P. 1
Drepturi Reale 2013

Drepturi Reale 2013

|Views: 43|Likes:
Published by lorelay3086

More info:

Published by: lorelay3086 on Jul 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

Drepturi reale Curs 2 Primele 3 cursuri se vor ocupa in mare masura cu analiza unor stari de fapt.

Care sunt relevante juridic din perspectiva drepturilor reale, si abia dupa ce terminam studierea acestor stari de fapt care se vor referi la posesia asupra bunului respectiv la posesia tabulara in sistemul de carte funciara, dupa ce vom incheiea studiul starilor de fapt vom trece sa discutam efectiv despre stari de drept. Mai precis, vom analiza dreptul de proprietate si dezmembramintele lui. -analiza posesiei tabulare, o otiune noua, cu care nu ne-am intalnit pana acum este foarte importanta datorita chestiunii amintite deja, adica rolul CF in acceptiunea NCC. Pentru a intelege modul in care functioneaza dreptul de proprietate, modul in care se transmite, modul in care se dezmembreaza trebuie sa cunoastem macar la nivel general sistemul de CF. -de ce facem distinctia intre starile de fapt si starile de drept. Ce intelegem prin una si ce intelegem prin cealalta? De regula, chestiunea pe care le studiem la drept si la drept civil, sunt stari de drept. Adica sunt situatii juridice. Discutati acte juridice, si fapte juridice, despre drepturi subiective. Noi vom incepe discutia cu stari de fapt. Stari de fapt. Ce intelegem prin stari de fapt? Intelegem situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta unor drepturi subiective a unor obligatii sau a unor raporturi juridice. -marea majoritate a starilor de fapt nu intereseaza juridic. ex, noi stam in banci, noi am venit la scoala, astea sunt stari de fapt irelevante juridic. totusi dreptul alege sa recunoasca consecinte juridice anumitor stari de fapt. Asta este o optiune a sistemului juridic. ex, am venit, am parcat masina si l-am busit pe cel din fata noastra. In momentul ala s-a produs o stare de fapt, lovirea masinii vecinului, care dobandeste relevanta juridica. Pentru ca tocmai am cauzat un prejudiciu. Este vorba despre un fapt juridic ilicit, care va atrage consecinte juridice. -ne vom ocupa de posesie care este si ea o stare de fapt care produce consecinte juridice -starile de fapt prin opozitie cu situatiile juridice se produc de la sine. Ele nu sunt o consecinta a legii. Posesia ca stapanire a unui bun nu se intampla pentru ca o reglementeaza codul civil, de aceea este o stare de fapt. Esa se intampla de la sine, este un lucru firesc. Si legea decide sa ii acorde, sa ii recunoasca consecinte/efecte juridice. Ne vom ocupa cu studiul drepturilor reale. Drepturile reale pot sa fie principale sau accesorii. In acest semestru vom studia drepturile reale principale, adica proprietatea si modalitatile ei, dezmembramintele (uzufructul cu variantele uz, abitatie, superficie, servitutile). Drepturile reale pentru a clarifica sfera lor intotdeauna sunt in opozitie cu celelalte drepturi patrimoniale. Evident ca miza discutiei este data de raportul dintre dreptul real si de creanta. Pe langa acestea mai exista o categorie relativ noua, categoria drepturilor potestative. Diferente fundamentale Ce este dreptul real? Cum putem sa-l definim? -dreptul real, dupa cum sugereaza si denumirea, este un drept asupra unui bun. Ca sa lamurim lucrurile pana la capat, am spus „bun”, nu am spus „lucru”. Care este diferenta intre bun si lucru? Bunul = este orice lucru care se gaseste in circuitul civil. Si ca sa nu folosim notiuni care ne sunt mai putin clare, am auzit despre circuitul civil, despre siguranta circuitului civil. Ce este acesta? Ce se gaseste in circuitul civil? Circuitul civil intotdeauna va fi definit/inteles prin raportare la 1

dreptul real si mai exact prin raportare la dreptul de proprietate. Circuitul civil cuprinde toate bunurile susceptibile de apropriere. Adica, toate bunurile care pot sa faca obiectul dreptului de proprietate privata. Ex, ciorile – sunt susceptibile de a intra in proprietate privata. Dar strada este un bun care nu este in circuitul civil. Dreptul real Dreptul real, am invatat la partea generala si in dreptul real, confera anumite atribute asupra unui bun. Anumit puteri, care pot fi mai largi sau mai restranse. Prin definitie, dreptul real, cel mai extins este dreptul de proprietate. El confera toate atributele asupra bunului, si anumie: usus, fructus si abusus. Observati ca nu am spus posesie, folosinta si dispozitie. S-ar putea sa mai fi auzit ca dreptul de proprietate confera posesie, folosinta si dispozitie. Ma feresc sa folosesc aceasta sintagma, din acelsi motiv pentru care vom incepe discutia cu posesia si nu cu dreptul de proprietate si cu dezmembramintele lui. Pentru a evita confuzia intre posesia ca stare de fapt si drepturile reale. De aceea tot timpul vom spune ca proprietatea confera usus, fructus si abusus, si nu voi incerca traducerea celor 3 atribute in limba romana, spunand ca are posesie, folosinta si dispozitie. De ce nu? Pentru a evita confuzia care apare foarte des in sensul ca posesia ar fi un atribut al proprietatii. POSESIA NU ESTE UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE. -toate celelalte drepturi reale principale sunt dezmembramintele ale proprietatii. Asta va presupune ca ele vor conferi titularului lor o parte, insa nu toate, atributele pe care le confera dreptul de proprietate. -vom discuta spre exemplu in analiza NCC si despre proaspat introdusa institutie a fiduciei. Care va presupune un drept de proprietate usor atipic. Pentru ca la momentul la care vom aborda chestiunea proprietatii pe larg, vom vedea ca in principiu proprietatea este un drept perpetuu, adica proprietatea, durata ei nu este limitata in timp. In mod exceptional, in cazul fiduciei avem un drept de proprietate temporar. Vom reveni asupra acestei chestiuni. Esenta dreptului de proprietate care il distinge de toate celelalte drepturi reale, este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun. Ce intelegem prin exclusivitate juridica? -intelegem ca dreptul de proprietar exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv. Pe langa cele 3 atribute, in ceea ce priveste drepturile reale ele confera cele 2 drepturi si anume: de urmarire respectiv de preferinta. Va rog sa-mi spuneti ce anume intelegem prin aceste atribute? Si daca putem sa exemplificam cum anume se regasesc ele in cazul dreptului de proprietate. Deci drept de urmarire. Ce este acesta? - urmarirea nu s-ar referi la faptul ca bunul se afla efectiv in posesia cuiva si tu de duci sa-l revendici, ci viza ipoteza in care bunul trece dintr-un patrimoniu in altul. Ex, chiriasul locuieste intr-un apartament din buna ziua, proprietarul vinde acel apartament. Chiriasul va putea sa-si exercite dreptul pe mai departe chiar daca bunul a trecut in proprietatea unei alte persoane? Da. Dreptul chiriasului este un drept real? Nu este de creanta. Folosind rationamentul urmator: daca ala care are folosinta poate sa foloseasca bunul chiar daca bunul a trecut la altcineva, ar insemna ca si chiriasul nostru care nu are un drept real ci de creanta ar avea un drept de urmarire. Daca ar fi asa ar insemna ca si creantele, cel putin cele in legatura cu bunurile confera urmarire. Si atunci asta nu ar mai fi o distinctie intre drept real si de creanta. Usus = este un atribut al dreptului de proprietate. Inseamna ca pentru a avea usus fie trebuie sa fi proprietar fie trebuie sa am un alt drept real principal, un dezmembramant care sa imi confera 2

usus. Chiriasul are el un drept real? Nu. inseamna ca chiriasul niciodata nu o sa aiba usus. Sa nu confundam folosinta faptica asupra unui bun, eu ma folosesc de un bun, cu atributul usus. (prin faptul ca am folosinta faptica a bunului nu inseamna ca am si un drept real asupra bunului). Ce intelegem prin preferinta? Ce ar fi? Dreptul de proprietate confera sau nu drept de preferinta? Cele doua atribute, cel de urmarire si de preferinta, nu caracterizeaza drepturile reale principale. Atributul de preferinta si cel de urmarire se regasesc doar in cazul drepturilor reale accesorii. Ce presupun cele doua atribute? Urmarirea = posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sau. Asadar chiar daca debitorul a instrainat intre timp acel bun. Preferinta = posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta/cu prioritate din pretul unui anumit bun. Observati ca am vorbit tot timpul de creditor care poate sa faca,sa urmareasca, sa recupereze. De ce? Pentru ca am precizat: urmarire si preferinta caracterizeaza doar drepturile reale accesorii, iar drepturile reale accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta. Inclusiv drepturile reale principale, dar cu precadere cel de proprietate, inclusiv proprietatea poate sa functioneze cu rol de garantie. De regula, in dreptul civil clasic, garantiile sunt drepturile reale accesorii: ipotecam gajul, care garanteaza drepturi de creanta. Pot exista ipoteze in care si dreptul de proprietate joaca un rol de garantie. Ex, ipoteza foarte des intalnita in practica este instrainarea, vanzarea cu clauza de rezerva a proprietatii. Ce inseamna asta? Inseamna ca se incheie un contract de vanzare, cumparatorul nu are sau nu doreste sa plateasca integral pretul la momentul incheierii contractului, si atunci partile stabilesc ca proprietatea transferul proprietatii nu se va produce la momentul incheierii contractului ci va fi amanat la un termen viitor. Care va fi acel termen? De regula momentul la care se face plata integrala a pretului. In situatia asta proprietatea joaca rol de garantie. Vanzatorul ramane proprietar pana la plata integrala a pretului, dar ce fel de proprietar ramane el? nu are dispozitie materiala a bunului, el are obligatia sa predea bunul cand se plateste bunul, nu-l poate revinde. In situatia asta el are intr-adevar dreptul de proprietate, dar exercitul dreptului de proprietate va fi foarte mult restrans, tocmai pentru ca proprietatea joaca aici ca garantie. Eu pastrez proprietatea desi tiam vandut bunul ca sa fiu garantat ca tu vei fi motiva sa-mi platesti pretul. -o alta ipoteza: fiducia. Fiducia ca modalitate a proprietatii poate si ea sa joaca rol de garantie. Si este mai tare decat orice ipoteca si privilegiu. De ce? Pentru ca fiducia cu rol de garantie presupune ce? Ca merg la banca, iau un credit si pe perioada de 10 ai in care eu rambursez creditul transfer in proprietatea bancii cu titlu de garantie anumite bunuri. Prin urmare, pe toata acea perioada de timp banca va fi proprietar temporar, in calitate de fiduciar asupra bunurilor cu care tu ai garantat. Deci nu are o simpla ipoteca, ea este proprietar. In masura in care pe parcursul celor 10 ani candva tu nu platesti ratele scadente ce va face banca? Pai de regula primul pas este sa declare scadent tot creditul si al doilea pas va fi ca banca sa pastreze definitiv in proprietate bunurile respectiv in contul obligatiei tale. - asadar inclusiv proprietatea ca drept real principal poate sa joace acest rol de garantie. In momentul in care joaca rolul de garantie, proprietatea este restransa, nu mai este acel drept de proprietate exclusiv, absolut despre care discutam de regula in materia drepturilor reale. Inca 3 observatii cu privire la drepturile reale. -o chestiune esentiala de retinut: dreptul de creanta fiind un drept cu exercitare mijlocita, presupune in mod obligatoriu existenta unui raport juridic. raport juridic in care vom regasi pe creditor si pe debitor. Asadar, dreptul de creanta, datorita exercitarii mijlocite nu poate sa existe fara o obligatie corelativa si fara un raport juridic intre debitor si creditor. Prin opozitie cu el, 3

pe cand dreptul real care confera atribute asupra unui bun se exercita in mod nemijlocit. care va fi consecinta dupa trecerea termenului de 3 ani? Nu mai pot sa cer in instanta obligarea debitorului sa exercute obligatia corelativa. in cazul unui drept de creanta. Cum actioneaza prescriptia extinctiva in materia actiunii confesorii de uzufruct Art. -in exemplul cu locatiunea: proprietarul care da in chirie bunul are obligatia de a-mi asigura folosinta bunului el este debitor.dreptul real confera atribute asupra unui bun. Daca vreti creanta confera atribute asupra unei persoane. fiind un drept real. ci doar dreptul la actiune. Ex. Asta inseamna ca toata lumea are obligatia generala negativa de a nu incalca drepturile reale sau de creanta. Ce se intampla in materia drepturilor reale? Si drepturile reale sunt protejate prin actiuni: actiunea in revendicare. Asta ce inseamna? Inseamna ca dreptul de creanta nu se poate exercita decat cu ajutorul debitorului. Ce anume se prescrie in cazul uzufructului? Care va fi efectul prescriptiei extinctive? Ce se schimba dupa ziua in care se prescrie extinctiv actiunea la uzufruct? Se stinge dreptul la actiune. -se stinge doar actiunea impotriva debitorului. deoarece actiunea in revendicare este imprescriptibila. -prescriptia extinctiva: ce este prescriptia extinctiva? Care este efectul ei? Stinge dreptul la actiune. Eventual se pierde insusi dreptul de proprietate. si separat de ea obligatia debitorului. -se pune problema. pentru ca prescriptia extinctiva nu stinge creanta. cand implicit se pierde si actiunea in revendicare. Actiunea in revendicare se prescrie extinctiv sau nu? NU. Singura diferenta in ce priveste obligatia este ca in cazul dreptului real apare doar aceasta obligatie generala a tuturor de a nu-l incalca. toti ceilalti au obligatia generala de a-mi respecta dreptul de locatiune. Deci inseamna ca: in cazul creantei. -in materia actiunilor confesorii care protejeaza drepturile reale principale dezmembraminte ale proprietatii. daca eu după 15 ani de la scadenta creantei primesc plata. Si dreptul real cat si cel de creanta sunt drepturi opozabile erga omnes. -actiunea confesorie de uzufructul nu este nici declarata imprescriptibila si nici supus unui alt termen.2518 NCC punctul 1 -textul spune la punctul 1 ca se prescrie timp de 10 ani dreptul la actiune privitor la drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie. 4 . niciodata nu se prescrie extinctiv actiunea in revendicare. la dreptul de creanta apar 2 obligatii: obligatia generala a tuturor de a nu-l incalca. -opozabiliate: prima observatie este ca din perspectiva opozabilitatii nu exista o distinctie. (uzucapiunea este prescriptie achizitiva). acea plata este datorata.dreptul real ca drept cu exercitare nemijlocita. un criteriu de departajare intre dreptul real si dreptul de creanta. intervine prescriptia extinctiva. exista independent de raportul juridic si nu-i corespunde o obligatie corelativa din partea unui debitor determinat. Dar in cazul uzufructului nu avem corelativ un debitor. Dar actiunea confesorie la uzufruct se prescrie in termen de 10 ani. Asta inseamna ca in masura mi se datoreaza 10 ron si in termenul legal eu omit sa introduc actiunea. Si atunci ce drept la actiune se stinge prin prescriptie extinctiva in cazul uzufructului? Pt ca in acest caz nu avem un debitor. NU. exista un regim juridic diferit a prescriptiei dupa cum ea protejeaza un drept la actiune referitor la creanta respectiv la un drept real? Excludem proprietatea. pe cand. prescriptia extinctiva afecteaza dreptul la actiune cu privire la obligatia debitorului. nu se stinge dreptul la uzufruct. actiunea confesorie in cazul dezmembramintelor.

ea exista independent de existenta dreptului real. gasim definita posesiei sub nume de proprietar. folosirea lui. -am spus ca posesia nu este un atribut al vreunui drept real. animus. Buna si reaua credinta in materia posesiei se refera la ideea de eroare. care este posesor al unui bun mobil care nu are un drept real asupra acelui bun. 5 . Ce intelegem asadar prin posesia sub nume de proprietar. actiunea confesorie protejeaza opozabilitatea dreptului. observati din aceasta a 2-a definitie. definita de 916 alin 1? Intelegem exercitarea faptica a insusi dreptului de proprietate.-la drepturi reale. -sa nu asociem buna sau rea credinta cu unele notiuni care tin de etica. Corpus se va concretiza printr-o suma de acte materiale sau juridice. De aceea atunci cand vine un tert si imi incalca dreptul real. cu intentia posesorului de a se considera titular al dreptului respectiv -asadar. In concret. -posesia nefiind un atribut al dreptului real ea poate sa existe independent de orice fel de drept real. -ce intelegem prin fiecare dintre ele? Corpus = este tocmai exercitarea in fapt a unui drept. hotul. Buna-credinta defineste eroarea in materia posesiei. -indiferent de buna sau de reaua credinta? Sa lamurim aceasta chestiune. -posesia = exercitiul in fapt a unui drept cu intentia de a se considera titularul lui. distrugerea lui. Ceea ce in drept real nu exista. si anume detentiei precare. La creante cand il dam in judecata pe debitor nu il dam in judecata pentru obligatia negativa generala de a nu face nimic. -ea se opune unei alte stari de fapt. Pot sa fiu posesor asupra unui bun fara sa am un drept asupra bunului respectiv. noi avem un drept opozabil lui. =posesia este exercitiul in fapt al unui drept. Ex. -la art 916 alin 1. pentru obligatia lui concreta. ca de fapt posesia este cu alte cuvinte o stare de fapt modelata pe o stare de drept. si anume dreptul de proprietate. Ce inseamna asta? Ca pot sa fiu posesor fara sa am dreptul real. Ce inseamna posesie de buna sau de rea-credinta? Posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta va fi definit in functie de faptul ca el cunoaste sau nu ca este in concret titular al dreptului pe care-l exercita. In cazul dreptului real actiunea vizeaza incalcarea opozabilitatii dreptului. ce va presupune corpus? Va presupune stapanirea bunului. Asadar posesia presupune 2 elemente: elementul subiectiv. si elementul material. instrainara lui. corpus. iar noi il dam in judecata. Ca nu asta inseamna rea-credinta. POSESIA Ce intelegem prin posesie? Ce este posesia? =posesia este o stare de fapt relevanta juridic si care beneficiaza de protectie juridica. ci il dam in judecata pentru obligatia lui de a da/face/nu face ceva. -art 916 NCC -definita legala a posesiei este iarasi legata de exercitarea in fapt a prerogativelor unui drept. Elementul subiectiv animus = presupune exclusiv intentia posesorului de a se considera si de a se afirma fata de toti ceilalti ca fiind titular al dreptului pe care il exercita. culegerea fructelor. Ea este protejata juridic. de morala.

Si va fi de rea-credinta. sau art 14 prezuma doar buna credinta comportament. trebuie probata? Nu. Animus exista independent de buna credinta. si care stabileste ca daca persoana are elementul corpus adica exercita in fapt un drept. Poti sa te consideri si sa te afirmi titular al unui drept chiar daca sti ca in realitate nu ai dreptul respectiv. se prezuma si eroarea si caracterul ei scuzabil sau posesorul va fi tinut sa probeze faptul ca nu ii este imputabila aceasta eroare? Raspunsul dpdv al lui david: art. -pe noi in materia drepturilor reale ne va interesa in mod exclusiv buna credinta eroare. Se prezuma buna-credinta eroare.1 NCC.14 NCC:. legiuitorul introduce o prezumptie relativa pe care o regasim in art 919 alin. Raspunsul este ca NU trebuie sa facem confuzie intre animus si bunacredinta. -buna credinta. 14 nu acopera buna-credinta eroare. -avand in vedere faptul ca elementul animus este un element subiectiv. …. adica crezi in mod gresit ca ai un drept desi in realitate nu-l ai. Drepturi reale Curs 3 Posesie – continuare Distinctia dintre posesie si detentie precara 6 . Sunt 2 lucruri distincte. Prin urmare. Insa in ce priveste caracterul scuzabil al erorii.. de foarte multe ori nu va fi suficiente buna-credinta eroare. posesorul care cu buna stiinta se afirma fata de terti ca titular al unui drept real. bunuri care nu sunt scrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea. De ce? Pentru ca acest principiu general de drept prezuma ca de la bun inceput tu nu urmaresti sa fraudezi interesele altuia. fie o eroare. care nu-i apartine. eroarea va trebui sa fie scuzabila. Atunci cand pentru anumit efecte ale posesiei este necesar ca eroarea sa fie scuzabila. Ii un articol legat de efectul al posesiei. -faptul ca REAUA-CREDINTA NU REPREZINTA UN VICIU AL POSESIEI. 2. Art. Alin. -in materie de posesie.-va fi de buna-credinta posesorul care din eroare se considera titular al dreptului pe care-l exercita. -exista vreo legatura intre elementul subiectiv animus si buna sau reaua credinta? Amandoua sunt elemente subiective. Insa exista un principiu general de drept care prezuma buna-credinta eroare. Se refera la modului de exercitare a drepturilor si obligatiilor civile in acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri.acest articol nu ne este de folos pentru ca vizeaza buna-credinta comportament.ale carui cazuri de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca.4: in celelalte cazuri. In masura in care legea iti cere ca eroarea sa fie scuzabila. se va presupune pana la proba contrara ca are si animus. Intrebare: 1. ---. hotul va avea corpus si animus si va fi un posesor de rea-credinta. -in dreptul civil buna credinta poate sa denumeasca 2 chestiuni diferite: fie un comportament cand se spune ca trebuie sa-ti executi obligatiile cu buna-credinta. Nici o conditionare intre animus si buna credinta.pentru a evita dificultatea probarii elementului animus. -legat de corpus exista anumite prezumptii.948 NCC: se refera la dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta. ala nu mai este prezumat. Prezumptia este legala sau judiciara? Art. el nu poate fi niciodata probat in mod direct. acest lucru trebuie dovedit. Esti posesor de buna credinta. ea se prezuma. el se refera la o alta ipoteza.

superficie. ocupa un teren al lui B. nu putem avea ca mod de dobandire a ei uzurparea. El se poarta ca si cand bunul ar fi al sau. pentru a exercita in fapt dreptul de uzufruct. si animus. Detentia precara intotdeauna ia nastere ca urmare a unui titlu.sa fie dobandita in 2 variante: 1.-posesia presupune exercitiul in fapt a unui drept cu intentia posesorului de a se considera si de a se afirma ca titular al dreptului respectiv ---. intotdeauna va exista in paralel o situatie juridica. in momentul acela A se considera proprietar al imobilului deci are animus domini si ii este remis bunul deci are si corpus. De ce detentorii precari nu pot avea niciodata elementul animus domini? -posesia sub nume de proprietar. fura un bun mobil a lui B. sa faca o uzurpare a dreptului lui B.prin titlu –A cumpara de la B un bun mobil sau imobil. Atat posesia cat si detentia precara sunt STARI DE FAPT -de ce sunt ambele stari de fapt? Pentru ca atat posesia cat si detentia precara nu inseamna altceva decat exercitiul unor drepturi.Ei se considera titulari ai altor drepturi dar nu titulari ai proprietatii. spre deosebire de posesia sub nume de proprietar. A dobandit posesia sub nume de proprietar. corpus + animus domini poate sa ia nastere. Prin animus domini intelegem tocmai intentia de a se considera si de a se afirma ca si proprietar Detentia precara -este o varianta de posesie. presupune ambele elemente. atat corpus cat si animus -daca detentia precara presupune la randul ei prezenta celor 2 elemente. -detentia precara este o varianta a posesiei in cadrul carei nu se regaseste niciodata elementul animus domini -detentorii precari = sunt toti acei posesori care exercita in fapt. 2.asta include cele 2 componente ale posesiei:corpus adica exercitiul in fapt a dreptului. si in aceasta situatie A devine posesor sub nume de proprietar. Animus presupune faptul ca posesorul se afirma fata de terti ca fiind titular al dreptului pe care-l exercita. Intotdeauna detentorul precar ajunge in aceasta situatie de detentie precara in urma incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate. corpus si animus. modul in care cel care exercita dreptul se raporteaza la acel bun. pentru a exercita in fapt dreptul de locatiune. a unui act juridic. act juridic care provine de la proprietarul bunului 7 .uz. adica stari de fapt -care este diferenta dintre cele doua? NU distingem intre posesie in general si detentia precara ci intre posesia sub nume de proprietar. ca stare de fapt si detentia precara Ce anume intelegem prin posesie sub nume de proprietar? Posesia sub nume de proprietar =presupune exercitiul in fapt al dreptului de proprietate cu intentia posesorului de a se considera proprietar -posesia sub nume de proprietar reuneste corpus respectiv animus domini. servitute. alte drepturi decat dreptul de proprietate . unde ar mai aparea distinctia? 1.la fel de bine poate A sa il deposedeze pe B. Adica un titlu. un act juridic care va proveni de la proprietar. titlu. corpus +animus domini ca urmare/efect indirect al unui act juridic. In cazul detentiei precare.

Detentorul precar este precar pentru ca intotdeauna aceasta stare de fapt al detentiei este consecinta constituirii unor drepturi. spre deosebire de dreptul de proprietate. Ambele sunt stari de fapt care presupune corpus si animus. fie prin uzurpare -detentia precara se dobandeste intotdeauna in urma/ ca o consecinta al incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului. ex. detentorul precar nu va putea niciodata sa se afirme/sa se considere proprietar cata vreme stie foarte bine ca aceasta stare de fapt.-posesia sub nume de proprietar se dobandeste fie prin titlu. dar detentorul precar pentru a interverti detentia sa in posesie sub nume de proprietar trebuie sa se incadreze in anumite ipoteze reglementate expres de lege. sunt forme ale posesiei.modul de conservare si de exercitare -posesia presupune pentru a exista cele doua elemente: corpus si animus Posesia se poate mentine. a elementului subiectiv si posibilitatea de a exercita acte de stapanire asupra bunului. Asadar. Adica detentorul precar va avea intotdeauna obligatia ca la finalul detentiei sa restituie bunul catre proprietar. Detentorul precar. Ce se intampla daca detentorul precar decide sa se considere titular al dreptului de proprietate asupra bunului? Se poate acest lucru. drepturi care intotdeauna. Prin urmare. -spre deosebire de situatia posesorului sub nume de proprietar. 8 . proprietarul da in chirie bunul si nu poate ca in mod cu totul neasteptat ca cel pe care el il considera detentor a devenit de fapt posesor sub nume de proprietar si poseda in contra dreptului sau. in masura in care bunul este pierdut. Diferenta dintre ele survine doar la nivelul elementului subiectiv animus. este cel care are corpus si animus mai restrans decat animus domini. care poate exista ca stare de fapt fara a avea la spate si o stare de drept. spre deosebire de posesorul sub nume de proprietar. Pentru mentinerea/conservarea/pastrarea posesiei este suficienta pastrarea intentiei.conserva. posesia sub nume de proprietar si detentia precara. Detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna insoteste o stare de drept.pastra in lipsa unuia dintre cele 2 elemente? -posesia se pierde in 2 ipoteze: i. 2. -ambele. altele decat proprietatea. ----elementul corpus a posesiei nu presupune/nu este conditionat de un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu presupune/nu necesita un exercitiu continuu.pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta -posesorul abandoneaza pur si simplu bunul respectiv ii.deposedarea -posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa -daca posesorul uita undeva un bun: atata timp cat o alta persoana nu gaseste bunul respectiv posesorul conserva posesia initiala chiar daca bunul este pierdut. Detentorul precar se considera titular al unor drepturi mai restranse decat proprietatea si il recunoaste ca proprietar pe cel de la care detine titlul. nu este vorba nici de o renuntare la posesiei si nici de o deposedare. Daca nu se incadreaza in acele ipoteze nu poate interverti. sunt drepturi temporare. si acest lucru se explica prin dorinta legiuitorului de a proteja situatia proprietarului. posesorul conserva posesia. detentia precara a inceput printr-un/in urma unui act juridic netranslativ de proprietate pe care l-a incheitat cu proprietarul bunului. Ex. hotului. o folosire continua a bunului. -in ipoteza in care posesorul pierde bunul respectiv.

De ce ne interesa aceasta discutie legata de pierderea posesiei in contextul comparatiei dintre posesia sub nume de proprietar si detentia precara? -pentru ca se ridica problema care este statutul posesorului in momentul in care transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane. ---detentia precara este modalitatea in care/presupune o ipoteza in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea corpus. el va trece la detentorul precar. Vom avea chiriasul care poseda in conditiile dreptului pe care-l exercita. Pentru a avea detentie precara. in uzufruct. unde avem nevoie de 30 de ani de posesie in VCC iar in NCC termenele sunt mai scurte. Pentru ca posesorul sub nume de proprietar este cel care 9 . din termenul legal tu ai dat bunul in arenda. trebuie sa ai o posesie de minim 1 an pentru ca sa o poti apara printr-o actiune posesorie. pentru ca el nu poate face acte de dispozitie de exemplu. perioada aceea se ia in calcul pentru stabilirea termenului de uzucapiune sau pentru termenul de la actiunea posesorie? Raspunsul este DA. -in acest caz vom avea 2 posesori. Aceasta distinctie este utila intotdeauna in situatia in care anumite efecte ale posesiei sunt legate de scurgerea unui interval de timp. si avem posesorul sub nume de proprietar care pastreaza animus domini. Deci da. pentru a descoperi o ipoteza de detentie precara. cel care poseda bunul propriu il da in chirie. Si intr-o astfel de situatie discutam despre posesia corpore alieno. De ce? Pentru ca posesia se exercita prin intermediul detentorului precar. In momentul acela. Ex. Intr-o astfel de ipoteza avem 2 posesori. Sau ipoteza uzucapiunii. -la randul sau detentorul precar exercita o posesiei proprie in conditiile dreptului care i s-a constituit pe care posesia si el va putea proteja prin actiuni posesorii in masura in care a curs 1 an de zile in exercitarea posesiei respective. Deci corpusul nu se va mai gasi la posesorul sub nume de proprietar. Vrei sa invoci uzucapiunea. ai conservat posesia. dar o perioada din timpul respectiv.ex. In masura in care posesorul sub nume de proprietar cedeaza corpusul catre detentorul precar. Sa presupunem ca avem un proprietar care si poseda bunul.trebuie sa avem un act juridic/un titlu netranslativ de proprietate -daca raportam cele 2. chiriasul se va considera titular al dreptului de locatiune ca element subiectiv si va dobandi elementul corpus. adica = posibilitatea posesorului sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul material corpus unei alte persoane. uzufructuar. adica corpus si un animus limitat. daca posesorul sub nume de proprietar care a constituit locatiunea conserva sau nu posesia? Raspunsul este DA. si care da acel bun in chirie. si anume detentorului precar. ce inseamna? Inseamna ca posesorul nu a fost inca deposedat. posibilitatea de a exercita acte de stapanire. intr-o astfel de ipoteza putem pune in discutie termenul de 1 an cerut pentru actiunile posesorii. sau in chirie. chirias. detentia precara intotdeauna depinde de posesia sub nume de proprietar. Pana in momentul deposedarii el ramane cu elementul subiectiv animus respectiv cu elementul corpus. se considera in continuare proprietar si exercita corpusul prin intermediul chiriasului.o posesie sub nume de proprietar. daca facem o comparatie intre cele 2.-cand am spuns. Intr-o astfel de situatie se ridica intrebarea. in situatia data avem 2 posesori. Chiriasul dobandeste corpusul si are animus sub nume de chirias. Si se ridica intrebarea ca pe perioada in care ai avut arendas. intotdeauna va trebui sa avem anterior alte 2 elemente: i. Pentru ca corpusul este la detentorul precar. Pentru ca doar in momentul deposedarii el pierde posibilitatea de a face acte de stapanire asupra bunului. fiindca posesorul sub nume de proprietar iti da bunul in detentie ii.

918 NCC – este o enumerare exemplificativa.d Art. ci spune ca asemanarea dintre detentor precar. In cazul toleratului.1853 VCC – in alin. stare de fapt presupusa de actul de toleranta nu este posesie. mai detaliata si intr-un limbaj mai accesibil in anul 2012 acelasi lucru pe care le spunea si VCC.1 lit. actul de toleranta nu este un act juridic. nu sunt posesori.918 -enumera printre detentori precari si toleratii (persoane care stapanesc un bun cu ingaduinta posesorului sub nume de proprietar) Art. 10 . toleratul nu are in spate un act juridic.1853 VCC. am preciza ca detentia precara este consecinta indirecta intotdeauna a unui act netranslativ de proprietate. prin ipoteza el nu are un drept. pot sa existe si alti detentori precari in afara de cei enumerai in art. toleratul este constient ca nu are un drept asupra bunului pe care-l stapaneste. dar stie foarte bine ca nu este titular al unui drept. constituindu-i un drept mai restrans decat proprietatea.d enumera toleratii printre detentorii precari. cu corpus si animus. toleratul nu are si nu poate avea animus.actele de toleranta si acte de pura facultate -le gasim enumerate la 918 alin. dar acolo nu spune ca tot acte de detentie sunt si actele pe care le exercitam ca si tolerati. uzufructuarul. Pe cand actul de toleranta este un act incheiat fara intentia de a produce efecte juridice. adica faptul ca depozitarul. Drepturi care sunt mai restranse decat dreptul de proprietate. etc. Detentorul precar intotdeauna exercita drepturi asupra bunului altuia. 918 este doar o reformulare al art. De ce ne intereseaza acest aspect? -detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna are in spate si insoteste o stare de drept. iar in ce priveste situatia juridica.2 Diferenta dintre NCC si VCC -art. Dar prima greseala pe care o face legiuitorul in NCC este ca nu observa faptul ca in VCC se distinge detentia precara nu de posesie ci de posesia sub nume de proprietar. A doua greseala care este mai grava este ca 918 la lit. Mai mult. ci tot asemenea/de asemenea nu reprezinta posesie sub nume de proprietar nici actele pe care le exercitam in calitate de tolerati. Si in VCC apar toleratii la finalul discutiei privind detentia precara. -1853 VCC nu spune ca toleratul este detentor precar. el are doar corpus. prin urmare. Dar nu spune nicaieri ca cele 2 sunt unul si acelasi lucru. Nefiind posesie nu poate sa beneficieze de regimul juridic al posesiei. 3. actul de toleranta si toleratul nu poate sa fie inclus in categoria detentorilor precari. punctul comun dintre cele 2 stari de fapt este ca amandoua sigur nu sunt posesie sub nume de proprietar. Sub aspectul starilor de fapt. Care este miza finala a discutiei si a distinctiei facute? -detentia precara este o forma de posesie. De ce nu ii bine? Ce este actul de toleranta = reprezinta un act non juridic prin care proprietarul unui bun permite unui tert sa foloseasca bunul sau fara a ii constitui un drept asupra sau in legatura cu acel bun -asadar.1 defineste detentia precara -VCC face o distinctie clara intre detentie precara si posesia sub nume de proprietar -alin. -dar legiuitorul in NCC introduce toleratii printre detentorii precari.cedeaza bunul. ii da voie detentorului sa foloseasca bunul.

sa dirijeze altfel apa din izvor. Iar dreptul civil presupune raporturi juridice. Ori in masura in care intamplator. Intr-o astfel de ipoteza raspunsul va fi pentru uzucapiune. toleratul nu poate exercita actiuni posesorii. ce ar fi intemeiat sa se considere posesorul. daca ai o stapanire asupra bunului altuia. La un moment dat proprietarul primului teren se decide sa opreasca. In esenta. (uzucapiunea este un efect al posesiei) ai nevoie de posesiei. Pentru ca nu poti sa verifici cu certitudine ce anume gandeste posesorul. Ce intelegem prin acte de pura facultate? = acte materiale sau juridice prin care titularul unui drept subiectiv intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in nici un fel prerogativele conferite de dreptul subiectiv. Vecinul vine si spune ca intre timp printr-o posesie indelungata el a uzucapata. fiind necesar totodata ca tertele persoane sa il perceapa in mod intemeiat ca exercitand un drept asupra bunului posedat. pentru dreptul civil s-ar crea o situatie foarte delicata. Ne intereseaza ipoteza actelor de pura facultate pentru ca in ipoteza in care un tert intamplator beneficiaza de modul in care titularul isi exercita propriul drept. in ipoteza in care am 2 terenuri alaturate si pe unul dintre terenuri exista un izvor al carui apa curge intamplator si pe cel de al doilea teren. Nu este suficient ca el sa vrea sa se considere altceva. De ce? Pentru ca 11 . intre persoane diferite. ce ar fi indreptatit. de orice natura. ocazional ai beneficiat de modul in care el s-ia exercitat dreptul fara ca tu sa-l contrazici vreodata in mod manifest. proprietarul acelui bun trebuie sa poata sa constientizeze ca tu in fapt contrazici dreptul sau de proprietate. Fiind vorba de persoane diferite. Insuficient. Alaturi de actele de toleranta. o alta ipoteza neconstitutiva de posesie. Nu ai cum sa probezi acest lucru. Pentru ca existenta elementului subiectiv animus trebuie sa poata fi constatata tot timpul de catre cel caruia i se opune posesia. Elementul subiectiv animus. nu poate niciodata sa invoce uzucapiunea. ce se considera posesorul ci ce ar putea. acel tert nu va putea ulterior sa sustina ca acest beneficiu intamplator a reprezentat pentru el posesie. analizat subiectiv strict din prisma posesorului. este mai bine luminata casa. verificat intr-un fel sau altul si de catre terti. Posesie presupunand corpus si animus. este cea a actelor de pura facultate. Si atunci elementul subiectiv animus trebuie sa-l intelegem intotdeauna nu cum se considera. este un element interior. altele decat posesorul. In masura in care ar fi apreciat exclusiv ca element subiectiv. (posesorul sub nume de proprietar poate fi si un neproprietar) La prima vedere. titular al unui drept ca tu sa nu construiesti pe terenul tau sau sa nu modifici directia apei de la izvor. elementul animus fiind un element subectiv ar tine exclusiv de persoana posesorului. Deci beneficiarul ocazional al actelor de pura facultate nu poate sa sustina ca a avut posesia asupra bunului altuia. ca nu are loc o modificare a detentie precare in posesie sub nume de proprietar.Adica. Sau. Ce? Pai o servitute in contra celuilalt de a nu-i permite sa construiasca sau sa schimbe directia/destinatia apei de izvor. pentru existenta posesiei nu este suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept subiectiv. sau sa construiasca pe terenul propriu. Degeaba chiriasul incepe sa se considere de a doua zi proprietar. Vecinul va veni si va spune ca el sa considerat tot timpul indreptatit. pe primul teren nu exista nici o constructie ceea ce ii beneficiaza intamplator posesorului celui de a-l doilea teren care astfel are lumina pentru a cultiva. este necesar ca elementul acesta animus sa poata sa fie constatat. cum adica regimul juridic al posesiei? Simplu. specific posesiei. intereseaza in materia dreptului civil intotdeauna prin raportare la tertele persoane. Ex. aia nu poate sa valoreze posesie. Asadar.

nu inseamna dobandirea de drepturi -intervertirea = inseamna schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt -de regula. -se prezuma ca daca ai corpus ai si animus domini.2:detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii -aceasta prezumptie o rastoarna pe prima -in masura in care se constata ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de detentor precar. fiind vorba despre acte de rezistenta neechivoce. care anume va fi elementul care se modifica in urma intervertirii? Elementul subiectiv animus.C poseda impreuna un teren. Se poarta in fapt ca si cum ar fi coproprietari. adica daca persoana exercita acte de stapanire materiala asupra bunului se va prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar. De asemenea.920 – intervertirea -prin intervertire NU se dobandesc drepturi. B. -efectul intervertirii va consta in inlocuirea elementului subiectiv initial cu elementul animus domini -de unde initial posesorul se considera uzufructuar. intervertirea va presupune inlocuirea detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar -prin urmare. -codul civil reglementeaza exclusiv intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar. 12 . va ajunge sa se considere proprietar. din acel moment A se poarta ca si cum ar fi unic proprietar. La un moment dat unul dintre ei. Si aceasta este tot o intervertire. au corpus si au intentia de a se considera coproprietari. Prin urmare. se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar -este tot o prezumptie relativa -se poate rasturna doar in conditiile limitativ prevazute de lege prin proba intervertirii 3. In masura in care toleratul la randul lui se opune in mod manifest proprietarului si continua sa exercite acte de stapanire atunci cand proprietarul interzice acest lucru toleratul interverteste starea lui de toleranta in posesie. nu esti detentor precar. Are loc o intervertire care s-ar incadra la 920 litera b. variante de proba: 1.919 NCC alin.1 se refera la posesia sub nume de proprietar deducem din alin. acum se afirma ca fiind proprietar exclusiv.1 – stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume relativ existenta elementului animus domini -se prezuma relativ animus domini. dar poate sa se intalneasca si intervertirea posesiei sub nume de coproprietar in posesie sub nume de proprietar exclusiv. A. pur si simplu ai acceptul proprietarului de ai folosi bunul fara sa ti se fi dat vreun drept. fara intentia de a te considera proprietar. afirma un alt animus. Care este regimul juridic al probatiunii cu privire la elementul animus? Sunt 3 prezumptii. A nu le mai permite celorlalti 2 accesul pe terenul respectiv si nu le mai da posibilitatea de a mai utiliza acel teren. nu se trece de la o stare de fapt la o stare de drept. Prin urmare.art. Cum adica? De ex.2 al aceluias articol 2.art. poti sa ai intervertire daca initial te gasesti in ipoteza de tolerat. De unde se afirma ca si coproprietar.elementul subiectiv animus trebuie sa poata sa fie verificata intotdeauna din perspectiva tertilor interesati. adica fara animus domini. Asta inseamna intervertire.art. intentia de a te considera proprietar -faptul ca in alin. depozitar. chirias.919 NCC alin. modificare la nivelul elementului subiectiv. Asadar.

tocmai pentru a-l proteja pe proprietar impotriva detentorului precar care altfel una doua s-ar putea transforma in posesor sub nume de proprietar. Mai pot fi imaginate si alte intervertiri dintr-o stare de fapt in alta tot timpul modificarea intervine la elementul subiectiv animus.arendasul refuza sa –l mai recunoasca ca proprietar pe cel care ia dat bunul in arenda. -in ambele ipoteze modificarea elementului subiectiv animus nu mai depinde numai de afirmatiile arendasului. Intervertirea se poate face: i. In a doua ipoteza. il recunoaste ca fiind proprietar. ii.920 da o situatie de intervertire din detentie precara in posesie sub nume de proprietar. 2. proprietarul da terenul in arenda si dupa 30 de ani afla ca arendasul de fapt s-a considerat proprietar.Codul civil in art. -in afara acestor 2 situatii de intervertire prevazute de lege intervertirea este exclusa. Prin urmare arendasul sustine ca ar fi dobandit o posesie sub nume de proprietar si ar vrea sa uzucapeze proprietatea in conditiile in care proprietarul habar nu avea de acest lucru. in mod manifest ii arata foarte clar celui pentru care stapanea pana in momentul respectiv ca nu-l mai recunoaste proprietar. ca se afirma pe el ca fiind adevaratul proprietar. Pentru ca el sa poata sa cunoasca lucru asta intervertirea se face fie prin titlu fie prin acte 13 . Pe cand in momentul in care din detentor precar te transformi in posesor sub nume de proprietar. Ex. are temeiul/este justificat sa se considere proprietar 2. Pentru a evita astfel de situatii avem doua prezumptii: 1. Dar rationamentul nu este exact. are un act juridic translativ de proprietate care justifica ca el sa se considere proprietar.920 in mod limitativ -la prima vedere s-ar parea ca legiuitorul reglementeaza intervertirea pentru a proteja detentorul precar dandui posibilitatea sa devina posesor sub nume de proprietar. din momentul in care cumpara. Prima ipoteza. titlul. Modul de reglementare a intervertirii vine sa protejeze pe cel impotriva carui se exercita posesia. din contra. asadar detentia precara nu contrazice pe ala de la care a primit bunul in detentia.daca ai inceput ca detentor. In ambele ipoteze el are un motiv.limitarea modalitatilor de rasturnare al acestor prezumptii -vrei sa rastorni prezumptia trebuie sa intervertesti ---ca sa intervertesti sunt doar 2 modalitati: 1.fie prin titul. -detentia precara este intemeiata pe un act juridic. Ce inseamna asta? Inseamna ca arendasul va face el acte de dispozitie asupra terenului si nu va mai permite accesul pe terenul respectiv celui care i l-a dat in arenda. Si acel altcineva trebuie sa aiba posibilitatea sa cunoasca faptul ca impotriva dreptului sau s-a inceput o posesie. un temei. arendasul cumpara ulterior acel bun -in aceasta situatie. Singura chestiune care ramane invariabila este cea legata de modalitatile de intervertire. Cum? Prin acte de rezistenta neechivoce. adica fara animus domini. posesia ta sub nume de proprietar contrazice dreptul de proprietate pe care-l are altcineva. si mai mult. care vine si spune ca el s-a decis sa se considere altceva. asa ai ramas.tu detentor precar ai un titlu translativ de proprietate dobandit ulterior – ex.fie prin acte de rezistenta neechivoce -in cele trei ipoteze reglementate de art.

Asta inseamna intervertire prin acte de contrazicere a dreptului. Bine inteles.920 litera b: in masura in care am intervertire in baza unor acte de rezistenta. ii schimba categoria de folosinta. In masura in care el interverteste el incalca obligatiile din contract. daca cocontractantul este adevaratul proprietar el va avea la dispozitie inclusiv actiunea in revendicare. il trece la construibile si incepe sa isi faca o casa pe el. Si atuncia cocontractantul are posibilitatea sa introduca impotriva lui o actiune pe temeiul contractului respectiv. Prin exceptie. am avut o posesie clandestina si am fost deposedat prin violenta. adica nu-l mai recunosc pe ala. Pentru ca daca el se apuca sa construiasca este clar ca el nu te mai recunoaste pe tine ca proprietar. pentru a i se recunoaste efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata.D. chestiunea se prezinta in felul urmator: eu pot sa fiu coposesor alaturi de A. intr-o singura ipoteza: ipoteza reglementata de art. Viciile posesiei -reau credinta NU este un viciu al posesiei 14 . in situatia asta arendasul nu se mai poarta ca si cum ar fi un simplu detentor precar. Altfel intervertirea este exclusa. Si dupa 3 ani jumătate intervertesc. In rest posesia trebuie sa fie neviciata. Inseamna ca el are obligatia sa conserve substanta bunului si sa restituie bunul catre proprietar. posesie sub nume de proprietar. incep sa construiesc etc. Din momentul acela interverteste detentia precara in posesie sub nume de proprietar si din acel punct sunt intrunite conditiile pentru a curge termenul de uzucapiune. iar in baza uzucapiunii va putea dobandii dreptul de proprietate. introdusa in cazul deposedarii prin violenta. efectele juridice ale posesiei se produc si in cazul posesiei viciate. Ce poate sa faca proprietarul? El va avea prima data o optiune pe temei contractual impotriva lui. este vorba despre actiunea posesorie speciala. Este singura exceptie. de contestare a dreptului sau. intr-o singura situatie i se recunosc efecte juridice si unei posesii viciate. -precizare privind art. Ex. In momentul in care a trecut pot sa se produca efectele juridice legate de intervertire. Voi putea sa introduc actiunea posesorie speciala impotriva celuia care m-a deposedat prin violenta chiar daca posesia mea a fost viciata. ma port ca si cum as fi proprietar.951 alin. si sa ii dau afara de pe terenul pe care l-am coposedat. Intr-un mod manifest. In masura in care dai in arenda un teren. sau am avut o posesie discontinua si am fost deposedat prin violenta. adica avand animus domini. ma port ca si cand. dar textul respectiv spune ca in masura in care am un termen in contract pana la care eu trebuia sa fiu detentor precar. In situatia asta in momentul in care i-am dat afara am acte de rezistenta. Regula este ca pentru a fi protejat juridic. Ci se poarta ca si cum el ar fi proprietar. Distinctia pe care o aduce litera b cu privire la termenul respectiv se refera la ipoteza in care eu am arenda incheiata pe 7 ani. De ce? Detentorul precar ii cel care ajunge sa stapaneasca bunul altuia in baza unui act netranslativ de proprietate. efectele juridice se vor produce conditionat de implinirea acelui termen.C. Efectele posesiei Regula generala: -pentru a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata -prin exceptie. si ce spune textul? Ca propriu zis pentru mine intervertirea se produce. este o chestiune faptica. Ce face arendasul. ma afirm ca fiind proprietar.neechivoce de incalcare a dreptului sau. Aceasta exceptie este data de posibilitatea de a se introduce actiunea posesorie speciala pentru a proteja o posesie viciata. Deci trebuie sa treaca si termenul din contract.B.2.

Deci pentru a fi clandestina posesia trebuie ca posesorul cu intentie sa-l ascunda. -tocmai datorita acestei situatii de incertitudine cu privire la elementul subiectiv animus. Deci corpusul exercitat cu intermitente anormale raportat la utilitatea. ca atat vreme cat se gaseste acolo nu poate sa cunoasca faptul ca acasa o terta persoana i-a ocupat apartamentul si-l poseda. Cand spunem exercitare ne referim la elementul corpus. Daca corpusul se exercita in mod neregulat nu putem sa fim siguri. Daca posesorul in mod public isi exercita stapanirea el nu are obligatia sa-l informeze pe proprietar. Adica.sunt reglementate de codul civil -violenta -echivocul---nu este reglementat in codul civil. Pentru a fi clandestina este necesar ca posesorul sa fie cel care face in asa fel incat sa ascunda posesia fata de cei interesati sa o cunoasca.discontinuitate =presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat -am spus ca elementul corpus face sa se prezume si elementul animus domini. sau fata de alte persoane care ar avea un interes sa cunoasca existenta acelei posesii -prin urmare. proprietarul se prabuseste pe o insula pustie cu avionul.-posesia poate sa fie utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta. intentia de a se considera proprietar. -clandestinitatea este un viciu relativ. clandestinitatea este un viciu temporar. simplul fapt ca proprietarul nu poate sa ia cunostinta despre exercitarea posesiei asupra bunului sau nu inseamna clandestinitate. La fel ca si discontinuitatea. Intr-o asemenea ipoteza posesia nu este clandestina. Discontinuitatea presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale. 2. ea poate sa fie invocata doar de catre persoanele fata de care a fost ascunsa posesia. Evident. dar nu este exclusa nici in cazul bunurilor imobile. 1.clandestinitatea =presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei. apare viciul discontinuitatii. la destinatia bunului. tocmai datorita faptului ca elementul subiectiv nu poate fi probat in mod direct. adica presupune ca posesorul in mod voit/intentionat ascunde posesia fata de proprietar. Presupune ca discontinuitatea poate sa fie invocata de catre orice persoana interesata. -clandestinitatea presupune intentie. intre cele 2 exista tot timpul o legatura. Aceeasi legatura o regasim si la discontinuitate. Care sunt viciile posesiei -discontinuitatea -clandestinitatea ----. Clandestinitatea intervine cu precadere in materie mobiliara. Asadar. Este un viciu temporar. chiar in ipoteza in care posesorul stie ca nu este titularul dreptului pe care-l exercita in fapt. Pentru clandestinitate nu este suficient nici macar faptul ca proprietarul in mod neculpabil nu putea sa cunoasca posesia. -discontinuitatea este singurul viciu absolut. Asta inseamna ca posesia devine utila in momentul in care clandestinitatea inceteaza. Ii suficient sa ii da posibilitatea aceluia sa-l cunoasca. nu putem sa prezumam din acest mod de exercitare ca posesorul are si animus domini. 15 . In masura in care corpusul este exercitat cu intermitente anormale apar automat indoieli in legatura cu elementul animus al posesie.

proprietarul nu va putea invoca clandestinitatea. A va afirma ca el a avut animus domini considerandu-se proprietar exclusiv. dar cu toate eforturile posesorului de a ascunde posesia fata de proprietar acesta din urma afla despre exercitare posesiei.violenta -este un viciu relativ si temporar -violenta poate sa fie fizica sau morala =ea presupune crearea unei stari de teama care sa il determine pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care exercita violenta 4. Se opun ceilalti 2. prin urmare. Asadar. In ipoteza unui litigiu.echivocul -desi nu este reglementat lega. Si ii opun titlul lor. invoca dobandirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv. Toate celelalte persoane nu vor putea sa invoce viciul echivocului.persoana respectiva sa nu fi cunoscut exercitarea posesiei. O chestiune foarte importanta: 1. 3. uzucapiunea. mai putin unei persoane fata de care posesia lui este viciata. Prin urmare. Sa presupunem ca reclamant ar fi A. Ce inseamna ca este relativ? In exemplul dat. intereseaza ca viciu al posesiei. La randul lui D opune un alt titlu de dobandire. Cei 3 au dobandit bunul prin succesiune. Asta inseamna ca este posibil ca in masura in care X posesor invoca uzucapiunea in temeiul unei posesii indelungate sa poata opune acea uzucapiune tuturor persoanelor. din momentul incetarii viciului.trebuie ca posesorul sa fi urmarit cu intentie sa ascunda posesia fata de persoana respectiva.922 NCC:in alin. C stapanesc impreuna un imobil. nu poate produce efecte juridice decat posesia utila. Insa este posibil ca in cadrul litigiului respectiv sa se stabileasca ca posesia lui D este viciata.1 spune ca in afara situatiilor prevazute de lege. a unei revendicari. Deci pentru a se putea invoca clandestinitatea:1.viciile sunt temporare. doar B si C care au coposedat bunul impreuna cu A vor putea sa ii opuna echivocul. am pornit de la ipoteza in care A. C. prin urmare ea poate fi utilizata fie pentru uzucapiune fie pentru a justifica o actiune posesorie. Dupa o stapanire indelungata. B opune in calitate de posesor uzucapiunea. Drepturi reale Curs 4 Efectele posesiei Art. posesia ca fapt juridic produce aceste consecinte prevazute de lege doar in ipoteza in care este lipsita de vicii. deoarece intervine in ipoteza in care comportamentul posesorului si modul de exercitare a posesiei face neclara existenta si forma elementului animus.in afara de discontinuiate. asta este o ipoteza de echivoc. A. fie pentru a dobandi fructele si toate celelalte efecte ale posesiei. unul dintre ei. toate celelalte vicii ale posesiei sunt vicii relative. posesia este utila. 2. A revendica de la B. Ex. iar D posesorul parat intr-o actiune in revendicare. posesia chiar daca incepe fiind viciata. prin succesiune. Prin urmare.B. care arata ca pe toata durata de timp ei au stapanit impreuna cu A acel imobil. Insa este vorba de un viciu relativ care poate fi invocat doar de catre 16 . B. Noi suntem co-proprietari. 2. va exista o incertitudine. -echivocul este tot un viciu temporar si relativ.-in masura in care posesorul ascunde stapanirea pe care o exercita fata de proprietarul. B si C vor afirma ca A s-a purtat ca si cand s-ar fi considerat un coproprietar. B si C.

prezumptia de proprietar. o stare de fapt.887. B va veni si va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca art. corporale.919 NCC: alin. posesia ca stapanire asupra bunului.900 NCC. proprietatea. Ne intereseaza toate. tabular se refera la cartea funciara.unul dintre reclamanti.3: care intemeiaza pe faptul posesiei o a 2-a prezumptie. ramane sa functioneze ca prezumtie de proprietate in cazul caror bunuri? Bunurilor mobile.3:dovada contrara (cele 2 prezumptii fiind relative) admit dovada contrara. cu prezumptia existentei sau a inexistentei unui drept tabular.900 NCC:are 3 aliniate.919 posesia prezuma proprietatea. Intr-o astfel de ipoteza el poate sa opuna uzucapiunea celorlalti 2 coproprietari. 919 alin. Daca dreptul s-a radiat(a fost sters) din CF. dar ce putem observa este ca in contra cuprinsului CF adica in contra a ceea ce numim posesie tabulara. cu cuprinsul CF. care 17 . dar nu poate opune uzucapiunea lui C de exemplu. -in prima ipoteza se prezuma o stare de fapt. Alin. Prin urmare. -se ocupa cu prezumptii. Deci in masura in care posesia efectiva asupra bunului intra in coliziune/contradictie cu posesia tabulara.900 alin. proprietatea. La randul sa va veni A care va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca eu figurez ca proprietar in CF. actiunea in revendicare. respectiv cuprinsul CF. Ce inseamna drept tabular? = drept care face obiectul inscrierii in CF. nu se poate face proba prin prezumptia intemeiata pe posesia asupra bunului. In ambele ipoteze avem 2 prezumptii a unei stari de drept.1:daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista in folosul ei. ambele intemeiate pe elementul material corpus. prioritate va avea posesia tabulara. ca PRIORITATE ARE POSESIA TABULARA. Ii urmatoarea ipoteza:un imobil teren si constructie inscrisa in CF. se prezuma ca acel drept nu exista.3:pana la proba contrara posesorul este considerat proprietar. corpus si animus domini. Art. Este o chestiune foarte importanta. In a doua ipoteza se prezuma o stare de drept. -de ce ne intereseaza cele 2 texte: mai intai pentru ca sa nu le confundam. din corpus. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Ne intereseaza pentru ca nu o sa intram in detalii sa vedem ce inseamna rectificare si art. -doar discontinuitatea este un viciu absolut care poate fi invocat de catre orice persoana interesata. in situatia asta in care avem o coliziune intre 2 stari de fapt. posesia asupra bunului si zisa posesie tabulara. se pune intrebarea: in eventualitatea unui litigiu. care dintre cele 2 va fi preferata. prezumtii intemeitate pe un fapt cunoscut.1 spune asa: pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este prezumat posesor. Alin. dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. adica animus domini. Prima prezumptie:daca posesorul are corpus se prezuma ca are si animus domini. se pune problema. din faptul cunoscut corpus. figurand in CF ca proprietar al lui A. dintr-un fapt cunoscut. Art. Raspunsul este intotdeauna. art. Care este acea stare de fapt cunoscuta? Stapanirea efectiva asupra bunului. De ce ne intereseaza art.887 precum si pe calea actiunii in rectificare. cu exceptia imobilelor inscrise in CF. Si anume. Efectele posesiei (efectele propriu-zise) Prezumtiile intemeiate pe posesie Art. Posesorul este prezumat a fi proprietar. faptic imobilul este posedat de B. A nu se confunda aceasta prezumptie relativa cu ceea de a 2-a prezumptie. Sunt 2 prezumtii.

