credinta? Raspunsul este ca sunt un constructor de rea credinta. pentru ca in principiu dreptul de uzufruct nu imi confera posibilitatea sa construiesc pe terenul altuia. 3. sunt constructor de buna sau de rea credinta? De rea credinta. care drept ii da lui posibilitatea sa construiasca pe acel teren. Atentie. acesta specifica ca autorul lucrării este de bună-credinţă dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărţii funciare în care.4 coroborat cu alin. va fi de buna credinta doar cel care bazandu-se pe curpinsul CF se crede fie proprietar. si stiind ca am promisiunea aia. iar eu uzufructuar incep sa fac o constructie. sau nu cunoaste faptul ca autorul sau cel de la care a dobandit proprietatea dintr-un motiv sau altul. adica buna sau reaua credinta a constructorului.3. intereseaza distinctia pe 581 si 582 in functie de buna respectiv de reaua credinta a constructorului. asupra terenului pe care construieste. eu sunt tot un constructor de rea credinta. fie are un alt drept. si ca va urma ulterior sa inchei vanzarea. la accesiune. anume la 948 alin.prima observatie:586 prezinta aceeasi reglementare a bunei credinte pe care o regasim si in alta parte. la data realizării lucrării. Adica. este de buna credinta. presupune aceeasi semnificatie cu buna credinta la dobandirea fructelor. De data asta ne intereseaza buna sau reaua credinta a celui care pierde proprietatea. am discutat despre modul de dobandire a proprietatii prin posesia de buna credinta si am analizat mereu dupa cum este de buna sau de rea credinta.

Si dupa ce ne intoarcem constatam ca pe terenul pe care l-am primit prin mostenire de la o matusa un vecin a construit o casa. ar fi ca proprietarul terenului sa poata ceara oricand demolarea. in materia in care constructorul este de buna credinta. de bun simt. 5. la reaua credinta avem suplimentar posibilitatea de demolare. Si ne intoarecem din spania dupa 2 ani de studiu intensiv al dreptului spaniol. te lasa sa construiesti. Gasim chestiunea asta analizata in art. va fi aplicabil art. In aceasta situatie 592 ne protejeaza prin faptul ca pana la momentul la care el ne plateste pretul. Poate sa treaca in fiecare zi pe strada si sa vada cum construiesti si sa si zica succes.A 4-a observatie O chestiune care era discutata pe VCC se punea problema:daca proprietarul terenului te vede ca construiesti pe terenul lui si nu zice nimic. pentru ca a construit pe terenul altuia inseamna automat ca ai incalcat aluia dreptul de proprietate.2 ca proprietarul iniţial al imobilului are un drept de ipotecă legală asupra acestuia pentru plata preţului de către autorul lucrării. suntem plecat cu bursa erasmus in spania. Nu discutam despre buna sau reaua credinta. Raspunsul este ca:categoric proprietarul nu are nici o obligatie sa vina si sa ne treaga de manuta si sa iti atraga atentia ca tu nu esti proprietar la momentul la care faci constructia. Consecinta este ca cata vreme nu s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea proprietarului terenului.----Sa ne uitam si la art.2386 punctul 1 care se leaga de 592 alin. Cu toate acestea.4. In situatia asta el nu va avea alta varianta decat fie sa accepte invocarea accesiunii.592. Oricum am vrut sa vindem terenul. Observatii: a.2 Ce inseamna ca proprietarul terenului are un drept de ipotecă legală? Ex. Daca opteaza pentru al obliga pe celalalt sa cumpere terenul. si dupa aceea la final el vine la noi si invoca accesiunea. asa ca ne convine. proprietarului terenului ii este imposibil sa pretinda demolarea.593: Autorul de rea-credinţă al lucrării nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vădit-o acesta pe durata realizării lucrării. Si cere obligarea lui sa ne plateasca pretul la valoarea de piata.A 5-a observatie Constructorul realizeaza cu materialele proprii o lucrare pe terenul altuia. Deci.daca constructorul este de buna credinta. asadar ea nu furnizeaza titlul pentru o eventuala dobandire in temeiul intabularii. sa devina proprietar si sa-l despagubeasca pe celalalt.grija.in aceasta situatie evident accesiunea nu este un mod de dobandire a proprietatii. Ideea este ca comportamentul adevaratului proprietar al terenului nu influenteaza sub nici o forma solutia in ce priveste aprecierea bunei sau relei credinte al constructorului. constructorul poate sa isi ridice materialele b. fie sa ii ceara constructorului sa cumpere terenul la valoarea de piata al terenului. accesiunea nu este numai un beneficiu pentru proprietarul terenului. care ne spune in alin. Consecinta fireasca. In aceasta situatie se pune problema ce putem noi sa face: putem sa invocam accesiunea sau putem sa il obligam pe el sa ne cumpere terenul. pentru ca in ambele variante avem si posibilitatea de a-l obliga sa cumpere terenul. spor. ea poate sa fie si o neplacere pentru proprietarul terenului. noi ramanem titular al unui drept de ipoteca asupra terenului pe care noi i l-am transmis in 119 . In aceasta situatie se punea problema daca nu ar fi trebuit sanctionat proprietarul terenului pentru exercitarea abuziva a dreptului sau? Evident ca o astfel de interpretare era cel putin aberanta. nu are relevanta faptul ca el nu zice nimic. nu are relevanta comportamentul proprietarului terenului.

1. In masura in care proprietarul si constructorul se inteleg altfel. teren care nu ii construit si pana sa inceapa asta sa construiasca vine altcineva. accesiunea presupune in esenta norme dispozitive.4 din materia dreptului de uzufruct. Deci noi i-am transmis in proprietate terenul urmand ca el sa ne plateasca pretul. -legiuitorul il reglementeaza in materia accesiunii dar nu sunt veritabile ipoteze de accesiune Art. se vor aplica intre el si nudul proprietar regulile de la accesiune. in aceasta situatie cine anume se poate prevala de accesiune. -in masura in care fixez un termopan la casa vecinului meu.596 ne spune in alin. -Chiar daca sunt reglementate in materia accesiunii. dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului real.proprietate. care ne spune ca superficiarul dobandeste propriu-zis dreptul de accesiune. El este parte integranta a constructiei. Deci intre uzufructuar si nudul proprietar se vor aplica in lipsa de clauza contrara regulile de la accesiune. Inseamna ca regulile de la accesiune sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrara care ar putea interveni intr-un contract realizat intre proprietar si constructor. regulilor aplicabile posesorului de rea-credinţă. o alta persoana si construieste pe teren. Se ridica intrebarea. care spune ca daca uzufructuarul incepe sa aiba idei si construieste pe terenul dat in uzufruct. care ne spune cu titlu de principiu. Dreptul de superficie este acel drept care ii permite titularului sau sa construiasca si sa devina proprietar asupra bunurilor pe care le realizeaza asupra terenul altei persoane. Raspunsul il gasim in 596 alin.597. Deci nu sunt norme imperative. Art. iar la finalul uzufructului vei avea obligatia sa le 120 . în caz de accesiune. dar pana la plata pretului. în mod corespunzător. pentru ca termopanul odata atasat constructiei nu mai exista ca bun distinct. eu nudul proprietar sau titularul dreptului de superficie. nu are decat sa spuna proprietarul uzufructuarului: vrei sa construiesti pe teren? Da. iar uzufructuarul va fi un constructor de rea-credinta. ci prin incorporare. în mod corespunzător. Care ii interesul? Interesul este ca nu ne trezim ca ramanem un simplu creditor chirografar.699 din materia dreptului de superficie Art. Daca ne referim la dezmembraminte. in lipsa de prevederi contractuale contrare. reglementate lucrarile adaugate Adica ce intra la lucrarile adaugate? Ex. lucrarile adaugate nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? De ce nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? Pentru simplu fapt ca zisele lucrari adaugate nu sunt bunuri distincte. dar constitui in favoarea unui tert un drept de superficie asupra acelui teren. termopane. noi pastram asupra acelui teren un drept de ipoteca. fapt confirmat de art. Tu vei construi si vei deveni proprietar asupra constructiilor respective.596 se coroboreaza cu 699 din materia dreptului de superficie. care trebuie coroborat cu art. Ce vrea sa spuna in esenta? Daca am un teren pe care nu vreau sa-l vand.1: Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil va avea. Ex. vecinul nu va dobandi termopanul prin accesiune. eu superficiarul voi putea sa invoc accesiunea cu privire la constructiile realizate de catre terti. care sa faca obiectul unui drept de proprietate distinct. ca lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse.596. Atentie.716 alin. atunci noi stabilim ca intre noi nu se aplica regulile de la accesiune. Deci in masura in care am un drept de superficie asupra terenului. Avem la 583 si 585. art. drepturile şi obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului. si venim in concurs cu ceilalti creditori ai constructorului. Ii constitui un drept de superficie asupra terenului meu. regulile din materia accesiunii sunt inlaturate.

fata de 30 de ani. nici o problema. normele legale din domeniul accesiunii nu se vor aplica. Accesiunea cuprinde un set de norme conflictuale.uzucapiunea imobiliara pe 30 de ani -presupune o singura conditie. punct. Uzucapiunea imobiliara Precizare: nu vom discuta la curs despre uzucapiunea din codul vechi.act juridic incheiat cu un neproprietar c. în temeiul uzucapiunii. respectiv de 10-20 de ani. si este numai imobiliara. -asadar la prima vedere ar pararea ca asemanarea este foarte mare intre uzucapiunea extratabulara si uzucapiunile reglementate de VCC.anume 10 ani. Adica norme care trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre constructor si proprietar. 2.dezafectezi. Deci uzucapiunea extratabulara prespune in esenta: -un imobil care are proprietar -un tert care ia in stapanire acest imobil exercitand asupra lui posesia -posesia care trebuie sa fie utila si neintrerupta pe o perioada de 10 ani. s-ar parea ca uzucapiunea extratabulara. Si ea presupune ce? o durata de timp in care un neproprietar exercita posesia asupra bunului altuia. ca o prima observatia. se bazeaza pe o posesie extratabulara. ca este foarte posibil sa primim subiecte legate de uzucapiunile din VCC Generic. de ce ii spune extratabulara? Fiindca este independenta de CF.dobandirea cu buna credinta printr-un act juridic b. in sensul ca asta ar fi pe o durata de timp mult mai scurta. în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani.930 si 931 NCC: 1. Nici una din normele discutate pana acum nu se va aplica intre cei 2 si s-a terminat discutia. Daca conflictul nu exista prin faptul ca ei incheie un contract se inteleg in alt fel. Ni se spune ca dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară. ambele efect al posesiei ca stapanire asupra bunului. intaiul proprietar al imobilului respectiv Pe NCC Zisele uzucapiuni reglementare de NCC la art. 1. Asadar. Diferenta ar fi in legatura cu durata. 121 . Ii posibil acest lucru.priveste un imobil care ulterior era posedat timp de 10 sau 20 de ani -uzucapiunea pe VCC era un mod de dobandire originara a proprietatii ---asta inseamna ca in VCC daca puteai sa te prevalezi de uzucapiune erai considerat primul. zisa uzucapiune scurta -presupune: a. posesie utila timp de 30 de ani asupra unui imobil. Trebuie sa solutioneze intr-un fel conflictul asta.nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Uzucapiunea extratabulara Care este ipoteza avuta de legiuitor in acest caz? Ipoteza seamana foarte mult cu situatie de uzucapiunea clasica de pe VCC.nu sunt uzucapiuni 2. Evident.uzucapiunea intre 10-20 de ani. uzucapiunea pe VCC sunt 2.