Am discutat de : 1. iar 935 ne spune ca posesorul este prezumat ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. Il citim. dar daca ele intemeiaza in favoarea unor persoane diferite. Iar este o prezumptie privind proprietatea. 935 nu este cumva doar o aplicatie a lui 919 alin.3. Care sunt cele 2 ipoteze? 935 o sa-l analizam la modurile de dobandire a proprietatii impreuna cu 937. adica 935 nu mai prezinta nici o relevanta odata ce avem 919 alin. In schimb 935 se ocupa cu alta prezumptie. Am invatat ca prezumtia presupune ca in loc sa probez faptul material sau faptul juridic pe care-l vreau sa-l demonstrez. prezumptia intemeiata pe cuprinsul CF. te vad stapanind bunul. Am auzit de posesia mobiliara care valoreaza propriteate. in fractiunea in care 18 . In situatia asta. Si el se prezuma.de prezumptia dreptului de proprietate care se intemeiaza tot pe stapanirea bunului.prezumtia lui animus domini din corpus. Un inscris este o stare de fapt fiindca este perceptibila prin simturi. probez un fapt conex si odata probata acest fapt conex se presupune din existenta lui ca exista si faptul la care initial ai dorit sa ajungi. Si se ridica intrebarea: nu este ea una si acelasi lucru cu prezumptia de la 919 alin.3? Raspunsul este ca NU.2 ce spune:care ii continutul lui 919 alin. deci prezum ca esti proprietar.3? privind comparativ cele 2 texte: 919 alin. Si atunci o sa discutam in comparatie 935 ca sa nu-l confundam cu 937. Si anume prezumtia ca posesorul a inceput stapanirea in temeiul unui titlu translativ de proprietate. Care este interesul lui 935? Ex. 919 alin. Nu putem avea prezumtii intemeiate pe animus. Nu cumva exista o suprapunere intre cele 2 texte? Adica cele 2 texte pur si simplu.2. Art. cand spunem posesia prezuma nustiu ce. si de asemenea ea ramane sa intemeieze prezumția de proprietate in cazul bunurilor imobile pentru care nu s-a deschis CF. Faptul conex in cazul celor 2 preuzmptii de la 900 si 919 este o stare de fapt. 935 intra in coliziune cu 919 alin. 2. sunt 2 stari de fapt. Mai precis pe elementul corpus. Si atunci se ridica intrebarea:pai daca ii proprietar ii normal ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate.2? deci daca se demonstreaza ca ai inceput stapanirea ca detentor precar se prezuma pana la proba contrara. Cele 2 texte vizeaza 2 prezumptii distincte. si atunci tot timpul prezumptiile astea. fie cuprinsul CF. 919 alin. care proba contrara se face numai prin intervertire.sunt susceptibile de posesie in principiu. De ce? Pentru ca animusul in sine nu poate fi dovedit in mod direct. Fiindca in masura in care din corpus se prezuma automat ca el a inceput stapanirea in baza unui titlu translativ de proprietate inseamna ca automat se prezuma ca el a avut animus domini de la momentul de la care a inceput stapanirea. Prima observatie este ca din nou discutam despre o prezumptie. sa fie foarte clara.3 prezuma ca posesorul este proprietar. In contexul lui 935 sa ne uitam si la 919 alin. ca ai ramas detentor precar. va avea intotdeauna preeminenta. de ce? Fiind ca 935 vine sa il ajute pe cel care stapaneste bunul.3 ne spune ca posesorul este prezumat proprietar. il vedem cu ochii. Deci avem X care stapaneste un bun mobil si vine un tert sa il revendice de la el. situatia in care posesorul este in conflict in litigiu cu un tert. Prin urmare. Pana atuncia.935 NCC: precizeaza ca oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil se prezuma ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului. Si acum sa vedem care este distinctia. de fapt se refera la corpus.2. ambele stari de fapt intemeiaza prezumptia aceleiasi stari de drept. sau atfel spus. Acea stare de fapt este fie stapanirea asupra bunului cu corpus si animus. Din nou discutam despre o prezumptie intemeiata pe posesie. care la randul lor sunt aplicabile in 2 ipoteze diferite.

935 va interesa doar in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietar. titlul meu a fost translativ de proprietate. Si ala vine si spune ca da. deci tu in mod legitim te-ai aflat in stapanirea bunului fiindca eu ti-am dat bunul in stapanire. ca textul nu distinge. Si anume. Prezumptia din 935 intereseaza o cu totul alta ipoteza. Deci 936 spune ca:cu exceptia cazurile prevazute de lege. Ci vine chiar cel care i-a transmis bunul.prezumam ca ai ramas detentor precar. care spune ca posesorul este prezumat ca fiind proprietar. 19 .3. Observatie. Atentie. pe cand 935 intereseaza ca prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau. La randul sau vine posesorul si spune ca nu. Si atunci va veni tertul si va spune ca 1. adica ca lui bunul i-a fost transmis printr-un titlu translativ de proprietate. Deci tu. posesia de buna credina a bunului mobil asigura opozabilitatea fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale. 919 alin. ce inseamna autor? Cel care ia transmis bunul posedat. Asadar. tu ai un titlu. (cum ar putea tertul sa rastoarne aceasta prezumptie? Demonstrand ca posesia paratului a inceput ca detentie precara.prezumtia existentei dreptului de proprietate 3. dar vine autorul si spune ca eu ti-am transmis bunul printr-un titlu netranslativ de proprietate. ce va face posesorul? Se va prevala de prezumtia din 919 alin. posesia asigura opozabilitatea fata de terti a dobandirii de drepturi reale mobiliare. 2. deja prezumptia din 935 in momentul acela devine complet inutila.3 intereseaza ca prezumtie de proprietate in conflictul dintre posesorul si un tert. Prin urmare nu este vorba doar de drepturi reale principale ci este vorba si despre drepturi reale accesorii. 2.tu ai inceput stapanirea ca detentor precar. in conflictul dintre cei 2 in care nu exista mijloc de proba ca fi preferat posesorul. ipoteza in care posesorul vine in conflict nu cu un tert ci cu autorul sau. iar daca nu ai avut posesie sub nume de proprietar te mai putem prezuma ca fiind proprietar? NU. Pentru ca in momentul in care vine un tert si vine si spune posesorului ca ala cu care ai contractat nu era proprietar. Dar pentru ipoteza in care nu exista un inscris. ai inceput ca detentor precar. am incheiat discutia. Cu toate consecintele. Pentru a stabili clar sfera de interes al textului. ca regula generala.prezumtia existentei elementului animus domini 2. avem art. Deci de data asta nu mai vine un tert de pe strada sa vina si sa spuna ca eu sunt proprietar si nu tu. mi s-a transmis bunul printr-un act translativ de proprietate. In legatura cu 935 mai fac o singura remarca.prezumtia existentei titlului translativ de proprietate -astea 3 chestiuni.vine tertul sa revendice acel bun. la revedere. Tu daca ai fost detentor precar ai avut animus domini? Nu.) deci 919 alin. Si se va prezuma ca lucrurile stau asa cum spune posesorul. Efectul de opozabilitate se refera la acte juridice care au ca obiect drepturi reale mobiliare. intr-adevar tu stapanesti bunul.935 care beneficiaza posesorului si spune ca daca autorul sustine ca i-a transmis bunul printr-un act netranslativ de proprietate iar posesorul din contra vine si spune nu. Evident ca in masura in care exista inscris prin care sa probezi titlul. Asta este ratiunea lui 935.2 si 3 intereseaza atunci cand posesorul vine in conflict cu un tert. Un al doilea efect legat de posesie se regaseste in art 936 NCC. Deci 935 intereseaza numai cata vreme nu se contesta calitatea de proprietar al acelui de la care a dobandit bunul posesorul. Asadar am abordat 3 prezumptii distincte: 1. Ca degeaba am titlu translativ de proprietate daca el provine de la un neproprietar.

Grija. 936 spune: drepturile reale mobiliare devin opozabile atunci cand tertul poate sa cunoasca existenta lui. Atentie. Ori posesia este tocmai aparenta dreptului real. Opozabilitatea de fapt inseamna ca pot sa am o situatie juridica intre 2 persoane si o situatie cu totul diferita fata de restul persoanelor. este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. Cand se transfera proprietatatea? In momentul incheierii contractului. Ei pot sa o ignore in mod legitim. 936 ne spune ce? Ne spune ca dreptul dobandit de B prin primul contract devine opozabil fata de terti fata de C din momentul in care B intra in posesie. adica corpus.1275 NCC:se refera la ipoteza unei transmiteri succesive a unui bun mobil. Cum poate tertul sa cunoasca existenta dreptului real mobiliar? Observand ca cineva se gaseste in stapanirea bunului mobil. Fata de ei nu exista. prin urmare. tu poti sa cunosti si altfel. Si vazand acel lucru pot sa deduca din acea stare de fapt existenta unei stari de drept. Adica. tertii pot sa vada o stare de fapt cu ochii lor. ci avem o ipoteza in care pentru un drept real mobiliar exista 2 modalitati alternative prin care se asigura opozabilitatea. care ne spune ca cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului. prin urmare poate A sa ii transfere proprietatea lui C.1:publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea debitorului fie prin inscrierea gajului in arhiva garantiilor reale mobiliare. care dintre cei 2 dobamditori va fi preferat? Raspunsul il gasim in 1275. Atentie. Am discutat efectul actului juridic cu privire la transmisiunea dreptului real sau a dreptului de proprietate sau a unui dezmembramant. prin urmare fata de C proprietar este A. mai poate contractul dintre A si C sa transfere proprietatea? Raspunsul ar fi ca nu. Art. De ce? Pentru ca 936 isi intemeiaza efectele pe posesie. De ce nu? Pentru ca anu mai este proprietar. Hai ca ti-l 20 . nu are decat A sa ii vinda lui C si daca C intra primul in posesie el isi face dreptul opozabil fata de B. Iar posesia este doar un mijloc de cunoastere . O stapanire materiala poti sa ai doar asupra unui bun corporal.2482 NCC: ne intereseaza alin. Ca opozabilitatea presupune si reversul: inopozabilitatea. ca cel care intra cu buna credinta primul in posesia bunului. ----sa avem grija. in arhiva electronica de garantii reale mobiliare. Este important sa intelegem modul in care functioneaza acest mecanism. mai precis pe elementul corpus al posesiei. 1275 face o aplicatie a lui 936 pentru situatia in care se instraineaza acelasi bun mobil la 2 persoane diferite. Care? Stapanirea unui bun mobil. Ulterior A ramas in posesia bunului il vinde si lui C. Adica. Ce inseamna buna credinta? Faptul ca el nu a cunoscut pe alta cale existenta contractului incheiat anterior. Cum? Iti spune vanzatorul:bai vezi ca eu am vandut obiectul asta ieri dar nu i-am predat inca bunul. Prin urmare. dreptul lui nu este opozabil fata de C. Consecinta. Si se pune intrebarea. Dar B nu a intrat in posesie.Art. Deci buna credinta din nou are semnificatia de eroare. remiterea bunului. Asta este ideea cu opozabilitatea intemeiata pe posesie. care poarta asupra unor bunuri corporale. Cand se transmite el in materie mobiliara?in momentul incheierii actului juridic. Da. ipoteza simpla in care proprietarul unui bun mobil instraineaza succesiv acel bun mobil catre 2 persoane diferite. Asadar. cateva observatii: 936 de principiu trebuie sa se refere la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare. Asta se intampla aicia. ca se spune tot timpul. Asadar. imaginati-va urmatoarea ipoteza: A ii vinde lui B un bun mobil dar nu il preda. Care ii logica lui 936? Logica lui 936 este opozabilitate prin publicitate. Cata vreme A nu ii preda bunului lui B situatia juridica numita transfer de proprietate intre A si B este inopozaibl fata de terti. la 2482 daca il raportam la 936 nu avem o derogare. Daca omul cunoaste existenta contractului anterior atuncia acel contract ii devine opozabil fiindca 936 inseamna opozabilitate prin publicitate adica prin cunoastere. Care este legatura dintre 1275 si 936? Mai intai. Asta este logica lui 936.

Acesta este obiectul derivat al raporturilor obligationale. in actuala reglementare. raportul obligational. este constituit in legatura cu un bun. astea le excludem. Cu toate acestea pentru ca avem un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. Sigur ca da. De ce ne intereseaza textul asta. creditor debitor. O sa vedem care este rolul lor. poate sa joace acest rol. 1782? Pentru ca am spus urmatorul lucru: posesia poate sa functioneze ca mijloc de publicitate doar pentru drepturile care poarte asupra bunurilor corporale fiindca numai astea sunt susceptibile de corpus. zisele uzucapiuni tabulare respectiv extratabulare.937 NCC. Ei. imi asiguri folosinta bunului si celalalalt raport obligational. pot sa duca la dobandirea proprietatii imobiliare. litera b: mobile supuse unor formalitati de publicitate. adica majoritatea bunurilor mobile) in cazul acestor bunuri.930-934 NCC:dobandirea respectiv conservarea proprietatii imobiliare. Art. Ei.dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta -art.948 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta. eu iti platesc chiria. adica aceiasi ipoteza numai ca nu se transfera proprietatea ci se da in chirie la chiriasi diferiti acelasi bun. De ce? Pentru ca in timp ce in cazul bunurilor mobile posesia joaca efectiv ca mod de dobandire. Dreptul de locatiune a chiriasului este impotriva proprietarului ca ala este debitor. in favoarea locatarului care a intrat primul in folosinta bunului se aplica dispozitiile de la 1275 adica povestea de dinainte. Exista si alte efecte ale posesiei pe care doar le va aminti.vand tie. asigurarea folosintei respectiv plata chiriei. vom discuta si despre uzucapiunile reglementate pe VCC. Alea erau moduri de dobandire a proprietatii. Care anume sunt astea: 1. Bunul este obiectul derivat. Dreptul de creanta nu este un bun corporal. Obiectul ii prestatia. posesia de buna credinta.939 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin uzucapiune ---este o noutate absoluta pe care o aduce codul civil -art. dreptul chiriasului. posesia in mod exceptional functioneaza ca mijloc de asigurare a opozabilitatii si pentru un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. Lucru extrem de important pentru ca voi veni o acceptiune despre uzucapiune ca fiind un mijloc prin care in temeiul unei posesii indelungate devii proprietar. -art. si 21 . in temeiul uzucapiunii Observatie:dupa cum am remarcat. le excludem si pe astea. dar nu sunt moduri de dobandire. Ele au un rol. Fiindca dreptul de creanta al chiriasului nu este asupra bunului. nu sunt moduri de dobandire a proprietatii. Intr-o astfel de situatie cel de al 2-lea dobanditor este de rea-credinta prin urmare nu se poate prevala de 1275. in cazul bunurilor imobile. Sa ne uitam la litera c: in cazul celorlalte bunuri (care sunt celelalte bunuri? Sa ne uitam la litera a:imobile inscrise in CF. bunul asupra caruia imi asigur folosinta. pot sa intemeieze. pentru ca nu este un drept real. am spus dobandirea si in cazul uzucapiunii imobiliare am spuns asa:dobandire respectiv conservare si nu am spus prin ci in temeiul uzucapiunii. in mod normal posesia nu ar trebuie sa joace publicitate in cazul lui.941 NCC:dobandirea posesiei mobiliare prin ocupatiune -art. Deci ne raman imobilele care nu sunt inscrise in CF si bunurile mobile care nu sunt supuse unei formalitati de publicitate. pentru ca le vom studia cu alta ocazie. Obiectul derivat. de stapanire materiala.1782 NCC:spune locatiuni succcesive. -art. la 1782 ii vorba despre opozabilitatea dreptului de creanta. zisele uzucapiuni din NCC nu mai sunt moduri de dobandire a proprietatii. Prestatia. Cu toate astea. fiindca ii in legatura cu bunul dat in chirie.

nu va putea sa ii opuna autoritatea de lucru judecat a hotararii pronuntate intr-o actiune posesorie. Deci in continuare actiunile posesorii beneficiaza de reglementarea pe langa cele din NCC si de reglementarea din CPC. De principiu. La prima vedere logica. sau a unei deposedari. solutiona ramane definitiva si irevocabila. Precizare legata de reglementarea legala. Care este diferenta dintre cele 2? 22 . adica o actiune posesorie care urmareste evitarea unei tulburari in posesie care se va produce cu certitudine daca nu intervine instanta. prin actiunea posesorie reglementata de art. daca apare un alt temei juridic. In mod cu totul exceptional. Atuncia proprietarului nu-i ramane la dispozitie decat sa introduca o actiune in revendicare. Articolele din CPC mai reglementeaza acum doar chestiuni procedurale. Il da in judecata pe proprietar cu actiune posesorie. Atentie. adica in contract ala are uzucapiune. Are castig de cauza. dupa sistemul francez. Actiunile posesorii Ce sunt actiunile posesorii? = Ele sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie. atunci este o alta discutie. pentru a evita o tulburare in posesie.952 NCC. De altfel. de ce ne intereseaza situatia atipica din 952? Pentru ca in mod normal ordinea cronologica este :tulburare in posesie. dar au fost modificate fundamental. in ce priveste actiunile posesorii. Exista o procedura speciala al actiunilor posesorii – art. de foarte multe ori se poate intampla ca proprietarul bunului vine. respectiv deposedare. Asadar. solutia instantei NU impiedica deschiderea unei actiuni petitorii. posesoriile pot fi : posesorie generala. In situatia asta posesorul care acum va fi parat. Singura chestiune care ne intereseaza pe noi din CPC este regula ca : solutia pronuntata intr-o actiune posesorie NU are autoritate de lucru judecat in petitoriu. Care este ideea – CPC ne spune asa: daca instanta s-a pronuntat printr-o hotarare definitiva si irevocabila intr-o actiune posesorie. pentru ca nu pot sa aiba o dubla reglementare. Ce inseamna asta? Mai intai ce inseamna autoritate de lucru judecat? In rezumat. Nu poate nici una dintre parti ulterior sa redeschida fata de aceeasi parte cu privire la acelasi bun si pe acelasi temei o noua actiune in revendicare. sigur nu mai este uzucapiune ca este accesiune. Si ce face proprietarul? La randul sau il deposedeaza cu dea sila pe celalalt. Ele exista si acum dar vorbesc despre lucruri total diferite fata de continutul lor din VCC. constata ca a fost deposedat de un tert de rea-credinta. Deci daca s-a solutionat o data o actiune de revendicare intre A si B cu privire la un bun litigios si pe anumite temeiuri de drept. si dupa aceea introducerea actiunii posesorii. inseamna ca nu poti sa ai acelasi litigiu intre aceleasi persoane pe acelasi temei de 2 ori. respectiv posesorie speciala. adica revendicare sau confesorie. in mod exceptional instanta poate interveni pentru a preintampina. actiunile posesorii vor fi reglementate si in NCPC care s-ar putea sa intre in vigoare in primavara. rationala ar parea ca in momentul in care intra in vigoare NCC au fost aprobate articolele din CPC. Sigur. va fi reglata de legea in vigoare la momentul la care a inceput cursul ei. Actiunile posesorii erau reglementare si in VCC cu diferenta ca ele nu se gaseau reglementate in codul civil ci in codul de procedura civila. judecata intre A si B cu privire la un bun.673-676 CPC. De asemenea. cu privire la acelasi bun intre aceleasi persoane.prezinta interes pentru ca orice fel de posesie inceputa anterior intrarii in vigoare a NCC. legiuitorul da posibilitatea posesorului sa introduca o actiune posesorie cu caracter preventiv. Mai mult. ele NU au fost abrogate. Prin urmare ce poate sa faca posesorul.

posesia sa fi fost de minim 1 an de zile inainte de deposedare c. anterior deposedarii sau tulburarii. dupa 9 luni ai castig de cauza si hotararea ramane definitiva si irevocabila. Daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani. Mai mult de 1 an – care este ratiunea? Ratiunea este ca dupa 1 an de la deposedare nu mai poate introduce actiunea posesorie. Si anume. Si daca ar fi riscul ca la orice deposedare tu sa te trezesti ca trebuie sa o iei cu uzucapiunea de la zero. Daca exista o tulburare in posesie continua.de la momentul deposedarii sau a tulburarii in posesie sa fi trecut mai putin de 1 an. De ce? Atfel tot timpul ar mai avea un an. Posesoria generala presupune 3 conditii: a. Prin urmare. daca avem o speta in care am o posesie de 1 an. Jonctiunea posesiilor este reglementata in art. Si va putea sa vina reclamantul sa spuna ca mai paratul. la 932 alin. Adica. Pentru a obtine durata de 1 an care sa ii justifice protejarea prin actiunea posesorie.In legatura cu posesoria speciala. pe tine te-am violentat? Nu. 2. Care este consecinta? Consecinta este ca tu nu poti invoca aceste vicii. Pai m-a deposedat. Pai alea le exercita din momentul initial al deposedarii pana in prezent. A doua chestiune care ne intereseaza.ca reclamantul sa fi avut inainte. Viciile fiind relative. Si atunci tot timpul termenul de 1 an ar curge din prezent.1. pentru ca el ii inca in posesia bunului. de cand se calculeaza termenul de mai putin de 1 an? Din momentul in care a inceput primul act de tulburare sau din momentul ultimului act de tulburare? Din momentul in care a inceput. exercitand el acte de stapanire asupra bunului. Care este miza acestei fictiuni? Miza ii pentru uzucapiune. din care 6 luni ea a fost viciata de violenta sau clandestinitate. Fata de tine am ascuns posesia? Nu. efectul admiterii unei actiuni posesorii ii ca se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata posesia.g:spune ca posesia inceteaza prin deposedare.921 lit. Deci daca actele de tulburare sunt cotinue ne intereseaza momentul initial al lor.Posesoria generala se utilizeaza in masura in care intervine o tulburare in posesie sau o deposedare fara violenta. Deci. Prin urmare. daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de 1 an.2:viciile posesie suspenda cursul uzucapiunii. ca ea presupune: 23 . Dar atentie. In masura in care esti deposedat azi si dupa 6 luni introduci actiune posesorie.de adaugat un singur lucru. ar fi foarte neplacut. Introduc actiunea posesorie si vine paratul si spune ca posesia ta de 1 an . se poate intampla sa fie vicii relative. Consecinta daca posesia nu este utila. Si daca viciul este relativ el suspenda cursul termenului de 1 an numai daca actiunea posesorie este introdus fix impotriva celui care putea sa invoce acel viciu. pentru ca ele sunt relative. reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor. pentru uzucapiunea presupune intervale mai mari de timp. se va considera printr-o fictiune legala ca tu ai ramas posesor in toata aceasta perioada de timp. Unde gasim aceasta chestiune? Tot in materia uzucapiunii. pana la momentul deposedarii respectiv a tulburarii. jumatate a fost viciata de clandestinitate si violenta. sa lipeasca la posesia exercitata de el. Sa ne uitam la art. o posesie utila. fata de tine am o posesiei utila de 1 an. sa adune si posesia exercitata de autorul sau. care este consecinta? Consecinta este intr-o astfel de ipoteza ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calcul pentru stabilirea termenului de 1 an. insa o anumita perioada aceasta posesie a fost viciata.933 cu privire la uzucapiune. dar este la fel de bine aplicabila si in cazul actiunilor posesorii. Acelasi lucru se intampla si in cazul termenului de 1 an cerut pentru a putea introduce actiunea posesorie. deci neviciata b. termenul de 1 an ne intereseaza pentru ca posesia trebuie sa fie utila.

o deposedare prin violenta ca o prima conditie b. Astea sunt cele 2 ipoteze. Grija mare. nu se comporta ca si cum ar fi al lui. adica DA. detentia precara presupune 2 chestiuni diferite care trebuie sa existe in paralel cu ea: a. Momentul in care un tert incepe sa se comporte ca si proprietar fata de bunul pe care-l stapanesc eu.actiunea posesorie poate fi introdusa de catre posesorul sub nume de proprietar. Asta inseamna deposedare. Ce inseamna tulburare in posesie = inseamna ca incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie.2 din NCC.950 alin. 2. Este o afirmatie profund GRESITA. pentru a ajunge cu masina la un teren care ii apartine. Si de 3 ori pe saptamana trece peste terenul pe care-l posedam. Si nu i se permite sa evite aceasta actiune folosindu-se de actiunea posesorie. Asta inseamna tulburare. sa nu facem urmatoarea afirmatie: detentorul precar nu poate introduce actiunea posesorie impotriva proprietarului. Nu ne lipseste de corpus. dupa care proprietarul il tulbura pe chirias. Observatie fundamentala: detentorul precar NU poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care stapaneste. Si detentorul precar poate sa uzeze de actiunea posesorie in aceleasi conditii in care putea sa uzeze de aceasta actiune posesorul sub nume de proprietar. dar nu o posesie sub nume de proprietar cu o posesiei mai restransa. Se discuta daca detentorul precar poate utiliza actiunea posesorie? In actuala reglementare este la fel ca si in CPC. poate intenta o actiune posesorie detentorul precar. Cum vine asta? O gasim in art. Poate chiriasul sa introduca o actiune posesorie? Da. proprietarul da bunul in uzufruct si uzufructuarul il da in chirie.a. De ce? Pentru ca de ex. tertul incepe sa se poarte ca si cand ar avea un drept de servitute asupra imobilului pe care-l stapanesc eu. Ne deposedeaza el? nu. Ce inseamna deposedare sau tulburare? Va exista deposedare = cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului avand animus domini. O chestiune fundamentala privind actiunile posesorii: IN CADRUL UNEI ACTIUNI POSESORII PARTILE NU ISI POT INTEMEIA PRETENTIILE SI INSTANTA NU ISI POATE INTEMEIA SOLUTIA INVOCAND EXISTENTA SAU INEXISTENTA UNEI STARI DE DREPT.sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la momentul deposedarii prin violenta intelegem = orice violenta fizica sau psihica de natura a trezi temerea si de a-l determina in acest mod pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care il deposedeaza. Idee este ca. Chestiuni privind actiunea posesorie -actiunea posesorie intervine daca am deposedare sau tulburare. ex. avem in posesie un teren si un tert incepe sa foloseasca terenul ala pentru a traversa. 24 . tulburarea – exercita o posesie mai restransa decat posesia sub nume de proprietar. Ex.un posesor sub nume de proprietar care iti da bunul in detentie b. De ce? Pentru ca impotriva acestuia el va avea la dispozitie actiunea pe temei contractual. Deposedare – se comporta cu un animus domini. Pentru ca el nu stapaneste pentru proprietar ci stapaneste pentru uzufructuar.un act juridic netranslativ de proprietate -detentorul precar va putea sa introduca actiunea posesorie impotriva oricarei persoane mai putin impotriva posesorului care i-a cedat lui stapanirea bunului prin acel act netranslativ de proprietate. Ci doar ne tulbura exercitiul posesiei. Pentru ca el nu are animus domini.

In legatura cu procedura actiunii posesorii: 1. Dupa care urmeaza : cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. anumite materii nu sunt de competenta lor.IN ACTIUNILE POSESORII SE DISCUTA INTOTDEAUNA EXCLUSIV STARI DE FAPT.673 si 676 CPC. act posesorii sunt supuse unei proceduri urgentate atat in prima instanta. O a doua chestiune care ne intereseaza este legata de faptul ca procedura de judecata este una cu caracter de urgenta.2 CPC : tribunalul judecat in prima instanta si procesele in materie comerciala si civila. 282 ind. Ipoteza in care exista o potentiala tulburare a posesiei. Doar prin exceptie. Insa. asadar actiunea posesorie se va judecat intr-un interval de timp mult mai scrut decat actiunea petitorie 3. chiar daca are reglementari si in NCC. In art. in masura in care legea stabileste in concret acest lucru. in actualul CPC judecatoriile au o competena generala. Evident. etc. instanta competenta este judecatoria. prin actiuni ii clar ca tine de procedura civila. La lit. etc. Drepturi reale Cursul 5 In cursul acesta urmeaza sa discutam despre actiunile posesorii – continuare curs 4 si despre Sistemul de publicitate imobiliara si relevanta lui in cazul drepturilor reale imobiliare Cateva observatii in legatura cu problemele de la cursul 4 : - In general. In actualul CPC. Prin urmare. 1 CPC :”nu sunt supuse apelului hot date de judecatorie in prima instanta in cerereiel introduse pe cale principala privind : ……actiunile posesorii” à hot jud pronuntate in prima inst in solutionarea act posesorii nu sunt supuse in actuala reglementare apelului --. in cazul actiunilor posesorii am observat ca acestea pot fi de 2 feluri : o actiune in complangere si in reintegrare. indiferent ca este pe NCC sau pe CPC. Instanta competenta in cazul actiunilor posesorii. mai exact ne intereseaza nr cailor de atac pe care le are la dispozitie oricare dintre parti pana al finalizarea litigiului --. este data indiferent de varianta actiunii.000 ron . dupa caz. chiar daca este peste 500. indiferent de valoarea bunului litigios.000 ron. Deci in principiu. cat si ca durata generala datorita faptului 25 . avem reglementari si in art. actiunile posesorii . adica generala si speciala. de procedura presupusa de ele. inclusiv.art.b se precizeaza : ca tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie civila ale caror valoare este de peste 500. Intotdeauna in cazul unui litigiu intereseaza momentul la care hotararea jud ramane definitiva si irevocabila. printre altele.1 CPC :in prima instanta judecatoria judeca toate litigiile in afara celora date prin lege competentei altei instante.consecinta este ca ele vor putea fi atacate numai cu recurs. a celor in materie succesorala.1 si 2 din CPC: art. asadar. in materie de competenta materiala a instantelor: avem art. in prima instanta cererile posesorii vor fi judecate de catre Judecatorie 2. utilitatea acestor actiuni posesorii.

in primul rand pt ca si in mat mob nimeni nu il opreste pe proprietar sa exercite act posesorii chiar daca e proprietar (mai exact calitatea de proprietar nu opreste pe nimeni in a introduce si actiuni posesorii). al doilea argument : in materie mobiliara act posesorii sunt excluse deoarece posesia in mat mobiliara valoreaza proprietate si prin urmare nu se mai pune prbl unei act posesorii ci a unei actiuni petitorii à cf David acesta este un argument eronat. De principiu. (ref critica David a celui de-al doilea argument ) imaginati-va ca cineva pierde un bun de valoare si o alta persoana il gaseste (nu discutam aici de oblig de a-l preda . adica inainte de Codul Napoleon bunurile mobile erau considerate de o valoare atat de irelevanta incat nu se merita instituirea unei protectii si asupra lor . ea poate fi atacata numai cu recurs a. in toate manualele de dr reale vom gasi o afirmatie in sensul ca actiunile posesori sunt exclusiv imobiliare à prin aceste actiuni se poate apara numai posesia asupra imobilelor ---. insa art 989 NCPC stabileste in alin 3 faptul ca hotararea data asupra cererii posesorii este supusa numai apelului à avem tot o procedura urgentata si in NCPC care presupune tot o singura cale de atac. Cf NCPC. imaginati-va ca un tert ii sustrage acel bun sau ii tulbura posesia asupra bunului mobil à ce va putea face gasitorul avand in masura in care el nu are o act petitorie pt ca el nu este proprietar ? raspunsul ar fi ca el nu poate face nimic . Procedura speciala la cererile posesorii reglem de art 988-990 NCPC ----de principiu reglementarea este identica cu ceea ce gasim in actualul CPC. prin urmare neexistand o interdictie expresa este evident ca actiunile posesorii pot viza si protectia posesiei mobiliare !!! (Explicatia existentei opiniei din manuale cum ca act posesorii se aplica numai in cazul bunurilor imobile : primul argument : acesta tendinta de a considera ca actiunile posesorii protejeaza numai posesia imobiliara este una de ordin istoric. nu exista nici un text de lege care sa restranga aplicabilitatea actiunilor posesorii la sfera bunurilor imobile. etc) à evident ca odata ce gaseste bunul pierdut. gasitorul ar putea deveni proprietar insa numai in temeiul uzucapiunii mobiliare dupa o anumita perioada de timp . adica simpla posesie a unui bun mobil nu te face automat proprietarul acelui bun) Ex. noua reglementare nu schimba cu nimic actualul CPC b. Pana devine proprietar. art 92 stab ca „judecatoria solutioneaza in prima inst cererile posesorii” à in ceea ce priveste competenta de solutionare a cererilor posesorii in prima instanta.ca hot pronuntata in act posesorie nu este susceptibila de apel.cf David. acea persoana nu devine automat proprietar pt ca nu este aplicabil nici art 937 Cc si nici ocupatiunea. respectiv regula instituita de acest text de lege se aplica numai la anumite situatii limitativ reglementate si nicidecum la orice posesie mobiliara. insa de aceasta data calea de atac va fi cea a apelului 4. asta in masura in care nu admitem ca act posesorii pot fi si actiuni mobiliare àdpdv David nu exista nicio interdictie sau limitare in a uza de act posesorii si in domeniul mobiliar ! 26 .insa atentie ! art 937 CC se aplica numai in anumite situatii determinate. iar in al doilea rand : in mat mobiliara posesia valoreaza proprietate. pt ca bunul are deja proprietar (iar ocupatiunea reprezinta un mod de dobandire a unor bunuri fara proprietar) si pt ca bunul a fost pierdut (nu a fost abandonat) . textul de lege care instituie acest principiu fiind art 937 CC ---.

in cazul de la art 952 CC. De principiu va fi vb de o actiune imobiliara 3. deci care s-a produs !!! ori in cazul de la 952 Cc avem o actiune care urmareste sa preintampine o tulburare viitoare. Foarte important ! De principiu.astfel ca acest mod de reglementare. astfel ca aceasta cerere de reparare. este de observat ca cf alin 1 art 952 posesoria. lucrarile/ alte acte pe care le savarseste paratul nu se realizeaza asupra imobilului reclamantului ci pe imobilul propriu al paratului. actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului. distinct. in sensul ca ea ar presupune si riscul unei tulburari/deposedari. dar totodata ea ar presupune simultan. posibil numai in ipoteza in care paratul ar fi cauzat vreun prejuciu reclamantului ptin tulburare sau deposedare. Asadar. deci numai atunci cand exista o ingrijorarea serioasa cu privire la riscul tulburarii posesiei o A doua observatie : este evident ca act din 952 va fi o act exclusiv imobiliara pt ca se refera la ipoteza unor lucrari asupra sau in legatura cu imobilul In concluzie : 1. adica in masura in care lucrarile/bunurile respective ar fi asezate direct pe terenul reclamantului am discuta despre o deposedare sau o tulburare actuala. cel putin in modul de reglemntare al legiutorului. de acordare de despagubiri nu va fi una posesorie ci va fi intemeiata pe raspunderea civila delictuala.- Element de noutate adus de CC 2009 in materia actiunilor posesorii : art 952 : „luarea masurilor pt conservarea bunului posedat” – care ar fi chestiunile atipice ale art 952 raportat la caracteristicile act posesorii discutate pana acum ? o O prima observatie este legata de faptul ca s-ar parea ca actiunea din art 952 se introduce nu ca urmare a unei tulburari de posesie ci pt a preintampina o tulburare de posesie ó cf alin 1 „exista motive temeinice”. nu tocmai fericit. spre deosebire de actiunea posesorie generala obisnuita care este introdusa tocmai ca o consecinta a tulburarii sau deposedarii ivita anterior 2. Un alt element important prevazut de art 952 alin 1 coroborat cu art 949 alin 1. fraza finala cf careia : „posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate”—acest txt de lege nu se refera nicidecum la o actiune posesorie. ar fi simultan conditionata si de producerea unui prejudiciu à 27 . pare a fi conditionata de riscul ca bunul posedat sa fie distrus sau posedat . ne duce cu gandul ca actiunea posesorie pe care legiuitorul doreste sa o introduca in NCC ar avea o natura juridica mixta. Prima si cea mai importanta observatie legata de varianta de actiunea posesorie generala introdusa de art 952 CC presupune riscul iminent al unei tulburari a posesiei. respectiv parea fi conditionata de producerea in viitor a unui prejudiciu ---. act posesorie va fi introdusa atunci cand un tert face acte materiale de stapanire asupra bunului reclamatului --. Asadar. nicidecum asupra imobilului reclamantului deoarece in caz contrar ne-am gasi in prezenta unei tulburari actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare 4. ci se refera la un alt capat de cerere.

reclam va putea sa uzeze de act posesorie . LA un mom dat. deoarece implicatiile practice ale acestei distinctii sunt foarte restranse.Ce se va intampla de ex daca nu s-a introduc act posesorie inainte de finalizarea lucrarilor respective ? Dupa finalizarea lucrarilor. nesocotind aceasta servitute. in dr civil roman. respectiv incep aceste lucrari. constructia lui A va avea automat de pierdut dpdv economic (insa ramane de vazut cum va interpreta in concret practica noastra judiciara acest art 952). Se ridica intrebarea : art 952. astfel de actiuni introduse in temeiul art 952 vor putea fi exercitate doar inainte de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu ! --. faptul ca posesia nu este un atribut al vreunei drept real 2. sa fie distrus ori deteriorate. actiunea din 952 a devenit un hibrit intre actiunea posesorie si actiunea in raspundere civila delictuala. A va avea la dispozitie 2 posibilitati de actiune : 1 actiune petitorie. raspunsul nu poate fi decat negativ pt ca legiuitorul conditioneaza simultan aceasta posesorie si de riscul ca terenul lui A. In favoare terenului lui A si asupra terenului lui B exista constituita o servitute de a nu construi. in speta. confesorie de servitute. iar in masura in care mi se incalca exercitiului unei servituiti de catre vecinul meu este evident ca va scadea valoarea constructiei mele si a terenului meu pt ca constructie mea ar trebui sa aiba veder. NOTA BENE !! In principiu. In mom acela . etc ào data ce B isi va ridica constructia. poate fi aplicat intr-o astfel de ipoteza ? Interpretand foarte strict textul. Distinctia intre stari de fapt stari de drept. dar si 1 act posesorie pt ca i se tulbura posesia servitutiei respective. Discutia legata de distinctia dintre posesie si detentia precara este in mare masura in prezent una teoretica. tocmai pt ca aceasta nu se va introduce dupa finalizarea constructiei ci in mom in care se realizeaza. Aceasta act posesorie va fi tocmai echivalentul celei din art 952. Interesul distinctiei intervine intr-o singura ipoteza = atunci cand detentorul precar ar dori sa introduca 28 . adica nici un proprietar al terenului lui B nu va avea voie sa construiasca niciodata pe acel teren. Detentorul precar este la fel de bine protehat prin actiunile posesorii cum este si posesorul sub nume de proprietar. prin introducerea acestei conditii a existentei riscului ca bunului reclamantului sa fie fie distrus ori deteriorat. asta pt ca detentia precare preia in 99% din cazuri regimul juridic al posesiei sub nume de proprietar. fara a se fi incheiat. In concluzie. retinut de practica judiciara (pt acesta posesorie nu existA o reglem expresa in dr francez) este urmatorul : A si B au in proprietate si in posesie 2 terenil alaturate . ca urmare a lucrarilor efectuate de B à ar retrange foarte mult sfera de aplicabilitate a art 952 ---. B incepe sa construiasca. lumina naturala . ci de act posesorie generala clasica care intervine ca urmare a unei tulburari / posedari Precizari important de retinut cu privire la cele discutate pana acum despre POSESIE: 1.dpdv David. ins anu de cea reglem de art 952.interesul acestei observatii : exemplu clasic in dr francez. instantel franceze recunosc ca inainte de finalizarea constructiei. instantele noastre ar trebuia sa priveasca acest text foare extensiv si sa inteleaga prin deterioare inclusiv scaderea valorii economice a bunului.

al. transferul opereaza imediat prin simpla incheiere a contractului. astfel ca noua reglementare contine anumite situatii atipice : o Art. cat si fata de terti. Conflictul posesoriu dintre detentor si posesor sub nume de proprietar 5. in privinta bunurilor imobile. respectiv contractul. respectiv in privinta imobilelor. in acelasi mod. si detentia precara poate duce la uzucapiune. actul juridic. atat intre parti. in rest detentia precara are acelasi regim juridic cu al posesiei sub nume de proprietar (Obs . rolul de publicitate fata de terti a drepturilor reale il are sistemul de carte funciara. pt ca detentorii precari nu putea niciodata utiliza act posesorii. detentorii precari nu au avut posibilitatea de a uza de actiunile posesorii. Toata acesta distinctie a pornit de fapt din dr civil francez. pe baza actului sau faptului care a stat la baza inscrierii lor” à asadar in materie imob se deroga de la regula instituita de art 1273. deci deduci ca acea persoana ar avea un drept de proprietate/alt drept real asupra acelui bun). terenuri sau constructii .o actiue posesorie exact impotriva celui pt care stapaneste – acolo el este limitat si u are acesta actiune . Intervertirile 4. numai prin inscrierea lor in cartea funciara. dr reale asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se dob. asadar miza discutiei in dr francez era una destul de mare. 1 : reprez REGULA à asadar. teoretic. respectiv austriac de carte funciara Istoric . in dreptul roman are capacitatea. insa in prezent ei pot à de aceea importanta distinctiei este mai mult dpdv istoric. 1273 NCC al. Regula esentiala a non-cumulului posesoriului cu petitoriul care pp ca intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca si argumente. in timp ce in mat imob dr se transfera doar prin intabulare ------àacesta diferenta intre transferul dr reale in materia mob si imob provine tocmai din compromisul legiuitorului CC 2009 : astfel ca sistemul francez presupune ca vointa partilor este suficienta pt a incheia un act 29 . la fel ca posesia sub nume de proprietar – vom discuta despre asta cand ne va preda modurile de dobandire a proprietatii).La fel cum in materie mobiliara.Codul civil 2009 face un compromis intre sistemul francez si sistemul german. transferul proprietatii are loc numai cu ocazia si doar prin efectul inscrierii in CF ----pare oarecum ciudat faptul ca in mat mobiliara . cea care joaca rolul de publicitate a drepturilor reale este posesiea (vezi o persoana in stapanirea unui bun mobil. care este sistemul clasic de CF provenit din sistemul germanic. unde pana de curand . deoarece importanta practica este destul de restransa asa cum am aratat mai sus 3. 3 insa care in mod evident trimite la art 885 : „sub rezerva unor dispozitii legale contrare. ca si temeiuri stari de drept à intr-o act posesorie se invoca numai si numai stari de fapt !!!!! POSESIA TABULARA =starea de fapt presupusa de inscrierile funciare Publicitate imobiliara = presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a cunoastesituatia juridica a bunurilor imobile . aptitudinea de a transfera dr reale.

prin efectul contractului de V-C. se aplica sistemul francez § In materie imobiliara. compromisul care se regaseste in Cc 2009 suna astfel : § In materie mobiliara. in acest sist de dr in cazul vanzarii unui bun mobil prin contrcat nu se tranfera dr de proprietate ci doar se naste obligatia de a da. adica eu iti vand acum un bun care inca nu exista. la momentul incheierii vanzarii. donatie ) sunt exclusiv acte obligationale. respectiv va incepe sa existe in patrimoniul vanzatorului. dar nu este nicidecum identica.se va trece la executarea ei = transferul efectiv al proprietatii )----tocmai de aceea . despre contract ca fiind un act obligational din care se naste doar strict o obligatie de a da) . respectiv austriac. transfer prin intabularea in CF a dr reale principale sau accesorii .m cine figureaza ca fiind proprietar) . ceea ce inseamna ca din contract nu se nasc decat obligatii (la fel cum am invatat si la dr roman). de a-ti transfera tie proprietatea in viitor = Gresit !!! à in momentul incheierii contractului nu se naste o oblig de a da pt ca in mom in care bunul viitor (o recolta de nu stiu ce) va deveni bun actual. pt ca in Cc ro nu avem in nici un caz regula potrivit careia contractul naste doar obligatii (prin urmare nu putem vb in sist nostru de drept. acesta urmand a se transfera doar cand se va executa obligatia de a da prin intabularea dr in CF o In concluzie. Se naste obligatia de a da si abia ulterior 2. prin urmare. formalismele (act autentic. 30 . in schimb. imaginati-va vanzarea unui bun viitor . mecanismul difera in sensul ca contractul (ex. care se va executa prin remiterea ulterioara a bunului àtranferul de proprietate avand loc deci doar in mom remiterii bunului . etc) nu conditioneaza transferul dr reale ci conditioneaza doar opozabilitatea fata de terti. Atentie !!! noi inca vorbim tot despre stari de fapt !! ---inscrisul de carte funciara este tot o stare de fapt pt ca il putem constata prin propriile simturi (cerem un extras de CF si vede. contractul nefiind niciodata un mod de dobandire a proprietatii/altui dr real (deci vom avea ulterior incheierii contractului : 1. in sist de dr francez. proprietatea nu se poate transfera pt ca bunul nu exista si atunci la acest moment am discuta numai de o obligatie de a da.sist de Cf trebuie sa identifice intr-un fel bunurile imobile. indeplinirea formalitatilor de publicitate. automat. in privinta bunurilor imobile se ajunge la o situatie oarecum asemanatoare cu cea din sistemul german. in acest moment. In sistemul germanic/austriac .juridic si totodata aceasta vointa este suficienta pt a produce orice efect juridic inclusiv transferul dr de proprietate . iar in materie imobiliara. se incheie vanzarea. nu se transfera proprietatea. se va transfera dr de proprietate la cumparator => mai exact in dr civ ro nu exista propriu zis acea executare a oblig de a da Cartea funciara = sistem de publicitate prin care li se da posibilitate tertilor sa cunoasca situatia juridica a bunurilor imobile . prin urmare intr-o astfel de situatie.Chestiuni generale legate de sistemul de CF : o Cum functioneaza el ? Sistemul de CF functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general --. de vanzare. ex.

terti interesati vor gasi atat descrierea sit jur (cine-i proprietar. in fctie de acest nr cadastral imobilele vor fi identificat ein CF. in principiu aici nu exista inscrisuri care sa constate uzucapiunea pt ca uzucapiunea este un fapt juridic.in mom in care se cadastreaza terenurile la nivelulunui judet de ex. partea I a CF cuprinde descrierea faptica. prin urmare pt inscrierea imobilului in CFe nevoie mai intai de o hot judecatoreasca prin care instanta sa constate ca s-a produs uzucapinea. fiecare din aceste parcele primeste un nr cadastral. ca punct central bunul si nu proprietarul. Asadar . materiale a imobilului asa cum rezulta ea din documentatia cadastrala (va exista un plan al imob cu suprafata exacta. partea a II-a a CF este partea care cuprinde toate inscrierile referitoare la dr de proprietate (va figura mai intai numele proprietarului. Caracterul real al CF.imaginati-va aici. bunul imobil trebuie sa aiba echivalentul unui „cod numeric personal” = nr cadastral (cum ajunge un imobil sa obtina un nr cadastral? Imaginati-va cadastrul ca fiind o uriasa harat pe care sunt identificate parcelele de teren. 31 . Acea CF va avea ca criteriu de referinta. alin 3 :”mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi Cf decat daca se afla in coproprietate sau in devalmasie ”= consacra aceeasi consecinta a car real => IN CF EXISTA UN SINGUR IMOBIL SI CF SE DESCHIDE . cu toate vecinatatile. pt fiecare tere cu proprietar diferit va exista un nr cadastral propriu si o carte funciara distincta) . CF este un sistem de publicitate real. eventual se specifica categoria de folosinta). prin urmare nu vom avea carti funciare deschise pe proprietari !! à in CF a unui imob determinat vor aparea toti proprietarii succesivi ai imob respectiv . toate parcelele alaturate vor fi identificate cu suprafata si linie de demarcatie dintre ele ---. hot jud este evident ca este cuprinsa intr-un inscris si cu acel inscris mergi la CF [t a cere intabularea dr de proprietate in favoare. vecinatatile imobilului) § Cuprinsul CF : CF e alcatuita din titlu si 3 parti (o sa discutam la seminarii) . prin urmare daca eu sunt proprietar a 5 imobile din judetul Cluj nu voi putea sa le inscriu pe toate in aceeasi CF (pt ca CF nu este un sistemul personal de CF care face publicitate averii mele. categoria de folosinta. astfel ca pt fiecare din cele 5 imobile va exista o Cf distincta . daca exista ipoteci.adica atunci cand verific cuprinsul unei CF . rezulta printre altele din art 878 Cc alin 2 : „aceeasi Cf nu poate cuprinde decat un singur imobil’. adica sist de Cf este construit avand ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia !!! ex. ci este un sistem real !!!). ca de ex. imaginam ca vb despre CF deschisa cu privire la terenul si constructia de peste drum. titlul va specifica localitatea unde s-a deschis acea CF si nr CF . SE COMPLETEAZA SI SE MODIFICA IN FUNCTIE DE SITUATIA JURIDICA A IMOBILULUI RESPECTIV o CF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile § Inseamna ca in Cf . daca s-a dezmembrat proprietatea) cat si o descriere a starii de fapt a imobilului (suprafata. titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea si foarte important : mentiunea inscrisului constatator al titlului --. X dobandeste un bun imobil prin uzucapiune.

servitute. Generalitati legale de sistemul de CF -obiectul inscrierilor in CF. imobil prin destinatie. 32 - - . clauzele de inalienabilitate = prevedere contractuala prin care se interzice prorprietarului pe o anumita perioada de timp instrainarea bunului. Efectele CF. cu sau fara constructii. tipurile de inscrieri si situatiile juridice care sunt supuse inscrierii in CF Obiectul inscrierilor de CF -potrivit art. cu notiunea de imobil din materia de CF. uzufruct.876 alin. notiunea care semnifica teren. ipoteca.3 NCC:prin imobil se intelege in sensul prezentului titlu una sau mai multe parcele de teren alaturate. foarte multe dintre ele seamana foarte bine cu efectele posesiei (care presupune stapanirea asupra unui bun mobil sau imobil). aici se incriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza imobilul (ex.- beneficiul tau) NOTA BENE : SISTEMUL DE CF ESTE EXTREM DE FORMALIST. superficie.in masura in care un tert sau proprietarul tabular chiar va introduce o astfel de actiune . in cazul in care act in revendicare nu ar fi fost inscrisa in CF tertul ar fi putut spune ca el a dobandit bunul cu B-C. ceea ce inseamna ca orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris ---. proprietarul tabular nu asteapta definitivarea procesului si il instraineaza bunul unui tert. in cursul unui astfel de litigiu. de grevare in legatura cu imobilul) precum si actiunile care vizeaza dr de proprietate (ex. situatie pe teritoriul unei unitati admin-terit si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic. deoarece s-a increzut in cuprinsul CF .878 NCC. pentru ca sunt 2 chestiuni distincte. act in revedincare --. inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel cum este el definit in art.miza acestui formalism = protejarea tertilor. -sa nu confundam notiunea de imobil cu care suntem obisnuiti. apartinand aceluiasi proprietar. tot in partea a II-a vor aparea si mentiuni in legatura cu alte situatii juridice legate de dr de proprietate (ex. privilegiu) • Detalii privind cuprinsul de CF regasim in art 19 din Legea 7/1996 cu privire la cadastru si publicitate imobiliara : aceasta lege a fost modificata radical odata cu intrarea in vigoare a NCC . in forma ei actuala o gasim la finalul caietului de seminarii ! Drepturi reale Curs 6 Publicitatea imobiliara – continuare -exista o foarte mare legatura paralela care se poate face intre posesia ca stare de fapt si starea de fapt presupusa de inscrierea in CF. partea a III-a. carora li se da astfel posibilitatea sa se increada in ceea ce apare inscris in CF. orice interdictie de instrainare. indiferent de categoria de folosinta. ea va fi notata in CF) – ratiunea inscrierii in CF a actiunilor cu privire la un imobil este ca in masura in care un bun care devine astfel litigio si cu privire la care. constructie. tertul va fi astfel avertiza ca bunul respectiv poate sa provina de la un neproprietar in cazul in care act in revendicare s-ar admite .

tot ca o consecinta a caracterului real al CF. (copacii nu fac obiectul inscrierilor in CF. Aceasta entitate in reglementarea NCC poarta si ea denumirea de imobil. desi sunt imobile prin natura lor) singurele imobile prin natura lor care vor fi inscrise. sau cord de proprietate. Chestiuni privind imobilul de carte funciara 1.imobilul in terminologia cartii funciare este definita ca fiind una sau mai multe parcele alaturate cu aceeasi categorie de folosinta sau cu categorie de folosinta diferite. Asta inseamna ca o carte funciara se deschide in legatura cu bunul imobil si nu in functie de proprietarul acestuia.potrivit art.3 ca mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi CF decat daca se afla in coproprietate. Intabularea.Prin imobil in acceptiunea stricat a sistemului de carte funciara intelegem exclusiv teren sau constructie. 2. Asadar. in acceptiunea CF in masura in care terenul si constructia de pe el sunt inscrise in aceeasi CF avand un numar cadatral unic ele alcatuiesc o singura entitate. imobilul de CF va putea sa arate de felul urmator: teren cu destinatie de gradina plus constructia care se gaseste ridicata pe terenul respectiv. Desi in mod normal in legatura cu chestiunile deja invatate in dreptul civil. teren respectiv constructie. Prin urmare. Prin urmare. Asadar. Inscrierea provizorie -nu este altceva decat „o intabulare nedefinitiva”. va trebui sa fie deschisa o CF distincta. am discutat despre 2 imobile distincte. Este vorba despre intabulare. Intabularea presupune inscrierea in CF cu titlu definitiv a drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii. prin carte funciara care presupune o carte funciara distincta pentru fiecare imobil. sa retinem caracterul real al sistemului de publicitate imobiliara . Imobilul definit in art. respectiv ipoteca imobiliara si atunci cand este cazul privilegiile imobiliare. cu sau fara constructii. Obiectul ei. Asadar.878 precizeaza in alin. nu poate sa cuprinda mai multe imobile cu mai multi proprietari distincti. Ce vrea sa spuna acest text? Faptul ca in principiu o carte funciara poate sa cuprinda doar imobilul aflat in proprietatea unei anumite persoane.- - Precizari: 1. art. si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de 33 - - - . 2.876 alin. aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. dezmembramintele lui. pentru fiecare imobil astfel cum l-am definit deja. De ce facem precizarea asta? Pentru ca exista riscul sa facem confuzia intre imobilul clasic si imobilul in acceptiunea CF.2 NCC. 3. intabulate in CF sunt terenuri respectiv constructii. inscrierea provizorie are ca obiect tot drepturi reale imobiliare. insa in manual vom gasi cu titlu de sinonim si notiuni precum:corp funciar.3 este ceea ce decretul lege 115 respectiv legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar. inscrierea provizorie si notarea. ce vom intabula in CF: dreptul de proprietate. Tipurile/felurile de inscrieri Avem 3 astfel de tipuri de inscrieri in CF.878 alin. adica exclusiv imobile prin natura lor.sistemul de CF este un sistem de publicitate real.

drepturile reale imobiliare se vor stinge doar in momentul radierii acestora din cartea funciara. ce parere avem? Va fi vorba in acest caz despre o intabulare. intabularea in CF are efect atributiv de drepturi reale imobiliare. Art. In temeiul promisiunii el este doar creditor. Intr-o astfel de situatie dreptul real sub conditie va fi inscris provizoriu urmand ca in masura in care conditia se realizeaza in sensul mentinerii dreptului. Ori in cazul unui drept sub conditie exista o incertitudine in legatura cu existenta viitoare a dreptului respectiv. promitentul cumparator. actiuni sau situatii juridice in legatura cu imobilul inscris in CF. care va deveni definitiva transformandu-se in intabulare. – de ce ne intereseaza chestiunile astea? 1. 898 NCC reglementeaza generic mai multe situatii de inscriere provizorie. nu va putea sa treaca la intabulare si cu atat mai putin la incriere provizorie. ne da ipoteze:mostenire.887 NCC:ne spune ca prin exceptie. Notarea -are ca obiect orice alte drepturi personale. promitentul cumparator are tot interesul sa isi inscrie promisiunea respectiva in CF. in sensul ca prin intabulare in reglementarea din NCC. in anumite situatii drepturile reale se dobandesc fara inscrierea in CF. Efect pe care il gasim reglementat in art.887 NU enumera printre aceste moduri de dobandire a proprietatii independent de CF si uzucapiunea. despre o inscriere provizorie si de ce? promisiunea de vanzare = contractul prin care. in masura confirmarii ei ulterioare. O prima astfel de situatie este punctul 1: inscrierea provizorie se va putea cere daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva sau rezolutorie. vanzare silita. daca este sinalagmatica. In cazul unei promisiuni de vanzare. ca regula. accesiune naturala. in principiu.- inscriere a drepturilor in cartea funciara cu titlu provizoriu. Asadar. beneficiarul promisiunii.O prima observatie pe care sa o retinem este ca art. Intrebare:In masura in care o persoana incheie in calitate de promitent cumparator o promisiune de vanzare a unui teren. nu dobandeste prin acel contract. inscrierea provizorie sa se transforme in intabulare. beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare. Intr-o astfel de situatie intervine notarea. Uzucapiunea nu apare enumerata. Ex. precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. –intr-o astfel de ipoteza nu putem discuta despre intabulare.885 NCC. Nu dobandeste nici pur si simplu si nici sub conditie. - - - - Efectele inscrierilor in cartea funciara Intabularea are efectul cel mai puternic si interesant pentru noi. Prin urmare. titular al unui drept de creanta. De ce? intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect exclusiv drepturi reale. 34 . prin promisiune. pentru ca este o inscriere definitiva. o parte promite sa vanda iar cealalta sa cumpere un anumit bun. In aceeasi logica. nici un fel de drept real. expropriere. nu se inscrie nici la intabulare si nici la inscrierea provizorie. Raspunsul: nici unde.

888 NCC specifica faptul ca inscrierea in CF se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial. avem art. Proprietarul tabular al bunului se prezinta la CF cu o chitanta prin care face dovada achitarii datoriei respective dar nu fata de X ci fata de Y. in toate aceste ipoteze. in sistemul formalist al cartii funciare. Si in foaia de sarcini a unui imobil apare: ipoteca pentru garantarea sumei de cu titlu de imprumut. In masura in care se vinde un teren si contractul nu este incheiat in forma autentica.2:spune :cand lucrarea. asupra art. daca nu exista prevedere contrara.48 alin.conditiile aparente de valabilitate ale actului juridic. trebuie facuta intotdeauna prin inscris.2 este o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietate. dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului terenului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. a certificatului de mostenitor. ci se va mentine in continuare pana la finalizarea cadastrului efectul pe legea 7. inscrierea.885 din NCC se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorial.56 din legea de punere in aplicare a noului cod civil. de principiu care ar fi solutia pe care ar da-o registratorul de CF cu privire la cererea de radiere a ipotecii? In aceasta situatie se va admite radierea sau nu? In principiu raspunsul este NU. care este creditorul. Asadar. Tot in contextul asta. a hotararii judecatoresti definitive. Asadar. o alta persoana.- - 2. Ce inseamna asta? Inseamna ca atata vreme cat ex. registratorul va respinge cererea de intabulare a unui drept in baza unui astfel de contract. intr-o astfel de ipoteza. de proprietarul terenului.577 alin. ipoteca in favoarea lui X. Art. mai exact.2 se refera la dobandirea dreptului de proprietate asupra unei constructii prin simplul fapt al edificarii ei. discutam de imobile. care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice inscris in baza caruia se cere intabularea. dispozitiile art.va verifica corespondenta dintre titlul.art. constructia este realizata de proprietarul imobilului. ce este aparent? Forma. 2.conditiile pentru realizarea inscrierilor in CF Orice cerere de inscriere a unui drept in CF trebuie sa fie intemeiata pe un inscris. intabularea drepturilor reale in CF nu va avea efect atributiv. in baza caruia se face cererea si cuprinsul CF. Ceea ce trebuie sa retinem:registratorul va verifica in esenta 3 lucruri: 1. Asadar. Tot in contextul asta ne atrage atentia asupra art. a temeiului juridic in baza caruia se cere inscrierea drepturilor in registrul de publicitate. Chestiuni privind procedura de carte funciara 1.registratorul va verifica valabilitatea cererii in sine. la nivelul judetului olt nu sunt finalizate lucrarile de cadastru. este vorba despre acte juridice care sunt constatate si probate prin inscrisuri. Cu toate acestea. proba titlului. cu materialele sale sau cu materialele altuia. cererii facute pentru intabularea unui drept real.47 35 - - - - . constitutiv de drepturi. 577 alin. Regula: de principiu proprietatea se dobandeste in reglementarea noului cod exclusiv prin intabularea in CF. care articol 56 stabileste ca printre altele. Adica de dobandire a dreptului de proprietate independent de inscrierea lui in CF. inscrierea provizorie sau notarea.1 din legea 7/1996. Asadar. registratorul de carte funciara verifica daca actul juridic indeplineste conditiile de forma. a unui act emis de autoritatile administrative. Ipoteza: in CF este inscrisa o ipoteca pentru garantarea unei creante. 3. Asta inseamna ca 577 alin. si anume efectul de opozabilitate.

9 din legea 7. Deci trebuie sa intelegem un lucru. (art. Legea 7/1996 reglementeaza obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la proprietatea asupra unui imobil sa transmita un exemplar din contractul respectiv la oficiul de carte funciara. doreste sa afle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil. 885 NCC si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare se dobandesc doar in momentul intabularii in CF.883 NCC. pentru a se face automat mentiune in CF. Principiile de carte funciara 1. Astfel de cereri nu pot fi refuzate. in raza caruia se gaseste imobilul. cei de la cartea funciara nu pot sa spuna ca nu ne ofera aceste detalii pentru ca tu nu vrei sa-l cumperi. are obligatia sa transmita un exemplar al hotararii la biroul de CF. va scapa efectului atributiv de drepturi reale a cartii funciare. dobandirea de drepturi reale prin fapte juridice. Inseamna ca in masura in care un tert.- alin. Prin urmare. poate sa adreseze o cerere in acest sens la oficiul de CF iar cererea nu poate sa ii fie respinsa pe motiv ca el nu are nici un interes. Acum generic vorbind. 2. care sunt situatiile acelea de exceptie.principiul publicitatii formale -este reglementat in art. de asemenea. in principiu CF se ocupa in cea mai mare parte a situatiilor cu publicitatea transferurilor de drepturi reale realizate prin acte juridice incheiate intre persoane private. o ipoteca. in ipoteza de mai sus. pentru ca nu au fost inregistrate in CF. Prin urmare. cand se dobandesc drepturi reale fara inscrierea in CF? situatiile de exceptie pot fi mai bine intelese daca avem in vedere care anume este scopul prioritar al cartii funciare. daca infatiseaza inscrisul original al cesiunii. efecte care nu pot fi cunoscute de catre terti. doreste sa fie radiata ipoteca din CF. care este ratiunea acestor obligatii? Sa se evite situatia incheierii unor contracte sau a pronuntarii unor hotarari care produc efecte in ce priveste situatia juridica a imobilelor. - - 36 .principiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in CF -il gasim reglementat in art. care spune asa: radierea unei sarcini poate fi ceruta (ipoteca este o sarcina) si de catre debitorul care a platit valabil creanta ipotecare a unei cesionar neinscris in CF. in masura in care proprietarul tabular al bunului care a garantat cu o ipoteca bunul respectiv. Procedura de CF presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica. De asemenea. nu va fi conditionata de inscrierea in CF nici dobandirea drepturilor reale imobiliare care se produce in temeiul legii.47-55 din legea 7/1996). fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens. De principiu imobilele se transmit prin acte autentice. si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii funciare. Am discutat deja ca pot exista situatii de exceptie. o promisiune. ceva care sa justifice un interes in legatura cu imobilul. respectiv anexele acesteia. si de aceasta data proba tuturor actelor se face prin inscrisuri. Ex.nu ai un contract.11. a transmis creanta catre Y. oricine ar fi el. in masura in care mergem si spunem ca vrem sa aflam detalii in legatura cu imobilul de pe strada avram iancu nr. orice instanta judecatoreasca care pronunta o hotarare in legatura cu dreptul de proprietate imobiliara. si chitanta doveditoare a platii. el trebuie sa prezinte nu numai chitanta doveditoare a platii ci si inscrisul original prin care sa probeze faptul ca X creditorul initial a cesionat.

care in principiu este echivalentul legal al unei servituti de trecere. Exista de la aceasta regula exceptii.2 ni se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazuta de lege. a drepturilor de creanta. Notarea NU se incadreaza aici. Asta inseamna ca in materie imobiliara unde exista un sistem de publicitate. Regula privind imobilul in sensul avut de acesta in cazul CF corelat cu principiul efectului atributiv: orice fel de inscriere cu privire la drepturile reale imobiliare. orice clauza de inalienabilitate pentru a fi opozabila fata de terti va trebui notata in CF. si vrem sa intabulam o ipoteca.C in cote egale de1/3 fiecare. teren si constructie. In cazul actiunilor. va fi necesar ca mai intai sa se realizeze dezlipirea acelei parti din imobil si transcrierea ei intr-o carte funciara distincta. efectul notarilor este la fel diferit. ele au ca obiect actiuni. ci asupra cotei lui parti din dreptul de proprietate. asta este o ipoteza in care notarea are un efect de opozabilitate. si pentru a ajunge de la drumul public la terenul sau proprietarul nu are acces direct. Ex. alte situatii juridice decat drepturile reale.617 NCC precizeaza ca in favoarea enclavei se recunoaste acest drept de trecere. art.art. Am spus ca intabularea si inscrierea provizorie au efect atributiv de drepturi. Asadar. in masura in care exista un imobil de CF. Dar regula este ca orice intabulare sau inscriere provizorie se face numai asupra corpului de proprietate sau asupra imobilului in ansamblul sau. spune ca ipoteca se poate inscrie fie asupra unui imobil in intregul sau. un teren in jurul carei se gasesc alte terenuri care se gasesc in proprietatea altor persoane.628 NCC reglementeaza conditiile de opozabilitate cu privire la clauzele de inalienabilitate. De ce? pentru ca notarile nu au ca obiect drepturi reale. sa i se transmita lui o parte materiala din teren sau din imobil inscrisa intr-o CF distincta. drept de proprietate doar asupra unei parti determinate din imobil. ele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. nu putem intabula ipoteca doar pe una dintre parcelele de teren sau doar pe constructie.etc. Sa ne imaginam ca exista o enclava. aflat in coproprietatea lui A. Intr-o astfel de ipoteza. Asta inseamna ca in masura in care imobilul de CF ii alcatuit din 2 parcele de teren si o casa. fie asupra cotei parti din dreptul asupra imobilului. In situatia asta nu mai discutam despre un efect de opozabilitate ci despre un efect de informare. - - - - 37 . ci va putea sa intabuleze ipoteca nu asupra imobilului in ansamblul lui pentru ca este doar coproprietar. notarea lor in CF nu are efect atributiv. Ex. ci are fie efectul de opozabilitate. Va trebui sa intabulezi ipoteca asupra imobilului in ansamblul sau. Dar se poate nota in CF si o hotarare judecatoreasca. art. ori de cate ori avem dobandiri in temeiul unui fapt. Ideea este ca in alin. ca imobil nou.B. fie efect de informare. drepturi personale. drepturi de creanta. Acest drept se va naste in temeiul legii fara ca nasterea lui sa fie conditionata de inscrierea in CF. se face exclusiv asurpa unui imobil in ansamblul sau. Si B doreste sa ia un credit de la banca garantat cu ipoteca el nu va trebui sa faca partaj. textul face referire la imobilul de carte funciara. In cazul notarilor situatia se prezinta diferit. sau in temeiul legii. Nu am spus nimic de notari. 2381 NCC. In masura in care doresti sa intabulezi ipoteca. Asadar sa retinem. CF vizeaza transferuri de drepturi reale prin acte juridice.617 NCC reglementeaza dreptul de trecere in favoarea unui teren care nu are acces la drumul public.- Ex. separat de imobilul anterior.

efectul atributiv de drepturi se va produce retroactiv din momentul in care a fost inregistrata cererea de intabulare in CF. ele pot avea fie efect de opozabilitate fie efect de informare. Extrasul de autentificare are un efect juridic foarte important. chiar daca intabularea se dispune prin incheierea data de catre registrator peste 2 zile. intr-o astfel de situatie tertul va fi protejat. Atentie insa. se va stabili care ipoteca are rangul unul. principiul prioritatii intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse simultan sau succesiv. intr-o asemenea situatie tertul care cumpara de la proprietarul tabular nu va mai putea ulterior sa spuna ca a fost de buna credinta. pentru ca CF l-a avertizat ca bunul respectiv este un bun litigios. mai intai isi va recupera creanta ipotecarul de rangul 1 si abia apoi va veni ipotecarul de rangul 2. Notarul cere un extras de autentificare. Intr-o astfel de ipoteza efectul.- La ce ii buna informarea daca oricum nu se produce nici un efect juridic palpabil? Ratiunea informarii este legata de buna credinta a tertilor. Extras care presupune un inscris care prezinta situatia actuala de carte funciara. Deci exista miza si pentru notari. Pentru a incheia contractul in forma autentica notarul este obligat ca mai intai sa ceara de la CF un extras pentru autentificare. avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente asupra aceluiasi imobil. ii vorba de o chestiune practica. Ideea este urmatoare: orice tert verifia CF si in masura in care constata ca anumite drepturi sunt inscrise acolo este intemeiat sa considere ca acele drepturi exista in favoarea titularilor tabulari. chiar daca notarile nu au un efect atributiv. El are un termen de valabilitate iar pe perioada in care un astfel de extras este valabil. deci ne intereseaza intotdeauna pentru a vedea de cand cineva devine proprietar imobiliar. Asta ce inseamna? In masura in care proprietarul imobilului. Iar in intervalul asta de timp sa intervina o alta cerere cu privire la un drept asupra aceleiasi bun. si nu momentul in care este solutionat. pentru ca cata vreme exista primul extras de 38 - - - . art. ne intereseaza momentul la care s-a depus cererea de intabulare.890 spune urmatorul lucru: daca prin lege nu se prevede altfel. -in al doilea rand. Si in functie de ordinea de solutionare a cererilor. Pe acea perioada nu se mai poate duce proprietarul la alt notar cu un alt cumparator sa ii vanda si lui. In masura in care de exemplu in CF este notata o actiune in revendicare introdusa de catre un tert impotriva proprietarului tabular. merge cu mine cumparatorul la notar si zice ca vreau sa ii vand la asta imobilul.principiul prioritatii -il gasim reglementat in principiu in art.890-891 NCC El stabileste momentul din care se produc efectele inscrierilor in CF. principiul prioritatii va interesa spre exemplu atunci cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simultan sau succesiv 2 cereri de intabulare a unor drepturi de ipoteca. inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor. Extrasul de autentificare are un termen de valabilitate. In masura in care situatia se prezinta in realitate altfel. tertul va putea sa spuna ca el a fost de buna credinta si ca a fost indus in eroare de CF. De ce ne intereseaza acest lucru? Pentru ca este posibil ca cererea de inscriere in CF a unui drept sa fie depusa si inregistrata astazi si sa fie solutionata peste 2 zile. registratorul de CF nu va mai face nici o operatiune in CF a imobilului respectiv. Rangul ipotecilor ne va interesa in momentul executarii silite. Asadar. 3. constitutiv de drepturi. De ce? pentru ca la executarea silita. Atentie. respectiv care are rangul 2. Daca vrem sa cumparam un imobil mergem la notar sa incheiem contractul in forma autentica.

constata ca trebuie sa restituie banii pe care i-a imprumutat ca sa cumpere materiale. -aceasta cauza nu exista la ipoteci.principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in CF -reglementat in art. Adica. Nu are de unde.- autentificare. o terta persoana va putea sa isi intabuleze in calitate de cumparator dreptul de proprietate asupra acelui imobil doar in masura in care contractul lui de vanzare-cumparare provine de la X.inscrierea dreptului real se poate face numai impotriva celuia care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrieri se cer deodata ---sa ne imaginam de ex. Altfel. 4. altfel ii exclusa intabularea in temeiul unui astfel de contract. Imprumut asta trebuie sa-l garanteze cu o ipoteca. care dobandeste proprietatea fara inscrierea in CF. Se vor face 2 inscrieri: mai intai se va intabula dreptul de proprietate asupra cladirii si apoi dreptul de ipoteca in favoarea creditorului. dreptul de proprietate al constructorului. situatia in care proprietarul unui teren construieste cu materiale proprii. Intr-o astfel de ipoteza el devine proprietar in momentul si prin faptul constructiei. daca in CF apare ca proprietar X. Intr-o astfel de ipoteza se vor face din nou ambele inscrieri. ---in masura in care vreau sa imi inscriu dreptul de proprietate trebuie sa am un titlu care sa provina de la titularul tabular al proprietatii asupra imobilului respectiv. Art. mai mult bunul nici nu exista in CF. pana la expirarea valabilitatii extrasului de autentificare nu se poate pune problema sa imi vinzi prin act autentic la o alta persoana.893 NCC Ce vrea sa spuna acest principiu? inscrierea in CF a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea provine de la titularul tabular al dreptului respectiv. Prin persoane impotriva carora. registratorul de CF va astepta sa primeasca contractul de vanzare de la primul notar si va face in intervalul de valabilitate a extrasului de autentificare va face mentiune in CF doar in masura in care notarul care i-a cerut acest extras ii trimite contractul de vanzare-cumparare. In acest sens sa ne uitam la art. Ii zidar si isi construieste cu materiale proprii o casa pe terenul care ii apartine ca si proprietar. Si atunci doreste sa ia un imprumut prn care sa-si achite datoriile. dupa ce isi termina de ridicat cladirea.893 NCC:are o formula usor neclara: titlul lui:persoanele impotriva carora se poate face inscrierea.894 NCC:in cazul in care obiectul supus inscrierii in CF a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate. -art. intr-o astfel de situatie ce se intampla? Creditorul ipotecar poate sa ceara inscrierea ipotecii insa in conditiile in care simultan cu inscrierea ipotecii se inscrie simultan si dreptul de proprietate al celuia care isi greveaza imobilul.893 NCC: inscrierea unui drept real se poate efectua numai: a. pentru ca pot exista simultan asupra aceluiasi imobil mai multe drepturi de ipoteca. Intr-o astfel de ipoteza se va duce la CF impreuna cu creditorii ipotecari dorind sa inscrie ipoteca. La CF o sa verifice si se constata ca cel care instituie ipoteca nu figureaza ca si proprietar tabular al bunului respectiv. trebuie inteles persoanele de la care trebuie sa provina titlul in baza carora se cere inscrierea. Asadar. b. Aceeasi situatie si in ipoteza unui mostenitor. si inainte de a se inscrie ipotecheaza bunul. cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita odata cu 39 - - - .impotriva celuia care la data inregistrarii cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta. Independent de intabularea dreptului pe CF.

Asta este cunoscut. proprietarul actual vrea sa isi clarifice situatia de CF. La art. si ai uzus fructus si abuzus. Asta presupune ca ultima intabulare a dreptului de intabulare este din 1950. se duce la CF si vrea sa isi inscrie dreptul.1 (est vorba de dobandiri de drepturi reale fara inscrierea in CF) titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea insa dispune de ele prin CF decat dupa ce si-a facut inscrierea. iarasi avem o stare de fapt cunoscuta. principiul efectului relativ face ca in cazul proprietatilor dobandite extratabular sa nu iti poti exercita dispozitia juridica. stapanirea materiala asupra bunului. antecesorul sau. in masura in care un drept este radiat din CF. cuprinsul registrului de publicitate.3 starea de fapt cunoscuta est corpus. faptul de probat.88 alin. avem 2 preumtii relative de proprietate.2 observatii: a. si anume existenta dreptului de proprietate.principiul fortei probante -este reglementat in art. In acelasi sens.919 alin. Tocmai de aceea. o stare de fapt.avem la art.900 NCC: care spune ca in masura in care un drept este intabulat in favoarea unei persoane in CF se prezuma pana la proba contrara.o prima asemenea asemanare o gasim daca comparam art. -rt. ca stapanire asupra bunurilor exista foarte multe asemanari: 1. Ultimul dintre ei. 5. Asadar. Intre CF si posesia ca stare de fapt. cu exceptia imobilelor inscrise in CF. etc.- - aceasta inscriere si inscrierea dobandirilor succesive anterioare. ce vrea sa spuna textul? Esti proprietar.919 alin. care este un inscris o stare de fapt. Ori cumparatorul nu se va putea intabula in CF datorita efectului relativ cata vreme nu a fost intabulat acolo vanzatorul.919 NCC:art. ambele intemeiate pe stari de fapt. avem 2 ipoteze identice si anume. la inca 5 proprietari succesivi.de ex. De ce? pentru ca dispozitia juridica exercitata prin acte intre vii ii conditionata de inscrierea in Cf iar la CF nu se poate face inscrierea dobanditorului cata vreme nu este inscrisa autorul sau. s-a transmis prin succesiune. dar nu ai dispozitia asupra bunului tau? Raspunsul este ca tu esti proprietar. ai dobandit bunul prin succesiune.900 alin. La art. Si numai dupa ce se vor inscrie toti proprietarii succesivi va putea sa isi inscrie si el dreptul de proprietate. - - - 40 .919 alin. o stare de drept. Nu va putea sa faca lucru asta decat in masura in care aduce mijloace de proba prin care sa dovedeasca toate drepturile de proprietate succesive de la ultima inscriere pana la dreptul sau. asadar prezumptie relativa.900 respectiv la art. Care este prezumtia? O stare de drept. Ai toate cele 3 atribute ale proprietatii. Si din aceasta stare de fapt se prezuma existenta unei stari de drept.3 ne spune ca pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este considerat/prezumat proprietar.3 NCC:spune ca in cazurile prevazute la alin. De atunci si pana acum bunul s-a mai vandut. In final textul adauga.1. Textul este tot o aplicatie a principiului relativitatii inscrierii in CF.3 prima teza. ca acea persoana este titularul dreptului respectiv. se prezuma pana la proba contrara ca dreptul respectiv nu exista. efectul translativ de proprietate se va produce doar in momentul in care cumparatorul va fi intabulat in CF. Si anume existenta dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. Deci in ambele ipoteze avem o prezumptie relativa care functioneaza la fel:faptul cunoscut. de perzumat.900 cu art. proprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana in momentul intabularii ei in CF. Cu toate astea in masura in care tu vei dori sa instrainezi bunul prin contract.

-

-

-

-

-

b.Diferenta dintre cele 2 texte: ce se intampla in ipoteza in care intra in coliziune prezumptia relativa intemeiata pe stapanirea bunului cu prezumtia relativa intemeiata pe posesia tabulara? Foarte important: in masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si prezumtia intemeiata pe posesia tabulara, va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de cuprinsul cartii funciare. Asadar, important ca observatie este ca de principiu, in acceptiunea NCC in masura in care posesia efectiv exercitata asupra bunului intra in conflict cu posesia tabulara este preferata posesia tabulara. c.observatie legata de art.900 alin.3:prezumtia este relativa, dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art.887 NCC (dobandirea proprietatii extratabulare), deci numai in aceste ipoteze, sau in ipoteza introducerii unei actiuni in rectificare. Desi prezumtia din art.900 este una relativa, proba contrara se poate face doar prin numite mijloace de dovada expres reglementate de lege. Deci proba contrara este limitata, este restransa. d.utilitatea ei:in materia dreptului de proprietate este foarte greu sa dovedim calitatea de proprietar, probatio diabolica. Pentru a gasi o solutie la probatio diabolica a fost creata uzucapiunea, ca mod originar de dobandire a proprietatii. Insa, NCC opteaza pentru o alta varianta de solutionare a acestei probleme, si anume, varianta intemeiata pe cuprinsul CF. prin urmare, in masura in care se ajunge la un proces de revendicare, proba dreptului de proprietate se va face in mod constant prin extrasul de CF. tocmai datorita forei probante a CF. trebuie sa mai luam in calcul faptul ca de regula datorita principiului atributiv de drepturi al CF, de regula datorita acestui principiu nu vom putea avea o actiune in revendicare indreptata impotriva proprietarului tabular. De ce nu? Pentru ca actiunea in revenicare inseamna actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Actiune prin care proprietarul vrea sa redobandeasca stapanirea materiala asupra bunului. Tocmai am spus ca inscrierea in CF are efect atributiv de drepturi reale. consecinta care este? Cata vreme o persoana figureaza ca proprietar in CF absolut sigur ea este proprietar. Nu poti sa fi inscris in CF si sa nu fi proprietar. Poti sa fi inscris fara titlul, sau contractul in baza caruia ai fost inscris sa fie desfiintat, este adevarat. Dar pana la momentul radierii dreptului tau, tu ramai proprietar. Consecinta este ca o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular va fi de principiu sortita esecului pentru ca reclamantul nu va putea proba ca el este proprietar. -principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a CF. deoarece primul, principiul fortei probante instituie o regula de probatiune, iar cel de al doilea, principiul publicitatii materiale, instituie o regula de fond, de drept substantial, de drept material. In al doilea rand, principiul fortei probante protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar, in timp ce principiul publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara. Drepturi reale Cursul 7 Posesia tabulara si efectele ei Ce intelegem prin posesie tabulara? = este starea de fapt rezultata din inscrierea in CF a unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular. Asadar, pana acum am discutat tot timpul despre starea de fapt presupusa de stapanirea bunului. De data aceasta avem in vedere starea de fapt presupusa de existenta unui inscris, inscrisul de CF. 41

-

-

-

Sa vedem care sunt consecintele juridice ale acestei stari de fapt: 1.primul efect al posesiei tabulare, extrem de important, este dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor fata de terti -pentru a ne fi mai evidenta asemanarea intre posesia tabulara si posesia despre care am discutat pana acum, vom face tot timpul o paralela intre cele doua, pentru a vedea ca foarte multe dintre efectele unei se regasesc si in cazul celeilalte. -posesia tabulara are ca efect dobandirea dreptului real imobiliar si opozabilitatea lui fata de terti. Acest efect juridic il gasim reglementat in art.885 alin.1 NCC, si daca ar fi sa facem o paralela cu posesia, ca stapanire asupra bunului, de data aceasta avem o diferenta intre cele 2. De ce? pentru ca posesia ca stapanire asupra lucrului nu confera automat dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra bunului respectiv. Posesia ca stapanire asupra bunului confera exclusiv opozabilitatea dreptului si aceasta doar in materia bunurilor mobile. In acest sens, ne aducem aminte de art.936 NCC. Asadar, in timp ce posesia tabulara asigura dobandirea si opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, posesia ca stapanire asupra bunului presupune in principiu doar opozabilitatea dreptului real si asta doar in materia bunurilor mobile. O sa intalnim formule de genul: posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate sau titlu de proprietate. Grija foarte mare. Sa nu ramanem cu ideea ca posesia mobiliara iti da automat dreptul de proprietate asupra bunului mobil. In timp ce posesia tabulara, care este o stare de fapt care ne da dreptul inscris in favoarea noastra in cartea funciara, este foarte important, iar posesia ca stapanire asupra bunului indiferent ca este un bun mobil sau imobil, nu iti confera in mod automat dreptul real asupra acelui bun. Doar in mod exceptional in anumite conditii limitativ reglementate de lege, posesia bunurilor mobile duce la dobandirea proprietatii. Asadar, sa observam aceasta diferenta. Posesia tabulara automat, intotdeauna, confera dreptul real inscris in favoarea ta in CF, pe cand posesia ca stapanire faptica asupra bunului doar in mod exceptional confera un drept real si doar in materia bunurilor mobile. (nu intram aici cu discutia privind uzucapiunea) Posesia ca stapanire, ne confera in principiu doar opozabilitatea dreptului si asta doar in materia bunurilor mobile. In concret, daca esti inscris ca proprietar al imobilului de peste drum in CF, inseamna ca cu certitudine numai tu poti fi proprietarul bunului respectiv si dreptul tau de proprietate este opozabil fata de toate persoanele. Adica toata lumea are obligatia sa ne respecte dreptul de proprietate. Daca avem stapanirea asupra unui bun mobil, aceasta stare de fapt ne confera in plan juridic ca regula doar opozabilitatea dreptului, adica obligatia tertilor de a ne respecta dreptul asupra bunului mobil. 2.a doua observatie foarte importanta este legata de 885 alin.2 NCC 885 alin 2 spune ca :drepturile reale imobiliare se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din CF. de ce este important acest aliniat? Pentru ca alin.2 trebuie coroborat cu alin.1 de la 885 si concluzia este ca: a.in materie imobiliara, ca regula o persoana poate sa fie proprietar al bunului doar in masura in care are posesia tabulara asupra bunului respectiv b.in materie imobiliara, dreptul real va fi pierdut doar in momentul in care se pierde posesia tabulara. Cum se pierde posesia tabulara? Prin radierea din CF. de ce este important acest lucru? Pentru ca avem reflexul de la partea generala, cand am discutat despre actul juridic, reflex care este justificat de inspiratia franceza a codului vechi si in mare masura a noului cod. Acest reflex ce presupune? Convingerea noastra ca 42

-

-

dreptul de proprietate se dobandeste prin act juridic si se pierde numai in masura in care acel act juridic este desfiintat. Ex, in materie imobiliara: sa presupunem ca A cumpara de la B imobilul de peste drum. Prima observatie: in momentul in care se incheie contractul sub forma autentica notariala, B nu devine proprietar. Cumparatorul nu devine proprietar. De ce nu devine proprietar? Pentru ca contractul NU are efect translativ de proprietate. Acest efect se va amana si se va produce doar in momentul inscrierii, intabularii in CF, moment in care cumparatorul dobandeste posesia tabulara. Dar ne intereseaza si reversul:in masura in care instanta, ulterior anuleaza sau rezolutioneaza acest contract, prin simpla anulare sau reziliere, rezolutionare a contractului, vanzatorul nu redevine proprietar. Ex, sa presupunem ca la 1 an jumătate de la incheierea contractului si la realizarea formalitatilor de publicitate se anuleaza vanzarea. Reflexul nostru ar fi sa spunem ca in acest moment inceteaza cu efect retroactiv toate efectele vanzarii, prin urmare se repun partile in situatia anterioara. Restitutio in integrum, adica, trebuie restituit bunul si automat vanzatorul redevine proprietar. Dar sa ne reamintim faptul ca transferul de proprietate NU a fost un efect al vanzarii ci al intabularii. Prin urmare, chiar daca se anuleaza vanzarea, pana in momentul radierii din CF a dreptului cumparatorului acesta ramane proprietar. Este foarte important sa intelegem acest lucru. Pana la radiere el este proprietar. Asadar, intabularea si posesia tabulara ne confera dreptul de proprietate chiar daca sunt lipsit de un titlul care sa le justifice. De ex, am fost intabulat in baza unui contract de vanzare-cumparare. Dar acel contract a fost desfiintat, inseamna ca intabularea ta in CF este lipsita de temei juridic, de titlu. Cu toate acestea, cata vreme esti posesor tabular, esti si proprietar. Vei pierde dreptul doar in momentul in care pierzi posesia tabulara. 3.al treilea efect legat de acest efect achizitiv al posesiei tabulare ii o problema pe care nu am mai abordat-o legat de actiunea in revendicare. -563 alin1 NCC:precizeaza ca proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. Asadar, sintetic, actiunea in revendicare este intotdeauna definita ca actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Ce va dori reclamantul intr-o actiune in revendicare? Ne-a atras atentia :nu sa-l faca instanta proprietar pentru ca el deja este proprietar. Ci va dori ca instanta sa-l oblige pe parat sa ii restituie posesia, stapanirea asupra bunului. De ce anume facem aceasta paranteza legata de actiunea in revendicare? Pentru ca datorita efectului achizitiv si formalismului sistemului de CF, este foarte greu de imaginat ipoteza in reglementarea NCC in care actiunea in revendicare sa fie introdus cu succes impotriva posesorului tabular. De ce? pentru ca reclamantul daca doreste sa iaba castig de cauza in actiunea in revendicare ce trebuie sa probeze? Ca el este proprietar. Ori avand in vedere ca posesia tabulara confera dreptul de proprietate, daca paratul este proprietar tabular survin 2 consecinte: categori proprietar este paratul, si cu certitudine reclamantul nu poate fi proprietar. Prin urmare actiunea in revendicare are toate sansele sa fie respinsa daca este introdusa impotriva posesorului tabular. In materie posesiei ca stapanire a bunului am discutat chestii de genul: posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in revendicare. Asa incat sub aspect probatoriu tu ai avantajul ca reclamantul trebuie sa faca proba si nu tu. Posesia tabulara iti confera si mai mult:pentru ca tu esti de-a dreptul proprietar. Si 43

-

ea duce la corectarea CF inclusiv prin radierea dreptului paratului in actiunea in rectificare.3: a. si sa poata sa revendice cu succes bunul inclusiv de la posesorul tabular. In cazul in care.3 o sa observam ca se specifica faptul ca prezumtia intemeiata pe posesia ca stapanire a bunului functioneaza doar atata vreme cat bunul nu face obiectul inscrierii in CF. De ce? pentru ca drepturile se dobandesc numai in masura inscrierii. Ex.900 cu art.900 NCC. nu am spus conflict de drepturi concurente. si se pune problema. este cel pe care il gasim in art. Regula este insa ca esti proprietar numai in masura in care ai posesia tabulara asupra bunului imobil.900 NCC. In masura in care o persoana are posesia tabulara asupra unui drept real. Atentie. Dar astea sunt situatii exceptionale in care se poate dobandi proprietatea extratabulara.in 919 alin. Raspunsul est dat 44 - - - .un alt efect al posesiei tabulare. Observatii: a. Deci ea va fi rasturnata doar in conditia admiterii unei actiuni in rectificarea CF.887 NCC:reglementeaza ipoteze de dobandire a dreptului de proprietate fara inscriere in CF. Adica pot sa fiu proprietar fara sa am posesia tabulara. Asadar concursul. Aici sa comparam art. ci conflict de titluri. care dintre cei 2 va fi preferat.aceasta prezumptie relativa poate fi rasturnata doar prin anumite mijloace de proba limitativ reglementate de lege.la art. in anumite conditii reglementate de lege. si se refera la prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara. deci A si B au amandoi 2 contracte de vanzare cumparare.daca esti posesor tabular orice actiune in revendicare introdus impotriva ta va fi in principiu respinsa. 4.pe langa observatia ca prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara este mai puternica decat cea intemeiata pe stapanirea asupra bunului b. iarasi comparativ cu posesia ca stapanire asupra bunului.919 alin. este vorba despre actiunea in rectificare a CF.891 NCC:acesta spune in esenta ca in ipoteza existentei unui conflict de titluri concurente. care reglementeaza prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara.3 ca:dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute de 887 NCC (este vorba de dobandirea proprietatii extratabulare) precum si pe calea actiunii in rectificare. pana la inscriere va fi intre 2 titluri concurente. si in cazul in care o asemenea actiune este admisa.urmatorul efect legat de posesia tabulara l-am discutat deja. b. Si in masura in care aceasta prezumtie relativa intra in contradictie cu acelasi tip de prezumptie intemeiata pe posesia ca stapanire asupra bunului. ni se spune in alin. ---asta este regula. astea sunt singurele situatii in care se va putea ajunge ca reclamantul sa fie un proprietar extratabular dobandind in ipotezele astea limitativ prevazute de lege. Art. Exceptii:art. proprietarul imobilului de peste drum il instraineaza lui A dupa care il instraineaza lui B. va avea intotdeauna prioritate prezumtia intemeiata pe posesia tabulara. 5. se prezuma relativ pana la proba contrara ca ea este titular al acelui drept.

el cumpara de la proprietar. el ramane proprietar. eu vanzator sunt in continuare proprietar. in momentul in care il pun mai intai in posesie pe Y. daca titlul unuia dintre cei 2 provine de la un tert care nu figureaza in CF. Ori posesia bunului mobil asigura tocmai posibilitatea tertului de a afla ca eu sunt proprietar. sa observam ca si de aceasta data posesia tabulara joaca exact acelasi rol ca si stapanirea efectiva asupra bunului.Vand un ceas lui X si dupa aceea lui Y. ii clar ca oricum dobanditorul nu s-i ar putea intabula dreptul pentru ca nu are un titlu care sa provina de la titularul tabular. pentru ca fata de Y. Va fi preferat cel care si-a inscris primul dreptul in CF indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in CF. Ca ma 45 . Ex. Pentru ca am discutat despre efectul relativ al inscrierilor in CF. ii clar ca ambele titluri trebuie sa provina de la un autor comun si ala sa fie posesorul tabular. Asadar. Am spus ca posesia bunului mobil joaca rolul de opozabilitate.1 precizeaza ca daca cineva a transmis succesiv catre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal. de dobandire a drepturilor. iar astazi i-a fost vandut lui C iar saptamana viitoare se inscrie primul C. Asta inseamna ca daca am vandut lui X si dupa aceea am vandut lui Y un imobil.- - - - - - tot de posesia tabulara. si in momentul in care sunt pus in posesie nu stiam faptul ca anterior acelasi ceas a fost vandut altei persoane. pentru ca el este posesor tabular. Acealasi lucru se intampla si la 1275 cu o diferenta de nuanta. Atentie!!! Titlul trebuie sa provina de la un autor comun. pe cand posesia ca stapanire asupra bunului functioneaza cu acelasi rol in materia bunurilor mobile. cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. morala. Deci trebuie as fi de buna credinta sa nu cunosti cealalta vanzare. In momentul in care unul dintre cei 2 se inscrie in CF. pentru ca altfel cum sa ii cer sa imi respecte ceva ce nu cunoaste. Daca am observat la 1275 textul spunea:primul dintre cei doi care este pus in posesie cu buna credinta. mi se vinde ceasul mie. Prin urmare cum se va prezenta situatia juridica la bunuri mobile? Ex. cata vreme nici unul nu este tabular indiscutabil proprietar este vanzatorul. Buna credinta aicia este legata de cunoastere. Ce inseamna cu buna credinta? Este din nou eroare. De ce? pentru ca opozabilitatea fata de terti este conditionata de cunoastere.1275 alin.1275 NCC:art. In materie imobiliara posesia tabulara are un efect si mai puternic. De ce? pentru ca vanzarea catre X chiar daca a avut loc anterior nu ii este opozabila lui Y cata vreme X nu a fost pus in posesia bunului. Deci sa retinem 891 in paralel cu 1275. cel de a-l doilea cumparator. Este valabil si pentru 891 cat si pentru 1275. In materie mobiliara am inceput la prima observatie sa spunem ca posesia joaca rolul de opozabilitate. Fiind ca posesia bunului joaca pentru mobile rol de opozabilitate. doar ca posesia tabulara functioneaza ca si criteriu de solutionare a conflictului intre titluri in materie imobiliara. el dobandeste primul posesia tabulara si este preferat ramanand proprietar chiar daca titlul lui este posterior fata de titlul celuilalt. Sa comparam acest text cu art. Deci in momentul in care Y cumpara de la mine. De ce? care este ratiunea acestei bune credinta? Aici buna credinta nu ii o chestiune etica. Pentru ca tertii trebuie sa imi respecte dreptul numai daca il cunoaste. In 891 spune ca conflictul se va rezolva in momentul in care unul dintre cei 2 titulari de titluri se inscrie in CF. pentru ca fata de Y vanzarea initiala catre X nu este opozabila. automat el dobandeste dreptul si il face totodata opozabil fata de terti. ce inseamna asta? Inseamna ca daca acum 2 saptamani a fost vandut imobilul lui B. 891 : reglementeaza posesia tabulara ca mijloc de solutionare a conflictului intre titluri concurente provenite de la un autor comun.

art. Observatii: a. si aicia putem face o paralela intre posesia tabulara si posesia ca stapanire asupra bunului daca avem in vedere pe de o parte 931 pe de alta parte 930 si 939 NCC. Acelasi rationament. De ce ii trebuie nustiu cati ani odata ce am discutat ca din momentul tabularii chiar fara titlu duce la dobandirea proprietatii. Nu s va ajunge la asta pentru ca actiunea in modificarea cartii funciare nu mai poate fi introdusa dupa acel termen de 5 ani.901 NCC alin2: tertul este considerat de buna credinta numai daca …. Consecinta ar trebui sa fie radierea dreptului tau din CF ca fiind intemeiat pe o inscriere care nu are la baza un just titlu. Daca fara temei. Tot datorita motivului faptului ca intabularea. Cum se poate ajunge la situatia asta? Ex. Ambele uzucapiuni de la 930 si de la 939 sunt intemeiate de aceasta data pe posesia ca stapanire asupra bunului. nu se va mai putea cere radierea ei.un al efect al posesiei tabulare este uzucapiunea tabulara Care este reglementat in art. dupa 5 ani de la momentul inscrierii dreptul tau de proprietate nu mai poate fi contestat. Ce inseamna sa fii de buna credina? Ca la momentul intabularii sa nu fi cunoscut tu faptul ca intabularea ta nu este intemeiata pe un titlu. Ex. actiune in prestatie tabulara. daca X sta inscris in CF nustiu cati ani se produce uzucapiunea tabulara.este inscris acum si peste 10 ani cineva introduce o actiune in nulitatea absoluta a titlului tau. adica fara titlu. va putea sa conserve acest drept in sensul ca inscrierea lui nu va mai pute fi atacata. in CF ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real.931 alin. chiar daca ai fost inscris fata titlu. ce este de fapt zisa uzucapiune tabulara? Ea este o prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in rectificare. Asadar. Asadar. La 930 si 939 NCC cele 2 texte reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobilira respectiv in materie mobiliara. Cu precizarea foarte importanta ca zisa uzucapiune tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna credinta a posedat imobilul timp de 5 ani. iti inscrii dreptul in CF cu buna credinta. primul dobanditor va putea introduce impotriva lui o actiune numita. Asadar. Instanta admite actiunea. automat cunoasterea face ca dreptul meu sa le fie opozabil. cel care figureaza in CF ca proprietar. Insa tertii nu pot sa se ascunda in spatele lipsei mele de posesii in masura in care ei au cunoscut dreptul meu pe alta cale. Tocmai de aceea textul cere ca ei sa fie de buna credinta.c:nu a cunoscut pe alta cale inexactitatea cuprinsului CF. si in materia CF. Art. in solutionarea conflictului de titluri concurente. Raspunsul:uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. 46 - - - - . fara titlu. cerinta. ii necesar ca cel care se inscrie primul sa fie de buna credinta. In masura in care el se inscrie cu rea-credinta. 6. Lit. Adica ca ei sa nu fi cunoscut pe alta cale faptul ca eu am devenit proprietar. Deci sa nu cunoasca pe alta cale existenta unui titlu anterior.931 NCC:uzucapiunea tabulara presupune in esenta ca dupa curgerea unui anumit interval de timp. Stiti ca actiunea in nulitate este imprescriptibil extinctiv.1 NCC:textul spune ca drepturile celui care a fost inscris fara cauza legitima. sau titular al altui drept real imobiliar.uzucapiunea este in esenta un mod de dobandire a proprietatii. Conditia este sa fii de buna credinta. il gasim si in materia CF. In momentul in care ei au cunoscut pe alta cale.- - vad stapanind bunul. nu este o prescriptie achizitiva ci o prescriptie extinctivă.

dar si convingerea ca posesia tabulara al celuilalt este intemeiat pe un titlu valabil. Prin urmare chiar daca nu ai un titlu. in materie mobiliara. el chiar dobandeste prin intabulare proprietatea. posesorului tabular. avand ca obiect un bun mobil. Si il vom analiza comparativ cu art. Tocmai pentru ca tu cumparator nu ai cum sa verifici si sa rastorni aceasta falsa aparenta. Ei art.1 NCC:sub rezerva unor dispozitii legale contrare. sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond.937 reglementeaza tocmai ipotezele limitative in care posesia de buna credinta a unui bun mobil valoreaza proprietate. Cum anume? Posesia tabulara creaza cumparatorului unui bun imobil convingerea ca el contracteaza cu adevaratul proprietar.901 NCC in materie de CF.901. tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul CF si se incred in el. va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau chiar daca la cererea adevaratului titular dreptul autorului sau este radiat din CF. el rezolva conflictul cu titularul unui alt titlu concurent cu al sau. cu titlu oneros de la ala care nu pare a fi proprietarul tabular si totusi devi proprietar. tertul cumpara un bun mobil de la posesor. Cum anume devi proprietar in situatia asta? Prin aplicarea teoriei aparentei.901? cu art. In masura in care ulterior titlul autorului meu este atacat in instanta.1 NCC:si acolo cu buna credinta. in aceste cazuri termenul va fi de 47 . Cum? Tu vei deveni proprietar chiar daca ai incheiat contractul cu un neproprietar. Exista insa si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de CF. legea te protejeaza.- - - - - indiferent ca este fara titlu valoreaza proprietate sau alt drept real intabulat. Ce se intampla in aceasta situate? Art. Atentie:937 alin. si ATENTIE. am facut precizarea cumca principiul conform careia posesia mobiliara valoreaza proprietate se aplica numai in niste situatii limitative.3 NCC: de asemenea. Acelasi rationament se aplica si la art. Posesorul tabular demonstreaza faptul ca este proprietar. ce efect al ei vom compara cu art.937 NCC: deci. devine proprietarul acelui bun din momentul luarii acelui bun in posesie efectiva. adica. inseamna ca si dobandirea imobilului pe care am facut-o eu este de la un neproprietar.909 alin. actiunea in rectificarea CF se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real dobandit cu buna credinta si cu titlu oneros. Art. posesorul tabular benficiaza de uzucapiunea tabulara. Aparenta ca cel cu care contractezi. ca vanzatorul ar fi proprietar.901 alin. oricine a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in CF in temeiul unui act juridic cu titlu oneros. Ce vrea sa insemne acest lucru? Cu ce vom compara din materia ca stapanire de fapt asupra bunului. cand anume posesia valoreaza proprietate? In situatia in care din eroare. – 937 NCC:dobanditorul cu buna credinta care s-a increzut din eroare in falsa aparenta creata de posesie devine proprietar al bunului mobil. de data asta insa falsa aparenta este creata de posesia tabulara..901 alin. in temeindu-se pe cuprinsul CF. desfiintat si se dispune radierea din CF al autorului meu. dupa trecerea celor 5 ani nu poti deveni mai proprietar decat ai fost. De data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente.1 NCC:persoana care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros. convingere care este corecta atat timp cat el este posesor tabular. Cum functioneaza cele 2 texte? Ex. Toate efectele discutate pana acum sunt efecte care profita titularului tabular.---observati asemanarea cu art.

La fel cum se intampla si la art. dobanditorul este de buna credinta daca inscrie dreptul sau in folosul sau bazandu-se pe cuprinsul din CF. adica radierea lui C din CF va putea fi introdusa doar in termen de 3 ani din momentul in care a fost inscris in CF dreptul dobanditorului nemijlocit. este de buna credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia dupa imprejurari sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar.2 NCC: 920 se refera la intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar. De regula. Si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca.este clar ca niciodata inscrierea lui C nu va mai putea fi atacata pe acest motiv. asadar in celelalte cazuri. inseamna ca C a dobandit de la un neproprietar. exista intotdeauna in dreptul civil si obligatia de a se informa a fiecaruia dintre participantii la raporturile juridice civile. Avantajul pe care il aduce posesia tabulara in materie imobiliara este acela ca ea stabileste limitele obligatiei de a se 48 - - . adica a lui B. Si atunci. B se intabuleaza in CF. Art. pentru ca el nu a fost parte in contractul cu A. neglijente. atuncia actiunea in rectificare. -in dreptul civil. destul de dificil de stabilit care sunt limitele acestei obligatii de a te informa. Adica fiecare participant la astfel de raporturi juridice are obligatia de a se informa el inaitne de a incheia un act juridic. B figura deja in CF de 5 ani ca proprietar. Prin urmare. nici nu putea sa cunoasca. Art. deci urmeaza radierea lui B. Pe langa obligatia de a-l informa pe altul. B devine neproprietar. De ce i se spune tert? Pentru ca trebuie sa avem minimum 2 transmisiuni. Insa ne spune textul de la 909 ca in masura in care C a fost de buna credinta si s-a increzut in aparenta creata de CF. Comerciantul are obligatia sa il informeze pe consumator in legatura cu bunul pe care il vinde. eroarea acea trebuie sa fie scuzabila. de ce este important acest lucru? Pentru ca intotdeauna in masura in care el ulterior invoca eroarea. In masura in care ulterior A va cere anularea sau rezolutiunea. C este de buna credinta. In celelalte cazuri. adica cele din alin. el s-a increzut in aparenta creata de posesia tabulara. ar insemna ca se anuleaza contractul 1 in instanta. Alin. El va fi protejat doar in masura in care eroarea nu se datoreaza propriei culpe. existenta obligatiei de informare. prin urmare B este inscris in CF in lipsa unui titlu.4 NCC: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta. Ce se intampla dupa termenul asta de 3 ani? Dupa termenul de 3 ani nu se mai poate cere corectarea. in celelalte cazuri. radierea dreptului tertului de buna credinta din CF. logic. Lucru care va rezulta in instanta din probatiunea adusa. mai departe B instraineaza imobilul lui C. 937 NCC. C fata de A este tert. anularea contractului dintre A si B. bunuri frugifere altele decat cele inscrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea…. C dobandeste imobilul de la B care in momentul incheierii contractului intre B-C figura in CF ca posesor tabular. Cum functioneaza aceasta situatie din 909? ipoteza se refera la tertul dobanditor.937. A vinde imobilul lui B. deci tertul de buna credinta ramane proprietar.2: in cazul imobilelor inscris in CF. reglementarile sunt foarte vagi:nu a cunoscut si nici nu trebuia. Posesia tabulara in aceasta situatie joaca exact pe un mecanism asemanator dar nu identic cu cel pe care il intalnim la stapanirea asupra bunului si reglementat in art.948 alin. inseamna ca fata de A B este dobanditor nemijlocit fiindca B a dobandit direct de la A.- - 3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulata de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului.3 care se refera la imobilele inscrise in CF. deci daca in momentul in care C cumpara de la B. Deci ex. adica in cazul bunurilor care nu figureaza in CF. si nu a stiut viciile titlului lui B.920 alin.

daca ai consultat CF oricand poti invoca faptul ca daca ai fost in eroare acea eroare este scuzabila.909 alin. asadar in cazul lui sunt intrunite conditiile de la 909 alin. Deci in materie imobiliara esti linistit daca ai consultat CF. Insa in momentul in care D cumpara de la C. in acest caz actiunea lui A in radierea lui D este imprescriptibil. B vinde lui C. daca avem mai multe instrainari succesive in materie imobiliara. deci D este de rea credinta. in 2014 se intabuleaza D. determina limitele obligatiei de a se informa a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare. A vinde lui B --2012. -daca D este de rea credinta. la un moment dat un tert dobanditor este de buna credinta. adica nu cunoaste faptul ca titlul lui B este lovit de nulitate.A vinde lui B. iar C vinde lui D. deci A are actiune pana la 2015. In masura in care am fi in termenul de 3 ani pentru toti: Ex 1.3? raspunsul este :DA. B vinde lui C in 2016 si C vinde lui D in 2017 si D ii de rea credinta si C ii de buna credinta -in aceasta situatie: A desfiinteaza titlul lui B si ar vrea sa induca actiunea in rectificare impotriva lui D. cel care invoca eroarea este de buna credinta in masura in care a consultat cuprinsul CF. Dupa aceea il va radia pe C.909 care spune ca se poate introduce actiunea in rectificare doar in termenul respectiv. adica a lui B. in 2012 se intabuleaza B in CF. dar atentie. in 2013 B vinde lui C si se intabuleaza C. inseamna ca intabularea lui C nu va putea fi radiat. el are actiune in rectificare si impotriva lui C si impotriva lui D timp de 3 ani in masura in care au fost de buna credinta. De ce? pentru ca avem o succesiune de transmisiuni. S-ar ridica intrebarea daca in situatia aceasta cel de rea credinta mai poate beneficia de art.3. Sa presupunem ca au fost amandoi de buna credinta: termenul se calculeaza de la inscrierea dreptului a dobanditorului nemijlocit.909 alin. fiindca D a dobandit de la proprietar. De ce? pentru ca tot timpul unde sunt texte care vizeaza imobilele inscrise in CF scrie ca el. Ex. -inseamna ca daca A obtine anularea contractului dintre A si B. dar problema este ca pentru a ajunge la D trebuie sa desfiinteze si 49 - - - .3. D stie faptul ca titlul lui B ii lovit de nulitate. atunci nu se mai aplica art. C este de buna credinta. Intrebari legate de CF Ex. in momentul in care C cumpara de la B c este de buna credinta.informa. Neputand fi radiat C inseamna ca D nu va mai putea fi radiat din CF. Nu iti este imputabila si vom beneficia de protectia legii. un alt efect foarte important pentru terti in ce priveste posesia tabulara este ca continutul CF stabileste. dar dupa aceea ala care dobandeste de la el este de crea credinta. Pe cand acolo unde nu exista posesie tabulara deja legea este mult mai nuantata: nici nu ai cunoscut si nici nu puteai. Va trebui sa demonstrezi ca intr-adevar nu puteai sa cunosti. B s-a inscris in 2014. A vine si anuland titlul lui B il radiaza pe acesta. Ex2. Ii in termen.3. Deci. Ce se intampla in aceasta situatie? Va putea D invoca 909 alin. A vinde lui B in 2012. deci. Deci D nu va avea nevoie sa invoce art.

-daca B si C este de rea credinta atunci ii putem radia oricand. D nu mai are nevoie sa invoce 909 pentru ca C nu este radiat din CF pentru ca el a dobandit cu buna credinta si a trecut termenul de 3 ani.920 NCC: modul in care poti sa dobandesti posesia. insa facuta cu titlu particular. - - . ii imprescriptibila actiunea. Si posesia ca stare de fapt si proprietatea ca stare de drept poarta asupra unor bunuri determinate. De astazi vom discuta despre patrimonii. pentru ca B si-a inscris dreptul in 2012 iar pana in 2016 a trecut termenul de 3 ani.4 daca C este de rea credinta el are acelasi regim juridic ca si B. pai B nu poate sustine ca s-a increzut in falsa aparenta creata de CF fiindca in cazul lui nu se anuleaza titlul lui A ci se anuleaza propriul titlu lui B in care el a fost parte in contractul respectiv.909 alin. iar patrimoniile se transmit mereu prin transmisiuni universale sau cu titlu universal. La cazurile de intervertire. rectificarea este imprescriptibila Atentie: de ce noi discutam mereu despre terti? Pentru ca tertii trebuie sa se fi increzut in falsa aparenta creata de CF. Vom deveni proprietar in temeiul unui act translativ cu titlu particular. El nu poate spune ca a fost de buna credinta pe temeiul CF. Au trecut 4 ani. Am spus ca animus inseamna ceea ce te poti considera in virtutea unei uzurpari si in virtutea unui titlu.inscrierea lui C. impotriva lui C are actiune in 3 ani. -deci daca amandoi sunt de buna credinta. nu poti sa fi proprietar asupra unei universalitati.a NCC:daca detentorul precar incheie cu buna credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular = se refera la un bun determinat.3. atunci fata de el actiunea in rectificare ar fi imprescriptibila.3. Ex.909 alin. nu mai poate fi atacata inscrerea lui. ii radiat C pentru ca desi ii un dobanditor cu titlu oneros si cu buna credinta. Deci in masura in care C este de rea credinta. Ce se intampla? Ii radiat B pentru ca nu are titlu. ne gasim in termenul de 3 ani. Deci pana acum noi am avut in vedere ipoteze de bunuri determinate. fiindca 909 il invoci atunci cand autorul tau este radiat din CF. ori atentie.3 C ramane proprietar. ori impotriva lui C actiunea lui A este prescrisa. ut singuli. la 920 lit. si vom putea sa ne prevalam de titlu pentru a demonstra ca avem animus in masura in care titlul este translativ de proprietate sau constitutiv al altui drept real. Si am spus ca se poate fie prin uzurpare fie prin titlu. la infinit. Prin urmare D a dobandit de la proprietar si D nu mai are nevoie sa invoce art. Daca nu mai are actiune impotriva lui C inseamna ca pe art. Nu poti sa fi posesor asupra unei universalitati. Ex. dobanditor nemijlocit.3.Universalitati de fapt si universalitati de drept sau juridice Art. In momentul asta. daca el este de buna credinta va invoca 909 alin. pentru ca si fata de B. cade si el si ajungem la D care s-a inscris in 2016. 50 - .

sau universal. independenta de bunurile pe care le contine. si dobanditorul. O sa vedem deci ca universalitatile juridice sau de drept fac obiectul transmisiunilor universale si cu titlu universal. pentru a gasi modalitatile prin care sa nu confundam simplele universalitati de fapt care inseamna mai multe bunuri puse la un loc in virtutea unei anumite destinatii de catre proprietarul comun. Am discutat ca transmisiunile pot fi cu titlu particular.Universalitatea de fapt nu are o latura pasiva. Trasaturi ale universalitatii de fapt (care il disting de universalitatile juridice) 1. la cele 2 capete ale ei avem autorul. Universalitatea de fapt nu influențează regimul juridic al bunurilor pe care le contine. destinate activitatii respective. Sa presupunem ca X este strungar.- - Noi pana acum ne-am raportat la drepturi determinate care fac obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. Intotdeauna cand ne raportam la o transmisiune. Transmisiune cu titlu particular = presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri determinate. si pentru a avea grija.541 NCC. Universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. -ce inseamna ca nu are o latura pasiva? = inseamna ca ea nu contine niciodata obligatii 2. Ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ. in cadrul universalitatii de fapt. nu se produce subrogatia reala (subrogatia reala fiind un mecanism juridic posibil doar in cadrul universalitatii juridice) 6. instraineaza bunurile respective sau le modifica destinatia 4. sau avandul cauza. sa ne imaginam ca o persoana se ocupa cu o anumita activitate economica. 5.Avand in vedere ca nu are o existenta distincta. scule. Universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau 3. Toate bunurile alea puse la un loc reprezinta o universalitate de fapt Ex. diverse instrumente. In functie de modul de dobandire vom avea avanzi cauza (cei care dobandesc bunurile) adica avanzi cauza cu titlu particular. spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale respectiv cu titlu universal. cu universalitatile de drept. 51 - - . bunuri care ies din patrimoniul autorului (instrainatorul) si intra in patrimoniul avandului cauza (dobanditorul). Universalitatile de fapt Ce sunt acestea? Universalitatile de fapt = intelegem un ansamblu de bunuri constitutit/ alcatuit de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a bunurilor respective -reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim la art. Universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun distruge. dar si universale sau cu titlu universal. In situatia asta dintre bunurile lui exista mai multe bunuri. turma de oi – este tot o universalitate de fapt Universalitatea de fapt este studiata numai ca o introducere pentru studiul universalitatilor juridice sau de drept. cu titlu universal. Ex. cel care transmite.