a treia conditie care se regaseste la lit. mai avem o a treia conditie la uzucapiunea extratabulara.chiar in masura in care nu exista nimeni care sa exercite posesia tabulara. ci zisa uzucapiune extratabulara la fel. Uzucapiunea extratabulara ar presupune tocmai o infrangere a posesie tabulare realizaat prin posesia exercitata asupra bunului. si abia in momentul intabularii in CF el va deveni proprietar. se justifica pe o chestiune pe care am discutat-o la CF.proprietarul inscris este decedat.proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori. Deci daca imobilul de peste drum este inscris acum in Cf in beneficiul unei persoane x.a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate. fie imobilul nu figureaza in nici o carte funciara. fie pentru ca imobilul respectiv nu este inscris in nici o CF. si anume ce se intampla in situatia unui conflict intre posesia exercitata asupra bunului si posesia tabulara? Am spus ca intotdeauna va prevala posesia tabulara. termenul acela de 10 ani incepe sa curga numai din momentul in care inceteaza sa mai fie exercitata o posesie tabulara. un temei juridic in baza caruia uzucapantul va putea sa ceara intabularea dreptului sau in CF. ar insemna ca posesia exercitata asupra bunului are o forta juridica mai mare decat posesia tabulara. Asadar. fie pentru ca el renunta la proprietate.pe langa conditiile presupuse de 930 alin. ex. fie a renuntat. modul de dobandire ramane intabularea. -art. Daca uzucapiunea extratabulara ar putea functiona in contra celuia inscris in CF. 122 .nimeni nu va putea sa uzucapeze extratabular imobilul respectiv. Asadar termenul de 10 ani nu poate sa curga cata vreme o alta persoana exercita asupra aceluias imobil posesie tabulara. c. De ce? pentru ca in CF figureaza X ca si proprietar. Atentie. De ce anume aceasta a treia conditie: aceasta conditie suplimentara regasita in enumerarea alternativa de la litera a. ni se mai spune ca uzucapiunea extratabulara se va produce daca: a.imobilul nu era înscris în nicio carte funciară -ne intereseaza sa observam ca alaturi de conditia posesia si a termenului de 10 ani.1. enumerarea nu presupune conditii cumulative. b si c. şi-a încetat existenţa b. furnizeaza doar un titlu. Care este explicatia? Protejarea tertilor care trebuie sa se increada intotdeauna in ceea ce pot ei sa cunoasca din CF. ala are posesie tabulara. după caz. 2.a. ci presupune conditii alternative:avem o posesie de 10 ani si:fie proprietarul inscris in CF a decedat. adica toate 3 deodata.De ce anume aceasta uzucapiune totusi se diferentiaza in mod fundamental de uzucapiunile din VCC? Observatii: 1. care ii in viata si care nu a renuntat la proprietate.886 si a vedem acolo ca intre modurile de dobandire extratabulara nu figureaza uzucapiunea.b si c. Si Y stapaneste bunul respectiv si dupa un anumit interval de timp il uzucapeaza. ca si accesiunea imobiliara artificiala intr-una dintre ipoteze. Ceea ce nu ii posibil. fie pentru ca proprietarul moare. Consecinta este ca uzucapiunea extratabulara. zisa uzucapiune extratabulara nu duce la dobandirea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor sale in mod direct.

Care este consecinta: consecinta este in alin. solutionarea cererilor se face in ordinea introducerii lor --. pe baza unei cauze legitime.2 de la art.art. a dreptului la actiunea in radierea din CF a unei intabulari realizate fara titlu. Cere in instanta constatarea nulitatii absolute. 15 ani.uzucapiunea extratabulare nu duce ea automat la dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant. Dupa 6 ani jumătate A vanzator constata ca vanzarea este lovita de nulitate absoluta. daca noi am fost inscris in CF in ultimii 5 ani. un asemenea efect retroactiv nu exista la uzucapiunea extratabulara. Ori. si prin efectul intabularii.891 ne spune ca se solutioneaza conflictul dintre drepturi concurente in functie de ordinea cererilor de inscriere in CF. -atunci ce este uzucapiunea tabulara: este de fapt o varianta de prescriptie extinctiva. nu putem deveni si mai proprietari decat eram. Inseamna ca dupa ce trec acestia 5 ani. La uzucapiunea extratabulara tu devin proprietar pentru viitor. pentru ca daca cererea succesorului este introdus inainte. nu se duc la CF sa isi inscrie dreptul. pe VCC scrie ca daca posedai timp de 30 de ani. Ce inseamna asta:daca cumva am fost inscris ca proprietar a unei cladiri in CF in lipsa unui act sau fapt juridic care sa intemeieze intabularea. ca fiind inscris fara cauza legitima. Ex.uzucapiunea extratabulara nu poate curge impotriva unei posesii tabulare.930: În toate cazurile (adica in toate ipotezele de la a. -Asadar. uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său. si uzucapantul va deveni proprietar doar din momentul intabularii. în cartea funciară. din momentul intabularii. numai pentru viitor. Trec 10 ani in care tertul poseda bunul altuia dar nici el nu se duce la CF sa ceara intabularea in baza posesie extratabulare. Uzucapiunea tabulara Art. uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. prin uzucapiune extratabulara. Dar. dacă posesia sa a fost neviciată. în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune Ce vrea sa spuna textul:ex. 2.931: Drepturile celui care a fost înscris. un capat de cerere. ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real. Uzucapiunea presupune in principiu un mod de dobandire a proprietatii. chiar daca intabularea a fost facuta fara titlu.proprietarul tabular decedeaza.b. fara temei legal. Ramanem la fel de proprietar precum am fost la momentul intabularii. prin intabulare. fără cauză legitimă. degeaba a posedat posesorul 15 ani. nu se va mai putea cere radierea mea din CF.) Grija mare. uzucapai si se considera cu efect retroactiv ca ai fost proprietar din momentul in care ai inceput posesia. se poate dobandi proprietatea sau respectiv dezmebramintele ei. si trec 5 ani de la intabulare. Solutia instantei va fi ca admite in parte 123 . ---asadar. nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bunăcredinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere. si al doilea capat de cerere va fi rectificarea cartii funciare in sensul radierii dreptului de proprietate a cumparatorului. cine era proprietar? Noi. A vinde lui B un teren.c). mai ales ca la 887 dobandirea prin succesiune se face extratabular. ci ea furnizeaza doar un titlu. un temei in baza caruia uzucapantul sa ceara intabularea. se trezeste un succesor si se duce si depune el primul cererea de intabulare a lui in baza succesiunii. Proprietarul tabular are succesori care accepta mostenirea dar neglijeaza formalitatile de CF. Daca dupa 11 ani.(deci concluzii:1. o terta persoana incepe sa exercite o posesie asupra imobilului.

uzucapiunea tabulara presupune ca ai simultan:si posesie tabulara. actiunea in rectificarea CF se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art. pentru ca el a fost si in ultimii 5 ani. desfiinteaza contractul de vanzare cumparare.909 NCC. Uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul nemijlocit. ar trebui sa avem o eroare cu privire la persoana de la care cumparam noi (pentru ca daca il vedem inscris in CF il consideram proprietar si nu avem de unde sa stim viciul titlului sau) dar daca eroarea poarta supa titlului nostru. cu corpus si animus. Sau primesc prin testament un bun. si actiunea prin care se putea cere radierea lui din Cf in acest interval s-a prescris. deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta. caducitate. Prin urmare. intr-un termen mai scurt decat cel de la uzucapiunea tabulara.cererea. A vinde la B. care poate fi nulitate. Asadar. -Deci eroarea trebuie sa fie scuzabila. Ce inseamna ca eroarea este scuzabila? -inseamna ca posesorul nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de ineficacitate -intotdeauna. daca eroarea este intemeiata pe CF nu mai avem sintagma „nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca”. Deci dupa 5 ani el nu devine proprietar. dar nu va interesa raporturile dintre A si C. si respinge capatul de cerere cu privire la radiere. Care sunt conditiile pentru uzucapiunea tabulara 1. 124 .posesia tabulara -care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani 2. B este un dobanditor nemijlocit.posesia propriu-zisa. cumparatorul a fost intabulat in CF minim 5 ani. Ex. revocare. intemeiata pe cuprinsul CF. x ii proprietar tabular si cumparam de la el. si trebuie sa fie cu privire la propriul titlu in baza careia s-a facut intabularea.buna credinta a posesorului Ce inseamna buna credinta? Eroare scuzabila. Eroarea vizeaza o cauza de ineficacitate a propriului titlu. ii suficient ca ne-am informat prin CF. si nu stiu ca acel testament a fost intre timp revocat. De ce il respinge? Pentru ca dobanditorul. respectiv de 5 ani daca este act cu titlu gratuit. Daca B vinde mai departe lui C. ci dupa 5 ani se inlatura. C fata de A este un subdobanditor. inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv -asadar. inseamna ca in raport cu A. intemeiata pe titlul sau. etc. in sensul ca constata nulitatea absoluta a contractului. deci noi cumparam de la X. pentru ca acolo actiunea in rectificare introdusa de A impotriva lui C se prescrie in termen de 3 ani. 3. si posesie ca stapanire asupra bunului respectiv. dispare pentru el riscul de a pierde dreptul de proprietate prin radiere. uzucapiunea tabulara va interesa numai raporturile dintre A si B sau B si C. Ca sa fi in eroare. nu mai aveam obligatia sa facem cercetari suplimentare. trebuie sa fie neviciata. de ce? pentru ca daca ii vorba despre o situatie juridica inscrisa in CF. eroarea ii cu privire la contractul de vanzare cumparare pe care il inchei eu si eu nu stiu ca acel contract este lovit de nulitate. Iar posesia inteleasa ca o stare de fapt.