Ce anume intelegem prin universalitate de drept sau universalitate juridica? = intelegem un ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se confunda. Tocmai de aceea. Dupa cum observam.1 precizeaza ca patrimoniul include drepturi si obligatii. patrimoniu. nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment determinat. In principiu. Drepturi reale Cursul 8 Universalitatile de fapt presupun in esenta un ansamblu de bunuri care au acelasi proprietar si pe care proprietarul lor comun intelege sa le puna la o lalta pentru atingerea unui anumit scop.- -art. diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce universalitatea de fapt se confunda cu continutul ei si nu poate exista in masura in care bunurile care intra in componenta ei dispar. Patrimoniu =ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice. Chestiunea este foarte importanta. Gasim patrimoniul reglementat ca institutie juridica in art. devenind co-titulari asupra acestora. In cazul unui transfer zis intrapatrimonial. masa patrimoniala) catre o singura persoana determinata Transmisiunea cu titlu universal = transmiterea unui patrimoniu sau a unei universalitati juridice catre 2 sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune. Pe langa aceste universalitati de fapt ne vor interesa universalitatile de drept.31 alin. De ce? pentru ca transmisiunea cu titlu particular inseamna instrainarea unui bun care iese dintr-un patrimoniu si care intra in patrimoniul altei persoane. care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat. masele patrimoniale si patrimoniul de afectatiune. dar nu spune ca patrimoniul este totuna cu continutul sau. Asadar. si definita legala data in art.32 NCC:se refera la transmisiunile intra-patrimoniale Ex. Deci ea nu se confunda cu aceasta transmisiune intrapatrimoniala care presupune doar mutarea unui bun dintr-o diviziune al aceluiasi patrimoniu intr-o alta subdiviziune. Nu avem asadar transmisiunea cu titlu particular. care precizeaza ca orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile care pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. in cazul universalitatilor de drept discutam mai degraba nu atat despre un ansamblu de drepturi si obligatii cat despre aptitudinea de a dobandi astfel de drepturi si obligatii.1 din NCC. in categoria universalitatilor juridice ar intra patrimoniul.32. ca o prima observatie generica.31 alin. Transmisiunea universala = instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei (ex. Universalitatea de drept sau juridica exista independent de continutul ei de la un anumit moment. pentru o anumita finalitate. de la art. Teoretic ea poate exista chiar daca nu contine nici un drept si nici o obligatie. nu avem propriu-zis un autor si un avand cauza. un bun propriu al sotului devine un bun comun. 52 - - - .

De asemenea. patrimoniul a avut un cu totul alt sens decat cel discutat in ziua de azi. afectatiunea este evidenta. 2. Ea intotdeauna va exista in cadrul unui patrimoniu.datorita faptului ca este o universalitate juridica.Este evident ca masa patrimoniala nu poate exista in afara patrimoniului. teoria patrimoniului. si in masura in care debitorul decedeaza creditorul v-a putea pe mai departe sa ii urmareasca pe succesori. In VCC avem un text care spune ca orice debitor raspunde pentru obligatiile sale cu toate bunurile proprii prezente si viitoare. - - - - - 53 .in dreptul familiei avem in patrimoniul fiecaruia dintre sotii casatoriti in regimul legal al comunitatii. Deci. De ce nu? Pentru ca la 1804. Deducem de aici mai multe caracteristici ale masei patrimoniale.masa patrimoniala este justificata de o anumita afectatiune. moment in care a intrat in vigoare VCC nu exista inca clarificata teoria patrimoniului pe care o discutam noi astazi. fara a se identifica cu continutul sau concret. Pana in 1800 patrimoniul a fost inteles ca fiind alcatuit din elemente de activ. patrimoniul include si elemente de pasiv. Din punct de vedere al creditorului era esential sa stie ca in ipoteza in care nu obtine executare voluntara el va putea sa-l execute silit pe debitor din patrimoniul lui. masa patrimoniala face posibila subrogatia reala cu titlu particular sau cu titlu universal. Masa patrimoniala =o subdiviziune a patrimoniului care reprezinta la randul sau o universalitate juridica cu activ si pasiv propriu. care este prevazut in mod expres in art. Ce se intampla in cazul decesului debitorului? Si in acest context. Este vorba de reglementarea dreptului de gaj general. caruia ii este destinat Ex.- Observatii: Pana recent. In VCC avem o singura reglementare generica care are legatura cu notiunea de patrimoniu asa cum o intelegem noi astazi. apare in mare masura tocmai din dorinta de a-i proteja pe creditori. in cazul fiduciei.----sub aspect istoric In VCC nu existat o reglementare generala a patrimoniului ca un ansamblu de drepturi si obligatii. 3. catre unii succesori.de a-i da siguranta ca in masura in care nu se va executa voluntar obligatia ei vor avea o parghie impotriva debitorului lor.773 NCC. de un scop concret. 1. Dar dupa noua conceptie. Nevoia ca patrimoniul sa aiba activ si pasiv apare datorita protectiei creditului. Tot in acest context se mai ridica o alta problema. cea pe care o discutam in prezent. adica incurajarea creditului si protejarea creditorilor. Si aici vom discuta despre transmisiunea universala si cu titlu universal. cate o masa patrimoniala a bunurilor comune.31 alin. In VCC se vorbeste despre bunuri. in materie succesoriala. s-a reglementat ideea de transmisiune a patrimoniului cu activ si pasiv. asadar. La fiducie – art. avem o masa patrimoniala fiduciara care este afectata finalitatii concrete urmarite de parti prin contractul de fiducie.1 NCC spune in mod expres ca patrimoniul include si pasiv.

cu o potentialitate infinita de a cuprinde drepturi si obligatii.- - Totodata. Ori 54 - - - - - .31 alin.2 NCC. Rezulta foarte clar da divizarea se poate face numai in conditiile legii din art. Prin urmare creditorii personali ar avea un gaj general exclusiv asupra patrimoniului personal. iar mai apoi in text se refera la mase patrimoniale. arbitrara a patrimoniului sa afecteze dreptul de gaj general. Prin urmare. si incepe asa: constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii unei profesii autorizate. este vorba de patrimoniul de afectatiune. Aceasta fractionare in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar atunci cand legea o permite si doar in conditiile legii.31 alin. Textul acesta ne duce la ce-a de a treia categorie a universalitatilor juridice. Ii exclus. Asadar singura varianta admisa de legiuitorul roman in prezent este existenta unor mase patrimoniale de afectatiune si nicidecum existenta unor veritabile patrimonii distincte independente de afectatiune. titular al unui patrimoniu. divizarea patrimoniului propriu. Un patrimoniu nu poate fi continut intr-un alt patrimoniu. In acceptiunea legii romane. este clar ca te referi la o masa patrimoniala. o foloseste doar ca titlu. pentru ca dupa aceea se repliaza si ne explica ca de fapt zisele patrimonii de afectatiune nu sunt veritabile patrimonii ci sunt doar mase patrimoniale. Concluzia este ca desi legiuitorul roman foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. nu poate in mod aleatoriu. De ce? pentru ca amandoua sunt universalitati. In ipoteza in care am avea un veritabil patrimoniu de afectatiune. divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile. cum ar fi profesia de avocat sau de notar. evitandu-se ca o divizare aleatorie. arbitrar sa decida fractionarea. consecinta automata ar fi ca o persoana fizica ar putea sa aiba patrimoniu personal si un patrimoniu de afectatiune distincta. NCC se refera la patrimoniu de afectatiune in art. Care este observatia evidenta de facut in marginea acestui text? Observatie pe care o regasim si daca ne uitam la art. Asta inseamna ca subiectul de drept. in art. iar creditorii rezultati dintr-o anumita activitate profesionala ar avea gaj general exclusiv asupra patrimoniului de afectatiune.3. De ce? pentru protejarea creditorilor si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii. Legiuitorul foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. Patrimoniul de afectatiune -EL NU EXISTA IN DREPTUL CIVIL ROMAN -atat NCC cat si anumite legi speciale fac referire sau utilizeaza aceasta sintagma de patrimoniu de afectatiune.33 care ne vorbeste despre patrimoniul profesional individual. NCC si mai multe legi speciale reglementeaza diverse mase patrimoniale afectate exercitarii anumitor profesii autorizate de lege. alte mase patrimoniale. Care anume este interesul discutiei ca ii masa patrimoniala sau ca ii patrimoniu? Interesul este gajul general. in masura in care spui ca un patrimoniu de afectatiune este o diviziune a unui alt patrimoniu. Ii foarte important de retinut acest lucru. art.31 alin.care spune ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. ipotezele limitativ reglementate de legea romana.33.3 ne spune urmatorul lucru:patrimoniile de afectatiune sunt mase patrimoniale fiduciare.

nu poate intra in raporturi juridice pentru ca nu are patrimoniu. Patrimoniul de afectatiune isi gaseste originea in dreptul german. Dar patrimoniul fara un titular este reglementat de codul civil din Quebec. Patrimoniul il dobandesti ex lege. De ce nu pute crea patrimonii? Pentru ca in teoria subiectivista. Avem de asemenea inalienabilitatea patrimoniului si in legatura cu divizibilitatea patrimoniului am discutat 55 - - - . Ala il dobanesti automat in momentul in care incepi sa existi ca entitate relevanta juridic si il pierzi in momentul in care iti incetezi exisenta. a doua consecinta este ca nu putem sa ne instrainam in tot sau in parte patrimoniu. si atunci X are un patrimoniu propriu. De ce nu poate fi instrainat. X va avea 2 patrimonii.- chestiunea asta este evitata de legiuitorul roman in masura in care stabileste in mod neechivoc faptul ca zisele patrimonii de afectatiune nu sunt altceva decat mase patrimoniale. aptitudinea ta de a fi titular de drepturi si obligatii. Asadar. legiuitorul roman opteaza pentru masa patrimoniala fiduciara. patrimoniul este gandit ca esenta personalitatii juridice. Cum ar arata patrimoniul de afecatiune? El poate sa existe in varianta:1. Prin personalitate juridica aici nu ne referim la PJ ci la capacitatea oricarei PF sau PJ de a fi titular de drepturi si obligatii. si nici capacitate de exercitiu. pe tot parcursul existentei lui. patrimoniul este legat de insasi personalitatea juridica. Sau exista varianta a 2-a:exista patrimoniu de afectatiune creat de X. Nu se poate pentru ca catelul nu poate fi subiect de drepturi si obligatii. insa care dupa momentul crearii lui nu are titular. Deci in teoria personalista. Se permite exclusiv divizarea patrimoniului si nu se permite posibilitatea de a se constitui patrimoniu de afectatiune. b. Evident aici discutam despre acte juridice intre vii. Ce inseamna patrimoniu? Aptitudinea mea de a avea drepturi si obligatii. legiuitorul roman nu accepta posibilitatea constituirii de patrimonii. observam ca mantinand teoria personalista a patrimoniului. mai creeaza un patrimoniu de afectatiune. unde se copiaza reglementarile din codul francez. Patrimoniul este inalienabil. In dreptul civil roman nu se gasesc nici una dintre cele 2 variante. Ca si concluzie:nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune. Neavand patrimoniu nu are capacitate de folosinta. de la momentul nasterii in cazul persoanelor fizice si respectiv din momentul constituirii la persoane juridice.Prin urmare. patrimoniu distinct creat de o persoana sau de mai multe persoane care sa aiba titular. avem unicitatea patrimoniului: o persoana un patrimoniu. Asadar. pe langa faptul ca nu putem crea patrimonii. personalista a patrimoniului. In materie fiduciara. Prin urmare. Aceasta aptitudine o dobanesc din momentul in care ma nasc respectiv sunt constituit ca PJ si devine relevant din punct de vedere al dreptului. de ce este inalienabil prin acte intre vii? Pentru ca a-ti instraina patrimoniul inseamna a-ti instraina personalitatea juridica. pentru ca la deces se transmite pentru ca asa ii viata. este exclus sa faci acest lucru. pentru ca un catel nu poate avea un patrimoniu in dreptul civil roman. leviteaza fara a avea titular. Nu putem crea patrimonii. Dar nu poti tu sa creezi patrimonii.

.deja in cadrul teoriei personaliste.subrogatiile reale .2324 NCC . Prin urmare. De ce ne intereseaza patrimoniul.Dreptul de gaj general NU este un drept real. iar bunul se gaseste doar in posesia faptica a paratului.Mai intai am abordat ideea de personalitate juridica. . deci actiunea in revendicare nu este o aplicatie a dreptului de urmarire. Care sunt chestiunile de interes legata de teoria patrimoniului? .Ce intelegem prin gaj general = este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului patrimonial al debitorului lor.1.2. Ulterior debitorul instraineaza bunul respectiv. 2. . care este reglementat si in 56 . Intr-o astfel de ipoteza creditorul chirografar poate uza de actiunea pauliana. Interesul concret al patrimoniului. Adica bunul pleaca dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. ca patrimoniul este indivizibil.Gajul general nu poarta asupra unor bunuri determinate. Ipoteca ii va conferi creditorului sau posibilitatea sa urmareasca bunul in patrimoniul noului proprietar si sa-l execute silit chiar daca se gaseste in acest patrimoniu.Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca.transmisiunile . Ipoteca este exemplul clasic. De aceea actiunea in revendicare pe care il are proprietarul impotriva posesorului neproprietar NU este o consecinta. Aptitudinea de a fi titular de drepturi si de obligatii. bunul ala juridic se gaseste inca in patrimoniul sau. Sa ne imaginam ca debitorul si-a ipotecat casa ca sa obtina un imprumut. care are numai un gaj general este copil ploii nu este chiar asa. Legiuitorul roman in NCC si in legi speciale admite posibilitatea titularului ca in anumite conditii limitativ reglementate sa isi divizeze patrimoniul. Gajul general poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine. In acest context. . el poarta asupra patrimoniului care este distinct de bunurile continute.4. .3. respectiv capacitatea de folosinta. Consecinta este ca gajul general nu confera creditorului chirografar urmarirea. o aplicatie a dreptului de urmarire.spre deosebire de garantiile reale.gajul general confera creditorului chirografar posibilitatea de a vinde silit atat bunurile prezente cat si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau . in masura in care debitorul instraineaza bunurile respective. De ce? pentru ca in momentul in care proprietarul introduce o actiune in revendicare el nu urmareste sa redobandeasca un bun care se gaseste in patrimoniul paratului. Ce poate sa faca creditorul chirografar in masura in care debitorul sau tocmai in ideea de a-si cauza insolvabilitatea instraineaza bunuri din patrimoniu.-este reglementat in art. dreptul de gaj general nu confera atributele de preferinta respectiv de urmarire.Al doilea punct de interes este gajul general.Gajul general . ele nu pot fi urmarite de catre creditor. .Prin urmarire intelegem posibilitatea creditorului de a vinde silit bunul chiar daca acesta a iesit din patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul unei alte persoane. daca ne gandim ca creditorul chirografar. el nu poarta asupra unor bunuri determinate.Consecinte: .1.

o astfel de clauza de inalienabilitate este lipsita de interes. Adica in masura in care debitorul nu le exercita el insusi si prin inactiunea lui risca sa isi cauzeze insolvabilitatea. Prin urmare nu are relevanta in aceasta situatie ordinea titlurilor creditorilor. gajul general este protejat prin cele 2 actiuni. la 1560 NCC gasim reglementata si actiunea oblica. pentru un creditor chirografar poate fi interesant ca bunurile sa fie conservate in patrimoniul debitorului fiindca nu are drept de urmarire. Si ni se spune asa: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau decalara ca acest transfer este echivalent cu neindeplinirea obligatiei garantate. actiune pauliana care are efectul faptul ca in masura in care este admisa actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit va fi declarat inopozabil fata de creditor. regula in ce priveste creditorii chirografari. Asta inseamna ca in caz de executare silita.2376 vine sa precizeze ca o astfel de clauza in materie ipotecara ca astfel de clauze vor fi lipsite de efecte. si vizeaza clauzele de inalienabilitate. actiune care permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite drepturi si actiuni ai debitorului lor in masura in care debitorul este indolent. Langa actiunea pauliana. simultan si proportional valoarea creantelor din pretul bunurilor vandute. Asadar. deci a creditorului care are o garantie reala ce ii confera dreptul de urmarire. Asadar. in cazul unui creditor ipotecar. Ce vrea sa spuna textul? 2376 vrea sa puna capat unei practici constante in ce priveste bancile. cauzandu-si sau agravandu-si insolvabilitatea. au la dispozitie actiunea pauliana care este reglementata in art. introduceau o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului care a primit creditul sa instraineze bunul ipotecat pana la momentul achitarii integrale a creditului. Art. In masura in care ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita. Consecinta evidenta este ca fata de creditor bunul se va considera ca nu a iesit din patrimoniul debitorului. regula pe care o gasim in art. Avand in vedere ca creditorii chirografari sunt mai putin protejati in fata diverselor acte ale debitorului lor prin care el si-ar putea cauza insaracia golind patrimoniul de bunuri. De ce? pentru ca ipoteca confera dreptul de urmarire.2376 NCC:este un text din materia ipotecilor.1. Important este ca 57 .2326 NCC alin. Asadar actiunea pauliana vine sa suplineasca tocmai lipsa atributului de urmarire. este ca ei nu beneficiaza de dreptul de preferinta.1:textul spune ca pretul bunurilor debitorului se imparte intre creditori proportional cu valoarea creantei fiecaruia. Prin urmare. creditorul va putea sa vanda silit acel bun. Am spus ca gajul general nu confera nici urmarire si nici preferinta. Asadar.- - - NCC si ii da posibilitatea creditorului chirografar sa atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general. care introduceau in contractul de ipoteca prin care se garanta creditul. aici ii spune revocatorie. adica clauze prin care se interzice instrainarea bunului ipotecat. Respectiva practica era una abuziva. De ce? pentru ca bancile au omis un lucru elementar.1562 NCC. creditorii chirografari isi vor recupera deodata. prin actiunea pauliana si actiunea oblica care sunt puse la dispozitia creditorilor chirografari. Nu are importanta ca o creanta este nascuta in baza unui contract incheiat in 2010 si cea de a doua este nascuta in baza unui contract din 2011. faptul ca pentru un creditor ipotecar nu este necesara ca mijloc de protectie clauza de inalienabilitate. Art.2326 alin. Tocmai de acea art. nu va conta nici ordinea titlurilor si nici ordinea scadentei. afara de cazul in care exista intre ei un drept de preferinta sau o conventie cu privire la ordinea indestularii lor.

Ce vrea sa insemne acest lucru? Inseamna ca in baza gajului general. Asadar.ipoteza in care A datoreaza 10 lei. Deci privind sintagma „prezente si viitoare”.5. 5 lei lui A si 5 lei lui B. prin urmare nu confera preferinta si urmarire. Activul mai contine bunuri in valoare de 5 lei. Deci discutam despre o situatie de insolvabilitate.- ambele creante sa fie scadente si atunci chirografarii vor veni in concurs. Gajul general mai este protejat printr-un mecanism al patrimoniulu. Deci fiecare are o creanta de 5 lei. pe langa actiunea pauliana si actiunea oblica. Ce se va intampla? Evident. si respectiv gajul general care nu confera aceasta prioritate. De ce ii important aceasta chestiune? Pentru ca gajul general ii una dintre marile mize ale patrimoniului. si bunurile care desi nu se gasesc in patrimoniu in acel moment vor intra in patrimoniul debitorului in viitor.. creditorul chirografar. Cum stabilim acea proportie? Se indica proportia dintre activ si pasiv. Asadar activul poate sa acopere doar jumatate din pasiv. si in activul patrimonial a lui A se mai gaseste un imobil in valoare de 6 lei. Art. si se intinde atat cu privire la bunurile prezente cat si cu privire asupra bunurilor viitoare ale debitorului. Daca ei sunt chirografari inseamna ca ei vor veni simultan. el va lua cei 5 lei datorati lui. ca actul este de 6 lei iar pasivul de 10 lei. de prioritate la plata creantei. si mai intai isi va recupera cu preferinta creanta creditorul ipotecar. Unde ne intereseaza aceasta chestiune? Ex1. Toate bunurile care se gasesc in patrimoniu la acel moment sau care vor intra in patrimoniu ulterior acelui moment pot sa fie valorificate de catre creditori in baza gajului general. Ex 2. creditorul va putea sa valorifice. Activul este 5 pasivul este 10. Atentie. se datoreaza 10 lei. sa vanda silit toate bunurile care se gasesc in patrimoniul debitorului sau la momentul inceperii executarii silite. Aicia ne intereseaza diferenta dintre garantia reala care confera dreptul de preferinta. Formula „bunuri prezente si viitore” -gajul general nu este un drept real.1518 NCC . Am spus ca „se gasesc sau vor intra in viitor”. 5 supra 10 da ½. vor veni simultan pentru a-si recupera valoarea creantelor. In situatia asta. 58 - - - - - - . Subrogatia reala asigura tot timpul mentinerea constanta a gajului general in masura in care debitorul instraineaza bunuri prin intermediul unor acte cu titlu oneros. Intr-o astfel de situatie se va valorifica imobilul respectiv. si va mai ramane 1 leu pe care il va primi Y. prin urmare impartirea sumelor obtinute din vanzarea bunurilor debitorului se fac proportional in functie de valoarea creantei.2324 NCC alin. 5 lei lui X si 5 lei lui Y. sa ne imaginam ipoteza in care X are o ipoteca asupra acelui imobil.il gasim in materia executarii silite a obligatiilor. prin subrogatia reala. Inseamna ca fiecare dintre creditorii chirografari care vin in concurs vor putea sa isi recupereze doar jumatate din creanta. fiecare va primi 2.1:definitia gajului general Art. amandoi sunt creditori chirografari. ei nu vor putea nici unul sa isi recupereze integral creanta ci o vor recupera doar intr-o anumita proportie. precizeaza ca de principiu debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale. se vor obtine acei 6 lei. ne raportam la momentul inceperii executarii silite.

Adica consimtamantul dat fara intentia debitorului de a se obliga juridic.4 vine si spune ca bunurile care fac obiectul unei diviziuni afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege. partile. cum anume va functiona gajul general in masura in care patrimoniul este fractionat in mai multe mase patrimoniale. pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. Consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general Mai precis. teren si constructie aflata in proprietatea mea. la ce se refera textul asta? Daca am un imprumut. si pentru a garanta imprumutul am stabilit impreuna cu X ca el are un drept de ipoteca asupra unui imobil. De ce anume exista posibilitatea asta? Art.2324 alin.. ne fiind un text de ordine publica. Deci 1518 trebuie pus in legatura cu 2324. De ce? pentru ca o conventie prin care partile ar inlatura cu totul gajul general ar fi lovita de nulitate. Prin urmare in masura in care creditorul este dispus sa accepte o restrangere.2324 alin. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului. de ce asta? Pentru ca o obligatie juridica.2325 NCC. o limitare a gajului general. Dar 2324 ne spune ca debitorul raspunde cu toate bunurile prezente si viitoare. partile pot prin conventia lor sa deroge de la 2324 limitand gajul general. Raspunde cu patrimoniul. Ori in masura in care inlaturi cu totul gajul general inlaturi posibilitatea de a executa silit acea obligatie.2324 reglementarea gajului general. prin acelasi contract pot sa stabilesc cu creditorul meu ca el nu va putea sa urmareasca. Raspunsul o gasim la art. fractionat patrimoniul debitorului. pot sa inlature cu totul gajul general? Raspunsul este categoric NU. Pana unde pot limita. Asadar.3 NCC:ne spune ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului autorizata de lege. care ne spune ca debitorul si creditorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile care nu ii sunt ipotecate. DA. 2324 alin. Gajul general va purta asupra tuturor maselor patrimoniale in care a fost impartit. Intrebarea este:va avea posibilitatea debitorul sa limiteze aceasta raspundere. De ce? pentru ca ar avea ca si cauza de nulitate: motivul neserios. debitorul va avea posibilitatea sa limiteze gajul general. De principiu raspunsul este unul pozitiv. acest lucru este posibil prin conventia lor. creditorul si debitorul putand sa scoata anumite bunuri din sfera gajului general. trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. raspunsul evident este ca de principiu divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului. in ce masura. Cu toate acestea. Adica. Aceasta chestiune este confirmata si de art. in interesul creditorului. Asadar. care notar autentifica un act juridic fara a verifica anumite chestiuni si prin asta cauzeaza un prejudiciu unuia dintre partile din contractul 59 - - - . sa execute silit alte bunuri din patrimoniul meu in afara celora asupra carora poarta dreptul de ipoteca. este reglementat in interes privat.- - - -aceasta raspundere personala se va traduce asupra patrimoniului.1 – nu este un text de ordine publica. Art. In masura in care avem un notar. deci inclusiv asta? Sa stabileasca sa nu raspunda cu anumita parte a patrimoniului sau. scotand anumite bunuri din patrimoniu. din sfera gajului general. este o obligatie care in caz de neexecutare voluntara poate sa fie executata silit cu forta de constrangere a statului. pe care l-am contractat de la X. in masura in care obtine acordul creditorului sau.

2324 este o situatie de exceptie. va putea fi executat silit doar din bunurile afectate masei patrimoniale destinate profesiei respective. iar alin. si un gaj general al creditorilor profesionali care se exercita numai asupra masei destinate activitatii profesionale.4. exceptia se refera exclusiv la masa patrimoniala constituita in vederea exercitarii unei profesii autorizate de lege. ex. De asemenea. de principiu.4 ca notarul va raspunde.4. exceptia este reglementata in 2324 alin. Vor putea partile sa deroge de la 2324 alin. Si am spus ca partile pot sa deroge de la alin. divizarea nu va afecta gajul general al acestora. insesizabilitatea poate sa fie o consecinta a inalienabilitatii. De ce ne intereseaza distinctia dintre insesizabilitatea legala si cea conventionala? 1. Intr-o astfel de situatie ce se va intampla pe alin. Inalienabil este bunul care nu poate fi instrainat de catre proprietar. el raspunde pentru prejudiciul cauzat. Deci un bun care nu poate fi instrainat de catre debitorul proprietar nu va putea de principiu nici sa fie executat silit de catre creditorii proprietarului. Atentie.4? Vom avea 2 gajuri generale distincte: un gaj general al creditorilor personali care se exercita numai pe masa bunurilor personale. in sensul ca sa ne imaginam in exemplul nostru ca notarul are in masa patrimoniala destinata profesiei foarte putine bunuri. in ipoteza comunitatii legale. pentru ca nici acest text nu este de ordine publica.3 al aceluiasi art. in acest caz creanta va fi garantata de intregul patrimoniul.- - - - respectiv. Deci ea poate fi stabilita prin lege sau prin conventie.4? DA. clientul nu doreste ca notarul sa raspunda exclusiv cu activul acelei masei patrimoniale.4 de la 2324 introduce exceptia.Pentru ca insesizabilitatea legala este opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai proprietarului bunului respectiv. ci ar dori sa raspunda cu intreg patrimoniul. anterior momentul in care s-a facut X notar. 60 - - . deci art. Nu se refera si la masele patrimoniale ale bunurilor proprii si comune in timpul casatorie. revenind la regula. Asadar. Prin urmare. Insesizabilitatea poate sa aiba sorginte legala sau conventionala. partile revin la gajul general asupra intregului patrimoniu. Vine si ne spune textul de la alin. iar exceptia de asemenea poate fi rasturnata in masura in care printr-o convetie a lor. Gajul general si modul in care el poate sa fie afectat prin inalienabilitatea legala sau conventionala respectiv prin insesizabilitatea bunului.3 stabileste regula si anume divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. un bun inalienabil este totodata si insesizabil. el deroga de la regula stabilita in alin. In masura in care creditorii sunt anteriori momentului divizarii. bunurile insesizabile din patrimoniul debitorului sunt acele bunuri care nu pot fi executate silit. Se refera numai masa patrimoniala destinata unei profesii autorizate de lege.4. regula divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. (adica in situatia in care creanta se naste anterior momentului crearii divizarii. Ce intelegem prin insesizabilitate = faptul ca un bun sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificate de catre creditori in cadrul executarii silite. Sa nu confundam insesizabilitatea cu inalienabilitatea. se ridica intrebarea:se va putea intampla ca partile sa deroge de la 2324 alin. situatia in care masa patrimoniala este destinata unei anumite activitati autorizate de lege. Asadar. (este vorba de divizarea unui singur patrimoniu) Tocmai pentru ca nu avem patrimoniu de afectatiune.4. inclusiv de partea divizata). Prin urmare. sau avocat. chiar daca ne gasim in ipoteza de la alin.

coproprietatea – deci pana la modul de dobandire (astea nu le avem) Subrogatia reala -sa nu confundam subrogatiile reale cu subrogatiile personale. De asemenea. este un efect al platii.2. Drepturi reale Cursul 9 La test avem inclusiv proprietatea.629 alin. Astfel. se inlocuieste un drept cu un alt drept in cadrul unui patrimoniu. inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea.- 2.1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala. Nu are nici o legatura cu subrogatiile reale. deci inclusiv fata de creditori doar prin notarea clauzei de insesizabilitate in CF Insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunului. In legatura cu subrogatia personala. Consecinta insesizabilitatii. presupune o inlocuire.devine opozabila fata de terti. se intampla urmatorul lucru: tertul care face plata in locul debitorului fara intentia de a ii face liberalitati debitorului.produce efecte doar fata de creditorii posterior actului juridic care a instituit-o 2.4 este un text supletiv. Ce intelegem prin plata? Executare voluntara a unei obligatii.627 alin. adica executarea obligatiei este facuta de catre o alta persoana decat debitorul care datoreaza acea prestatie. Dupa cum ii spune numele. 627 alin. Din punct de vedere juridic. Nu reducem plata la prestatia de a da o suma de bani. subrogatia indiferent ca personala sa reala.care nu se studiaza la drepturi reale. Consecinta este ca in baza art. indiferent care este obiectul prestatiei. daca discutam despre o subrogatie reala. din punct de vedere al dreptului civil exista 2 categorii de subrogatii:exista subrogatii personale si subrogatii reale.4 i insesizabilitatea va fi la randul sau una conventionala. potrivit art. inalienabilitatea conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective.3. presupusa de legiuitor ca o consecinta a aceleiasi inalienabilitati conventionale. insesizabilitatea legala produce efecte independent de notarea ei in CF. Deci daca am obligatia de a construi o casa o execut voluntar inseamna ca am facut o plata. Daca datorezi o suma de bani si executi voluntar acea obligatie se numeste ca ai facut o plata. Plata inseamna executarea voluntara a oricarei obligatii pozitive. pe cand de principiu insesizabilitatea conventionala: 1. In cazul clauzei de inalienabilitate subintelese nu ne gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci ne gasim in prezenta unei inalienabilitati conventionale. art. In masura in care discutam despre o subrogatie personala se inlocuieste o persoana cu o alta persoana in cadrul unui raport de obligatii. care completeaza vointa partilor.2329 alin. Ce inseamna asta? Inseamna ca in masura in care plata. Subrogatia personala este un efect al platii. Consecinta este ca o data ce tertul a facut plata in locul 61 - - - - .4 reglementeaza zisa clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii. NCC reglementeaza la 1593-1598 ceea ce el defineste ca fiind subrogatii. 627 alin. Bunurile scoase din gajul general cu acordul creditorului vor fi bunuri insesizabile. tertul devine noul creditor in locul creditorului initial. indiferent ca ea este legala sau conventionala este ca bunurile insesizabile sunt scoase din sfera gajului general. potrivit art.

ele murind inainte de vanzare. turma de animale. ca proprietar al turmei respective. a iesit dreptul de proprietate asupra animalelor decedate. Asta este o universalitate de fapt. Adica mie mi s-a vandut o universalitate de fapt. Subrogatia reala Ce intelegem prin subrogatie reala? = Intelegem inlocuirea unui drept subiectiv determinat cu un alt drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Ex. Prin urmare. De unde initial era creditor B pe viitor devine creditor C. Asta este subrogatia personala. Prin urmare.obiectul subrogatie reale . Asta inseamna ca daca prejudiciul s-a produs inainte de incheierea contractului de vanzare-cumparare. Ce parere avem? Cui va fi obligat medicul sa plateasca despagubirile? -in situatia asta. Subrogatia reala are loc la nivelul universalitatii juridice. din culpa probata a medicului veterinar care se ocupa de animalele respective. care contine universalitatea de fapt. universalitatea de fapt pe care noi o numim turma de animale se gasea in patrimoniul vanzatorului. despagubirile datorate.il reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli. din universalitatea aia de fapt au iesit anumite bunuri. Cumparatorul vine si spune urmatorul lucru: avand un vedere ca cele 5 vite fac parte din turma. inlocuirea? La nivelul creditorului. Adica. 2. Asta inseamna ca din turma si totodata din patrimoniul care l-a continut. putem constata ca: 1. Raspunsul este ca NU se intampla asa. In loc sa plateasca A vine si face plata din varii motive C. Dar culpa medicului se constata dupa momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare. in cadrul activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este divizat in cadrul activului unei mase patrimoniale. si echivalentul valoric a intrat nu in universalitatea de fapt numita turma de animale ci in patrimoniul vanzatorului. prin efectul subrogatiei reale. sa presupunem ca A ii vinde lui B o turma de vite. echivalentul lor valoric mi se cuvin tot mie in calitate de titluar. 5 animale din turma au murit. pe viitor C devine creditor si el il va putea urmari pe A pentru plata celor 3 lei. in patrimoniul vanzatorului s-a produs subrogatia reala. asadar cumparatorul nu 62 - . A ii datoreaza lui B 3 lei. vanzarea. Asadar. Deci ex. Prin urmare s-a produs o subrogatie reala dar la nivelul patrimoniului care este o universalitate juridica si nu la nivelul turmei de animale. Se incheie contract de vanzare intre A si B. proprietar al acelei universalitati de fapt. deci aici avem inlocuirea unui creditor initial cu un creditor survenit. Important de retinut:SUBROGATIA REALA NU SE PRODUCE IN CADRUL UNIVERSALITATILOR DE FAPT. indiferent de forma ei. se preda animalele si se constata ulterior vanzarii ca inainte de incheierea contractului de vanzare. in masura in care cumparatorul ar fi avut pretentia sa primeasca el despagubirile s-ar discuta despre o subrogatie reala. animalele care au decedat. de ce nu? Pentru ca la nivelul universalitatilor de fapt NU are loc subrogatia reala.mediul in care se produce subrogatia reala: -invariabil subrogatia reala.debitorului el va putea pe viitor sa il urmareasca pentru executare pe debitor in locul creditorului initial. in momentul in care C face plata. se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitait juridice. Unde avem subrogatia. echivalentul lor valoric mi se cuvin mie. se perfecta. a patrimoniului de exemplu.

Care este asadar legatura intre transmisiunea cu titlu particular cu subrogatia? Intotdeauna cand vom discuta despre un act juridic cu titlu oneros. Transmisiunea cu titlu particular este instrainarea unui drept determinat dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. ca intotdeauna universalitatea de fapt va fi inclusa intr-o universalitate juridica. daca ne raportam strict la unul dintre patrimonii. in cadrul lui se va produce o subrogatie reala. din el iese o valoarea patrimoniala. Transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal vehiculeaza patrimonii. fiindca universalitatea de fapt este un ansamblu de bunuri puse in comun de catre proprietarul lor. indiferent de forma ei. nu se inlocuiesc intre ele niciodata patrimonii respectiv mase patrimoniale. ce inseamna asta? Transmisiune cu titlu particular. C se intampla aicia? Dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc pleaca din patrimoniul lui A si ajunge in patrimoniul lui B. daca ne raportam la unul singur dintre patrimonii.ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros 63 - - - . Insa. -toate subrogatiile reale au ca obiect inlocuirea intre ele a unor drepturi determinate. Prin urmare. dreptul de proprietate asupra terenului. Ex.ambele variante de subrogatii reale presupun inlocuirea intre ele a 2 drepturi subiective in cadrul unui activ patrimonial 2. -singura corelatie care poate fi facuta este aceea intre subrogatiile reale si transmisiunile cu titlu particular. indiferent ca ele sunt cu titlu universal sau cu titlu particular. Pai daca au proprietar inseamna ca bunurile acelea toate se gasesc in patrimoniul unei persoane. Deci prin intermediul unei subrogatii reale. De ce? pentru ca la oricare dintre patrimonii ne-am uita. fie in varianta subrogatiei reale cu titlu particular.raportul dintre subrogatiile reale si transmisiuni -o prima chestiune:nu exista nici o legatura intre subrogatiile reale. Terenul. si transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal. iar B ii da la schimb lui A un teren. legatura dintre subrogatia reala si transmisiunea cu titlu particular este faptul ca atunci cand subrogatia reala se produce in temeiul unui act juridic cu titlu oneros ea este insotita de transmisiuni cu titlu particular. Despagubirile vor putea fi pretinse de catre vanzator. Deci grija foarte mare. dreptul de proprietate asupra terenului porneste din patrimoniul celuilalt si ajunge in patrimoniul lui A. ea se produce numai la nivelul universalitatilor juridice. vom avea la nivelul lui 2 transmisiuni cu titlu particular si vom avea de asemenea subrogatii. 3.va putea in temeiul subrogatiei reale sa pretinda despagubiri. si ea este inlocuita cu o alta valoare patrimoniala. Insa grija. subrogatia reala nu se va produce in cadrul universalitatii de fapt ci in cadrul patrimoniului care o contine. Dar. Tipurile de subrogatii reale Subrogatia reala se prezinta fie in varianta subrogatiei cu titlu universal. subrogatia reala indiferent de varianta ei nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt. pentru ca transmisiunea presupune 2 patrimonii distincte. Asm discutat ca transmisiunea cu titlu particular se refera la unu sau mai multe bunuri determinate.contractul de schimb: prin care A ii transmite in proprietatea lui B un apartament de bloc. Punctele comune ale celor doua categorii de subrogatii: 1. iarasi discutam despre o transmisiune cu titlu particular.

Dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. Subrogatia reală cu titlu particular aceasta se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul juridic particular al dreptului respectiv -ce intelegem prin regim juridic particular? = intelegem orice fel de limitari ale acelui drept. Cum vine asta? Avem fapte juridice din care dobandim drepturi gratuit. Deci subrogatiile reale cu titlu universal si cu titlu particular sunt ca o persoana care mai intai se uita cu ochii liberi si vede mai intai un bun. atentie. ce se intampla juridic: din patrimoniul victimei acelei prejudiciu iese dreptul de proprietate asupra bunului distrus. Diferentele dintre cele doua categorii de subrogatii: 1. A. fara sa fi tinut la un anumit echivalent. pentru ca dreptul acela nu se transmite niciunde. Ex 2. In stiuatia asta discutam despre o dobandire oneroasa. adica fara un echivalent. Ex. De ce? pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens. care s-a produs nu in temeiul unui act juridic oneros ci in temeiul unui fapt juridic. Deci a iesit dreptul de proprietate.in schimb accesiunea presupune ca dobandesti un drept esti tinut la o contraprestatie. nu mai poate subzista nici dreptul de proprietate fara un suport material. Daca ne raportam la ipotezele noastre de subrogatii. ea nu vede altceva. din culpa unui tert.subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu. faptul juridic ilicit presupus de raspunderea civila. Deci avem la nivelul patrimoniului o subrogatie reala.donatie. aici nu discutam despre o transmisiune.- - - -acest titlu oneros al instrainarii este determinat fie prin vointa partilor atunci cand instrainarea presupune un act juridic. iar in patrimoniul beneficiarului acelei liberalitati pur si simplu se adauga o valoare patrimoniala fara ca de acolo sa fi plecat anterior un anumit drept. De ce? nu mai exista bunul. Asta inseamna ca din patrimoniul initial iese o valoare patrimoniala care nu este inlocuita de nimic.:uzucapiunea: este un fapt juridic care presupune o dobandire de drepturi prin efectul legii. S-a stins. 64 - . Prin urmare nu avem subrogatie. adica iese ceva din patrimoniu si intra altceva in schimbul valoric respectiv. si in locul lui. doar ca bunul este in patrimoniul X. si fapte juridice din care dobandim drepturi in temeiul unui echivalent. -deci sa ne imaginam ca in cazul subrogatiei reale cu titlu universal. nu se produce subrogatie. exemplu foarte simplu. daca avem un act juridic gratuit. intereseaza din tot regimul juridic al unui anumit drept subiectiv un singur lucru: ca el face parte dintr-un anumit patrimoniul. ex. Care este diferenta: varianta cu emana caldura: este subrogatia reala cu titlu universal. ex. deci le dobandesti gratuit. atat. B. Deci subrogatia presupune un raport oneros. in patrimoniu intra dreptul de creanta asupra despagubirilor. prin sarcini constituite in favoarea tertilor. un bun al unei persoane este distrus. fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros. Subrogatia reala cu titlu particular vede mai multe detalii.dobandirile oneroase in temeiul unor fapte juridice. pur si simplu se stinge. testament. cu dimensiuni si dupa aceea se uita cu niste ochelari cu infra rosu si vede zonele in care emana caldura acel bun sau nu emana caldura. Ex 1. respectiv drepturi accesorii in raport cu dreptul subiectiv inlocuit. cu culori.

adica cu toate sarcinile si cu toate drepturile accesorii.mai intai iese un bun. mi-a ipotecat apartamentul.- Ex. Acest al doilea pas se produce numai in ipoteza in care legiuitorul il instituie. in lipsa de prevedere legala sau de clauza cuprinsa in contract care sa spuna altceva. dar ignora cu desavarsire toate drepturile. si 2. sarcinile care se constituie. subrogatia reala cu titlu universal observa un singur lucru: ca dreptul de proprietate se gaseste intr-un anumit patrimoniu. Ex. drepturile accesorii care vizau bunul inlocuit. in mod automat. se muta asupra bunului de inlocuire. echivalentul pecuniar primit in schimbul acelui bun va intra cu certitudine in acelasi patrimoniu. Ea reprezinta un efect al fortei de atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari oneroase. adica faptul ca bunul ala este ipotecat. In cazul sbrogatiei reale cu titlu particular. sa zicem ca am luat un credit de la banca. vreau sa schimb apartamentul cu un alt apartament dintr-un alt oras pentru ca ma mut.in masura in care dau la schimb un teren asupra caruia exista o servitute de trecere si o ipoteca.in masura in care am intr-un anumit patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren care este grevat cu o ipoteca. ci observa si regimul sau specific. Subrogatia reala cu titlu particular se produce doar in ipoteza in care este instituita. Iar bunul de inlocuire nu preia nimic din aceste sarcini sau din drepturi accesorii. Deci observa toate aceste elemente. automat. exista deja in legatura cu acel bun. In situatia asta va avea loc in patrimoniul 65 - - - . de data asta ea observa nu numai faptul ca bunul se gaseste intr-un anumit patrimoniu.pe langa faptul ca il inlocuieste preia sarcinile. si primesc in loc un apartament de bloc. in lipsa unei prevederi legale sau a unei clauze contrare. in masura in care il obint si acordul creditorului. reglementata de lege sau de parti prin conventia lor. altul il inlocuieste. Consecinta este ca daca are loc o simpla subrogatie reala cu titlu universal. este dat in arenda. ci 2 pasi: 1. ce se va intampla: din patrimoniul meu iese dreptul de proprietate cu tot cu ipoteca care il greveaza si in locul lui intra dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc. a bancii. este dezmembrat. Ex. adica in cazul nostru apartamentul ar trebui sa preai dreptul de ipoteca. Atat. bunul inlocuit pleaca exact in situatia in care se gasea. grevat de o servitute sau data in locatiune. Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa unei clauze sau a unei reglementari legale contrare. pentru ca altfel nu pot sa plimb o sarcina de pe un bun pe altul. Subrogatia reala cu titlu particular va presupune nu un singur pas:faptul ca iese un bun si in locul lui intra un alt bun. Daca in schimb discutam despre o subrogatie reala cu titlu particular. Nu este interesata de ele.subrogatia reala cu titlu universal este o functie a patrimoniului. sau in ipoteza in care partile prin acordul lor stabilesc producerea lui. 2. este grevat cu un drept de servitute. In aceasta ipoteza. pot sa inchei contractul de schimb si sa stabilesc cu consimtamantul bancii ca ipoteca trece de pe bunul pe care il aveam initial in proprietate pe bunul care il primesc in locul lui. Ce inseamna asta? In masura in care un bun se instraineaza cu titlu oneros dintr-un patrimoniu. Si coschimbasul imi spune ca accepta sa faca schimb cu mine dar numai cu conditia in care primesc un bun liber de sarcini. lucrurile stau diferit. Consecinta in cazul subrogatiei reale cu titlu particular este ca toate aceste sarcini sau drepturi accesorii in loc sa plece din patrimoniu odata cu bunul inlocuit. Ea se produce de la sine. este grevat de un drept de uzufruct. Asta este subrogatia reala cu titlu universal. Ulterior. de la sine.

iar pentru clauza de insesizabilitate la art. din culpa unui vecin care are o parcela de teren alaturata in zona de munte. mai precis pentru clauza de inalienabilitate art. Dar aceasta preluare a regimului juridic particular intre bunurile care se inlocuiesc se intampla numai daca este reglementat expres legal sau conventional. Ex. Suma respectiva va putea fi urmarita silit de catre creditor datorita faptului ca in ipoteza noastra. Pai suma de bani. Altfel nu are loc. Inseamna ca se va aplica doar subrogatia reala cu titlu universal. cabana cu clauza de inalienabilitate pe 15 ani. deci nu ma poate executa silit din acea suma de bani. Pentru ca este o subrogatie reala cu titlu universal.1212-1217. bunul de inlocuire nu de vine automat inalienabil si insesizabil.2329. Raspuns: nu este insesizabila suma de bani. Prin urmare creditorii vor putea sa urmareasca acea suma de bani. contractul partilor. primesc prin donatie un bun imobil. Observatie esentiala: in codul civil al Quebecului se specifica in mod expres atat in materia clauzelor de inalienabilitate si de insesizabilitate faptul ca ele pot fi instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Si eu vin si ii spun creditorului ca nu se poate. Vecinul imi datoreaza despagubiri. avand in vedere ca cabana era insesizabila si creanta asupra banilor este insesizabila.2649. Pana aicia avem subrogatie reala cu titlu universal. pentru ca cabana respectiva era grevata de o clauza de inalienabilitate. creanta asupra banilor a intrat in patrimoniul meu in locul dreptului de proprietate asupra cabanei. Aceasta limitare a sferei lor de aplicabilitate nu se regaseste in NCC roman. Clauza de inalienabilitate 66 - . Clauza de inalienabilitate nu se stramuta asupra sumei de bani. Asta inseamna ca nu pot sa instrainez bunul timp de 15 ani.Dreptul de proprietate Limitele dreptului de proprietate -627 NCC un articol care a generat multe discutii Precizari: -in NCC gasim reglementate (o sa tratam in paralel clauzele de inalienabilitate si de insesizabilitate) clauzele de inalienabilitate la art. Ii valabila clauza. pentru ca nu se reglementeaza legal ce se intampla cu inalienabilitatile daca bunul respectiv este distrus. precizari in legatura cu originile clauzelor: Adica originile de reglementare legislativa. in lipsa oricarei reglementari legale. Adica faptul ca nu poate fi executat de catre creditori. Inalienabilitatea bunului atrage si insesizabilitatea lui. in timp ce clauzele de insesizabilitate sunt reglementate in art.stabilita prin conventia. Asta inseamna ca daca bunul care a iesit a fost inalienabil plus insesizabil. altfel se inlocuieste bunul cu alt bun atat. Asta inseamna ca din patrimoniu este bunul cu regimul lui juridic particular si in locul lui intra un alt bun care nu ii preia regimul juridic particular.- - - meu o subrogatie reala cu titlu particular convenita. In principiu textele pentru cele 2 clauze sunt preluate intr-o forma usor modificata din codul civil din Quebec. Imi plateste despagubirile. - . un creditor al meu vrea sa ma execute silit din suma de bani pe care mi-a dat-o vecinul. cabana mea ia foc si arde integral. Dar. Dupa 8 ani jumătate. Nu avem text de lege. Prin urmare.627-629 NCC.

Ce inseamna asta? Ex. De asemenea.De asemenea. adica de necunoasterea legii. tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a ii putea fi desfiintat titlul de dobandire. Aceasta afirmatie este valabila si pentru clauza de insesizabilitate. art. ci avem o inalienabilitate legala.3: in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. In aceasta ipoteza nu avem o clauza de inalienabilitate. sau esti obligat sa il transmiti numai unor membrii de familie pentru ca vrem sa pastram bunul in familie.973 NCC alin. incalcarea ei atrage nulitatea contractului prin care o incalci. nu putem discuta despre o veritabila inalienabilitate. iar tertul dobanditor este de buna credinta. dispozitia. In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun. in materie mobiliara. Propriu-zis. inalienabil si insesizabil. ele vor trebui notate in CF pentru opozabilitate. Asta inseamna ca pentru a avea o veritabila inalienabilitate. daca clauza ii formulata de felul urmator: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani ---avem clauza de inalienabilitate. Delimitare: 1. sau nu ai voie sa vinzi bunul lui X.2:ne spune despre dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. Asta inseamna inalienabilitate. Art. deci intr-o astfel de situatie nu s-ar mai pune problema ca tertul sa se poata prevala de buna lui credinta. In masura in care inalienabilitatea care greveaza bunul mobil ar fi o inalienabilitate legala. si anume. adica in temeiul legii. 2. Si ni se spune ca acest drept este gratuit. fara a fi necesara notarea acesteia in materie imobiliara in CF. per a contrario.- = este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun. spre deosebire de cea conventionala. Daca ni se interzice 67 - - - - . din nou. Ce vrea sa spuna textul de la 628 alin. In schimb incalcarea unei simple interdictii de instrainare fiind vorba de o obligatie personala atrage raspunderea contractuala. nu poti sa dispui de bunul ala catre nimeni si prin nici un fel de act juridic intre vii.avem interdictie de instrainare. De asemenea vom intalni formulari:inalienabilitate partiala ex. abitatia este o varianta de uzufruct care poarta asupra unei constructii. Daca avem o clauza:cumparatorul se obliga sa nu vanda bunul timp de 15 ani ---. Aceste reguli le gasim la 937 NCC. clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real. Care este interesul acestei distinctii? Inalienabilitatea legala.628 NCC alin. clauza de inalienabilitate blocheaza exercitiul unui atribut al proprietatii. pentru ca inalienabilitatea blocheaza cu totul atributul de dispozitie juridica. pe care proprietarul cu incalcarea clauzei il instraineaza. Care este miza discutiei: incalcarea clauzei de inalienabilitate care are caracter real. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate cu privire la bunul mobil. opozabilitatea ar fi erga omnes ex lege. ii o sarcina care greveaza bunul.clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nici o forma cu inalienabilitatea legala. In aceasta situatie. ea greveaza bunul. Clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un act juridic.3? textul spune ca daca am un bun mobil grevat de o clauza de inalienabilitate. este opozabila erga omnes ex lege. o clauza formulata de felul urmator: nu ai voie sa vinzi bunul. in cazul clauzelor de inalienabilitate conventionale.

clauza de insesizabilitate = este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.clauza de insesizabilitate care are o natura contractuala intotdeauna.2 NCC -daca avem o insesizabilitate legala. Ca sa fie inalienabilitate. difera de: insesizabilitatea legala. automat in temeiul art.629 daca este vorba de inalienabilitate conventionala. ipoteci si altele.4 nu este. Avem voie sa il donam.627 alin. Clauza de inalienabilitate: precizare importanta: art. intr-o astfel de situatie discutam despre o interdictie de instrainare. iar in materie mobiliara ca tertii de buna credinta. Pe cand daca este vorba de o insesizabilitate conventionala. adica care nu cunosc existenta ei.627 alin. Deci nu discutam despre o inalienabilitate. Daca un bun este inalienabil conventional sau legal. pentru ca este vorba de un text supletiv care prezuma ca vointa partilor este aceea de a … dar printr-o clauza contrara partile pot sa deroge de la 627 alin. pentru a fi opozabila ea trebuie inscrisa in materie imobiliara in CF pentru a fi opozabila. consecinta este in materie imobiliara ca ea este opozabila de plin drept ex lege. -insesizabilitatea implicita ii cea care este o consecinta a inalienabilitatii. precizarea este ca: 627 alin. nu se pot prevala de necunoasterea insesizabilitatii legale. art.numai vanzarea sau numai instrainarea cu titlu oneros a bunului ii clar ca nu discutam despre o clauza de inalienabilitate ci despre o simpla obligatie personala de a nu vinde sau de a nu schimba bunul. respectiv 2329 daca este inalienabilitate legala.4 face referire la o inalienabilitate conventionala. creditorii.627 alin.4. In aceasta situatie avem o simpla obligatie personala care atrage ca sanctiune raspunderea contractuala cu daune interese. ex.clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienabilitatea legala sau conventionala a unui bun. cu toate consecintele aferente. In situatia asta ii clar ca noua nu ni s-a blocat atributul de dispozitie.60 ind. deci inalienabilitatea este conventionala. el devine si insesizabil.4. 2. inseamna ca nu pot sa instrainez sau sa grevez cu gaj.1 din legea de punere in aplicare a codului civil (este introdus prin OUG 79 din 2011): precizeaza ca in categoria conventiilor prevazute de art. - - 68 . Insa. intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor a dreptului de proprietate a unui bun mobil sau imobil. Deci promisiunile de vanzare ar fi vizate de art. bunul prin nici un act juridic intre vii. 627 alin. nu instituie o inalienabilitate legala. iar in materie mobiliara ea nu le este opozabila creditorilor care sunt de buna credinta. Textul trebuie coroborat cu art.4 NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila. Avem voie sa il instrainam numai cu titlu gratuit. Deci se poate intampla cum: ni se doneaza un bun cu obligatia pentru noi ca noi sa dispunem de bun numai cu acte cu titlu gratuit. si se interzice sa il instrainezi cu titlu oneros.4. Diferentieri: 1.973 alin.

al dobanditorului. bunurile acelea nu devin insesizabile. -se foloseste printr-un abuz de limbaj termenul de insesizabilitate inclusiv intr-o asemenea conventie. Ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorilor. Conditiile de valabilitate (cu privire la clauzele de inalienabilitate. -insesizabilitatea la fel ca inalienabilitatea are caracter real. Deci daca am o clauza care spune ca bunul nu se poate instraina timp de 60 de ani. cand intra in patrimoniul nostru.sa nu confundam clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor. translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat -asta inseamna ca de principiu. El nu va putea sa urmareasca silit acele bunuri. 2. nu si ulterior. Odata intrate in patrimoniul nostru de principiu regula este ca nu putem sa le transformam in bunuri inalienabile.clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa/instituita in actul oneros sau gratuit. 3. nu exista vreo limitare. Deci doar la momentul initial.- Insa. in masura in care insesizabilitatea este o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de valabilitatea clauzei de inalienabilitate. Bunurile raman in sfera gajului general. Consecinta va fi ca si insesizabilitatea va fi lipsita de orice fel de eficacitate. . in felul asta am putea frauda creditorii care iau in calcul un anumit gaj general iar ulterior noi decidem ca anumite bunuri sa fie inalienabile si implicit insesizabile. interes care poate fi al instrainatorului. Nici un creditor nu poate urmari acele bunuri. al unui tert sau chiar un interes public. Atragand insesizabilitatea. 3. nu putem sa ne transformam bunurile in bunuri inalienabile decat la momentul la care si prin intermediul actului prin care bunurile alea intra in patrimoniul nostru. Deci o astfel de conventie produce efecte numai intre parti.2329 aceste conditii de valabilitate se extind si la materia clauzelor de insesizabilitate) 1. Clauza insa nu este valabila. pentru ca inalienabilitatea atrage si insesizabilitatea. iar conventia aceea produce efecte numai fata de creditorul respectiv. Justificarea este protectia creditorilor.clauza de inalienabilitate respectiv clauza de insesizabilitate de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate - - - - 69 . In masura in care un creditor izolat accepta prin conventia incheiata cu debitorul ca el sa nu execute silit anumite bunuri.clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. Asta inseamna insesizabiliatea. insa conform art. pentru ca este stabilita pe o perioada de timp care depaseste 49 de ani. clauza de inalienabilitate trebuie sa fie temporara si stabilita pe o perioada care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de clauza. ii o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea.

prin vointa unei terte persoane sa fie aduse intr-o situatie de mana moarta. De ce nulitatea absoluta? Pentru ca caracterul temporar. 2. 70 - - - .- Drepturi reale Cursul 10 Conditiile de valabilitate de la clauzele de inalienabilitate sunt aceleasi si pentru clauzele de insesizabilitate. Clauza care incalca aceste conditii de valabilitate atrage nulitatea absoluta. Deci cerinta este caracterul temporar. adica pe o durata indefinita. ea trebuie sa se regaseasca in actul juridic translativ de proprietate prin care cel tinut de clauza de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul. 3. se doneaza un bun unui proprietar care are 80 de ani si i se impune o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea pe o durata de 40 de ani. Bunul trebuie ca mereu sa poata sa circule. adica sa aiba acelasi regim juridic ca si bunurile in afara circuitului civil.De asemenea. ea trebuie as fie temporara. -sa nu ne imaginam ca orice clauza instituita pe o perioada de pana la 49 de ani este valabila. fapt care rezulta din art. o astfel de clauza este asimilata clauzelor perpetue. respectiv exista unui interes serios si legitim sunt impuse ca si cerinte de valabilitate care protejeaza ordinea si interesul public. Chiar daca ii pe o perioada mai mica de 49 de ani. Sa avem o astfel de clauza pe o durata de 40 de ani. trebuie sa se incadreze in termenul de 49 de ani. o astfel de conditie care nu indeplineste conditiile de validitate este de sanctionat cu nulitate absoluta. pentru care poate fi instituita o astfel de clauza. Prin urmare.caracterul temporar -NCC specifica faptul ca este vorba de un termen de maximul 49 de ani. in marja aia de 49 de ani? Raspunsul este ca NU este valabila. Prin urmare ce se poate intampla? Ipoteze: In masura in care clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate este perpetua. De ce nu? Pentru ca exista clauze perpetue si clauze asimilate celor perpetue. ea va fi lovita de nulitate. Care este sanctiunea in masura in care clauza este perpetua sau asimilata celor perpetue. Se ridica intrebarea: este sau nu valabila o astfel de clauza. ii si temporara.si sa fie justificata de un interes serios si legitim (valabil pentru ambele clauze) Precizari: 1. se poate intampla altceva. pentru a fi valabila ea trebuie sa fie temporara. iar orice clauza care depaseste este nula si am incheiat discutia. insesizabilitate care este stabilita chiar temporara fiind care este stabilita pe un termen astfel incat va dura pana la sfarsitul vietii proprietarului sau mai mult. respectiv este lipsit de un interes serios si legitim? Sanctiunea intr-o astfel de ipoteza este nulitatea absoluta. -de principiu. care face trimitere la alin. Ex.1 la valabilitatea clauzelor de inalienabilitate. avand in vedere ca ea aparent s-ar incadra in limita aia. oricare din ele: 1. Prin urmare. pentru a fi valabila o asemenea clauza. ii si sub limita maxima de 49 de ani si sa ii fie impus unui proprietar care are 80 de ani.2329 NCC. pentru ca bunurile care se afla in circuitul civil nu pot prin vointa proprietarilor. Asta ce inseamna? Inseamna ca orice clauza de inalienabilitate. De ce? pentru ca in esenta termenul asta este o consecinta a cerintei ca acea clauza sa fie temporara. si trebuie sa fie astfel conceputa incat sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului. deci sub limita de 49. sa poata fi instrainat. Insa.

627 alin. pe durata de executare a contractului de credit si implicit pe durata existentei a contractului de ipoteca. un imprumut. Chiar legiuitorul insa aduce o ipoteza de exceptie. pentru ca ipoteca confera creditorului dreptul de urmarire asupra bunului. Textul spune urmatorul lucru: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau din care reiese ca nerespectarea ei echivaleaza cu neindeplinirea obligatiei garantate. sau discutam despre o nulitate partiala. Daca clauza de inalienabilitate este stipulata intr-o donatie. clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca care insoteste creditul sau imprumutul. In principiu.este lipsita de interes serios si legitim. Evident. pentru a fi valabila. un imobil. a intregului act. cand clauza de inalienabilitate poate sa existe si in acte juridice netranslative de proprietate. motiv determinant. caz in care vom avea o nulitate totala.3 ultima fraza vizeaza exclusiv contractele oneroase. clauza trebuie sa se gaseasca inserata in contractul translativ de proprietate prin care bunul intra in patrimoniul celui care va fi tinut de clauza de inalienabilitate. respectiv a creditorilor. in masura in care ea reprezinta cauza. O astfel de clauza. Este vorba de art. este vorba de o prezumtie relativa. bunul este inalienabil. Prin urmare nu produce efecte juridice.627 alin. Asta inseamna ca daca am un contract de vanzare in care se introduce o clauza de inalienabilitate lovita de nulitate absoluta. 2376 NCC:reglementeaza clauza de inalienabilitate introdusa. spunand ca bunul pentru care tu ai garantat acest credit. Art. Care este justificarea? Justificarea este data in primul rand de faptul ca in cadrul unui contract de ipoteca care garanteaza un credit. stipularea este inutila. sau intr-un testament. adica o nulitate absoluta a clauzei. conform art. Pentru ca in actele cu titlu gratuit motivul determinant este de principiu intentia de a-l gratifica pe beneficiarul actului. este ipotecat in favoarea bancii si fiind ipotecat.2376 este lipsita de orice fel de efecte. -in cea de a 2-a fraza ni se specifica faptul ca in contractele cu titlu oneros caracterul determinant se prezuma in mod relativ. Asadar. continuta intr-un contract de ipoteca. Explicatia acestei conditii se refera la protejarea gajului general. Prin urmare este irelevant pentru creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului său sau este instrainat unui tert. Si aceasta prezumtie pe 627 alin. fiind prezumat ca acea clauza a fost determinanta pentru parti la incheierea contractului. nu se pune problema sa prezumam ca ea a reprezentat motivul determinant. nulitatea ei va atrage nulitatea intregului act juridic care o contine. care o data ce au luat in calcul un gaj general nu pot sa constate ca ulterior debitorul lor scoate anumite bunuri proprii in afara gajului general fara consimtamantul lor. -in masura in care iau un credit de la banca si in contractul de credit banca introduce o clauza de inalienabilitate.- - Acum se ridica intrebarea daca. Ramane la aprecierea instantei sa verifice daca clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate a fost motiv determinant pentru parti la incheierea acelui act juridic.3 NCC:care specifica mai intai ca clauza de inalienabilitate. ea va atrage de principiu nulitatea intregului contract.4 71 - - - - - . nulitatea absoluta va atrage nulitatea/va invalida intregul contract.

exista o clauza de inalienabilitate care interzice instrainarea bunului pe perioada de eficacitate a promisiunii. Prin urmare o clauza de inalienabilitate legala in cazul fiduciei ar incurca foarte tare mecanismul de functionare al acestui contrac. intotdeauna cel care primeste bunurile in proprietate temporara nu ar putea sa le instraineze fiind tinut de aceasta inalienabilitate. o promisiune de vanzare a unui bun.627 alin. spune:contracte din care se va naste obligatia de a transfera in viitor proprietatea. legea prezuma ca in cadrul promisiunii de vanzare care nu are un efect translativ de proprietate. astfel incat la final cand se termina contractul.se constituie o fiducie asupra mai multor actiuni la diverse societati comerciale sau unele tranzactionate la bursa. in masura in care se incheie actul. urmand ca la finalul contractului B sa aiba obligatia sa transmita proprietatea unui tert beneficiar stabilit de catre parti. Conform legii de punere in aplicare a NCC art. partile nu ar putea sa deroge de la ea. Ori este foarte posibil in cazul unui contract de fiducie ca constituitorul sa transmita catre fiduciar o masa de bunuri. In situatia asta. In aceasta situatie. Ams pus ca trebuie sa fie intr-un act translativ de proprietate. - 72 .1.627 alin. Asta inseamna. sa fim atenti ca este vorba de o clauza de inalienabilitate conventionala prezumata de legiuitor. pe beneficiarul promisiunii ca asta sa fie sigura ca ulterior promitentul vanzator va mai fi in masura sa ii transfere proprietatea bunului la momentul la care incheie vanzarea. respectiv promisiunile la un antecontract translativ de proprietate. este o prezumtie relativa. El are obligatia sa le tranzactioneze. fiducia ar fi un act.627 alin.1 NCC:care in final stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalienabilitate. un contract din care sa se nasca obligatia de a transmite in viitor proprietatea.- - - NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietate catre o persoana determinata sau determinabila. Ex.—juridic oricum nu este corect acest text. Ea va produce efecte de la momentul dobandirii in proprietate a bunului de catre cel tinut de clauza de inalienabilitate. Efectele clauzelor de inalienabilitate 1. Facem legatura cu conditiile de validitate.4 ar fi o inalienabilitate legala. ci la o inalienabilitatea conventionala. Prin urmare.4 se refera NU la o inalienabilitate legala. sa le valorifice.fiducia – ea presupune un contract care este in felul urmator: A ii transmite lui B proprietatea unor bunuri cu titlu temporar. Consecinta ar fi ca in cazul unui contract de fiducie. Care este acest moment? Este momentul dobandirii. el sa remita catre beneficiar bunuri de acelasi valoare sau chiar de o valoare sporita. partile pot prin conventia lor.4. fiduciar nu are obligatia sa pastreze aceleasi actiuni. Interesul este faptul ca textul este foarte vag. cu obligatia pentru fiduciar nu de a transmite la final acelasi bunuri. Prin urmare. ci bunuri care sa aiba aceeasi valoare sau o valoare sporita. scopul acestei clauze este sa ii protejeze pe creditori.60 ind. Daca 627 alin.Principala consecinta este imposibilitatea pentru proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate. De aceea. este foarte important urmatorul lucru:art. Art. printr-o clauza contrara sa deroge de la art. Evident. ca conform legiuitorul roman. Ex. textul asta se refera si la promisiunile de vanzare.

Ori proprietarul nu este tert. Asta inseamna ca clauza de inalienabilitate blocheaza transferul de proprietate doar prin acte juridice intre vii. pentru ca in aceasta situatie am avea o succesiune vacanta) Deci. Prin urmare nu are fondurile necesare sa plateasca impozite. sa asigure intretinerea imobilului. 3. 1. clauza de inalienabilitate va trebuie notata in CF. in masura in care proprietarul bunului tinut de aceasta clauza decedeaza inainte ca ea sa isi inceteze efectele. Si atunci ce poate sa faca? sa ceara instantei sa constate acest lucru si sa ii permita instrainarea imobilului. De ce? de exemplu daca este vorba de o locuinta. si intretinerea bunului donat este extrem de costisitoare. asadar va fi tinut la despagubiri. cu privire la bunul respectiv.628 alin. care precizeaza faptul ca lipsa conditiilor de publicitate nu-l impiedica pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate sa pretinda de la proprietarul care a incalcat clauza despagubiri. proprietatea se va putea transmite la succesori fie prin succesiune legala fie prin succesiune testamentara.interesul care a justificat clauza nu mai subzista b. se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie supusa formalitatilor de publicitate legala daca este cazul. In materie imobiliara pentru a fi opozabila fata de terti.627 alin. De ce anume? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti. El cunoaste clauza de inalienabilitate pentru ca el este parte in contractul care care contine acea clauza de inalienabilitate.5 NCC. subdobanditor care se prevaleaza de faptul ca acea clauza nu era notata in CF. un contract de vanzare. Se ridica intrebare ce se intampla cu subdobanditorul care a cumparat acel bun de la proprietar cu incalcarea clauzei. contract prin care se incalca clauza de inalienabilitate.5. de 73 - - . sa i se asigure posibilitatea de a locui intr-un anumit oras pe perioada studiilor. Efectele fata de terti Care sunt tertii vizati? = Sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun.imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii.art. Confirmarea acestei afirmatii o gasim in art. Inainte ca el sa ajunga la majorat. etc. pentru ca el mai are o alta locuinta. fiind o clauza in favoarea lui. clauza de inalienabilitate produce efecte doar cu privire la actele juridice intre vii.se doneaza un bun unui minor cu o clauza de inalienabilitate pana ajunge el la majorat. mult mai important care justifica instrainarea ex. Deci el nu se poate prevala de lipsa inscrierii in CF. Conform art.in cazul subdobanditorului -ex.628 alin.a aparut un interes superior. In consecinta. fie cel care dobandeste bunul de la proprietar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. de o cladire.2 NCC permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: a. Ce se va intampla aicia? In materie mobiliara nu avem un regim de publicitate generala. Ce se intampla in masura in care clauza de inalienabilitate cu privire la un imobil nu este notata in CF? daca nu este notata: a. Prin urmare in materie mobiliara nu se pune problema publicitatii clauzei de inalienabilitate.627 alin. (ar fi absurd sa fie altfel.- - 2. si ulterior minorul constata ca mentinerea acelei cladiri.2 NCC.art. Discutia este valabila numai in materie imobiliara. schimb.

22 alin1 :daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv. Dupa care textul vine si adauga: in afara de cazul in care din lege rezulta ca simpla cunoastere al acestor drepturi nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. Dupa care. absenta publicitatii poate fi invocata inclusiv de tertul care a cunoscut pe alta cale dreptul. Asadar. in general.- - - principiu.22 alin. Afara de cazul in care acestea le-au cunoscut pe alta cale. a tertului. ele devin opozabile fata de terti chiar fara inscriere in CF.902 NCC:precizeaza ipotezele de notare in CF cu efect de opozabilitate si specifica faptul ca drepturile respective devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare. se ridica intrebarea cu privire la ipoteza in care tertul care a contractat cu proprietarul cunostea pe alta cale existenta clauzei de inalienabilitate. in afara CF. art. obligatorie. numai in aceste situatii este absolut necesara. sunt inopozabile tertilor.art. regula pe art. daca se demonstreaza ca tertul a cunoscut pe alta cale dreptul respectiv. Art. cunoasterea efectiva nu valoareaza opozbilitate. Prin urmare. daca se dovedeste ca tertii au cunoscut pe alta cale drepturile respective. Mai precis.22 NCC: Art. daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale. Adica. Vine legea si spune ca clauza de inalienabilitate imobiliara este opozabila numai daca este inscrisa in CF. ai vazut contractul. daca am un drept pentru care legea conditioneaza opozabilitatea de inscrierea intr-un registru de publicitate.876 NCC. ca aceasta este la intabulare. (ti-a spus proprietarul.1 vine si spune ca cu toate acestea. cele 74 - . Asadar. Ce intelegem din cele doua liniate: faptul ca regula este urmatoarea: a. inscrierea drepturilor in sistemul de CF. Alin 2:atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de publicitate. raspunsul este ca daca nu este notata nu este opozabila. Deci. daca nu este inscris in CF este inopozabil. Adica. Deci nu este prevazut cu un caracter constitutiv. numai atunci cand legea spune in mod expres. adica opozabilitatea.22 alin.902 NCC. cunoasterea efectiva asigura opozabilitatea sau sunt conditionate exclusiv de inscrierea in CF. cunoasterea clauzei de inalienabilitate imobiliara altfel decat din cuprinsul CF care aceasta clauza opozabila fata de tert sau nu? cunoasterea efectiva. dreptul devine opozabil fata de tert. altfel decat din CF asigura sau nu opozabilitatea. drepturile.cunoasterea efectiva. si art. exista conform legii ipoteze in care cunoasterea efectiva. ne lamureste art. dreptul este opozabil numai daca este inscris acolo. prin urmare nu pot fi afectate drepturile celui care a cumparat cu incalcarea clauzei. art. Se ridica intrebarea daca in cazul clauzelor de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate. actele.1 si 2:spune ca regula. faptele alte raporturi juridice supuse publicitatii. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate nu avem un text legal care sa spuna ca ele pot fi facute opozabile doar prin inscriere in CF. De ce? ne raportam la art. ci strict efect de opozabilitate.prin exceptie.ai fost martor cand au incheiat contractul). Raspunsul este DA. b. pentru a li se asigura opozabilitatea fata de terti. in afara sistemului de publicitate nu asigura opozabilitatea. Insa.22 NCC:care se gaseste in capitolul referitor la publicitatea legala.1 este ca cunoasterea prin sistemul de publicitate sau prin alta cale. adica numai prin notare.22 alin. suntem de acord ca in cazul clauzelor de inalienabiliate nu este caracter constitutiv. in afara sistemului de publicitate are acelasi efect ca si cunoasterea prin sistemul de publiciate.

Ex.- doua feluri de cunoastere au acelasi efect. Aceasta clauza de inalienabilitate nu va fi opozabila creditorilor anteriori. ea nu este opozabila decat creditorilor viitori. ea nu va fi opozabila decat creditorilor ulteriori.4. Care este logica? Creditorii anteriori ai cumparatorului iau in considerare un anumit gaj general. De aceasta clauza va fi tinuta A pentru ca el este cel care devine proprietarul bunului. Aceasta clauza inseamna ca pe 10 ani A nu poate sa instraineze bunul si creditorii lui nu ar putea sa urmareasca silit acel bun.2 si spune ca intr-o singura situatie de exceptie cand cunoasterea efectiva nu are efect de opozabilitate. ci 20 lei-valoarea casei.4 NCC si 629 alin. Ce se intampla cu opozabilitatea fata de creditori Sa avem in vedere 628 alin. creditorilor viitori ai proprietarului respectiv. fata de creditori ce efect va produce? Insesizabilitatea.4 NCC vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului Ce ne intereseaza la cele doua texte? Ne intereseaza urmatorul lucru: a. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit. Pentru ca aia vor putea sti de la bun inceput care este gajul general. ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. Adica echivalentul valoric al bunului care a iesit va fi scos din gajul general. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate legea nu spune acest lucru. opozabilitatea. Si in felul asta creditorii anteriori isi vad gajul redus fara sa fi putut anticipa acest lucru. Ce intelegem din textul asta? Ca avem 2 regimuri juridice juridice dupa cum clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Insa. Textul spune clar ca daca clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu oneros. Vine alin. creditori anteriori ai cumparatorului. ii clar ca ne referim la insesizabilitatea bunului atrasa de clauza de inalienabilitate. De aceea. in masura in care dobandirea se face prin act cu titlu oneros clauza de inalienabilitate este opozabila doar creditorilor viitori. In ipoteza in care legea spune in mod expres ca opozabilitatea se poate realiza doar prin inscrierea lui. Ce spune 628 alin4:in cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit. In masura in care cumparatorul care este debitorul lor areun gaj general de 20 lei si ulterior dupa nasterea creantei lor el cumpara un anumit bun. in masura in care in acel contract de vanzare se stipuleaza o clauza de inalienabilitate. Deci.ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului ce inseamna opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditori? La ce efect al clauzei ne referim? La insesizabilitate. Deci am discutat pana acuma despre opozabilitatea fata de cel care cumpara. in momentul in care avem in vedere 628 alin.3 NCC. Si atunci gajul general nu mai este de 20 de lei.1:A cumpara de la B printr-un contract de vanzare cumparare un imobil cu clauza de inalienabilitate pe o perioada de 10 ani. adica cei care aveau creante deja nascute. dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. - 75 . valoarea gajului general in principiu daca este un act oneros se produce o subrogatie reala cu titlu universal si gajul valoric ramane constanta. ea este opozabila si creditorilor anterior ai proprietarului. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un contract oneros. 628 alin.

Insa X care este tert fata de acest contract nu poate sa ceara rezolutiunea. B incalcand clauza vinde imobilul lui C. cu clauza de inalienabilitate in favoarea unui tert. nulitate care poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate.- In masura in care dobandirea se face cu titlu gratuit. Nulitatea relativa va putea fi invocata de catre A. nulitatea relativa. Ex. in conditiile acestea vanzarea dintre B si C va putea fi anulata. intr-o astfel de situatie contractul dintre B si C este anulabil. A ii vinde lui B un imobil cladire cu o clauza de inalienabilitate. - - - - 76 . Ex. Nulitatea relativa va viza cel de-al doilea act juridic. Ex. Prima sanctiune in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate este anularea. Ex. nu se mai pune discutia asta. A vinde lui B cu clauza de inalienabilitate.nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate. b. cat si de catre instrainatorul din contractul care contine clauza de inalienabilitate. adica de catre autorul proprietarului tinut de catre clauza de inalienabilitate. A ii doneaza lui B cu clauza de inalienabilitate si B incalcand clauza vinde lui C. pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate. Ulterior. Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate 2 sanctiuni posibile: a. revocarea intervine atunci cand clauza de inalienabilitate este cuprins intrun act cu titlu gratuit. Ulterior B vinde lui C. deci nulitatea relativa prin care se incalca aceasta clauza.rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate precizari: -texte care ne intereseaza sunt art. B incalcand clauza instraineaza lui C. Cine poate invoca nulitatea relativa? X beneficiarul clauzei si A. De ce? Pentru ca X locuieste in acel imobil.629 alin. A ii vinde lui B un teren cu constructie.1027 si urmatoarele NCC -rezolutinea respectiv revocarea poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator. pentru ca dobanditorul nu transmite nimic in schimbul bunului primit si care este afectat de clauza de inalienabilitate. instrainatorul din actul care contine clauza de inalienabilitate. Asta inseamna ca pentru a discuta despre sanctiunea incalcarii unei clauze de inalienabilitate trebuie sa avem minimum 2 acte juridice distincte: un act juridic care contine clauza si un act juridic prin care se incalca clauza. Sa nu ne gandim ca tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate este C. De asemenea. respectiv de tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate (cine o fi el). tertul beneficiar al clauzei este X care nu este parte in contractul dintre A si B. instrainatorul din contractul care contine clauza.1 si art. in aceasta situatie A are posibilitatea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B pentru nerespectarea clauzei. in aceasta situatie A are posibilitatea sa pretinda revocarea donatiei dintre A si B. in cazul nostru.

atunci cand un patrimoniu este transmis catre una sau mai multe persoane distincte. Patrimoniul in cazul PF se transmite doar mortis cauza.937 numai in masura in care tertul este de buna credinta. Sa nu confundam coproprietatea cu indiviziunea sau cu devalmasia. se poate prezenta in mai multe variante.art. in masura in care nu este parte in contractul care contine clauza. incalcand aceasta clauza vinde bunul lui C. in cazul inalienabilitatii conventionale este posibila invocarea art. indiviziunea va aparea in cazul transmisiunilor cu titlu universal. Prin urmare ea va fi opozabila automat. c. Indiviziunea – are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau. totusi.- Beneficiarul clauzei de inalienabilitate. - . evident ca s-ar pune problema anularii contractului dintre B si C. Ce vrea sa spuna acest text? Ca in masura in care A ii vinde lui B un bun mobil cu clauza de inalienabilitate. intr-o astfel de situatie.Coproprietatea Chestiuni generale Coproprietatea. Cu referire la 937 . de plin drept fara publicitate. cu activ si pasiv. el se poate prevala de art.628 alin. Deci are ca obiect bunuri determinate. Distinctia intre coproprietatea si devalmasie: 77 - . nu a cunoscut clauza de inalienabilitate in materie mobiliara el va ramane proprietar si titlul lui nu va putea fi desfiintat. nu poate sa ceara nici revocarea si nici rezolutiunea. atunci nu s-ar putea invoca art. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. fiind vorba de bunuri mobile nu avem unde sa realizam publicitatea clauzei de inalienabilitate. Distintia intre cele trei: Coproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate. Deci coproprietatea se deosebeste de indiviziune prin aceea ca in cazul coproprietarilor acestia au exclusive drepturi asupra unor bunuri determinate. La randul ei vom vedea ca coproprietatea se imparte in coproprietate obisnuita respective coproprietate fortata. in masura in care C este de buna credinta. Asta inseamna ca daca tertul a fost in eroare. Daca ar fi vorba despre o inalienabilitate legala a unui bun mobil. De regula. proprietatea comuna. Ulterior B.937. pe cand in cazul coindivizarilor acestora le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii.3 NCC -ni se spune:in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta.937 care spune ca in cazul bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate. se vor putea pretinde doar despagubiri de la cel care a instrainat bunul cu incalcarea clauzei. Prin urmare. astfel ca indiviziunea in cazul persoanelor fizice va aparea de regula intre succesorii cu titlu universal.

B si C cumpara un teren de la X si nu se specifica in contractul de vanzare decat ca ei in calitate de cumparatori.- -se refera la faptul ca in cazul coproprietatii se cunosc cotele fiecaruia dintre coproprietari. X in calitate de vanzator.635 eset o norma supletiva. si in masura in care avem o posesie faptica asupra bunului si o posesie tabulara. cotele care le revin coproprietarilor sunt cote din drept si nu cote din bun.636 care specifica ca fiecare coproprietar are dreptul sa foloseasca bunul comun in masura in care nu ii schimba destinatia si nu aduce atingere dreptului celorlalti coproprietari. la un prejudiciu cauzat de bun care trebuie reparat de catre coproprietari. va fi preferata posesia tabulara. fracctionarea vizeaza dreptul de proprietate.2 si 3 care pana la urma sunt doar aplicatii ale art. adica stabilesc aceeasi regula de impartire a fructelor respectiv a cheltuielilor. Observatii generale cu privire la cotele presupuse de coproprietate Art.1 si 2 NCC care stabileste mai intai ca in cazul coproprietatii. A. raportat la cotele coproprietarilor din dreptul de proprietate. care reglementeaza repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari. Art. etc. industriale.633 care trebuie corelat cu 919 alin. se identifica terenul si pretul. in cazul coproprietatii. 638 alin. Obligatii care se pot referi la intretinerea bunului. Raporturile dintre coproprietari Art. printre care art. Asadar. De asemenea.634 alin. respective de impartire a beneficiilor. respectiv producte Ce intelegem prin sarcini ale coproprietatii? = intelegem obligatii nascute in legatura cu bunul aflat in coproprietate.635. avem art. in masura in care titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre proprietari.637 care se refera la fructul bunului comun. In principiu regula este ca coproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului proportional cu cota lor din dreptul de proprietate. Inseamna ca prin conventia coproprietarilor. bunul nu este divizat in materialitatea lui. Exista mai multe articole.635. Evident discutam despre o prezumtie relative. Intr-o astfel de situatie se prezuma ca cotele lor sunt egale. Precizare in legatura cu modul de exercitare a dreptului de proprietate in cazul coproprietatii -Art. Precizari: Ce intelegem prin beneficii? = intelegem fructe naturale. De asemenea. Coproprietatea este obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj. acestia pot sa deroge de la 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor. - - - 78 .3 si care in esenta reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei. pe cand in cazul devalmasiei aceste cote nu sunt stabilite. aceste cote se prezuma a fii egale Ex. civila.

mai intai art. Tot cu privire la modul de folosire concreta a bunului. cu privire la bunul aflat in coproprietate.636 alin.1:nu ai voie sa schimbi destinatia. 2.efectul paratajului de folosinta este unul real. ceilalti nu vor fi tinuti sa se limiteze numai la a pretinde despagubiri. 639 stabileste faptul ca prin conventia coproprietarilor sau prin hotarare judecatoreasca in lipsa unei intelegeri intre coproprietari. De retinut: 1. In cazul in care se realizeaza un partaj de folosire conform art. Precizare: sa nu confundam actele juridice pe care coproprietarii le incheie cu privire la bun in ansamblul lui. pe 3 ani. cota asta ce pot sa fac: pot sa o vand liber fara acordul celorlalti coproprietari. ei vor avea de asemenea posibilitatea de a introduce o actiune posesorie impotriva celuia care i-a deposedat.In masura in care unul dintre coproprietari ii deposedeaza pe ceilalti.639 care reglementeaza partajul de folosinta. nimic nu ne opreste ca peste 2 saptamani oricare din noi sa ceara partajul propriu-zis. dar nu limiteaza actiunea coproprietarului care a fost deposedat de un alt coproprietar. cu actele juridice pe care ei le incheie cu referire la cota lor din dreptul de proprietate.Atentie. ex. chiar daca coproprietarii stabilesc partajul de folosinta pe o perioada determinata.639. el nu se limiteaza la nasterea de obligatii personale intre coproprietari 4. Asta inseamna ca daca am facut astazi intre coproprietari un partaj de folosinta prin care am stabilit modul in care fiecare va utiliza o parte determinate din bun. partajul de folosinta nu atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu-zis.partajul de folosinta NU atrage suspendarea partajului Art. pot sa o ipotechez in masura in care este un bun susceptibil de a fi ipotecat. 1. Deci faptul ca 636 vorbeste despre despagubire este o variant de actiune. avem art.partajul de folosinta nu pune capata coproprietatii 2. Iar in materie de imobiliara ele trebuie inscrise in CF. nimic nu ne opreste chiar daca de exemplu acest partaj este incheiat pe 2 ani.672 NCC:vizeaza conventiile privitoare la suspendarea partajului Ni se spune ca aceste conventii nu pot fi incheiate pe o perioada mai mare de 5 ani. In legatura cu actele juridice respective actele materiale care pot fi incheiate de catre coproprietari. 79 - . Voi ipoteca numai cota mea de 1/5. adica iesirea din starea de coproprietate. Asta inseamna ca daca eu sunt coproprietari si am o cota de 1/5.- Cel care impotriva vointei celorlalti coproprietari exercita in mod exclusive folosinta bunului comun poate fi obligat la despagubiri. Partile pot prin conventia lor sa deroge de la acest text. exista posibilitate de a se stabili in concret modul de utilizare a bunului aflat in coproprietate.partajul de folosinta in acceptiunea NCC poate sa fie atat conventional cat si judiciar 3. Ce sunt aceste conventii? = coproprietarii au posibilitatea sa stabileasca pe o perioada de maxim 5 ani mentinerea coproprietatii fara posibilitatea vreunuia dintre ei de a cere partajul. trebuie sa permiti si celorlalti folosirea bunului este si el un text de lege supletiv. adica iesirea din starea de coproprietate.

legea ii confera acest privilegiu lui X asupra bunului respectiv. intervine partajul si la partaj bunul este atribuit lui C sau partile fac altfel partajul. Ori in cazul nostru aceasta garantie se naste in temeiul art. ce este important de observat este faptul ca indiferent de faptul ca privilegiul poarta asupra unui bun mobil sau 80 - - - .. au dreptul sa urmareasca silit bunul in mainile oricui s-ar gasi atat inainte cat si dupa partaj.ipoteza in care unul dintre coproprietari constatand ca o constructie obiect al dreptului de coproprietate. care ii plateste pe coproprietari si care isi impart intre ei pretul.- De asemenea.640 NCC. Totusi. Insa. Nu este platit X de catre A.678. Daca este vorba de un act juridic. Intrebarea este de la cine anume va putea sa pretinda suma datorata societatea de constructii.635 sa pretinda in regres celorlalti coproprietari sa ii achite lui o parte din cheltuieli conform cotelor lor parti. ulterior. Vom discuta in cele ce urmeaza acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul lui si nu numai cota unui coproprietar. evident ca unicul debitor contractual fata de debitorul X ramane A. insa. X intervine si repara un imobil. urmand ca ulterior A sa se intoarca cu regres impotriva celorlalti coproprietari. asta inseamna ca ele incheie un contract cu un tert care tert intervine pentru a repara bunul respectiv.3 instituie un veritabil privilegiu pentru creditori. ii clar ca in instanta X va putea sa pretinda plata sumei numai de la A. Intr-o astfel de situatie. se va pune problema de la cine recupereaza tertul sumele datorate pentru conservarea bunului. vand bunul unui tert. De asemenea el poate efectua acte materiale de conservare a bunului. D. asupra bunului in legatura cu care s-au facut lucrarile de conservare. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca acest text 678 alin. creditorii mei personali vor putea sa vanda silit cota mea de 1/5. De ce am spus privilegiu? Privilegiul este o garantie reala care se naste in temeiul legii. conform art.ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia. 1. Ex. pentru a fi protejati suplimentar. Acest privilegiu legal le confera in legatura cu bunul respectiv dreptul de urmarire. In masura in care este vorba de un act material de conservare aceasta ce presupune? Faptul ca un coproprietar repara de exemplu bunul aflat in coproprietate. risca sa se daramane. De ce ne intereseaza distinctia dintre cele 2? Ne intereseaza pentru ca in masura in care este vorba despre un act juridic de conservare. A contracteaza cu societatea de constructii X.678 alin. B. X are posibilitatea sa se duca in patrimoniul lui C sau in patrimoniul tertului D si sa vanda silit bunul de acolo pentru a-si recupera creanta.3 NCC:textul spune ca creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun…. C sunt coproprietari.actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate -orice coproprietar. Raspunsul este ca pe temei contractual societatea de constructii se poate indrepta exclusiv impotriva coproprietarului cu care a contractat. A. Ce va presupune privilegiul respectiv? Ca in masura in care nu i se face plata de catre A. invocand art. poate sa incheie singur fara consimtamantul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare. in contextul asta trebuie sa fim atenti al art. Cum anume functioneaza privilegiul la care am facut referire: Ex. urmand ca ulterior acesta. incheie un contract cu o societate de constructii prin care acea societate repara cladirea respectiva.

Ipoteza:avem 3 coproprietari. actele juridice incheiate cu respectarea cerintelor din 641 sunt opozabile coproprietarului care nu a consimtit. Pentru ca daca ii sunt opozabile el va avea obligatia sa ii permita folosirea bunului de catre chirias. Va putea sa ii ceara el lui C care nu a consimtit la incheierea contractului sa intervina si sa repare imobilul dat in chirie? NU. A are o cota de 1/5. Daca ne intrebam de unde o astfel de obligatie. va putea sa pretinda o parte din sumele obtinute cu titlu de chirie? DA. Prima intrebare: celalat coproprietar. 642 ne spune asa: alin1: actele juridice facute nu nerespectarea regulilor din 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit la incheierea actului. acest act de administrare se poate incheia valabil cu consimtamantul coproprietarilor care sunt titluari ai majoritatii cotelor parti. In masura in care ploua in casa este clar ca nu ii o folosinta corespunzatoare. B si C. ne spune ca tertul are obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce drepturile nascute dintr-un contract. unul are o cota de 2/5. A si B care au impreuna o cota de 3/5 dau in chirie bunul unui tert. pe care o s-o gasim la efectele fata de terti al actului juridic. locatorul are obligatia sa asigure folosinta corespunzatoare a bunului fata de chirias. sa se pretinda creditor intr-un raport personal in masura in care el nu a consimtit? Este o chestiune delicata. El se naste si dobandeste rang automat. In total ne dau 1. Asta inseamna ca daca am 3 coproprietari.imobil. A. o sa vedem ca in temeiul contractului de locatiune. Si atunci cum ar putea C sa pretinda o parte din chirie. Dar plata chiriei este tot o obligatie personala. 2. adica majoritatea cotelor parti si pot sa incheie. in exemplul nostru. in masura in care 2 dintre ei se asociaza. altul are o cota de 1/5 si al treilea are iarasi o cota de 2/5. Problema la 642 ii ca atunci cand legiuitorul spune ca actele juridice sunt opozabile celuilalt coproprietar nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. Ori 81 - - . C. el nu trebuie inscris in vreun sistem de publicitate. A doua intrebare: in masura in care chiriasul constata ca ii ploua in casa. 641 spune in esenta ca in masura in care este vorba de un act de administrare cu privire la bunul comun. 3. Ramane intrebarea: va putea tertul X sa ceara coproprietarului C care nu a consimtit la contract sa intervina si sa repare imobilul? Din contractul de locatiune se nasc drepturi personale si prin urmare aceste obligati personale tin numai partile care si-au dat consimtamantul la incheierea contractului de locatiune. si raspunsul il gasim in 641 si in 642 NCC. in temeiul legii din momentul in care se naste creanta pe care o garanteaza. B o cota de 2/5 si C o cota de 2/5. X. fara consimtamantul celui de a-l treilea un act de administrare. Per a contrario.Evident ca pe aliniatul ultim de la 641 pentru actele de dispozitie si cele asimilate lor este mentinuta regula unanimitatii. strang 3/5.actele de administrare 641 NCC care vine cu o noutate absoluta fata de VCC. Dar ce inseamna ca ii sunt opozabile? = opozabilitatea.

adica va naste drepturi si obligatii chiar daca in mod norma nu poti fi obligat fara vointa ta. Ci il asimileaza partilor. un act juridic. De ce are importanta chestiunea asta? Pentru ca in masura in care vom discuta despre un act material de conservare. prin care stabilesc ca in masura in care unul dintre coproprietari va dori sa isi instraineze cota lui din dreptul de coproprietate. ceilalti coproprietari vor fi preferati la vanzare in conditii egale de pret. Deci 642 nu il priveste pe coproprietarul care nu a consimtit in calitate de simplu tert care trebuie sa respecte un act juridic fata de care el este strain. cat si acte juridice. nu avem ce discuta despre opozabilitatea lui fata de ceilalti coproprietari. repara bunul. sanctiunea este nulitatea. intr-o asemenea situatie el va fi obligat ca mai intai sa ii notifice pe ei.1 in masura in care contractul este incheiat cu acordul coproprietarilor care au majoritatea cotelor parti. Sanctiunea in cazul coproprietatii este inopozabilitatea. -a doua distinctie:actele incheiate cu privire la intregul bun respectiv actele incheiate cu privire la cota parte care ii revine unui coproprietar:tot ce discutam despre necesitatea majoritatii cotelor parti pentru a incheia un act de administrare.actele juridice cu actele materiale b. acel contract il va tine. si in 82 - - . exista posibilitatea ca pe cale conventionala coproprietarii sa stabileasca unii in favoarea celorlalti un drept de preemtiune = inseamna un drept de preferinta la vanzare. celui care a dat in chirie bunul. ci ii obligatia care ii revine in mod normal locatorului.- - aceasta obligatie nu este obligatia unui tert. coproprietarii incheie un acord. in legatura cu prima observatie:actele de conservare facute de un singur proprietar pot sa fie atat acte materiale in sensul ca el intervine. si chiar in lipsa consimtamantului lui el va fi tinut de obligatiile nascute de actele de administrare incheiate in conditiile art. un contract. toate se refera la acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul sau. Sigur. intr-o astfel de ipoteza el nu are nevoie de acordul celorlalti proprietari:poate sa o greveze. 642: sanctiunea nerespectarii cerintelor de la 641 nu este nulitatea contractului ci este inopozabilitatea lui fata de coproprietarul care nu a consimtit. De ce? pentru ca conform 642 alin. Asta este valabil numai pentru devalmasia in raporturile dintre soti). Sigur. ---sa nu confundam cu reglementarea din dreptul familiei. poate sa o instraineze poata sa faca ce doreste. si acel consimtamant era cerut. nicidecum la stari de fapt.sa nu confundam actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota lui din drept si actele juridice incheiate cu privire la intregul bun aflat in coproprietate ex. ajunge sa fie asimilat partilor contractante. In masura in care un coproprietar intelege sa dispuna exclusiv de cota lui din dreptul de proprietate.etc. Drepturi reale Cursul 11 Coproprietate – continuare Precizare: Sa nu confundam 2 chestiuni: a. Adica. (unde in masura in care avem devalmasie si se incheie acte juridice fara consimtamantul celuilalt sot. despre inopozabilitatea actului de dispozitie daca nu ii respectata regula unanimitatii. evita o pierdere. discutam de act de administrare.641. Pentru ca opozabilitatea se refera exclusiv la stari de drept.

fiindca ei sunt straini de contract. Actul de conservare. in masura in care este vorba despre un act de administare incheiat pe perioada coproprietatii fara acordul tuturor coproprietarilor dar respectand art. aceste acte juridice le sunt opozabile si coproprietarilor care nu au consimtit.635 NCC: care spune ca coproprietarii sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proportional cu cotele lor din drept. Intr-o astfel de situatie.1. cu raporturile contractuale nascute din incheierea acestor contracte ca acte de conservare respectiv act de administrare. sau actul juridic. Asta inseamna ca in masura in care se incheie un act de conservare. Atat. Ceilalti coproprietari nu sunt tinuti de obligatiile nascute din acest contract.641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit expres sau tacit la incheierea actului respectiv. ci este intemeiat pe raporturile reale dintre coproprietari. Per a contrario.642 alin. orice acte juridice incheiate de catre unul sau de catre mai multi coproprietari cu respectarea conditiilor de la 641 vor fi opozabile celorlalti coproprietari. va fi opozabil celorlalti coproprietari chiar daca ei nu au consimtit la incheierea lui. el va avea ulterior regres impotriva celorlalti coproprietari insa de aceasta data regresul nu este intemeiat pe contract. adica cu majoritatea cotelor parti.643 NCC:actiunile in justitie cu privire la bunurile aflate in coproprietate. In legatura cu opozabilitatea.1281 NCC. pe care le gasim reglementate la art. insa ei raman terti fata de acest contract. In esenta:in masura in care un coproprietar incheie un act juridic de conservare sau coproprietarii care detin majoritatea cotelor parti incheie acte juridice de administrare pe perioada coproprietatii. discutam exclusiv de acte juridice cu privire la bun. aceasta vizeaza efectele juridice fata de tert a unui act juridic. De unde anume deducem ca este vorba de opozabilitate? Ne raportam la art.masura in care ei doresc sa dobandeasca aceasta cota parte le va instraina lor. I ce sens? In sensul ca coproprietarii care nu au consimtit au obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce contractele respective. Precizarea generala este legata de 640 NCC:spune ca actele de conservare cu privire la bunurile aflate in coproprietate pot sa fie facute valabil de catre oricare dintre coproprietari fara acordul celorlalti.642 NCC alin1:spune ca actele juridice facute cu nerespectarea regulilor prevazute la art.641. poate fi inchetat de catre oricare dintre coproprietari fara a exista consimtamantul celorlalti. spre deosebire de ipoteza de la 681 NCC. A nu se confunda cu situatia de la 681 NCC. cu privire la bunul aflat in coproprietate. De ce ne intereseaza aceasta chestiune? Pentru ca sa nu confundam raporturile reale dintre coproprietari. Este posibil sa existe o astfel de conventie intre coproprietari. Art. actul de conservare. Actiunile in justitie prin care se urmareste protejarea dreptului de proprietate nu sunt altceva decat acte de conservare. atat. si anume suportarea sarcinilor respectiv impartirea fructelor. In masura in care coproprietarul care consimte la incheierea acestui act achita echivalentul prestatiei facute de tert pentru a repara/remedia bunul respectiv. si aceste efecte fata de terti le gasim reglementate in art. dar asta numai in masura in care ei se decid in acest sens. actul respectiv de administare este opozabil si fata de coproprietarii care nu au consimtit. intr-o astfel de situatie. De asemenea. raportul obligational din contractul respectiv exista doar intre coproprietarul care a consimtit la incheierea lui si tertul cu care l-a incheiat. a art. Fiind si ele acte de conservare este logic ca oricare dintre coproprietari poate sa introduca singur fara consimtamantul 83 - - - .

Insa. tertul poate sa-l actioneze ca parat pe unul singur dintre coproprietari. avem 3 coproprietari. Si printr-un astfel de contract.mai intai. Este vorba in principiu despre actiunea in revendicare impotriva tertului care i-a deposedat si despre actiunea negatorie. Asadar. coproprietarul introduce actiune in revendicare si actiunea ii este respinsa.643 alin. indreptata impotriva oricarui tert care fara a-i deposeda pe coproprietari incepe sa exercite un drept real. coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa modifice criteriile stabilite de art. intr-o astfel de ipoteza nu este deloc tentant pentru tert sa il actioneze in judecata pe unul singur dintre coproprietari. Asta inseamn ca in ipoteza in care unul singur dintre coproprietari introduce o actiune in revendicare actiunea este admisa. altul o cota de 2/7 si al treilea o cota de 4/7. Intr-o astfel de situatie.2 NCC. Oricare dintre coprorietari va putea sa introduca impotriva acestui tert o actiune negatorie prin care sa arate ca tertul nu detine un drept de servitute asupra imobilului respectiv.- - celorlalti coproprietari actiuni in justitie prin care sa protejeze dreptul de proprietate. Art. Inseamna ca ceilalti coproprietari vor avea la randul lor posibilitatea sa introduca impotriva aceluiasi tert o actiune in revendicare. in masura in care tertul are pretentii impotriva coproprietarilor. in masura in care aceeasi actiune nu este admisa. Ex. sa zicem ca avem 3 coproprietari care stapanesc un bun.1. Insa.643 alin. coproprietarii stabilesc ca ei vor suporta sarcinile bunului.. prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza raporturile reale dintre coproprietari. un dezmembramant al proprietatii asupra bunului aflat in coproprietate. respectiv vor imparti fructele acestuia in mod egal. Aceasta chestiune rezulta din art. ex.643 alin. Prin urmare. - - 84 . Evident ca se poate intampla si cealalta chestiune. indiferent ca este vorba de revendicare sau de actiune negatorie. Ce inseamna asta? Ex. 644 NCC: care reglementeaza zisele contracte de administrare a proprietatii Ce sunt aceste contracte de administare a proprietatii = ele sunt acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre toti coproprietarii. orice coproprietar poate sta singur ca si reclamant intr-o actiune petitorie. Ex. desi in mod normal ar trebui sa le imparta conform cotelor lor din drept. Tertul poate sa introduca actiunea in revendicare si impotriva unuia singur dintre coproprietari. ea va beneficia tuturor coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti. Art.635. La un moment dat un tert introduce impotriva lor o actiune in revendicare. Care anume sunt aceste norme supletive de la care se poate deroga: 1. pentru ca hotararea judecatoreasca pronuntata va avea autoritate de lucru judecat doar fata de paratul respectiv. ca un tert sa aiba pretentii impotriva coproprietarului.2 specifica faptul ca in masura in care hotararea judecatoreasca profita coproprietatii. tertul care incepe sa isi amenajeze un drum de acces peste un teren aflat in coproprietate. unul are o cota de 1/7. este de preferat sa ii actioneze in judecata pe toti coproprietarii. ---chestiune rezulta din art. de repartizare a beneficiilor si respectiv a sarcinilor bunului aflat in coproprietate.care sa aiba calitatea de parat. hotararea judecatoreasca nu este opozabila celorlalti coproprietari. ea beneficiaza tuturor coproprietarilor.

636 NCC cu privire la exercitarea in comun a atributului usus conferit de dreptul de proprietate. In localitatea cluj traieste coproprietarul care are cota de 3/7. Concluzia: art. asta daca aplicam art. In coproprietate exista un apartament situat in localitatea cluj. folosirea efectiva a bunului de catre unul dintre coproprietari. Asadar el nu are majoritatea cotelor parti pentru a incheia singur acte de administrare. Ii foarte complicat sa vina el sau sa tot trimita mandat pentru incheierea de acte juridice cu fiecare ocazie in care se iveste posiblitatea inchirierii bunului.641 NCC in sensul ca prin acordul tuturor coproprietarilor.636: coproprietarii au posibilitatea ca in mod conventional. -deci ei pot sa deroge si de la art. pe durata coproprietatii sa stabileasca modul in care fiecare dintre ei va folosi o parte determinata din bun si sa stabileasca totodata exclusivitatea.635. si la suportarea sarcinilor bunului. cat si acte juridice. Ii interesat celalalt ca bunul respectiv aflat in cluj sa fie valorificat.ultima derogare pe care o pot face prin contractele de administare a proprietatii se refera la art. celalat de 4/7. iar celalalt cealalta jumatate. 3. De la care coproprietarii pot sa deroge. Insa coproprietarii au posibilitatea sa deroge de la art. daca A si B sunt coproprietari asupra unui teren. unul are o cota de 3/7.- 2. incheie un contract de administrare cu celalat coproprietari prin care derogand de la art. 4.636.641 ii da posibilitatea ca chiar avand o cota de 3/7 sa incheie singur acte de administrare. Precizare:aceste derogari pe care le vor face ei si pe 635 cu fructele si pe 636 cu folosinta bunului. Propriuzis. Insa. si sa stabileasca ca unul va folosi jumatate. pe intreaga durata a coproprietatii. exista posibilitatea de a i se conferi unuia sau mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate. in alte conditii decat cele stabilite in art. 636 si 641 sunt toate norme supletive. Intr-o astfel de situatie ceea ce vor face ei va fi de fapt o zisa coproprietate periodica.au posibilitatea sa partajeze folosinta si in timp. In masura in care se stabileste ca pe intreaga durata a coproprietatii un singur coproprietar va folosi bunul. respectiv este vorba de fructus si usus. Adica sa stabileasca ca unul dintre ei va folosi imobilul respectiv pe perioada verii. Ex. prin acordul coproprietarilor i se poate conferi lui posibilitatea ca chiar cu o cota de 3/7 sa incheie singur astfel de acte de administrare. si care reglementeaza partajul de folosinta.636 care este o norma supletiva. iar celalalt il va folosi pe perioada iernii. - - - - 85 .641. Si atuncia. Astfel de derogari au in vedere atat acte materiale.636 posibilitate recunoscuta tocmai in art. La fel cum pot sa imparta material terenul. ave. 2 coproprietari. el va putea sa incheie fara acordul celorlalti si acte de administare. Aici facem trimitere la art.a doua norma supletiva de la care se poate deroga prin acordul partilor este cea reglementata de art. Care este justificarea unui astfel de acord intre coproprietati? Pai celalat sa zicem ca locuieste in Statele Unite. Adica in mod normal.639 si sa stabileasca ca unul singur dintre coproprietari spre exemplu va folosi exclusiv terenul pe intreaga durata a coproprietatii. Adica sa fie dat in chirie. ex. 639 nu este altceva decat derogarea de la art.639 NCC. fiecare poate sa foloseasca intreg teren.

Art. 635. Asadar. deci derogarea de la art. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Pentru ca tocmai am vazut.oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral in astfel de contract. deci nu se poate sa existe acordul unei parti a coproprietarilor care inteleg sa faca asemenea contracte. Ce este in esenta? = actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate. Alin. si ni se spune in alin.1 vizeaza sanctiunea in cazul incheierii actelor juridice fara acordul tuturor coproprietarilor. 642 alin. partajul de folosinta va putea fi denuntat unilateral de catre oricare dintre coproprietari in orice moment. NICI VORBA.1270 alin. Pentru ca nu ii un partaj veritabil.1 si sa stabileasca spre exemplu ca santiunea pentru nerespectarea lui 641 ar fi nulitatea. ramanand aplicabile regulile de drept comun. Sanctiunea respectiva este inopozabilitatea. prin urmare.contractele de administrare a proprietatii pot fi incheiate: a.1276 NCC Art. respectiv de indiviziune.1. Asadar. Am vazut ca se poate deroga prin contractele de administare de art. acesta isi inceteaza existenta.- Daca observam.636 presupune realizarea unui partaj de folosinta. Atentie: partajul de folosinta este o metafora. ca in cazul in care oricare dintre coproprietar denunta actul de administrare.636.641.2. adica sa nu il foloseasca tot deodata. Reglementarea legala a partajului se gaseste atat in NCC cat si in CPC care reglementeaza procedura partajului judiciar. Deci foarte important:oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral contractul.1 nu este un text supletiv. 1 spune:se poate deroga de la dispozitiile art.1270 reglementeaza forta obligatorie a actului juridic. oricand pe parcursul derularii lui. nu se spune la art. Prin derogare de la art. b. Sa nu ne imaginam ca coproprietarii vor putea prin acordul lor sa deroge separat numai de la 642 alin.644 alin. Sunt 2 lucruri diferite. 641 si 642 alin. sa il foloseasca fie partajat in timp.1 va fi intotdeauna doar o consecinta a derogarii de la art. in principiu.1? pentru ca derogarea de la 642 alin. Deci acordul tuturor coproprietarilor. Partajul Sa nu amestecam partajul cu partajul de folosinta. in masura in care in coproprietate se gaseste un imobil. ca printre aceste contracte de administrare intra si partajul de folosinta. si am spus ca derogarea de la art. atragand desfiintarea acestuia. Acesta este imperativ. partajul poate sa imbrace 2 forme: 86 - - - - - .641. Si atunci de ce il enumera in 644 alin.2:contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor.3 de la 644 vizeaza ipoteza de notare a acestor acte juridice in CF. Ii spunem partaj de folosinta fiindca aia inteleg sa isi partajeze modul de folosinta a bunului.642 alin. doar cu acordul tuturor coproprietarilor. art. Prin derogare de la regula in materia fortei obligatorii a contractului. fie partajat pe bucati materiale determinate din bunul aflat in coproprietate.2.1 se va intampla numai in ipoteza in care partile inteleg sa deroge de la art. 642 alin. un contract nu poate fi desfiintat prin vointa unilaterala a unui singur cocontractant. Consecinta este ca si partajul de folosinta intra in sfera contractelor de administrare.1270 NCC si art. Acum vom discuta despre partaj. 5.644 alin.

678 alin4 precizeaza:conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de nasterea creantelor au dobandit data certa la bunurile mobile respectiv au fost autentificate si inscrise in CF in cazul bunurilor imobile. ca dupa expirarea termenului de 5 ani coproprietarii vor avea posibilitatea sa reinnoiasca aceasta conventie. temporara. Observatii generale 1. Pe tert il intereseaza sa cumpere un drept de proprietate exclusiv asupra unui bun determinat.de principiu.672. si suspendarea partajului poate sa fie conventionala respectiv judiciara.partajul conventional – continut intr-un contract b. De ce anume aceasta limitare? 678 alin. In legatura cu suspendarea conventionala. Intrebarea ii:de ce astfel de conventii de suspendare a partajului nu sunt opozabile decat creditorilor care au creante posterioare lor? Raspunsul: tine de faptul ca de foarte multe ori ii foarte greu de valorificat mai ales pe calea executarii silite o cota din drept. nu cote.- a. Prin derogare de la regula potrivit careia partajul poate fi cerut oricand.4 NCC care trebuie legat de art. contract. cel realizat printr-un contract se poate face numai cu acordul tuturor coproprietarilor. la fel ca si partajul. Suspendarea exercitarii acestui drept poate proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor.672 care printr-o norma imperativa stabileste faptul ca orice fel de conventie de suspendare a partajului intervenita intre coproprietari produce efecte pe o perioada de maximum 5 ani. Oricare dintre coproprietari singur poate sa ceara partajul daca el nu gaseste din partea celorlalti coproprietari vointa in sensul realizarii unui partaj conventional. este in principiu opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului. de suspendare a partajului. Nimic nu ii opreste sa imi vanda cota mea din drept. este suspendata. avem situatii in care dreptul de a cere partajul. Asta presupunand ca de regula. in situatia asta.678 alin.1 spune ca creditorii pot sa urmareasca si cota din drept inainte de partaj? Deci in masura in care eu sunt coproprietar asupra casei de peste drum. exercitarea acestui drept. Nu o sa vina nici un tert care sa doreasca sa cumpere o cota de 1/15 din casa de peste drum. Art. reglementarea o gasim in art. Dar. va apela la partajul judiciar. Evident. Tocmai datorita acestei chestiuni coproprietarii ar putea sa isi fraudeze creditorii personali sistand partajul. Asadar. Ce inseamna asta? Inseamna ca orice fel de conventie.partajul judiciar – efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti Efectul esential al partajului. Efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. fie ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti in acest sens. altfel el ii exclus. sa nu confundam necesitatea acordului tuturor coproprietarilor pentru partajul convetional si sa-l translatam la varianta ca pentru a se cere partajul ii necesar acordul tuturor coproprietarilor. oricare dintre coproprietari are posibilitatea de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj. starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica provizorie. -evident ca partajul conventional. creditorii mei personali pot astazi sa vanda cota mea din drept sau pot sa ceara partajul si sa vanda partea din bun care mi-ar reveni mie prin partaj. care il distinge de orice al act juridic este sistarea starii de coproprietate. Intr-o 87 - - - - . nici vorba.

Deci sa avem grija ca partajul de folosinta produce efecte reale. si atunci. conventia de suspendare a partajului nu produce efecte de creanta. presupune indatorirea de a nu aduce atingere unor situatii juridice fata de care suntem terti. Dar atentie. pentru ca raporturile dintre coproprietari tin de regimul coproprietatii si sunt raporturi reale. Conventia de suspendare a partajului produce efecte reale. In momentul in care coproprietarii incheie o astfel de conventie. fiindca nu s-ar gasi nimeni care sa fie dispus sa cumpere cote din drept. Si intrebarea asta se justifica prin faptul ca daca am merge pe rationamentul ca contractul naste raporturi juridice numai intre parti. care creanta nu se poate realiza decat daca intervine debitorul. tertii nu sunt obligati. iar in masura in care o incalca se ajunge fie la executarea lui silita fie la raspunderea contractuala. Asta inseamna ca sunt efecte care se produc nu numai ca si obligatii personale ale coproprietarilor. In ce priveste raporturile reale. tocmai de aceea ni se spune ca creditorii vor fi tinuti de acest regim real doar in masura in care creantele lor sunt posterioare fata de momentul partajului. fara a fi necesara interventia debitorului. (seamana cu clauza de inalienabilitate – care inalienabilitate produce efecte si fata de creditori care sunt tinuti de insesizabilitatea bunului. Bunul respectiv dobandeste un regim de coproprietate fortata pe durata intervalului de maxim 5 ani. nu am mai avea nevoie de art. Regim juridic care fiind real vizeaza bunul in sine nu numai obligatiile personale ale coproprietarilor. de ce anume un astfel de contract ar naste si pentru creditori o obligatie de a nu cere partajul. sunt parti in contractul asta? Nu. atrage un caracter de coproprietate fortata. Limitari privind partajul: A.Care este consecina unui contract de suspendare a partajului. Precizare:distinctia dintre caracterul real a unor acte juridice si caracterul personal. Pentru ca ei sunt terti. fiindca ei sunt parti. asta inseamna ca si conventia prin care se deroga de la regulile in materie de coproprietate respectiv suspendarea partajului produce tot efecte reale. numai partile sunt obligate. aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabili doar creditorilor posteriori. in cazul dreptului real nu mai discutam - 88 . se naste o creanta. ce efecte juridice produce el? un astfel de contract ii obliga pe coproprietari sa nu ceara partajul maxim 5 ani. Tocmai de aceea. In cazul in care avem o astfel de creanta. Unde am intalnit noi caracter real? Am intalnit la clauzele de inalienabilitate. Deci aceasta este obligatia care se naste pentru coproprietari din contract. drepturile reale se realizeaza nemijlocit. Prin urmare. preiau regimul juridic al drepturilor reale. Care este diferenta dintre efectele reale respectiv efectele persoanel? Daca un act juridic are efecte personale. Nu este vorba numai despre raporturi de creanta intre partile contractante). conventia greveaza isusi bunul. creditorii sunt terti. ci sunt efecte care vizeaza insusi regimul dreptului de coproprietate. adica efecte personale. creditorii. Intrebare:ce inseamna opozabilitatea? = 1281 NCC. Prin urmare.astfel de ipoteza. si efectele juridice reale. debitorul nu are decat sa o incalce. ci efecte reale. aceasta inseamna ca se nasc din acel act juridic raporturile juridice cu creditor si debitor. la clauzele de insesizabilitate si la aceste conventii cu referire la starea de coproprietate.678 care sa ne spuna ca trebuie sa respecte numai creditorii posteriori. greveaza bunul. creditorii s-ar vedea in imposibilitate de a-i putea urmari efectiv. Atentie.