Asadar. 2. Cand anume intereseaza jonctiunea posesiilor? Intr-o anumita situatie:la uzucapiunea extratabulara. pentru ca este vorba de titlul nostru de dobandire. etc). cedeaza bunul respectiv lui Y. Art. pentru toate dezmembramintele in afara de superficie.2:actiunea confesorie de superficie este imprescriptibila extinctiv ----singura actiune confesorie care ii imprescriptibila extinctiv Art. de uzufruct. inseaman ca adunand cele 2 posesii voi putea sa invoc uzucapiunea extratabulara. ne spune ca se prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la: 1.Ca o diferenta de regim juridic.1. se va aplica de termenul stipulat de art. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie. X stapaneste bunul defunctului. actiunile confesorii sunt prescriptibile. ci doar la posesia intemeiata pe stapanire asupra bunului. ---nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Jonctiunea posesiilor -posibilitatea de a lipi. si atunci daca adun 3 ani cu 8 ani da peste 10. proprietarul tabular ii mort si ingropat.2518:de ce? pentru ca ii extrem de explicat juridic cum vine aia ca dreptul de actiune cand ea vizeaza protejarea dreptului real acest drept la 125 . Actiunea in revendicare 1. eroarea nu ii intemeiata pe cuprinsul CF. in timp ce actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila extinctiv. s-ar parea ca se preiau reglementarile de la superficie.Echivalentul actiunii in revendicare atunci cand ii vorba despre dezmembraminte. Si in alin. Poate fi intemeiata pe faptul ca nu am stiut cauza de nulitate.705 NCC:la prima vedere. asadar. desi este neproprietar.2518. 3. atentie nu avem revendicare la uzufruct. sunt actiunile confesorii (confesorii de servitute. samd. Ii o foarte mare ciudatenie reglementarea din art. de a uni mai multe posesii -ii reglementat si de NCC -jonctiunea posesiilor nu intereseaza la posesii tabulare. in cazul nostru.Insa. ex. in consecinta Y ce poate sa faca in momentul in care isi da seama ca a cumparat de la un neproprietar? Va spune ca el a posedat 3 ani jumătate.Actiunea in revendicare este actiunea petitorie care protejeaza dreptul de proprietate. X a stapanit 8 ani. pe faptul ca nu am stiut revocarea testamentului. si la un moment dat X printr-un act juridic.696 NCC:se spune ca superficia se protejeaza prin actiunea confesorie. Dar sa observam ca ii vorba de preluarea exclusiv a alin.2518. ce se intampla cu confesoria de uzufruct? Art. de superficie.

eu sunt proprietar pe unul. ce obligatie este incalcata de catre parat? Intotdeauna actiunea care protejeaza dreptul real presupune invocarea opozabilitatii dreptului real fata de parat.actiune sa fie prescriptibil. si sa il oblige pe parat sa respecte acest drept. si anume. contestam noi reclamant ca vecinul ar fi proprietar pe o bucata de teren pe care el o contesta. automat discutam despre o actiune in revendicare. Deci noi aveam gardul intre 2 copaci si vecinul a mutat gardul in terenul meu cu 1 metru jumătate. In aceasta situatie oricare dintre noi putem exercita zisul drept de granituire. indreptata impotriva posesorului care nu detine si dreptul de proprietate In momentul in care ne-am referit la posesia din definita actiunii in revendicare. 126 . Actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor. Daca nu se pot intelege. ce inseamna ca ti s-a prescris dreptul la actiune? Ca creditorul nu mai poate sa ceara debitorului ii instanta executarea obligata. Ce presupune actiunea in granituire? Presupune ca am 2 terenuri alaturate. asta o diferentiaza de drepturile subiective. Dar. ceea ce juridic este o aberatie. Si se introduce o actiune in revendicare cu petit de granituire. Observatii: 1. intotdeauna cand vom introduce o actiune prin care vrem sa protejam un drept real ce vom invoca. actiunea in granituire inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celor 2 parti. in masura in care spui ca se prescrie dreptul la actiunea in protejarea unui drept real.(vom ajunge in practica la situatii de genul ca noi suntem uzufructuar. De regula. in practica judiciara apar actiuni de genul: vecinul a mutat gardul. pentru ca acolo ii prescriptibil de regula. el este deja proprietar. Si atunci intrebarea este:ce se stinge prin prescriptia extinctiva? Mai precis. se ajunge la actiunea in granituire. pentru ca opozabilitatea este de esenta dreptului real. ----este o aberatie:in masura in care pretinzi granituire. am avut in vedere posesia ca stapanire asupra bunului. Daca introducem o actiune in revendicare noi facem mult mai mult decat atat. Noi admitem ca si el este proprietar si ca si noi suntem proprietar. adica dreptul de a cere celuilalt ca pe cheltuiala comuna sa chemam un expert care sa stabileasca linia de demarcatie dintre terenuri. in materie de creante. De ce? atentie. inseamna ca tu nu contesti calitatea de proprietar asupra unei fasii de teren a vecinului nostru. iar vecinul este proprietar pe altul. am spune ca dreptul real devine inopozabil fata de terti. Si atunci. dar nu vom avea actiune sa ne protejam acest drept) 2. Prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa fie improprietarit de catre instanta. ci urmareste ca instanta sa confirme dreptul lui de proprietate.prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa devina proprietar. pentru ca nu are obligatie corelativa. Daca exista o contestare a calitatii de proprietar a paratului cu privire la o bucata de teren. dar nu stim exact pana unde vine el si de unde incepe bunul nostru. De aceea. Insa in materia drepturilor reale nu exista debitor. nu stim exact nici unul dintre noi care este linia de demarcatie intre cele 2 terenuri. Nici unul dintre noi nu contestam ca sunt 2 terenuri distincte si ca unul apartine unuia iar altul apartine celuilalt.sa nu confundam actiunea in revendicare cu actiunea in granituire -actiunea in granituire nu poate fi exercitata simultan cu actiunea in revendicare. acolo apare prescriptia extinctiva.

2.in sistemul NCC, in principiu, actiunea in revendicare va putea fi introdusa doar de catre posesorul tabular al imobilului. De ce anume? Pentru ca in principiu, regula pe NCC este ca devii proprietar al imobilului doar daca esti inscris in CF. asadar, daca nu esti inscris in CF in principiu nu poti sa fi proprietar. Daca nu esti proprietar nu poti sa ai actiune in revendicare. 3.cand se constata ca cineva este inscris ca Cf ca si proprietar si dorim sa il radiem de acolo si sa fim inscris noi, pentru ca titlul lui nu este valabil, in aceasta situatie noi NU introducem o actiune in revendicare, pentru ca noi nu suntem proprietar. Actiunea in rectificare de carte funciara este altceva. Are o alta natura, ea nu este o actiune in revendicare. Cata vreme nu suntem intabulati, nu avem in principiu o actiune in revendicare. De ce in principiu, pentru ca pot exista si exceptii:ex, exceptiile sunt legate de art.887:am dobandit un teren prin succesiune, care este un mod de dobandire extratabular, nu este inscris in CF, deci nu avem posesie tabulara, si un tert ne deposedeaza. Intr-o astfel de situatei vom putea introduce o actiune in revendicare. Dar astea sunt situatiile de exceptie. Regula este ca daca nu am posesie tabulara nu avem nici actiune in revendicare. Drepturi reale Cursul 15 1. ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare 2. ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA (care seamana dar nu au nicio treaba cu actiunea in revendicare – sunt actiuni personale, insa care au efect oarecum similar cu cel al actiunii in revendicare ----de la distanta pare ca se aseamana cu act in revendicare, dar in realitate nu prea este asa) 3. DEZMEMBRAMINTE 1.ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare curs 14 Obs. important sa stim distinctia intre actiunea in revendicare si actiunea in granituire : Actiunea in revendicare = actiunea prin care o suprafata de teren mai mare sau mai mica este contestata Actiunea in granituire = actiunea prin care se doreste doar stabilirea limitei intre doua terenuri alaturate, fara a se contesta ca ele au proprietari diferiti si ca persoanele respective chiar detin dr de proprietate asupra acelor 2 terenuri - se poate introduce si impotriva unui uzufructuar : Ex, eu sunt proprietar pe un teren si terenul alaturat e dat in uzufruct lui X ; e evident ca actiunea in revendicare o pot introduce si impotriva uzufructuarului, la fel cum e posibil ca vecinul meu uzufructuar sa introduca si el , la randul sau, o actiune in granituire impotriva mea Obs. var 1 :De principiu, eu nu pot face act in granituire numai impotriva 127

uzufructuarului, pt ca daca eu nu chem in proces si pe nudul proprietar, hot jud pronuntata de instanta nu va avea autoritate de lucru judecat numai in raport de uzufructuar (nu si de nudul proprietar), existand riscul ca dupa ce se termina uzufructul sa vina proprietarul sa isi ia terenul si el sa nu mai recunoasca hot pronuntata cu privire la cererea de granituire pt oricum fata de el aceasta nu ii este opozabila In schimb, var 2 (situatia inversa): dc introduce act in granituire vs nudului proprietar si ulterior el da terenul respectiv in uzufruct, uzufructuarul va fi tinut sa respecte hot jud pronuntata intre mine si nudul proprietar, avand in vedere ca el nu a fost parte in litigiu? Important !!!! Art 563 alin 4 (important si pt actiunea in revendicare) vrea sa spuna ca hot jud pronuntata intre reclam si parat va fi opozabila nu numai partilor ci si avanzilor lor cauza (=succesorii lor in drepturi, aceia care au primit de la partile in litigiu prin transmisiuni cu titlu particular, cu titlu universal sau universal drepturi in leg cu care a existat litigiul respectiv); deci in masura in care intre A si B este o act in revendicare sau in granituire, hot stabilita de catre instanta se va impune nu numai lui A si B ci si tuturor (avanzii cauza) celor care dobandesc drepturi in legatura cu acel bun de la acestia (coroboram si cu art 17 alin 1 :”nimeni nu poate da mai mult decat are”) !!!Are un echivalent in posesoriu = act in stramutare de hotar : Deci in masura in care vecinul muta gardul pe terenul tau ca sa castige el o anumita suprafata de teren se pune intrebarea ce actiune se va introduce in acest caz ? fie act posesorie = act in stramutare de hotar (pt ca te-a deposedat de o portiune de teren) fie act in revendicare
è Actiunea in granituire este usor atipica, insa la fel ca actiunile petitorii si acesta actiune are un echivalent in posesoriu