Ni se spune ca:o data investita cu aceasta cerere instanta poate sa suspende partajul pe o perioada de maxim 1 an. Dar avand in vedere insa ca conventia lor produce efecte reale. instanta nu poate sa-si dea cu parerea legat de suspendarea partajului. Consecinta care ii? daca conventia de suspendare a partajului ar fi avut exclusiv efecte personale. justificata de riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti coproprietari. consecinta este ca efecte acestea se produc neconditionat de interventia unui debitor.limitarea judiciara 673 NCC:instanta sesizata cu cererea de partaj -asadar atentie. Deci efectul unui astfel de contract este nu ca ei vor fi obligati sa nu ceara partajul si daca cer partajul isi incalca obligatia. Precizari: 1. dreptul de proprietate.limitarea cu efecte reale presupusa de conventia de suspendare a partajului (vezi explicatia de mai sus) B. altul decat reclamantul care a introdus actiunea sa fie prejudiciat printr-un partaj. adica exclusiv obligatia generala a tuturor sa respecte dreptul real. nu trebuia sa ne mai spuna legiuitorul ca ea ii tine numai pe creditorii posterior fata de momentul suspendarii partajului. aceasta limitare judiciara a posibilitatii de a cere partajul intervine doar in ipoteza in care instanta este sesizata deja de catre unul dintre coproprietari cu o cerere de partaj judiciar. Nu au venituri. ar fi insemnat ca toti coproprietarii deveneau intre ei debitori. aceasta limitare poate fi dispusa pe maxim 1 an. de a cere partajul este suspendat pe durata coproprietatii. Perioada de eficacitate a acestei suspendari este de maxim 1 an. - - 89 . Am spus ca in principiu partajul poate fi cerut de catre oricare dintre coproprietari oricand. cu anumite limitari: A. Si aceste efecte se produceau exclusiv intre coproprietari. Unul dintre ei cere partajul pentru ca el s-a angajat. ci ca nu pot. ca daca conventia ar fi produs doar efecte personale. Atunci instanta poate. avem 3 coproprietari care traiesc intr-un apartament. vizeaza nu numai coproprietarii ci pe orice alta persoana care in perioada asta ar fi putut sa ceara partajul. Deci ea trebuie sa fie investita cu o actiune de partaj judiciar. avand in vedere ca exista riscul ca ei sa fie prejudiciati sa amane partajul pentru maximum 1 an. aceasta limitare trebuie sa fie justificata de riscul ca ceilalti coproprietari. De aceea avem 678 alin. 2. Automat ele greveaza bunul. limitarea judiciara poate fi dispusa numai de catre instanta investita cu solutionarea unui partaj judiciar. dreptul lor de a partaja.Altfel. Deci. devenea fiecare creditor pentru ceilalti de a nu cere partajul si totodata fiecare la randul lui avea obligatia sa nu ceara partajul.o astfel de hotarare judecatoreasca trebuie sa fie intemeiata. si aceasta suspendare fiind vorba despre un drept care are caractere reale. Care ar fi ipoteza: ex. In aceasta situatie ce se intampla:ceilalti 2 care nu au venituri stabile.- decat despre opozabilitate. daca fac partajul astazi vor ramane in strada.4. 3.

3 si spune ca orice coproprietate fortata poate fi partajata prin buna invoiala. instanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului. Acest articol spune asa:partajul in general de data asta este inadmisibil in cazurile prevazute la sectiunile 3 si 4 din prezentul capitol. 671 alin. cand prin vointa comuna a coproprietarilor.3 din art. Din bunde folosinta de interes comun i se schimba 90 - - - . Care este explicatia? O gasim la alin. partajul poate fi cerut si in cazul partii comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente. dupa care revine alin. pe durata termenului de maxim 1 an. Atentie: mai intai pe 632 am spus ca coproprietatea fortata nu poate fi partajata judiciar. 671 alin.- 4. partajul este posibil numai prin buna invoiala. instanta va trebui sa fie sesizata cu aceasta cerere de catre unul sau de catre mai multi dintre ceilalti coproprietari. Deci inainte de implinirea termenului. De ce nu este susceptibila de partaj? Fiindca exista un bun care este destinat utilitatii mai multor altor bunuri cu proprietari diferiti. ii schimba destinatia bunului respectiv.3 :coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar. Asadar. oricare dintre coproprietari poate sa ceara instantei sa revina asupra masurii suspendarii partajului. coproprietatea fortata nu poate sa fie partajata de catre instanta. atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune.2 spune ca daca sunt parti comune din cladiri totusi s-ar putea in masura in care nu mai sunt destinate folosintei comune. -evident ca partile din cladiri la care se refera alin.1 stabileste ca in cazul coproprietatii fortate respectiv a devalmasiei. Coproprietatea fortata nu este susceptibila de partaj.1 ne spune ca nu putem face partaj de loc la coproprietatea fortata. Care sunt sectiunea 3 si 4: coproprietatea fortata si devalmasia.atentie. spre deosebire de coproprietatea obisnuita. Asadar. Casa scarii este destinat utilizarii tuturor apartamentelor cu proprietari diferiti. Asadar. in masura in care acest risc dispare.1 spunem ca partajul in general este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate. din aceasta stare se trece prima data in coproprietate obisnuita si dupa aceea se realizeaza partajul. de ce nu? pentru ca nu avem unde sa ne parcam elicopterul in masura in care stam la etajul 10 J. casa scarii poate fi partajata prin buna invoiala? NU. pentru ca este vorba de un interes privat protejat.671: in cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata. C. alin.limitarea legala a partajului Art. Atunci se ridica intrebarea:alin. spune:impartirea bunurilor comune ale cladirilor.2:cu toate acestea. legiuitorul afirma ca de principiu coproprietatea fortata va fi posibil partajul conventional. Si acum pe 671 alin.632 NCC:alin. coproprietatea fortata va putea fi partajata conventional intr-o singura ipoteza. Art.oricand. La devalmasie. Asadar. Per a contrarior ar fi putut fi partajata conventional. 2 sunt bunuri aflate in coproprietate fortata.671 NCC:are un titlu nefericit. Se ridica intrebarea:casa scarii din blocurile din manastur cu 10 etaje. nu este posibil partajul de nici un fel. Ideea este ca in cazul coproprietatii fortate de principiu ea nu este susceptibila de partaj. Asadar. 5. pentru ca de aceea este fortata.

- - - Efectele partajului. Dar atentie. poate unul dintre coproprietari sa ceara instantei sa constate ca acel bun nu se mai gaseste in coproprietate fortata. consecintele juridice ale partajului Efectul intre coproprietari 91 . Asta se poate intampla. prin modul de derulare a evenimentelor. pentru un intreg palier. schimbarea destinatiei s-a produs independent de vointa lor. Dar se admite partajarea conventionala a coproprietatii fortate atunci cand coproprietarii prin vointa comuna schimba destinatia bunului. Coproprietarii trebuie a ii schimbe destinatia.680 alin. cand isi pierde utilitatea comuna. se face etajul 11. se face un pod la etajul 10. sa ceara partajul judiciar. DE RETINUT:coproprietatea fortata de principiu nu poate fi partajata. Ce se poate intampla este altceva. bunul este susceptibil de o astfel de schimbare si il trec din coproprietate fortata in coproprietate obisnuita. Partajul judiciar nu se poate face in cazul coproprietatii fortate. fiind ca asa ii construita cladirea. Si la un moment dat se fac canalizarile si se construiesc grupuri sanitare in fiecare apartament. partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscrierea in CF. pentru ca ei sunt coproprietari. atunci cand mai intai o transforma in coproprietate obisnuita.2 coroborat cu 1244 NCC. Podul nu va mai avea o destinatie comuna si se va sista starea de coproprietate. Dar daca bunul ii in secunda asta in coproprietate fortata trecerea lui in coproprietate obisnuita prin schimbarea destinatiei bunului nu poate fi decisa de catre instanta. Deci nu se poate face acest lucru. fara interventia coproprietarilor. avem o cladire unde exista grup sanitar numai pe hol. Si in aceasta situatie. bunul trebuie sa fie susceptibil de o astfel de schimbare. Pentru ca la casa scarii nu au cum sa ii schimbe destinatia. si intr-o asemenea situatie. Deci coproprietarii pot sa partajeze coproprietatea fortata intr-o singura ipoteza. In aceasta situatie. numai prin acordul coproprietarilor. bunul sa isi piarda utilitatea comuna. sigur ca se poate ca sa fie coproprietate obisnuita si sa fie solutionata de catre instanta. Nu poate fi judiciar pentru ca nu poate instanta sa ii schimbe destinatia si sa zica ca spalatoria o schimbam in garsoniera.- destinatia in altceva. Ex. …ex. Valabilitatea partajului conventional In cazul bunurilor mobile: partajul conventional este consensual In cazul bunurilor imobile: conform art. ca independent de vointa coproprietarilor si independent de instanta si de oricine. in exemplul dat. Neavand cum sa ii schimbe destinatia nu se poate ajunge sa se faca partaj conventional pe casa scarii. nu poate instanta in locul lor sa decida. in pod se construiesc apartamente. Deci atunci. Si ne mai fiind in coproprietate fortata. Cum o transforma in coproprietate obisnuita? Schimband destinatia bunului. fiind in coproprietate obisnuita. grupul sanitar de pe casa scarii isi pierde utilitatea de bun comun. intr-o astfel de situatie. La coproprietatea fortata partajul este exclusiv conventional in masura in care coproprietarii ii schimba destinatia bunului.

vor trebui sa fie executate in continuare de catre oricare dintre coproprietari in masura in care bunul la partaj cade in lotul sau.681:actele incheiate in conditiile legii de catre un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. Ce inseamna asta? Inseamna ca cu ocazia partajului care se realizeaza astazi 12. -efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. sau din alte surse.1 si art. anterior partajului Art. Prin vointa comuna a coproprietarilor se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coproprietatii in temeiul unui partaj. coproprietarii sa achite astazi orice fel de obligatii nascute in legatura cu bunul. Ele nu pot retroactiva. Deci ordinea de la art. care fie deja sunt scadente dar nu au fost platite. - - - 92 . fie vor deveni scadente pana la finalul anului in care are loc partajul. dar nu pot sa il incheie astazi si sa spuna ca produce efecte de luna trecuta. i se atribuie bunul unuia dintre ei in proprietate exclusiva cu sulte pentru ceilalti 2.- - 1. 3. 2. Ce inseamna asta? Inseamna ca actele cu executare succesiva incheiate inainte de partaj vor fi opozabile.677 alin. El va dobandi proprietatea exclusiva numai din ce moment? Din momentul in care isi intabuleaza dreptul in CF.B si C sunt coproprietari. In cazul partajului conventional.1:oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente sau care devin scadente in cursul anului in care are loc partajul. Asta pot sa faca.2012. Atentie:ordinea din 676 NU se impune decat in cazul partajului judiciar. Intr-o astfel de situatie cum vor suporta coproprietarii plata acestor datorii in temeiul art. Asta inseamna ca coproprietarii pot sa incheie un partaj conventional astazi si sa stabileasca ca efectele lui se vor produce incepand cu 1 ianuarie 2013.681 NCC Art. si precizeaza ca mai intai bunul se imparte in natura iar daca bunul este indivizibil ori nu se imparte comod in natura atunci se va atribui unui singur coproprietar cu un drept de sulta pentru ceilalti.676 stabileste reguli privitoare la modul de impartire. coproprietarii sunt liberi sa aleaga oricare dintre variante fara a respecte o anumita ordine. intretinerea bunului. fiindca creantele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. adica pana la finalul anului 2012. efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii exclusive in CF daca spre exemplu facem partajul in felul urmator: A.677 alin. -in materie imobiliara. respectiv a contractelor cu executare succesiva incheiate in legatura cu acest bun.635? In legatura cu art.art.676 tine doar instanta in cazul partajului judiciar. Care se nasc in momentul in care se incheie contractul de partaj.situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat.12.1 NCC:partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietate exclusiva. dar sultele celorlalti 2 sunt drepturi de care? Drepturi de creanta.spre exemplu conservarea. iar daca nimeni nu ii dispus sau nu poate sa plateasca sulte se vinde si pretul se imparte intre coproprietari. oricare dintre coproprietari poate sa ceara ca din pretul obtinut.al doilea efect:680 alin.676 NCC discutam evident despre partajul conventional Art.

Si fac partajul. 2. si bunul cade in lotul celuia care nu a consimtit la incheiera contractului de arenda.in masura in care partajul se realizeaza prin instrainarea bunului catre un tert si bunul este imobil.683 NCC. Si cum il va despagubi? Cu valoarea in bani corespunzatoare cotei parti din dreptul de proprietate. La partaj fiecaruia ii revine unul dintre terenuri.- Ex. ca la partaj sa se ajunga prin vanzare.al patrulea efect intre coproprietari il gasim reglementat de art. Vicii ascunse = presupune defecte ale bunului care nu puteau fi cunoscute la momentul partajului Evictiunea = presupune ca ulterior partajului apar terti care invoca drepturi asupra unor bunuri care au facut obiectul partajului Ce se poate intampla: A si B sunt coproprietari pe 2 terenuri. Efectele partajului cu privire la creditorii coproprietarilor 1. Acelasi lucru se intampla si daca unul dintre bunuri are un viciu ascuns din cauza caruia este inutilizabil. In situatia asta B va trebui sa il despagubeasca pe A.art. si atunci cel caruia i se atribuie bunul este un tert. de ce? pentru ca ei au facut partajul ca si cum ar fi avut 2 bunuri de partajat dar in realitate exista un singur bun. contract de arenda pe 2 ani jumătate. si dupa 1 an intervine partajul. Care este explicatia textului de la 681? Ii vorba despre o cesiune legala fortata de contract. fie cerand partajul si vanzand mai apoi partea de bun care i-a revenit. - - - 93 .678 alin. el va fi totusi tinut sa execute pe mai departe contractul pana la expirarea lui.creditorii oricaruia dintre coproprietari au posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti care ii revine. Celalat sau ceilalti coproprietari vor fi tinuti sa il despagubeasca pe cel care a suferit acest prejudiciu. care stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza coproprietarii unii altora. dar ce se poate intampla. Ulterior partajului se constata ca terenul pe care l-a primit A de fapt se gaseste in proprietatea unui tert iar A este evins. 4.681 la respectarea contractelor incheiate in conditiile legii anterior de catre oricare dintre coproprietari. 5. -la prima vedere ne gandim numai la coproprietarul care a primit bunul prin partaj.681 :actele incheiate conform legii de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. sau este distrus datorita acestui viciu. Tertul va fi de asemenea tinut in temeiul art.681.art. reglementata de art. evident ca efectul translativ se va produce doar in momentul intabularii in CF. adica se introduce o actiune in revendicare iar el pierde terenul.2:care instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarului in masura in care creditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia. Efectele fata de terti a partajului 1. in masura in care se incheie un contract de arenda cu privire la un teren agricol.

De aceea s-au inventat succesiunile.- 2. In cazul dreptului de proprietate nu exista o limitare in timp.-reglementarea de principiu a fiduciei o gasim in art.1. unui al doilea beneficiar. .Istorie . SA NU asociem fiducia cu coproprietatea temporara. de principiu la decesul sau. . Nu au nici o legatura una cu cealalta. el este perpetuu. in timp ce in cazul coproprietatii temporare sau periodice dreptul de proprietate in sine nu este limitat in timp.679 coroborat cu 1562 NCC. Adica au o durata limitata in timp. El stie de la bun inceput ca proprietatea lui va subzista pana la un moment viitor. De unde apare aceasta problema/rezerva.Dar in dreptul civil dreptul de proprietate este perpetuu si doar dezmembramintele si drepturile de creanta sunt temporare. 94 .Zisa coproprietate temporara NU este un drept de proprietate pe care sa-l ai numai o perioada limitata in timp.Fiducia presupune o proprietate temporara. Provine din dreptul francez.In VCC nu exista o reglementare a fiduciei. care are un inceput si un sfarsit. avem 2 sau mai multi coproprietari simultan. Fiducia prezenta o chestiune atipica fata de ceea ce cunoastem in legatura cu proprietatea.Fiducia seamana cu trust-ul din sistemul common law. si presupun faptul ca fie prin testament fie prin donatie se transmite cu titlu gratuit un bun cu obligatia beneficiarului de a-l transmite mai departe. Totodata paralel cu fiducia exista si ceea ce se numeste substitutie fideicomisara (= se intalnesc in materia actelor cu titlu gratuit. Asta inseamna ca fiduciarul este un proprietar temporar.773 si urmatoarele. In principiu fiducia exista inca din dreptul roman sub variate forme. . mai precis 773791 NCC. . moment la care va inceta sa mai fie proprietar si va avea obligatia sa transmita catre un tert bunul care se gaseste in prezent in proprietatea lui. . ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia. creditorii au posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de catre coproprietari si in conditiile art. un proprietar limitat in timp.Ce presupune fiducia .in cazul coproprietatii temporare.Fiducia – presupune un drept de proprietate temporar.Distinctia dintre coproprietate temporara si fiducia .) . Se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale.De asemenea.In cazul fiduciei insa proprietatea se transmite cu titlu temporar. Coproprietatea temporara este o proprietate perpetua. . creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana partajul facut in frauda intereselor lor ț Drepturi reale Cursul 12 Fiducia .doar fiducia este un drept de proprietate temporar.2. ea exista atata timp cat subzista obiectul asupra caruia poarta. . .

cu obligatia ca la final.nu am spus ca fiduciar ar fi un contract. Atentie:in cazul zisei proprietati periodice.774 NCC. ci am spus ca este un mecanism juridic. daca vom intalni contract prin care ex. Dar. care devine astfel proprietar exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului de fiducie. adica sa fie nascuta din contract. fiducia poate sa aiba natura conventionala. adica un dezmembramant a proprietatii care sa confere usus si fructus. Fiducia -nu presupune mai mult coproprietari si este intr-adevar o proprietate temporara. sau un drept de creanta care sa permita folosirea bunului. o casa de vacanta. in cazul proprietatii periodice avem simultan 2 sau mai multi proprietari. un drept de locatiune. o saptamana pe an este atribuit in folosinta unei persoane. pentru ca in caz contrar un astfel de contract poate sa constituie un drept de uzufruct. fiecare dintre coproprietar este proprietar asupra bunului tot timpul. adica sa fie nascuta in temeiul legii. Eu il utilizez o saptamana. sa le transmita in proprietate catre beneficiar. in orice moment. - - - - 95 . prin care coproprietarii partajeaza in timp utilizarea bunului. ceea ce este limitat in timp este exercitiul efectiv al atributului care presupune utilizarea bunului si culegerea fructelor lui. are posibilitatea de a folosi respectivul imobil ---sa NU ne gandim automat ca este vorba de proprietate periodica.partile contractului de fiducie sunt:constituitorul care transmite bunurile si respectiv fiduciarul. In cazul proprietatii periodice. asa cum este ea reglementata in NCC.- In cazul fiduciei. mai precis o cota din el. un comodat. pana cand bunul piere sau pana cand el isi instraineaza dreptul. avem un singur proprietar exclusiv. Ex. deci am o casa de vacanta iar o agentie de turism incheie un contract cu beneficiarul prin care ala in fiecare an 1 saptamana pe an. 2. Observatii 1. Trebuie sa avem grija:pentru a fi vorba despre o proprietate periodica trebuie sa se specifice in mod expres in contract ca actul juridic transfera chiar dreptul de proprietate. in 50-a saptamana din an. tu il utilizezi cealalta saptamana dupa care in saptamana urmatoare iarasi il utilizez eu. De ce nu am spus ca este contract? Pentru ca potrivit art. Asta inseamna ca vom avea in cazul proprietatii periodice un mecanism similar unui partaj de folosinta. respectiv natura legala. De ce anume spunem in cazul coproprietatii periodice ca ea ar fi temporar? Foarte importan:proprietatea periodica. presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate. Definitia fiduciei =acel mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre fiduciar.

pana se linisteste apa cu 96 - - . patrimoniul fiduciarului se divide in 2 mase patrimoniale distincte. dar in prezent exista doar fiducia contractuala). Beneficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut obiectul contractului. fara a necesita o anumita calitate speciala 3. sau beneficiar poate fi chiar una dintre partile contractului.2 respectiv alin.1 vrea sa evite situatia in care se constituie fiducia pentru a frauda creditorii. Deci de la constituitor la fiduciar se transmit doar drepturi nu se transmit obligatii. masa bunurilor proprii si respectiv masa fiduciara. Si ce calculeaza el? pun o fiducie pe 10 ani.in ce priveste fiduciarul Fiduciarul trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de art. dreptul de urmarire poate fi exercitat de ceilalti creditori ai constituitorului dar numai in temeiul unei hotarari judecatoresti prin care se admite actiunea de desfiintare sau de inopozabilitate in ce priveste contractul de fiducie. o banca poate sa aiba calitatea de fiduciar Precizari 1.- (chestiunile la care ne vom referi in cele ce urmeaza se refera la fiducia conventionala. Adica. Nu doreste sa plateasca astea si atunci ce ar putea el sa faca? transmite mai multe bunuri din activul sau patrimonial la fiduciar care devine proprietar asupra lor insa numai cu titlu temporar. 2.1:bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite in conditiile legii de titularii creantei nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au garantii reale asupra bunurilor acestuia si al caror opozabilitate este dobandita potrivit legii anterior stabilirii fiduciei. Aceasta transmisiune este unul cu titlu particular. Inseamna ca intre cei 2 se transmit doar bunuri determinate si nu se transmit elemente de pasiv. Precizari: 1. In definite am vorbit si despre beneficiar. constituitorul sau fiduciarul pot sa cumuleze si calitatea de beneficiar. 2. la momentul incetarii acestuia.786 NCC:alin. Art. am un debitor care stie ca se apropia scadenta mai multor datorii pe care le are de executat. Ex.In ce il priveste pe beneficiar Beneficiarul contractului de fiducie poate sa fie un tert strain de contract. Ce vrea sa spuna alin.la incheierea contractului de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor catre fiduciar. Ex.3 NCC.un efect extrem de important al incheierii unui contract de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului Prin incheierea contractului de fiducie.1? Alin. Si stabileste constituitorul ca beneficiarul la finalul fiduciei este constituitorul.In ce priveste constituitorul Acesta poate sa fie orice persoana.776 alin. Bunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare. pentru ca nu avem in prezent in legislatia romana nici o ipoteza de fiducie legala reglementata. Avem doar posibilitatea ca.

Prin urmare. De ce anume? Pentru ca in cazul fiduciei avem o transmisiune.executarile silite.3 in sensul ca prin incheierea unui contract de fiducie. In situatia asta ce pot sa faca creditorii constituitorului? Mai intai in masura in care au garantii reale. Dreptul de urmarire se poate exercita asupra lor. si sa obtia declararea inopozabilitatii fata de ei a acestui contract. Inseamna ca fiduciarul nu este proprietar originar. Asadar. adica primul proprietar. Odata fiind inopozabil contractul bunurile se considera reintoarse in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa le execute. vor putea sa urmareasca doar activul acestei mase patrimoniale.786. cu exceptia cazului in care prin contractul de fiducie s-a prevazut obligatia fiduciarului sau al constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei.3 NCC. Deci spune asa: titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri. Asadar el va dobandi in masa fiduciara bunurile cu toate sarcinile care le grevau inainte de incheierea contractului de fiducie. adica ipoteca.2 de la 786: ---de data asta nu mai discutam despre creditorii constituitorului. atentie. patrimoniul fiduciarului se divizeaza in 2 mase patrimoniale si am povestit pe art. ci el este proprietar in virtutea unui act translativ incheiat cu fostul proprietar. fiduciarul poate sa devina proprietar pe o perioada de cel mult 33 de ani. care confera atributul de urmarire ei vor putea sa exercite atributul de urmarire asupra bunurilor chiar daca ele au ajuns in masa fiduciara. In cazul fiduciei nu se spune clar ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu masa patrimoniala fiduciara.2324 alin. iar creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu bunurile din masa fiduciara. Creditorii personali ai fiduciarului vor putea urmari doar bunurile din masa personala. Aceasta regula o gasim la art.am subliniat faptul ca transferul de proprietate este unul temporar. Alin. se fractioneaza. Asadar. gaj. care nu au garantii reale Chirografarii vor putea sa introduca actiunea pauliana prin care sa atace contractul de fiducie ca fiind incheiat in frauda lor. gajul general asupra patrimoniului fiduciarului se divizeaza. ci despre creditorii ale caror creante se nasc dupa incheierea contractului de fiducie. gajul general ramane unitar. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca el se coroboreaza cu textele de la patrimoniu si de la gaj general.ce vor face ceilalti creditori. la fel cum ar fi putut sa faca daca debitorul lor le-ar vinde. privilegii. 2. am spus ca prin incheierea contractului de fiducie. avem o derogare de la 2324 alin. Care sunt principalele forme/variante de fiducie 97 - - - . chirografarii. adica fiduciarul devine proprietar printr-un mod de dobandire derivat. 2. nu vor putea sa urmareasca bunurile personale ale fiduciarului. In acest caz vor urmari mai intai activul masei fiduciare iar apoi daca este cazul pe fiduciar sau pe constituitor. dupa care redevin proprietar. De principiu. Consecinta este ca toti creditorii care au garantii reale care greveaza bunurile transmise in masa fiduciara vor putea sa le urmareasca si acolo. Care este regula? In masura in care un patrimoniu este divizat in mai multe mase patrimoniale ce se intampla cu gajul general? Regula ii ca desi patrimoniul este divizat in mai multe mase patrimoniale. Deci in acelasi mod.

un prim avantaj pentru creditor in cazul fiduciei garantie este ca nu mai trebuie as recurga la executarea silita. toate acestea presupun timp si cheltuieli. Intr-o astfel de ipoteza. Pentru a evita asemenea situatii pozitia creditorului este mult mai simpla in cazul fiduciei. banca transilvania va avea posibilitatea sa declare in conditiile contractul tot creditul scadent. sa ne decada din termenul suspensiv de executare. ca ii privilegiu orice ar fi. Nu ai achitat. De ce? pentru ca in cazul in care se incheie un contract de ipoteca. si declarand tot creditul scadent sa pastreze imobilul respectiv in proprietate in contul creantei tale. Daca exista numai o ipoteca.in masura in care exista o fiducie garantie. si in conditiile in care ne vei constitui o fiducie asupra apartamentului pe care il cumperi. prin urmare proprietarul bunului ramane in posesie si fiind proprietar el poate sa faca acte juridice cu privire la bunul respectiv. printre care si acte de dispozitie. consecitna este ca el ramane definitiv proprietar asupra bunului pe care-l va decide sa il valorifice cum vrea el. In masura in care insa banca transilvania ti-a dat creditul dar ea este proprietar pe toata perioada de rambursare a creditului. 2. la casa din cand in cand ca sa fie ei siguri ca se mentine valoarea bunului dat spre ipoteca. Care este avantajul. Este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe perioada de derulare a contractului. ne propune sa constituim un contract de fiducie cu titlu de garantie. constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporar anumite bunuri fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert fata de fiduciar.15. ala ii fara deposedare. Si banca transilvania ne va spune urmatorul lucru:suntem de acord sa iti dam acest credit cu perioada de rambursare de 30 de ani. cum crede el. in loc sa ne ceara o ipoteca. In mod norma. Stiti ca vine cineva de la banca sa faca poze la apartament. de ce anume sa nu faca ipoteca si sa faca fiducie garantie: 1. el trebuie in caz de neexecutare din partea debitorului sa il dea in judecata. daca are deja titlu executoriu nu mai trebuie sa il dea in judecata trece la executarea silita. in momentul in care mergem sa ne luam un credit de acolo. Insa in ipoteza in care dupa 10. In masura in care ne platim toate ratele la zi dupa 30 de ani la final banca transilvania va avea obligatia sa ne transfere proprietatea.daca creditorul are o garantie reala.- Principalele variante sunt:fiducia garantie si fiducia gestiune. el tot timpul trebuie sa verifice ca nu cumva debitorul sa scada valoarea bunului. Ce inseamna asta in concret? Inseamna ca pe toata perioada de derulare a contractului. Dar oricum asta presupune o procedura cu un executor care vinde bunul la licitatie daca sunt bunuri imobile. trebuie a luam in calcul si urmatorul lucru. 20 de ani incetam sa mai platim mai multe rate succesive. poate sa faca acte materiale. Ex.banca transilvania. etc. un apartament. ea este singura in masura sa faca acte materiale sau acte juridice cu privire la bun si in masura in care tu doresti sa faci astfel de acte juridice 98 - - - . Ce inseaman asta? Inseamna ca de exemplu dorim sa ne achizitionam un credit de 30 de ani. fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pentru ipoteza in care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciar. Fiducia garantie = In acest caz. ca ii ipoteca. proprietar asupra apartamentului cu titlu temporar va fi banca transilvania.

faliment. Si aici intervine mecanismul juridic al suborgatiei reale cu titlu universal. de a nu se pricepe la conducerea unei astfel de activitati. urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii sau echivalentul lor valoric. el actioneaza in nume propriu. Intr-o astfel de situatie succesorul ii pus in ipostaza extrem de neplacuta de a nu sti. - - - - 99 . nu este un reprezentant al constituitorului. Fiduciarul nu este un mandatar. Pentru a evita un esec financiar. Care este interesul? Interesul este ca in situatia asta constituitorul nu stie. Asta inseamna ca fiduciarul nu actioneaza ca reprezentant. Iar la finalul contractului de fiducie tie fie ti se restituie aceleasi bunuri fie bunuri de aceeasi valoare sau de o valoare mai mare daca au fost gestionate foarte bine bunurile transmise. Asta inseamna ca spre exemplu putem avea situatia in care constituitorul dobandeste prin succesiune pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala cu un obiect de activitate care ii este complet strain de competentele lui. sa le valorifice pe o anumita perioada de timp si la finalul ei sa le restituie catre constituitor sau catre un alt tert beneficiar. mai ales pe o lunga perioada de timp sa supravegheze soarta juridica a bunurilor care au fost date ca si garantie.va trebuie sa ai acordul din partea bancii in calitate de proprietar. De ce anume actioneaza in nume propriu? Pentru ca bunurile acelea se gasesc in patrimoniul lui. In masura in care fiduciarul incheie acte juridice cu privire la bunurile care au facut obiectul fiduciei. (trust-ul este echivalentul fiduciei) Fiducia gestiune =presupune ipoteza in care constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului. nu se pricepe sa isi gestioneze propriile bunuri. Ce poate el sa faca prin intermediul unei fiducii gestiune? Poate sa stabileasca cu fiduciarul care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege. Sa ne imaginam ca succesorul este profesor de pian si prin succesiune ii revine pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala care se ocupa cu asfaltarea drumurilor. si nu in calitate de reprezentant al altuia. Precizari: Fiducia poate sa prezinte asemanari cu mai multe institutii juridice. evident. el are/actioneaza ca titular al unor drepturi proprii. ca ii transmite in proprietate cu titlu temporar aceste actiuni cu obligatia pentru fiduciar ca in schimbul unei remuneratii ala sa exercite drepturile izvorate din actiuni. are posibilitatea sa dea in gestiune unei alte persoane.nu se confunda fiducia cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. in sensul ca in masa fiduciara tu ii transmiti anumtie bunuri determinate urmand ca ulterior prin instrainarea lor cu titlu oneros in masa fiduciara sa intre echivalentul lor valoric. ca mandatar a constituitorului. Deci pentru creditor. este mult mai simplu. urmand ca la finalul fiduciei tu sa nu mai primesti aceleasi bunuri ci sa primesti echivalentul lor valoric. 1. Se poate intampla si o alta ipoteza:sa ii dai anumite bunuri in gestiune cu posibilitatea pentru fiduciar in calitate de proprietar inclusiv sa le instraineze cu titlu oneros.

- - - - - 100 . iar administrarea bunurilor altuia din codul civil Quebec. pai seamana. De ce nu? pentru ca fiduciarul nu administreaza bunurile altuia. pai nu avem si noi constituitor.sa nu confundam fiducia cu stipulatia pentru altul Stipulatia pentru altul = inseamna ca A si B incheie un contract de vanzare de exemplu. un tert beneficiar. Daca ne uitam de departe. In al doilea rand. si care este intitulat administrarea bunurilor altuia. Asadar. prin care stabilesc ca A ii vinde lui B o masina de tuns iarba iar B plateste pretul. Acest mecanism nu se regaseste in NCC. Diferenta dintre cele doua este ca in cazul fiduciei are loc o dupa transmisiune:de la constituitor la fiduciar si mai apoi o a doua transmisiune de la fiduciar la beneficiar. ci administreaza bunuri proprii. am un contract intre promitent si stipulant. Dar deocamdata nu il aplicam niciunde. Si asupra caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai dreptul de administrare. are loc o singura transmisiune. Diferenta fundamentala:in codul civil francez. De asemenea. dar nu ii plateste lui A ci ii plateste lui C. dar care a preluat sistemul de reglementare din codul civil francez. Unde anume apare contradictia:si codul quebec are reglementata fiducia. Prin urmare. tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant. unde se spune clar ca fiduciarul devine proprietar. dar pe o alta constructie decat cea din codul civil francez. beneficiarul in cazul fiduciei poate sa fie chiar una dintre parti. deci este titularul bunurilor respective. In codul civil quebec se intampla o situatie atipica pentru dreptul civil continental:aici la fiducie se creaza un patrimoniu de afectatiune fara titular. de la promitent la tertul beneficiar. el poate sa faca acte juridice. 3. Normele legale care sunt cuprinse in capitolul referitor la administrarea bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. Se creeaza un patrimoniu fiduciar (nu o masa patrimoniala) fara titular. Precizare: De ce avem administrarea bunurilor altuia in codul civil? Nu prea stim nici noi exact J Am tradus acest capitol din Codul civil Quebec. prin care aia doi creeaza un drept in favoarea unui tert.- - 2. Noi am preluat fiducia din codul civil francez. In cazul stipulatiei pentru altul. Problema este ca cele 2 prevederi se contrazic.vom gasi un capitol care este asezat chiar langa fiducie in NCC. adica chiar constituitorul sau fiduciarul. fiduciarul dobandeste in proprietate bunul. in cazul stipulatiei pentru altul nu are loc o dubla transmisiune. fiduciar si tert beneficiar. De ce anume? Pentru ca in codul civil quebec este puternic influenta de sistemul common law si acolo fiducia seamana mai degraba cu trust-urile. Pentru ca fiduciarul nu este titular al drepturilor este numai administrator. de aceea grija ca nu sunt aplicabile normele de administrare a bunurilor altuia. Noi le-am tradus integral din acest cod si l-am pus in codul civil. regulile supletive sau imperative din materia administrarii bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. Administrarea bunurilor altuia o gasim la 792 si urmatoarele pana la 856 NCC. De aceea se spune in codul civil quebec ca in materia fiduciei sunt aplicabile normele de la administrarea unor bunuri care nu iti apartin in proprietate. intotdeauna sunt 3 persoane. Ceva ce noi nu putem accepta in traditia noastra. acte materiale dar nu este titularul drepturilor.

Spre deosebire de chestiunea asta.- - - - - Atentie: Am discutat despre clauza de rezerva a proprietatii. eu ti-am transferat proprietatea si tu nu imi platesti pretul. Cum adica? Adica obligatii corelative si interdependente. contract sinalagmatic. in cazul fiduciei garantie.creditul luat de X de la banca transilvania. deci o vanzare cu plata in rate si stabilesc ca proprietatea se transfera la cumparator numai dupa plata ultimei rate. Si aicia. Clauza de rezerva a proprietatii ce inseamna = inchei un contract translativ de proprietate si stabilesc ca proprietatea se va transfera la cealalta parte. se pot garanta si obligatii care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. Evident ca in ambele situatii. Si datorita acestui motiv se diferentiaza fundamental de o simpla clauza de rezerva a proprietatii. care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. Prin urmare nu vin in concurs cu ceilalti pentru ca bunul meu nu a iesit din patrimoniul meu. si vor veni si ceilalti creditori ai tai care vor incerca sa te execute silit. ----asta se aseamana foarte mult cu fiducia garantie: banca transilvania ramane proprietar asupra bunului pana in momentul in care tu iti achiti integral creditul.fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparare Modurile de dobandire a proprietatii Observatie generala Modurile de dobandire a proprietatii pot fi: -originare 101 . In ipoteza in care transferul de proprietate este corelativ cu o alta obligatie. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. 4. Fiducia garantie da posibilitatea de a se garanta si obligatii care nu sunt corelative transferului de proprietate. numai in ipoteza in care si el isi executa obligatiile. Ex. Tu imi dai pretul pentru ca eu sa iti transfer proprietatea. iar eu sunt proprietar asupra bunului. si inchei cu banca transilvania un contract de fiducie garantie prin care garantez obligatia lui X cu care eu nu am nici o treaba pentru ca eu nu sunt parte in contract. Un astfel de mecanism juridic nu s-ar putea realiza prin intermediul clauzei de rezerva a proprietatii pentru ca eu nu vand la banca transilvania nimic. la clauza de rezerva a proprietatii. Ce se intampla? Pai daca nu imi platesti nu am decat sa incerc sa te execut silit. la dobanditor. Deci nu pot cu o clauza de rezerva a proprietatii sa garantez obligatii nascute dintr-un alt contract. eu pot sa pun o clauza de rezerva a proprietatii sa ma garantez ca obligatia corelativa transferului se va executa de catre debitor. Cum adica? Eu vanzator raman proprietar pana in momentul in care tu cumparatori iti achiti integral obligatiile. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. De ce vreau eu sa raman proprietar? Ca sa nu fiu un simplu creditor chirografar al tau. Eu iti tranfer proprietatea pentru ca tu sa imi platesti pretul. Rezerva proprietatii functioneaza numai pentru obligatii corelative nascute din acelasi contract translativ de proprietate. Pentru a evita concursul cu ei institui o clauza de rezerva a proprietatii si pana tu nu ai platit eu raman proprietar. Care este insa diferenta intra fiducia garantie si o simpla clauza de rezerva a proprietatii? Clauza de rezerva a proprietatii functioneaza doar pentru a garanta obligatia corelativa transferului dreptului de proprietar. in concurs cu ceilalti creditori. Ex.

tu vei fi tinut sa iti probezi calitatea de proprietar. Daca ai avut o posesie in materie imobiliara pe o perioada suficient de lunga.- -derivate Modul de dobandire originar = este acel titlu/temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a bunului respectiv. succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a proprietatii Precizare generala: Care ii interesul modurilor astora de dobandire? Interesul este urmatorul:in principiu. Care sunt astfel de moduri derivate de dobandire? 1. Actul juridic este un mod derivat. Uzucapiune pe care le avem noi sunt altceva. Pentru ca se incheie mult mai rar inscrisuri constatatoare pentru ca sunt bunuri de valoare 102 - - . prin care beneficiarul (avandul cauza) dobandeste proprietatea in conditiile. De ce? pentru ca vei fi proprietar numai in masura in care cel de la care ai dobandit-o a fost si el proprietar. discutam despre un mod derivat de dobandire a proprietatii. ci dobandeste in temeiul unei transmisiuni. Tocmai pentru ca actul juridic face proba doar relativa.Contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire 2. uzucapiunea imobiliara pe VCC (numai asta). ocupatiunea. Consecinta este ca in masura in care se contesta dreptul tau de proprietate printr-o actiune in revendicare. Adica fiduciarul nu dobandeste originar. Tocmai pentru a rezolva chestiunea probatiunii. actul juridic transfera cel mai des dreptul de proprietate. Tu nu mai erai influentata de situatia juridica anterioara. vei putea sa o probezi numai relativ. aproximativa a dreptului de proprietate. Insa. si pe VCC un astfel de mod de dobandire originar care incheia orice fel de discutie era uzucapiunea. erai considerat primul proprietar al bunului si nu mai interesa ce a fost inaintea ta.de asemenea. In NCC: nu avem o asemenea reglementare de uzucapiune in materie imobiliara. Consecinta este ca fiduciarul dobandeste bunurile exact cu situatia juridica pe care ele o aveau in patrimoniul constituitorului. cu titlu universal sau universal. Daca ne aducem aminte. respectiv cu sarcinile de care aceasta era grevata in patrimoniul autorului sau. le zicem uzucapiuni dar sunt altceva. Ce inseamna asta? Inseamna ca cel care dobandeste in mod originar proprietatea o dobandeste libera de sarcini Ex. am discutat ca in cazul fiduciei. dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara. In materie mobiliara ce a facut VCC? In materie bunurilor mobile era si mai delicata. Moduri de dobandire derivate a proprietatii si a dezmembramintelor ei = modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular. cu limitele. au fost inventate modurile de dobandire originare.

adica crede ca a contractat cu adevaratul proprietar. Ce se intampla in NCC: Mecanismele puse la dispozitie sunt urmatoarele: In materie mobiliara.art.937? in ipoteza in care ex. Prin urmare. Dobandire cu caracter originar. in materie imobiliara. Asta inseamn ca daca in anumite conditii intrii cu buna credinta in posesia unui bun mobil.937 NCC. ca sa nu mai avem probleme cu adevaratul proprietar. tu esti proprietar.901 coroborat cu 909 NCC. si eroarea lui subzista pana in momentul in care el intra efectiv in posesia bunului.909 – prescriptia actiunii in rectificare de carte funciara. tu esti primul proprietar al bunului mobil si orice fel de discutie cu privire la faptul ca ai dobandit de la un neproprietar. In aceasta situatie. Iarasi un mod de dobandire originar. mod de dobandire originar care sterge orice alt fel de situatii juridice cu privire la bun In materie imobiliara: 1.mai mica. exista art. cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neproprietar. Daca poti demonstra indeplinirea conditiilor legii. chiar daca a contractat cu un neproprietar. Evident ca eroarea trebuie sa fie legitima sau scuzabila. Ai fost posesor de buna credinta. deci din eroare. pentru a rezolva problema dobandirilor derivate si a probatiunii complicate. nimeni nu mai poate sa iti conteste dobandirea. ca altcineva ar fi adevaratul proprietar se incheie aici. cumparatorul cu buna credinta. avand in vedere complexitatea litigiilor aparute datorita transferului de proprietate. Exemple: In materie mobiliara: Cand anume va interveni art.937 :posesia de buna credinta valoreaza proprietate. Mai precis. Orice proba contrara. Deci si in materie imobiliara avem eroare.art. tertul dobanditor de buna credinta a unui bun imobil inscris in CF ramane proprietar al bunului chiar daca titlul autorului sau a fost desfiintat in masura in care el probeaza ca a intrat in posesia tabulara a bunului cu buna credinta intemeindu-se pe cuprinsul CF. In materie imobiliara: solutia propusa de NCC se explica prin mecanismul de carte funciara. cumpara de la posesorul tabular. orice proba cu privire la faptul ca el a contractat cu un neproprietar va deveni irelevanta pentru ca el dobandeste proprietatea cu titlu originar. el devine proprietar prin efectul posesiei. etc. care mentine regula din vechiul drept francez.901 coroborat cu art. si care spune ca posesia de buna credinta in conditiile legii duce la dobandirea proprietatii mobiliare. solutiile propuse de NCC sunt in materie mobiliara: 1. La drepturile reale buna credinta inseamna eroare. sau titlu de proprietate. Asadar. daca el se afla in eroare. cu faptul ca tu ai dobandit de la un neproprietar. In al doilea rand trebuie sa luam in calcul ca aceste coduri au fost facute in 1800 cand lumea nu prea stia sa scrie. Cum se prezinta situatia? Ex. In cazul imobilelor: Iarasi discutam despre buna credinta. in materie mobiliara solutia propusa de codul francez a fost ca posesia de buna credinta valoreaza proprietate. tu devii in temeiul aparentei in drept devii proprietar. pe art. Asta inseamna ca il vede 103 - - - - .

In materie mobiliara buna credinta. intra in discute rolul posesiei ca mijloc de solutionare a conflictului intre drepturi concurente. transferul. Deci degeaba ne spune 1273 ca intotdeauna drepturile reale. -1273 trebuie corelat cu 1178 care in principiu reia reglementarea principiului consensualismului in actele juridice. 1178.885 de la regula din 1273. Intr-o astfel de ipoteza. 1178 spune in esenta ca actul juridic isi produce efecte dorite de catre parti exclusiv in puterea vointei partilor. constituirea drepturilor reale principale se poate face prin act juridic numai in materie mobiliara. Asadar. acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale mobiliare. Acesta este principiul consensualismului. prin efectul actului juridic in acceptiunea NCC. se transfera prin efectul actului juridic. asadar. -de principiu. fiindca avem o exceptie asa de pronuntata in materie imobiliara incat ii greu sa mai numim 1273 regula. deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale de CF. Te-am vazut inscris in CF deci am fost convins ca tu esti proprieta Drepturi reale Cursul 13 Modurile de dobandire a proprietatii – continuare Modurile de dobandire a proprietatii prin efectul actului juridic Dobandirea drepturilor reale. pentru ca trebuie corelat art. nimeni nu va mai putea sa ceara radierea lui din CF pentru ca el a fost intr-o eroare legitim. buna credinta eroare scuzabila este intemeiata pe posesia tabulara. ambele texte sunt inlaturate in materie imobiliara.1275 cu art. Iar in materie imobiliara.1275 si 1274: -1275:are in vedere ipoteza de transmitere succesiva a unui bun mobil catre 2 dobanditor distincti.936. fara a fi necesare conditii sau forme suplimentare. 1273 in principiu se aplica numai la bunuri mobile.1273 si 1178 Art. Regula:art. intemeiata si el ramane proprietar. pot fi imaginate ipoteze in care si pentru imobile actul juridic sa aiba efect translativ de proprietate. 936 104 . Ce inseamna ca este de buna credinta la 1275: nu a cunoscut pe o alta cale existenta celuilalt contract translativ. scuzabila. care implicit este aplicat in 1273.1 care spune: cel care intra mai intai in posesia bunului. scuzabila este intemeiata pe posesia de fapt asupra bunului. numai ca acelasi cod civil deroga prin art. am avea o regula in 1273 care s-ar aplica la toate drepturile reale. fara a distinge mobile sau imobile. sa fim atenti. Precizari legale de art. totusi.pe vanzator inscris in CF prin urmare este convins ca el ii proprietar si ca titlu de dobandire a lui este valabil. Ce inseamna asta? Inseamna ca daca proprietarul unui bun mobil il instraineaza astazi lui X si maine lui Y.1273 – se refera de principiu la constituirea si la transferul drepturilor reale. Dar. Daca el cumpara cu buna credinta si isi intabuleaza dreptul in conditiile legii. se pune problema: cine dintre cei 2 va fi preferat? Cine va ramane proprietar? Raspunsul il gasim in 1275 alin.a proprietatii si a dezmembramintelor ei. ramane proprietar in masura in care el este de buna credinta. te-am vazut stapanind bunul mobil deci am fost convins ca tu esti proprietar.

cat timp nu si-a executat aceasta obligatie. Art. Textul precizeaza ca: În lipsă de stipulaţie contrară. Din momentul in care s-a incheiat contractul. cel care a fost primul pus in posesie isi face opozabil dreptul si ramane proprietar. in masura in care proprietarul instraineaza bunul la 2 persoane distincte. posesia bunurilor mobile asigura opozabiltiatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare. dreptul lui devine opozabil fata de terti.art. Precizare:daca proprietarul instraineaza la 2 persoane distincte bunul. proprietatea se transfera de la vanzator la cumparator. cumparatorul nu mai datoreaza pretul. -asta inseamna ca daca A ii vinde lui B un bun mobil. trebuie sa verificam mai intai art. solutia acestui conflict intre drepturi concurente va fi rezolvata de opozabilitatea asigurata prin posesie: primul dintre cei 2 care intra in posesie efectiva. ar insemna ca cumparatorul in calitate de proprietar suporta riscul pieirii fortuite a bunului.1274. dreptul lui nu devine opozabil fata de terti. Regula este ca riscurile bunului. 936 functioneaza atata timp cat dreptul autorului.558. chiar daca proprietatea este transferata. Asadar. Daca revenim la 1274. Ce inseamna asta? Avem in vedere 1275 si 936:ex. nu este contestat. azi ii instraineaza lui A. ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. maine ii instraineaza lui B. dreptul lui devine opozabil fata de B. 1275 spune:punerea in posesie trebuie sa se faca cu buna credinta.558:stabileste de principiu regula referitoare la riscul bunului. daca B ii pus primul in posesie. Aici intra in discutie 936. 1274 il corelam cu 1557 alin. De aceea. pentru ca daca bunul piere fortuit inainte de a fi predat.1274 spune:riscul contractului translativ de proprietate.reglementeaza efectul posesiei in materie mobiliara.1274 – reglementeaza riscurile in contractele translative de proprietate. care stabileste soarta contractului in masura in care el devine imposibil de executat. riscul ramane la instrainator. dreptul lui B nu ii opozabil fata de A. riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare. Asta presupune ca daca B. Este o modificare a abordarii fata de VCC.1. -pentru a intelege art. conform principiului consensualismului si conform lui 1273. Adica. cât timp bunul nu este predat. – art.adica in lipsa unei clauze contrare. isi asigura opozabilitatea dreptului fata de terti. care spune ca posesia bunurilor mobile asigura opozabilitatea drepturilor reale. este pus primul in posesie. fie prin efectul legii. adica are si corpus. avem tocmai o astfel de derogare. atata timp cat toata 105 . riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de catre proprietar si de catre toti ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului respectiv. -este o modificare fata de VCC. Daca am aplica automat art. Si spune ca: Proprietarul suportă riscul pieirii bunului. chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. care a cumparat al doilea. acest articol ne atrage atentia ca se poate deroga de la aceasta regula a suportarii riscului fie prin efectul contractului. 2. Daca ii pus primul in posesie A. Ne intereseaza.558. efectul de opozabilitate. dacă acesta na fost asumat de o altă persoană sau dacă prin lege nu se dispune altfel. nici unul nu este pus in posesie. el va fi preferat si va ramane proprietar numai in masura in care nu a cunoscut pe alta cale ca A chiar daca nu fusese inca pus in posesie. Adica. invers. Insa 1274 deroga de la aceasta regula si ne spune ca daca s-a incheiat un contract translativ de proprietate. deci inclusiv fata de A. cata vreme nici unul dintre ei nu este pus in posesie. Consecinta care este? Dreptul lui A nu ii opozabil fata de B. era proprietar pentru ca lui i s-a vandut mai intai bunul. aceluia care a facut instrainarea.

deloc. numai prin înscrierea lor în cartea funciară.1: Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare. Forma asta nu este ceruta pentru inscrierea in CF. cât şi faţă de terţi. Din secunda in care vine un tert si spune ca vanzatorul nu era proprietar. 885 deroga de la regula de la 1273. era un neproprietar. daca un tert imi explica ca dreptul meu este dobandit de la un neproprietar. vanzare silita sau expropriere sau in alte cazuri prevazute de lege -asadar. Observatii cu privire la 885: 1. in art.zice ca sub rezerva drepturilor reale asupra imobilelor cuprinse in CF -asta inseamna ca daca avem un imobil care nu ii cuprins in CF. pentru ca degeaba vin eu posesor sa spun ca am fost pus in posesia bunului si dreptul meu este opozabil. pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea.derogare de la 885. din acel moment nu este relevant pentru posesor 936. art. Derogarea 2: -885 deroga de la 1273. Deci avem zone foarte extinse unde nu exista sistem de CF.1273 106 . Prin urmare. aplicabil si pentru partajul imobiliar. ci ad validitatem.887 -se spune ca se dobandesc drepturi reale imobiliare fara intabulare cand provin din mostenire.1278 instituie principiul consensualismului. transferul de proprietate se poate face numai prin intabulare. se vor aplica regulile de la 1273. Dobandirea prin intabulare Art. din acel moment 936 nu mai prezinta interes pentru posesor. atunci proprietatea se transmite prin acte juridice prin art. si proprietatea se poate dobandi extratabular. Dar vine 1244 si spune ca degeaba suntem de acord daca acordul nostru nu este exteriorizat intr-o anumita forma. Si din acel moment va itnra in functie art. accesiune naturala. drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc. dobandire a de buna credinta de la un neproprietar. Art. atât între părţi. -pe 885 il legam de 1244: desi spune in titlu:forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara. si in ipotezele astea. actul de dobandire este de la un neproprietar. ii aiurea.lumea admite ca vanzatorul sigur a fost proprietar. 2. derogari de la 885. -atentie sa nu ne incurcam: Ipoteza 1:imobilul nu ii inscris in CF. el are nevoie de un efect mai puternic decat opozabiltiatea. Este ceruta pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate sau de alte drepturi reale imobiliare. daca nu am realizat inscrierea in CF. Forma autentica. ii suficient sa fim de acord si se intampla ce vrem noi. adica imobilul poate fi transferat prin acte juridice.885 alin. – evident este vorba de act juridic sau fapt juridic. nu se aplica 885. enumerate limitativ. Din momentul in care pentru acel imobil s-a deschis CF. Din momentul in care tertul demonstreaza ca autorul meu este un neproprietar. Ne spune ca degeaba incheiem 50 de contracte translative de proprietate imobiliara.937. Observatii: Derogarea 1: -1244 deroga de la 1278. eu sunt adevaratul proprietar.885 – am discutat cu el cu ocazia abordarii CF. fiindca titlul lui. Pe 1273 l-am legat de 1278. Cata vreme imobilul nu a fost inscris intro CF.

De ce? pai i s-a transferat proprietatea cumparatorului? Are cumparatorul un titlu. cata vreme bunul imobil nu s-a predat la dobanditor. Sa avem in vedere art. Care dintre ei apuca sa se inscrie in CF devine proprietar. cum se aplica el la bunurile imobile.Ipoteza 2:imobilul ii inscris in CF si cu toate astea pe 887 in cazurile alea limitative. cine suporta riscul Ex. ----1274 ne spune foarte clar:ca el intelege sa deroge de la regula din art. -Deci 887 se refera la imobile inscrise in CF. Esti proprietar. riscurile sunt la cel care are corpusul. -consecinta este in materie imobiliara ca degeaba s-a incheiat vanzarea in forma autentica. dar inca nu ti-am predat bunul. degeaba i-a vandut terenul lui X si Y. la notar. diferenta de nuanta:in materie mobiliara. Pe cand in materie imobiliara. acelasi autor. Avem universuri paralele. chiar daca el ii doar detentor precar.891: conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun. te-ai inscris in CF.558 este regula care s-ar aplica la orice bun mobil sau imobil. Sau tiam vandut bunul. fiindca nu si-a facut dreptul opozabil. Vanzatorul are 2 creditori. -predarea se refera la remiterea materiala a bunului si nu la inscrierea in CF Precizare de nuanta in materie imobiliara: -daca discutam strict sub aspectul posesiei si a detentiei precare: in materie imobiliara se incheie un contract de vanzare cumparare azi. 1275 ne spunea ca in materie mobiliara conflictul dintre drepturi concurente il rezolva posesia. degeaba s-a facut inscrierea in CF. In materie imobiliara.. Ei pana atunci sunt creditori ai vanzatorului. s-a vandut un teren. ti-am vandut astazi. pentru ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. -891 de fapt este 1275 dar pentru bunurile imobile. Art. -atentie. 1274 deroga pentru orice fel de bunuri si spune asa:daca cu privire la bun exista incheiat un contract translativ de proprietate care inca nu a fost executat prin predarea bunului. …. 897 –reaua-credinta: --. Daca ii cu rea-credinta mai complicat. In legatura cu riscurile. un 107 . este vorba de predarea materiala. Ei sunt numai creditori ai vanzatorului si unul dintre ei va deveni proprietar cand se intabuleaza. pana la intabulare nici unul dintre ei nu este proprietar. ciudatenia este putin mai mare. In cazul in care… . cata vreme nu s-a predat bunul mobil sau imobil.558. Nu putem avea 2 proprietari simultani asupra aceluias bun. nu ti-am predat bunul. fiindca fiecare dintre ei nu ii proprietar fata de celalalt. sa avem grija. Am discutat 1273 avand in vedere 1275 (transmisiunea facuta catre 2 dobanditori succesivi). pentru ca se ridica problema – 1274. cine suporta riscul. pentru ca niciunul nu este proprietar.deducem ca si la 891 primul inscris in Cf va fi preferat daca s-a inscris cu buna-credinta.892 – reaua credinta. in materie mobiliara posesia efectiva asupra bunului solutioneaza conflictul dintre 2 drepturi reale care se exclud. suporti riscul pieirii bunului. cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titular. pentru ca pentru imobilele care nu sunt inscrise in CF oricum se aplica tot timpul 1273. in materie imobiliara 891 ne spune ca conflictul dintre drepturile concurente le rezolva posesia tabulara. drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc. riscul este la instrainator. art. Pai amandoi sunt proprietari. -Deci propriu-zis. Cine dintre vanzator si cumparator ii posesor sub nume de proprietar? Vanzatorul este posesor sub nume de proprietar. In materie mobiliara conflictul intre 2 proprietari: ex ii vinde lui X si dupa aceea ii vinde lui Y. nu esti inscris in CF. nu inscrierea in CF. poate fi transmisa proprietatea extra-tabular.

Daca nu are animus domini nu putem avea posesie sub nume de proprietar. Nu intereseaza. Insa. nu poti sa invoci 937. buna credinta. Ocupatiune 1. in cazul bunurilor imobile abandonate. Observatii: 108 . Avem 2 mari variante de dobandire a proprietatii:1. adica sa aiba existenta materiala. Deci. -Deci cerinta este obiectiva:bunul nu trebuie sa fie in proprietatea nici unei persoane. pentru ca proprietatea se transfera prin intabulare. Toate acestea sunt dobandiri de buna credinta. Fie nu avem un proprietar care sa ne fi transferat bunul. 937 nu va putea fi invocat de catre cel care gaseste sau fura bunul. fie ca proprietarul le-a abandonat. De ce? pentru ca trebuie sa fie susceptibile de posesie. Ii exclus. sau titlul nostru nu este valabil. Ocupatiunea este un efect al posesiei. Nu conteaza daca dobanditorul a fost in eroare si eroarea lui a fost scuzabila. 3. Altfel.bunurile trebuie sa fie corporale. Adica cu privire la ce sa fie in eroare? Cu privire la calitatea bunului ca bun fara proprietar. ocupatiunea vizeaza EXCLUSIV bunurile mobile. degeaba gasitorul a fost intr-o eroare legitima si scuzabila. Daca bunul are proprietar. In cazul ocupatiunii. Dobandirea cu buna credinta Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta Care este singura ipoteza in care este aplicabil art. adica eroarea dobanditorului nu are nici o relevanta. in mod evident. ele intra in proprietatea statului. daca nu ai acest act translativ de proprietate. este necesar sa fi ajuns in posesia bunului in urma incheierii unui act translativ de proprietate cu un neproprietar. chiar daca in realitate eroarea lui era scuzabila. -asadar. fara proprietar. El nu va putea invoca ocupatiunea daca el a fost in eroare si bunul in realitate a avut proprietar.temei care sa ii transfere lui proprietatea? Nu. Fie ca na avut niciodata proprietar. Proprietarul poate sa abandoneze atat un bun mobil cat si un bun imobil.in primul rand.937: este situatia in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-un act juridic translativ de proprietate incheiat cu un neproprietar. -texte in cod:tezaur.fie il dobandim de la proprietar pentru ca ne vinde el bunul. Se poate cumparatorul considera proprietar? Nu. studiu individual O sa tot abordam 100 de feluri de dobandire a proprietatii cu buna credinta. Putem avea posesie. Ca sa invoci 937. adica a crezut cat se poate de explicabil ca bunul nu ar fi avut proprietar. 2. ocupatiunea presupune/poate sa vizeze NUMAI BUNURI FARA PROPRIETAR. le citim noi. 2.abandonul se poate face atat pentru bunuri mobile cat si pentru bunuri imobile. si atunci ne trezim sa invocam buna credinta. daca nu se considera proprietar nu are animus domini. putem exercita corpus doar asupra unui bun corporal. alte reguli privind bunuri pierdute – nu ne intereseaza.

ci doar la o categorie restransa: la posesorii care au intrat in posesia bunului in temeiul unui act juridic translativ de proprietate provenind de la un neproprietar.936 spune ca:posesia valoreaza opozabilitate in materie de bunuri mobile. -atentie. degeaba mai are el 936 care ii asigura opozabilitatea.937 desi dobandirea se face de la proprietar. daca cumva eu sunt proprietara bunului dar bunul este grevat de o clauza de inalienabilitate pe care eu o incalc si vand bunul la un tert. regula:937 se aplica la ipoteza in care dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neproprietar. Dar. ca la ce sa faca el cu opozabilitatea cata vreme neproprietarul nu putea sa ii transfere lui proprietatea. fiind ca posesia duce in materie mobiliara in mod invariabil la dobandirea proprietatii. rara dar se poate intampla:dobandirea se face de la proprietar.937. -ii ciudat pentru ca:la 937 buna credinta inseamna eroarea posesorului care cumpara bunul de la ala pe care il crede in mod eronat ca fiind proprietar. Grija mare: a. Pentru ca. posesia de fapt sau posesoriul echivaleaza cu petitoriul.628 alin. 936 ii util pentru posesor cata vreme nimeni nu contesta ca el a dobandit de la proprietar. eroare care este cauzata de aparente. nu cunoaste imposibilitatea in care se gaseste proprietarul. Si un argument pe care il gasim in multe manuale ii art. Concluzia:in principiu. care nu a cunoscut clauza de inalienabilitate. In momentul in care vine un tert si spune ca cel de la care a dobandit dreptul nu este proprietar. devin aplicabile regulile de la 937.in primul rand.ne amintim ca am facut discutia la actiunile posesorii ca se afirma in doctrina ca actiunile posesorii nu pot fi introduse in materie mobiliara si ca ele ar fi exclusiv actiuni imobiliare. Insa in masura in care este vorba de un bun mobil dobandit de un tert de buna credinta. si contractul lui nu este anulabil. sunt aplicabile. ceea ce nu il impiedica sa introduca o actiune posesorie. regulile prevăzute pentru dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă. o situatie de nisa.3: În cazul bunurilor mobile. insa proprietarul nu poate la momentul respectiv sa instraineze proprietatea.In al doilea rand. Si aici textul spune ca se aplica art. si 109 . Cum adica devin aplicabile? Simplu: in masura in care tertul ma vazut in posesia bunului si nu a avut un alt mijloc de informare. Fiindca clauza de inalienabilitate blocheaza atributul de dispozitie juridica.3 ne spune:in cazul bunurilor mobile. Consecinta este ca i se aplica 937. acel contract nu va mai fi anulat. 937 nu se aplica la toti posesorii. Art. Noi dobanditor suntem in eroare pentru ca il vedem pe ala stapandind bunul. a. de stapanirea bunului pe care o exercita persoana de la care se primeste bunul. el a prezumat ca eu sunt proprietar si nu a putut cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. b. iarasi devine aplicabil art. el dobandeste proprietatea. 628 alin. 2. Si in aceasta situatie. în mod corespunzător. de fapt proprietarul se gaseste in ipoteza foarte asemanatoare cu ipoteza in care nu ar fi proprietar. daca dobanditorul este de buna credinta. Si atunci oricum nu am mai avea actiune posesorie pentru ca deja actiunea ii petitorie.ce inseamna buna credinta la 937? -din buna credinta la 937 intelegem o eroare in legatura cu calitatea de proprietar al celui de la care se face dobandirea. ca rationamentul este in felul urmator: in materie mobiliara.937. si in materie mobiliara poate sa fie un posesor care ii si proprietar. ca 937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul. se poate intampla si atceva:unde iarasi se va aplica 937.1. Si atunci intra in discutie 937. adica aflat in eroare. Si atunci.

nu avem un alt mijloc de a ne informa in legatura cu calitatea lui de proprietar, cu privire la existenta clauzei de inalienabilitate. Si atunci din acea stare de fapt, noi automat prezumam ca ii proprietar si ca proprietatea lui nu este grevata de sarcini. Deci ideea este ca 937 ii intemeiat pe buna credinta care inseamna eroare legitima, scuzabila in care s-a gasit dobanditorul, si eroare care a fost cauzat de posesia autorului sau. Il vedem pe el in posesia, deci posesia autorului este cel care cauzeaza eroarea, pentru ca posesia prezuma proprietatea si mai mult proprietatea libera de sarcini. -consecinta este ca nu vom putea invoca niciodata posesia de buna credinta, daca acel bun mobil face obiectul unui sistem de publicitate. Ex, am luat vapor de la unul, l-am vazut pe punte, l-am vazut ca dadea indicatii pe acolo, si am crezut ca el ii proprietar. Nu se poate, pentru ca aici avem posibilitatea sa ne informam, si aici eroarea nu mai este scuzabila. -deci eroarea intemeiata pe posesie ii scuzabila, atunci cand posesia este singurul mijloc de informare -pentru 937 buna credinta presupune convingerea eronata a posesorului ca instrainatorul are calitatea de proprietar, sau convingerea eronata ca instrainatorul are aptitudinea/capacitatea de a ii transfera proprietatea. (situatia clauzelor de inalienabilitate) -eroarea trebuie sa fie scuzabila, iar ea este legitimata scuzabila, justificata, de faptul posesiei, adica posesia autorului creaza aparenta ca acesta ar fi proprietar si ca proprietatea lui este negrevata de sarcini. Foarte important:eroarea pe care o avem in vedere la 937 ii EXCLUSIV in legatura cu persoana instrainatorului. Eroarea nu vizeaza titlul in sine, adica 937 nu va putea fi invocat pentru a-l proteja pe posesor de nulitatea sau de orice cauza de ineficacitate a titlului sau provenind de la adevaratul proprietar. -am spus ca daca cumperi un bun mobil de la adevaratul proprietar, si ulterior se constata ca contractul de vanzare cumparare este nul, noi posesor nu putem invoca 937 si sa spunem ca noi am fost de buna credinta si sa ni se acopere efectul nulitatii. Pentru ca buna credinta la 937 ii intemeiata pe posesia autorului nostru. Iar aceasta posesie ne-a creat o eroare in legatura cu calitatea lui de proprietar, dar posesia lui nu putea sa ne induca in eroare cu privire la valabilitatea contractului de vanzare cumparare pe care l-am incheiat cu el. Deci in masura in care problema posesorului nu ii dat de persoana autorului sau ci ii data de propriul titul, adica acel contract este nul, anulat, rezolutionat, etc, posesorul nu poate sa invoce art.937 si sa spuna ca el a fost in eroare, a fost de buna credinta, nu stia ca contractul nu este valabil. Deci buna credinta la 937 vizeaza exclusiv persoana instrainatorului. De aceea, 937 nu poate fi invocat in ipoteza in care posesorul isi intemeiaza stapanirea pe un titlu putativ, adica un titlu imaginar, care nu are o existenta reala, care exista numai in imaginatia posesorului. -ex, ala ne-a dat bunul in locatiune si noi credem ca ni l-a vandut. Dupa care noi invocam 937 ca am fost in eroare. b.Cand trebuie sa existe buna credinta? -buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in propria persoana atat elementul animus cat si elementul corpus Ex,ne vinde azi un bun mobil, vanzatorul este un neproprietar, noi suntem de buna credinta, maine aflam ca vanzatorul este un neproprietar si poimaine ne preda bunul. Se aplica 937? NU.

110

trebuie sa fi de buna credinta in momentul in care ti-am predat bunul, in momentul in care tu ai intrunit si animus si corpus. -din momentul in care ne-a vandut bunul mobil noi suntem posesor sub nume de proprietar fiindca vanzatorul detine pentru noi. Dar nu ii suficient pentru a se aplica 937. Pentru a se aplica 937 nu ii suficient o posesie exercitata prin altul. Noi trebuie sa avem in propria persoana si animus si corpus. De aceea 937 alin.1 vorbeste despre o posesie efectiva, adica intrunind ambele elemente. 2 situatii pe care le are in vedere art.937: 1.cea de la alin.1 -situatia in care adevaratul proprietar s-a desesizat in mod voluntar de bunul sau -ce inseamna ca s-a desesizat in mod voluntar = ca el prin propria vointa l-a transmis unei alte persoane, insa printr-un act netranslativ de proprietate. Inseamna ca acea persoana are calitatea de detentor precar. Si ce face detentorul precar? Instraineaz bunul la posesorul nostru care ii de buna credinta 2.alin.2 si 3 -situatia in care adevaratul proprietar nu se desesizeaza voluntar de bun, ci bunul este pierdut de catre acesta sau este furat, si ulterior gasitorul sau hotul instraineaza bunul catre posesorul de buna credinta -gasitorul si hotul nu pot niciodata sa se prevaleze de art.937. de acesta se poate prevala numai posesorul care cu buna credinta printr-un act translativ de proprietate a intrat in stapanirea bunului. Precizari valabile pentru ambele situatii: -evident ca art.937 se aplica NUMAI pentru bunuri mobile, la fel ca si ocupatiunea -este vorba de bunuri mobile corporale, dobandite in virtutea unui act juridic translativ de proprietate sau translativ al altui drept real mobiliar, cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic cu titlu oneros. Daca neproprietarul ne doneaza bunul mobil nu vom putea noi posesorul de buna credinta sa invocam 937. Rationamentul legiuitorului: art.17 - este vorba de eroarea comuna si invincibila – un tert care fiind de buna credinta, adica in eroare, incheie un act juridic si dupa aceea trebuie protejat. Art.17 alin.1: Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuşi – regula generala si care ar fi aplicabila si la ipotezele de la 937 pentru ca acesta este un neproprietar. Alin.2: Cu toate acestea, când cineva, împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă (adica fiind in eroare), a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanţa judecătorească, ţinând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, faţă de cel aflat în eroare, aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil, afară de cazul în care desfiinţarea lui nu iar cauza niciun prejudiciu. -acelasi rationament, tot o ipoteza de aparenta il gasim si la 937. De aceea spune legiuitorul ca dobandirea trebuie sa se faca printr-un act cu titlu oneros. Il protejam pe ala, pentru ca daca a cumparat, inseamna ca el a dat pretul. Daca noi il luam bunul el va ramane cu un prejudiciu. Sigur ca il poate recupera de la vanzator printr-o actiune distincta dar ii mai complicat. Si atunci, 111

937 se va aplica in cazul actelor oneroase si nu se va aplica in cazul actelor gratuite. Fiindca aici daca ii luam bunul inapoi el nu sufera nici un prejudiciu. -transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu titlu particular. Ex, daca printr-un testament cineva ne lasa toata averea lui. Noi intram in posesia averii unde gasim si niste bunuri mobile. Vine un tert si ne spune ca de cuius nu a fost proprietar. Si noi automat invocam art.937 pentru acele bunuri mobile. NU va fi aplicabila 937, pentru ca ea presupune transmisiuni cu titlu particular, iar noi aici avem o transmisiune universala, pentru ca ne- a lasat toata averea. De ce anume nu se aplica 937 la transmisiunile universale si cu titlu universal? Pentru ca, posesia este egal cu exercitiul in fapt a unui drept. Dreptul real poate purta numai asupra bunurilor determinate. Drepturile reale nu poate purta asupra universalitatilor juridice. Prin urmare universalitatile juridice nu sunt susceptibile de posesie. Ori 937 este un efect al posesiei. Consecinta este ca intotdeauna in 937 va presupune ca posesorul de buna credinta a intrat in stapanirea bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular. Distinctia dupa cum suntem pe ipoteza de la alin.1 respectiv pe ipoteza de la alin.2 si 3 - in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului, ex, proprietarul da bunul in depozit unui tert, si tertul mi-l vinde mie care sunt de buna credinta ----- Se aplica alin.1 de la 937 in temeiul caruia dobandirea proprietatii se produce instantaneu. In momentul in care posesorul intra in posesia efectiva a bunului, fiind de buna credinta. -In ipoteza in care, in baza alin. 2 si 3, bunul a fost pierdut sau furat, efectul achizitiv de la 937 nu se mai produce instantaneu in momentul intrarii in posesie, ci el este amanat 3 ani. Dar, 937 alin.2 spune asa: Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este intentată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului -termenul de 3 ani nu curge din momentul in care posesorul de buna credinta intra in stapanirea efectiva a bunului, ci curge de la momentul pierderii sau momentul furtului. -de ce anume ne intereseaza:pentru ca ii posibil ca la momentul la care posesorul de buna credinta intra in posesia bunului, termenul de 3 ani sa fi curs de mult Ex, pierd bunul in 2012, in 2017 il gaseste cineva si in 2018 il vinde. Posesorul devine automat proprietar din momentul in care intruneste animus si corpus, fiindca termenul de 3 a curs din 2012 pana in 2015. -acest termen nu este un termen de prescriptie, nu ii nici uzucapiune, pentru ca termenul curge inainte sa fi intrat noi in posesie, nu ii nici prescriptie extintctiva si nici decadere, pentru ca daca ar fi decadere efectul ar fi ca proprietarul ar pierde proprietatea atat. Iar posesorul ar dobandi bunul prin ocupatiune pentru ca ar fi fara proprietar. Acest termen este un termen care suspenda efectul achizitiv al art.937 pe o perioada de 3 ani (si el seamana foarte mult cu art.909 alin.3, pentru ca si aici exista un termen care este de 3 ani si este vorba tot de un tert care cu buna credinta, dobandeste printr-un act cu titlu oneros, insa 909 alin.3 vizeaza bunuri imobile) -alin.3 art.937: in masura in care bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitaţie publică, iar acţiunea în revendicare a fost introdusă înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de 112

il revendica de la mine. Si dupa ce mi-l plateste. Momentul perceperii: la fructele naturale si industriale este momentul culegerii. Dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta -art. Adica posesorul care crede ca are dreptul pe care il exercita desi in realitate nu are acest drept. b. cand am intrat in posesie.pana aici a fost identic cu 937 ---. Ex. Consecinta:daca eu cumpar de la adevaratul proprietar si contractul este lovit de nulitate si eu nu am cunoscut cauza de nulitate: 1. fie valabilitatea titlului in baza caruia eu am dobandit posesia. faptul ca nu era proprietar.sau eroarea posesorului in legatura cu viciile titlului sau. la 937 trebuie sa existe la momentul initial. care ii nul. am cumparat bunul de la un anticariat.cand trebuie sa existe buna credinta -buna credinta. aici buna credinta va fi apreciata in conditiile art. De aceea ne si spune art. 113 . (in consecinta buna credinta in materia dobandirii fructelor poate fi intemeiata si pe un titlu putativ.948 ca este vorba de o dobandire a fructelor prin posesie de buna credinta. imaginar) Observatii privind diferenta intre 948 si 937 a. Pai intotdeauna posesorul de buna credinta ii posesorul aflat in eroare. care nu era proprietar. dar am asupra bunului un drept de retentie pana la momentul la care cel care revendica bunul imi plateste pretul pe care l-am achitat eu pentru bunul respectiv.3 pe care il gasim in art.art.la 937 am spus ca eroarea pe care noi o numim buna credinta viza pe cel de la care am dobandit.nu voi putea invoca 937. ii rezolutionat. si vine proprietarul in termenul de 3 ani care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor. -dreptul de retentie. scuzabila a posesorului in legatura cu calitatea de proprietar al autorului sau.948 nu se refera la situatia in care posesorul ii si proprietar. 2.bună-credinţă poate reţine bunul până la indemnizarea sa integrală pentru preţul plătit vânzătorului.voi putea invoca dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta. vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu. pentru ca termenul de 3 ani suspenda efectul achizitiv. buna credinta va semnifica eroarea legitima. -948 se refera la situatia in care posesorul nu este proprietar si nu are un drept real care sa ii permita dobandirea fructelor. nu are decat sa se certe el cu cel care mi l-o vandut. Eu trebuie sa il restitui.901 NCC. sau --. 2. ii caduc. -eroarea la fructe poate viza fie calitatea celuia care le-a instrainat. reglementat la alin. La dobandirea fructelor eroarea poate sa vizeze 2 elemente: fie pe autorul meu care nu era proprietar. adica in functie de cuprinsul CF -daca bunul frugifer este un bun mobil. Daca ar fi proprietar ar dobandi fructelor in virtutea atributului proprietatii numit fructus.948 Precizare: 1. Pentru a dobandi fructele. fie actul juridic pe care eu l-am incheiat cu ala. nu poate sa imi transfere dreptul de proprietate sau un alt drept real.2495 si urmatoarele. si din cauza asta este lipsit de eficacitate.ce intelegem prin buna credinta la 948 si cand trebuie ea sa existe -buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere.

atunci cand nu este aplicabila nici ocupatiunea. -art. pana sa se introduca actiunea. si noi am primit plata. Nu. adica plata facuta inainte de scadenta.alin. Buna credinta inseamna mereu o eroare in afara oricarui dubiu. oricum va trebui sa ne despagubeasca prin echivalent. si nu a cules corcodusele din livada. Contractul este lovit de nulitate. Uzucapiunea mobiliara -art. -dar trebuie sa le restituie si pe cele pe care le-a omis sa le perceapa: sa nu ne gandim ca: ex daca eu sunt posesor de rea credinta pe apartamentul din manastur de la etajul 9. dar itnre timp pana sa se solutioneze.2: in cazul fructelor civile percepute anticipat. Si actiunea personala. se va desfiinta titlul meu si eu voi fi radiat din CF. revin posesorului în măsura în care buna sa credinţă se menţine la data scadenţei acestora.948 alin. poate dobândi dreptul de proprietate. In acest caz. dar a venit chiriasul in 1 ianuarie si a spus ca vrea sa plateasca astazi. pentru ca nu mai exista fructele in materialitate lor.In cazul frutelor civile. cand avem o despagubire prin echivalent nu o sa mai avem o actiune in revendicare. fiindca vom avea o creanta in bani. adica pana la data scadentei.sa ai tu initiative. buna credinta trebuie sa existe in momentul platii. Vom pastra acele fructe? Nu. nici o problema. Chiria ar fi fost scadenta in 15 ianuarie 2013. Ori. deja in 9 eu nu mai sunt de buna credinta fiindca sa introdus impotriva mea o actiune in revendicare. Actiunea in revendicare impotriva mea si in rectificarea CF ca sa fiu radiat de acolo se introduce in 9 ianuarie 2013. am cumparat un apartament in manastur la etajul 9. -ex.939 -este o noutate absoluta adusa de NCC -presupune un termen de 10 ani care curge din momentul intrarii in vigoare a NCC Art. si deja eu nu mai pot fi convins in afara oricarui dubiu ca sigur eu sunt proprietar. -ce vrea sa spuna textul asta:daca a fost posesor de rea credinta asupra unei livezi. sa il inchiriezi. noi ti le cerem. Ai omis sa faci lucrul asta. Textul respectiv vizeaza fructele pe care bunul le-ar fi produs in starea in care el a intrat in posesia posesorului de rea-credinta. în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta secţiune. Nu se poate. vizeaza fructele pe care bunul le producea atunci cand a fost dobandit de catre posesor. deci nu ca tu ai fi putut sa ii aduci imbunatatiri. Daca ai un dubiu. fiind incheiat cu un neproprietar. care sunt drepturi de creanta. noi o sa putem cere prin actiunea in revendicare si chiriile pe care eu le-am omis sa le percem. ci va fi numai o actiune personala. Si ulterior eu o iau in freza. pentru ca eu ar fi trebuit sa raman de buna credinta pana in 15. în temeiul uzucapiunii -cand se va aplica uzucapiunea mobiliara: evident. nu mai avem ce povesti. precum şi contravaloarea acelora pe care a omis să le perceapă.5 de la 948: Posesorul de rea-credinţă trebuie să restituie fructele percepute. eu am dat apartamentul in chirie. zicand: pai tu puteai sa dai in chirie apartamentul si ai fi obtinut chirii in functie de valoarea pietei la un pret de nustiu cat pe luna. si nici dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta. spre deosebire de actiunea in revendicare este prescriptibila in 3 ani. fiind ca fructele civile se percep prin plata. c.939: Acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani. 114 .

Pentru ca presupune un termen foarte lung. un termen de 10 ani. ex lege. Deci. ele produc efectele numai in masura in care persoana interesata intelege sa se prevaleze de ele. In cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru oricare dintre celelalte 2 moduri de dobandire. unui bun la un alt bun. Pe cand dincolo. Daca nu invoci ocupatiunea. va dobandi prin accesiune si proprietatea asupra bunului accesoriu. trebuie sa avem in vedere faptul ca fiind vorba de dreptul civil. In esenta accesiunea presupune unirea. consecinta este ca se suspenda cursul de uzucapiune.am dobandit bunul de la un neproprietar. ca fiind bunul principal. ele 115 . -evident ca toate efectele posesiei. in speta posesorul sau orice alta persoana. nu mai ii nevoie sa asteptam 10 ani. posesia trebuie sa fie utila in momentul in care se dobandeste proprietatea. Dupa ce viciul inceteaza. de plin drept. dar eroarea noastra nu este scuzabila. -ocupatiunea. aceste moduri de dobandire a proprietatii. adica solutia de avarie. In aceasta situatie nu vom putea sa ne prevalam de art. in principiu nu produc efecte automat. nu sunt indeplinite conditiile nici pentru ocupatiune si nici pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta Ex. -la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila toata perioada de 10 ani. Deci uzucapiunea mobiliara se refera exclusiv la ipotezele in care nu sunt aplicabile. Precizari: -cand discutam despre accesiune. timp in care va trebui sa avem o posesie utila. uzucapiunea mobiliara toate presupun evident o posesie utila. la fel ca si atunci cand discutam despre celelalte moduri de dobandire a proprietatii. fiind in eroare. evident ca uzucapiunea mobiliara nu intereseaza. Accesiunea In ce priveste accesiunea. In principiu modurile de dobandire a proprietatii produc acest efect numai in masura in care persoana interesata. dobandirea prin posesia de buna credinta. unde modurile de dobandire sunt instantanee. cel tarziu dupa termenul de 3 ani noi vom deveni proprietari. Iarasi. ocupatiune. printr-un act translativ de proprietate. neviciata. la fel. Drepturi reale Cursul 14 Uzucapiunea mobiliara – continuare -uzucapiunea mobiliara trebuie sa o privim ca un mod de dobandire reziduala.-deci daca bunul este fara proprietar nu o sa invocam uzucapiunea de 10 ani pentru ca l-am dobandit prin uzucapiune. discutam exclusiv despre accesiunea imobiliara. fructe. posesia mobiliara de buna credinta nu produc efecte de plin drept. invoca respectivul mod de dobandire a proprietatii. in sensul ca uzucapiunea mobiliara va produce efecte numai in ipoteza in care nici ocupatiunea si nici posesia de buna credinta nu sunt susceptibile de a determina dobandirea proprietatii. lipirea. si in special accesiunea imobiliara artificiala. se reia termenul de uzucapiune. Daca am un titlu translativ de proprietate provenind de la un neproprietar si noi am fost de buna credinta. uzucapiunea. In masura in care pe parcursul acestor 10 ani posesia noastra este viciata. Consecinta este ca proprietarul bunului apreciat de lege ca fiind mai important. Daca nu invoci uzucapiunea nu vei dobandi proprietatea. inceteaza suspendarea.937 ci va trebuie sa asteptam 10 ani.

-Adica. sau prin expropriere Este de observat ca de principiu legiuitorul intelege doar accesiunea imobiliara naturala ca fiind veritabil mod de dobandire a proprietatii nu si accesiunea imobiliara artificiala. 579 nu este propriu-zis un text care sa refere la accesiune. si nimeni altcineva. vorbeste despre dobandirea unor drepturi reale fara intabulare. intotdeauna. iar in alte situatii ea se rezuma la a conferi titlul care justifica intabularea proprietatii in CF Efectele mai importante din materia accesiunii imobiliare artificiale 1.accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dreptului de proprietate.579 NCC:reia o prezumtie existenta si in VCC. In sensul ca anumite efecte ale accesiunii se produc ex lege.886 NCC. O sa vedem ca in materia accesiunii lucrurile sunt putin diferite.1 se enumera ipotezele de dobandire. -Prin urmare.art. sau o parte dintre efectele accesiunii se produc ex lege. precizeaza in alin.se prezuma ca daca esti proprietar al terenului esti si proprietarul lucrarii realizate pe terenul respectiv b. efectul achizitiv de proprietate nu se produce. trebuie sa avem in vedere ca exista 2 ipoteze de accesiune artificiala: 116 .exista ipoteze in care efectele accesiunii. 2. Daca nu. Observatii: 1. Accesiunea prezinta un anumit specific care o diferentiaza de restul modurilor de dobandire a proprietatii. până la proba contrară. -aici avem 2 prezumtii: a. cu cheltuiala sa şi că este a lui.accesiunea invariabil est un mod de dobandire cu titlu oneros. tertul va fi cel care trebuie sa rastoarne prezumtia relativa si sa demonstreze ca el este cel care a suportat cheltuiala pentru realizarea acelei lucrari. concluzia generala privind accesiunea este ca accesiunea mobiliara este intotdeauna un mod de dobandire a proprietatii.produc consecintele juridice numai in masura in care persoana interesata. asadar ca un mijloc de proba. independent de vointa beneficiarului acestuia 3. din accesiune naturala. accesiunea imobiliara naturala este si ea un mod de dobandire a proprietatii. beneficiarul acesteia va fi tinut sa il despagubeasca pe proprietarul anterior al bunurilor dobandite prin accesiune. -Ce inseamna asta: art. 579 instituie doar o prezumtie relativa. intelege sa se prevaleze de ele.1: Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului. Daca ii sa avem in vedere textele care reglementeaza modalitatile de realizarea al accesiunii imobiliare artificiale. Atentie. in cazul accesiunii. si se spune ca drepturile reale se dobandesc fara inscriera in CF cand provin din mostenire. si in alin.se prezuma ca lucrarea existenta pe un anumit teren a fost realizata pe cheltuiala proprietarului acelui teren de ce anume ne intereseaza aceasta a 2-a prezumtie: pentru ca in masura in care un tert are pretentia de a fi despagubit pentru lucrarea realizata pe terenul altuia. iar accesiunea imobiliara artificiala este in anumite ipoteze mod autonom de dobandire a proprietatii.

exclusivă sau pe cote-părţi. de aceasta data.. si realizeaza lucrarea cu materiale proprii. De aceasta data. autorul lucrării îşi poate ridica materialele. 582 si 586 – ea se refera la situatia in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine.. ce posibilitate are el? Pana la momentul intabularii unui drept in favoarea titularului terenului el poate sa dezafecteze constructia realizata si sa isi ia materialele. adica proprietarul construieste cu materialele altuia pe terenul propriu. de înscrierea în cartea funciară. In ipoteza reglementata de 577 alin. construieste pe terenul altuia cu materiale proprii. proprietarul terenului construieste pe terenul propriu cu materialele altuia. in aceasta prima ipoteza. Asadar.2:dreptul de proprietate asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. daca printr-un act juridic nu se prevede alt fel.577 alin. potrivit reglementărilor din această secţiune. accesiunea imobiliara artificiala functioneaza in continuare ca mod autonom de dobandire a proprietatii. De ce ne intereseaza aceasta discutie. proprietarul terenului nu dobandeste dreptul de proprietate asupra constructie. si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata. El va deveni proprietar numai din momentul si prin efectul intabularii.2. 117 .590 precizeaza ca până la data încheierii convenţiei sau a introducerii acţiunii de către cel îndreptăţit la înscrierea în cartea funciară. Asadar.a să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării. De unde deducem acest lucru? Din mai multe texte legale: Art.a:proprietarul terenului pe care tertul a construit cu materialele proprii are dreptul la lit. nu are importanta. ----asta inseamna ca in masura in care un tert de buna sau de rea credinta. iar in cealalta devii proprietar numai in momentul intabularii? Sa avem in vedere art.Ipoteza 2:art.1. Daca realizeaza o lucrare cu materialele proprii el devine proprietar prin simplul fapt al constructiei. dreptul de proprietatea asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucarii pe masura realizarii ei. nu discutam despre accesiune. Observatie: -in situatia in care proprietarul a construit cu materialele lui pe terenul propriu.2:cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia.581. pe masura ce construiesti. accesiunea imobiliara artificiala nu mai functioneaza ca mod autonom de dobandire a proprietatii.. datorita faptului ca materialele respective i-au apartinut tot lui. Ca sa discutam despre accesiune. De unde mai rezulta acest lucru? Sa ne uitam la art.. este necesar ca materialele si terenul sa aiba proprietar diferit. O dobandire extratabulara.581 sau 582 lit. Asadar. faptul ca intr-o anumita situatie devii automat proprietar. De unde rezulta acest lucru? Din modul de reglementare al alin.2 si se refera la situatia in care proprietarul unui teren realizeaza pe acest teren o lucrare cu materiale care nu ii apartin Ce spune alin.589:ne intereseaza prima parte a textului care spune asa: Ori de câte ori dobândirea dreptului de proprietate. este condiţionată. prin simplul fapt al constructiei. devii proprietar prin simplul fapt al constructiei. in aceasta ipoteza accesiunea imobiliara artificiala reprezinta un veritabil mod de dobandire a proprietatii. 589 admite implicit ca in anumite situatii dobandirea in temeiul accesiunii imobiliare artificiale este conditionata de intabulare. Asta inseamna ca tertul constructor pe terenul altuia ramane proprietar pana in momentul in care se produce intabularea in folosului proprietarului terenului.Ipoteza 1:art. 2.

în ambele cazuri.prima observatie:586 prezinta aceeasi reglementare a bunei credinte pe care o regasim si in alta parte. fie titular al unui drept de superficie. 3. 2. pentru ca in principiu dreptul de uzufruct nu imi confera posibilitatea sa construiesc pe terenul altuia. se incheie un contract de uzufruct. Buna respectiv reaua credinta. exemplu superficia. acesta specifica ca autorul lucrării este de bună-credinţă dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărţii funciare în care. iar eu uzufructuar incep sa fac o constructie. semnificatia ei in materia accesiuni o regasim in art. de exemplu este lovit de nulitate. la accesiune. eu promitent cumparator incep sa construiesc pe teren.4 coroborat cu alin. si stiind ca am promisiunea aia. asupra unei chestiuni importante: mai intai.A 2-a observatie: care are utilitate practica Se discuta foarte mult ce se intampla daca constructorul incepe realizarea lucrarii in baza unei promisiuni de vanzare cu privire la terenul respectiv. eu sunt tot un constructor de rea credinta.586. dar nu sunt inscris in CF si incep sa construiesc. asadar. pentru ca eu stiu foarte bine la momentul respectiv ca nu am dreptul de proprietate asupra terenului. Deci se incheie o promisiune de vanzare. fiind ca eu stiu ca nu am nici un drept care sa imi permita sa construiesc. dar de data asta buna si reaua credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului. intereseaza distinctia pe 581 si 582 in functie de buna respectiv de reaua credinta a constructorului. la data realizării lucrării. Daca avem in vedere de exemplu uzufructuarul. sau nu cunoaste faptul ca autorul sau cel de la care a dobandit proprietatea dintr-un motiv sau altul. Atentie. anume la 948 alin. care drept ii da lui posibilitatea sa construiasca pe acel teren. asupra terenului pe care construieste. fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară.3. va fi de buna credinta doar cel care bazandu-se pe curpinsul CF se crede fie proprietar. presupune aceeasi semnificatie cu buna credinta la dobandirea fructelor. Grija. era înscris ca proprietar al imobilului. adica buna sau reaua credinta a constructorului. am discutat despre modul de dobandire a proprietatii prin posesia de buna credinta si am analizat mereu dupa cum este de buna sau de rea credinta. si ca va urma ulterior sa inchei vanzarea. Sunt eu un constructor de buna sau de rea credinta? Raspunsul este ca sunt un constructor de rea credinta. inclusiv in situatia in care am incheiat contractul de vanzare cumparare. care la fel are o utilitate practica Pe NCC. Adica.Nu intram in detalii privind obtiunile care ii revin proprietarului pe 581 si pe 582. adica. Atentie. O chestiune practica foarte importanta: este de buna credinta numai constructorul care are convingerea la momentul la care incepe realizarea lucrarii ca fie este proprietar pe terenul ala. este viciat. buna credinta seamana foarte mult cu ce am mai povestit. De data asta ne intereseaza buna sau reaua credinta a celui care pierde proprietatea. nu rezulta din cartea funciară şi nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său. constructorul care nu cunoaste faptul ca titlul sau. In principiu. fie are un alt drept.a 3-a observatie. nu ne intereseaza cum ii proprietarul terenului. pentru ca acestea le citim singuri. Observatie 1. dacă. este de buna credinta. sunt constructor de buna sau de rea credinta? De rea credinta. buna credinta in materie de accesiune imobiliara artificiala. nu era proprietarul bunului respectiv. 118 . titlul in baza caruia a dobandit proprietatea.

4. 5.----Sa ne uitam si la art. Si ne intoarecem din spania dupa 2 ani de studiu intensiv al dreptului spaniol. Consecinta este ca cata vreme nu s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea proprietarului terenului.593: Autorul de rea-credinţă al lucrării nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vădit-o acesta pe durata realizării lucrării. proprietarului terenului ii este imposibil sa pretinda demolarea. de bun simt. si dupa aceea la final el vine la noi si invoca accesiunea. noi ramanem titular al unui drept de ipoteca asupra terenului pe care noi i l-am transmis in 119 . asa ca ne convine. va fi aplicabil art.grija.A 5-a observatie Constructorul realizeaza cu materialele proprii o lucrare pe terenul altuia. ar fi ca proprietarul terenului sa poata ceara oricand demolarea. Raspunsul este ca:categoric proprietarul nu are nici o obligatie sa vina si sa ne treaga de manuta si sa iti atraga atentia ca tu nu esti proprietar la momentul la care faci constructia. Poate sa treaca in fiecare zi pe strada si sa vada cum construiesti si sa si zica succes.in aceasta situatie evident accesiunea nu este un mod de dobandire a proprietatii.daca constructorul este de buna credinta.2386 punctul 1 care se leaga de 592 alin. pentru ca a construit pe terenul altuia inseamna automat ca ai incalcat aluia dreptul de proprietate. Cu toate acestea. sa devina proprietar si sa-l despagubeasca pe celalalt. Nu discutam despre buna sau reaua credinta. suntem plecat cu bursa erasmus in spania. ea poate sa fie si o neplacere pentru proprietarul terenului. in materia in care constructorul este de buna credinta. constructorul poate sa isi ridice materialele b. In aceasta situatie se pune problema ce putem noi sa face: putem sa invocam accesiunea sau putem sa il obligam pe el sa ne cumpere terenul.592.A 4-a observatie O chestiune care era discutata pe VCC se punea problema:daca proprietarul terenului te vede ca construiesti pe terenul lui si nu zice nimic. Consecinta fireasca. Ideea este ca comportamentul adevaratului proprietar al terenului nu influenteaza sub nici o forma solutia in ce priveste aprecierea bunei sau relei credinte al constructorului. pentru ca in ambele variante avem si posibilitatea de a-l obliga sa cumpere terenul. nu are relevanta faptul ca el nu zice nimic. asadar ea nu furnizeaza titlul pentru o eventuala dobandire in temeiul intabularii. Deci.2 Ce inseamna ca proprietarul terenului are un drept de ipotecă legală? Ex. accesiunea nu este numai un beneficiu pentru proprietarul terenului. la reaua credinta avem suplimentar posibilitatea de demolare. Daca opteaza pentru al obliga pe celalalt sa cumpere terenul. Observatii: a. care ne spune in alin.2 ca proprietarul iniţial al imobilului are un drept de ipotecă legală asupra acestuia pentru plata preţului de către autorul lucrării. te lasa sa construiesti. In aceasta situatie 592 ne protejeaza prin faptul ca pana la momentul la care el ne plateste pretul. Oricum am vrut sa vindem terenul. Si cere obligarea lui sa ne plateasca pretul la valoarea de piata. nu are relevanta comportamentul proprietarului terenului. In aceasta situatie se punea problema daca nu ar fi trebuit sanctionat proprietarul terenului pentru exercitarea abuziva a dreptului sau? Evident ca o astfel de interpretare era cel putin aberanta. fie sa ii ceara constructorului sa cumpere terenul la valoarea de piata al terenului. Gasim chestiunea asta analizata in art. Si dupa ce ne intoarcem constatam ca pe terenul pe care l-am primit prin mostenire de la o matusa un vecin a construit o casa. spor. In situatia asta el nu va avea alta varianta decat fie sa accepte invocarea accesiunii.

716 alin. regulile din materia accesiunii sunt inlaturate. accesiunea presupune in esenta norme dispozitive. dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului real. Tu vei construi si vei deveni proprietar asupra constructiilor respective. ca lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse. în mod corespunzător. vecinul nu va dobandi termopanul prin accesiune. Deci intre uzufructuar si nudul proprietar se vor aplica in lipsa de clauza contrara regulile de la accesiune.proprietate. Ex. care trebuie coroborat cu art.596 ne spune in alin. Deci noi i-am transmis in proprietate terenul urmand ca el sa ne plateasca pretul. drepturile şi obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului.596 se coroboreaza cu 699 din materia dreptului de superficie. in lipsa de prevederi contractuale contrare.597. dar pana la plata pretului. noi pastram asupra acelui teren un drept de ipoteca. în caz de accesiune. in aceasta situatie cine anume se poate prevala de accesiune. Atentie.699 din materia dreptului de superficie Art. eu nudul proprietar sau titularul dreptului de superficie.4 din materia dreptului de uzufruct. care sa faca obiectul unui drept de proprietate distinct. Deci nu sunt norme imperative. iar la finalul uzufructului vei avea obligatia sa le 120 . care spune ca daca uzufructuarul incepe sa aiba idei si construieste pe terenul dat in uzufruct. pentru ca termopanul odata atasat constructiei nu mai exista ca bun distinct. care ne spune ca superficiarul dobandeste propriu-zis dreptul de accesiune. iar uzufructuarul va fi un constructor de rea-credinta. Deci in masura in care am un drept de superficie asupra terenului. se vor aplica intre el si nudul proprietar regulile de la accesiune.596. Daca ne referim la dezmembraminte. dar constitui in favoarea unui tert un drept de superficie asupra acelui teren.1: Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil va avea. Se ridica intrebarea. art. In masura in care proprietarul si constructorul se inteleg altfel. Avem la 583 si 585. reglementate lucrarile adaugate Adica ce intra la lucrarile adaugate? Ex. fapt confirmat de art. Raspunsul il gasim in 596 alin. care ne spune cu titlu de principiu. teren care nu ii construit si pana sa inceapa asta sa construiasca vine altcineva. atunci noi stabilim ca intre noi nu se aplica regulile de la accesiune. Art. Dreptul de superficie este acel drept care ii permite titularului sau sa construiasca si sa devina proprietar asupra bunurilor pe care le realizeaza asupra terenul altei persoane. lucrarile adaugate nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? De ce nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? Pentru simplu fapt ca zisele lucrari adaugate nu sunt bunuri distincte. ci prin incorporare. -legiuitorul il reglementeaza in materia accesiunii dar nu sunt veritabile ipoteze de accesiune Art. termopane. -Chiar daca sunt reglementate in materia accesiunii. Care ii interesul? Interesul este ca nu ne trezim ca ramanem un simplu creditor chirografar. Ii constitui un drept de superficie asupra terenului meu. Inseamna ca regulile de la accesiune sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrara care ar putea interveni intr-un contract realizat intre proprietar si constructor. eu superficiarul voi putea sa invoc accesiunea cu privire la constructiile realizate de catre terti. în mod corespunzător. -in masura in care fixez un termopan la casa vecinului meu. o alta persoana si construieste pe teren. si venim in concurs cu ceilalti creditori ai constructorului.1. regulilor aplicabile posesorului de rea-credinţă. Ce vrea sa spuna in esenta? Daca am un teren pe care nu vreau sa-l vand. El este parte integranta a constructiei. nu are decat sa spuna proprietarul uzufructuarului: vrei sa construiesti pe teren? Da.

-asadar la prima vedere ar pararea ca asemanarea este foarte mare intre uzucapiunea extratabulara si uzucapiunile reglementate de VCC. în temeiul uzucapiunii. Uzucapiunea imobiliara Precizare: nu vom discuta la curs despre uzucapiunea din codul vechi. Trebuie sa solutioneze intr-un fel conflictul asta. Evident.uzucapiunea imobiliara pe 30 de ani -presupune o singura conditie. normele legale din domeniul accesiunii nu se vor aplica.anume 10 ani. nici o problema.nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Uzucapiunea extratabulara Care este ipoteza avuta de legiuitor in acest caz? Ipoteza seamana foarte mult cu situatie de uzucapiunea clasica de pe VCC.uzucapiunea intre 10-20 de ani.dezafectezi. ambele efect al posesiei ca stapanire asupra bunului.930 si 931 NCC: 1. Adica norme care trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre constructor si proprietar. respectiv de 10-20 de ani. zisa uzucapiune scurta -presupune: a. Ii posibil acest lucru. Daca conflictul nu exista prin faptul ca ei incheie un contract se inteleg in alt fel. si este numai imobiliara. posesie utila timp de 30 de ani asupra unui imobil. Si ea presupune ce? o durata de timp in care un neproprietar exercita posesia asupra bunului altuia. s-ar parea ca uzucapiunea extratabulara. Diferenta ar fi in legatura cu durata.act juridic incheiat cu un neproprietar c. uzucapiunea pe VCC sunt 2. Asadar.dobandirea cu buna credinta printr-un act juridic b. 121 . intaiul proprietar al imobilului respectiv Pe NCC Zisele uzucapiuni reglementare de NCC la art. in sensul ca asta ar fi pe o durata de timp mult mai scurta. fata de 30 de ani. Deci uzucapiunea extratabulara prespune in esenta: -un imobil care are proprietar -un tert care ia in stapanire acest imobil exercitand asupra lui posesia -posesia care trebuie sa fie utila si neintrerupta pe o perioada de 10 ani. ca este foarte posibil sa primim subiecte legate de uzucapiunile din VCC Generic. în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani. Accesiunea cuprinde un set de norme conflictuale.priveste un imobil care ulterior era posedat timp de 10 sau 20 de ani -uzucapiunea pe VCC era un mod de dobandire originara a proprietatii ---asta inseamna ca in VCC daca puteai sa te prevalezi de uzucapiune erai considerat primul.nu sunt uzucapiuni 2. 1. 2. ca o prima observatia. de ce ii spune extratabulara? Fiindca este independenta de CF. se bazeaza pe o posesie extratabulara. punct. Ni se spune ca dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară. Nici una din normele discutate pana acum nu se va aplica intre cei 2 si s-a terminat discutia.

Si Y stapaneste bunul respectiv si dupa un anumit interval de timp il uzucapeaza. mai avem o a treia conditie la uzucapiunea extratabulara.b si c. zisa uzucapiune extratabulara nu duce la dobandirea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor sale in mod direct. ni se mai spune ca uzucapiunea extratabulara se va produce daca: a. ci zisa uzucapiune extratabulara la fel. De ce anume aceasta a treia conditie: aceasta conditie suplimentara regasita in enumerarea alternativa de la litera a. ex. care ii in viata si care nu a renuntat la proprietate. b si c.imobilul nu era înscris în nicio carte funciară -ne intereseaza sa observam ca alaturi de conditia posesia si a termenului de 10 ani. Ceea ce nu ii posibil. Deci daca imobilul de peste drum este inscris acum in Cf in beneficiul unei persoane x. 122 . se justifica pe o chestiune pe care am discutat-o la CF. modul de dobandire ramane intabularea. fie pentru ca el renunta la proprietate.De ce anume aceasta uzucapiune totusi se diferentiaza in mod fundamental de uzucapiunile din VCC? Observatii: 1. şi-a încetat existenţa b. Daca uzucapiunea extratabulara ar putea functiona in contra celuia inscris in CF.886 si a vedem acolo ca intre modurile de dobandire extratabulara nu figureaza uzucapiunea. Asadar termenul de 10 ani nu poate sa curga cata vreme o alta persoana exercita asupra aceluias imobil posesie tabulara.chiar in masura in care nu exista nimeni care sa exercite posesia tabulara. ala are posesie tabulara. De ce? pentru ca in CF figureaza X ca si proprietar. Atentie.proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori.pe langa conditiile presupuse de 930 alin. termenul acela de 10 ani incepe sa curga numai din momentul in care inceteaza sa mai fie exercitata o posesie tabulara. Uzucapiunea extratabulara ar presupune tocmai o infrangere a posesie tabulare realizaat prin posesia exercitata asupra bunului.a.1. fie pentru ca imobilul respectiv nu este inscris in nici o CF. Asadar. ar insemna ca posesia exercitata asupra bunului are o forta juridica mai mare decat posesia tabulara. fie imobilul nu figureaza in nici o carte funciara. Care este explicatia? Protejarea tertilor care trebuie sa se increada intotdeauna in ceea ce pot ei sa cunoasca din CF. un temei juridic in baza caruia uzucapantul va putea sa ceara intabularea dreptului sau in CF.a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate. a treia conditie care se regaseste la lit.nimeni nu va putea sa uzucapeze extratabular imobilul respectiv. enumerarea nu presupune conditii cumulative. adica toate 3 deodata. fie pentru ca proprietarul moare. Consecinta este ca uzucapiunea extratabulara. si abia in momentul intabularii in CF el va deveni proprietar.proprietarul inscris este decedat. si anume ce se intampla in situatia unui conflict intre posesia exercitata asupra bunului si posesia tabulara? Am spus ca intotdeauna va prevala posesia tabulara. 2. ci presupune conditii alternative:avem o posesie de 10 ani si:fie proprietarul inscris in CF a decedat. furnizeaza doar un titlu. fie a renuntat. după caz. ca si accesiunea imobiliara artificiala intr-una dintre ipoteze. -art. c.

în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune Ce vrea sa spuna textul:ex. dacă posesia sa a fost neviciată.930: În toate cazurile (adica in toate ipotezele de la a. degeaba a posedat posesorul 15 ani. nu putem deveni si mai proprietari decat eram. ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real. prin intabulare. si al doilea capat de cerere va fi rectificarea cartii funciare in sensul radierii dreptului de proprietate a cumparatorului. mai ales ca la 887 dobandirea prin succesiune se face extratabular. -atunci ce este uzucapiunea tabulara: este de fapt o varianta de prescriptie extinctiva. un temei in baza caruia uzucapantul sa ceara intabularea. numai pentru viitor. o terta persoana incepe sa exercite o posesie asupra imobilului. nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bunăcredinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere. pentru ca daca cererea succesorului este introdus inainte. si uzucapantul va deveni proprietar doar din momentul intabularii. ---asadar. Solutia instantei va fi ca admite in parte 123 . fara temei legal.891 ne spune ca se solutioneaza conflictul dintre drepturi concurente in functie de ordinea cererilor de inscriere in CF. Ce inseamna asta:daca cumva am fost inscris ca proprietar a unei cladiri in CF in lipsa unui act sau fapt juridic care sa intemeieze intabularea. pe VCC scrie ca daca posedai timp de 30 de ani. Trec 10 ani in care tertul poseda bunul altuia dar nici el nu se duce la CF sa ceara intabularea in baza posesie extratabulare. un capat de cerere. daca noi am fost inscris in CF in ultimii 5 ani. Cere in instanta constatarea nulitatii absolute. Care este consecinta: consecinta este in alin. 2. solutionarea cererilor se face in ordinea introducerii lor --. a dreptului la actiunea in radierea din CF a unei intabulari realizate fara titlu. în cartea funciară. ci ea furnizeaza doar un titlu. fără cauză legitimă.2 de la art. chiar daca intabularea a fost facuta fara titlu. A vinde lui B un teren. Ramanem la fel de proprietar precum am fost la momentul intabularii.931: Drepturile celui care a fost înscris.(deci concluzii:1. Uzucapiunea tabulara Art.c).uzucapiunea extratabulara nu poate curge impotriva unei posesii tabulare. nu se duc la CF sa isi inscrie dreptul. ca fiind inscris fara cauza legitima.) Grija mare. La uzucapiunea extratabulara tu devin proprietar pentru viitor. Ori. din momentul intabularii.art. un asemenea efect retroactiv nu exista la uzucapiunea extratabulara. uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. si trec 5 ani de la intabulare. si prin efectul intabularii. prin uzucapiune extratabulara. 15 ani. cine era proprietar? Noi. Ex. Proprietarul tabular are succesori care accepta mostenirea dar neglijeaza formalitatile de CF. Inseamna ca dupa ce trec acestia 5 ani.uzucapiunea extratabulare nu duce ea automat la dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant. Uzucapiunea presupune in principiu un mod de dobandire a proprietatii. uzucapai si se considera cu efect retroactiv ca ai fost proprietar din momentul in care ai inceput posesia.b. -Asadar. pe baza unei cauze legitime. Dar. uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său. Daca dupa 11 ani. se poate dobandi proprietatea sau respectiv dezmebramintele ei.proprietarul tabular decedeaza. nu se va mai putea cere radierea mea din CF. se trezeste un succesor si se duce si depune el primul cererea de intabulare a lui in baza succesiunii. Dupa 6 ani jumătate A vanzator constata ca vanzarea este lovita de nulitate absoluta.

3. Uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul nemijlocit. desfiinteaza contractul de vanzare cumparare. Ce inseamna ca eroarea este scuzabila? -inseamna ca posesorul nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de ineficacitate -intotdeauna. De ce il respinge? Pentru ca dobanditorul. pentru ca el a fost si in ultimii 5 ani. Care sunt conditiile pentru uzucapiunea tabulara 1. ar trebui sa avem o eroare cu privire la persoana de la care cumparam noi (pentru ca daca il vedem inscris in CF il consideram proprietar si nu avem de unde sa stim viciul titlului sau) dar daca eroarea poarta supa titlului nostru. intr-un termen mai scurt decat cel de la uzucapiunea tabulara. x ii proprietar tabular si cumparam de la el. revocare. care poate fi nulitate. actiunea in rectificarea CF se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art. dar nu va interesa raporturile dintre A si C. trebuie sa fie neviciata. eroarea ii cu privire la contractul de vanzare cumparare pe care il inchei eu si eu nu stiu ca acel contract este lovit de nulitate. Ex. si nu stiu ca acel testament a fost intre timp revocat. si posesie ca stapanire asupra bunului respectiv. intemeiata pe titlul sau. de ce? pentru ca daca ii vorba despre o situatie juridica inscrisa in CF.cererea. ci dupa 5 ani se inlatura. uzucapiunea tabulara va interesa numai raporturile dintre A si B sau B si C. si trebuie sa fie cu privire la propriul titlu in baza careia s-a facut intabularea. Sau primesc prin testament un bun. -Deci eroarea trebuie sa fie scuzabila. deci noi cumparam de la X. ii suficient ca ne-am informat prin CF. Iar posesia inteleasa ca o stare de fapt. inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv -asadar.posesia propriu-zisa. in sensul ca constata nulitatea absoluta a contractului. Deci dupa 5 ani el nu devine proprietar. intemeiata pe cuprinsul CF.buna credinta a posesorului Ce inseamna buna credinta? Eroare scuzabila.posesia tabulara -care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani 2. Daca B vinde mai departe lui C. uzucapiunea tabulara presupune ca ai simultan:si posesie tabulara. 124 . si actiunea prin care se putea cere radierea lui din Cf in acest interval s-a prescris. inseamna ca in raport cu A. deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta. pentru ca acolo actiunea in rectificare introdusa de A impotriva lui C se prescrie in termen de 3 ani.909 NCC. B este un dobanditor nemijlocit. C fata de A este un subdobanditor. nu mai aveam obligatia sa facem cercetari suplimentare. Prin urmare. Eroarea vizeaza o cauza de ineficacitate a propriului titlu. cu corpus si animus. A vinde la B. si respinge capatul de cerere cu privire la radiere. etc. Ca sa fi in eroare. caducitate. daca eroarea este intemeiata pe CF nu mai avem sintagma „nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca”. Asadar. cumparatorul a fost intabulat in CF minim 5 ani. respectiv de 5 ani daca este act cu titlu gratuit. dispare pentru el riscul de a pierde dreptul de proprietate prin radiere.

X a stapanit 8 ani. Dar sa observam ca ii vorba de preluarea exclusiv a alin. atentie nu avem revendicare la uzufruct. in cazul nostru. 2. inseaman ca adunand cele 2 posesii voi putea sa invoc uzucapiunea extratabulara. in timp ce actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila extinctiv. ci doar la posesia intemeiata pe stapanire asupra bunului. cedeaza bunul respectiv lui Y. Art. ---nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Jonctiunea posesiilor -posibilitatea de a lipi.2518:de ce? pentru ca ii extrem de explicat juridic cum vine aia ca dreptul de actiune cand ea vizeaza protejarea dreptului real acest drept la 125 . ex. Cand anume intereseaza jonctiunea posesiilor? Intr-o anumita situatie:la uzucapiunea extratabulara.Ca o diferenta de regim juridic. in consecinta Y ce poate sa faca in momentul in care isi da seama ca a cumparat de la un neproprietar? Va spune ca el a posedat 3 ani jumătate.696 NCC:se spune ca superficia se protejeaza prin actiunea confesorie. si atunci daca adun 3 ani cu 8 ani da peste 10. ce se intampla cu confesoria de uzufruct? Art. pentru toate dezmembramintele in afara de superficie. X stapaneste bunul defunctului. de uzufruct. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie. actiunile confesorii sunt prescriptibile. pentru ca este vorba de titlul nostru de dobandire. desi este neproprietar. Poate fi intemeiata pe faptul ca nu am stiut cauza de nulitate. de a uni mai multe posesii -ii reglementat si de NCC -jonctiunea posesiilor nu intereseaza la posesii tabulare. etc). pe faptul ca nu am stiut revocarea testamentului. proprietarul tabular ii mort si ingropat. ne spune ca se prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la: 1.2:actiunea confesorie de superficie este imprescriptibila extinctiv ----singura actiune confesorie care ii imprescriptibila extinctiv Art. si la un moment dat X printr-un act juridic. Si in alin.Insa. Asadar.2518. Ii o foarte mare ciudatenie reglementarea din art. asadar. 3. sunt actiunile confesorii (confesorii de servitute.2518. s-ar parea ca se preiau reglementarile de la superficie. Actiunea in revendicare 1. se va aplica de termenul stipulat de art.1. samd.Echivalentul actiunii in revendicare atunci cand ii vorba despre dezmembraminte. de superficie.Actiunea in revendicare este actiunea petitorie care protejeaza dreptul de proprietate. eroarea nu ii intemeiata pe cuprinsul CF.705 NCC:la prima vedere.

dar nu stim exact pana unde vine el si de unde incepe bunul nostru. Noi admitem ca si el este proprietar si ca si noi suntem proprietar. ce obligatie este incalcata de catre parat? Intotdeauna actiunea care protejeaza dreptul real presupune invocarea opozabilitatii dreptului real fata de parat. nu stim exact nici unul dintre noi care este linia de demarcatie intre cele 2 terenuri. acolo apare prescriptia extinctiva.sa nu confundam actiunea in revendicare cu actiunea in granituire -actiunea in granituire nu poate fi exercitata simultan cu actiunea in revendicare. De aceea. pentru ca acolo ii prescriptibil de regula. el este deja proprietar. dar nu vom avea actiune sa ne protejam acest drept) 2. adica dreptul de a cere celuilalt ca pe cheltuiala comuna sa chemam un expert care sa stabileasca linia de demarcatie dintre terenuri. in practica judiciara apar actiuni de genul: vecinul a mutat gardul. ----este o aberatie:in masura in care pretinzi granituire. Ce presupune actiunea in granituire? Presupune ca am 2 terenuri alaturate. indreptata impotriva posesorului care nu detine si dreptul de proprietate In momentul in care ne-am referit la posesia din definita actiunii in revendicare. si sa il oblige pe parat sa respecte acest drept. ci urmareste ca instanta sa confirme dreptul lui de proprietate. De regula. Prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa fie improprietarit de catre instanta. ceea ce juridic este o aberatie. Insa in materia drepturilor reale nu exista debitor. in materie de creante. Nici unul dintre noi nu contestam ca sunt 2 terenuri distincte si ca unul apartine unuia iar altul apartine celuilalt. Si atunci. Si se introduce o actiune in revendicare cu petit de granituire. Si atunci intrebarea este:ce se stinge prin prescriptia extinctiva? Mai precis. automat discutam despre o actiune in revendicare. si anume. actiunea in granituire inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celor 2 parti. Daca nu se pot intelege. am avut in vedere posesia ca stapanire asupra bunului. inseamna ca tu nu contesti calitatea de proprietar asupra unei fasii de teren a vecinului nostru. Daca introducem o actiune in revendicare noi facem mult mai mult decat atat. De ce? atentie.(vom ajunge in practica la situatii de genul ca noi suntem uzufructuar. se ajunge la actiunea in granituire. Observatii: 1. asta o diferentiaza de drepturile subiective. Deci noi aveam gardul intre 2 copaci si vecinul a mutat gardul in terenul meu cu 1 metru jumătate. in masura in care spui ca se prescrie dreptul la actiunea in protejarea unui drept real. ce inseamna ca ti s-a prescris dreptul la actiune? Ca creditorul nu mai poate sa ceara debitorului ii instanta executarea obligata. pentru ca opozabilitatea este de esenta dreptului real. intotdeauna cand vom introduce o actiune prin care vrem sa protejam un drept real ce vom invoca. eu sunt proprietar pe unul. iar vecinul este proprietar pe altul. Daca exista o contestare a calitatii de proprietar a paratului cu privire la o bucata de teren.prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa devina proprietar. am spune ca dreptul real devine inopozabil fata de terti. 126 . contestam noi reclamant ca vecinul ar fi proprietar pe o bucata de teren pe care el o contesta. pentru ca nu are obligatie corelativa. In aceasta situatie oricare dintre noi putem exercita zisul drept de granituire. Actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor.actiune sa fie prescriptibil. Dar.