128

Actiunea in revendicare Actiunea negatorie, art 564 Cc -­‐ Daca un tert vine si se comporta ca = actiune petitorie prin care proprietarul unui un proprietar atunci avem la bun pretinde instantei obligarea paratului sa inceteze exercitarea, in lipsa oricarui titlu, a dispozitie actiunea in revendicare unui dezmembramant al dr de proprietate asupra bunului celui dintai (inseamna ca act negatorie se va introduce intotdeauna atunci cand o terta persoana incepe in fapt sa exercite un dr real = dezmembramant, mai putin proprietatea, asupra bunului tau) Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià In ipoteza deposedarii (at cand un 3 In masura in care 3 nu te deposedeaza (nu incepe sa exercite in contra ta o posesie sub incepe sa exercite in contra ta o posesie sub nume de proprietr), se va putea introduce nume de proprietar) ci el doar te tulbura in 1. Actiune in revendicare posesie (exercita in contra ta o posesie sub 2. Actiune posesorie ósunt indeplinite nume de titular de servitute, uzufruct/alt conditiile dezmembramant), proprietarul poate : 1. Actiune posesorie 2. Actiune negatorie
-­‐ reclam trebuie sa probeze calitatea lui de proprietar -­‐ Intr-o act negatorie, singura proba pe care reclam trebuie sa o probeze este faptul ca el este proprietar si sa prezinte deranjul cauzat de celalalt (din acest moment sarcina probei se rastoarna, celalalt va trebui sa faca dovada existentei unui titlu in temeiul caruia a exercitat acel dezmembramant) à odata probata existenta dr de proprietate in patrimoniul reclamantului functioneaza prezumtia ca proprietatea este libera de sarcini (aceeasi prezumtie opereaza si in cazul prevazut de art 937 – tertul care cu B-C cumpara de la posesor astfel ca din faptul posesiei rezulta ce el e proprietar, si ca proprietatea este libera de sarcini à de aceea, dc am o clauza de inalienabilitate in materie mobiliara, tertul nu are de unde sa o cunoasca si prin urmare posesia prezuma faptul ca proprietatea este libera de sarcini)

Cum vom distinge cand avem de a face cu o actiune posesorie si cand cu o actiune petitorie? 129

insa aceasta fiind o prezumtie relativa. negatorie. reclam va putea face proba contrara in temeiul art 887 Cc. pt ca principalul capat de cerere in act in revendicare este repunerea in posesie .isi intemeiaza actiunea. iar paratul vine si spune ca a instrainat bunul respectiv ? -­‐ in masura in care bunul nu se mai gaseste in posesia paratului. constate dr de proprietate si pe cale de consecinta repunerea sa in posesie) Actiunea in revendicare : Ce se intampla in cazul in care reclam introduce actiunea. prin urmare reclamantul tb sa formuleze act si sa il introduca in cauza si pe cel care la momentul formularii actiuii se afla in posesia bunului . confesorie merg in paralel cu actiunile posesorii) o Dc act e doar posesorie. proba dr de proprietate : o in sist clasic. daca insa posesorul a fost de B-C temeiul in virtutea caruia vom putea cere echivalentul lipsei de folosinta este imbogatirea fara justa cauza . o de asemenea pt perioada in care reclam a fost lipsit de folosinta bunului se mai poate cere in cadrul actiunii in revendicare echivalentul lipsei de folosinta. adica : o Dc act e petitorie. reclam va cere instantei intai sa i se confirme. dupa modul in care reclam isi motiveaza. cf art. procurand existenta unei proceduri de executare silita si modul de dobandire in favoarea lui) -­‐ in masura in care bunul este extratabular (nu figureaza intr-o CF). respectiv posesia de buna sau rea credinta à dc posesorul a fost de B-C el pastreaza fructele. in acest sens daca posesorul a fost de R-C este evident ca se vor putea cere despagubiri in temeiul rasp civile delictuale . act in revendicare nu se mai poate introduce. Alte observatii cu privire la actiunea in revendicare : Proba in materia dr de proprietate : -­‐ pt bunuri imobile inscrise in CF proba se face prin extras de CF.-­‐ -­‐ Dupa pretentiile reclam In esenta. al doilea capat de cerere va fi cel referitor la fructe (aici va intra in discutie posesia pe art 948. dar cel tarziu la mom in care a fost actionat in judecata el devine de R-C). posesorul tabular vine si spune ca posesia tabulara valoreaza proprietate. 565 Cc coroborat cu art 900 – posesia tabulara prezuma proprietatea = prezumtie relativa care poate fi rasturnata in ipotezele de dobandire extratabulara a proprietatii (ex. intemeindu-se deci pe stari de fapt o Atat in act posesorie cat si in cea petitorie reclam va cere sa inceteze deposedarea sau tulburarea in posesie (evident ca intr-o actiune in revendicare ca la carte . reclam va spune in instanta ca vrea sa I se dea castig de cauza pt ca el este proprietar (de retinut ca toate actiunile petitorii : in revendicare. cf art 919 alin 3 Cc :”posesia prezuma proprietatea pt bunurile mobile si pt imobilele care nu 130 . in Cf figureaza o pers ca proprietar si o alta pers a dobandit extratabular prin executare silita dr de proprietate in cond art 887 si introduce o act in revendicare impotriva posesorului tabular. reclam isi va intemeia pretentiile pe calitatea sa de posesor. prezumtia de proprietate este ata de posesie.

dar aceasta proba va fi intotdeauana relativa pt ca nu se va sti cu siguranta dc cel de la care provine titlul era proprietar si atunci se va ajunge la compararea litigiului intre reclam si parat. va trebui sa restituie si productele à posesorul de B-C pastreaza fructele . posesorul de B-C va trebui sa restituie productele. atentie insa ca nu intotdeaua posesia valoreaza proprietate in sensul lui 937 Cc à una este proba dr de proprietate si alta este ca ai si devenit automat proprietar prin efectul posesiei (devii proprietar in temeiul posesiei cf art 937 ó sunt indeplinite toate conditiile : posesie de B-C. respectiv prin titlu . o va introduce atat impotriva lui X cat si impotriva lui Y. Y este detentor precar pt X---in masura in care proprietarul introduce act in revendicare.evident proba se face si prin titlu = actul de dobandire a bunului respectiv. 566 si urmat Cc -­‐ admiterea act in revedincare produce mai multe consecinte juridice : o obligarea de principiu a paratului sa restituie bunul in natura.se refera la detentorul precar care a fost de asemenea de R-C si care detinea bunul in virtutea unui drept care insa nu ii permitea posibilitatea de a culege fructele sau detentorul precar nu a detinut bunul pt reclamant ci pentru o terta persoana (ex. va fi obligat sa restituie fructele) § fructele civile (idem fructele nat sau industriale) à in masura in care posesorul a fost de R-C la data perceperii lor el va fi obligat sa le restituie ( evident ca arendasul va fi obligat sa restituie fructele industriale) § fructele nu se restituie automat ci numai in masura in care reclam le si cere in instanta !!!! o posesorul va putea sa pretinda restituirea cheltuielilor necesare. § alin 2 . pt ca stapanirea de fapt adica corpus se afla la Y si prin urmare va avea nevoie sa obtina o hot jud care sa le fie opozabila ambilor à Y in calitate de detentor precar de R-C. indiferent ca e de rea sau buna credinta. in masura in care a fost de R-C. dobandirea bunului de la un neproprietar. o obligarea lui. am un teren pe care il ocupa in mod abuziv X.-­‐ figureaza in CF”--. respectiv ca in acceptiunea noului Cc prin produse ale bunului se intelege fructe si producte. insa va trebui sa fie despagubit pt cheltuielile facute pt obtinerea fructelor.sa restituie fructele. etc) Art.iar Y stie ca X nu e proprietar. dar cel de R-C nu poate sa pastreze productele (ele se restituie intotdeauna) ……art 948 Cc se refera exclusiv la pastrarea fructelor de catre posesorul de B-C ------consecinta va fi ca in situatia in care se va introduce o act in revendicare. astfel ca in masura in care posesorul este de R-C el va trebui sa restituie atat fructele cat. 131 . iar dc este de R-C va trebui sa restituie fructe si producte. respectiv a cheltuielilor utile facute cu bunul o alin 6 : § in primul rand tb sa avem in vedere art 547 Cc. datorita faptului ca el stia ca are detentia de la un neproprietar. proba se face de principiu prin posesie. respectiv la compararea posesiilor exercitate de cei 2 in materie mobiliara. X da terenul in arenda lui Y.

respectiv al dobanditorului si tocmai de aceea pe vechea reglementare intai se dadea consimtamantul la notar. apoi un alt consimtamant la intabulare si doar dupa 132 . in temeiul actualei reglemenatari.art 885 alin 1 :”intabularea se face in temeiul actului sau a faptului care a justificat inscrierea”. la un mom date am facut plata fata de creditor si in acesta situatie vin eu cu chitanta prin care se dovedeste plata si cer radierea ipotecii din CF si voi avea nevoie de principiu. ex.respectiv a productelor si prin urmare legea ii recunoaste un dr de retentie pe care va putea sa il exercite nu asupra bunului revendicat. ele sunt actiuni personale si au regimul jur specific tuturor actiunilor care protejeaza dr de creanta ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA -­‐ presupune 2 ipoteze in care functioneaza : 1. alin 2 : “radierea se face in temeiul consimtamantului titularului tabular al dreptului”(in VCC. si intabularea fiind la randul ei un act jur se face cu consimtamantul instrainatorului. iar radierea se facea iarasi in baza actului si cu consimt titularului tabular à asa era mai logic!!!). daca am un teren de pe care eu posesor am cules fructe industriale si pretind de la reclamant sa ma despagubeasca pt cheltuielile efectuate. deci asupra imobilului a fost intabulata in foaia de sarcini o ipoteca. si de consimtamantul creditorului ipotecar -----explicatia cu acest consimt este ca in sist german. respectiv asupra productelor (ex. toate aceste actiuni nu sunt act petitorii . respectiv cel austriac (de unde a fost preluata reglementarea in materie de CF) exista in principiu un transfer de proprietate realizat prin 2 acte jur succesive : unul e contractul si al doilea e actul juridic de intabulare. asa cum e el si in NCC . acesta actiune este in mod evident un mijloc procesual care va presupune un litigiu intre dobanditor (= cel care primeste) si autorul sau (= cel care transmite ceva). actiunea in prestatie tabulara introdusa impotriva autorului reclamant : -­‐ este acea actiune personala prin care reclamantul pretinde obligarea autorului sau sa depuna diligentele necesare pt a face posibila inscrierea in CF a dreptului in favoarea sa -­‐ reglementata de art 896 Cc -­‐ in esenta. drept urmare nu am un drept de retentie asupra terenului ci doar asupra fructelor industriale ---terenul tb sa il dau inapoi in momentul in care s-a pronuntat hotararea) ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA -­‐ -­‐ de foarte multe ori sunt confundate cu act in revendicare indiferent ca discutam despre actiune in rectificare. actiune in prestatie tabulara sau actiune in rang.: am o ipoteca care garanteaza o obligatie fata de un 3. ci asupra fructelor. in prezent are o aplicabilitate foarte restransa -­‐ istoric : o in sistemul de CF cu efect atributiv de drepturi. intabularea se facea in temeiul actului si cu consimtamantul titularului tabular .