2.in sistemul NCC, in principiu, actiunea in revendicare va putea fi introdusa doar de catre posesorul tabular al imobilului. De ce anume? Pentru ca in principiu, regula pe NCC este ca devii proprietar al imobilului doar daca esti inscris in CF. asadar, daca nu esti inscris in CF in principiu nu poti sa fi proprietar. Daca nu esti proprietar nu poti sa ai actiune in revendicare. 3.cand se constata ca cineva este inscris ca Cf ca si proprietar si dorim sa il radiem de acolo si sa fim inscris noi, pentru ca titlul lui nu este valabil, in aceasta situatie noi NU introducem o actiune in revendicare, pentru ca noi nu suntem proprietar. Actiunea in rectificare de carte funciara este altceva. Are o alta natura, ea nu este o actiune in revendicare. Cata vreme nu suntem intabulati, nu avem in principiu o actiune in revendicare. De ce in principiu, pentru ca pot exista si exceptii:ex, exceptiile sunt legate de art.887:am dobandit un teren prin succesiune, care este un mod de dobandire extratabular, nu este inscris in CF, deci nu avem posesie tabulara, si un tert ne deposedeaza. Intr-o astfel de situatei vom putea introduce o actiune in revendicare. Dar astea sunt situatiile de exceptie. Regula este ca daca nu am posesie tabulara nu avem nici actiune in revendicare. Drepturi reale Cursul 15 1. ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare 2. ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA (care seamana dar nu au nicio treaba cu actiunea in revendicare – sunt actiuni personale, insa care au efect oarecum similar cu cel al actiunii in revendicare ----de la distanta pare ca se aseamana cu act in revendicare, dar in realitate nu prea este asa) 3. DEZMEMBRAMINTE 1.ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare curs 14 Obs. important sa stim distinctia intre actiunea in revendicare si actiunea in granituire : Actiunea in revendicare = actiunea prin care o suprafata de teren mai mare sau mai mica este contestata Actiunea in granituire = actiunea prin care se doreste doar stabilirea limitei intre doua terenuri alaturate, fara a se contesta ca ele au proprietari diferiti si ca persoanele respective chiar detin dr de proprietate asupra acelor 2 terenuri - se poate introduce si impotriva unui uzufructuar : Ex, eu sunt proprietar pe un teren si terenul alaturat e dat in uzufruct lui X ; e evident ca actiunea in revendicare o pot introduce si impotriva uzufructuarului, la fel cum e posibil ca vecinul meu uzufructuar sa introduca si el , la randul sau, o actiune in granituire impotriva mea Obs. var 1 :De principiu, eu nu pot face act in granituire numai impotriva 127

uzufructuarului, pt ca daca eu nu chem in proces si pe nudul proprietar, hot jud pronuntata de instanta nu va avea autoritate de lucru judecat numai in raport de uzufructuar (nu si de nudul proprietar), existand riscul ca dupa ce se termina uzufructul sa vina proprietarul sa isi ia terenul si el sa nu mai recunoasca hot pronuntata cu privire la cererea de granituire pt oricum fata de el aceasta nu ii este opozabila In schimb, var 2 (situatia inversa): dc introduce act in granituire vs nudului proprietar si ulterior el da terenul respectiv in uzufruct, uzufructuarul va fi tinut sa respecte hot jud pronuntata intre mine si nudul proprietar, avand in vedere ca el nu a fost parte in litigiu? Important !!!! Art 563 alin 4 (important si pt actiunea in revendicare) vrea sa spuna ca hot jud pronuntata intre reclam si parat va fi opozabila nu numai partilor ci si avanzilor lor cauza (=succesorii lor in drepturi, aceia care au primit de la partile in litigiu prin transmisiuni cu titlu particular, cu titlu universal sau universal drepturi in leg cu care a existat litigiul respectiv); deci in masura in care intre A si B este o act in revendicare sau in granituire, hot stabilita de catre instanta se va impune nu numai lui A si B ci si tuturor (avanzii cauza) celor care dobandesc drepturi in legatura cu acel bun de la acestia (coroboram si cu art 17 alin 1 :”nimeni nu poate da mai mult decat are”) !!!Are un echivalent in posesoriu = act in stramutare de hotar : Deci in masura in care vecinul muta gardul pe terenul tau ca sa castige el o anumita suprafata de teren se pune intrebarea ce actiune se va introduce in acest caz ? fie act posesorie = act in stramutare de hotar (pt ca te-a deposedat de o portiune de teren) fie act in revendicare
è Actiunea in granituire este usor atipica, insa la fel ca actiunile petitorii si acesta actiune are un echivalent in posesoriu

128

Actiunea in revendicare Actiunea negatorie, art 564 Cc -­‐ Daca un tert vine si se comporta ca = actiune petitorie prin care proprietarul unui un proprietar atunci avem la bun pretinde instantei obligarea paratului sa inceteze exercitarea, in lipsa oricarui titlu, a dispozitie actiunea in revendicare unui dezmembramant al dr de proprietate asupra bunului celui dintai (inseamna ca act negatorie se va introduce intotdeauna atunci cand o terta persoana incepe in fapt sa exercite un dr real = dezmembramant, mai putin proprietatea, asupra bunului tau) Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià In ipoteza deposedarii (at cand un 3 In masura in care 3 nu te deposedeaza (nu incepe sa exercite in contra ta o posesie sub incepe sa exercite in contra ta o posesie sub nume de proprietr), se va putea introduce nume de proprietar) ci el doar te tulbura in 1. Actiune in revendicare posesie (exercita in contra ta o posesie sub 2. Actiune posesorie ósunt indeplinite nume de titular de servitute, uzufruct/alt conditiile dezmembramant), proprietarul poate : 1. Actiune posesorie 2. Actiune negatorie
-­‐ reclam trebuie sa probeze calitatea lui de proprietar -­‐ Intr-o act negatorie, singura proba pe care reclam trebuie sa o probeze este faptul ca el este proprietar si sa prezinte deranjul cauzat de celalalt (din acest moment sarcina probei se rastoarna, celalalt va trebui sa faca dovada existentei unui titlu in temeiul caruia a exercitat acel dezmembramant) à odata probata existenta dr de proprietate in patrimoniul reclamantului functioneaza prezumtia ca proprietatea este libera de sarcini (aceeasi prezumtie opereaza si in cazul prevazut de art 937 – tertul care cu B-C cumpara de la posesor astfel ca din faptul posesiei rezulta ce el e proprietar, si ca proprietatea este libera de sarcini à de aceea, dc am o clauza de inalienabilitate in materie mobiliara, tertul nu are de unde sa o cunoasca si prin urmare posesia prezuma faptul ca proprietatea este libera de sarcini)

Cum vom distinge cand avem de a face cu o actiune posesorie si cand cu o actiune petitorie? 129

posesorul tabular vine si spune ca posesia tabulara valoreaza proprietate. constate dr de proprietate si pe cale de consecinta repunerea sa in posesie) Actiunea in revendicare : Ce se intampla in cazul in care reclam introduce actiunea. dar cel tarziu la mom in care a fost actionat in judecata el devine de R-C). intemeindu-se deci pe stari de fapt o Atat in act posesorie cat si in cea petitorie reclam va cere sa inceteze deposedarea sau tulburarea in posesie (evident ca intr-o actiune in revendicare ca la carte . confesorie merg in paralel cu actiunile posesorii) o Dc act e doar posesorie. reclam va spune in instanta ca vrea sa I se dea castig de cauza pt ca el este proprietar (de retinut ca toate actiunile petitorii : in revendicare. Alte observatii cu privire la actiunea in revendicare : Proba in materia dr de proprietate : -­‐ pt bunuri imobile inscrise in CF proba se face prin extras de CF. prezumtia de proprietate este ata de posesie. prin urmare reclamantul tb sa formuleze act si sa il introduca in cauza si pe cel care la momentul formularii actiuii se afla in posesia bunului . respectiv posesia de buna sau rea credinta à dc posesorul a fost de B-C el pastreaza fructele. reclam isi va intemeia pretentiile pe calitatea sa de posesor. 565 Cc coroborat cu art 900 – posesia tabulara prezuma proprietatea = prezumtie relativa care poate fi rasturnata in ipotezele de dobandire extratabulara a proprietatii (ex. reclam va putea face proba contrara in temeiul art 887 Cc. cf art 919 alin 3 Cc :”posesia prezuma proprietatea pt bunurile mobile si pt imobilele care nu 130 . act in revendicare nu se mai poate introduce. insa aceasta fiind o prezumtie relativa. al doilea capat de cerere va fi cel referitor la fructe (aici va intra in discutie posesia pe art 948. o de asemenea pt perioada in care reclam a fost lipsit de folosinta bunului se mai poate cere in cadrul actiunii in revendicare echivalentul lipsei de folosinta.isi intemeiaza actiunea. cf art.-­‐ -­‐ Dupa pretentiile reclam In esenta. proba dr de proprietate : o in sist clasic. reclam va cere instantei intai sa i se confirme. procurand existenta unei proceduri de executare silita si modul de dobandire in favoarea lui) -­‐ in masura in care bunul este extratabular (nu figureaza intr-o CF). adica : o Dc act e petitorie. pt ca principalul capat de cerere in act in revendicare este repunerea in posesie . negatorie. dupa modul in care reclam isi motiveaza. in acest sens daca posesorul a fost de R-C este evident ca se vor putea cere despagubiri in temeiul rasp civile delictuale . daca insa posesorul a fost de B-C temeiul in virtutea caruia vom putea cere echivalentul lipsei de folosinta este imbogatirea fara justa cauza . iar paratul vine si spune ca a instrainat bunul respectiv ? -­‐ in masura in care bunul nu se mai gaseste in posesia paratului. in Cf figureaza o pers ca proprietar si o alta pers a dobandit extratabular prin executare silita dr de proprietate in cond art 887 si introduce o act in revendicare impotriva posesorului tabular.

dar aceasta proba va fi intotdeauana relativa pt ca nu se va sti cu siguranta dc cel de la care provine titlul era proprietar si atunci se va ajunge la compararea litigiului intre reclam si parat. 131 . iar dc este de R-C va trebui sa restituie fructe si producte. proba se face de principiu prin posesie. in masura in care a fost de R-C. dar cel de R-C nu poate sa pastreze productele (ele se restituie intotdeauna) ……art 948 Cc se refera exclusiv la pastrarea fructelor de catre posesorul de B-C ------consecinta va fi ca in situatia in care se va introduce o act in revendicare. astfel ca in masura in care posesorul este de R-C el va trebui sa restituie atat fructele cat. etc) Art. va fi obligat sa restituie fructele) § fructele civile (idem fructele nat sau industriale) à in masura in care posesorul a fost de R-C la data perceperii lor el va fi obligat sa le restituie ( evident ca arendasul va fi obligat sa restituie fructele industriale) § fructele nu se restituie automat ci numai in masura in care reclam le si cere in instanta !!!! o posesorul va putea sa pretinda restituirea cheltuielilor necesare. o va introduce atat impotriva lui X cat si impotriva lui Y. am un teren pe care il ocupa in mod abuziv X. o obligarea lui. dobandirea bunului de la un neproprietar. respectiv prin titlu . respectiv a cheltuielilor utile facute cu bunul o alin 6 : § in primul rand tb sa avem in vedere art 547 Cc. insa va trebui sa fie despagubit pt cheltuielile facute pt obtinerea fructelor. respectiv la compararea posesiilor exercitate de cei 2 in materie mobiliara. Y este detentor precar pt X---in masura in care proprietarul introduce act in revendicare. X da terenul in arenda lui Y. atentie insa ca nu intotdeaua posesia valoreaza proprietate in sensul lui 937 Cc à una este proba dr de proprietate si alta este ca ai si devenit automat proprietar prin efectul posesiei (devii proprietar in temeiul posesiei cf art 937 ó sunt indeplinite toate conditiile : posesie de B-C.iar Y stie ca X nu e proprietar. § alin 2 .-­‐ figureaza in CF”--. va trebui sa restituie si productele à posesorul de B-C pastreaza fructele . datorita faptului ca el stia ca are detentia de la un neproprietar. pt ca stapanirea de fapt adica corpus se afla la Y si prin urmare va avea nevoie sa obtina o hot jud care sa le fie opozabila ambilor à Y in calitate de detentor precar de R-C. posesorul de B-C va trebui sa restituie productele. 566 si urmat Cc -­‐ admiterea act in revedincare produce mai multe consecinte juridice : o obligarea de principiu a paratului sa restituie bunul in natura. indiferent ca e de rea sau buna credinta.evident proba se face si prin titlu = actul de dobandire a bunului respectiv. respectiv ca in acceptiunea noului Cc prin produse ale bunului se intelege fructe si producte.se refera la detentorul precar care a fost de asemenea de R-C si care detinea bunul in virtutea unui drept care insa nu ii permitea posibilitatea de a culege fructele sau detentorul precar nu a detinut bunul pt reclamant ci pentru o terta persoana (ex.sa restituie fructele.

ex. respectiv al dobanditorului si tocmai de aceea pe vechea reglementare intai se dadea consimtamantul la notar. acesta actiune este in mod evident un mijloc procesual care va presupune un litigiu intre dobanditor (= cel care primeste) si autorul sau (= cel care transmite ceva). la un mom date am facut plata fata de creditor si in acesta situatie vin eu cu chitanta prin care se dovedeste plata si cer radierea ipotecii din CF si voi avea nevoie de principiu. actiunea in prestatie tabulara introdusa impotriva autorului reclamant : -­‐ este acea actiune personala prin care reclamantul pretinde obligarea autorului sau sa depuna diligentele necesare pt a face posibila inscrierea in CF a dreptului in favoarea sa -­‐ reglementata de art 896 Cc -­‐ in esenta. apoi un alt consimtamant la intabulare si doar dupa 132 . in temeiul actualei reglemenatari. drept urmare nu am un drept de retentie asupra terenului ci doar asupra fructelor industriale ---terenul tb sa il dau inapoi in momentul in care s-a pronuntat hotararea) ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA -­‐ -­‐ de foarte multe ori sunt confundate cu act in revendicare indiferent ca discutam despre actiune in rectificare. toate aceste actiuni nu sunt act petitorii . asa cum e el si in NCC .respectiv a productelor si prin urmare legea ii recunoaste un dr de retentie pe care va putea sa il exercite nu asupra bunului revendicat.art 885 alin 1 :”intabularea se face in temeiul actului sau a faptului care a justificat inscrierea”. actiune in prestatie tabulara sau actiune in rang. in prezent are o aplicabilitate foarte restransa -­‐ istoric : o in sistemul de CF cu efect atributiv de drepturi. respectiv cel austriac (de unde a fost preluata reglementarea in materie de CF) exista in principiu un transfer de proprietate realizat prin 2 acte jur succesive : unul e contractul si al doilea e actul juridic de intabulare.: am o ipoteca care garanteaza o obligatie fata de un 3. iar radierea se facea iarasi in baza actului si cu consimt titularului tabular à asa era mai logic!!!). respectiv asupra productelor (ex. deci asupra imobilului a fost intabulata in foaia de sarcini o ipoteca. ci asupra fructelor. daca am un teren de pe care eu posesor am cules fructe industriale si pretind de la reclamant sa ma despagubeasca pt cheltuielile efectuate. si intabularea fiind la randul ei un act jur se face cu consimtamantul instrainatorului. si de consimtamantul creditorului ipotecar -----explicatia cu acest consimt este ca in sist german. intabularea se facea in temeiul actului si cu consimtamantul titularului tabular . ele sunt actiuni personale si au regimul jur specific tuturor actiunilor care protejeaza dr de creanta ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA -­‐ presupune 2 ipoteze in care functioneaza : 1. alin 2 : “radierea se face in temeiul consimtamantului titularului tabular al dreptului”(in VCC.

B introduce aceeasi cerere insa la data de 17. eu cumpar un bun de la cel care l-a dobandit prin succesiune (= mod de dob extratabular).2012.01. C introduce o cerere de intabulare a dr in favoarea sa in CF.intr-o astfel de ipoteza.-­‐ deveneai proprietar à deci rostul act in prestatie tabulara era in ipoteza in care eu care am incheiat cu tine vanzarea. adica faptul ca a cunoscut la data cand a contractat despre prima instrainare : Ex. prin urmare introduc act in prestatie tabulara si il oblig pe successor sa imi puna la dispozitie certificatul de mostenitor care sa ateste dobandirea de catre el a dreptului de proprietate pt ca in baza acestui certificat sa il intabulez pe el in CF si ulterior sa ma intabulez pe mine 2. A instraineaza la 23.01. adica cunostea existenta contractului incheiat in data de 16. cf Principiului efectului relativ al inscrierilor in CF.Insa. cu R-C (stiind despre existenta primului act) se inscrie in CF --. ce se intampla in prezent cu act in prestatie tabulara. actiunea in prest tabulara are aplicabilitate generala in situatia in care autorul/instrainatorul/paratul a dobandit dreptul extratabular : prin urmare el nu figureaza in CF si in situatia asta cumparatorul se poate inscrie in Cf ó mai intai cere inscrierea autorului sau. dar ca sa-l inscrie pe autorul sau are nevoie de titlul in baza caruia autorul sau a dobandit proprietatea • ex. comparator.2012. iar instrainarile se fac catre beneficiari/dobanditori distincti. Si atunci care este efectul act in prestatie tabulara reglem de art 897 Cc ? Actiunea prevazuta de acest art intervine tocmai in ipoteza in care un imobil se intraineaza catre 2 pers diferite si cel de-al doilea dobanditor. R-C se va verifica niciodata in baza CF ci in baza unor informatii obtinute pe alta cale alta decat prin 133 .01.03. respectiv R-C a celui de-al 2-lea dobanditor . A instraineaza in 16. (pana aici solutia acestui conflict s-ar rezolva pe art 891 si ar avea castig de cauza C pt ca el va dobandi posesia tabulara primul) . refuzam ulterior sa-mi dau consimt la intabularea ta.2012 intre A si B (de data asta in materie de act in prestatie tabulara .2012 prin contract de V-C un imobil lui B . iar cand merg sa imi inscriu dr in CF ultimul proprietar apare ca fiind de cuius. si atunci prin act in prestatie tabulara tu ma sileai. in masura in care B probeaza ca are un titlu anterior si ca la mom la care C a incheiat contractul el a fost de R-C. instanta pronunta o hot care sa tina loc de consimtamant ----àde aici provine si marea confuzie in practica judiciara intre actiunile in executarea promisiunilor de vanzare si act in prestatie tabulara prin urmare.01. proband ca el are un titlu anterior. In astfel de ipoteze avem in paralel reglementari in materie mobiliara – art 1275 : va fi preferat cel care este pus primul in posesia efectiva si este de B-C – si imobiliara – art 891: va fi preferat cel care dob primul posesia tabulara si este de B-C. cand consimt nu mai este necesar pt intabulare? Mai exista o utilitate foarte restransa care se refera strict la : § ipoteza radierii § si pe langa ea. ma obligai sa imi dau acest consimtamant care nu era liber si in masura in care refuzam. LA 30. actiune in prestatie tabulara prevazuta de art 897 Cc : -­‐ vizeaza sit in care acelasi autor incheie 2 acte jur avand ca obiect dr de proprietate asupra unui imobil intabulat. ca proprietar al bunului respectiv .2012 acelasi imobil prin contract V-C lui C. primul dobanditor va introduce act in prestatie tabulara impotriva celui de-al doilea dobanditor.

prin urmare in acest din urma caz reclam va cere instantei nu radierea ipotecii ci modificarea rangului ipotecii in CF. C se inscrie el primul. ci in momentul in care a incheiat propriul act (in speta de mai sus. A vinde lui C . pt ca ipotecile pot exista simultan. ci e necesar ca ala care si-a inscris dr in CF sa fi impiedicat prin violenta sau viclenie/frauda (care inseamna mai mult decat R-C de la art 897 Cc) inscrierea dr concurent. respectiv dc C si-a inscris ipoteca de rangul 1. R-C nu este suficienta. pt ca prin ipoteza in CF figura ca proprietar A si C nu avea astfel cum sa fie de R-C) -­‐ Cf art 897 alin 1 àtertul dobanditor trebuie sa fie de R-C nu cand se intabuleaza. in schimb 2 dr de proprietate exclusiva sau de uzufruct nu pot exista simultan). prin actiunea lui B acesta va solicita inscrierea ipotecii ca fiind de rang 1 si trecerea ipotecii lui C pe rangul 2 134 . daca nu are posesie tabulara inseamna ca el nu este proprietar si prin urmare el nu poate avea revendicare ) ACTIUNEA IN RANG -­‐ reglem de art 892 Cc -­‐ distinctia inte art 892 si art 897 : o elem comune : § in ambele situatii am un autor comun care constituie un dr de proprietate sau un dezmembramant al ei la 2 pers diferite care intra in conflict § una dintre ele se inscrie prima in CF(pana aici in mod normal s-ar aplica art 891 Cc). ex. dar daca ala se inscrie cu R-C (care inseamna doar faptul ca la incheierea propriului act cunostea existent actului anterior !) incep povestile pe art 897 Cc o elem distinct : § cf art 892.2012) -­‐ Efectul admiterii act in prestatie tabulara va fi ca instanta va dispune intabularea dr reclamantului in contra paratului. C si B -­‐ -­‐ actiunea in prestatie tabulara.01. A vinde lui B. prescriptibila in termenul general de 3 ani cum deosebim act in prestatie tabulara de act in revendicare ? in cazul act de prestatie tabulara scopul final care il urmareste reclamantul este sa fie inscris in CF (inseamna ca prin ipoteza reclamantul nu e inscris in CF. dar inainte il impiedica pe B prin violenta sau frauda sa se inscrie in CFàconsecinta este ca B poate introduce o act pe art 892 prin care sa ceara radierea lui C din Cf si inscrierea dreptului ori B poate cere acordarea de rang preferential pt dreptul sau (se refera aici strict la ipoteci. deci cum vor aparea proprietarii succesivi in CF ? Va aparea A. in data de 23. in ambele ei ipoteze este o actiune personala.intermediul CF.

rezolutionarea. Actiunea de fond = actiunea in nulitate si 2. adica se poate intampla ca titlul (ex. caducitatea sau o alta cauza de ineficacitate a titlului in temeiul caruia s-a facut inscrierea in CF . Actiunea subsecventa = act in rectificare (de aia am spus ca intotdeauna act in rectificare insoteste o act de fond) In concluzie : 1. prin urmare in sit asta inscrierea in CF ca proprietar nu e in concordanta cu realitatea. atunci A va introduce o actiune cu 2 capete de cerere : 1. rezolutiunea. adica cu faptul ca titlul este lovit de nulitate. suprafata imobilului – corectarea acestora nu va face obiectul actiunii in rectificare. act in rectificare cu alte cuvinte. caduc sau de rezolutionat) 2. Ulterior A constata ca actul e lovit de nulitate .NOTA BENE : act in prestatie tabulara cat si act in rang vizeaza ipoteza in care ai fie un act translativ de proprietate fie un act juridic prin care s-au transmis dezmembraminte(alte drepturi reale decat cel de proprietate). si atunci sa ne gandim dpdv al art 885 Cc – posesia tabulara inseamna proprietate sau dezmembramant al proprietatii sau ipoteca (pt ca cel care dob un dr tb neaparat sa fie inscris) ----ei. contractul de V-C) in baza caruia tu ai fost inscris ca proprietar sa fie nul . si in cazul acesta cum poate exista neconcordanta intre sit jur reala si ceea ce scrie in CF (intotdeauna ceea ce scrie in Cf aia ii) ? raspunsul este ca aceasta neconcordanta nu se refera la exista dreptului (dreptul il ai din mom ce esti intabulat) ci la titlul in baza carui ai fost intabulat . A ii vinde lui B un bun. daca mentiunile gresite se refera la stari de fapt (ex. Sa se dispuna rectificarea CF. neconcordanta se refera numai la titlu (titlul = act juridic/fapt juridic care de fapt e nul. in sensul radierii dreptului inscris in favoarea lui B à prin urmare vom avea 1. actiunea in rectificare (prin care se va cere desfiintarea inscrierii de CF) va insoti intotdeauna actiunea prin care contesti titlul (prin care se va cere anularea. actiunea in rectificarea cuprinsului CF insoteste si este conditionata de solutionarea actiunii de fond . inseamna ca vine reclam si spune “bine. cartea funciara spune asa. dar in realitate lucrurile stau altfel” -­‐ deci act in rectificare presupune ca sit jur reala sa fie diferita de situatia jur din CF. desfiintarea titlului) -­‐ act in rectificare se introduce in conformitate cu preved art 908 Cc si art 911 Cc : § art 908 Cc – rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii = rectificarea dr reale imobiliare se face numai in ipotezele limitativ reglem in cadrul acestui text de lege : • punctul 1 prezinta 2 ipoteze : 135 . Si atunci . Sa se constate nulitatea contractului 2. ex. de regula vor fi 2 actiuni : ex. Actiunea de fond este acea actiune prin care reclam invoca nulitatea. adica se aplica la orice situatie !!! ACTIUNEA IN RECTIFICARE -­‐ art 907 pana la art 911 Cc -­‐ este acea actiune prin care reclamantul cere instantei corectarea cuprinsului CF deoarece acesata nu este in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului intabulat -­‐ poate asadar sa fie exercitata numai cu privire la situatiile jur mentionate in cuprinsul CF. fiind eventual aplicabila procedura indreptarii erorilor materiale) -­‐ in principiu.

fiind conditionata exclusiv de prescriptibilitatea actiunii de fond ex. dar care va fi problema lui A dupa 3 ani ? dupa 3 ani A va pierde dr la actiunea de fond (act in nulitate) prin prescriptie si logic A va pierde si act in rectificare . motive care au intervenit ulterior incheierii actului si care afecteaza eficacitatea acestuia (deci grija. rectificarea intabularii. act in rectificarea intabularii sau a inscrierii provizorii introdusa impotriva tertului subdobanditor de rea credinta (subdobanditor = toti ceilalti terti care nu au dobandit direct de la reclamant ci prin intermediar. cel care isi are dreptul intabulat sau inscris provizoriu in urma unui act incheiat cu reclamantul) : -­‐ in aceasta ipoteza act in rectificare este imprescriptibila extinctiv. B vinde la C. ex A vinde la B. punctul 3 . Dar daca A ii vinde la B si contractul este lovit de nulit rel care e prescriptibila in 3. act in rectificare insoteste intotdeauna o act de fond !!1 2. care e imprescriptibila.o ipoteza 1 : inscrierea/incheierea nu este valabila = este nula (ex. sau a dat incheierea fara respectarea cond stabilite de L 7/1996) o ipoteza 2 : actul/titlul in temeiul caruia s-a facut inscrierea nu este valabil (= actul este nul) ----. o act in rectificare care este si ea la randul ei imprescriptibila extinctiv . act in rectificare introdusa impotriva lor este imprescriptibila -­‐ ce inseamna ca tertii subdobanditori sunt de rea credinta ? inseamna ca au cunoscut viciul titlului autorului lor 136 . ci la rezolutiune !!!) • punctul 2 : dr inscris a fost gresit calificat . punctul 1 – nulitate. A va putea introduce impotriva lui B = dobanditor nemijlocit de la A . respectiv a inscrierii provizorii introdusa impotriva dobanditorului nemijlocit(= ala care a primit bunul direct de la reclamant. incheierea nu este valabila at cand registratorul care a dat-o nu era competent. in acesta ipoteza daca A ii vinde lui B un teren si contractul dintre A si B este lovit de nulitatea absoluta.cauze de ineficacitate survenite ulterior incheieri actului) • punctul 4 (complet inutil) Observatii legate de act in rectificare prevazuta de art 908 Cc : 1.actul a fost desfiintat pt motive anterioare ori concomitente incheierii se refera la o singura ipoteza de desfiintare = nulitatea !!! (pt ca desfiintarea actului pt cauze ulterioare incheierii lui nu se mai refera la nulitate. pt asa cum am spus si mai sus. C vinde la D à C si D sunt fata de A terti subdobanditori) -­‐ in situatia in care tertii subdobanditori sunt de rea credinta. sigur ca A va putea introduce oricand act in rectificare impotriva lui. inseamna de ex ca sa constituit un dr de uzufruct si in Cf s-a inscris un drept de uz à deci gresita calificare a avut cu ocazia inscrierii in CF • punctul 3 : incetarea efectelor actului juridic se refera la sit in care avem rezolutiune sau reziliere ori alte motive cum ar fi caducitatea.

dar ne vor interesa numai sit in care C a dobandit de la B cu titlu particular. astfel A este inca in termen pt ca nu au trecut inca 3 ani . tertul subdobanditor de B-C a dob prin act cu titlu gratuit si translativ cu titlu particular à act in rectificare impotriva lui C va fi prescriptibila cf art 909 alin 2 in termen de 5 ani din mom in care C si-a inscris dr in CF (deci daca A introduce act in rectificare vs B . adica numai pt nulitate si pt gresita calificare a dreptului (ex. Petit prin care cere nulitatea titlului dintre A si B si 2. B vinde la C .ex.A vrea doar sa redevina proprietar si va putea realizeze acest lucru numai daca C va fi radiat din CF) b. act este tot imprescriptibila extinctiv pt ca C fata de B este dobanditor nemijlocit) . consecinta fiind aceea ca fata de rectificare C se va gasi exact in situatia lui B . prin urmare B este inscris in CF fara titlu valabil. in materie de CF opereaza o protectie foarte eficienta a tertilor ----. respectiv el nu este proprietar --. in situatia in care A vinde la B si ulterior B vinde la C . act in rectificare a lui A va fi intotdeauna imprescriptibila pt ca B fata de A este dobanditor nemijlocit. C va fi de rea credinta nu daca stie ca B e neproprietar (B nu are cum sa fie neproprietar pt el figureaza in CF. iar act in rectificarea a lui A impotriva lui C va fi si ea imprescriptibila numai daca C a fost de rea credinta---cand anume se verifica reaua credinta a lui C ? in mom in care C introduce cererea de intabulare a dr sau in CF !!!) 3. rezulta ca C va fi continuatorul lui B . dar constata ca s-a inscris intre timp C. dc B introduce act in rectificare vs C. in consecinta A va formula o actiune cu 2 capete de cerere : 1. in ipoteza noastra A cere anularea contractului dintre A si B dar intre timp in CF figureaza C ----dc C a fost de buna credinta la mom in care s-a inscris in CF (adica el nu a cunoscut viciul care afecta contractul dintre A si B). deci reaua credinta a subdobanditorului se refera la titlul celui de la care dobandeste . dar nu se incadreaza la primele 2 cazuri prevazute de art 908 alin 1 pt ca el cere rezolutiune. respectiv dobanditor nemijlocità intotdeauna. rectificarea in acest caz va fi posibila numai in cond prevazute de art 908 alin 1 punctele 1 si 2. trec 6 luni. A vinde la B. in acest caz actiunea in rectificare va fi si fata de C tot imprescriptibila ). exista mai multe situatii : a.aceste ipoteze se aseamana cu preved art 937 Cc cand tertul de B-C dob de la un neproprietar. dar care 137 . rezulta deci ca B e proprietar) ci daca stie ca titlul in baza caruia s-a inscris B este nul/rezolutionat/caduc . actiune in rectificare introdusa impotriva tertului subdobanditor de buna credinta (acum o sa dam de situatiile in care actiunea lui A impotriva lui C va fi prescriptibila. adica prin succesiune inseamna ca C preia in patrimoniul lui patrimoniul lui B. iar in materie de CF el dob de la proprietar. si prin urmare A nu se va putea indrepta impotriva lui in aceasta ipoteza à Obs. act in rectificare a lui A vs C va fi prescriptibila in 5 ani de la data inscrierii lui C in CF (sa nu cumva sa ne duca cu gandul acesta ipoteza la o actiune in revendicare a lui A. tertul subdobanditor de B-C si-a inscris dr in temeiul unui act cu titlu oneros si translativ cu titlu particular à cf art 909 alin 3 Cc : i. fiindca dc a dobandit universal/cu titlu universal. acesta nu poate formula o astfel de actiune pt ca el nu are posesie tabulara. act este imprescriptibila . se intabuleaza in CF B si se intabuleaza in CF C . deci A cere rectificarea lui B . Petit prin care formuleaza act in rectificarea lui B si a lui C (fata de B . iar B nu plateste pretul la A si A cere rezolutiunea contractului dintre A si B .

A vinde B. A vinde la B . in cazul termenului de 3 ani pt introd act in rectificare tb sa ne raportam la titlul care este atacat (deci daca A ataca titlul lui B . respectiv de cand curge term de 3 ani pt act in rectificare a lui B vs D? de cand si-a inscris C dr in CF à Cf creeaza o realitate (posesia tabulara . deci mai scurt decat la uzucapiunea tabulara. a obtine nulitatea vanzarii dintre A si B si prin urmare A va putea introduce act in rectificare vs C in termen de 3 ani din mom in care B isi inscrie dr in CF) Ex. var 2 – o dobandit cu titlu oneros à el va avea un termen de 3 ani . B vinde la C. atunci si act in rectificare va incepe sa se prescrie din mom in care B si-a inscris dreptul intemeiat pe titlul atacat de A in CF . de cand va curge termenul de 3 ani pt act in rectificare a lui A vs D? de cand s-a inscris B – logica : dc se intampla altfel . B vinde la C. ne intereseaza numai rap dintre instraiator si dobanditorul nemijlocit pt ca numai cel din urma va fi interesat sa opuna fata de cel dintai uzucapiunea tabulara. C vinde la D – toate sunt vanzari cu titlu oneros . fiinda fata de B actiunea in rectificare este imprescriptibila extinctiv § art 911 Cc – rectificarea notarilor poate fi facuta. fiindca daca A va introduce act in rectificare contra lui C . in orice situatie de neconcordanta 138 . daca A obtine desfiintarea titlului dintre A si B . in ceea ce priveste uzucapiunea tabulara. deci Cf creeaza aparenta ca titlul lui B e valabil) -à grija mare de cand incepe sa curga termenul la actele cu titlu gratuit si de cand incepe sa curga la actele cu titlu oneros !!!! Obs . Act in rectificare va fi prescriptibila in termenul de 3 ani care curge de la mom in care si-a inscris B=dob nemijlocit dreptul in CF (ex. si atunci. uzucapiunea tabulara prezinta interes numai daca A vrea sa introduca o act in rectificare fata de B.proprietar este inscris in CF in baza unui titlu nevalabil à eroarea tertului aici nu vizeaza calit de proprietar. ci titlul !!! ) ii. C va avea 2 variante : var1 – o dobandit cu titlu gratuit àel va avea un termen este tot de 5 ani . care curge nu de cand s-a inscris el (cum este la uzucapiunea tabulara) ci de cand s-a inscris B in CF In consecinta. tot in termen de 5 ani se poate invoca.proprietate) si o falsa aparenta in care tertii se incred = aceea ca titlu in baza caruia se inscriu este valabil . in schimb.

proprietarul terenului nu se mai poate prevala de accesiune) -­‐ esenta uzufructului : este un dr asupra bunului altuia care iti confera folosinta si dr de a culege fructele -­‐ esenta servitutiei : este tot un dr imobiliar. fara a exista limitari din vointa nudului proprietar • Exista o singura restrictie care vizeaza aceasta ipoteza.SUPERFICIA =dr real imobiliar. David : lasati prostiile de genul “superficia da un dr de folosinta…. asadar prin constituirea dr de superficie. pt ca toate dezmembramintele sunt in esenta dr care dau folosinta pe bunul evident al altuia !! – pe noi ne intereseaza ca avem in principiu 3 dezmembraminte : superficie. sadeste pe terenul altuia. etc ) Obs. superficia este un dr real si prin urmare ea poarta asupra unui bun (nu asupra a 10 bunuri). restrictie reglem de art 695 alin 1 Cc 139 . superficia se poate constitui in 2 ipoteze (aceste ipoteze sunt importante dpdv al drepturilor pe care le are superficiaru in fiecare din ele) : § ipoteza I : cand exista teren neconstruit pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi à dc am zice ca in acest caz superficia = proprietate pe constructie + folosinta pe teren vom avea o problema foarte serioasa pt ca nu exista constructie si atunci cum sa existe superficie? • Superficiarul are dr de a construi in fctie de optiunea proprie. adica nu poate sa includa un dr de proprietate. deci pt ca sa am o servitute tb sa am imobilul grevat de servitute si imobilul care beneficiaza de acea servitute. deci poate fi numai imobiliara si faptul ca superficia dezmembreaza proprietatea unui teren (ea bocheaza efectele accesiunii . el nu se confunda si nici nu include dr de proprietate asupra constructiei ridicate pe terenul altuia prin urmare. nu va functiona accesiunea in sensul ca proprietarul terenului nu va deveni automat prin incorporare proprietarul constructiilor. teren pe care el are aceasta superficie. ca sa fim rigurosi : superficia este un dezmembramant. dr de superficie poarta exclusiv asupra terenului . plantatiilor. servitutiile sunt constituite in favoarea unui imobil. dezmembramant al dr de proprietate asupra unui teren care are ca efect blocarea accesiunii imobiliare artificiala in raporturile dintre proprietarul terenului si superficiar. in cazul obligatiilor propter rem) -­‐ -­‐ dr de superficie nu poarta si asupra constructiei de pe terenul respectiv. proprietarul terenului renunta in favoarea superficiarului la beneficiul accesiunii conferit de dr de proprietate asupra unui teren (in masura in care superficiarul construieste. uzufruct si servitutiile – fiecare are cate o caracteristica : -­‐ superficia in esenta presupune 2 lucruri : ea inseamna un drept imobiliar.”. planteaza. in al doilea rand in timp ce uzufructul si superficia sunt invariabil dr reale asupra bunului altuia. dar care presupune raportul intre 2 imobile distincte . fiindca in timp ce uzufructul si superficia sunt constituite in favoarea unei pers. notiunea de servitute defineste mai multe realitati juridice care nu toate sunt dr asupra bunului altuia (prin servitute vom defini de exemplu si o situatie in care nu se dezmembreaza proprietatea – ex.

in acest caz. cutremur)? Nici in acest caz dr de superficie nu se stinge. am o superficie pe 50 de ani si se ajunge la final. uzufruct. pt ca dc suntem la ipoteza II in care eu proprietar ti-am vandut casa fara sa iti vand terenul (deci ti-am constituit superficia pe 50. adica la instrainator.§ ipoteza II : proprietarul are teren si casa . ce se intampla? Daca am o superficie pe 50 de ani in mod evident inseamna ca transmit la beneficiar beneficiul accesiunii tot timp de 50 de ani . cand se ajuge la final. insa daca am un uzufruct pe cladire si cladirea piere. superficiarul nu are obligatia fata de nudul proprietar sa o recladeasca 2. cele de mai sus se refera la ipoteza I de constituire a superficiei (constructii edificate numai). acest fapt rezultand din art 698 lit c . si daca nu am specificat in contract se considera a fi constituita pe durata maxima = 99 de ani) si se ajunge la termen. dar niciodata nu se va pune problema ca titularul unui dezmembramant sa suporte mai mult de atat. adica la proprietar. Daca cladirea piere fortuit. juridic vorbind ajungem intr-o ipoteza identica cu ipoteza I = cand exista teren neconstruit (viran) pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi) -­‐ art 1274 Cc : ceea ce urmeaza e valabil pt toate dezmembramintele – riscurile pieirii fortuite a bunului sunt suportate de catre toti titularii de dr reale asupra bunului respectiv pt ca de principiu cand piere bunul. titularul dezmembramantului fiind debitorul oblig de predare a bunului pierit fortuit. sa fie in nici un caz obligat sa il despagubeasca pe nudul proprietar !!!) in consecinta. deci accesiunea reincepe sa isi produca efecte pt proprietar ----atentia mare. fara a instraina insa si terenul – de data asta superficiarul este mai limitat in drepturile sale : • cf art 695 alin 2 Cc – insa aceste norme evident sunt supletive si prin urmare partile pot sa deroge de la ele • care va fi soarta dr de superficie in masura in care constructia instrainata cu ocazia constituirii superficiei piere ?dr de superficie va supravietui. evident se stinge uzufructul. Superfciarul are posibilitatea ca in locul imobilului distrus sa construiasca ce doreste el (in masura in care imob instrainat piere fortuit. nu la final cand trebuie sa restitui bunul !! art 699 Cc – efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului : ex. lucru care nu mai este posibil in acest caz. adica are in vedere inceputul incheierii contractului. beneficiul accesiuni revine inapoi la proprietar si in mom ala proprietarul constata ca hopa! sunt constructii care nu sunt edificate de mine si sunt pe terenul meu. superficiarul va putea el sa construiasca altceva in loc sau va trebui sa construiasca la fel? 1. dr real se stinge (la superficie nu se stinge dr in caz de pieire a constructiei pt ca superficia nu poarta asupra constructiei. etc. superficia poarta asupra terenului !!!!) . in sensul ca isi pierde dreptul (respectiv nu se va pune doamne fereste problema ca la finalul contractului de superficie. art 1274 Cc se refera la titularul oblig de remitere a bunului. insa se pune intrebarea. el nu se stinge de principiu prin pieirea constructiei • ce se intampla in sit in care constructia instrainata catre superficiar piere fortuit (ex. el intraineaza numai casa . 140 -­‐ .

in aceasta ipoteza accesiunea nu functioneaza pt ca in mom in care inceteaza superficia eu nu dobandesc casa prin accesiune ci o redobandesc prin faptul ca suntem intr-o ipoteza de proprietate temporara pt superficiar (adica de la bun inceput el a stiut ca devine proprietar pe constructie numai atat timp cat exista dr de superficie) . ci numai o transmisiune care este cu titlu temporar (in mom in care expira termenul. cf art 587 Cc. coproprietar). fara a se instraina insa si dr de proprietate asupra terenului Art 693 alin 4 : ipoteze de constituire a superficiei : alin 4 pleaca de la situatia in care am un teren pe care un tert a construit fara a fi proprietar. Prin urmare in aceasta situatie . Deci : § pt ipoteza I teren neconstruit si beneficiarul construieste. plantatia . bunul reintra in proprietatea celui a cui este terenul si nu se discuta despre cond de la accesiune. constituindu-i acestuia drept de superficie sau sa renunte la accesiune dar nu in favoarea constructorului ci in favoarea unui tert. deci proprietarul poate sa renunte la accesiue in favoarea constructorului. ce poate sa faca proprietarul terenului? Evident ca suntem in regim de accesiune. care tert dobandeste un dr de superficie in virtutea caruia se va duce la constructor si va invoca accesiunea : ex. iti vand casa fara sa iti vand terenul si tu adaugi o camera la casa depasind amprenta la sol . nu exista 2 transmisiuni. plantatie. respectiv proprietarul nu tb sa il despagubeasa pe beneficiar). 141 . dc nu s-a prevazut altfel in mom constituirii dreptului – inseamna ca in mom in care. la finalul superficiei se aplica regulile de la accesiune si proprietarul tb sa il despagubeasca pe superficiar § pt ipoteza II teren gata construit si superficiarului i se vinde constructia. si in consecinta C se va duce la B si ii va spune “bai B-ule tu ai construit pe un teren pe care eu am un dr de superficie” si prin urmare toate efectele accesiunii se vor produce in favoarea lui C care va deveni proprietar pe casa si il va despagubi bineinteles pe constructorul B Art 596 alin 1 : in materie de accesiune imobiliara artificiala – zice ca in caz de accesiune (ipoteza in care tu mi-ai dat superficie pe terenul tau si vine un tert care construieste = caz de accesiune) titularul superficiei va avea in mod corespunzator dr si obligatiile reglem pt proprietar. ce face A? A cedeaza lui C dr de a invoca accesiunea. in acceptiunea NCC. imaginati-va un teren si pe acest teren construieste B. urmand ca superficiarul sa realizeze o constructie. la sfarsitul superficiei nu se aplica regulile de la accesiune pt ca proprietatea pe constructie a fost transmisa doar cu titlu temporar -­‐ Deci.automat eu proprietar al terenului iti transmit tie beneficiul accesiunii. etc fie varianta doi cand terenul este construit si se intraineaza constructia. pt partea de constructie care depaseste amprenta la sol stabilita prin contract poate nudul sa invoce accesiunea? (doamne fereste :P). In sit asta. fie pe teren viran. Evident ca nu pt ca accesiunea se refera la un bun in ansamblul lui si prin urmare nu poti dob prin accesiune o camera dintr-o casa (prin accesiune poti sa devii eventual . care va functiona in favoarea ta si nu in favoarea altuia = efectul fundamental al constituirii dr de superficie ( regula generala este ca accesiunea va functiona pt superficiar !) -­‐ -­‐ Ex. se constituie o superficie . neconstruit. Prin urmare. retineti asadar ca superficia presupune doua modalitati de constituire .

142 . adica ti-am dat teren viran. respectiv fond aservit dupa cum este vb despre imobilul in beneficiul caruia s-a constituit servitutea (fond dominant) respectiv despre imobilul in sarcina caruia exista dr de servitute (fond aservit) spre deosebire de toate celelalte dr reale principale . Servitute de trecere presupune ca in fav unui teren si in sarcina altui teren se realiz un drum de acces care trece peste terenul fond aservit si ajunge la terenul fond dominant. pt a ajunge la terenul sau. proprietarul terenului poate sa ceara in termen de 3 ani incetarea dr de superficie sau repunerea in sit anterioara. adica nu ca invoca proprietarul accesiunea. insa tu ai depasit acea suprafata.intr-una din ipoteze (ipoteza II) vom avea art 695 Cc alin 2 : “in cazul prevazut de art 693 alin 3 – se vinde casa . titularul superficiei nu poate modifica structura constructiei. adica el va avea folosinta asupra drumului de acces. servitutiile sunt alaturi de dr de proprietate singurele care pot avea car perpetuu. curgerea termenului de prescriptie este suspendata pana la expirarea duratei superficiei (adica din mom incetarii superficiei curg 3 ani pt a cere nu decaderea din dr de superficie. neconstruit. va putea sa exercite acte de stapanire asupra fondului aservit. dar am specificat in contract cat poti si pe ce suprafata poti construi.deci nu se pune problema de accesiune. Daca in schimb suntem in ipoteza I. fie obligatia reala propter rem care restrange exercitiul dr de proprietate imobiliara Asadar : servitutea este intotdeauna un dr real imobiliar servitutea nu presupune intotdeauna dezmembrarea dr de proprietate servitutea implica in mod obligatoriu existenta a 2 imobile avand proprietari diferiti. servitutiile sunt constituite in fav unui bun imobil si nu in fav unei pers !!! ca o consecinta indirecta a acestei chestiuni. celelalte dezmembram ale proprietatii fiind in mod esential temporare -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ Servitutea nu presupune neaparat dezmembrarea dr de proprietate : Ex1. ce se intampla? Vom discuta aici despre ipoteza similara cu lucrarile adaugate din materia accesiunii. cele 2 imobile vor purta denumirea de fond dominant . in sit asta proprietarul fondului aservit isi vede dr de proprietate restrans. dezmembramant al proprietatii asupra bunului altuia. Intr-o astfel de situatie observam ca proprietatea asupra fondului aservit este dezmembrata pt ca proprietarul fondului dominant. In al doilea caz (adica in caz de demolare). se stinge ca ai radiat-o din CF dupa ce a ajuns la termen) DREPTUL DE SERVITUTE -­‐ prin servitute se intelege fie dr real imobiliar. ci pt a cere reconstruirea in forma initiala)” --. mai precis asupra caii de acces. dar se poate ca proprietarul sa demoleze ce a adaugat sau sa il decada din dr de superficie (evident decaderea din dr de superficie va tb pronuntata de catre inst de judecata). fara a se vinde terenul – in lipsa unei stipulatii contrare. El o poate insa demola. alin 3 : “in cazul in care superficiarul modifica structura constructiei. cu dr de a construi. pt ca nu se mai poate. ci ca proprietarul va putea sa ceara : vezi aici art 583 si pana la art 585 Cc !!! – asta e raspunsul -­‐ Superficia fiind un drept real imobiliar ea se stinge de principiu numai prin radierea din CF (nu se stinge ca a ajuns la termen. dar cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala”.

prin uzucap tabulara ramai titularul acelei servituti prin uzucap extratabulara pot fi dobandite numai servitutile pozitive. daca trec 5 ani si nimeni nu iti contesta posesia. deci raporturile dintre cei doi sunt raporturi reale (adica nu sunt raporturi de genul debitor-creditor). pe chletuiala sa. Deci de aceasta data numim servitute o obligatie propter rem (si ea restrange totusi dr de propr al lui B chiar daca nu il dezmembreaza) pt ca greveaza bunul si se va transmite la toti proprietarii succesivi . fiindca de aceasta data prin servitutea de a nu construi denumim o obligatie negativa a lui B sa isi foloseasca dr de proprietate oricum altfel decat prin realizarea de constructii. tocmai pt ca intre cei doi nu se instituie raporturi de obligatii art 765 Cc alin 1 “in lipsa unei prevederi contrare. respectiv proprietarul (mai precis raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit) -­‐ precizare valabila pt servituti si pt toate dezmembramintele : intotdeauna. Servitutea de a nu construi. 763 Cc : -­‐ -­‐ prin uzucapiune tabulara se poate dobandi orice servitute (sit in care ti-ai inscris in CF o servitute fara sa ai titlu). A in favoarea terenului caruia s-a constituit aceasta servitute nu poate exercita acte de stapanire asupra terenului lui B. servitutea de trecere) -servituti negative = obligatii reale propter rem Art. Printr-un contract A si B stabilesc in fav terenului lui A si in sarcina terenului lui B ca B si toti proprietarii succesivi ai terenului sau nu vor avea posibilitatea sa construiasca pe acel teren. acest lucru ne intereseaza pt ca orice contract/ act jur prin care se constituie un dezmembramant este un act cu executare uno ictu nu cu executare succesiva. 765 pana la art 769 Cc : reguli cu privire la raporturile dintre titularul de servitute . adica uzucap extratabulara se bazeaza numai pe efectul posesiei efective . Art.pt a se evita ca beneficiarul de acte de pura facultate. in rap dintre nudul proprietar si titularul de dezmembramant nu se pune problema de creanta.vine legiuitorul si spune ca prin uzucap extratabulara se pot dob numai servitutile pozitive ! Art. 762 Cc : servituti pozitive si negative : -servituti pozitive = veritabilele dezmembraminte (ex. De observat este ca in aceasta ipoteza. proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face. care prin ipoteza nu are posesie. nu i se dezmembreaza nici un atribut al dreptului de proprietate al terenului lui B pt ca de data asta propr lui B nu se dezmembreaza. Prin urmare ce s-ar putea intampla in cazul servitutilor negative ? Sa vina unu si sa zica ca el a uzucapat pe 10 ani extratabular servitutia negativa si in realitate el sa fi fost doar beneficiar al unui act de pura facultate ---. sa se trezeasca sa ivoce uzucap extratabulara .Ex2. ci ca este in interesul proprietarului fondului 143 -­‐ . toate lucrarile pt a exercita si conserva servitutea” – nu spune ca e obligat sau ca poate proprietarul fondului aservit ii poate cere acestuia sa faca acele lucrari.

.dominant sa faca aceste lucruri. respectiv : “proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondulu aservit si nu poate produce prejudicii proprietarul fondului aservit prin exercitarea servitutiei” – il corelam cu art 767 Cc – schimbarea locului de exercitare a servitutii “. art 769 Cc : exercitarea servitutiilor in caz de impartire a fondurilor – Regula = INDIVIZIBILITATE . el putand fi cesionat prin acte cu titlu gratuit sau oneros in principiu uzufructul confera folosinta bunului si posibilitatea de a –i culege fructele in principiu uzufructul poarta asupra bunurilor neconsumptibile. proprietarul fondului aservit va putea schimba locul in care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pt proprietarul fondului dominant” ---din coroborarea celor 2 texte retinem ca in raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit . in principiu. toate parcelele astfel rezultate vor ramane fonduri aservite (ex. invers .. am un teren si i-am dat vecinului o servitute prin care ii permit lui sa isi instaleze stalpi pe terenul meu pt a-si trage un fir de curent electric. In acea situatie pot sa pretind vecinului si daca el e de acord pot cere in instanta ca eu sa fiu autorizat sa mut locul de exercitarea a servitutii .. nu poate sa il prejudicieze prin modul de exercitare a servitutii pe proprietarul fondului aservit . la randul sau proprietarul fondului aservit este tinut de obligatia negativa de a nu face nimic prin care sa impiedice exercitiul servitutiei avand totusi posibilitatea ca in masura in care exista riscul ca el sa fie prejudiciat sau ca situatia terenului sau sa fie agravata. titularul servitutii nu poate agrava sit fondului dominant. in masura in care se constituie un dr de uzufruct asupra bunurilor consumptibile discutam de fapt despre -­‐ 144 . daca are loc o divizare a fondului dominant consecinta va fi ca toate parcelele rezultate . ca stalpii sa fie pusi intr-o zona mai indepartata de locul meu de casa . drumul va ramane peste toate cele 5 parcele rezultate in urma partajului).daca insa are un interes serios si legitim = evitarea producerii unui prejudiciu.. ca i se da dreptul sa faca asta si in consecinta proprietarul fondului aservit nu poate sa ii interzica sa isi amenajeze servitutea -­‐ art 768 Cc – stabileste un principiu de valoare fundamentala in materie de servitutii. La un mom dat eu doresc sa construiesc o casa pe terenul meu si datorita pozitionarii stalpilor eu nu pot obtine o autorizatie admin de ccontruire a casei pt ca stalpii sunt prea aproape. ceea ce inseamna ca in masura in care fondul aservit se divide in mai multe parcele distincte. avand asadar posibiliatatea in aceste ipoteze sa schimbe locul prin care se exercita servitutea fara a ingreuna exercitiul acesteia : ex. vor fi la randul lor fonduri dominante UZUFRUCTUL -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ dr de uzufruct poate fi atat mobiliar cat si imobiliar este intotdeauan in mod esential un dr temporar (dc ar fi perpetuu ar goli cu totul de continut nuda proprietate) dr de uzufruct poate sa poarte atat asupra unor bunuri corporale cat si incorporale – este posibil sa existe uzufructul asupra unui dr de creanta = bun incorporal dr de uzufruct este in principiu un drept transmisibil.

-­‐ -­‐ -­‐ -­‐ transmiterea dr de proprietate catre cvasiuzufructuar cu obligatia acestuia de a restitui bunuri de acelasi fel sau echivalentul lor valoric uzufructul poarta in principiu asupra unor bunuri determinate. uzufructuarului ii revine obligatia de a conserva substanta bunului si oblig de a nu modifica destinatia bunului stabilita anterior de catre nudul proprietar (ultima oblligatie foarte importanta ) 145 . in consecinta nudul proprietar nu are fata de uzufructuar obligatia specifica locatiunii de a ii asigura folosinta corespunzatoare a bunului pe intreaga durata de existenta a dreptului in principiu uzufructuarul este tinut fata de proprietar exclusiv de cheltuielile legate de intretinerea curenta a bunului prin esenta dreptului de uzufruct. dar poate purta si asupra unor universalitati raporturile juridice dintre nudul proprietar si uzufructuar nu sunt in mod esential raporturi de creanta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->