Si atunci care este efectul act in prestatie tabulara reglem de art 897 Cc ? Actiunea prevazuta de acest art intervine tocmai in ipoteza in care un imobil se intraineaza catre 2 pers diferite si cel de-al doilea dobanditor. cf Principiului efectului relativ al inscrierilor in CF. actiunea in prest tabulara are aplicabilitate generala in situatia in care autorul/instrainatorul/paratul a dobandit dreptul extratabular : prin urmare el nu figureaza in CF si in situatia asta cumparatorul se poate inscrie in Cf ó mai intai cere inscrierea autorului sau. iar instrainarile se fac catre beneficiari/dobanditori distincti. refuzam ulterior sa-mi dau consimt la intabularea ta. comparator.01. A instraineaza la 23. in masura in care B probeaza ca are un titlu anterior si ca la mom la care C a incheiat contractul el a fost de R-C. In astfel de ipoteze avem in paralel reglementari in materie mobiliara – art 1275 : va fi preferat cel care este pus primul in posesia efectiva si este de B-C – si imobiliara – art 891: va fi preferat cel care dob primul posesia tabulara si este de B-C.2012 intre A si B (de data asta in materie de act in prestatie tabulara . primul dobanditor va introduce act in prestatie tabulara impotriva celui de-al doilea dobanditor. B introduce aceeasi cerere insa la data de 17.2012 acelasi imobil prin contract V-C lui C. C introduce o cerere de intabulare a dr in favoarea sa in CF. prin urmare introduc act in prestatie tabulara si il oblig pe successor sa imi puna la dispozitie certificatul de mostenitor care sa ateste dobandirea de catre el a dreptului de proprietate pt ca in baza acestui certificat sa il intabulez pe el in CF si ulterior sa ma intabulez pe mine 2.01. A instraineaza in 16. ce se intampla in prezent cu act in prestatie tabulara. respectiv R-C a celui de-al 2-lea dobanditor . (pana aici solutia acestui conflict s-ar rezolva pe art 891 si ar avea castig de cauza C pt ca el va dobandi posesia tabulara primul) . eu cumpar un bun de la cel care l-a dobandit prin succesiune (= mod de dob extratabular). si atunci prin act in prestatie tabulara tu ma sileai.01.intr-o astfel de ipoteza. adica cunostea existenta contractului incheiat in data de 16.03. instanta pronunta o hot care sa tina loc de consimtamant ----àde aici provine si marea confuzie in practica judiciara intre actiunile in executarea promisiunilor de vanzare si act in prestatie tabulara prin urmare. cand consimt nu mai este necesar pt intabulare? Mai exista o utilitate foarte restransa care se refera strict la : § ipoteza radierii § si pe langa ea. adica faptul ca a cunoscut la data cand a contractat despre prima instrainare : Ex.2012.2012 prin contract de V-C un imobil lui B . actiune in prestatie tabulara prevazuta de art 897 Cc : -­‐ vizeaza sit in care acelasi autor incheie 2 acte jur avand ca obiect dr de proprietate asupra unui imobil intabulat. dar ca sa-l inscrie pe autorul sau are nevoie de titlul in baza caruia autorul sau a dobandit proprietatea • ex. cu R-C (stiind despre existenta primului act) se inscrie in CF --. proband ca el are un titlu anterior. ma obligai sa imi dau acest consimtamant care nu era liber si in masura in care refuzam. R-C se va verifica niciodata in baza CF ci in baza unor informatii obtinute pe alta cale alta decat prin 133 .Insa. iar cand merg sa imi inscriu dr in CF ultimul proprietar apare ca fiind de cuius.-­‐ deveneai proprietar à deci rostul act in prestatie tabulara era in ipoteza in care eu care am incheiat cu tine vanzarea.2012.01. LA 30. ca proprietar al bunului respectiv .

prin actiunea lui B acesta va solicita inscrierea ipotecii ca fiind de rang 1 si trecerea ipotecii lui C pe rangul 2 134 . C se inscrie el primul. dar inainte il impiedica pe B prin violenta sau frauda sa se inscrie in CFàconsecinta este ca B poate introduce o act pe art 892 prin care sa ceara radierea lui C din Cf si inscrierea dreptului ori B poate cere acordarea de rang preferential pt dreptul sau (se refera aici strict la ipoteci. R-C nu este suficienta. pt ca ipotecile pot exista simultan. in schimb 2 dr de proprietate exclusiva sau de uzufruct nu pot exista simultan). C si B -­‐ -­‐ actiunea in prestatie tabulara. prescriptibila in termenul general de 3 ani cum deosebim act in prestatie tabulara de act in revendicare ? in cazul act de prestatie tabulara scopul final care il urmareste reclamantul este sa fie inscris in CF (inseamna ca prin ipoteza reclamantul nu e inscris in CF. ci in momentul in care a incheiat propriul act (in speta de mai sus.01. in data de 23. prin urmare in acest din urma caz reclam va cere instantei nu radierea ipotecii ci modificarea rangului ipotecii in CF. dar daca ala se inscrie cu R-C (care inseamna doar faptul ca la incheierea propriului act cunostea existent actului anterior !) incep povestile pe art 897 Cc o elem distinct : § cf art 892. pt ca prin ipoteza in CF figura ca proprietar A si C nu avea astfel cum sa fie de R-C) -­‐ Cf art 897 alin 1 àtertul dobanditor trebuie sa fie de R-C nu cand se intabuleaza. in ambele ei ipoteze este o actiune personala. A vinde lui B. ex. A vinde lui C . daca nu are posesie tabulara inseamna ca el nu este proprietar si prin urmare el nu poate avea revendicare ) ACTIUNEA IN RANG -­‐ reglem de art 892 Cc -­‐ distinctia inte art 892 si art 897 : o elem comune : § in ambele situatii am un autor comun care constituie un dr de proprietate sau un dezmembramant al ei la 2 pers diferite care intra in conflict § una dintre ele se inscrie prima in CF(pana aici in mod normal s-ar aplica art 891 Cc).2012) -­‐ Efectul admiterii act in prestatie tabulara va fi ca instanta va dispune intabularea dr reclamantului in contra paratului.intermediul CF. deci cum vor aparea proprietarii succesivi in CF ? Va aparea A. ci e necesar ca ala care si-a inscris dr in CF sa fi impiedicat prin violenta sau viclenie/frauda (care inseamna mai mult decat R-C de la art 897 Cc) inscrierea dr concurent. respectiv dc C si-a inscris ipoteca de rangul 1.

fiind eventual aplicabila procedura indreptarii erorilor materiale) -­‐ in principiu. actiunea in rectificarea cuprinsului CF insoteste si este conditionata de solutionarea actiunii de fond . si atunci sa ne gandim dpdv al art 885 Cc – posesia tabulara inseamna proprietate sau dezmembramant al proprietatii sau ipoteca (pt ca cel care dob un dr tb neaparat sa fie inscris) ----ei.NOTA BENE : act in prestatie tabulara cat si act in rang vizeaza ipoteza in care ai fie un act translativ de proprietate fie un act juridic prin care s-au transmis dezmembraminte(alte drepturi reale decat cel de proprietate). atunci A va introduce o actiune cu 2 capete de cerere : 1. in sensul radierii dreptului inscris in favoarea lui B à prin urmare vom avea 1. adica cu faptul ca titlul este lovit de nulitate. Sa se dispuna rectificarea CF. Actiunea de fond este acea actiune prin care reclam invoca nulitatea. ex. suprafata imobilului – corectarea acestora nu va face obiectul actiunii in rectificare. Sa se constate nulitatea contractului 2. prin urmare in sit asta inscrierea in CF ca proprietar nu e in concordanta cu realitatea. si in cazul acesta cum poate exista neconcordanta intre sit jur reala si ceea ce scrie in CF (intotdeauna ceea ce scrie in Cf aia ii) ? raspunsul este ca aceasta neconcordanta nu se refera la exista dreptului (dreptul il ai din mom ce esti intabulat) ci la titlul in baza carui ai fost intabulat . adica se aplica la orice situatie !!! ACTIUNEA IN RECTIFICARE -­‐ art 907 pana la art 911 Cc -­‐ este acea actiune prin care reclamantul cere instantei corectarea cuprinsului CF deoarece acesata nu este in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului intabulat -­‐ poate asadar sa fie exercitata numai cu privire la situatiile jur mentionate in cuprinsul CF. Actiunea subsecventa = act in rectificare (de aia am spus ca intotdeauna act in rectificare insoteste o act de fond) In concluzie : 1. Ulterior A constata ca actul e lovit de nulitate . A ii vinde lui B un bun. contractul de V-C) in baza caruia tu ai fost inscris ca proprietar sa fie nul . rezolutionarea. Actiunea de fond = actiunea in nulitate si 2. actiunea in rectificare (prin care se va cere desfiintarea inscrierii de CF) va insoti intotdeauna actiunea prin care contesti titlul (prin care se va cere anularea. inseamna ca vine reclam si spune “bine. desfiintarea titlului) -­‐ act in rectificare se introduce in conformitate cu preved art 908 Cc si art 911 Cc : § art 908 Cc – rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii = rectificarea dr reale imobiliare se face numai in ipotezele limitativ reglem in cadrul acestui text de lege : • punctul 1 prezinta 2 ipoteze : 135 . de regula vor fi 2 actiuni : ex. rezolutiunea. daca mentiunile gresite se refera la stari de fapt (ex. cartea funciara spune asa. dar in realitate lucrurile stau altfel” -­‐ deci act in rectificare presupune ca sit jur reala sa fie diferita de situatia jur din CF. caducitatea sau o alta cauza de ineficacitate a titlului in temeiul caruia s-a facut inscrierea in CF . neconcordanta se refera numai la titlu (titlul = act juridic/fapt juridic care de fapt e nul. Si atunci . act in rectificare cu alte cuvinte. adica se poate intampla ca titlul (ex. caduc sau de rezolutionat) 2.

sau a dat incheierea fara respectarea cond stabilite de L 7/1996) o ipoteza 2 : actul/titlul in temeiul caruia s-a facut inscrierea nu este valabil (= actul este nul) ----. fiind conditionata exclusiv de prescriptibilitatea actiunii de fond ex. incheierea nu este valabila at cand registratorul care a dat-o nu era competent. dar care va fi problema lui A dupa 3 ani ? dupa 3 ani A va pierde dr la actiunea de fond (act in nulitate) prin prescriptie si logic A va pierde si act in rectificare .cauze de ineficacitate survenite ulterior incheieri actului) • punctul 4 (complet inutil) Observatii legate de act in rectificare prevazuta de art 908 Cc : 1. B vinde la C.actul a fost desfiintat pt motive anterioare ori concomitente incheierii se refera la o singura ipoteza de desfiintare = nulitatea !!! (pt ca desfiintarea actului pt cauze ulterioare incheierii lui nu se mai refera la nulitate. act in rectificarea intabularii sau a inscrierii provizorii introdusa impotriva tertului subdobanditor de rea credinta (subdobanditor = toti ceilalti terti care nu au dobandit direct de la reclamant ci prin intermediar. care e imprescriptibila. ex A vinde la B. rectificarea intabularii. act in rectificare introdusa impotriva lor este imprescriptibila -­‐ ce inseamna ca tertii subdobanditori sunt de rea credinta ? inseamna ca au cunoscut viciul titlului autorului lor 136 . punctul 3 . Dar daca A ii vinde la B si contractul este lovit de nulit rel care e prescriptibila in 3. motive care au intervenit ulterior incheierii actului si care afecteaza eficacitatea acestuia (deci grija. sigur ca A va putea introduce oricand act in rectificare impotriva lui. cel care isi are dreptul intabulat sau inscris provizoriu in urma unui act incheiat cu reclamantul) : -­‐ in aceasta ipoteza act in rectificare este imprescriptibila extinctiv. respectiv a inscrierii provizorii introdusa impotriva dobanditorului nemijlocit(= ala care a primit bunul direct de la reclamant. A va putea introduce impotriva lui B = dobanditor nemijlocit de la A . in acesta ipoteza daca A ii vinde lui B un teren si contractul dintre A si B este lovit de nulitatea absoluta.o ipoteza 1 : inscrierea/incheierea nu este valabila = este nula (ex. pt asa cum am spus si mai sus. inseamna de ex ca sa constituit un dr de uzufruct si in Cf s-a inscris un drept de uz à deci gresita calificare a avut cu ocazia inscrierii in CF • punctul 3 : incetarea efectelor actului juridic se refera la sit in care avem rezolutiune sau reziliere ori alte motive cum ar fi caducitatea. punctul 1 – nulitate. act in rectificare insoteste intotdeauna o act de fond !!1 2. ci la rezolutiune !!!) • punctul 2 : dr inscris a fost gresit calificat . C vinde la D à C si D sunt fata de A terti subdobanditori) -­‐ in situatia in care tertii subdobanditori sunt de rea credinta. o act in rectificare care este si ea la randul ei imprescriptibila extinctiv .

consecinta fiind aceea ca fata de rectificare C se va gasi exact in situatia lui B . C va fi de rea credinta nu daca stie ca B e neproprietar (B nu are cum sa fie neproprietar pt el figureaza in CF. act este tot imprescriptibila extinctiv pt ca C fata de B este dobanditor nemijlocit) . rezulta ca C va fi continuatorul lui B . rectificarea in acest caz va fi posibila numai in cond prevazute de art 908 alin 1 punctele 1 si 2. in materie de CF opereaza o protectie foarte eficienta a tertilor ----.aceste ipoteze se aseamana cu preved art 937 Cc cand tertul de B-C dob de la un neproprietar. respectiv el nu este proprietar --. fiindca dc a dobandit universal/cu titlu universal. prin urmare B este inscris in CF fara titlu valabil. adica prin succesiune inseamna ca C preia in patrimoniul lui patrimoniul lui B. act este imprescriptibila . adica numai pt nulitate si pt gresita calificare a dreptului (ex. in ipoteza noastra A cere anularea contractului dintre A si B dar intre timp in CF figureaza C ----dc C a fost de buna credinta la mom in care s-a inscris in CF (adica el nu a cunoscut viciul care afecta contractul dintre A si B). in situatia in care A vinde la B si ulterior B vinde la C . B vinde la C . respectiv dobanditor nemijlocità intotdeauna. act in rectificare a lui A va fi intotdeauna imprescriptibila pt ca B fata de A este dobanditor nemijlocit. deci A cere rectificarea lui B . tertul subdobanditor de B-C si-a inscris dr in temeiul unui act cu titlu oneros si translativ cu titlu particular à cf art 909 alin 3 Cc : i. iar act in rectificarea a lui A impotriva lui C va fi si ea imprescriptibila numai daca C a fost de rea credinta---cand anume se verifica reaua credinta a lui C ? in mom in care C introduce cererea de intabulare a dr sau in CF !!!) 3. acesta nu poate formula o astfel de actiune pt ca el nu are posesie tabulara. astfel A este inca in termen pt ca nu au trecut inca 3 ani . in acest caz actiunea in rectificare va fi si fata de C tot imprescriptibila ). iar B nu plateste pretul la A si A cere rezolutiunea contractului dintre A si B . deci reaua credinta a subdobanditorului se refera la titlul celui de la care dobandeste . tertul subdobanditor de B-C a dob prin act cu titlu gratuit si translativ cu titlu particular à act in rectificare impotriva lui C va fi prescriptibila cf art 909 alin 2 in termen de 5 ani din mom in care C si-a inscris dr in CF (deci daca A introduce act in rectificare vs B . exista mai multe situatii : a. iar in materie de CF el dob de la proprietar. dar nu se incadreaza la primele 2 cazuri prevazute de art 908 alin 1 pt ca el cere rezolutiune. se intabuleaza in CF B si se intabuleaza in CF C . si prin urmare A nu se va putea indrepta impotriva lui in aceasta ipoteza à Obs. dc B introduce act in rectificare vs C. trec 6 luni. dar ne vor interesa numai sit in care C a dobandit de la B cu titlu particular. dar constata ca s-a inscris intre timp C.ex.A vrea doar sa redevina proprietar si va putea realizeze acest lucru numai daca C va fi radiat din CF) b. actiune in rectificare introdusa impotriva tertului subdobanditor de buna credinta (acum o sa dam de situatiile in care actiunea lui A impotriva lui C va fi prescriptibila. in consecinta A va formula o actiune cu 2 capete de cerere : 1. rezulta deci ca B e proprietar) ci daca stie ca titlul in baza caruia s-a inscris B este nul/rezolutionat/caduc . A vinde la B. dar care 137 . Petit prin care formuleaza act in rectificarea lui B si a lui C (fata de B . Petit prin care cere nulitatea titlului dintre A si B si 2. act in rectificare a lui A vs C va fi prescriptibila in 5 ani de la data inscrierii lui C in CF (sa nu cumva sa ne duca cu gandul acesta ipoteza la o actiune in revendicare a lui A.

C vinde la D – toate sunt vanzari cu titlu oneros . var 2 – o dobandit cu titlu oneros à el va avea un termen de 3 ani . ci titlul !!! ) ii. in ceea ce priveste uzucapiunea tabulara. B vinde la C.proprietar este inscris in CF in baza unui titlu nevalabil à eroarea tertului aici nu vizeaza calit de proprietar. uzucapiunea tabulara prezinta interes numai daca A vrea sa introduca o act in rectificare fata de B. atunci si act in rectificare va incepe sa se prescrie din mom in care B si-a inscris dreptul intemeiat pe titlul atacat de A in CF . Act in rectificare va fi prescriptibila in termenul de 3 ani care curge de la mom in care si-a inscris B=dob nemijlocit dreptul in CF (ex. si atunci. ne intereseaza numai rap dintre instraiator si dobanditorul nemijlocit pt ca numai cel din urma va fi interesat sa opuna fata de cel dintai uzucapiunea tabulara. A vinde la B . in cazul termenului de 3 ani pt introd act in rectificare tb sa ne raportam la titlul care este atacat (deci daca A ataca titlul lui B . A vinde B. fiinda fata de B actiunea in rectificare este imprescriptibila extinctiv § art 911 Cc – rectificarea notarilor poate fi facuta. in schimb. C va avea 2 variante : var1 – o dobandit cu titlu gratuit àel va avea un termen este tot de 5 ani . a obtine nulitatea vanzarii dintre A si B si prin urmare A va putea introduce act in rectificare vs C in termen de 3 ani din mom in care B isi inscrie dr in CF) Ex.proprietate) si o falsa aparenta in care tertii se incred = aceea ca titlu in baza caruia se inscriu este valabil . care curge nu de cand s-a inscris el (cum este la uzucapiunea tabulara) ci de cand s-a inscris B in CF In consecinta. de cand va curge termenul de 3 ani pt act in rectificare a lui A vs D? de cand s-a inscris B – logica : dc se intampla altfel . respectiv de cand curge term de 3 ani pt act in rectificare a lui B vs D? de cand si-a inscris C dr in CF à Cf creeaza o realitate (posesia tabulara . tot in termen de 5 ani se poate invoca. deci mai scurt decat la uzucapiunea tabulara. daca A obtine desfiintarea titlului dintre A si B . fiindca daca A va introduce act in rectificare contra lui C . deci Cf creeaza aparenta ca titlul lui B e valabil) -à grija mare de cand incepe sa curga termenul la actele cu titlu gratuit si de cand incepe sa curga la actele cu titlu oneros !!!! Obs . B vinde la C. in orice situatie de neconcordanta 138 .

notiunea de servitute defineste mai multe realitati juridice care nu toate sunt dr asupra bunului altuia (prin servitute vom defini de exemplu si o situatie in care nu se dezmembreaza proprietatea – ex. uzufruct si servitutiile – fiecare are cate o caracteristica : -­‐ superficia in esenta presupune 2 lucruri : ea inseamna un drept imobiliar. etc ) Obs. restrictie reglem de art 695 alin 1 Cc 139 . dr de superficie poarta exclusiv asupra terenului . ca sa fim rigurosi : superficia este un dezmembramant. superficia se poate constitui in 2 ipoteze (aceste ipoteze sunt importante dpdv al drepturilor pe care le are superficiaru in fiecare din ele) : § ipoteza I : cand exista teren neconstruit pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi à dc am zice ca in acest caz superficia = proprietate pe constructie + folosinta pe teren vom avea o problema foarte serioasa pt ca nu exista constructie si atunci cum sa existe superficie? • Superficiarul are dr de a construi in fctie de optiunea proprie. plantatiilor. servitutiile sunt constituite in favoarea unui imobil. adica nu poate sa includa un dr de proprietate. dezmembramant al dr de proprietate asupra unui teren care are ca efect blocarea accesiunii imobiliare artificiala in raporturile dintre proprietarul terenului si superficiar. deci pt ca sa am o servitute tb sa am imobilul grevat de servitute si imobilul care beneficiaza de acea servitute.”. el nu se confunda si nici nu include dr de proprietate asupra constructiei ridicate pe terenul altuia prin urmare. in cazul obligatiilor propter rem) -­‐ -­‐ dr de superficie nu poarta si asupra constructiei de pe terenul respectiv. planteaza. teren pe care el are aceasta superficie. in al doilea rand in timp ce uzufructul si superficia sunt invariabil dr reale asupra bunului altuia. sadeste pe terenul altuia. deci poate fi numai imobiliara si faptul ca superficia dezmembreaza proprietatea unui teren (ea bocheaza efectele accesiunii . asadar prin constituirea dr de superficie. dar care presupune raportul intre 2 imobile distincte . pt ca toate dezmembramintele sunt in esenta dr care dau folosinta pe bunul evident al altuia !! – pe noi ne intereseaza ca avem in principiu 3 dezmembraminte : superficie. superficia este un dr real si prin urmare ea poarta asupra unui bun (nu asupra a 10 bunuri). proprietarul terenului renunta in favoarea superficiarului la beneficiul accesiunii conferit de dr de proprietate asupra unui teren (in masura in care superficiarul construieste. fara a exista limitari din vointa nudului proprietar • Exista o singura restrictie care vizeaza aceasta ipoteza. David : lasati prostiile de genul “superficia da un dr de folosinta….SUPERFICIA =dr real imobiliar. nu va functiona accesiunea in sensul ca proprietarul terenului nu va deveni automat prin incorporare proprietarul constructiilor. proprietarul terenului nu se mai poate prevala de accesiune) -­‐ esenta uzufructului : este un dr asupra bunului altuia care iti confera folosinta si dr de a culege fructele -­‐ esenta servitutiei : este tot un dr imobiliar. fiindca in timp ce uzufructul si superficia sunt constituite in favoarea unei pers.

pt ca dc suntem la ipoteza II in care eu proprietar ti-am vandut casa fara sa iti vand terenul (deci ti-am constituit superficia pe 50. in acest caz. el intraineaza numai casa . nu la final cand trebuie sa restitui bunul !! art 699 Cc – efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului : ex. am o superficie pe 50 de ani si se ajunge la final. el nu se stinge de principiu prin pieirea constructiei • ce se intampla in sit in care constructia instrainata catre superficiar piere fortuit (ex. fara a instraina insa si terenul – de data asta superficiarul este mai limitat in drepturile sale : • cf art 695 alin 2 Cc – insa aceste norme evident sunt supletive si prin urmare partile pot sa deroge de la ele • care va fi soarta dr de superficie in masura in care constructia instrainata cu ocazia constituirii superficiei piere ?dr de superficie va supravietui. beneficiul accesiuni revine inapoi la proprietar si in mom ala proprietarul constata ca hopa! sunt constructii care nu sunt edificate de mine si sunt pe terenul meu. sa fie in nici un caz obligat sa il despagubeasca pe nudul proprietar !!!) in consecinta. adica are in vedere inceputul incheierii contractului. superficiarul va putea el sa construiasca altceva in loc sau va trebui sa construiasca la fel? 1. juridic vorbind ajungem intr-o ipoteza identica cu ipoteza I = cand exista teren neconstruit (viran) pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi) -­‐ art 1274 Cc : ceea ce urmeaza e valabil pt toate dezmembramintele – riscurile pieirii fortuite a bunului sunt suportate de catre toti titularii de dr reale asupra bunului respectiv pt ca de principiu cand piere bunul. in sensul ca isi pierde dreptul (respectiv nu se va pune doamne fereste problema ca la finalul contractului de superficie. etc. adica la instrainator. adica la proprietar. cutremur)? Nici in acest caz dr de superficie nu se stinge. art 1274 Cc se refera la titularul oblig de remitere a bunului. evident se stinge uzufructul. 140 -­‐ . superficia poarta asupra terenului !!!!) . insa se pune intrebarea. Daca cladirea piere fortuit. ce se intampla? Daca am o superficie pe 50 de ani in mod evident inseamna ca transmit la beneficiar beneficiul accesiunii tot timp de 50 de ani . lucru care nu mai este posibil in acest caz.§ ipoteza II : proprietarul are teren si casa . superficiarul nu are obligatia fata de nudul proprietar sa o recladeasca 2. dr real se stinge (la superficie nu se stinge dr in caz de pieire a constructiei pt ca superficia nu poarta asupra constructiei. dar niciodata nu se va pune problema ca titularul unui dezmembramant sa suporte mai mult de atat. acest fapt rezultand din art 698 lit c . cele de mai sus se refera la ipoteza I de constituire a superficiei (constructii edificate numai). titularul dezmembramantului fiind debitorul oblig de predare a bunului pierit fortuit. Superfciarul are posibilitatea ca in locul imobilului distrus sa construiasca ce doreste el (in masura in care imob instrainat piere fortuit. si daca nu am specificat in contract se considera a fi constituita pe durata maxima = 99 de ani) si se ajunge la termen. insa daca am un uzufruct pe cladire si cladirea piere. deci accesiunea reincepe sa isi produca efecte pt proprietar ----atentia mare. uzufruct. cand se ajuge la final.

care va functiona in favoarea ta si nu in favoarea altuia = efectul fundamental al constituirii dr de superficie ( regula generala este ca accesiunea va functiona pt superficiar !) -­‐ -­‐ Ex. 141 . deci proprietarul poate sa renunte la accesiue in favoarea constructorului. plantatia . in acceptiunea NCC. Deci : § pt ipoteza I teren neconstruit si beneficiarul construieste. cf art 587 Cc. fara a se instraina insa si dr de proprietate asupra terenului Art 693 alin 4 : ipoteze de constituire a superficiei : alin 4 pleaca de la situatia in care am un teren pe care un tert a construit fara a fi proprietar. pt partea de constructie care depaseste amprenta la sol stabilita prin contract poate nudul sa invoce accesiunea? (doamne fereste :P). fie pe teren viran.in aceasta ipoteza accesiunea nu functioneaza pt ca in mom in care inceteaza superficia eu nu dobandesc casa prin accesiune ci o redobandesc prin faptul ca suntem intr-o ipoteza de proprietate temporara pt superficiar (adica de la bun inceput el a stiut ca devine proprietar pe constructie numai atat timp cat exista dr de superficie) . bunul reintra in proprietatea celui a cui este terenul si nu se discuta despre cond de la accesiune. si in consecinta C se va duce la B si ii va spune “bai B-ule tu ai construit pe un teren pe care eu am un dr de superficie” si prin urmare toate efectele accesiunii se vor produce in favoarea lui C care va deveni proprietar pe casa si il va despagubi bineinteles pe constructorul B Art 596 alin 1 : in materie de accesiune imobiliara artificiala – zice ca in caz de accesiune (ipoteza in care tu mi-ai dat superficie pe terenul tau si vine un tert care construieste = caz de accesiune) titularul superficiei va avea in mod corespunzator dr si obligatiile reglem pt proprietar. Evident ca nu pt ca accesiunea se refera la un bun in ansamblul lui si prin urmare nu poti dob prin accesiune o camera dintr-o casa (prin accesiune poti sa devii eventual . imaginati-va un teren si pe acest teren construieste B. urmand ca superficiarul sa realizeze o constructie. se constituie o superficie . plantatie.automat eu proprietar al terenului iti transmit tie beneficiul accesiunii. nu exista 2 transmisiuni. neconstruit. respectiv proprietarul nu tb sa il despagubeasa pe beneficiar). In sit asta. care tert dobandeste un dr de superficie in virtutea caruia se va duce la constructor si va invoca accesiunea : ex. la sfarsitul superficiei nu se aplica regulile de la accesiune pt ca proprietatea pe constructie a fost transmisa doar cu titlu temporar -­‐ Deci. Prin urmare. Prin urmare in aceasta situatie . ci numai o transmisiune care este cu titlu temporar (in mom in care expira termenul. dc nu s-a prevazut altfel in mom constituirii dreptului – inseamna ca in mom in care. iti vand casa fara sa iti vand terenul si tu adaugi o camera la casa depasind amprenta la sol . coproprietar). ce face A? A cedeaza lui C dr de a invoca accesiunea. la finalul superficiei se aplica regulile de la accesiune si proprietarul tb sa il despagubeasca pe superficiar § pt ipoteza II teren gata construit si superficiarului i se vinde constructia. etc fie varianta doi cand terenul este construit si se intraineaza constructia. retineti asadar ca superficia presupune doua modalitati de constituire . constituindu-i acestuia drept de superficie sau sa renunte la accesiune dar nu in favoarea constructorului ci in favoarea unui tert. ce poate sa faca proprietarul terenului? Evident ca suntem in regim de accesiune.

intr-una din ipoteze (ipoteza II) vom avea art 695 Cc alin 2 : “in cazul prevazut de art 693 alin 3 – se vinde casa . respectiv fond aservit dupa cum este vb despre imobilul in beneficiul caruia s-a constituit servitutea (fond dominant) respectiv despre imobilul in sarcina caruia exista dr de servitute (fond aservit) spre deosebire de toate celelalte dr reale principale . servitutiile sunt alaturi de dr de proprietate singurele care pot avea car perpetuu. pt ca nu se mai poate. in sit asta proprietarul fondului aservit isi vede dr de proprietate restrans. va putea sa exercite acte de stapanire asupra fondului aservit. titularul superficiei nu poate modifica structura constructiei.deci nu se pune problema de accesiune. curgerea termenului de prescriptie este suspendata pana la expirarea duratei superficiei (adica din mom incetarii superficiei curg 3 ani pt a cere nu decaderea din dr de superficie. ci pt a cere reconstruirea in forma initiala)” --. servitutiile sunt constituite in fav unui bun imobil si nu in fav unei pers !!! ca o consecinta indirecta a acestei chestiuni. insa tu ai depasit acea suprafata. dezmembramant al proprietatii asupra bunului altuia. cu dr de a construi. adica nu ca invoca proprietarul accesiunea. dar se poate ca proprietarul sa demoleze ce a adaugat sau sa il decada din dr de superficie (evident decaderea din dr de superficie va tb pronuntata de catre inst de judecata). cele 2 imobile vor purta denumirea de fond dominant . ce se intampla? Vom discuta aici despre ipoteza similara cu lucrarile adaugate din materia accesiunii. adica ti-am dat teren viran. Daca in schimb suntem in ipoteza I. alin 3 : “in cazul in care superficiarul modifica structura constructiei. fara a se vinde terenul – in lipsa unei stipulatii contrare. dar am specificat in contract cat poti si pe ce suprafata poti construi. celelalte dezmembram ale proprietatii fiind in mod esential temporare -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ Servitutea nu presupune neaparat dezmembrarea dr de proprietate : Ex1. pt a ajunge la terenul sau. Intr-o astfel de situatie observam ca proprietatea asupra fondului aservit este dezmembrata pt ca proprietarul fondului dominant. Servitute de trecere presupune ca in fav unui teren si in sarcina altui teren se realiz un drum de acces care trece peste terenul fond aservit si ajunge la terenul fond dominant. dar cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala”. fie obligatia reala propter rem care restrange exercitiul dr de proprietate imobiliara Asadar : servitutea este intotdeauna un dr real imobiliar servitutea nu presupune intotdeauna dezmembrarea dr de proprietate servitutea implica in mod obligatoriu existenta a 2 imobile avand proprietari diferiti. In al doilea caz (adica in caz de demolare). ci ca proprietarul va putea sa ceara : vezi aici art 583 si pana la art 585 Cc !!! – asta e raspunsul -­‐ Superficia fiind un drept real imobiliar ea se stinge de principiu numai prin radierea din CF (nu se stinge ca a ajuns la termen. proprietarul terenului poate sa ceara in termen de 3 ani incetarea dr de superficie sau repunerea in sit anterioara. adica el va avea folosinta asupra drumului de acces. 142 . mai precis asupra caii de acces. se stinge ca ai radiat-o din CF dupa ce a ajuns la termen) DREPTUL DE SERVITUTE -­‐ prin servitute se intelege fie dr real imobiliar. neconstruit. El o poate insa demola.

daca trec 5 ani si nimeni nu iti contesta posesia. Servitutea de a nu construi.Ex2. tocmai pt ca intre cei doi nu se instituie raporturi de obligatii art 765 Cc alin 1 “in lipsa unei prevederi contrare. servitutea de trecere) -servituti negative = obligatii reale propter rem Art.pt a se evita ca beneficiarul de acte de pura facultate. proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face. Prin urmare ce s-ar putea intampla in cazul servitutilor negative ? Sa vina unu si sa zica ca el a uzucapat pe 10 ani extratabular servitutia negativa si in realitate el sa fi fost doar beneficiar al unui act de pura facultate ---. De observat este ca in aceasta ipoteza. pe chletuiala sa. care prin ipoteza nu are posesie. respectiv proprietarul (mai precis raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit) -­‐ precizare valabila pt servituti si pt toate dezmembramintele : intotdeauna. Art. in rap dintre nudul proprietar si titularul de dezmembramant nu se pune problema de creanta.vine legiuitorul si spune ca prin uzucap extratabulara se pot dob numai servitutile pozitive ! Art. sa se trezeasca sa ivoce uzucap extratabulara . 765 pana la art 769 Cc : reguli cu privire la raporturile dintre titularul de servitute . 762 Cc : servituti pozitive si negative : -servituti pozitive = veritabilele dezmembraminte (ex. A in favoarea terenului caruia s-a constituit aceasta servitute nu poate exercita acte de stapanire asupra terenului lui B. Printr-un contract A si B stabilesc in fav terenului lui A si in sarcina terenului lui B ca B si toti proprietarii succesivi ai terenului sau nu vor avea posibilitatea sa construiasca pe acel teren. fiindca de aceasta data prin servitutea de a nu construi denumim o obligatie negativa a lui B sa isi foloseasca dr de proprietate oricum altfel decat prin realizarea de constructii. toate lucrarile pt a exercita si conserva servitutea” – nu spune ca e obligat sau ca poate proprietarul fondului aservit ii poate cere acestuia sa faca acele lucrari. adica uzucap extratabulara se bazeaza numai pe efectul posesiei efective . ci ca este in interesul proprietarului fondului 143 -­‐ . deci raporturile dintre cei doi sunt raporturi reale (adica nu sunt raporturi de genul debitor-creditor). prin uzucap tabulara ramai titularul acelei servituti prin uzucap extratabulara pot fi dobandite numai servitutile pozitive. Deci de aceasta data numim servitute o obligatie propter rem (si ea restrange totusi dr de propr al lui B chiar daca nu il dezmembreaza) pt ca greveaza bunul si se va transmite la toti proprietarii succesivi . nu i se dezmembreaza nici un atribut al dreptului de proprietate al terenului lui B pt ca de data asta propr lui B nu se dezmembreaza. 763 Cc : -­‐ -­‐ prin uzucapiune tabulara se poate dobandi orice servitute (sit in care ti-ai inscris in CF o servitute fara sa ai titlu). acest lucru ne intereseaza pt ca orice contract/ act jur prin care se constituie un dezmembramant este un act cu executare uno ictu nu cu executare succesiva.

drumul va ramane peste toate cele 5 parcele rezultate in urma partajului). vor fi la randul lor fonduri dominante UZUFRUCTUL -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ dr de uzufruct poate fi atat mobiliar cat si imobiliar este intotdeauan in mod esential un dr temporar (dc ar fi perpetuu ar goli cu totul de continut nuda proprietate) dr de uzufruct poate sa poarte atat asupra unor bunuri corporale cat si incorporale – este posibil sa existe uzufructul asupra unui dr de creanta = bun incorporal dr de uzufruct este in principiu un drept transmisibil. el putand fi cesionat prin acte cu titlu gratuit sau oneros in principiu uzufructul confera folosinta bunului si posibilitatea de a –i culege fructele in principiu uzufructul poarta asupra bunurilor neconsumptibile.dominant sa faca aceste lucruri.. daca are loc o divizare a fondului dominant consecinta va fi ca toate parcelele rezultate . in masura in care se constituie un dr de uzufruct asupra bunurilor consumptibile discutam de fapt despre -­‐ 144 .. in principiu. am un teren si i-am dat vecinului o servitute prin care ii permit lui sa isi instaleze stalpi pe terenul meu pt a-si trage un fir de curent electric.. avand asadar posibiliatatea in aceste ipoteze sa schimbe locul prin care se exercita servitutea fara a ingreuna exercitiul acesteia : ex. la randul sau proprietarul fondului aservit este tinut de obligatia negativa de a nu face nimic prin care sa impiedice exercitiul servitutiei avand totusi posibilitatea ca in masura in care exista riscul ca el sa fie prejudiciat sau ca situatia terenului sau sa fie agravata. In acea situatie pot sa pretind vecinului si daca el e de acord pot cere in instanta ca eu sa fiu autorizat sa mut locul de exercitarea a servitutii . respectiv : “proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondulu aservit si nu poate produce prejudicii proprietarul fondului aservit prin exercitarea servitutiei” – il corelam cu art 767 Cc – schimbarea locului de exercitare a servitutii “. nu poate sa il prejudicieze prin modul de exercitare a servitutii pe proprietarul fondului aservit . proprietarul fondului aservit va putea schimba locul in care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pt proprietarul fondului dominant” ---din coroborarea celor 2 texte retinem ca in raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit . titularul servitutii nu poate agrava sit fondului dominant. invers .. ceea ce inseamna ca in masura in care fondul aservit se divide in mai multe parcele distincte. La un mom dat eu doresc sa construiesc o casa pe terenul meu si datorita pozitionarii stalpilor eu nu pot obtine o autorizatie admin de ccontruire a casei pt ca stalpii sunt prea aproape. ca stalpii sa fie pusi intr-o zona mai indepartata de locul meu de casa . toate parcelele astfel rezultate vor ramane fonduri aservite (ex. art 769 Cc : exercitarea servitutiilor in caz de impartire a fondurilor – Regula = INDIVIZIBILITATE .daca insa are un interes serios si legitim = evitarea producerii unui prejudiciu. ca i se da dreptul sa faca asta si in consecinta proprietarul fondului aservit nu poate sa ii interzica sa isi amenajeze servitutea -­‐ art 768 Cc – stabileste un principiu de valoare fundamentala in materie de servitutii.

dar poate purta si asupra unor universalitati raporturile juridice dintre nudul proprietar si uzufructuar nu sunt in mod esential raporturi de creanta. in consecinta nudul proprietar nu are fata de uzufructuar obligatia specifica locatiunii de a ii asigura folosinta corespunzatoare a bunului pe intreaga durata de existenta a dreptului in principiu uzufructuarul este tinut fata de proprietar exclusiv de cheltuielile legate de intretinerea curenta a bunului prin esenta dreptului de uzufruct.-­‐ -­‐ -­‐ -­‐ transmiterea dr de proprietate catre cvasiuzufructuar cu obligatia acestuia de a restitui bunuri de acelasi fel sau echivalentul lor valoric uzufructul poarta in principiu asupra unor bunuri determinate. uzufructuarului ii revine obligatia de a conserva substanta bunului si oblig de a nu modifica destinatia bunului stabilita anterior de catre nudul proprietar (ultima oblligatie foarte importanta ) 145 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful