Drepturi reale Curs 2 Primele 3 cursuri se vor ocupa in mare masura cu analiza unor stari de fapt.

Care sunt relevante juridic din perspectiva drepturilor reale, si abia dupa ce terminam studierea acestor stari de fapt care se vor referi la posesia asupra bunului respectiv la posesia tabulara in sistemul de carte funciara, dupa ce vom incheiea studiul starilor de fapt vom trece sa discutam efectiv despre stari de drept. Mai precis, vom analiza dreptul de proprietate si dezmembramintele lui. -analiza posesiei tabulare, o otiune noua, cu care nu ne-am intalnit pana acum este foarte importanta datorita chestiunii amintite deja, adica rolul CF in acceptiunea NCC. Pentru a intelege modul in care functioneaza dreptul de proprietate, modul in care se transmite, modul in care se dezmembreaza trebuie sa cunoastem macar la nivel general sistemul de CF. -de ce facem distinctia intre starile de fapt si starile de drept. Ce intelegem prin una si ce intelegem prin cealalta? De regula, chestiunea pe care le studiem la drept si la drept civil, sunt stari de drept. Adica sunt situatii juridice. Discutati acte juridice, si fapte juridice, despre drepturi subiective. Noi vom incepe discutia cu stari de fapt. Stari de fapt. Ce intelegem prin stari de fapt? Intelegem situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta unor drepturi subiective a unor obligatii sau a unor raporturi juridice. -marea majoritate a starilor de fapt nu intereseaza juridic. ex, noi stam in banci, noi am venit la scoala, astea sunt stari de fapt irelevante juridic. totusi dreptul alege sa recunoasca consecinte juridice anumitor stari de fapt. Asta este o optiune a sistemului juridic. ex, am venit, am parcat masina si l-am busit pe cel din fata noastra. In momentul ala s-a produs o stare de fapt, lovirea masinii vecinului, care dobandeste relevanta juridica. Pentru ca tocmai am cauzat un prejudiciu. Este vorba despre un fapt juridic ilicit, care va atrage consecinte juridice. -ne vom ocupa de posesie care este si ea o stare de fapt care produce consecinte juridice -starile de fapt prin opozitie cu situatiile juridice se produc de la sine. Ele nu sunt o consecinta a legii. Posesia ca stapanire a unui bun nu se intampla pentru ca o reglementeaza codul civil, de aceea este o stare de fapt. Esa se intampla de la sine, este un lucru firesc. Si legea decide sa ii acorde, sa ii recunoasca consecinte/efecte juridice. Ne vom ocupa cu studiul drepturilor reale. Drepturile reale pot sa fie principale sau accesorii. In acest semestru vom studia drepturile reale principale, adica proprietatea si modalitatile ei, dezmembramintele (uzufructul cu variantele uz, abitatie, superficie, servitutile). Drepturile reale pentru a clarifica sfera lor intotdeauna sunt in opozitie cu celelalte drepturi patrimoniale. Evident ca miza discutiei este data de raportul dintre dreptul real si de creanta. Pe langa acestea mai exista o categorie relativ noua, categoria drepturilor potestative. Diferente fundamentale Ce este dreptul real? Cum putem sa-l definim? -dreptul real, dupa cum sugereaza si denumirea, este un drept asupra unui bun. Ca sa lamurim lucrurile pana la capat, am spus „bun”, nu am spus „lucru”. Care este diferenta intre bun si lucru? Bunul = este orice lucru care se gaseste in circuitul civil. Si ca sa nu folosim notiuni care ne sunt mai putin clare, am auzit despre circuitul civil, despre siguranta circuitului civil. Ce este acesta? Ce se gaseste in circuitul civil? Circuitul civil intotdeauna va fi definit/inteles prin raportare la 1

dreptul real si mai exact prin raportare la dreptul de proprietate. Circuitul civil cuprinde toate bunurile susceptibile de apropriere. Adica, toate bunurile care pot sa faca obiectul dreptului de proprietate privata. Ex, ciorile – sunt susceptibile de a intra in proprietate privata. Dar strada este un bun care nu este in circuitul civil. Dreptul real Dreptul real, am invatat la partea generala si in dreptul real, confera anumite atribute asupra unui bun. Anumit puteri, care pot fi mai largi sau mai restranse. Prin definitie, dreptul real, cel mai extins este dreptul de proprietate. El confera toate atributele asupra bunului, si anumie: usus, fructus si abusus. Observati ca nu am spus posesie, folosinta si dispozitie. S-ar putea sa mai fi auzit ca dreptul de proprietate confera posesie, folosinta si dispozitie. Ma feresc sa folosesc aceasta sintagma, din acelsi motiv pentru care vom incepe discutia cu posesia si nu cu dreptul de proprietate si cu dezmembramintele lui. Pentru a evita confuzia intre posesia ca stare de fapt si drepturile reale. De aceea tot timpul vom spune ca proprietatea confera usus, fructus si abusus, si nu voi incerca traducerea celor 3 atribute in limba romana, spunand ca are posesie, folosinta si dispozitie. De ce nu? Pentru a evita confuzia care apare foarte des in sensul ca posesia ar fi un atribut al proprietatii. POSESIA NU ESTE UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE. -toate celelalte drepturi reale principale sunt dezmembramintele ale proprietatii. Asta va presupune ca ele vor conferi titularului lor o parte, insa nu toate, atributele pe care le confera dreptul de proprietate. -vom discuta spre exemplu in analiza NCC si despre proaspat introdusa institutie a fiduciei. Care va presupune un drept de proprietate usor atipic. Pentru ca la momentul la care vom aborda chestiunea proprietatii pe larg, vom vedea ca in principiu proprietatea este un drept perpetuu, adica proprietatea, durata ei nu este limitata in timp. In mod exceptional, in cazul fiduciei avem un drept de proprietate temporar. Vom reveni asupra acestei chestiuni. Esenta dreptului de proprietate care il distinge de toate celelalte drepturi reale, este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun. Ce intelegem prin exclusivitate juridica? -intelegem ca dreptul de proprietar exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv. Pe langa cele 3 atribute, in ceea ce priveste drepturile reale ele confera cele 2 drepturi si anume: de urmarire respectiv de preferinta. Va rog sa-mi spuneti ce anume intelegem prin aceste atribute? Si daca putem sa exemplificam cum anume se regasesc ele in cazul dreptului de proprietate. Deci drept de urmarire. Ce este acesta? - urmarirea nu s-ar referi la faptul ca bunul se afla efectiv in posesia cuiva si tu de duci sa-l revendici, ci viza ipoteza in care bunul trece dintr-un patrimoniu in altul. Ex, chiriasul locuieste intr-un apartament din buna ziua, proprietarul vinde acel apartament. Chiriasul va putea sa-si exercite dreptul pe mai departe chiar daca bunul a trecut in proprietatea unei alte persoane? Da. Dreptul chiriasului este un drept real? Nu este de creanta. Folosind rationamentul urmator: daca ala care are folosinta poate sa foloseasca bunul chiar daca bunul a trecut la altcineva, ar insemna ca si chiriasul nostru care nu are un drept real ci de creanta ar avea un drept de urmarire. Daca ar fi asa ar insemna ca si creantele, cel putin cele in legatura cu bunurile confera urmarire. Si atunci asta nu ar mai fi o distinctie intre drept real si de creanta. Usus = este un atribut al dreptului de proprietate. Inseamna ca pentru a avea usus fie trebuie sa fi proprietar fie trebuie sa am un alt drept real principal, un dezmembramant care sa imi confera 2

usus. Chiriasul are el un drept real? Nu. inseamna ca chiriasul niciodata nu o sa aiba usus. Sa nu confundam folosinta faptica asupra unui bun, eu ma folosesc de un bun, cu atributul usus. (prin faptul ca am folosinta faptica a bunului nu inseamna ca am si un drept real asupra bunului). Ce intelegem prin preferinta? Ce ar fi? Dreptul de proprietate confera sau nu drept de preferinta? Cele doua atribute, cel de urmarire si de preferinta, nu caracterizeaza drepturile reale principale. Atributul de preferinta si cel de urmarire se regasesc doar in cazul drepturilor reale accesorii. Ce presupun cele doua atribute? Urmarirea = posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sau. Asadar chiar daca debitorul a instrainat intre timp acel bun. Preferinta = posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta/cu prioritate din pretul unui anumit bun. Observati ca am vorbit tot timpul de creditor care poate sa faca,sa urmareasca, sa recupereze. De ce? Pentru ca am precizat: urmarire si preferinta caracterizeaza doar drepturile reale accesorii, iar drepturile reale accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta. Inclusiv drepturile reale principale, dar cu precadere cel de proprietate, inclusiv proprietatea poate sa functioneze cu rol de garantie. De regula, in dreptul civil clasic, garantiile sunt drepturile reale accesorii: ipotecam gajul, care garanteaza drepturi de creanta. Pot exista ipoteze in care si dreptul de proprietate joaca un rol de garantie. Ex, ipoteza foarte des intalnita in practica este instrainarea, vanzarea cu clauza de rezerva a proprietatii. Ce inseamna asta? Inseamna ca se incheie un contract de vanzare, cumparatorul nu are sau nu doreste sa plateasca integral pretul la momentul incheierii contractului, si atunci partile stabilesc ca proprietatea transferul proprietatii nu se va produce la momentul incheierii contractului ci va fi amanat la un termen viitor. Care va fi acel termen? De regula momentul la care se face plata integrala a pretului. In situatia asta proprietatea joaca rol de garantie. Vanzatorul ramane proprietar pana la plata integrala a pretului, dar ce fel de proprietar ramane el? nu are dispozitie materiala a bunului, el are obligatia sa predea bunul cand se plateste bunul, nu-l poate revinde. In situatia asta el are intr-adevar dreptul de proprietate, dar exercitul dreptului de proprietate va fi foarte mult restrans, tocmai pentru ca proprietatea joaca aici ca garantie. Eu pastrez proprietatea desi tiam vandut bunul ca sa fiu garantat ca tu vei fi motiva sa-mi platesti pretul. -o alta ipoteza: fiducia. Fiducia ca modalitate a proprietatii poate si ea sa joaca rol de garantie. Si este mai tare decat orice ipoteca si privilegiu. De ce? Pentru ca fiducia cu rol de garantie presupune ce? Ca merg la banca, iau un credit si pe perioada de 10 ai in care eu rambursez creditul transfer in proprietatea bancii cu titlu de garantie anumite bunuri. Prin urmare, pe toata acea perioada de timp banca va fi proprietar temporar, in calitate de fiduciar asupra bunurilor cu care tu ai garantat. Deci nu are o simpla ipoteca, ea este proprietar. In masura in care pe parcursul celor 10 ani candva tu nu platesti ratele scadente ce va face banca? Pai de regula primul pas este sa declare scadent tot creditul si al doilea pas va fi ca banca sa pastreze definitiv in proprietate bunurile respectiv in contul obligatiei tale. - asadar inclusiv proprietatea ca drept real principal poate sa joace acest rol de garantie. In momentul in care joaca rolul de garantie, proprietatea este restransa, nu mai este acel drept de proprietate exclusiv, absolut despre care discutam de regula in materia drepturilor reale. Inca 3 observatii cu privire la drepturile reale. -o chestiune esentiala de retinut: dreptul de creanta fiind un drept cu exercitare mijlocita, presupune in mod obligatoriu existenta unui raport juridic. raport juridic in care vom regasi pe creditor si pe debitor. Asadar, dreptul de creanta, datorita exercitarii mijlocite nu poate sa existe fara o obligatie corelativa si fara un raport juridic intre debitor si creditor. Prin opozitie cu el, 3

Si dreptul real cat si cel de creanta sunt drepturi opozabile erga omnes. care va fi consecinta dupa trecerea termenului de 3 ani? Nu mai pot sa cer in instanta obligarea debitorului sa exercute obligatia corelativa. Ce se intampla in materia drepturilor reale? Si drepturile reale sunt protejate prin actiuni: actiunea in revendicare. niciodata nu se prescrie extinctiv actiunea in revendicare. Asta inseamna ca in masura mi se datoreaza 10 ron si in termenul legal eu omit sa introduc actiunea. cand implicit se pierde si actiunea in revendicare. acea plata este datorata. -opozabiliate: prima observatie este ca din perspectiva opozabilitatii nu exista o distinctie. prescriptia extinctiva afecteaza dreptul la actiune cu privire la obligatia debitorului. un criteriu de departajare intre dreptul real si dreptul de creanta. Asta ce inseamna? Inseamna ca dreptul de creanta nu se poate exercita decat cu ajutorul debitorului. ci doar dreptul la actiune. pentru ca prescriptia extinctiva nu stinge creanta. Cum actioneaza prescriptia extinctiva in materia actiunii confesorii de uzufruct Art. daca eu după 15 ani de la scadenta creantei primesc plata. Dar in cazul uzufructului nu avem corelativ un debitor. actiunea confesorie in cazul dezmembramintelor. pe cand dreptul real care confera atribute asupra unui bun se exercita in mod nemijlocit. intervine prescriptia extinctiva. pe cand. exista un regim juridic diferit a prescriptiei dupa cum ea protejeaza un drept la actiune referitor la creanta respectiv la un drept real? Excludem proprietatea. Daca vreti creanta confera atribute asupra unei persoane.dreptul real confera atribute asupra unui bun. deoarece actiunea in revendicare este imprescriptibila. Ex. -se pune problema. Dar actiunea confesorie la uzufruct se prescrie in termen de 10 ani. toti ceilalti au obligatia generala de a-mi respecta dreptul de locatiune. Si atunci ce drept la actiune se stinge prin prescriptie extinctiva in cazul uzufructului? Pt ca in acest caz nu avem un debitor. (uzucapiunea este prescriptie achizitiva).dreptul real ca drept cu exercitare nemijlocita. Asta inseamna ca toata lumea are obligatia generala negativa de a nu incalca drepturile reale sau de creanta. NU. Singura diferenta in ce priveste obligatia este ca in cazul dreptului real apare doar aceasta obligatie generala a tuturor de a nu-l incalca. -se stinge doar actiunea impotriva debitorului. -in exemplul cu locatiunea: proprietarul care da in chirie bunul are obligatia de a-mi asigura folosinta bunului el este debitor. la dreptul de creanta apar 2 obligatii: obligatia generala a tuturor de a nu-l incalca. Actiunea in revendicare se prescrie extinctiv sau nu? NU. fiind un drept real. Deci inseamna ca: in cazul creantei. Ce anume se prescrie in cazul uzufructului? Care va fi efectul prescriptiei extinctive? Ce se schimba dupa ziua in care se prescrie extinctiv actiunea la uzufruct? Se stinge dreptul la actiune. nu se stinge dreptul la uzufruct. -prescriptia extinctiva: ce este prescriptia extinctiva? Care este efectul ei? Stinge dreptul la actiune. in cazul unui drept de creanta. 4 . -actiunea confesorie de uzufructul nu este nici declarata imprescriptibila si nici supus unui alt termen. exista independent de raportul juridic si nu-i corespunde o obligatie corelativa din partea unui debitor determinat.2518 NCC punctul 1 -textul spune la punctul 1 ca se prescrie timp de 10 ani dreptul la actiune privitor la drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie. -in materia actiunilor confesorii care protejeaza drepturile reale principale dezmembraminte ale proprietatii. Eventual se pierde insusi dreptul de proprietate. si separat de ea obligatia debitorului.

-la drepturi reale. -sa nu asociem buna sau rea credinta cu unele notiuni care tin de etica. pentru obligatia lui concreta. =posesia este exercitiul in fapt al unui drept. ce va presupune corpus? Va presupune stapanirea bunului. -am spus ca posesia nu este un atribut al vreunui drept real. Buna si reaua credinta in materia posesiei se refera la ideea de eroare. Elementul subiectiv animus = presupune exclusiv intentia posesorului de a se considera si de a se afirma fata de toti ceilalti ca fiind titular al dreptului pe care il exercita. La creante cand il dam in judecata pe debitor nu il dam in judecata pentru obligatia negativa generala de a nu face nimic. Ca nu asta inseamna rea-credinta. hotul. POSESIA Ce intelegem prin posesie? Ce este posesia? =posesia este o stare de fapt relevanta juridic si care beneficiaza de protectie juridica. Ea este protejata juridic. ci il dam in judecata pentru obligatia lui de a da/face/nu face ceva. Pot sa fiu posesor asupra unui bun fara sa am un drept asupra bunului respectiv. -indiferent de buna sau de reaua credinta? Sa lamurim aceasta chestiune. si anume dreptul de proprietate. In concret. animus. -ea se opune unei alte stari de fapt. cu intentia posesorului de a se considera titular al dreptului respectiv -asadar. culegerea fructelor. De aceea atunci cand vine un tert si imi incalca dreptul real. -la art 916 alin 1. ea exista independent de existenta dreptului real. distrugerea lui. Ce inseamna asta? Ca pot sa fiu posesor fara sa am dreptul real. -art 916 NCC -definita legala a posesiei este iarasi legata de exercitarea in fapt a prerogativelor unui drept. corpus. de morala. -ce intelegem prin fiecare dintre ele? Corpus = este tocmai exercitarea in fapt a unui drept. noi avem un drept opozabil lui. iar noi il dam in judecata. Ce inseamna posesie de buna sau de rea-credinta? Posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta va fi definit in functie de faptul ca el cunoaste sau nu ca este in concret titular al dreptului pe care-l exercita. Ceea ce in drept real nu exista. actiunea confesorie protejeaza opozabilitatea dreptului. ca de fapt posesia este cu alte cuvinte o stare de fapt modelata pe o stare de drept. -posesia nefiind un atribut al dreptului real ea poate sa existe independent de orice fel de drept real. 5 . Corpus se va concretiza printr-o suma de acte materiale sau juridice. si anume detentiei precare. In cazul dreptului real actiunea vizeaza incalcarea opozabilitatii dreptului. observati din aceasta a 2-a definitie. definita de 916 alin 1? Intelegem exercitarea faptica a insusi dreptului de proprietate. si elementul material. instrainara lui. -posesia = exercitiul in fapt a unui drept cu intentia de a se considera titularul lui. Ex. folosirea lui. Buna-credinta defineste eroarea in materia posesiei. gasim definita posesiei sub nume de proprietar. care este posesor al unui bun mobil care nu are un drept real asupra acelui bun. Asadar posesia presupune 2 elemente: elementul subiectiv. Ce intelegem asadar prin posesia sub nume de proprietar.

Nici o conditionare intre animus si buna credinta. In masura in care legea iti cere ca eroarea sa fie scuzabila. Atunci cand pentru anumit efecte ale posesiei este necesar ca eroarea sa fie scuzabila. Poti sa te consideri si sa te afirmi titular al unui drept chiar daca sti ca in realitate nu ai dreptul respectiv. -in dreptul civil buna credinta poate sa denumeasca 2 chestiuni diferite: fie un comportament cand se spune ca trebuie sa-ti executi obligatiile cu buna-credinta. se va presupune pana la proba contrara ca are si animus. ala nu mai este prezumat.. -in materie de posesie. Se prezuma buna-credinta eroare. Drepturi reale Curs 3 Posesie – continuare Distinctia dintre posesie si detentie precara 6 . Si va fi de rea-credinta.acest articol nu ne este de folos pentru ca vizeaza buna-credinta comportament. el nu poate fi niciodata probat in mod direct. de foarte multe ori nu va fi suficiente buna-credinta eroare. Art. sau art 14 prezuma doar buna credinta comportament. -exista vreo legatura intre elementul subiectiv animus si buna sau reaua credinta? Amandoua sunt elemente subiective. hotul va avea corpus si animus si va fi un posesor de rea-credinta. eroarea va trebui sa fie scuzabila. Ii un articol legat de efectul al posesiei. legiuitorul introduce o prezumptie relativa pe care o regasim in art 919 alin. Alin.14 NCC:. Sunt 2 lucruri distincte. adica crezi in mod gresit ca ai un drept desi in realitate nu-l ai. fie o eroare. se prezuma si eroarea si caracterul ei scuzabil sau posesorul va fi tinut sa probeze faptul ca nu ii este imputabila aceasta eroare? Raspunsul dpdv al lui david: art. Intrebare: 1. -pe noi in materia drepturilor reale ne va interesa in mod exclusiv buna credinta eroare.1 NCC.948 NCC: se refera la dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta. ea se prezuma.ale carui cazuri de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca. 14 nu acopera buna-credinta eroare. ---. acest lucru trebuie dovedit. trebuie probata? Nu. Se refera la modului de exercitare a drepturilor si obligatiilor civile in acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri. De ce? Pentru ca acest principiu general de drept prezuma ca de la bun inceput tu nu urmaresti sa fraudezi interesele altuia. Prin urmare. posesorul care cu buna stiinta se afirma fata de terti ca titular al unui drept real. bunuri care nu sunt scrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea. Esti posesor de buna credinta. Raspunsul este ca NU trebuie sa facem confuzie intre animus si bunacredinta. -legat de corpus exista anumite prezumptii. Insa exista un principiu general de drept care prezuma buna-credinta eroare. 2. -buna credinta. Insa in ce priveste caracterul scuzabil al erorii.4: in celelalte cazuri. el se refera la o alta ipoteza. -avand in vedere faptul ca elementul animus este un element subiectiv.-va fi de buna-credinta posesorul care din eroare se considera titular al dreptului pe care-l exercita. …. Prezumptia este legala sau judiciara? Art. care nu-i apartine. si care stabileste ca daca persoana are elementul corpus adica exercita in fapt un drept. Animus exista independent de buna credinta.pentru a evita dificultatea probarii elementului animus. -faptul ca REAUA-CREDINTA NU REPREZINTA UN VICIU AL POSESIEI.

asta include cele 2 componente ale posesiei:corpus adica exercitiul in fapt a dreptului.la fel de bine poate A sa il deposedeze pe B. sa faca o uzurpare a dreptului lui B.uz. spre deosebire de posesia sub nume de proprietar. adica stari de fapt -care este diferenta dintre cele doua? NU distingem intre posesie in general si detentia precara ci intre posesia sub nume de proprietar. corpus + animus domini poate sa ia nastere. pentru a exercita in fapt dreptul de locatiune. Atat posesia cat si detentia precara sunt STARI DE FAPT -de ce sunt ambele stari de fapt? Pentru ca atat posesia cat si detentia precara nu inseamna altceva decat exercitiul unor drepturi. si in aceasta situatie A devine posesor sub nume de proprietar. corpus si animus.prin titlu –A cumpara de la B un bun mobil sau imobil. titlu. -detentia precara este o varianta a posesiei in cadrul carei nu se regaseste niciodata elementul animus domini -detentorii precari = sunt toti acei posesori care exercita in fapt. modul in care cel care exercita dreptul se raporteaza la acel bun. Detentia precara intotdeauna ia nastere ca urmare a unui titlu. act juridic care provine de la proprietarul bunului 7 . Prin animus domini intelegem tocmai intentia de a se considera si de a se afirma ca si proprietar Detentia precara -este o varianta de posesie. a unui act juridic. in momentul acela A se considera proprietar al imobilului deci are animus domini si ii este remis bunul deci are si corpus. In cazul detentiei precare. unde ar mai aparea distinctia? 1. alte drepturi decat dreptul de proprietate . Adica un titlu. 2.sa fie dobandita in 2 variante: 1. superficie. ocupa un teren al lui B. servitute. si animus.-posesia presupune exercitiul in fapt a unui drept cu intentia posesorului de a se considera si de a se afirma ca titular al dreptului respectiv ---. De ce detentorii precari nu pot avea niciodata elementul animus domini? -posesia sub nume de proprietar. un act juridic care va proveni de la proprietar. nu putem avea ca mod de dobandire a ei uzurparea.Ei se considera titulari ai altor drepturi dar nu titulari ai proprietatii. intotdeauna va exista in paralel o situatie juridica. Intotdeauna detentorul precar ajunge in aceasta situatie de detentie precara in urma incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate. atat corpus cat si animus -daca detentia precara presupune la randul ei prezenta celor 2 elemente. fura un bun mobil a lui B. corpus +animus domini ca urmare/efect indirect al unui act juridic. Animus presupune faptul ca posesorul se afirma fata de terti ca fiind titular al dreptului pe care-l exercita. presupune ambele elemente. pentru a exercita in fapt dreptul de uzufruct. ca stare de fapt si detentia precara Ce anume intelegem prin posesie sub nume de proprietar? Posesia sub nume de proprietar =presupune exercitiul in fapt al dreptului de proprietate cu intentia posesorului de a se considera proprietar -posesia sub nume de proprietar reuneste corpus respectiv animus domini. A dobandit posesia sub nume de proprietar. El se poarta ca si cand bunul ar fi al sau.

-ambele. Detentorul precar. care poate exista ca stare de fapt fara a avea la spate si o stare de drept. -in ipoteza in care posesorul pierde bunul respectiv. o folosire continua a bunului. altele decat proprietatea. ----elementul corpus a posesiei nu presupune/nu este conditionat de un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu presupune/nu necesita un exercitiu continuu.modul de conservare si de exercitare -posesia presupune pentru a exista cele doua elemente: corpus si animus Posesia se poate mentine. spre deosebire de posesorul sub nume de proprietar. Diferenta dintre ele survine doar la nivelul elementului subiectiv animus. Ce se intampla daca detentorul precar decide sa se considere titular al dreptului de proprietate asupra bunului? Se poate acest lucru. Detentorul precar se considera titular al unor drepturi mai restranse decat proprietatea si il recunoaste ca proprietar pe cel de la care detine titlul. si acest lucru se explica prin dorinta legiuitorului de a proteja situatia proprietarului.deposedarea -posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa -daca posesorul uita undeva un bun: atata timp cat o alta persoana nu gaseste bunul respectiv posesorul conserva posesia initiala chiar daca bunul este pierdut. detentia precara a inceput printr-un/in urma unui act juridic netranslativ de proprietate pe care l-a incheitat cu proprietarul bunului.pastra in lipsa unuia dintre cele 2 elemente? -posesia se pierde in 2 ipoteze: i. proprietarul da in chirie bunul si nu poate ca in mod cu totul neasteptat ca cel pe care el il considera detentor a devenit de fapt posesor sub nume de proprietar si poseda in contra dreptului sau. este cel care are corpus si animus mai restrans decat animus domini.-posesia sub nume de proprietar se dobandeste fie prin titlu. spre deosebire de dreptul de proprietate. Pentru mentinerea/conservarea/pastrarea posesiei este suficienta pastrarea intentiei. hotului. dar detentorul precar pentru a interverti detentia sa in posesie sub nume de proprietar trebuie sa se incadreze in anumite ipoteze reglementate expres de lege.conserva. nu este vorba nici de o renuntare la posesiei si nici de o deposedare. Ex.pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta -posesorul abandoneaza pur si simplu bunul respectiv ii. Detentorul precar este precar pentru ca intotdeauna aceasta stare de fapt al detentiei este consecinta constituirii unor drepturi. Daca nu se incadreaza in acele ipoteze nu poate interverti. drepturi care intotdeauna. sunt forme ale posesiei. a elementului subiectiv si posibilitatea de a exercita acte de stapanire asupra bunului. Detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna insoteste o stare de drept. posesorul conserva posesia. in masura in care bunul este pierdut. posesia sub nume de proprietar si detentia precara. Prin urmare. 2. detentorul precar nu va putea niciodata sa se afirme/sa se considere proprietar cata vreme stie foarte bine ca aceasta stare de fapt. Ambele sunt stari de fapt care presupune corpus si animus. -spre deosebire de situatia posesorului sub nume de proprietar. 8 . ex. Asadar. Adica detentorul precar va avea intotdeauna obligatia ca la finalul detentiei sa restituie bunul catre proprietar. sunt drepturi temporare. fie prin uzurpare -detentia precara se dobandeste intotdeauna in urma/ ca o consecinta al incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului.

chirias. -la randul sau detentorul precar exercita o posesiei proprie in conditiile dreptului care i s-a constituit pe care posesia si el va putea proteja prin actiuni posesorii in masura in care a curs 1 an de zile in exercitarea posesiei respective. Chiriasul dobandeste corpusul si are animus sub nume de chirias. Pana in momentul deposedarii el ramane cu elementul subiectiv animus respectiv cu elementul corpus. De ce ne interesa aceasta discutie legata de pierderea posesiei in contextul comparatiei dintre posesia sub nume de proprietar si detentia precara? -pentru ca se ridica problema care este statutul posesorului in momentul in care transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane.ex. pentru a descoperi o ipoteza de detentie precara. Ex. din termenul legal tu ai dat bunul in arenda. chiriasul se va considera titular al dreptului de locatiune ca element subiectiv si va dobandi elementul corpus. ---detentia precara este modalitatea in care/presupune o ipoteza in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea corpus. Sa presupunem ca avem un proprietar care si poseda bunul. el va trece la detentorul precar. Sau ipoteza uzucapiunii. adica = posibilitatea posesorului sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul material corpus unei alte persoane. De ce? Pentru ca posesia se exercita prin intermediul detentorului precar. sau in chirie. ce inseamna? Inseamna ca posesorul nu a fost inca deposedat. posibilitatea de a exercita acte de stapanire. detentia precara intotdeauna depinde de posesia sub nume de proprietar. In momentul acela. Pentru ca posesorul sub nume de proprietar este cel care 9 . Intr-o astfel de situatie se ridica intrebarea. Aceasta distinctie este utila intotdeauna in situatia in care anumite efecte ale posesiei sunt legate de scurgerea unui interval de timp. si avem posesorul sub nume de proprietar care pastreaza animus domini. cel care poseda bunul propriu il da in chirie. perioada aceea se ia in calcul pentru stabilirea termenului de uzucapiune sau pentru termenul de la actiunea posesorie? Raspunsul este DA. Vrei sa invoci uzucapiunea. se considera in continuare proprietar si exercita corpusul prin intermediul chiriasului. Deci da. -in acest caz vom avea 2 posesori. Pentru a avea detentie precara. si care da acel bun in chirie. daca posesorul sub nume de proprietar care a constituit locatiunea conserva sau nu posesia? Raspunsul este DA. dar o perioada din timpul respectiv. Pentru ca corpusul este la detentorul precar. pentru ca el nu poate face acte de dispozitie de exemplu.trebuie sa avem un act juridic/un titlu netranslativ de proprietate -daca raportam cele 2. adica corpus si un animus limitat. intr-o astfel de ipoteza putem pune in discutie termenul de 1 an cerut pentru actiunile posesorii. Si se ridica intrebarea ca pe perioada in care ai avut arendas. Intr-o astfel de ipoteza avem 2 posesori.o posesie sub nume de proprietar. fiindca posesorul sub nume de proprietar iti da bunul in detentie ii. unde avem nevoie de 30 de ani de posesie in VCC iar in NCC termenele sunt mai scurte. trebuie sa ai o posesie de minim 1 an pentru ca sa o poti apara printr-o actiune posesorie. ai conservat posesia. Deci corpusul nu se va mai gasi la posesorul sub nume de proprietar. uzufructuar.-cand am spuns. in situatia data avem 2 posesori. daca facem o comparatie intre cele 2. In masura in care posesorul sub nume de proprietar cedeaza corpusul catre detentorul precar. si anume detentorului precar. Pentru ca doar in momentul deposedarii el pierde posibilitatea de a face acte de stapanire asupra bunului. intotdeauna va trebui sa avem anterior alte 2 elemente: i. in uzufruct. Si intr-o astfel de situatie discutam despre posesia corpore alieno. Vom avea chiriasul care poseda in conditiile dreptului pe care-l exercita.

1853 VCC – in alin. Sub aspectul starilor de fapt. mai detaliata si intr-un limbaj mai accesibil in anul 2012 acelasi lucru pe care le spunea si VCC. constituindu-i un drept mai restrans decat proprietatea. pot sa existe si alti detentori precari in afara de cei enumerai in art.d Art. adica faptul ca depozitarul. -1853 VCC nu spune ca toleratul este detentor precar. -dar legiuitorul in NCC introduce toleratii printre detentorii precari.918 -enumera printre detentori precari si toleratii (persoane care stapanesc un bun cu ingaduinta posesorului sub nume de proprietar) Art. etc. Detentorul precar intotdeauna exercita drepturi asupra bunului altuia. Mai mult. Drepturi care sunt mai restranse decat dreptul de proprietate.actele de toleranta si acte de pura facultate -le gasim enumerate la 918 alin. prin ipoteza el nu are un drept. dar acolo nu spune ca tot acte de detentie sunt si actele pe care le exercitam ca si tolerati. 918 este doar o reformulare al art. A doua greseala care este mai grava este ca 918 la lit. Dar prima greseala pe care o face legiuitorul in NCC este ca nu observa faptul ca in VCC se distinge detentia precara nu de posesie ci de posesia sub nume de proprietar.d enumera toleratii printre detentorii precari. Dar nu spune nicaieri ca cele 2 sunt unul si acelasi lucru. 3. actul de toleranta nu este un act juridic. In cazul toleratului. am preciza ca detentia precara este consecinta indirecta intotdeauna a unui act netranslativ de proprietate. iar in ce priveste situatia juridica.1853 VCC. toleratul nu are in spate un act juridic. De ce ne intereseaza acest aspect? -detentia precara este o stare de fapt care intotdeauna are in spate si insoteste o stare de drept. 10 . nu sunt posesori. toleratul este constient ca nu are un drept asupra bunului pe care-l stapaneste. actul de toleranta si toleratul nu poate sa fie inclus in categoria detentorilor precari. dar stie foarte bine ca nu este titular al unui drept. stare de fapt presupusa de actul de toleranta nu este posesie.cedeaza bunul.2 Diferenta dintre NCC si VCC -art. el are doar corpus. uzufructuarul. cu corpus si animus. Pe cand actul de toleranta este un act incheiat fara intentia de a produce efecte juridice. ii da voie detentorului sa foloseasca bunul. Care este miza finala a discutiei si a distinctiei facute? -detentia precara este o forma de posesie. ci spune ca asemanarea dintre detentor precar. punctul comun dintre cele 2 stari de fapt este ca amandoua sigur nu sunt posesie sub nume de proprietar. De ce nu ii bine? Ce este actul de toleranta = reprezinta un act non juridic prin care proprietarul unui bun permite unui tert sa foloseasca bunul sau fara a ii constitui un drept asupra sau in legatura cu acel bun -asadar. ci tot asemenea/de asemenea nu reprezinta posesie sub nume de proprietar nici actele pe care le exercitam in calitate de tolerati.918 NCC – este o enumerare exemplificativa. toleratul nu are si nu poate avea animus. Nefiind posesie nu poate sa beneficieze de regimul juridic al posesiei.1 lit. prin urmare. Si in VCC apar toleratii la finalul discutiei privind detentia precara.1 defineste detentia precara -VCC face o distinctie clara intre detentie precara si posesia sub nume de proprietar -alin.

sa dirijeze altfel apa din izvor. Ce intelegem prin acte de pura facultate? = acte materiale sau juridice prin care titularul unui drept subiectiv intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in nici un fel prerogativele conferite de dreptul subiectiv. ocazional ai beneficiat de modul in care el s-ia exercitat dreptul fara ca tu sa-l contrazici vreodata in mod manifest. La un moment dat proprietarul primului teren se decide sa opreasca. In esenta. nu poate niciodata sa invoce uzucapiunea. Vecinul vine si spune ca intre timp printr-o posesie indelungata el a uzucapata. verificat intr-un fel sau altul si de catre terti. toleratul nu poate exercita actiuni posesorii. cum adica regimul juridic al posesiei? Simplu. (posesorul sub nume de proprietar poate fi si un neproprietar) La prima vedere. o alta ipoteza neconstitutiva de posesie. ce ar fi indreptatit. Iar dreptul civil presupune raporturi juridice. Nu este suficient ca el sa vrea sa se considere altceva. In masura in care ar fi apreciat exclusiv ca element subiectiv. in ipoteza in care am 2 terenuri alaturate si pe unul dintre terenuri exista un izvor al carui apa curge intamplator si pe cel de al doilea teren. proprietarul acelui bun trebuie sa poata sa constientizeze ca tu in fapt contrazici dreptul sau de proprietate. Si atunci elementul subiectiv animus trebuie sa-l intelegem intotdeauna nu cum se considera. ce se considera posesorul ci ce ar putea. de orice natura. analizat subiectiv strict din prisma posesorului. daca ai o stapanire asupra bunului altuia. este mai bine luminata casa. ca nu are loc o modificare a detentie precare in posesie sub nume de proprietar. intre persoane diferite. specific posesiei. Ce? Pai o servitute in contra celuilalt de a nu-i permite sa construiasca sau sa schimbe directia/destinatia apei de izvor. De ce? Pentru ca 11 . Deci beneficiarul ocazional al actelor de pura facultate nu poate sa sustina ca a avut posesia asupra bunului altuia. este cea a actelor de pura facultate. intereseaza in materia dreptului civil intotdeauna prin raportare la tertele persoane.Adica. Pentru ca nu poti sa verifici cu certitudine ce anume gandeste posesorul. este un element interior. Ori in masura in care intamplator. Posesie presupunand corpus si animus. Degeaba chiriasul incepe sa se considere de a doua zi proprietar. Insuficient. Ex. Fiind vorba de persoane diferite. pentru dreptul civil s-ar crea o situatie foarte delicata. Vecinul va veni si va spune ca el sa considerat tot timpul indreptatit. pe primul teren nu exista nici o constructie ceea ce ii beneficiaza intamplator posesorului celui de a-l doilea teren care astfel are lumina pentru a cultiva. este necesar ca elementul acesta animus sa poata sa fie constatat. elementul animus fiind un element subectiv ar tine exclusiv de persoana posesorului. sau sa construiasca pe terenul propriu. Sau. titular al unui drept ca tu sa nu construiesti pe terenul tau sau sa nu modifici directia apei de la izvor. Alaturi de actele de toleranta. ce ar fi intemeiat sa se considere posesorul. fiind necesar totodata ca tertele persoane sa il perceapa in mod intemeiat ca exercitand un drept asupra bunului posedat. Asadar. Elementul subiectiv animus. (uzucapiunea este un efect al posesiei) ai nevoie de posesiei. Ne intereseaza ipoteza actelor de pura facultate pentru ca in ipoteza in care un tert intamplator beneficiaza de modul in care titularul isi exercita propriul drept. aia nu poate sa valoreze posesie. pentru existenta posesiei nu este suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept subiectiv. Intr-o astfel de ipoteza raspunsul va fi pentru uzucapiune. Nu ai cum sa probezi acest lucru. acel tert nu va putea ulterior sa sustina ca acest beneficiu intamplator a reprezentat pentru el posesie. altele decat posesorul. Pentru ca existenta elementului subiectiv animus trebuie sa poata fi constatata tot timpul de catre cel caruia i se opune posesia.

din acel moment A se poarta ca si cum ar fi unic proprietar. Asta inseamna intervertire. chirias. intervertirea va presupune inlocuirea detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar -prin urmare.1 se refera la posesia sub nume de proprietar deducem din alin. variante de proba: 1. 12 . In masura in care toleratul la randul lui se opune in mod manifest proprietarului si continua sa exercite acte de stapanire atunci cand proprietarul interzice acest lucru toleratul interverteste starea lui de toleranta in posesie. Care este regimul juridic al probatiunii cu privire la elementul animus? Sunt 3 prezumptii. au corpus si au intentia de a se considera coproprietari. fara intentia de a te considera proprietar. -se prezuma ca daca ai corpus ai si animus domini. acum se afirma ca fiind proprietar exclusiv. intentia de a te considera proprietar -faptul ca in alin. -efectul intervertirii va consta in inlocuirea elementului subiectiv initial cu elementul animus domini -de unde initial posesorul se considera uzufructuar. Prin urmare. nu esti detentor precar. adica daca persoana exercita acte de stapanire materiala asupra bunului se va prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar.elementul subiectiv animus trebuie sa poata sa fie verificata intotdeauna din perspectiva tertilor interesati.919 NCC alin. adica fara animus domini.art. Asadar. va ajunge sa se considere proprietar. -codul civil reglementeaza exclusiv intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar.920 – intervertirea -prin intervertire NU se dobandesc drepturi. De unde se afirma ca si coproprietar. se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar -este tot o prezumptie relativa -se poate rasturna doar in conditiile limitativ prevazute de lege prin proba intervertirii 3.1 – stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume relativ existenta elementului animus domini -se prezuma relativ animus domini. Are loc o intervertire care s-ar incadra la 920 litera b. dar poate sa se intalneasca si intervertirea posesiei sub nume de coproprietar in posesie sub nume de proprietar exclusiv. Si aceasta este tot o intervertire. poti sa ai intervertire daca initial te gasesti in ipoteza de tolerat. nu se trece de la o stare de fapt la o stare de drept. modificare la nivelul elementului subiectiv. pur si simplu ai acceptul proprietarului de ai folosi bunul fara sa ti se fi dat vreun drept.919 NCC alin. La un moment dat unul dintre ei. afirma un alt animus. care anume va fi elementul care se modifica in urma intervertirii? Elementul subiectiv animus. nu inseamna dobandirea de drepturi -intervertirea = inseamna schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt -de regula. Prin urmare.C poseda impreuna un teren. fiind vorba despre acte de rezistenta neechivoce.2:detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii -aceasta prezumptie o rastoarna pe prima -in masura in care se constata ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de detentor precar. depozitar.2 al aceluias articol 2. De asemenea. A nu le mai permite celorlalti 2 accesul pe terenul respectiv si nu le mai da posibilitatea de a mai utiliza acel teren.art. B.art. Cum adica? De ex. Se poarta in fapt ca si cum ar fi coproprietari. A.

Ex. asadar detentia precara nu contrazice pe ala de la care a primit bunul in detentia. -in ambele ipoteze modificarea elementului subiectiv animus nu mai depinde numai de afirmatiile arendasului. Prima ipoteza. 2. Pe cand in momentul in care din detentor precar te transformi in posesor sub nume de proprietar. asa ai ramas. din momentul in care cumpara. Intervertirea se poate face: i. adica fara animus domini. In a doua ipoteza. Modul de reglementare a intervertirii vine sa protejeze pe cel impotriva carui se exercita posesia. proprietarul da terenul in arenda si dupa 30 de ani afla ca arendasul de fapt s-a considerat proprietar. tocmai pentru a-l proteja pe proprietar impotriva detentorului precar care altfel una doua s-ar putea transforma in posesor sub nume de proprietar. Singura chestiune care ramane invariabila este cea legata de modalitatile de intervertire. un temei.tu detentor precar ai un titlu translativ de proprietate dobandit ulterior – ex. are un act juridic translativ de proprietate care justifica ca el sa se considere proprietar. in mod manifest ii arata foarte clar celui pentru care stapanea pana in momentul respectiv ca nu-l mai recunoaste proprietar.Codul civil in art.920 da o situatie de intervertire din detentie precara in posesie sub nume de proprietar. are temeiul/este justificat sa se considere proprietar 2. ca se afirma pe el ca fiind adevaratul proprietar. il recunoaste ca fiind proprietar. Prin urmare arendasul sustine ca ar fi dobandit o posesie sub nume de proprietar si ar vrea sa uzucapeze proprietatea in conditiile in care proprietarul habar nu avea de acest lucru. Dar rationamentul nu este exact. posesia ta sub nume de proprietar contrazice dreptul de proprietate pe care-l are altcineva.daca ai inceput ca detentor. Mai pot fi imaginate si alte intervertiri dintr-o stare de fapt in alta tot timpul modificarea intervine la elementul subiectiv animus. -in afara acestor 2 situatii de intervertire prevazute de lege intervertirea este exclusa. titlul.fie prin acte de rezistenta neechivoce -in cele trei ipoteze reglementate de art. In ambele ipoteze el are un motiv. si mai mult.arendasul refuza sa –l mai recunoasca ca proprietar pe cel care ia dat bunul in arenda.limitarea modalitatilor de rasturnare al acestor prezumptii -vrei sa rastorni prezumptia trebuie sa intervertesti ---ca sa intervertesti sunt doar 2 modalitati: 1. arendasul cumpara ulterior acel bun -in aceasta situatie. -detentia precara este intemeiata pe un act juridic. Si acel altcineva trebuie sa aiba posibilitatea sa cunoasca faptul ca impotriva dreptului sau s-a inceput o posesie. din contra.fie prin titul.920 in mod limitativ -la prima vedere s-ar parea ca legiuitorul reglementeaza intervertirea pentru a proteja detentorul precar dandui posibilitatea sa devina posesor sub nume de proprietar. care vine si spune ca el s-a decis sa se considere altceva. Pentru a evita astfel de situatii avem doua prezumptii: 1. Ce inseamna asta? Inseamna ca arendasul va face el acte de dispozitie asupra terenului si nu va mai permite accesul pe terenul respectiv celui care i l-a dat in arenda. Cum? Prin acte de rezistenta neechivoce. ii. Pentru ca el sa poata sa cunoasca lucru asta intervertirea se face fie prin titlu fie prin acte 13 .

920 litera b: in masura in care am intervertire in baza unor acte de rezistenta. Din momentul acela interverteste detentia precara in posesie sub nume de proprietar si din acel punct sunt intrunite conditiile pentru a curge termenul de uzucapiune.D.2. ii schimba categoria de folosinta. daca cocontractantul este adevaratul proprietar el va avea la dispozitie inclusiv actiunea in revendicare. incep sa construiesc etc. sau am avut o posesie discontinua si am fost deposedat prin violenta. Distinctia pe care o aduce litera b cu privire la termenul respectiv se refera la ipoteza in care eu am arenda incheiata pe 7 ani. In situatia asta in momentul in care i-am dat afara am acte de rezistenta. efectele juridice se vor produce conditionat de implinirea acelui termen. In momentul in care a trecut pot sa se produca efectele juridice legate de intervertire. De ce? Detentorul precar ii cel care ajunge sa stapaneasca bunul altuia in baza unui act netranslativ de proprietate. In rest posesia trebuie sa fie neviciata. dar textul respectiv spune ca in masura in care am un termen in contract pana la care eu trebuia sa fiu detentor precar. Ce poate sa faca proprietarul? El va avea prima data o optiune pe temei contractual impotriva lui. Ce face arendasul. iar in baza uzucapiunii va putea dobandii dreptul de proprietate. Inseamna ca el are obligatia sa conserve substanta bunului si sa restituie bunul catre proprietar.951 alin. Aceasta exceptie este data de posibilitatea de a se introduce actiunea posesorie speciala pentru a proteja o posesie viciata. Voi putea sa introduc actiunea posesorie speciala impotriva celuia care m-a deposedat prin violenta chiar daca posesia mea a fost viciata. posesie sub nume de proprietar. In masura in care el interverteste el incalca obligatiile din contract. Intr-un mod manifest. Altfel intervertirea este exclusa. Asta inseamna intervertire prin acte de contrazicere a dreptului.C. efectele juridice ale posesiei se produc si in cazul posesiei viciate. am avut o posesie clandestina si am fost deposedat prin violenta. adica avand animus domini. In masura in care dai in arenda un teren. este o chestiune faptica. ma port ca si cum as fi proprietar. de contestare a dreptului sau. -precizare privind art. ma port ca si cand. Prin exceptie. intr-o singura ipoteza: ipoteza reglementata de art. in situatia asta arendasul nu se mai poarta ca si cum ar fi un simplu detentor precar. este vorba despre actiunea posesorie speciala. Este singura exceptie. si sa ii dau afara de pe terenul pe care l-am coposedat. adica nu-l mai recunosc pe ala. Ex. chestiunea se prezinta in felul urmator: eu pot sa fiu coposesor alaturi de A. intr-o singura situatie i se recunosc efecte juridice si unei posesii viciate.B. Efectele posesiei Regula generala: -pentru a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata -prin exceptie. si ce spune textul? Ca propriu zis pentru mine intervertirea se produce. ma afirm ca fiind proprietar. Si atuncia cocontractantul are posibilitatea sa introduca impotriva lui o actiune pe temeiul contractului respectiv. Viciile posesiei -reau credinta NU este un viciu al posesiei 14 . Bine inteles. il trece la construibile si incepe sa isi faca o casa pe el. Regula este ca pentru a fi protejat juridic. introdusa in cazul deposedarii prin violenta. Pentru ca daca el se apuca sa construiasca este clar ca el nu te mai recunoaste pe tine ca proprietar. pentru a i se recunoaste efecte juridice posesia trebuie sa fie neviciata.neechivoce de incalcare a dreptului sau. Si dupa 3 ani jumătate intervertesc. Ci se poarta ca si cum el ar fi proprietar. Deci trebuie sa treaca si termenul din contract.

Adica. Daca posesorul in mod public isi exercita stapanirea el nu are obligatia sa-l informeze pe proprietar. intre cele 2 exista tot timpul o legatura. Este un viciu temporar. 1. Deci pentru a fi clandestina posesia trebuie ca posesorul cu intentie sa-l ascunda. Discontinuitatea presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale. Cand spunem exercitare ne referim la elementul corpus. Pentru clandestinitate nu este suficient nici macar faptul ca proprietarul in mod neculpabil nu putea sa cunoasca posesia.clandestinitatea =presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei. Presupune ca discontinuitatea poate sa fie invocata de catre orice persoana interesata. -clandestinitatea este un viciu relativ. clandestinitatea este un viciu temporar. Evident. Aceeasi legatura o regasim si la discontinuitate. Daca corpusul se exercita in mod neregulat nu putem sa fim siguri. Ii suficient sa ii da posibilitatea aceluia sa-l cunoasca. -clandestinitatea presupune intentie. 2. ea poate sa fie invocata doar de catre persoanele fata de care a fost ascunsa posesia. ca atat vreme cat se gaseste acolo nu poate sa cunoasca faptul ca acasa o terta persoana i-a ocupat apartamentul si-l poseda. nu putem sa prezumam din acest mod de exercitare ca posesorul are si animus domini. Care sunt viciile posesiei -discontinuitatea -clandestinitatea ----. intentia de a se considera proprietar. -tocmai datorita acestei situatii de incertitudine cu privire la elementul subiectiv animus. In masura in care corpusul este exercitat cu intermitente anormale apar automat indoieli in legatura cu elementul animus al posesie. Pentru a fi clandestina este necesar ca posesorul sa fie cel care face in asa fel incat sa ascunda posesia fata de cei interesati sa o cunoasca. -discontinuitatea este singurul viciu absolut. La fel ca si discontinuitatea. Intr-o asemenea ipoteza posesia nu este clandestina. adica presupune ca posesorul in mod voit/intentionat ascunde posesia fata de proprietar. dar nu este exclusa nici in cazul bunurilor imobile. tocmai datorita faptului ca elementul subiectiv nu poate fi probat in mod direct.discontinuitate =presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat -am spus ca elementul corpus face sa se prezume si elementul animus domini. simplul fapt ca proprietarul nu poate sa ia cunostinta despre exercitarea posesiei asupra bunului sau nu inseamna clandestinitate. apare viciul discontinuitatii. sau fata de alte persoane care ar avea un interes sa cunoasca existenta acelei posesii -prin urmare. chiar in ipoteza in care posesorul stie ca nu este titularul dreptului pe care-l exercita in fapt. Asadar. la destinatia bunului. 15 . Deci corpusul exercitat cu intermitente anormale raportat la utilitatea.sunt reglementate de codul civil -violenta -echivocul---nu este reglementat in codul civil. Asta inseamna ca posesia devine utila in momentul in care clandestinitatea inceteaza. Clandestinitatea intervine cu precadere in materie mobiliara.-posesia poate sa fie utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta. proprietarul se prabuseste pe o insula pustie cu avionul.

C stapanesc impreuna un imobil. 2. Noi suntem co-proprietari. mai putin unei persoane fata de care posesia lui este viciata. B opune in calitate de posesor uzucapiunea. C. am pornit de la ipoteza in care A. Se opun ceilalti 2. Ex. A va afirma ca el a avut animus domini considerandu-se proprietar exclusiv. intereseaza ca viciu al posesiei. deoarece intervine in ipoteza in care comportamentul posesorului si modul de exercitare a posesiei face neclara existenta si forma elementului animus.1 spune ca in afara situatiilor prevazute de lege. B si C. Prin urmare. proprietarul nu va putea invoca clandestinitatea. dar cu toate eforturile posesorului de a ascunde posesia fata de proprietar acesta din urma afla despre exercitare posesiei. prin succesiune. 2. Cei 3 au dobandit bunul prin succesiune. Prin urmare. nu poate produce efecte juridice decat posesia utila. Sa presupunem ca reclamant ar fi A. B si C vor afirma ca A s-a purtat ca si cand s-ar fi considerat un coproprietar. Si ii opun titlul lor. posesia ca fapt juridic produce aceste consecinte prevazute de lege doar in ipoteza in care este lipsita de vicii. A.viciile sunt temporare.persoana respectiva sa nu fi cunoscut exercitarea posesiei. Dupa o stapanire indelungata. unul dintre ei. iar D posesorul parat intr-o actiune in revendicare. B. prin urmare.trebuie ca posesorul sa fi urmarit cu intentie sa ascunda posesia fata de persoana respectiva. Asadar. -echivocul este tot un viciu temporar si relativ. uzucapiunea. Toate celelalte persoane nu vor putea sa invoce viciul echivocului. Drepturi reale Curs 4 Efectele posesiei Art. doar B si C care au coposedat bunul impreuna cu A vor putea sa ii opuna echivocul. asta este o ipoteza de echivoc. La randul lui D opune un alt titlu de dobandire. O chestiune foarte importanta: 1. prin urmare ea poate fi utilizata fie pentru uzucapiune fie pentru a justifica o actiune posesorie. A revendica de la B. care arata ca pe toata durata de timp ei au stapanit impreuna cu A acel imobil.in afara de discontinuiate. 3.violenta -este un viciu relativ si temporar -violenta poate sa fie fizica sau morala =ea presupune crearea unei stari de teama care sa il determine pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care exercita violenta 4. In ipoteza unui litigiu. Insa este posibil ca in cadrul litigiului respectiv sa se stabileasca ca posesia lui D este viciata.B. Deci pentru a se putea invoca clandestinitatea:1. invoca dobandirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv.echivocul -desi nu este reglementat lega. va exista o incertitudine. Asta inseamna ca este posibil ca in masura in care X posesor invoca uzucapiunea in temeiul unei posesii indelungate sa poata opune acea uzucapiune tuturor persoanelor. din momentul incetarii viciului. Ce inseamna ca este relativ? In exemplul dat. posesia este utila. posesia chiar daca incepe fiind viciata. toate celelalte vicii ale posesiei sunt vicii relative. a unei revendicari.922 NCC:in alin.-in masura in care posesorul ascunde stapanirea pe care o exercita fata de proprietarul. fie pentru a dobandi fructele si toate celelalte efecte ale posesiei. Insa este vorba de un viciu relativ care poate fi invocat doar de catre 16 .

De ce ne intereseaza chestiunea asta? Ne intereseaza pentru ca nu o sa intram in detalii sa vedem ce inseamna rectificare si art.3:pana la proba contrara posesorul este considerat proprietar. -doar discontinuitatea este un viciu absolut care poate fi invocat de catre orice persoana interesata. dar ce putem observa este ca in contra cuprinsului CF adica in contra a ceea ce numim posesie tabulara.900 NCC. corpus si animus domini. tabular se refera la cartea funciara. posesia asupra bunului si zisa posesie tabulara. In ambele ipoteze avem 2 prezumptii a unei stari de drept. nu se poate face proba prin prezumptia intemeiata pe posesia asupra bunului. Sunt 2 prezumtii.1:daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persoane se prezuma ca dreptul exista in folosul ei. Alin.1 spune asa: pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este prezumat posesor. -in prima ipoteza se prezuma o stare de fapt. -de ce ne intereseaza cele 2 texte: mai intai pentru ca sa nu le confundam.900 NCC:are 3 aliniate. De ce ne intereseaza art. Art. cu cuprinsul CF. actiunea in revendicare. se pune intrebarea: in eventualitatea unui litigiu. din faptul cunoscut corpus. ramane sa functioneze ca prezumtie de proprietate in cazul caror bunuri? Bunurilor mobile.900 alin. Daca dreptul s-a radiat(a fost sters) din CF. -se ocupa cu prezumptii. respectiv cuprinsul CF. Prima prezumptie:daca posesorul are corpus se prezuma ca are si animus domini. prezumptia de proprietar. prezumtii intemeitate pe un fapt cunoscut. care dintre cele 2 va fi preferata. In a doua ipoteza se prezuma o stare de drept.919 NCC: alin. posesia ca stapanire asupra bunului. din corpus. Raspunsul este intotdeauna. Deci in masura in care posesia efectiva asupra bunului intra in coliziune/contradictie cu posesia tabulara. corporale. proprietatea. figurand in CF ca proprietar al lui A. se prezuma ca acel drept nu exista. Ce inseamna drept tabular? = drept care face obiectul inscrierii in CF. 919 alin. Prin urmare.unul dintre reclamanti.887 precum si pe calea actiunii in rectificare. in situatia asta in care avem o coliziune intre 2 stari de fapt. Care este acea stare de fapt cunoscuta? Stapanirea efectiva asupra bunului.3: care intemeiaza pe faptul posesiei o a 2-a prezumptie. cu prezumptia existentei sau a inexistentei unui drept tabular. o stare de fapt. ambele intemeiate pe elementul material corpus. Ne intereseaza toate. se pune problema. dintr-un fapt cunoscut. proprietatea. dar nu poate opune uzucapiunea lui C de exemplu. Si anume. Art. faptic imobilul este posedat de B. art. adica animus domini. cu exceptia imobilelor inscrise in CF. ca PRIORITATE ARE POSESIA TABULARA.887. Posesorul este prezumat a fi proprietar. Este o chestiune foarte importanta. care 17 . Efectele posesiei (efectele propriu-zise) Prezumtiile intemeiate pe posesie Art. prioritate va avea posesia tabulara. Intr-o astfel de ipoteza el poate sa opuna uzucapiunea celorlalti 2 coproprietari. Ii urmatoarea ipoteza:un imobil teren si constructie inscrisa in CF. dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. A nu se confunda aceasta prezumptie relativa cu ceea de a 2-a prezumptie.919 posesia prezuma proprietatea. Alin. B va veni si va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca art. La randul sa va veni A care va spune ca eu sunt prezumat proprietar pentru ca eu figurez ca proprietar in CF.3:dovada contrara (cele 2 prezumptii fiind relative) admit dovada contrara.

ca ai ramas detentor precar.prezumtia lui animus domini din corpus.3? privind comparativ cele 2 texte: 919 alin. dar daca ele intemeiaza in favoarea unor persoane diferite. te vad stapanind bunul. Iar este o prezumptie privind proprietatea. Si atunci se ridica intrebarea:pai daca ii proprietar ii normal ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. fie cuprinsul CF. Am invatat ca prezumtia presupune ca in loc sa probez faptul material sau faptul juridic pe care-l vreau sa-l demonstrez. Care sunt cele 2 ipoteze? 935 o sa-l analizam la modurile de dobandire a proprietatii impreuna cu 937. 919 alin.3? Raspunsul este ca NU. Care este interesul lui 935? Ex. in fractiunea in care 18 . si atunci tot timpul prezumptiile astea. Am auzit de posesia mobiliara care valoreaza propriteate. 935 nu este cumva doar o aplicatie a lui 919 alin. 919 alin. iar 935 ne spune ca posesorul este prezumat ca stapaneste in baza unui titlu translativ de proprietate. Din nou discutam despre o prezumptie intemeiata pe posesie.3 prezuma ca posesorul este proprietar. Prima observatie este ca din nou discutam despre o prezumptie. Si anume prezumtia ca posesorul a inceput stapanirea in temeiul unui titlu translativ de proprietate. va avea intotdeauna preeminenta. Pana atuncia.2. care la randul lor sunt aplicabile in 2 ipoteze diferite. Art.935 NCC: precizeaza ca oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil se prezuma ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului. In schimb 935 se ocupa cu alta prezumptie. de ce? Fiind ca 935 vine sa il ajute pe cel care stapaneste bunul. In contexul lui 935 sa ne uitam si la 919 alin. Mai precis pe elementul corpus. Deci avem X care stapaneste un bun mobil si vine un tert sa il revendice de la el. Acea stare de fapt este fie stapanirea asupra bunului cu corpus si animus. Am discutat de : 1. De ce? Pentru ca animusul in sine nu poate fi dovedit in mod direct. Si se ridica intrebarea: nu este ea una si acelasi lucru cu prezumptia de la 919 alin.2 ce spune:care ii continutul lui 919 alin. Nu cumva exista o suprapunere intre cele 2 texte? Adica cele 2 texte pur si simplu. 935 intra in coliziune cu 919 alin.2? deci daca se demonstreaza ca ai inceput stapanirea ca detentor precar se prezuma pana la proba contrara. In situatia asta.sunt susceptibile de posesie in principiu. de fapt se refera la corpus. situatia in care posesorul este in conflict in litigiu cu un tert. sa fie foarte clara.3. prezumptia intemeiata pe cuprinsul CF.2. sunt 2 stari de fapt. si de asemenea ea ramane sa intemeieze prezumția de proprietate in cazul bunurilor imobile pentru care nu s-a deschis CF. Il citim.3 ne spune ca posesorul este prezumat proprietar. Prin urmare.de prezumptia dreptului de proprietate care se intemeiaza tot pe stapanirea bunului. ambele stari de fapt intemeiaza prezumptia aceleiasi stari de drept. Cele 2 texte vizeaza 2 prezumptii distincte. probez un fapt conex si odata probata acest fapt conex se presupune din existenta lui ca exista si faptul la care initial ai dorit sa ajungi. deci prezum ca esti proprietar. Un inscris este o stare de fapt fiindca este perceptibila prin simturi. Fiindca in masura in care din corpus se prezuma automat ca el a inceput stapanirea in baza unui titlu translativ de proprietate inseamna ca automat se prezuma ca el a avut animus domini de la momentul de la care a inceput stapanirea. il vedem cu ochii. 2. Faptul conex in cazul celor 2 preuzmptii de la 900 si 919 este o stare de fapt. adica 935 nu mai prezinta nici o relevanta odata ce avem 919 alin. Si el se prezuma. sau atfel spus. Nu putem avea prezumtii intemeiate pe animus. care proba contrara se face numai prin intervertire. Si acum sa vedem care este distinctia. Si atunci o sa discutam in comparatie 935 ca sa nu-l confundam cu 937. cand spunem posesia prezuma nustiu ce.

la revedere. Asta este ratiunea lui 935. Asadar. Deci 936 spune ca:cu exceptia cazurile prevazute de lege.vine tertul sa revendice acel bun. 2.prezumtia existentei titlului translativ de proprietate -astea 3 chestiuni. Atentie. Deci 935 intereseaza numai cata vreme nu se contesta calitatea de proprietar al acelui de la care a dobandit bunul posesorul. avem art. Tu daca ai fost detentor precar ai avut animus domini? Nu. Prin urmare nu este vorba doar de drepturi reale principale ci este vorba si despre drepturi reale accesorii. posesia de buna credina a bunului mobil asigura opozabilitatea fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale. care spune ca posesorul este prezumat ca fiind proprietar. adica ca lui bunul i-a fost transmis printr-un titlu translativ de proprietate. ce va face posesorul? Se va prevala de prezumtia din 919 alin. Deci tu. posesia asigura opozabilitatea fata de terti a dobandirii de drepturi reale mobiliare. deci tu in mod legitim te-ai aflat in stapanirea bunului fiindca eu ti-am dat bunul in stapanire. In legatura cu 935 mai fac o singura remarca. ca textul nu distinge. titlul meu a fost translativ de proprietate. ipoteza in care posesorul vine in conflict nu cu un tert ci cu autorul sau. Si ala vine si spune ca da. Evident ca in masura in care exista inscris prin care sa probezi titlul.) deci 919 alin. dar vine autorul si spune ca eu ti-am transmis bunul printr-un titlu netranslativ de proprietate. Si anume.935 care beneficiaza posesorului si spune ca daca autorul sustine ca i-a transmis bunul printr-un act netranslativ de proprietate iar posesorul din contra vine si spune nu. 935 va interesa doar in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietar. Asadar am abordat 3 prezumptii distincte: 1. ca regula generala. intr-adevar tu stapanesti bunul.prezumtia existentei elementului animus domini 2. am incheiat discutia.prezumam ca ai ramas detentor precar. Prezumptia din 935 intereseaza o cu totul alta ipoteza.3 intereseaza ca prezumtie de proprietate in conflictul dintre posesorul si un tert. Pentru ca in momentul in care vine un tert si vine si spune posesorului ca ala cu care ai contractat nu era proprietar. La randul sau vine posesorul si spune ca nu. Si atunci va veni tertul si va spune ca 1. mi s-a transmis bunul printr-un act translativ de proprietate. Cu toate consecintele. in conflictul dintre cei 2 in care nu exista mijloc de proba ca fi preferat posesorul.tu ai inceput stapanirea ca detentor precar. ai inceput ca detentor precar. deja prezumptia din 935 in momentul acela devine complet inutila. Un al doilea efect legat de posesie se regaseste in art 936 NCC. Efectul de opozabilitate se refera la acte juridice care au ca obiect drepturi reale mobiliare. Deci de data asta nu mai vine un tert de pe strada sa vina si sa spuna ca eu sunt proprietar si nu tu. iar daca nu ai avut posesie sub nume de proprietar te mai putem prezuma ca fiind proprietar? NU. 2. Si se va prezuma ca lucrurile stau asa cum spune posesorul.prezumtia existentei dreptului de proprietate 3. 19 .3. ce inseamna autor? Cel care ia transmis bunul posedat. Ca degeaba am titlu translativ de proprietate daca el provine de la un neproprietar.2 si 3 intereseaza atunci cand posesorul vine in conflict cu un tert. Pentru a stabili clar sfera de interes al textului. tu ai un titlu. Observatie. Dar pentru ipoteza in care nu exista un inscris. pe cand 935 intereseaza ca prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau. 919 alin. (cum ar putea tertul sa rastoarne aceasta prezumptie? Demonstrand ca posesia paratului a inceput ca detentie precara. Ci vine chiar cel care i-a transmis bunul.

Ori posesia este tocmai aparenta dreptului real. la 2482 daca il raportam la 936 nu avem o derogare. prin urmare fata de C proprietar este A. tertii pot sa vada o stare de fapt cu ochii lor. Cata vreme A nu ii preda bunului lui B situatia juridica numita transfer de proprietate intre A si B este inopozaibl fata de terti. Care ii logica lui 936? Logica lui 936 este opozabilitate prin publicitate. ca cel care intra cu buna credinta primul in posesia bunului. prin urmare. Si vazand acel lucru pot sa deduca din acea stare de fapt existenta unei stari de drept. nu are decat A sa ii vinda lui C si daca C intra primul in posesie el isi face dreptul opozabil fata de B. Este important sa intelegem modul in care functioneaza acest mecanism. ipoteza simpla in care proprietarul unui bun mobil instraineaza succesiv acel bun mobil catre 2 persoane diferite. Ei pot sa o ignore in mod legitim. ci avem o ipoteza in care pentru un drept real mobiliar exista 2 modalitati alternative prin care se asigura opozabilitatea. Da. Opozabilitatea de fapt inseamna ca pot sa am o situatie juridica intre 2 persoane si o situatie cu totul diferita fata de restul persoanelor.Art. Fata de ei nu exista. Iar posesia este doar un mijloc de cunoastere . Cand se transmite el in materie mobiliara?in momentul incheierii actului juridic.2482 NCC: ne intereseaza alin. Ce inseamna buna credinta? Faptul ca el nu a cunoscut pe alta cale existenta contractului incheiat anterior. Si se pune intrebarea. De ce? Pentru ca 936 isi intemeiaza efectele pe posesie. Asadar. in arhiva electronica de garantii reale mobiliare. ca se spune tot timpul. Consecinta. Asta se intampla aicia. Asadar. Grija. tu poti sa cunosti si altfel. Care este legatura dintre 1275 si 936? Mai intai. cateva observatii: 936 de principiu trebuie sa se refere la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare. Deci buna credinta din nou are semnificatia de eroare. Asta este ideea cu opozabilitatea intemeiata pe posesie. care poarta asupra unor bunuri corporale. Am discutat efectul actului juridic cu privire la transmisiunea dreptului real sau a dreptului de proprietate sau a unui dezmembramant. ----sa avem grija. este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. 936 ne spune ce? Ne spune ca dreptul dobandit de B prin primul contract devine opozabil fata de terti fata de C din momentul in care B intra in posesie. O stapanire materiala poti sa ai doar asupra unui bun corporal. De ce nu? Pentru ca anu mai este proprietar. Daca omul cunoaste existenta contractului anterior atuncia acel contract ii devine opozabil fiindca 936 inseamna opozabilitate prin publicitate adica prin cunoastere. Atentie. Asta este logica lui 936. remiterea bunului. Prin urmare. Ca opozabilitatea presupune si reversul: inopozabilitatea. mai poate contractul dintre A si C sa transfere proprietatea? Raspunsul ar fi ca nu. imaginati-va urmatoarea ipoteza: A ii vinde lui B un bun mobil dar nu il preda. Hai ca ti-l 20 . mai precis pe elementul corpus al posesiei. Dar B nu a intrat in posesie.1275 NCC:se refera la ipoteza unei transmiteri succesive a unui bun mobil. Cum? Iti spune vanzatorul:bai vezi ca eu am vandut obiectul asta ieri dar nu i-am predat inca bunul. prin urmare poate A sa ii transfere proprietatea lui C. Art. dreptul lui nu este opozabil fata de C. Care? Stapanirea unui bun mobil. care ne spune ca cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului. Cum poate tertul sa cunoasca existenta dreptului real mobiliar? Observand ca cineva se gaseste in stapanirea bunului mobil. Cand se transfera proprietatatea? In momentul incheierii contractului. Ulterior A ramas in posesia bunului il vinde si lui C. Adica. adica corpus. care dintre cei 2 dobamditori va fi preferat? Raspunsul il gasim in 1275. 936 spune: drepturile reale mobiliare devin opozabile atunci cand tertul poate sa cunoasca existenta lui.1:publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea debitorului fie prin inscrierea gajului in arhiva garantiilor reale mobiliare. Atentie. 1275 face o aplicatie a lui 936 pentru situatia in care se instraineaza acelasi bun mobil la 2 persoane diferite. Adica.

adica aceiasi ipoteza numai ca nu se transfera proprietatea ci se da in chirie la chiriasi diferiti acelasi bun. Lucru extrem de important pentru ca voi veni o acceptiune despre uzucapiune ca fiind un mijloc prin care in temeiul unei posesii indelungate devii proprietar. Cu toate astea. posesia in mod exceptional functioneaza ca mijloc de asigurare a opozabilitatii si pentru un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal.939 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin uzucapiune ---este o noutate absoluta pe care o aduce codul civil -art. litera b: mobile supuse unor formalitati de publicitate. 1782? Pentru ca am spus urmatorul lucru: posesia poate sa functioneze ca mijloc de publicitate doar pentru drepturile care poarte asupra bunurilor corporale fiindca numai astea sunt susceptibile de corpus.dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta -art. Prestatia. -art. astea le excludem. De ce ne intereseaza textul asta. vom discuta si despre uzucapiunile reglementate pe VCC. adica majoritatea bunurilor mobile) in cazul acestor bunuri. Ei. Dreptul de locatiune a chiriasului este impotriva proprietarului ca ala este debitor. pot sa duca la dobandirea proprietatii imobiliare. imi asiguri folosinta bunului si celalalalt raport obligational. pentru ca le vom studia cu alta ocazie. Bunul este obiectul derivat. Sa ne uitam la litera c: in cazul celorlalte bunuri (care sunt celelalte bunuri? Sa ne uitam la litera a:imobile inscrise in CF. Obiectul ii prestatia. pentru ca nu este un drept real. De ce? Pentru ca in timp ce in cazul bunurilor mobile posesia joaca efectiv ca mod de dobandire. Ele au un rol. in favoarea locatarului care a intrat primul in folosinta bunului se aplica dispozitiile de la 1275 adica povestea de dinainte. Intr-o astfel de situatie cel de al 2-lea dobanditor este de rea-credinta prin urmare nu se poate prevala de 1275. nu sunt moduri de dobandire a proprietatii. le excludem si pe astea. Acesta este obiectul derivat al raporturilor obligationale. Dreptul de creanta nu este un bun corporal. Alea erau moduri de dobandire a proprietatii.1782 NCC:spune locatiuni succcesive. zisele uzucapiuni din NCC nu mai sunt moduri de dobandire a proprietatii. poate sa joace acest rol. eu iti platesc chiria. Ei. Care anume sunt astea: 1. la 1782 ii vorba despre opozabilitatea dreptului de creanta. si 21 . Exista si alte efecte ale posesiei pe care doar le va aminti. asigurarea folosintei respectiv plata chiriei. in cazul bunurilor imobile.948 NCC:dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta. O sa vedem care este rolul lor. posesia de buna credinta. dar nu sunt moduri de dobandire. in mod normal posesia nu ar trebuie sa joace publicitate in cazul lui. raportul obligational. zisele uzucapiuni tabulare respectiv extratabulare.937 NCC.vand tie. de stapanire materiala. Obiectul derivat. am spus dobandirea si in cazul uzucapiunii imobiliare am spuns asa:dobandire respectiv conservare si nu am spus prin ci in temeiul uzucapiunii.941 NCC:dobandirea posesiei mobiliare prin ocupatiune -art. Cu toate acestea pentru ca avem un drept de creanta constituit in legatura cu un bun corporal. Art. este constituit in legatura cu un bun. bunul asupra caruia imi asigur folosinta.930-934 NCC:dobandirea respectiv conservarea proprietatii imobiliare. creditor debitor. Deci ne raman imobilele care nu sunt inscrise in CF si bunurile mobile care nu sunt supuse unei formalitati de publicitate. in temeiul uzucapiunii Observatie:dupa cum am remarcat. -art. pot sa intemeieze. fiindca ii in legatura cu bunul dat in chirie. in actuala reglementare. Fiindca dreptul de creanta al chiriasului nu este asupra bunului. Sigur ca da. dreptul chiriasului.

Actiunile posesorii Ce sunt actiunile posesorii? = Ele sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie. Ele exista si acum dar vorbesc despre lucruri total diferite fata de continutul lor din VCC. de foarte multe ori se poate intampla ca proprietarul bunului vine. Exista o procedura speciala al actiunilor posesorii – art. Care este ideea – CPC ne spune asa: daca instanta s-a pronuntat printr-o hotarare definitiva si irevocabila intr-o actiune posesorie. pentru ca nu pot sa aiba o dubla reglementare. Nu poate nici una dintre parti ulterior sa redeschida fata de aceeasi parte cu privire la acelasi bun si pe acelasi temei o noua actiune in revendicare. Mai mult. Si ce face proprietarul? La randul sau il deposedeaza cu dea sila pe celalalt. Care este diferenta dintre cele 2? 22 . sigur nu mai este uzucapiune ca este accesiune. daca apare un alt temei juridic. va fi reglata de legea in vigoare la momentul la care a inceput cursul ei. In mod cu totul exceptional. pentru a evita o tulburare in posesie. nu va putea sa ii opuna autoritatea de lucru judecat a hotararii pronuntate intr-o actiune posesorie. solutia instantei NU impiedica deschiderea unei actiuni petitorii. Are castig de cauza. respectiv posesorie speciala. si dupa aceea introducerea actiunii posesorii. Actiunile posesorii erau reglementare si in VCC cu diferenta ca ele nu se gaseau reglementate in codul civil ci in codul de procedura civila. posesoriile pot fi : posesorie generala. solutiona ramane definitiva si irevocabila. dupa sistemul francez. Atuncia proprietarului nu-i ramane la dispozitie decat sa introduca o actiune in revendicare. Il da in judecata pe proprietar cu actiune posesorie. adica o actiune posesorie care urmareste evitarea unei tulburari in posesie care se va produce cu certitudine daca nu intervine instanta. judecata intre A si B cu privire la un bun.673-676 CPC. Sigur. ele NU au fost abrogate.952 NCC. Singura chestiune care ne intereseaza pe noi din CPC este regula ca : solutia pronuntata intr-o actiune posesorie NU are autoritate de lucru judecat in petitoriu. dar au fost modificate fundamental. actiunile posesorii vor fi reglementate si in NCPC care s-ar putea sa intre in vigoare in primavara. Ce inseamna asta? Mai intai ce inseamna autoritate de lucru judecat? In rezumat. respectiv deposedare. Atentie. legiuitorul da posibilitatea posesorului sa introduca o actiune posesorie cu caracter preventiv. De asemenea. de ce ne intereseaza situatia atipica din 952? Pentru ca in mod normal ordinea cronologica este :tulburare in posesie. atunci este o alta discutie. rationala ar parea ca in momentul in care intra in vigoare NCC au fost aprobate articolele din CPC. Articolele din CPC mai reglementeaza acum doar chestiuni procedurale. Asadar. La prima vedere logica. inseamna ca nu poti sa ai acelasi litigiu intre aceleasi persoane pe acelasi temei de 2 ori. constata ca a fost deposedat de un tert de rea-credinta. De altfel. in mod exceptional instanta poate interveni pentru a preintampina. sau a unei deposedari. Precizare legata de reglementarea legala. Deci in continuare actiunile posesorii beneficiaza de reglementarea pe langa cele din NCC si de reglementarea din CPC. adica in contract ala are uzucapiune. in ce priveste actiunile posesorii.prezinta interes pentru ca orice fel de posesie inceputa anterior intrarii in vigoare a NCC. Prin urmare ce poate sa faca posesorul. cu privire la acelasi bun intre aceleasi persoane. In situatia asta posesorul care acum va fi parat. adica revendicare sau confesorie. Deci daca s-a solutionat o data o actiune de revendicare intre A si B cu privire la un bun litigios si pe anumite temeiuri de drept. De principiu. prin actiunea posesorie reglementata de art.

sa lipeasca la posesia exercitata de el. Dar atentie. ca ea presupune: 23 . Deci. A doua chestiune care ne intereseaza. reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor. pentru uzucapiunea presupune intervale mai mari de timp. De ce? Atfel tot timpul ar mai avea un an. pentru ca el ii inca in posesia bunului. din care 6 luni ea a fost viciata de violenta sau clandestinitate. Acelasi lucru se intampla si in cazul termenului de 1 an cerut pentru a putea introduce actiunea posesorie. Introduc actiunea posesorie si vine paratul si spune ca posesia ta de 1 an . Daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani. dupa 9 luni ai castig de cauza si hotararea ramane definitiva si irevocabila. pentru ca ele sunt relative. Unde gasim aceasta chestiune? Tot in materia uzucapiunii. Prin urmare. de cand se calculeaza termenul de mai putin de 1 an? Din momentul in care a inceput primul act de tulburare sau din momentul ultimului act de tulburare? Din momentul in care a inceput. In masura in care esti deposedat azi si dupa 6 luni introduci actiune posesorie. Mai mult de 1 an – care este ratiunea? Ratiunea este ca dupa 1 an de la deposedare nu mai poate introduce actiunea posesorie.In legatura cu posesoria speciala. Sa ne uitam la art. se va considera printr-o fictiune legala ca tu ai ramas posesor in toata aceasta perioada de timp. Pai alea le exercita din momentul initial al deposedarii pana in prezent. Viciile fiind relative. termenul de 1 an ne intereseaza pentru ca posesia trebuie sa fie utila. Fata de tine am ascuns posesia? Nu. insa o anumita perioada aceasta posesie a fost viciata. ar fi foarte neplacut.de adaugat un singur lucru.1.933 cu privire la uzucapiune. Care este consecinta? Consecinta este ca tu nu poti invoca aceste vicii. Si anume. 2. Deci daca actele de tulburare sunt cotinue ne intereseaza momentul initial al lor. la 932 alin.2:viciile posesie suspenda cursul uzucapiunii. efectul admiterii unei actiuni posesorii ii ca se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata posesia. se poate intampla sa fie vicii relative. dar este la fel de bine aplicabila si in cazul actiunilor posesorii. Si va putea sa vina reclamantul sa spuna ca mai paratul.ca reclamantul sa fi avut inainte. Pai m-a deposedat. care este consecinta? Consecinta este intr-o astfel de ipoteza ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calcul pentru stabilirea termenului de 1 an. Si atunci tot timpul termenul de 1 an ar curge din prezent. Jonctiunea posesiilor este reglementata in art. daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de 1 an.Posesoria generala se utilizeaza in masura in care intervine o tulburare in posesie sau o deposedare fara violenta. sa adune si posesia exercitata de autorul sau. pe tine te-am violentat? Nu. Si daca ar fi riscul ca la orice deposedare tu sa te trezesti ca trebuie sa o iei cu uzucapiunea de la zero. o posesie utila. deci neviciata b. fata de tine am o posesiei utila de 1 an. Adica. Daca exista o tulburare in posesie continua. pana la momentul deposedarii respectiv a tulburarii. anterior deposedarii sau tulburarii. Prin urmare. daca avem o speta in care am o posesie de 1 an. exercitand el acte de stapanire asupra bunului.921 lit. Care este miza acestei fictiuni? Miza ii pentru uzucapiune.de la momentul deposedarii sau a tulburarii in posesie sa fi trecut mai putin de 1 an. Consecinta daca posesia nu este utila. Pentru a obtine durata de 1 an care sa ii justifice protejarea prin actiunea posesorie.posesia sa fi fost de minim 1 an de zile inainte de deposedare c. jumatate a fost viciata de clandestinitate si violenta. Posesoria generala presupune 3 conditii: a.g:spune ca posesia inceteaza prin deposedare. Si daca viciul este relativ el suspenda cursul termenului de 1 an numai daca actiunea posesorie este introdus fix impotriva celui care putea sa invoce acel viciu.

Este o afirmatie profund GRESITA. De ce? Pentru ca de ex. dar nu o posesie sub nume de proprietar cu o posesiei mai restransa. Si nu i se permite sa evite aceasta actiune folosindu-se de actiunea posesorie. O chestiune fundamentala privind actiunile posesorii: IN CADRUL UNEI ACTIUNI POSESORII PARTILE NU ISI POT INTEMEIA PRETENTIILE SI INSTANTA NU ISI POATE INTEMEIA SOLUTIA INVOCAND EXISTENTA SAU INEXISTENTA UNEI STARI DE DREPT. Idee este ca. sa nu facem urmatoarea afirmatie: detentorul precar nu poate introduce actiunea posesorie impotriva proprietarului. Nu ne lipseste de corpus. o deposedare prin violenta ca o prima conditie b. avem in posesie un teren si un tert incepe sa foloseasca terenul ala pentru a traversa. Chestiuni privind actiunea posesorie -actiunea posesorie intervine daca am deposedare sau tulburare. De ce? Pentru ca impotriva acestuia el va avea la dispozitie actiunea pe temei contractual. nu se comporta ca si cum ar fi al lui. Ce inseamna deposedare sau tulburare? Va exista deposedare = cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului avand animus domini. Ce inseamna tulburare in posesie = inseamna ca incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie. adica DA. Poate chiriasul sa introduca o actiune posesorie? Da.sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la momentul deposedarii prin violenta intelegem = orice violenta fizica sau psihica de natura a trezi temerea si de a-l determina in acest mod pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui care il deposedeaza. detentia precara presupune 2 chestiuni diferite care trebuie sa existe in paralel cu ea: a.a.actiunea posesorie poate fi introdusa de catre posesorul sub nume de proprietar. Pentru ca el nu are animus domini. poate intenta o actiune posesorie detentorul precar. tertul incepe sa se poarte ca si cand ar avea un drept de servitute asupra imobilului pe care-l stapanesc eu. proprietarul da bunul in uzufruct si uzufructuarul il da in chirie. Se discuta daca detentorul precar poate utiliza actiunea posesorie? In actuala reglementare este la fel ca si in CPC. Si de 3 ori pe saptamana trece peste terenul pe care-l posedam. Observatie fundamentala: detentorul precar NU poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care stapaneste. tulburarea – exercita o posesie mai restransa decat posesia sub nume de proprietar. Asta inseamna deposedare. Ex.un posesor sub nume de proprietar care iti da bunul in detentie b. 24 . Grija mare. Pentru ca el nu stapaneste pentru proprietar ci stapaneste pentru uzufructuar. Ci doar ne tulbura exercitiul posesiei. pentru a ajunge cu masina la un teren care ii apartine. Cum vine asta? O gasim in art. ex. Asta inseamna tulburare. Astea sunt cele 2 ipoteze. Deposedare – se comporta cu un animus domini. Ne deposedeaza el? nu. Si detentorul precar poate sa uzeze de actiunea posesorie in aceleasi conditii in care putea sa uzeze de aceasta actiune posesorul sub nume de proprietar. Momentul in care un tert incepe sa se comporte ca si proprietar fata de bunul pe care-l stapanesc eu. 2.un act juridic netranslativ de proprietate -detentorul precar va putea sa introduca actiunea posesorie impotriva oricarei persoane mai putin impotriva posesorului care i-a cedat lui stapanirea bunului prin acel act netranslativ de proprietate. dupa care proprietarul il tulbura pe chirias.950 alin.2 din NCC.

Insa. in cazul actiunilor posesorii am observat ca acestea pot fi de 2 feluri : o actiune in complangere si in reintegrare. a celor in materie succesorala. etc.673 si 676 CPC. este data indiferent de varianta actiunii. chiar daca are reglementari si in NCC.IN ACTIUNILE POSESORII SE DISCUTA INTOTDEAUNA EXCLUSIV STARI DE FAPT. Doar prin exceptie. 282 ind. prin actiuni ii clar ca tine de procedura civila. Drepturi reale Cursul 5 In cursul acesta urmeaza sa discutam despre actiunile posesorii – continuare curs 4 si despre Sistemul de publicitate imobiliara si relevanta lui in cazul drepturilor reale imobiliare Cateva observatii in legatura cu problemele de la cursul 4 : - In general. Instanta competenta in cazul actiunilor posesorii. cat si ca durata generala datorita faptului 25 . in prima instanta cererile posesorii vor fi judecate de catre Judecatorie 2. Intotdeauna in cazul unui litigiu intereseaza momentul la care hotararea jud ramane definitiva si irevocabila. mai exact ne intereseaza nr cailor de atac pe care le are la dispozitie oricare dintre parti pana al finalizarea litigiului --. etc. utilitatea acestor actiuni posesorii. instanta competenta este judecatoria. adica generala si speciala. Ipoteza in care exista o potentiala tulburare a posesiei. inclusiv. anumite materii nu sunt de competenta lor. asadar. asadar actiunea posesorie se va judecat intr-un interval de timp mult mai scrut decat actiunea petitorie 3. avem reglementari si in art. printre altele. O a doua chestiune care ne intereseaza este legata de faptul ca procedura de judecata este una cu caracter de urgenta.consecinta este ca ele vor putea fi atacate numai cu recurs.000 ron. chiar daca este peste 500. Deci in principiu. In art. La lit. dupa caz. actiunile posesorii . de procedura presupusa de ele.1 si 2 din CPC: art. indiferent ca este pe NCC sau pe CPC. Prin urmare. indiferent de valoarea bunului litigios.art. Dupa care urmeaza : cu exceptia cererilor de imparteala judiciara. act posesorii sunt supuse unei proceduri urgentate atat in prima instanta. in actualul CPC judecatoriile au o competena generala. in masura in care legea stabileste in concret acest lucru.1 CPC :in prima instanta judecatoria judeca toate litigiile in afara celora date prin lege competentei altei instante. In legatura cu procedura actiunii posesorii: 1.000 ron .b se precizeaza : ca tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie civila ale caror valoare este de peste 500. In actualul CPC. in materie de competenta materiala a instantelor: avem art.2 CPC : tribunalul judecat in prima instanta si procesele in materie comerciala si civila. Evident. 1 CPC :”nu sunt supuse apelului hot date de judecatorie in prima instanta in cerereiel introduse pe cale principala privind : ……actiunile posesorii” à hot jud pronuntate in prima inst in solutionarea act posesorii nu sunt supuse in actuala reglementare apelului --.

ca hot pronuntata in act posesorie nu este susceptibila de apel. gasitorul ar putea deveni proprietar insa numai in temeiul uzucapiunii mobiliare dupa o anumita perioada de timp . noua reglementare nu schimba cu nimic actualul CPC b. textul de lege care instituie acest principiu fiind art 937 CC ---. prin urmare neexistand o interdictie expresa este evident ca actiunile posesorii pot viza si protectia posesiei mobiliare !!! (Explicatia existentei opiniei din manuale cum ca act posesorii se aplica numai in cazul bunurilor imobile : primul argument : acesta tendinta de a considera ca actiunile posesorii protejeaza numai posesia imobiliara este una de ordin istoric. etc) à evident ca odata ce gaseste bunul pierdut. (ref critica David a celui de-al doilea argument ) imaginati-va ca cineva pierde un bun de valoare si o alta persoana il gaseste (nu discutam aici de oblig de a-l preda . in primul rand pt ca si in mat mob nimeni nu il opreste pe proprietar sa exercite act posesorii chiar daca e proprietar (mai exact calitatea de proprietar nu opreste pe nimeni in a introduce si actiuni posesorii). nu exista nici un text de lege care sa restranga aplicabilitatea actiunilor posesorii la sfera bunurilor imobile. al doilea argument : in materie mobiliara act posesorii sunt excluse deoarece posesia in mat mobiliara valoreaza proprietate si prin urmare nu se mai pune prbl unei act posesorii ci a unei actiuni petitorii à cf David acesta este un argument eronat. ea poate fi atacata numai cu recurs a. Procedura speciala la cererile posesorii reglem de art 988-990 NCPC ----de principiu reglementarea este identica cu ceea ce gasim in actualul CPC. insa art 989 NCPC stabileste in alin 3 faptul ca hotararea data asupra cererii posesorii este supusa numai apelului à avem tot o procedura urgentata si in NCPC care presupune tot o singura cale de atac.cf David. acea persoana nu devine automat proprietar pt ca nu este aplicabil nici art 937 Cc si nici ocupatiunea. insa de aceasta data calea de atac va fi cea a apelului 4. adica simpla posesie a unui bun mobil nu te face automat proprietarul acelui bun) Ex. respectiv regula instituita de acest text de lege se aplica numai la anumite situatii limitativ reglementate si nicidecum la orice posesie mobiliara. Pana devine proprietar. in toate manualele de dr reale vom gasi o afirmatie in sensul ca actiunile posesori sunt exclusiv imobiliare à prin aceste actiuni se poate apara numai posesia asupra imobilelor ---. Cf NCPC. iar in al doilea rand : in mat mobiliara posesia valoreaza proprietate. pt ca bunul are deja proprietar (iar ocupatiunea reprezinta un mod de dobandire a unor bunuri fara proprietar) si pt ca bunul a fost pierdut (nu a fost abandonat) . imaginati-va ca un tert ii sustrage acel bun sau ii tulbura posesia asupra bunului mobil à ce va putea face gasitorul avand in masura in care el nu are o act petitorie pt ca el nu este proprietar ? raspunsul ar fi ca el nu poate face nimic . adica inainte de Codul Napoleon bunurile mobile erau considerate de o valoare atat de irelevanta incat nu se merita instituirea unei protectii si asupra lor . asta in masura in care nu admitem ca act posesorii pot fi si actiuni mobiliare àdpdv David nu exista nicio interdictie sau limitare in a uza de act posesorii si in domeniul mobiliar ! 26 .insa atentie ! art 937 CC se aplica numai in anumite situatii determinate. De principiu. art 92 stab ca „judecatoria solutioneaza in prima inst cererile posesorii” à in ceea ce priveste competenta de solutionare a cererilor posesorii in prima instanta.

nicidecum asupra imobilului reclamantului deoarece in caz contrar ne-am gasi in prezenta unei tulburari actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare 4. fraza finala cf careia : „posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate”—acest txt de lege nu se refera nicidecum la o actiune posesorie. Asadar. este de observat ca cf alin 1 art 952 posesoria. lucrarile/ alte acte pe care le savarseste paratul nu se realizeaza asupra imobilului reclamantului ci pe imobilul propriu al paratului. deci numai atunci cand exista o ingrijorarea serioasa cu privire la riscul tulburarii posesiei o A doua observatie : este evident ca act din 952 va fi o act exclusiv imobiliara pt ca se refera la ipoteza unor lucrari asupra sau in legatura cu imobilul In concluzie : 1. Foarte important ! De principiu. ci se refera la un alt capat de cerere. cel putin in modul de reglemntare al legiutorului. ar fi simultan conditionata si de producerea unui prejudiciu à 27 . dar totodata ea ar presupune simultan. in sensul ca ea ar presupune si riscul unei tulburari/deposedari. distinct. respectiv parea fi conditionata de producerea in viitor a unui prejudiciu ---. ne duce cu gandul ca actiunea posesorie pe care legiuitorul doreste sa o introduca in NCC ar avea o natura juridica mixta. posibil numai in ipoteza in care paratul ar fi cauzat vreun prejuciu reclamantului ptin tulburare sau deposedare. Un alt element important prevazut de art 952 alin 1 coroborat cu art 949 alin 1. pare a fi conditionata de riscul ca bunul posedat sa fie distrus sau posedat .in cazul de la art 952 CC. Prima si cea mai importanta observatie legata de varianta de actiunea posesorie generala introdusa de art 952 CC presupune riscul iminent al unei tulburari a posesiei.astfel ca acest mod de reglementare. act posesorie va fi introdusa atunci cand un tert face acte materiale de stapanire asupra bunului reclamatului --. Asadar. nu tocmai fericit. adica in masura in care lucrarile/bunurile respective ar fi asezate direct pe terenul reclamantului am discuta despre o deposedare sau o tulburare actuala.- Element de noutate adus de CC 2009 in materia actiunilor posesorii : art 952 : „luarea masurilor pt conservarea bunului posedat” – care ar fi chestiunile atipice ale art 952 raportat la caracteristicile act posesorii discutate pana acum ? o O prima observatie este legata de faptul ca s-ar parea ca actiunea din art 952 se introduce nu ca urmare a unei tulburari de posesie ci pt a preintampina o tulburare de posesie ó cf alin 1 „exista motive temeinice”. de acordare de despagubiri nu va fi una posesorie ci va fi intemeiata pe raspunderea civila delictuala. De principiu va fi vb de o actiune imobiliara 3. spre deosebire de actiunea posesorie generala obisnuita care este introdusa tocmai ca o consecinta a tulburarii sau deposedarii ivita anterior 2. deci care s-a produs !!! ori in cazul de la 952 Cc avem o actiune care urmareste sa preintampine o tulburare viitoare. actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului. astfel ca aceasta cerere de reparare.

faptul ca posesia nu este un atribut al vreunei drept real 2. reclam va putea sa uzeze de act posesorie . In concluzie. instantele noastre ar trebuia sa priveasca acest text foare extensiv si sa inteleaga prin deterioare inclusiv scaderea valorii economice a bunului. actiunea din 952 a devenit un hibrit intre actiunea posesorie si actiunea in raspundere civila delictuala.interesul acestei observatii : exemplu clasic in dr francez. iar in masura in care mi se incalca exercitiului unei servituiti de catre vecinul meu este evident ca va scadea valoarea constructiei mele si a terenului meu pt ca constructie mea ar trebui sa aiba veder. poate fi aplicat intr-o astfel de ipoteza ? Interpretand foarte strict textul. deoarece implicatiile practice ale acestei distinctii sunt foarte restranse. respectiv incep aceste lucrari. constructia lui A va avea automat de pierdut dpdv economic (insa ramane de vazut cum va interpreta in concret practica noastra judiciara acest art 952). etc ào data ce B isi va ridica constructia. ci de act posesorie generala clasica care intervine ca urmare a unei tulburari / posedari Precizari important de retinut cu privire la cele discutate pana acum despre POSESIE: 1. prin introducerea acestei conditii a existentei riscului ca bunului reclamantului sa fie fie distrus ori deteriorat. ins anu de cea reglem de art 952. asta pt ca detentia precare preia in 99% din cazuri regimul juridic al posesiei sub nume de proprietar. retinut de practica judiciara (pt acesta posesorie nu existA o reglem expresa in dr francez) este urmatorul : A si B au in proprietate si in posesie 2 terenil alaturate . NOTA BENE !! In principiu. adica nici un proprietar al terenului lui B nu va avea voie sa construiasca niciodata pe acel teren. sa fie distrus ori deteriorate. fara a se fi incheiat.dpdv David. A va avea la dispozitie 2 posibilitati de actiune : 1 actiune petitorie. Se ridica intrebarea : art 952. Discutia legata de distinctia dintre posesie si detentia precara este in mare masura in prezent una teoretica. lumina naturala . raspunsul nu poate fi decat negativ pt ca legiuitorul conditioneaza simultan aceasta posesorie si de riscul ca terenul lui A. ca urmare a lucrarilor efectuate de B à ar retrange foarte mult sfera de aplicabilitate a art 952 ---. in dr civil roman. astfel de actiuni introduse in temeiul art 952 vor putea fi exercitate doar inainte de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu ! --.Ce se va intampla de ex daca nu s-a introduc act posesorie inainte de finalizarea lucrarilor respective ? Dupa finalizarea lucrarilor. Distinctia intre stari de fapt stari de drept. dar si 1 act posesorie pt ca i se tulbura posesia servitutiei respective. tocmai pt ca aceasta nu se va introduce dupa finalizarea constructiei ci in mom in care se realizeaza. Aceasta act posesorie va fi tocmai echivalentul celei din art 952. In favoare terenului lui A si asupra terenului lui B exista constituita o servitute de a nu construi. nesocotind aceasta servitute. B incepe sa construiasca. Interesul distinctiei intervine intr-o singura ipoteza = atunci cand detentorul precar ar dori sa introduca 28 . instantel franceze recunosc ca inainte de finalizarea constructiei. confesorie de servitute. LA un mom dat. In mom acela . Detentorul precar este la fel de bine protehat prin actiunile posesorii cum este si posesorul sub nume de proprietar. in speta.

Codul civil 2009 face un compromis intre sistemul francez si sistemul german. dr reale asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se dob. insa in prezent ei pot à de aceea importanta distinctiei este mai mult dpdv istoric. respectiv in privinta imobilelor. Intervertirile 4. ca si temeiuri stari de drept à intr-o act posesorie se invoca numai si numai stari de fapt !!!!! POSESIA TABULARA =starea de fapt presupusa de inscrierile funciare Publicitate imobiliara = presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a cunoastesituatia juridica a bunurilor imobile . in dreptul roman are capacitatea. astfel ca noua reglementare contine anumite situatii atipice : o Art. pe baza actului sau faptului care a stat la baza inscrierii lor” à asadar in materie imob se deroga de la regula instituita de art 1273. actul juridic. in privinta bunurilor imobile. Regula esentiala a non-cumulului posesoriului cu petitoriul care pp ca intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca si argumente. deoarece importanta practica este destul de restransa asa cum am aratat mai sus 3. transferul proprietatii are loc numai cu ocazia si doar prin efectul inscrierii in CF ----pare oarecum ciudat faptul ca in mat mobiliara . in acelasi mod. care este sistemul clasic de CF provenit din sistemul germanic. cat si fata de terti. 1273 NCC al. pt ca detentorii precari nu putea niciodata utiliza act posesorii. numai prin inscrierea lor in cartea funciara. aptitudinea de a transfera dr reale. cea care joaca rolul de publicitate a drepturilor reale este posesiea (vezi o persoana in stapanirea unui bun mobil. unde pana de curand . Conflictul posesoriu dintre detentor si posesor sub nume de proprietar 5. rolul de publicitate fata de terti a drepturilor reale il are sistemul de carte funciara. in rest detentia precara are acelasi regim juridic cu al posesiei sub nume de proprietar (Obs . 3 insa care in mod evident trimite la art 885 : „sub rezerva unor dispozitii legale contrare. terenuri sau constructii . asadar miza discutiei in dr francez era una destul de mare. si detentia precara poate duce la uzucapiune. 1 : reprez REGULA à asadar.o actiue posesorie exact impotriva celui pt care stapaneste – acolo el este limitat si u are acesta actiune . Toata acesta distinctie a pornit de fapt din dr civil francez. deci deduci ca acea persoana ar avea un drept de proprietate/alt drept real asupra acelui bun). transferul opereaza imediat prin simpla incheiere a contractului. detentorii precari nu au avut posibilitatea de a uza de actiunile posesorii. respectiv contractul.La fel cum in materie mobiliara. respectiv austriac de carte funciara Istoric . in timp ce in mat imob dr se transfera doar prin intabulare ------àacesta diferenta intre transferul dr reale in materia mob si imob provine tocmai din compromisul legiuitorului CC 2009 : astfel ca sistemul francez presupune ca vointa partilor este suficienta pt a incheia un act 29 . al. la fel ca posesia sub nume de proprietar – vom discuta despre asta cand ne va preda modurile de dobandire a proprietatii). teoretic. atat intre parti.

adica eu iti vand acum un bun care inca nu exista. contractul nefiind niciodata un mod de dobandire a proprietatii/altui dr real (deci vom avea ulterior incheierii contractului : 1. etc) nu conditioneaza transferul dr reale ci conditioneaza doar opozabilitatea fata de terti.Chestiuni generale legate de sistemul de CF : o Cum functioneaza el ? Sistemul de CF functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general --. Atentie !!! noi inca vorbim tot despre stari de fapt !! ---inscrisul de carte funciara este tot o stare de fapt pt ca il putem constata prin propriile simturi (cerem un extras de CF si vede. in acest moment. se aplica sistemul francez § In materie imobiliara. la momentul incheierii vanzarii. in schimb. iar in materie imobiliara.se va trece la executarea ei = transferul efectiv al proprietatii )----tocmai de aceea . In sistemul germanic/austriac . in acest sist de dr in cazul vanzarii unui bun mobil prin contrcat nu se tranfera dr de proprietate ci doar se naste obligatia de a da.juridic si totodata aceasta vointa este suficienta pt a produce orice efect juridic inclusiv transferul dr de proprietate .sist de Cf trebuie sa identifice intr-un fel bunurile imobile. de a-ti transfera tie proprietatea in viitor = Gresit !!! à in momentul incheierii contractului nu se naste o oblig de a da pt ca in mom in care bunul viitor (o recolta de nu stiu ce) va deveni bun actual. prin urmare intr-o astfel de situatie. compromisul care se regaseste in Cc 2009 suna astfel : § In materie mobiliara. de vanzare. prin urmare. proprietatea nu se poate transfera pt ca bunul nu exista si atunci la acest moment am discuta numai de o obligatie de a da. pt ca in Cc ro nu avem in nici un caz regula potrivit careia contractul naste doar obligatii (prin urmare nu putem vb in sist nostru de drept. transfer prin intabularea in CF a dr reale principale sau accesorii . respectiv austriac. prin efectul contractului de V-C. in privinta bunurilor imobile se ajunge la o situatie oarecum asemanatoare cu cea din sistemul german. Se naste obligatia de a da si abia ulterior 2. care se va executa prin remiterea ulterioara a bunului àtranferul de proprietate avand loc deci doar in mom remiterii bunului . donatie ) sunt exclusiv acte obligationale. imaginati-va vanzarea unui bun viitor . formalismele (act autentic. 30 . ex. se va transfera dr de proprietate la cumparator => mai exact in dr civ ro nu exista propriu zis acea executare a oblig de a da Cartea funciara = sistem de publicitate prin care li se da posibilitate tertilor sa cunoasca situatia juridica a bunurilor imobile . in sist de dr francez. dar nu este nicidecum identica. indeplinirea formalitatilor de publicitate. despre contract ca fiind un act obligational din care se naste doar strict o obligatie de a da) . ceea ce inseamna ca din contract nu se nasc decat obligatii (la fel cum am invatat si la dr roman). mecanismul difera in sensul ca contractul (ex. acesta urmand a se transfera doar cand se va executa obligatia de a da prin intabularea dr in CF o In concluzie. respectiv va incepe sa existe in patrimoniul vanzatorului. se incheie vanzarea. nu se transfera proprietatea. automat.m cine figureaza ca fiind proprietar) .

titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea si foarte important : mentiunea inscrisului constatator al titlului --. eventual se specifica categoria de folosinta). 31 . adica sist de Cf este construit avand ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia !!! ex. cu toate vecinatatile. fiecare din aceste parcele primeste un nr cadastral.in mom in care se cadastreaza terenurile la nivelulunui judet de ex. ca punct central bunul si nu proprietarul. bunul imobil trebuie sa aiba echivalentul unui „cod numeric personal” = nr cadastral (cum ajunge un imobil sa obtina un nr cadastral? Imaginati-va cadastrul ca fiind o uriasa harat pe care sunt identificate parcelele de teren. terti interesati vor gasi atat descrierea sit jur (cine-i proprietar. Caracterul real al CF. ca de ex. partea I a CF cuprinde descrierea faptica. SE COMPLETEAZA SI SE MODIFICA IN FUNCTIE DE SITUATIA JURIDICA A IMOBILULUI RESPECTIV o CF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile § Inseamna ca in Cf . hot jud este evident ca este cuprinsa intr-un inscris si cu acel inscris mergi la CF [t a cere intabularea dr de proprietate in favoare. partea a II-a a CF este partea care cuprinde toate inscrierile referitoare la dr de proprietate (va figura mai intai numele proprietarului. daca s-a dezmembrat proprietatea) cat si o descriere a starii de fapt a imobilului (suprafata. toate parcelele alaturate vor fi identificate cu suprafata si linie de demarcatie dintre ele ---. prin urmare pt inscrierea imobilului in CFe nevoie mai intai de o hot judecatoreasca prin care instanta sa constate ca s-a produs uzucapinea. alin 3 :”mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi Cf decat daca se afla in coproprietate sau in devalmasie ”= consacra aceeasi consecinta a car real => IN CF EXISTA UN SINGUR IMOBIL SI CF SE DESCHIDE . Acea CF va avea ca criteriu de referinta. pt fiecare tere cu proprietar diferit va exista un nr cadastral propriu si o carte funciara distincta) .imaginati-va aici. rezulta printre altele din art 878 Cc alin 2 : „aceeasi Cf nu poate cuprinde decat un singur imobil’. prin urmare daca eu sunt proprietar a 5 imobile din judetul Cluj nu voi putea sa le inscriu pe toate in aceeasi CF (pt ca CF nu este un sistemul personal de CF care face publicitate averii mele. imaginam ca vb despre CF deschisa cu privire la terenul si constructia de peste drum. categoria de folosinta. daca exista ipoteci. materiale a imobilului asa cum rezulta ea din documentatia cadastrala (va exista un plan al imob cu suprafata exacta. ci este un sistem real !!!). in fctie de acest nr cadastral imobilele vor fi identificat ein CF. astfel ca pt fiecare din cele 5 imobile va exista o Cf distincta . CF este un sistem de publicitate real. prin urmare nu vom avea carti funciare deschise pe proprietari !! à in CF a unui imob determinat vor aparea toti proprietarii succesivi ai imob respectiv . X dobandeste un bun imobil prin uzucapiune. vecinatatile imobilului) § Cuprinsul CF : CF e alcatuita din titlu si 3 parti (o sa discutam la seminarii) . Asadar .adica atunci cand verific cuprinsul unei CF . in principiu aici nu exista inscrisuri care sa constate uzucapiunea pt ca uzucapiunea este un fapt juridic. titlul va specifica localitatea unde s-a deschis acea CF si nr CF .

32 - - . tot in partea a II-a vor aparea si mentiuni in legatura cu alte situatii juridice legate de dr de proprietate (ex. indiferent de categoria de folosinta. imobil prin destinatie. ipoteca.in masura in care un tert sau proprietarul tabular chiar va introduce o astfel de actiune . situatie pe teritoriul unei unitati admin-terit si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic. pentru ca sunt 2 chestiuni distincte. ea va fi notata in CF) – ratiunea inscrierii in CF a actiunilor cu privire la un imobil este ca in masura in care un bun care devine astfel litigio si cu privire la care. deoarece s-a increzut in cuprinsul CF . act in revedincare --. foarte multe dintre ele seamana foarte bine cu efectele posesiei (care presupune stapanirea asupra unui bun mobil sau imobil). ceea ce inseamna ca orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris ---. orice interdictie de instrainare. tertul va fi astfel avertiza ca bunul respectiv poate sa provina de la un neproprietar in cazul in care act in revendicare s-ar admite . constructie. in cursul unui astfel de litigiu. apartinand aceluiasi proprietar. cu notiunea de imobil din materia de CF. de grevare in legatura cu imobilul) precum si actiunile care vizeaza dr de proprietate (ex.3 NCC:prin imobil se intelege in sensul prezentului titlu una sau mai multe parcele de teren alaturate. inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel cum este el definit in art. carora li se da astfel posibilitatea sa se increada in ceea ce apare inscris in CF.miza acestui formalism = protejarea tertilor. Efectele CF. in forma ei actuala o gasim la finalul caietului de seminarii ! Drepturi reale Curs 6 Publicitatea imobiliara – continuare -exista o foarte mare legatura paralela care se poate face intre posesia ca stare de fapt si starea de fapt presupusa de inscrierea in CF. Generalitati legale de sistemul de CF -obiectul inscrierilor in CF.- beneficiul tau) NOTA BENE : SISTEMUL DE CF ESTE EXTREM DE FORMALIST. tipurile de inscrieri si situatiile juridice care sunt supuse inscrierii in CF Obiectul inscrierilor de CF -potrivit art. in cazul in care act in revendicare nu ar fi fost inscrisa in CF tertul ar fi putut spune ca el a dobandit bunul cu B-C. cu sau fara constructii. privilegiu) • Detalii privind cuprinsul de CF regasim in art 19 din Legea 7/1996 cu privire la cadastru si publicitate imobiliara : aceasta lege a fost modificata radical odata cu intrarea in vigoare a NCC . proprietarul tabular nu asteapta definitivarea procesului si il instraineaza bunul unui tert. uzufruct. superficie.878 NCC. aici se incriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza imobilul (ex. clauzele de inalienabilitate = prevedere contractuala prin care se interzice prorprietarului pe o anumita perioada de timp instrainarea bunului. -sa nu confundam notiunea de imobil cu care suntem obisnuiti. notiunea care semnifica teren. partea a III-a.876 alin. servitute.

Tipurile/felurile de inscrieri Avem 3 astfel de tipuri de inscrieri in CF. Ce vrea sa spuna acest text? Faptul ca in principiu o carte funciara poate sa cuprinda doar imobilul aflat in proprietatea unei anumite persoane. va trebui sa fie deschisa o CF distincta. Asta inseamna ca o carte funciara se deschide in legatura cu bunul imobil si nu in functie de proprietarul acestuia.3 ca mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi CF decat daca se afla in coproprietate. Intabularea presupune inscrierea in CF cu titlu definitiv a drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii. inscrierea provizorie are ca obiect tot drepturi reale imobiliare.876 alin. Desi in mod normal in legatura cu chestiunile deja invatate in dreptul civil. respectiv ipoteca imobiliara si atunci cand este cazul privilegiile imobiliare. si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de 33 - - - .- - Precizari: 1. sa retinem caracterul real al sistemului de publicitate imobiliara .878 precizeaza in alin.imobilul in terminologia cartii funciare este definita ca fiind una sau mai multe parcele alaturate cu aceeasi categorie de folosinta sau cu categorie de folosinta diferite.Prin imobil in acceptiunea stricat a sistemului de carte funciara intelegem exclusiv teren sau constructie. prin carte funciara care presupune o carte funciara distincta pentru fiecare imobil. Este vorba despre intabulare. dezmembramintele lui. 2.2 NCC. ce vom intabula in CF: dreptul de proprietate. adica exclusiv imobile prin natura lor. am discutat despre 2 imobile distincte.3 este ceea ce decretul lege 115 respectiv legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar. inscrierea provizorie si notarea. Aceasta entitate in reglementarea NCC poarta si ea denumirea de imobil. intabulate in CF sunt terenuri respectiv constructii. Intabularea. De ce facem precizarea asta? Pentru ca exista riscul sa facem confuzia intre imobilul clasic si imobilul in acceptiunea CF. Prin urmare.sistemul de CF este un sistem de publicitate real. Prin urmare. Asadar. Asadar. cu sau fara constructii. Inscrierea provizorie -nu este altceva decat „o intabulare nedefinitiva”. nu poate sa cuprinda mai multe imobile cu mai multi proprietari distincti. Obiectul ei. Chestiuni privind imobilul de carte funciara 1. 3. imobilul de CF va putea sa arate de felul urmator: teren cu destinatie de gradina plus constructia care se gaseste ridicata pe terenul respectiv. aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. Asadar. in acceptiunea CF in masura in care terenul si constructia de pe el sunt inscrise in aceeasi CF avand un numar cadatral unic ele alcatuiesc o singura entitate. (copacii nu fac obiectul inscrierilor in CF. sau cord de proprietate. insa in manual vom gasi cu titlu de sinonim si notiuni precum:corp funciar.878 alin. art. pentru fiecare imobil astfel cum l-am definit deja. desi sunt imobile prin natura lor) singurele imobile prin natura lor care vor fi inscrise.tot ca o consecinta a caracterului real al CF. Imobilul definit in art. teren respectiv constructie.potrivit art. 2.

Nu dobandeste nici pur si simplu si nici sub conditie. titular al unui drept de creanta. pentru ca este o inscriere definitiva. Notarea -are ca obiect orice alte drepturi personale. in principiu. ca regula. nu va putea sa treaca la intabulare si cu atat mai putin la incriere provizorie. 34 . Ex. De ce? intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect exclusiv drepturi reale. beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare. Uzucapiunea nu apare enumerata. –intr-o astfel de ipoteza nu putem discuta despre intabulare. prin promisiune. inscrierea provizorie sa se transforme in intabulare. despre o inscriere provizorie si de ce? promisiunea de vanzare = contractul prin care. Prin urmare. promitentul cumparator. Intr-o astfel de situatie dreptul real sub conditie va fi inscris provizoriu urmand ca in masura in care conditia se realizeaza in sensul mentinerii dreptului.885 NCC. Raspunsul: nici unde.887 NU enumera printre aceste moduri de dobandire a proprietatii independent de CF si uzucapiunea. Ori in cazul unui drept sub conditie exista o incertitudine in legatura cu existenta viitoare a dreptului respectiv. in sensul ca prin intabulare in reglementarea din NCC. drepturile reale imobiliare se vor stinge doar in momentul radierii acestora din cartea funciara. promitentul cumparator are tot interesul sa isi inscrie promisiunea respectiva in CF. expropriere. in anumite situatii drepturile reale se dobandesc fara inscrierea in CF. daca este sinalagmatica. o parte promite sa vanda iar cealalta sa cumpere un anumit bun. nu se inscrie nici la intabulare si nici la inscrierea provizorie. care va deveni definitiva transformandu-se in intabulare. Asadar. accesiune naturala. actiuni sau situatii juridice in legatura cu imobilul inscris in CF. Intr-o astfel de situatie intervine notarea. in masura confirmarii ei ulterioare. Efect pe care il gasim reglementat in art. nu dobandeste prin acel contract.887 NCC:ne spune ca prin exceptie. intabularea in CF are efect atributiv de drepturi reale imobiliare. In cazul unei promisiuni de vanzare.O prima observatie pe care sa o retinem este ca art. ce parere avem? Va fi vorba in acest caz despre o intabulare. 898 NCC reglementeaza generic mai multe situatii de inscriere provizorie. Art. ne da ipoteze:mostenire. beneficiarul promisiunii. In temeiul promisiunii el este doar creditor. vanzare silita. – de ce ne intereseaza chestiunile astea? 1.- inscriere a drepturilor in cartea funciara cu titlu provizoriu. - - - - Efectele inscrierilor in cartea funciara Intabularea are efectul cel mai puternic si interesant pentru noi. O prima astfel de situatie este punctul 1: inscrierea provizorie se va putea cere daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva sau rezolutorie. precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Intrebare:In masura in care o persoana incheie in calitate de promitent cumparator o promisiune de vanzare a unui teren. In aceeasi logica. nici un fel de drept real.

Asadar. registratorul de carte funciara verifica daca actul juridic indeplineste conditiile de forma. ipoteca in favoarea lui X. Ce inseamna asta? Inseamna ca atata vreme cat ex. Si in foaia de sarcini a unui imobil apare: ipoteca pentru garantarea sumei de cu titlu de imprumut. intr-o astfel de ipoteza. discutam de imobile. de proprietarul terenului. dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului terenului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. intabularea drepturilor reale in CF nu va avea efect atributiv. in sistemul formalist al cartii funciare. asupra art.1 din legea 7/1996. mai exact. registratorul va respinge cererea de intabulare a unui drept in baza unui astfel de contract. trebuie facuta intotdeauna prin inscris.conditiile aparente de valabilitate ale actului juridic. constitutiv de drepturi. Asadar. o alta persoana.888 NCC specifica faptul ca inscrierea in CF se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial. ce este aparent? Forma. care este creditorul.56 din legea de punere in aplicare a noului cod civil. constructia este realizata de proprietarul imobilului. avem art. a unui act emis de autoritatile administrative.va verifica corespondenta dintre titlul. este vorba despre acte juridice care sunt constatate si probate prin inscrisuri. cu materialele sale sau cu materialele altuia. Asta inseamna ca 577 alin. a certificatului de mostenitor. a temeiului juridic in baza caruia se cere inscrierea drepturilor in registrul de publicitate. la nivelul judetului olt nu sunt finalizate lucrarile de cadastru. In masura in care se vinde un teren si contractul nu este incheiat in forma autentica.art.2 se refera la dobandirea dreptului de proprietate asupra unei constructii prin simplul fapt al edificarii ei.registratorul va verifica valabilitatea cererii in sine. a hotararii judecatoresti definitive. Adica de dobandire a dreptului de proprietate independent de inscrierea lui in CF. in toate aceste ipoteze. care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice inscris in baza caruia se cere intabularea. care articol 56 stabileste ca printre altele.48 alin.577 alin. Regula: de principiu proprietatea se dobandeste in reglementarea noului cod exclusiv prin intabularea in CF.conditiile pentru realizarea inscrierilor in CF Orice cerere de inscriere a unui drept in CF trebuie sa fie intemeiata pe un inscris. Cu toate acestea. daca nu exista prevedere contrara. si anume efectul de opozabilitate. Art.2 este o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietate. 3. 577 alin. cererii facute pentru intabularea unui drept real. inscrierea. Ipoteza: in CF este inscrisa o ipoteca pentru garantarea unei creante. in baza caruia se face cererea si cuprinsul CF. proba titlului. Tot in contextul asta ne atrage atentia asupra art. Asadar.- - 2. Asadar. Ceea ce trebuie sa retinem:registratorul va verifica in esenta 3 lucruri: 1.885 din NCC se aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorial. Proprietarul tabular al bunului se prezinta la CF cu o chitanta prin care face dovada achitarii datoriei respective dar nu fata de X ci fata de Y. inscrierea provizorie sau notarea. 2. Tot in contextul asta. dispozitiile art.47 35 - - - - .2:spune :cand lucrarea. ci se va mentine in continuare pana la finalizarea cadastrului efectul pe legea 7. de principiu care ar fi solutia pe care ar da-o registratorul de CF cu privire la cererea de radiere a ipotecii? In aceasta situatie se va admite radierea sau nu? In principiu raspunsul este NU. Chestiuni privind procedura de carte funciara 1.

care spune asa: radierea unei sarcini poate fi ceruta (ipoteca este o sarcina) si de catre debitorul care a platit valabil creanta ipotecare a unei cesionar neinscris in CF.- alin. dobandirea de drepturi reale prin fapte juridice. in principiu CF se ocupa in cea mai mare parte a situatiilor cu publicitatea transferurilor de drepturi reale realizate prin acte juridice incheiate intre persoane private. Prin urmare. care este ratiunea acestor obligatii? Sa se evite situatia incheierii unor contracte sau a pronuntarii unor hotarari care produc efecte in ce priveste situatia juridica a imobilelor. in masura in care proprietarul tabular al bunului care a garantat cu o ipoteca bunul respectiv. 2.11. in raza caruia se gaseste imobilul. - - 36 . si chitanta doveditoare a platii. a transmis creanta catre Y. orice instanta judecatoreasca care pronunta o hotarare in legatura cu dreptul de proprietate imobiliara. daca infatiseaza inscrisul original al cesiunii. cei de la cartea funciara nu pot sa spuna ca nu ne ofera aceste detalii pentru ca tu nu vrei sa-l cumperi. in masura in care mergem si spunem ca vrem sa aflam detalii in legatura cu imobilul de pe strada avram iancu nr. va scapa efectului atributiv de drepturi reale a cartii funciare. nu va fi conditionata de inscrierea in CF nici dobandirea drepturilor reale imobiliare care se produce in temeiul legii. doreste sa afle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil. 885 NCC si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare se dobandesc doar in momentul intabularii in CF. Am discutat deja ca pot exista situatii de exceptie. Procedura de CF presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica. si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii funciare. are obligatia sa transmita un exemplar al hotararii la biroul de CF. De principiu imobilele se transmit prin acte autentice. care sunt situatiile acelea de exceptie.9 din legea 7. Principiile de carte funciara 1. respectiv anexele acesteia. Inseamna ca in masura in care un tert. Astfel de cereri nu pot fi refuzate. o ipoteca. in ipoteza de mai sus. Acum generic vorbind. efecte care nu pot fi cunoscute de catre terti.nu ai un contract.47-55 din legea 7/1996). cand se dobandesc drepturi reale fara inscrierea in CF? situatiile de exceptie pot fi mai bine intelese daca avem in vedere care anume este scopul prioritar al cartii funciare. Prin urmare.principiul publicitatii formale -este reglementat in art. pentru a se face automat mentiune in CF.principiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in CF -il gasim reglementat in art. Deci trebuie sa intelegem un lucru. (art. si de aceasta data proba tuturor actelor se face prin inscrisuri. de asemenea. poate sa adreseze o cerere in acest sens la oficiul de CF iar cererea nu poate sa ii fie respinsa pe motiv ca el nu are nici un interes. fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens. Legea 7/1996 reglementeaza obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la proprietatea asupra unui imobil sa transmita un exemplar din contractul respectiv la oficiul de carte funciara. doreste sa fie radiata ipoteca din CF. oricine ar fi el. ceva care sa justifice un interes in legatura cu imobilul. De asemenea. el trebuie sa prezinte nu numai chitanta doveditoare a platii ci si inscrisul original prin care sa probeze faptul ca X creditorul initial a cesionat.883 NCC. Ex. pentru ca nu au fost inregistrate in CF. o promisiune.

art. sa i se transmita lui o parte materiala din teren sau din imobil inscrisa intr-o CF distincta. Dar se poate nota in CF si o hotarare judecatoreasca. teren si constructie.628 NCC reglementeaza conditiile de opozabilitate cu privire la clauzele de inalienabilitate. Notarea NU se incadreaza aici. Asadar. Va trebui sa intabulezi ipoteca asupra imobilului in ansamblul sau. Nu am spus nimic de notari. Asta inseamna ca in materie imobiliara unde exista un sistem de publicitate. spune ca ipoteca se poate inscrie fie asupra unui imobil in intregul sau. ele au ca obiect actiuni. Acest drept se va naste in temeiul legii fara ca nasterea lui sa fie conditionata de inscrierea in CF. un teren in jurul carei se gasesc alte terenuri care se gasesc in proprietatea altor persoane.C in cote egale de1/3 fiecare.617 NCC reglementeaza dreptul de trecere in favoarea unui teren care nu are acces la drumul public. art. ca imobil nou. ele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. nu putem intabula ipoteca doar pe una dintre parcelele de teren sau doar pe constructie. Ex. si vrem sa intabulam o ipoteca. Si B doreste sa ia un credit de la banca garantat cu ipoteca el nu va trebui sa faca partaj. In masura in care doresti sa intabulezi ipoteca. orice clauza de inalienabilitate pentru a fi opozabila fata de terti va trebui notata in CF. ori de cate ori avem dobandiri in temeiul unui fapt.etc. fie efect de informare. textul face referire la imobilul de carte funciara. CF vizeaza transferuri de drepturi reale prin acte juridice. Exista de la aceasta regula exceptii. sau in temeiul legii. notarea lor in CF nu are efect atributiv. Dar regula este ca orice intabulare sau inscriere provizorie se face numai asupra corpului de proprietate sau asupra imobilului in ansamblul sau. ci va putea sa intabuleze ipoteca nu asupra imobilului in ansamblul lui pentru ca este doar coproprietar. Ex. drepturi personale. si pentru a ajunge de la drumul public la terenul sau proprietarul nu are acces direct. a drepturilor de creanta. art. separat de imobilul anterior.617 NCC precizeaza ca in favoarea enclavei se recunoaste acest drept de trecere. Ideea este ca in alin. drept de proprietate doar asupra unei parti determinate din imobil. Asadar sa retinem. va fi necesar ca mai intai sa se realizeze dezlipirea acelei parti din imobil si transcrierea ei intr-o carte funciara distincta. In situatia asta nu mai discutam despre un efect de opozabilitate ci despre un efect de informare. ci are fie efectul de opozabilitate. Sa ne imaginam ca exista o enclava.- Ex. ci asupra cotei lui parti din dreptul de proprietate. - - - - 37 . Regula privind imobilul in sensul avut de acesta in cazul CF corelat cu principiul efectului atributiv: orice fel de inscriere cu privire la drepturile reale imobiliare. In cazul notarilor situatia se prezinta diferit.B. drepturi de creanta. asta este o ipoteza in care notarea are un efect de opozabilitate. in masura in care exista un imobil de CF. aflat in coproprietatea lui A. alte situatii juridice decat drepturile reale. 2381 NCC. Intr-o astfel de ipoteza. De ce? pentru ca notarile nu au ca obiect drepturi reale.2 ni se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazuta de lege. Am spus ca intabularea si inscrierea provizorie au efect atributiv de drepturi. In cazul actiunilor. Asta inseamna ca in masura in care imobilul de CF ii alcatuit din 2 parcele de teren si o casa. care in principiu este echivalentul legal al unei servituti de trecere. efectul notarilor este la fel diferit. se face exclusiv asurpa unui imobil in ansamblul sau. fie asupra cotei parti din dreptul asupra imobilului.

se va stabili care ipoteca are rangul unul. Asta ce inseamna? In masura in care proprietarul imobilului. si nu momentul in care este solutionat. constitutiv de drepturi. merge cu mine cumparatorul la notar si zice ca vreau sa ii vand la asta imobilul. Asadar. Iar in intervalul asta de timp sa intervina o alta cerere cu privire la un drept asupra aceleiasi bun. inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor. art. ii vorba de o chestiune practica. Rangul ipotecilor ne va interesa in momentul executarii silite. Intr-o astfel de ipoteza efectul. De ce? pentru ca la executarea silita. Atentie. intr-o astfel de situatie tertul va fi protejat. Deci exista miza si pentru notari. pentru ca cata vreme exista primul extras de 38 - - - . efectul atributiv de drepturi se va produce retroactiv din momentul in care a fost inregistrata cererea de intabulare in CF. In masura in care de exemplu in CF este notata o actiune in revendicare introdusa de catre un tert impotriva proprietarului tabular.principiul prioritatii -il gasim reglementat in principiu in art. pentru ca CF l-a avertizat ca bunul respectiv este un bun litigios. Atentie insa.890 spune urmatorul lucru: daca prin lege nu se prevede altfel. Notarul cere un extras de autentificare. -in al doilea rand. In masura in care situatia se prezinta in realitate altfel. chiar daca notarile nu au un efect atributiv. ne intereseaza momentul la care s-a depus cererea de intabulare. principiul prioritatii va interesa spre exemplu atunci cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simultan sau succesiv 2 cereri de intabulare a unor drepturi de ipoteca. principiul prioritatii intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse simultan sau succesiv. El are un termen de valabilitate iar pe perioada in care un astfel de extras este valabil.- La ce ii buna informarea daca oricum nu se produce nici un efect juridic palpabil? Ratiunea informarii este legata de buna credinta a tertilor. De ce ne intereseaza acest lucru? Pentru ca este posibil ca cererea de inscriere in CF a unui drept sa fie depusa si inregistrata astazi si sa fie solutionata peste 2 zile. Ideea este urmatoare: orice tert verifia CF si in masura in care constata ca anumite drepturi sunt inscrise acolo este intemeiat sa considere ca acele drepturi exista in favoarea titularilor tabulari. Extrasul de autentificare are un efect juridic foarte important. Si in functie de ordinea de solutionare a cererilor. Extrasul de autentificare are un termen de valabilitate. ele pot avea fie efect de opozabilitate fie efect de informare. Daca vrem sa cumparam un imobil mergem la notar sa incheiem contractul in forma autentica. avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente asupra aceluiasi imobil. chiar daca intabularea se dispune prin incheierea data de catre registrator peste 2 zile. registratorul de CF nu va mai face nici o operatiune in CF a imobilului respectiv. Extras care presupune un inscris care prezinta situatia actuala de carte funciara. Pentru a incheia contractul in forma autentica notarul este obligat ca mai intai sa ceara de la CF un extras pentru autentificare. Pe acea perioada nu se mai poate duce proprietarul la alt notar cu un alt cumparator sa ii vanda si lui. deci ne intereseaza intotdeauna pentru a vedea de cand cineva devine proprietar imobiliar. respectiv care are rangul 2. intr-o asemenea situatie tertul care cumpara de la proprietarul tabular nu va mai putea ulterior sa spuna ca a fost de buna credinta.890-891 NCC El stabileste momentul din care se produc efectele inscrierilor in CF. tertul va putea sa spuna ca el a fost de buna credinta si ca a fost indus in eroare de CF. mai intai isi va recupera creanta ipotecarul de rangul 1 si abia apoi va veni ipotecarul de rangul 2. 3.

intr-o astfel de situatie ce se intampla? Creditorul ipotecar poate sa ceara inscrierea ipotecii insa in conditiile in care simultan cu inscrierea ipotecii se inscrie simultan si dreptul de proprietate al celuia care isi greveaza imobilul. pana la expirarea valabilitatii extrasului de autentificare nu se poate pune problema sa imi vinzi prin act autentic la o alta persoana.- autentificare. Si atunci doreste sa ia un imprumut prn care sa-si achite datoriile. care dobandeste proprietatea fara inscrierea in CF. -aceasta cauza nu exista la ipoteci. cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita odata cu 39 - - - . registratorul de CF va astepta sa primeasca contractul de vanzare de la primul notar si va face in intervalul de valabilitate a extrasului de autentificare va face mentiune in CF doar in masura in care notarul care i-a cerut acest extras ii trimite contractul de vanzare-cumparare. Prin persoane impotriva carora. ---in masura in care vreau sa imi inscriu dreptul de proprietate trebuie sa am un titlu care sa provina de la titularul tabular al proprietatii asupra imobilului respectiv. Se vor face 2 inscrieri: mai intai se va intabula dreptul de proprietate asupra cladirii si apoi dreptul de ipoteca in favoarea creditorului. 4. altfel ii exclusa intabularea in temeiul unui astfel de contract. Intr-o astfel de ipoteza se vor face din nou ambele inscrieri.893 NCC: inscrierea unui drept real se poate efectua numai: a.894 NCC:in cazul in care obiectul supus inscrierii in CF a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate. situatia in care proprietarul unui teren construieste cu materiale proprii.inscrierea dreptului real se poate face numai impotriva celuia care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrieri se cer deodata ---sa ne imaginam de ex. o terta persoana va putea sa isi intabuleze in calitate de cumparator dreptul de proprietate asupra acelui imobil doar in masura in care contractul lui de vanzare-cumparare provine de la X. si inainte de a se inscrie ipotecheaza bunul. Aceeasi situatie si in ipoteza unui mostenitor. Imprumut asta trebuie sa-l garanteze cu o ipoteca. b. pentru ca pot exista simultan asupra aceluiasi imobil mai multe drepturi de ipoteca.principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in CF -reglementat in art. Nu are de unde. -art.893 NCC:are o formula usor neclara: titlul lui:persoanele impotriva carora se poate face inscrierea. La CF o sa verifice si se constata ca cel care instituie ipoteca nu figureaza ca si proprietar tabular al bunului respectiv.impotriva celuia care la data inregistrarii cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta.893 NCC Ce vrea sa spuna acest principiu? inscrierea in CF a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea provine de la titularul tabular al dreptului respectiv. Adica. daca in CF apare ca proprietar X. Asadar. Intr-o astfel de ipoteza el devine proprietar in momentul si prin faptul constructiei. mai mult bunul nici nu exista in CF. In acest sens sa ne uitam la art. dreptul de proprietate al constructorului. Independent de intabularea dreptului pe CF. Art. trebuie inteles persoanele de la care trebuie sa provina titlul in baza carora se cere inscrierea. Ii zidar si isi construieste cu materiale proprii o casa pe terenul care ii apartine ca si proprietar. constata ca trebuie sa restituie banii pe care i-a imprumutat ca sa cumpere materiale. Intr-o astfel de ipoteza se va duce la CF impreuna cu creditorii ipotecari dorind sa inscrie ipoteca. dupa ce isi termina de ridicat cladirea. Altfel.

Care este prezumtia? O stare de drept. se prezuma pana la proba contrara ca dreptul respectiv nu exista.avem la art.88 alin. cu exceptia imobilelor inscrise in CF.3 NCC:spune ca in cazurile prevazute la alin. la inca 5 proprietari succesivi. Tocmai de aceea. De atunci si pana acum bunul s-a mai vandut.o prima asemenea asemanare o gasim daca comparam art.900 NCC: care spune ca in masura in care un drept este intabulat in favoarea unei persoane in CF se prezuma pana la proba contrara.3 ne spune ca pana la proba contrara acela care stapaneste bunul este considerat/prezumat proprietar. La art. Textul este tot o aplicatie a principiului relativitatii inscrierii in CF. faptul de probat.919 alin. s-a transmis prin succesiune.919 NCC:art. ambele intemeiate pe stari de fapt. de perzumat. Nu va putea sa faca lucru asta decat in masura in care aduce mijloace de proba prin care sa dovedeasca toate drepturile de proprietate succesive de la ultima inscriere pana la dreptul sau.de ex. si anume existenta dreptului de proprietate. Si numai dupa ce se vor inscrie toti proprietarii succesivi va putea sa isi inscrie si el dreptul de proprietate. stapanirea materiala asupra bunului. proprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana in momentul intabularii ei in CF. 5. Asta este cunoscut.principiul fortei probante -este reglementat in art. In acelasi sens. principiul efectului relativ face ca in cazul proprietatilor dobandite extratabular sa nu iti poti exercita dispozitia juridica. iarasi avem o stare de fapt cunoscuta.1.900 alin.- - aceasta inscriere si inscrierea dobandirilor succesive anterioare. La art. Si anume existenta dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. asadar prezumptie relativa. antecesorul sau. dar nu ai dispozitia asupra bunului tau? Raspunsul este ca tu esti proprietar.919 alin. avem 2 ipoteze identice si anume. ai dobandit bunul prin succesiune.900 cu art. ca stapanire asupra bunurilor exista foarte multe asemanari: 1.2 observatii: a. o stare de drept. care este un inscris o stare de fapt. -rt. Ultimul dintre ei. in masura in care un drept este radiat din CF. De ce? pentru ca dispozitia juridica exercitata prin acte intre vii ii conditionata de inscrierea in Cf iar la CF nu se poate face inscrierea dobanditorului cata vreme nu este inscrisa autorul sau.1 (est vorba de dobandiri de drepturi reale fara inscrierea in CF) titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea insa dispune de ele prin CF decat dupa ce si-a facut inscrierea. - - - 40 . ca acea persoana este titularul dreptului respectiv. avem 2 preumtii relative de proprietate. se duce la CF si vrea sa isi inscrie dreptul. si ai uzus fructus si abuzus. Si din aceasta stare de fapt se prezuma existenta unei stari de drept. efectul translativ de proprietate se va produce doar in momentul in care cumparatorul va fi intabulat in CF.900 respectiv la art. cuprinsul registrului de publicitate. Ai toate cele 3 atribute ale proprietatii. Ori cumparatorul nu se va putea intabula in CF datorita efectului relativ cata vreme nu a fost intabulat acolo vanzatorul. In final textul adauga. etc. Asadar. Asta presupune ca ultima intabulare a dreptului de intabulare este din 1950.3 starea de fapt cunoscuta est corpus. Deci in ambele ipoteze avem o prezumptie relativa care functioneaza la fel:faptul cunoscut. ce vrea sa spuna textul? Esti proprietar.3 prima teza. Intre CF si posesia ca stare de fapt. proprietarul actual vrea sa isi clarifice situatia de CF.919 alin. Cu toate astea in masura in care tu vei dori sa instrainezi bunul prin contract. o stare de fapt.

-

-

-

-

-

b.Diferenta dintre cele 2 texte: ce se intampla in ipoteza in care intra in coliziune prezumptia relativa intemeiata pe stapanirea bunului cu prezumtia relativa intemeiata pe posesia tabulara? Foarte important: in masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si prezumtia intemeiata pe posesia tabulara, va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de cuprinsul cartii funciare. Asadar, important ca observatie este ca de principiu, in acceptiunea NCC in masura in care posesia efectiv exercitata asupra bunului intra in conflict cu posesia tabulara este preferata posesia tabulara. c.observatie legata de art.900 alin.3:prezumtia este relativa, dar ni se spune ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art.887 NCC (dobandirea proprietatii extratabulare), deci numai in aceste ipoteze, sau in ipoteza introducerii unei actiuni in rectificare. Desi prezumtia din art.900 este una relativa, proba contrara se poate face doar prin numite mijloace de dovada expres reglementate de lege. Deci proba contrara este limitata, este restransa. d.utilitatea ei:in materia dreptului de proprietate este foarte greu sa dovedim calitatea de proprietar, probatio diabolica. Pentru a gasi o solutie la probatio diabolica a fost creata uzucapiunea, ca mod originar de dobandire a proprietatii. Insa, NCC opteaza pentru o alta varianta de solutionare a acestei probleme, si anume, varianta intemeiata pe cuprinsul CF. prin urmare, in masura in care se ajunge la un proces de revendicare, proba dreptului de proprietate se va face in mod constant prin extrasul de CF. tocmai datorita forei probante a CF. trebuie sa mai luam in calcul faptul ca de regula datorita principiului atributiv de drepturi al CF, de regula datorita acestui principiu nu vom putea avea o actiune in revendicare indreptata impotriva proprietarului tabular. De ce nu? Pentru ca actiunea in revenicare inseamna actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Actiune prin care proprietarul vrea sa redobandeasca stapanirea materiala asupra bunului. Tocmai am spus ca inscrierea in CF are efect atributiv de drepturi reale. consecinta care este? Cata vreme o persoana figureaza ca proprietar in CF absolut sigur ea este proprietar. Nu poti sa fi inscris in CF si sa nu fi proprietar. Poti sa fi inscris fara titlul, sau contractul in baza caruia ai fost inscris sa fie desfiintat, este adevarat. Dar pana la momentul radierii dreptului tau, tu ramai proprietar. Consecinta este ca o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular va fi de principiu sortita esecului pentru ca reclamantul nu va putea proba ca el este proprietar. -principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a CF. deoarece primul, principiul fortei probante instituie o regula de probatiune, iar cel de al doilea, principiul publicitatii materiale, instituie o regula de fond, de drept substantial, de drept material. In al doilea rand, principiul fortei probante protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar, in timp ce principiul publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara. Drepturi reale Cursul 7 Posesia tabulara si efectele ei Ce intelegem prin posesie tabulara? = este starea de fapt rezultata din inscrierea in CF a unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular. Asadar, pana acum am discutat tot timpul despre starea de fapt presupusa de stapanirea bunului. De data aceasta avem in vedere starea de fapt presupusa de existenta unui inscris, inscrisul de CF. 41

-

-

-

Sa vedem care sunt consecintele juridice ale acestei stari de fapt: 1.primul efect al posesiei tabulare, extrem de important, este dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor fata de terti -pentru a ne fi mai evidenta asemanarea intre posesia tabulara si posesia despre care am discutat pana acum, vom face tot timpul o paralela intre cele doua, pentru a vedea ca foarte multe dintre efectele unei se regasesc si in cazul celeilalte. -posesia tabulara are ca efect dobandirea dreptului real imobiliar si opozabilitatea lui fata de terti. Acest efect juridic il gasim reglementat in art.885 alin.1 NCC, si daca ar fi sa facem o paralela cu posesia, ca stapanire asupra bunului, de data aceasta avem o diferenta intre cele 2. De ce? pentru ca posesia ca stapanire asupra lucrului nu confera automat dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra bunului respectiv. Posesia ca stapanire asupra bunului confera exclusiv opozabilitatea dreptului si aceasta doar in materia bunurilor mobile. In acest sens, ne aducem aminte de art.936 NCC. Asadar, in timp ce posesia tabulara asigura dobandirea si opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, posesia ca stapanire asupra bunului presupune in principiu doar opozabilitatea dreptului real si asta doar in materia bunurilor mobile. O sa intalnim formule de genul: posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate sau titlu de proprietate. Grija foarte mare. Sa nu ramanem cu ideea ca posesia mobiliara iti da automat dreptul de proprietate asupra bunului mobil. In timp ce posesia tabulara, care este o stare de fapt care ne da dreptul inscris in favoarea noastra in cartea funciara, este foarte important, iar posesia ca stapanire asupra bunului indiferent ca este un bun mobil sau imobil, nu iti confera in mod automat dreptul real asupra acelui bun. Doar in mod exceptional in anumite conditii limitativ reglementate de lege, posesia bunurilor mobile duce la dobandirea proprietatii. Asadar, sa observam aceasta diferenta. Posesia tabulara automat, intotdeauna, confera dreptul real inscris in favoarea ta in CF, pe cand posesia ca stapanire faptica asupra bunului doar in mod exceptional confera un drept real si doar in materia bunurilor mobile. (nu intram aici cu discutia privind uzucapiunea) Posesia ca stapanire, ne confera in principiu doar opozabilitatea dreptului si asta doar in materia bunurilor mobile. In concret, daca esti inscris ca proprietar al imobilului de peste drum in CF, inseamna ca cu certitudine numai tu poti fi proprietarul bunului respectiv si dreptul tau de proprietate este opozabil fata de toate persoanele. Adica toata lumea are obligatia sa ne respecte dreptul de proprietate. Daca avem stapanirea asupra unui bun mobil, aceasta stare de fapt ne confera in plan juridic ca regula doar opozabilitatea dreptului, adica obligatia tertilor de a ne respecta dreptul asupra bunului mobil. 2.a doua observatie foarte importanta este legata de 885 alin.2 NCC 885 alin 2 spune ca :drepturile reale imobiliare se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din CF. de ce este important acest aliniat? Pentru ca alin.2 trebuie coroborat cu alin.1 de la 885 si concluzia este ca: a.in materie imobiliara, ca regula o persoana poate sa fie proprietar al bunului doar in masura in care are posesia tabulara asupra bunului respectiv b.in materie imobiliara, dreptul real va fi pierdut doar in momentul in care se pierde posesia tabulara. Cum se pierde posesia tabulara? Prin radierea din CF. de ce este important acest lucru? Pentru ca avem reflexul de la partea generala, cand am discutat despre actul juridic, reflex care este justificat de inspiratia franceza a codului vechi si in mare masura a noului cod. Acest reflex ce presupune? Convingerea noastra ca 42

-

-

dreptul de proprietate se dobandeste prin act juridic si se pierde numai in masura in care acel act juridic este desfiintat. Ex, in materie imobiliara: sa presupunem ca A cumpara de la B imobilul de peste drum. Prima observatie: in momentul in care se incheie contractul sub forma autentica notariala, B nu devine proprietar. Cumparatorul nu devine proprietar. De ce nu devine proprietar? Pentru ca contractul NU are efect translativ de proprietate. Acest efect se va amana si se va produce doar in momentul inscrierii, intabularii in CF, moment in care cumparatorul dobandeste posesia tabulara. Dar ne intereseaza si reversul:in masura in care instanta, ulterior anuleaza sau rezolutioneaza acest contract, prin simpla anulare sau reziliere, rezolutionare a contractului, vanzatorul nu redevine proprietar. Ex, sa presupunem ca la 1 an jumătate de la incheierea contractului si la realizarea formalitatilor de publicitate se anuleaza vanzarea. Reflexul nostru ar fi sa spunem ca in acest moment inceteaza cu efect retroactiv toate efectele vanzarii, prin urmare se repun partile in situatia anterioara. Restitutio in integrum, adica, trebuie restituit bunul si automat vanzatorul redevine proprietar. Dar sa ne reamintim faptul ca transferul de proprietate NU a fost un efect al vanzarii ci al intabularii. Prin urmare, chiar daca se anuleaza vanzarea, pana in momentul radierii din CF a dreptului cumparatorului acesta ramane proprietar. Este foarte important sa intelegem acest lucru. Pana la radiere el este proprietar. Asadar, intabularea si posesia tabulara ne confera dreptul de proprietate chiar daca sunt lipsit de un titlul care sa le justifice. De ex, am fost intabulat in baza unui contract de vanzare-cumparare. Dar acel contract a fost desfiintat, inseamna ca intabularea ta in CF este lipsita de temei juridic, de titlu. Cu toate acestea, cata vreme esti posesor tabular, esti si proprietar. Vei pierde dreptul doar in momentul in care pierzi posesia tabulara. 3.al treilea efect legat de acest efect achizitiv al posesiei tabulare ii o problema pe care nu am mai abordat-o legat de actiunea in revendicare. -563 alin1 NCC:precizeaza ca proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. Asadar, sintetic, actiunea in revendicare este intotdeauna definita ca actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. Ce va dori reclamantul intr-o actiune in revendicare? Ne-a atras atentia :nu sa-l faca instanta proprietar pentru ca el deja este proprietar. Ci va dori ca instanta sa-l oblige pe parat sa ii restituie posesia, stapanirea asupra bunului. De ce anume facem aceasta paranteza legata de actiunea in revendicare? Pentru ca datorita efectului achizitiv si formalismului sistemului de CF, este foarte greu de imaginat ipoteza in reglementarea NCC in care actiunea in revendicare sa fie introdus cu succes impotriva posesorului tabular. De ce? pentru ca reclamantul daca doreste sa iaba castig de cauza in actiunea in revendicare ce trebuie sa probeze? Ca el este proprietar. Ori avand in vedere ca posesia tabulara confera dreptul de proprietate, daca paratul este proprietar tabular survin 2 consecinte: categori proprietar este paratul, si cu certitudine reclamantul nu poate fi proprietar. Prin urmare actiunea in revendicare are toate sansele sa fie respinsa daca este introdusa impotriva posesorului tabular. In materie posesiei ca stapanire a bunului am discutat chestii de genul: posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in revendicare. Asa incat sub aspect probatoriu tu ai avantajul ca reclamantul trebuie sa faca proba si nu tu. Posesia tabulara iti confera si mai mult:pentru ca tu esti de-a dreptul proprietar. Si 43

-

3 ca:dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute de 887 NCC (este vorba de dobandirea proprietatii extratabulare) precum si pe calea actiunii in rectificare. care reglementeaza prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara.in 919 alin.900 NCC. si se refera la prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara.3 o sa observam ca se specifica faptul ca prezumtia intemeiata pe posesia ca stapanire a bunului functioneaza doar atata vreme cat bunul nu face obiectul inscrierii in CF. Observatii: a. Deci ea va fi rasturnata doar in conditia admiterii unei actiuni in rectificarea CF. Dar astea sunt situatii exceptionale in care se poate dobandi proprietatea extratabulara. ci conflict de titluri. Ex. deci A si B au amandoi 2 contracte de vanzare cumparare. Si in masura in care aceasta prezumtie relativa intra in contradictie cu acelasi tip de prezumptie intemeiata pe posesia ca stapanire asupra bunului.aceasta prezumptie relativa poate fi rasturnata doar prin anumite mijloace de proba limitativ reglementate de lege. este cel pe care il gasim in art. si in cazul in care o asemenea actiune este admisa. care dintre cei 2 va fi preferat.891 NCC:acesta spune in esenta ca in ipoteza existentei unui conflict de titluri concurente.urmatorul efect legat de posesia tabulara l-am discutat deja. Raspunsul est dat 44 - - - .daca esti posesor tabular orice actiune in revendicare introdus impotriva ta va fi in principiu respinsa. va avea intotdeauna prioritate prezumtia intemeiata pe posesia tabulara. In masura in care o persoana are posesia tabulara asupra unui drept real.900 NCC.la art. in anumite conditii reglementate de lege. se prezuma relativ pana la proba contrara ca ea este titular al acelui drept. este vorba despre actiunea in rectificare a CF. nu am spus conflict de drepturi concurente. In cazul in care.3: a. ---asta este regula. 4.887 NCC:reglementeaza ipoteze de dobandire a dreptului de proprietate fara inscriere in CF. Regula este insa ca esti proprietar numai in masura in care ai posesia tabulara asupra bunului imobil. Aici sa comparam art. si sa poata sa revendice cu succes bunul inclusiv de la posesorul tabular.pe langa observatia ca prezumptia relativa intemeiata pe posesia tabulara este mai puternica decat cea intemeiata pe stapanirea asupra bunului b. pana la inscriere va fi intre 2 titluri concurente. astea sunt singurele situatii in care se va putea ajunge ca reclamantul sa fie un proprietar extratabular dobandind in ipotezele astea limitativ prevazute de lege. proprietarul imobilului de peste drum il instraineaza lui A dupa care il instraineaza lui B. Atentie. ea duce la corectarea CF inclusiv prin radierea dreptului paratului in actiunea in rectificare. Art. Exceptii:art. De ce? pentru ca drepturile se dobandesc numai in masura inscrierii. 5.un alt efect al posesiei tabulare. Adica pot sa fiu proprietar fara sa am posesia tabulara. b. ni se spune in alin. iarasi comparativ cu posesia ca stapanire asupra bunului. si se pune problema.900 cu art.919 alin. Asadar concursul.

Daca am observat la 1275 textul spunea:primul dintre cei doi care este pus in posesie cu buna credinta.Vand un ceas lui X si dupa aceea lui Y. Buna credinta aicia este legata de cunoastere. Deci in momentul in care Y cumpara de la mine. Prin urmare cum se va prezenta situatia juridica la bunuri mobile? Ex. iar astazi i-a fost vandut lui C iar saptamana viitoare se inscrie primul C.1 precizeaza ca daca cineva a transmis succesiv catre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal. 891 : reglementeaza posesia tabulara ca mijloc de solutionare a conflictului intre titluri concurente provenite de la un autor comun. Sa comparam acest text cu art. in momentul in care il pun mai intai in posesie pe Y. In materie imobiliara posesia tabulara are un efect si mai puternic. daca titlul unuia dintre cei 2 provine de la un tert care nu figureaza in CF. ce inseamna asta? Inseamna ca daca acum 2 saptamani a fost vandut imobilul lui B. In 891 spune ca conflictul se va rezolva in momentul in care unul dintre cei 2 titulari de titluri se inscrie in CF. cata vreme nici unul nu este tabular indiscutabil proprietar este vanzatorul. Deci trebuie as fi de buna credinta sa nu cunosti cealalta vanzare. cel care a dobandit cu buna credinta posesia efectiva a bunului este titular al dreptului chiar daca titlul sau are o data ulterioara. pentru ca altfel cum sa ii cer sa imi respecte ceva ce nu cunoaste. de dobandire a drepturilor. Pentru ca am discutat despre efectul relativ al inscrierilor in CF. Va fi preferat cel care si-a inscris primul dreptul in CF indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in CF. In materie mobiliara am inceput la prima observatie sa spunem ca posesia joaca rolul de opozabilitate. morala. cel de a-l doilea cumparator. eu vanzator sunt in continuare proprietar. Ori posesia bunului mobil asigura tocmai posibilitatea tertului de a afla ca eu sunt proprietar. Ex. el cumpara de la proprietar. pentru ca fata de Y. pe cand posesia ca stapanire asupra bunului functioneaza cu acelasi rol in materia bunurilor mobile. ii clar ca ambele titluri trebuie sa provina de la un autor comun si ala sa fie posesorul tabular. ii clar ca oricum dobanditorul nu s-i ar putea intabula dreptul pentru ca nu are un titlu care sa provina de la titularul tabular. automat el dobandeste dreptul si il face totodata opozabil fata de terti. De ce? pentru ca opozabilitatea fata de terti este conditionata de cunoastere. De ce? pentru ca vanzarea catre X chiar daca a avut loc anterior nu ii este opozabila lui Y cata vreme X nu a fost pus in posesia bunului. Deci sa retinem 891 in paralel cu 1275. Atentie!!! Titlul trebuie sa provina de la un autor comun. mi se vinde ceasul mie. pentru ca el este posesor tabular. sa observam ca si de aceasta data posesia tabulara joaca exact acelasi rol ca si stapanirea efectiva asupra bunului. Acealasi lucru se intampla si la 1275 cu o diferenta de nuanta. Am spus ca posesia bunului mobil joaca rolul de opozabilitate. pentru ca fata de Y vanzarea initiala catre X nu este opozabila. In momentul in care unul dintre cei 2 se inscrie in CF. si in momentul in care sunt pus in posesie nu stiam faptul ca anterior acelasi ceas a fost vandut altei persoane. el ramane proprietar. el dobandeste primul posesia tabulara si este preferat ramanand proprietar chiar daca titlul lui este posterior fata de titlul celuilalt.- - - - - - tot de posesia tabulara.1275 alin. Ce inseamna cu buna credinta? Este din nou eroare. Ca ma 45 . Asta inseamna ca daca am vandut lui X si dupa aceea am vandut lui Y un imobil. Este valabil si pentru 891 cat si pentru 1275. doar ca posesia tabulara functioneaza ca si criteriu de solutionare a conflictului intre titluri in materie imobiliara. Fiind ca posesia bunului joaca pentru mobile rol de opozabilitate. Asadar.1275 NCC:art. De ce? care este ratiunea acestei bune credinta? Aici buna credinta nu ii o chestiune etica. Pentru ca tertii trebuie sa imi respecte dreptul numai daca il cunoaste.

nu este o prescriptie achizitiva ci o prescriptie extinctivă. Conditia este sa fii de buna credinta. Tot datorita motivului faptului ca intabularea. primul dobanditor va putea introduce impotriva lui o actiune numita. Lit. in solutionarea conflictului de titluri concurente.1 NCC:textul spune ca drepturile celui care a fost inscris fara cauza legitima. nu se va mai putea cere radierea ei. si in materia CF. Daca fara temei. dupa 5 ani de la momentul inscrierii dreptul tau de proprietate nu mai poate fi contestat. automat cunoasterea face ca dreptul meu sa le fie opozabil. actiune in prestatie tabulara. In masura in care el se inscrie cu rea-credinta. ce este de fapt zisa uzucapiune tabulara? Ea este o prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in rectificare. Insa tertii nu pot sa se ascunda in spatele lipsei mele de posesii in masura in care ei au cunoscut dreptul meu pe alta cale. cel care figureaza in CF ca proprietar. Deci sa nu cunoasca pe alta cale existenta unui titlu anterior. sau titular al altui drept real imobiliar. In momentul in care ei au cunoscut pe alta cale. 6. Asadar. chiar daca ai fost inscris fata titlu. in CF ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real. Asadar. il gasim si in materia CF. art. Consecinta ar trebui sa fie radierea dreptului tau din CF ca fiind intemeiat pe o inscriere care nu are la baza un just titlu. La 930 si 939 NCC cele 2 texte reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobilira respectiv in materie mobiliara. iti inscrii dreptul in CF cu buna credinta. Stiti ca actiunea in nulitate este imprescriptibil extinctiv.uzucapiunea este in esenta un mod de dobandire a proprietatii. si aicia putem face o paralela intre posesia tabulara si posesia ca stapanire asupra bunului daca avem in vedere pe de o parte 931 pe de alta parte 930 si 939 NCC. ii necesar ca cel care se inscrie primul sa fie de buna credinta.901 NCC alin2: tertul este considerat de buna credinta numai daca …. Instanta admite actiunea.931 NCC:uzucapiunea tabulara presupune in esenta ca dupa curgerea unui anumit interval de timp. Ambele uzucapiuni de la 930 si de la 939 sunt intemeiate de aceasta data pe posesia ca stapanire asupra bunului. Adica ca ei sa nu fi cunoscut pe alta cale faptul ca eu am devenit proprietar. Ex.931 alin. Art. Asadar. va putea sa conserve acest drept in sensul ca inscrierea lui nu va mai pute fi atacata. Tocmai de aceea textul cere ca ei sa fie de buna credinta. fara titlu. nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna credinta a posedat imobilul timp de 5 ani.un al efect al posesiei tabulare este uzucapiunea tabulara Care este reglementat in art.c:nu a cunoscut pe alta cale inexactitatea cuprinsului CF. Cu precizarea foarte importanta ca zisa uzucapiune tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. Ce inseamna sa fii de buna credina? Ca la momentul intabularii sa nu fi cunoscut tu faptul ca intabularea ta nu este intemeiata pe un titlu. 46 - - - - .este inscris acum si peste 10 ani cineva introduce o actiune in nulitatea absoluta a titlului tau. Cum se poate ajunge la situatia asta? Ex. Nu s va ajunge la asta pentru ca actiunea in modificarea cartii funciare nu mai poate fi introdusa dupa acel termen de 5 ani. adica fara titlu. Raspunsul:uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii. Observatii: a. cerinta. daca X sta inscris in CF nustiu cati ani se produce uzucapiunea tabulara. De ce ii trebuie nustiu cati ani odata ce am discutat ca din momentul tabularii chiar fara titlu duce la dobandirea proprietatii. Acelasi rationament.- - vad stapanind bunul.

Cum anume? Posesia tabulara creaza cumparatorului unui bun imobil convingerea ca el contracteaza cu adevaratul proprietar. in temeindu-se pe cuprinsul CF. in aceste cazuri termenul va fi de 47 . cu titlu oneros de la ala care nu pare a fi proprietarul tabular si totusi devi proprietar. Tocmai pentru ca tu cumparator nu ai cum sa verifici si sa rastorni aceasta falsa aparenta.1 NCC:sub rezerva unor dispozitii legale contrare. devine proprietarul acelui bun din momentul luarii acelui bun in posesie efectiva.1 NCC:persoana care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros. Posesorul tabular demonstreaza faptul ca este proprietar. Ce se intampla in aceasta situate? Art. posesorul tabular benficiaza de uzucapiunea tabulara. Ei art. oricine a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in CF in temeiul unui act juridic cu titlu oneros. ca vanzatorul ar fi proprietar.901 alin. dupa trecerea celor 5 ani nu poti deveni mai proprietar decat ai fost. tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul CF si se incred in el. In masura in care ulterior titlul autorului meu este atacat in instanta. ce efect al ei vom compara cu art. Exista insa si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de CF.909 alin. avand ca obiect un bun mobil. tertul cumpara un bun mobil de la posesor. Ce vrea sa insemne acest lucru? Cu ce vom compara din materia ca stapanire de fapt asupra bunului. convingere care este corecta atat timp cat el este posesor tabular. si ATENTIE. De data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente.1 NCC:si acolo cu buna credinta.901 alin. Art.3 NCC: de asemenea. el rezolva conflictul cu titularul unui alt titlu concurent cu al sau.901? cu art. – 937 NCC:dobanditorul cu buna credinta care s-a increzut din eroare in falsa aparenta creata de posesie devine proprietar al bunului mobil. Si il vom analiza comparativ cu art. Cum anume devi proprietar in situatia asta? Prin aplicarea teoriei aparentei. Cum? Tu vei deveni proprietar chiar daca ai incheiat contractul cu un neproprietar. dar si convingerea ca posesia tabulara al celuilalt este intemeiat pe un titlu valabil. va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau chiar daca la cererea adevaratului titular dreptul autorului sau este radiat din CF. legea te protejeaza. el chiar dobandeste prin intabulare proprietatea. desfiintat si se dispune radierea din CF al autorului meu. Toate efectele discutate pana acum sunt efecte care profita titularului tabular. Aparenta ca cel cu care contractezi. Cum functioneaza cele 2 texte? Ex.---observati asemanarea cu art.901 NCC in materie de CF. am facut precizarea cumca principiul conform careia posesia mobiliara valoreaza proprietate se aplica numai in niste situatii limitative. sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond. Atentie:937 alin. adica.901. cand anume posesia valoreaza proprietate? In situatia in care din eroare. de data asta insa falsa aparenta este creata de posesia tabulara.- - - - - indiferent ca este fara titlu valoreaza proprietate sau alt drept real intabulat. actiunea in rectificarea CF se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real dobandit cu buna credinta si cu titlu oneros. Prin urmare chiar daca nu ai un titlu.937 reglementeaza tocmai ipotezele limitative in care posesia de buna credinta a unui bun mobil valoreaza proprietate. in materie mobiliara.937 NCC: deci. inseamna ca si dobandirea imobilului pe care am facut-o eu este de la un neproprietar. posesorului tabular.. Acelasi rationament se aplica si la art.

B devine neproprietar. De regula.3 care se refera la imobilele inscrise in CF.4 NCC: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta. adica a lui B. Prin urmare. in celelalte cazuri. deci urmeaza radierea lui B. este de buna credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia dupa imprejurari sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar. In masura in care ulterior A va cere anularea sau rezolutiunea. Art. mai departe B instraineaza imobilul lui C. 937 NCC. el s-a increzut in aparenta creata de posesia tabulara. Adica fiecare participant la astfel de raporturi juridice are obligatia de a se informa el inaitne de a incheia un act juridic. A vinde imobilul lui B. In celelalte cazuri. C este de buna credinta. Alin. destul de dificil de stabilit care sunt limitele acestei obligatii de a te informa. La fel cum se intampla si la art. de ce este important acest lucru? Pentru ca intotdeauna in masura in care el ulterior invoca eroarea. adica in cazul bunurilor care nu figureaza in CF. radierea dreptului tertului de buna credinta din CF. asadar in celelalte cazuri. logic. De ce i se spune tert? Pentru ca trebuie sa avem minimum 2 transmisiuni. ar insemna ca se anuleaza contractul 1 in instanta. Deci ex. atuncia actiunea in rectificare. Ce se intampla dupa termenul asta de 3 ani? Dupa termenul de 3 ani nu se mai poate cere corectarea.- - 3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulata de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului. prin urmare B este inscris in CF in lipsa unui titlu.920 alin. dobanditorul este de buna credinta daca inscrie dreptul sau in folosul sau bazandu-se pe cuprinsul din CF.este clar ca niciodata inscrierea lui C nu va mai putea fi atacata pe acest motiv.2 NCC: 920 se refera la intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar. deci daca in momentul in care C cumpara de la B. C dobandeste imobilul de la B care in momentul incheierii contractului intre B-C figura in CF ca posesor tabular. Avantajul pe care il aduce posesia tabulara in materie imobiliara este acela ca ea stabileste limitele obligatiei de a se 48 - - . El va fi protejat doar in masura in care eroarea nu se datoreaza propriei culpe. C fata de A este tert. adica radierea lui C din CF va putea fi introdusa doar in termen de 3 ani din momentul in care a fost inscris in CF dreptul dobanditorului nemijlocit. Lucru care va rezulta in instanta din probatiunea adusa. neglijente. Si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca. Insa ne spune textul de la 909 ca in masura in care C a fost de buna credinta si s-a increzut in aparenta creata de CF.2: in cazul imobilelor inscris in CF. exista intotdeauna in dreptul civil si obligatia de a se informa a fiecaruia dintre participantii la raporturile juridice civile. adica cele din alin. Comerciantul are obligatia sa il informeze pe consumator in legatura cu bunul pe care il vinde. -in dreptul civil. B figura deja in CF de 5 ani ca proprietar. anularea contractului dintre A si B. Cum functioneaza aceasta situatie din 909? ipoteza se refera la tertul dobanditor. reglementarile sunt foarte vagi:nu a cunoscut si nici nu trebuia. existenta obligatiei de informare. eroarea acea trebuie sa fie scuzabila. bunuri frugifere altele decat cele inscrise in CF posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea…. Pe langa obligatia de a-l informa pe altul. Art. deci tertul de buna credinta ramane proprietar. inseamna ca fata de A B este dobanditor nemijlocit fiindca B a dobandit direct de la A.937.948 alin. inseamna ca C a dobandit de la un neproprietar. si nu a stiut viciile titlului lui B. nici nu putea sa cunoasca. Posesia tabulara in aceasta situatie joaca exact pe un mecanism asemanator dar nu identic cu cel pe care il intalnim la stapanirea asupra bunului si reglementat in art. Si atunci. B se intabuleaza in CF. pentru ca el nu a fost parte in contractul cu A.

B vinde lui C in 2016 si C vinde lui D in 2017 si D ii de rea credinta si C ii de buna credinta -in aceasta situatie: A desfiinteaza titlul lui B si ar vrea sa induca actiunea in rectificare impotriva lui D. Ex. deci A are actiune pana la 2015. daca avem mai multe instrainari succesive in materie imobiliara.informa. A vinde lui B --2012. Nu iti este imputabila si vom beneficia de protectia legii. la un moment dat un tert dobanditor este de buna credinta. adica a lui B. daca ai consultat CF oricand poti invoca faptul ca daca ai fost in eroare acea eroare este scuzabila. C este de buna credinta.3. iar C vinde lui D. deci D este de rea credinta. asadar in cazul lui sunt intrunite conditiile de la 909 alin. -inseamna ca daca A obtine anularea contractului dintre A si B. in 2014 se intabuleaza D. D stie faptul ca titlul lui B ii lovit de nulitate. -daca D este de rea credinta.909 care spune ca se poate introduce actiunea in rectificare doar in termenul respectiv. B vinde lui C. Ex2.3. in 2012 se intabuleaza B in CF. Va trebui sa demonstrezi ca intr-adevar nu puteai sa cunosti. Pe cand acolo unde nu exista posesie tabulara deja legea este mult mai nuantata: nici nu ai cunoscut si nici nu puteai. Deci. Sa presupunem ca au fost amandoi de buna credinta: termenul se calculeaza de la inscrierea dreptului a dobanditorului nemijlocit. Dupa aceea il va radia pe C. Intrebari legate de CF Ex. dar problema este ca pentru a ajunge la D trebuie sa desfiinteze si 49 - - - . adica nu cunoaste faptul ca titlul lui B este lovit de nulitate. in momentul in care C cumpara de la B c este de buna credinta. Insa in momentul in care D cumpara de la C. fiindca D a dobandit de la proprietar. Ce se intampla in aceasta situatie? Va putea D invoca 909 alin. A vinde lui B in 2012. deci. cel care invoca eroarea este de buna credinta in masura in care a consultat cuprinsul CF. inseamna ca intabularea lui C nu va putea fi radiat. B s-a inscris in 2014. dar dupa aceea ala care dobandeste de la el este de crea credinta. A vine si anuland titlul lui B il radiaza pe acesta. Neputand fi radiat C inseamna ca D nu va mai putea fi radiat din CF.909 alin.A vinde lui B.909 alin.3. Deci in materie imobiliara esti linistit daca ai consultat CF. In masura in care am fi in termenul de 3 ani pentru toti: Ex 1. el are actiune in rectificare si impotriva lui C si impotriva lui D timp de 3 ani in masura in care au fost de buna credinta. Ii in termen. in acest caz actiunea lui A in radierea lui D este imprescriptibil. dar atentie. un alt efect foarte important pentru terti in ce priveste posesia tabulara este ca continutul CF stabileste.3? raspunsul este :DA. De ce? pentru ca avem o succesiune de transmisiuni. determina limitele obligatiei de a se informa a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare. Deci D nu va avea nevoie sa invoce art. De ce? pentru ca tot timpul unde sunt texte care vizeaza imobilele inscrise in CF scrie ca el. in 2013 B vinde lui C si se intabuleaza C. S-ar ridica intrebarea daca in situatia aceasta cel de rea credinta mai poate beneficia de art. atunci nu se mai aplica art.

Ce se intampla? Ii radiat B pentru ca nu are titlu. pentru ca B si-a inscris dreptul in 2012 iar pana in 2016 a trecut termenul de 3 ani. Ex. -daca B si C este de rea credinta atunci ii putem radia oricand. la infinit. Si posesia ca stare de fapt si proprietatea ca stare de drept poarta asupra unor bunuri determinate.3.3. ut singuli. Deci pana acum noi am avut in vedere ipoteze de bunuri determinate. -deci daca amandoi sunt de buna credinta. D nu mai are nevoie sa invoce 909 pentru ca C nu este radiat din CF pentru ca el a dobandit cu buna credinta si a trecut termenul de 3 ani. nu mai poate fi atacata inscrerea lui.909 alin.a NCC:daca detentorul precar incheie cu buna credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular = se refera la un bun determinat. Prin urmare D a dobandit de la proprietar si D nu mai are nevoie sa invoce art.inscrierea lui C. insa facuta cu titlu particular. ii imprescriptibila actiunea. atunci fata de el actiunea in rectificare ar fi imprescriptibila. Ex. pai B nu poate sustine ca s-a increzut in falsa aparenta creata de CF fiindca in cazul lui nu se anuleaza titlul lui A ci se anuleaza propriul titlu lui B in care el a fost parte in contractul respectiv. si vom putea sa ne prevalam de titlu pentru a demonstra ca avem animus in masura in care titlul este translativ de proprietate sau constitutiv al altui drept real. Nu poti sa fi posesor asupra unei universalitati.3 C ramane proprietar. In momentul asta. Vom deveni proprietar in temeiul unui act translativ cu titlu particular. Am spus ca animus inseamna ceea ce te poti considera in virtutea unei uzurpari si in virtutea unui titlu. - - . De astazi vom discuta despre patrimonii.Universalitati de fapt si universalitati de drept sau juridice Art. ne gasim in termenul de 3 ani. ori impotriva lui C actiunea lui A este prescrisa. fiindca 909 il invoci atunci cand autorul tau este radiat din CF. daca el este de buna credinta va invoca 909 alin. rectificarea este imprescriptibila Atentie: de ce noi discutam mereu despre terti? Pentru ca tertii trebuie sa se fi increzut in falsa aparenta creata de CF.3. 50 - . Si am spus ca se poate fie prin uzurpare fie prin titlu. impotriva lui C are actiune in 3 ani. La cazurile de intervertire.4 daca C este de rea credinta el are acelasi regim juridic ca si B. dobanditor nemijlocit. ori atentie. pentru ca si fata de B. iar patrimoniile se transmit mereu prin transmisiuni universale sau cu titlu universal. Daca nu mai are actiune impotriva lui C inseamna ca pe art. Au trecut 4 ani. El nu poate spune ca a fost de buna credinta pe temeiul CF. Deci in masura in care C este de rea credinta.909 alin. ii radiat C pentru ca desi ii un dobanditor cu titlu oneros si cu buna credinta.920 NCC: modul in care poti sa dobandesti posesia. nu poti sa fi proprietar asupra unei universalitati. la 920 lit. cade si el si ajungem la D care s-a inscris in 2016.

dar si universale sau cu titlu universal. Universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. instraineaza bunurile respective sau le modifica destinatia 4. sau avandul cauza. sau universal.541 NCC.Avand in vedere ca nu are o existenta distincta. sa ne imaginam ca o persoana se ocupa cu o anumita activitate economica. -ce inseamna ca nu are o latura pasiva? = inseamna ca ea nu contine niciodata obligatii 2. Universalitatile de fapt Ce sunt acestea? Universalitatile de fapt = intelegem un ansamblu de bunuri constitutit/ alcatuit de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a bunurilor respective -reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim la art. Universalitatea de fapt nu influențează regimul juridic al bunurilor pe care le contine. 51 - - . Toate bunurile alea puse la un loc reprezinta o universalitate de fapt Ex. In situatia asta dintre bunurile lui exista mai multe bunuri.Universalitatea de fapt nu are o latura pasiva. cu titlu universal. pentru a gasi modalitatile prin care sa nu confundam simplele universalitati de fapt care inseamna mai multe bunuri puse la un loc in virtutea unei anumite destinatii de catre proprietarul comun. O sa vedem deci ca universalitatile juridice sau de drept fac obiectul transmisiunilor universale si cu titlu universal. la cele 2 capete ale ei avem autorul. spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale respectiv cu titlu universal. Sa presupunem ca X este strungar. Intotdeauna cand ne raportam la o transmisiune. turma de oi – este tot o universalitate de fapt Universalitatea de fapt este studiata numai ca o introducere pentru studiul universalitatilor juridice sau de drept. destinate activitatii respective. in cadrul universalitatii de fapt. diverse instrumente. Universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun distruge. cel care transmite. Trasaturi ale universalitatii de fapt (care il disting de universalitatile juridice) 1. scule. nu se produce subrogatia reala (subrogatia reala fiind un mecanism juridic posibil doar in cadrul universalitatii juridice) 6. Ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ. 5. Ex. independenta de bunurile pe care le contine. si pentru a avea grija. Transmisiune cu titlu particular = presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri determinate. In functie de modul de dobandire vom avea avanzi cauza (cei care dobandesc bunurile) adica avanzi cauza cu titlu particular. bunuri care ies din patrimoniul autorului (instrainatorul) si intra in patrimoniul avandului cauza (dobanditorul). Universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau 3. si dobanditorul. Am discutat ca transmisiunile pot fi cu titlu particular.- - Noi pana acum ne-am raportat la drepturi determinate care fac obiectul unor transmisiuni cu titlu particular. cu universalitatile de drept.

nu avem propriu-zis un autor si un avand cauza. Dupa cum observam. in cazul universalitatilor de drept discutam mai degraba nu atat despre un ansamblu de drepturi si obligatii cat despre aptitudinea de a dobandi astfel de drepturi si obligatii. masa patrimoniala) catre o singura persoana determinata Transmisiunea cu titlu universal = transmiterea unui patrimoniu sau a unei universalitati juridice catre 2 sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune. Pe langa aceste universalitati de fapt ne vor interesa universalitatile de drept. patrimoniu.1 precizeaza ca patrimoniul include drepturi si obligatii. diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce universalitatea de fapt se confunda cu continutul ei si nu poate exista in masura in care bunurile care intra in componenta ei dispar. de la art. Teoretic ea poate exista chiar daca nu contine nici un drept si nici o obligatie. Chestiunea este foarte importanta. Patrimoniu =ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice. masele patrimoniale si patrimoniul de afectatiune. Asadar. nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment determinat. devenind co-titulari asupra acestora. Deci ea nu se confunda cu aceasta transmisiune intrapatrimoniala care presupune doar mutarea unui bun dintr-o diviziune al aceluiasi patrimoniu intr-o alta subdiviziune. Tocmai de aceea.31 alin. Nu avem asadar transmisiunea cu titlu particular. pentru o anumita finalitate. Gasim patrimoniul reglementat ca institutie juridica in art. in categoria universalitatilor juridice ar intra patrimoniul. un bun propriu al sotului devine un bun comun. 52 - - - .31 alin. care precizeaza ca orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile care pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Ce anume intelegem prin universalitate de drept sau universalitate juridica? = intelegem un ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se confunda. dar nu spune ca patrimoniul este totuna cu continutul sau.32. Universalitatea de drept sau juridica exista independent de continutul ei de la un anumit moment.1 din NCC. In principiu. De ce? pentru ca transmisiunea cu titlu particular inseamna instrainarea unui bun care iese dintr-un patrimoniu si care intra in patrimoniul altei persoane. Transmisiunea universala = instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei (ex. care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat.- -art. In cazul unui transfer zis intrapatrimonial. Drepturi reale Cursul 8 Universalitatile de fapt presupun in esenta un ansamblu de bunuri care au acelasi proprietar si pe care proprietarul lor comun intelege sa le puna la o lalta pentru atingerea unui anumit scop.32 NCC:se refera la transmisiunile intra-patrimoniale Ex. si definita legala data in art. ca o prima observatie generica.

teoria patrimoniului. cea pe care o discutam in prezent. catre unii succesori.masa patrimoniala este justificata de o anumita afectatiune. caruia ii este destinat Ex.773 NCC. Deducem de aici mai multe caracteristici ale masei patrimoniale. s-a reglementat ideea de transmisiune a patrimoniului cu activ si pasiv. avem o masa patrimoniala fiduciara care este afectata finalitatii concrete urmarite de parti prin contractul de fiducie. Tot in acest context se mai ridica o alta problema.----sub aspect istoric In VCC nu existat o reglementare generala a patrimoniului ca un ansamblu de drepturi si obligatii.1 NCC spune in mod expres ca patrimoniul include si pasiv. - - - - - 53 . asadar. in materie succesoriala.31 alin. 2. Dar dupa noua conceptie. cate o masa patrimoniala a bunurilor comune. apare in mare masura tocmai din dorinta de a-i proteja pe creditori. moment in care a intrat in vigoare VCC nu exista inca clarificata teoria patrimoniului pe care o discutam noi astazi. in cazul fiduciei. care este prevazut in mod expres in art. Ea intotdeauna va exista in cadrul unui patrimoniu. 1. Masa patrimoniala =o subdiviziune a patrimoniului care reprezinta la randul sau o universalitate juridica cu activ si pasiv propriu. In VCC avem o singura reglementare generica care are legatura cu notiunea de patrimoniu asa cum o intelegem noi astazi. patrimoniul include si elemente de pasiv. de un scop concret. Nevoia ca patrimoniul sa aiba activ si pasiv apare datorita protectiei creditului. masa patrimoniala face posibila subrogatia reala cu titlu particular sau cu titlu universal. Din punct de vedere al creditorului era esential sa stie ca in ipoteza in care nu obtine executare voluntara el va putea sa-l execute silit pe debitor din patrimoniul lui.Este evident ca masa patrimoniala nu poate exista in afara patrimoniului. afectatiunea este evidenta. Deci. 3. In VCC se vorbeste despre bunuri. In VCC avem un text care spune ca orice debitor raspunde pentru obligatiile sale cu toate bunurile proprii prezente si viitoare. Si aici vom discuta despre transmisiunea universala si cu titlu universal.- Observatii: Pana recent. Este vorba de reglementarea dreptului de gaj general. De asemenea. adica incurajarea creditului si protejarea creditorilor.de a-i da siguranta ca in masura in care nu se va executa voluntar obligatia ei vor avea o parghie impotriva debitorului lor. Ce se intampla in cazul decesului debitorului? Si in acest context.in dreptul familiei avem in patrimoniul fiecaruia dintre sotii casatoriti in regimul legal al comunitatii. De ce nu? Pentru ca la 1804. Pana in 1800 patrimoniul a fost inteles ca fiind alcatuit din elemente de activ. si in masura in care debitorul decedeaza creditorul v-a putea pe mai departe sa ii urmareasca pe succesori. patrimoniul a avut un cu totul alt sens decat cel discutat in ziua de azi.datorita faptului ca este o universalitate juridica. La fiducie – art. fara a se identifica cu continutul sau concret.

Rezulta foarte clar da divizarea se poate face numai in conditiile legii din art. titular al unui patrimoniu.3. consecinta automata ar fi ca o persoana fizica ar putea sa aiba patrimoniu personal si un patrimoniu de afectatiune distincta. evitandu-se ca o divizare aleatorie. Concluzia este ca desi legiuitorul roman foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. art.31 alin.- - Totodata.3 ne spune urmatorul lucru:patrimoniile de afectatiune sunt mase patrimoniale fiduciare. o foloseste doar ca titlu. iar creditorii rezultati dintr-o anumita activitate profesionala ar avea gaj general exclusiv asupra patrimoniului de afectatiune. De ce? pentru ca amandoua sunt universalitati. NCC se refera la patrimoniu de afectatiune in art.33.2 NCC. cum ar fi profesia de avocat sau de notar.care spune ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. este vorba de patrimoniul de afectatiune. Care este observatia evidenta de facut in marginea acestui text? Observatie pe care o regasim si daca ne uitam la art. Asadar singura varianta admisa de legiuitorul roman in prezent este existenta unor mase patrimoniale de afectatiune si nicidecum existenta unor veritabile patrimonii distincte independente de afectatiune. Textul acesta ne duce la ce-a de a treia categorie a universalitatilor juridice.31 alin. Un patrimoniu nu poate fi continut intr-un alt patrimoniu. Ii exclus. Aceasta fractionare in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar atunci cand legea o permite si doar in conditiile legii. pentru ca dupa aceea se repliaza si ne explica ca de fapt zisele patrimonii de afectatiune nu sunt veritabile patrimonii ci sunt doar mase patrimoniale. Ori 54 - - - - - . In acceptiunea legii romane. este clar ca te referi la o masa patrimoniala. nu poate in mod aleatoriu.31 alin. ipotezele limitativ reglementate de legea romana. divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile. Prin urmare creditorii personali ar avea un gaj general exclusiv asupra patrimoniului personal. De ce? pentru protejarea creditorilor si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii. divizarea patrimoniului propriu. Care anume este interesul discutiei ca ii masa patrimoniala sau ca ii patrimoniu? Interesul este gajul general. Patrimoniul de afectatiune -EL NU EXISTA IN DREPTUL CIVIL ROMAN -atat NCC cat si anumite legi speciale fac referire sau utilizeaza aceasta sintagma de patrimoniu de afectatiune.33 care ne vorbeste despre patrimoniul profesional individual. in masura in care spui ca un patrimoniu de afectatiune este o diviziune a unui alt patrimoniu. Asta inseamna ca subiectul de drept. Ii foarte important de retinut acest lucru. In ipoteza in care am avea un veritabil patrimoniu de afectatiune. cu o potentialitate infinita de a cuprinde drepturi si obligatii. Legiuitorul foloseste sintagma de patrimoniu de afectatiune. arbitrara a patrimoniului sa afecteze dreptul de gaj general. in art. si incepe asa: constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii unei profesii autorizate. Prin urmare. NCC si mai multe legi speciale reglementeaza diverse mase patrimoniale afectate exercitarii anumitor profesii autorizate de lege. arbitrar sa decida fractionarea. alte mase patrimoniale. iar mai apoi in text se refera la mase patrimoniale.

patrimoniul este legat de insasi personalitatea juridica. Prin personalitate juridica aici nu ne referim la PJ ci la capacitatea oricarei PF sau PJ de a fi titular de drepturi si obligatii. aptitudinea ta de a fi titular de drepturi si obligatii. si atunci X are un patrimoniu propriu. Nu se poate pentru ca catelul nu poate fi subiect de drepturi si obligatii. Sau exista varianta a 2-a:exista patrimoniu de afectatiune creat de X. De ce nu poate fi instrainat. legiuitorul roman opteaza pentru masa patrimoniala fiduciara. observam ca mantinand teoria personalista a patrimoniului. patrimoniu distinct creat de o persoana sau de mai multe persoane care sa aiba titular. Prin urmare. Patrimoniul il dobandesti ex lege. X va avea 2 patrimonii. unde se copiaza reglementarile din codul francez. nu poate intra in raporturi juridice pentru ca nu are patrimoniu. pe langa faptul ca nu putem crea patrimonii. legiuitorul roman nu accepta posibilitatea constituirii de patrimonii. Cum ar arata patrimoniul de afecatiune? El poate sa existe in varianta:1. pe tot parcursul existentei lui. Patrimoniul de afectatiune isi gaseste originea in dreptul german. insa care dupa momentul crearii lui nu are titular. patrimoniul este gandit ca esenta personalitatii juridice. este exclus sa faci acest lucru. Deci in teoria personalista. Neavand patrimoniu nu are capacitate de folosinta. De ce nu pute crea patrimonii? Pentru ca in teoria subiectivista. Dar nu poti tu sa creezi patrimonii. Se permite exclusiv divizarea patrimoniului si nu se permite posibilitatea de a se constitui patrimoniu de afectatiune. a doua consecinta este ca nu putem sa ne instrainam in tot sau in parte patrimoniu. Ala il dobanesti automat in momentul in care incepi sa existi ca entitate relevanta juridic si il pierzi in momentul in care iti incetezi exisenta. b. Avem de asemenea inalienabilitatea patrimoniului si in legatura cu divizibilitatea patrimoniului am discutat 55 - - - . avem unicitatea patrimoniului: o persoana un patrimoniu. mai creeaza un patrimoniu de afectatiune. de la momentul nasterii in cazul persoanelor fizice si respectiv din momentul constituirii la persoane juridice.Prin urmare. pentru ca un catel nu poate avea un patrimoniu in dreptul civil roman. personalista a patrimoniului. Ca si concluzie:nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune. Asadar. Patrimoniul este inalienabil. pentru ca la deces se transmite pentru ca asa ii viata. In dreptul civil roman nu se gasesc nici una dintre cele 2 variante. de ce este inalienabil prin acte intre vii? Pentru ca a-ti instraina patrimoniul inseamna a-ti instraina personalitatea juridica. Ce inseamna patrimoniu? Aptitudinea mea de a avea drepturi si obligatii. Dar patrimoniul fara un titular este reglementat de codul civil din Quebec. si nici capacitate de exercitiu. In materie fiduciara. Evident aici discutam despre acte juridice intre vii. leviteaza fara a avea titular. Aceasta aptitudine o dobanesc din momentul in care ma nasc respectiv sunt constituit ca PJ si devine relevant din punct de vedere al dreptului. Asadar. Nu putem crea patrimonii.- chestiunea asta este evitata de legiuitorul roman in masura in care stabileste in mod neechivoc faptul ca zisele patrimonii de afectatiune nu sunt altceva decat mase patrimoniale.

De ce? pentru ca in momentul in care proprietarul introduce o actiune in revendicare el nu urmareste sa redobandeasca un bun care se gaseste in patrimoniul paratului.Ce intelegem prin gaj general = este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului patrimonial al debitorului lor.spre deosebire de garantiile reale. care este reglementat si in 56 . ele nu pot fi urmarite de catre creditor. Ulterior debitorul instraineaza bunul respectiv.Al doilea punct de interes este gajul general. el nu poarta asupra unor bunuri determinate.Mai intai am abordat ideea de personalitate juridica.Gajul general . . 2. in masura in care debitorul instraineaza bunurile respective. iar bunul se gaseste doar in posesia faptica a paratului. . . Prin urmare. Legiuitorul roman in NCC si in legi speciale admite posibilitatea titularului ca in anumite conditii limitativ reglementate sa isi divizeze patrimoniul.2324 NCC . De ce ne intereseaza patrimoniul. ca patrimoniul este indivizibil. Adica bunul pleaca dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. Interesul concret al patrimoniului.Gajul general nu poarta asupra unor bunuri determinate. daca ne gandim ca creditorul chirografar.1.Consecinte: . . In acest context. el poarta asupra patrimoniului care este distinct de bunurile continute.3. Ce poate sa faca creditorul chirografar in masura in care debitorul sau tocmai in ideea de a-si cauza insolvabilitatea instraineaza bunuri din patrimoniu.gajul general confera creditorului chirografar posibilitatea de a vinde silit atat bunurile prezente cat si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau . Intr-o astfel de ipoteza creditorul chirografar poate uza de actiunea pauliana.Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca.1. bunul ala juridic se gaseste inca in patrimoniul sau. dreptul de gaj general nu confera atributele de preferinta respectiv de urmarire. Gajul general poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine. De aceea actiunea in revendicare pe care il are proprietarul impotriva posesorului neproprietar NU este o consecinta. care are numai un gaj general este copil ploii nu este chiar asa. respectiv capacitatea de folosinta.transmisiunile .Dreptul de gaj general NU este un drept real.2. . Sa ne imaginam ca debitorul si-a ipotecat casa ca sa obtina un imprumut. deci actiunea in revendicare nu este o aplicatie a dreptului de urmarire. Care sunt chestiunile de interes legata de teoria patrimoniului? . . Consecinta este ca gajul general nu confera creditorului chirografar urmarirea.Prin urmarire intelegem posibilitatea creditorului de a vinde silit bunul chiar daca acesta a iesit din patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul unei alte persoane.subrogatiile reale . Ipoteca este exemplul clasic. Ipoteca ii va conferi creditorului sau posibilitatea sa urmareasca bunul in patrimoniul noului proprietar si sa-l execute silit chiar daca se gaseste in acest patrimoniu.4.-este reglementat in art.deja in cadrul teoriei personaliste. o aplicatie a dreptului de urmarire. Aptitudinea de a fi titular de drepturi si de obligatii.

introduceau o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului care a primit creditul sa instraineze bunul ipotecat pana la momentul achitarii integrale a creditului. regula in ce priveste creditorii chirografari. la 1560 NCC gasim reglementata si actiunea oblica. afara de cazul in care exista intre ei un drept de preferinta sau o conventie cu privire la ordinea indestularii lor. Art. Nu are importanta ca o creanta este nascuta in baza unui contract incheiat in 2010 si cea de a doua este nascuta in baza unui contract din 2011. este ca ei nu beneficiaza de dreptul de preferinta.1. Art. Prin urmare. Si ni se spune asa: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau decalara ca acest transfer este echivalent cu neindeplinirea obligatiei garantate. Adica in masura in care debitorul nu le exercita el insusi si prin inactiunea lui risca sa isi cauzeze insolvabilitatea. au la dispozitie actiunea pauliana care este reglementata in art. regula pe care o gasim in art. aici ii spune revocatorie. deci a creditorului care are o garantie reala ce ii confera dreptul de urmarire. Am spus ca gajul general nu confera nici urmarire si nici preferinta. Respectiva practica era una abuziva. simultan si proportional valoarea creantelor din pretul bunurilor vandute. Asadar actiunea pauliana vine sa suplineasca tocmai lipsa atributului de urmarire. Asadar. gajul general este protejat prin cele 2 actiuni. prin actiunea pauliana si actiunea oblica care sunt puse la dispozitia creditorilor chirografari.2376 NCC:este un text din materia ipotecilor. creditorul va putea sa vanda silit acel bun. si vizeaza clauzele de inalienabilitate.2326 alin. o astfel de clauza de inalienabilitate este lipsita de interes. care introduceau in contractul de ipoteca prin care se garanta creditul. actiune pauliana care are efectul faptul ca in masura in care este admisa actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit va fi declarat inopozabil fata de creditor.2376 vine sa precizeze ca o astfel de clauza in materie ipotecara ca astfel de clauze vor fi lipsite de efecte. Asta inseamna ca in caz de executare silita. actiune care permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite drepturi si actiuni ai debitorului lor in masura in care debitorul este indolent. In masura in care ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita.1:textul spune ca pretul bunurilor debitorului se imparte intre creditori proportional cu valoarea creantei fiecaruia. Tocmai de acea art. Asadar. cauzandu-si sau agravandu-si insolvabilitatea.2326 NCC alin. Consecinta evidenta este ca fata de creditor bunul se va considera ca nu a iesit din patrimoniul debitorului. in cazul unui creditor ipotecar. Langa actiunea pauliana.- - - NCC si ii da posibilitatea creditorului chirografar sa atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general. Avand in vedere ca creditorii chirografari sunt mai putin protejati in fata diverselor acte ale debitorului lor prin care el si-ar putea cauza insaracia golind patrimoniul de bunuri. De ce? pentru ca bancile au omis un lucru elementar. Asadar. pentru un creditor chirografar poate fi interesant ca bunurile sa fie conservate in patrimoniul debitorului fiindca nu are drept de urmarire. creditorii chirografari isi vor recupera deodata. faptul ca pentru un creditor ipotecar nu este necesara ca mijloc de protectie clauza de inalienabilitate. Prin urmare nu are relevanta in aceasta situatie ordinea titlurilor creditorilor. nu va conta nici ordinea titlurilor si nici ordinea scadentei. Ce vrea sa spuna textul? 2376 vrea sa puna capat unei practici constante in ce priveste bancile. De ce? pentru ca ipoteca confera dreptul de urmarire. adica clauze prin care se interzice instrainarea bunului ipotecat.1562 NCC. Important este ca 57 .

- ambele creante sa fie scadente si atunci chirografarii vor veni in concurs. si in activul patrimonial a lui A se mai gaseste un imobil in valoare de 6 lei. 5 lei lui A si 5 lei lui B. prin subrogatia reala. sa ne imaginam ipoteza in care X are o ipoteca asupra acelui imobil. Activul mai contine bunuri in valoare de 5 lei.1:definitia gajului general Art. Daca ei sunt chirografari inseamna ca ei vor veni simultan. fiecare va primi 2. Asadar.. si respectiv gajul general care nu confera aceasta prioritate. Intr-o astfel de situatie se va valorifica imobilul respectiv. ei nu vor putea nici unul sa isi recupereze integral creanta ci o vor recupera doar intr-o anumita proportie. sa vanda silit toate bunurile care se gasesc in patrimoniul debitorului sau la momentul inceperii executarii silite. Formula „bunuri prezente si viitore” -gajul general nu este un drept real. 5 lei lui X si 5 lei lui Y.2324 NCC alin.5.ipoteza in care A datoreaza 10 lei. Am spus ca „se gasesc sau vor intra in viitor”. In situatia asta. ne raportam la momentul inceperii executarii silite. se datoreaza 10 lei. Toate bunurile care se gasesc in patrimoniu la acel moment sau care vor intra in patrimoniu ulterior acelui moment pot sa fie valorificate de catre creditori in baza gajului general. si va mai ramane 1 leu pe care il va primi Y. Art. 58 - - - - - - . el va lua cei 5 lei datorati lui. Unde ne intereseaza aceasta chestiune? Ex1. prin urmare nu confera preferinta si urmarire. creditorul chirografar.il gasim in materia executarii silite a obligatiilor. creditorul va putea sa valorifice. Gajul general mai este protejat printr-un mecanism al patrimoniulu. Deci discutam despre o situatie de insolvabilitate. Atentie. Ce vrea sa insemne acest lucru? Inseamna ca in baza gajului general. Ex 2. Deci privind sintagma „prezente si viitoare”. Cum stabilim acea proportie? Se indica proportia dintre activ si pasiv. ca actul este de 6 lei iar pasivul de 10 lei. vor veni simultan pentru a-si recupera valoarea creantelor. precizeaza ca de principiu debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale. Activul este 5 pasivul este 10. De ce ii important aceasta chestiune? Pentru ca gajul general ii una dintre marile mize ale patrimoniului. de prioritate la plata creantei. Inseamna ca fiecare dintre creditorii chirografari care vin in concurs vor putea sa isi recupereze doar jumatate din creanta. si mai intai isi va recupera cu preferinta creanta creditorul ipotecar. se vor obtine acei 6 lei. Asadar activul poate sa acopere doar jumatate din pasiv. prin urmare impartirea sumelor obtinute din vanzarea bunurilor debitorului se fac proportional in functie de valoarea creantei.1518 NCC . Ce se va intampla? Evident. 5 supra 10 da ½. Aicia ne intereseaza diferenta dintre garantia reala care confera dreptul de preferinta. Deci fiecare are o creanta de 5 lei. si se intinde atat cu privire la bunurile prezente cat si cu privire asupra bunurilor viitoare ale debitorului. amandoi sunt creditori chirografari. si bunurile care desi nu se gasesc in patrimoniu in acel moment vor intra in patrimoniul debitorului in viitor. pe langa actiunea pauliana si actiunea oblica. Subrogatia reala asigura tot timpul mentinerea constanta a gajului general in masura in care debitorul instraineaza bunuri prin intermediul unor acte cu titlu oneros.

pot sa inlature cu totul gajul general? Raspunsul este categoric NU. si pentru a garanta imprumutul am stabilit impreuna cu X ca el are un drept de ipoteca asupra unui imobil. De ce? pentru ca ar avea ca si cauza de nulitate: motivul neserios. Dar 2324 ne spune ca debitorul raspunde cu toate bunurile prezente si viitoare. ne fiind un text de ordine publica. In masura in care avem un notar. care ne spune ca debitorul si creditorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile care nu ii sunt ipotecate. acest lucru este posibil prin conventia lor. raspunsul evident este ca de principiu divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Pana unde pot limita.2324 alin.3 NCC:ne spune ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului autorizata de lege. scotand anumite bunuri din patrimoniu. la ce se refera textul asta? Daca am un imprumut. este reglementat in interes privat.4 vine si spune ca bunurile care fac obiectul unei diviziuni afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege.2325 NCC. deci inclusiv asta? Sa stabileasca sa nu raspunda cu anumita parte a patrimoniului sau. Adica. Prin urmare in masura in care creditorul este dispus sa accepte o restrangere.- - - -aceasta raspundere personala se va traduce asupra patrimoniului. de ce asta? Pentru ca o obligatie juridica. prin acelasi contract pot sa stabilesc cu creditorul meu ca el nu va putea sa urmareasca. De principiu raspunsul este unul pozitiv. De ce anume exista posibilitatea asta? Art. cum anume va functiona gajul general in masura in care patrimoniul este fractionat in mai multe mase patrimoniale. in ce masura.. Art. Raspunsul o gasim la art. pe care l-am contractat de la X. Asadar. fractionat patrimoniul debitorului. Cu toate acestea. Intrebarea este:va avea posibilitatea debitorul sa limiteze aceasta raspundere. o limitare a gajului general. in masura in care obtine acordul creditorului sau. teren si constructie aflata in proprietatea mea. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului. 2324 alin. Ori in masura in care inlaturi cu totul gajul general inlaturi posibilitatea de a executa silit acea obligatie. Adica consimtamantul dat fara intentia debitorului de a se obliga juridic. care notar autentifica un act juridic fara a verifica anumite chestiuni si prin asta cauzeaza un prejudiciu unuia dintre partile din contractul 59 - - - . debitorul va avea posibilitatea sa limiteze gajul general. De ce? pentru ca o conventie prin care partile ar inlatura cu totul gajul general ar fi lovita de nulitate. din sfera gajului general. Gajul general va purta asupra tuturor maselor patrimoniale in care a fost impartit.1 – nu este un text de ordine publica. este o obligatie care in caz de neexecutare voluntara poate sa fie executata silit cu forta de constrangere a statului.2324 alin. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului. in interesul creditorului. creditorul si debitorul putand sa scoata anumite bunuri din sfera gajului general. partile pot prin conventia lor sa deroge de la 2324 limitand gajul general. DA. Raspunde cu patrimoniul. Deci 1518 trebuie pus in legatura cu 2324. Asadar. trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale.2324 reglementarea gajului general. Aceasta chestiune este confirmata si de art. sa execute silit alte bunuri din patrimoniul meu in afara celora asupra carora poarta dreptul de ipoteca. partile. pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. Consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general Mai precis.

60 - - .3 al aceluiasi art. inclusiv de partea divizata). pentru ca nici acest text nu este de ordine publica.4 de la 2324 introduce exceptia. in sensul ca sa ne imaginam in exemplul nostru ca notarul are in masa patrimoniala destinata profesiei foarte putine bunuri. iar alin. In masura in care creditorii sunt anteriori momentului divizarii.4. el raspunde pentru prejudiciul cauzat. ex. De ce ne intereseaza distinctia dintre insesizabilitatea legala si cea conventionala? 1.4? Vom avea 2 gajuri generale distincte: un gaj general al creditorilor personali care se exercita numai pe masa bunurilor personale. un bun inalienabil este totodata si insesizabil. (este vorba de divizarea unui singur patrimoniu) Tocmai pentru ca nu avem patrimoniu de afectatiune. exceptia se refera exclusiv la masa patrimoniala constituita in vederea exercitarii unei profesii autorizate de lege. bunurile insesizabile din patrimoniul debitorului sunt acele bunuri care nu pot fi executate silit. sau avocat.4.- - - - respectiv. Gajul general si modul in care el poate sa fie afectat prin inalienabilitatea legala sau conventionala respectiv prin insesizabilitatea bunului.4? DA.4 ca notarul va raspunde. regula divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general. Atentie. partile revin la gajul general asupra intregului patrimoniu. Sa nu confundam insesizabilitatea cu inalienabilitatea.Pentru ca insesizabilitatea legala este opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai proprietarului bunului respectiv. in acest caz creanta va fi garantata de intregul patrimoniul. Si am spus ca partile pot sa deroge de la alin. Vor putea partile sa deroge de la 2324 alin. deci art. Deci ea poate fi stabilita prin lege sau prin conventie. Se refera numai masa patrimoniala destinata unei profesii autorizate de lege.3 stabileste regula si anume divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general.4. Insesizabilitatea poate sa aiba sorginte legala sau conventionala. clientul nu doreste ca notarul sa raspunda exclusiv cu activul acelei masei patrimoniale. el deroga de la regula stabilita in alin. iar exceptia de asemenea poate fi rasturnata in masura in care printr-o convetie a lor. Ce intelegem prin insesizabilitate = faptul ca un bun sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificate de catre creditori in cadrul executarii silite. ci ar dori sa raspunda cu intreg patrimoniul.4. situatia in care masa patrimoniala este destinata unei anumite activitati autorizate de lege. Inalienabil este bunul care nu poate fi instrainat de catre proprietar. Intr-o astfel de situatie ce se va intampla pe alin. anterior momentul in care s-a facut X notar. (adica in situatia in care creanta se naste anterior momentului crearii divizarii. se ridica intrebarea:se va putea intampla ca partile sa deroge de la 2324 alin. va putea fi executat silit doar din bunurile afectate masei patrimoniale destinate profesiei respective. Prin urmare. Prin urmare. chiar daca ne gasim in ipoteza de la alin. in ipoteza comunitatii legale. De asemenea. insesizabilitatea poate sa fie o consecinta a inalienabilitatii. Vine si ne spune textul de la alin. Nu se refera si la masele patrimoniale ale bunurilor proprii si comune in timpul casatorie. 2324 este o situatie de exceptie. Asadar. exceptia este reglementata in 2324 alin. divizarea nu va afecta gajul general al acestora. Deci un bun care nu poate fi instrainat de catre debitorul proprietar nu va putea de principiu nici sa fie executat silit de catre creditorii proprietarului. Asadar. de principiu. si un gaj general al creditorilor profesionali care se exercita numai asupra masei destinate activitatii profesionale. revenind la regula.

deci inclusiv fata de creditori doar prin notarea clauzei de insesizabilitate in CF Insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunului. Deci daca am obligatia de a construi o casa o execut voluntar inseamna ca am facut o plata. potrivit art. NCC reglementeaza la 1593-1598 ceea ce el defineste ca fiind subrogatii. se inlocuieste un drept cu un alt drept in cadrul unui patrimoniu.4 reglementeaza zisa clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii. 627 alin. indiferent ca ea este legala sau conventionala este ca bunurile insesizabile sunt scoase din sfera gajului general.2. pe cand de principiu insesizabilitatea conventionala: 1. insesizabilitatea legala produce efecte independent de notarea ei in CF. presupune o inlocuire.produce efecte doar fata de creditorii posterior actului juridic care a instituit-o 2.- 2. presupusa de legiuitor ca o consecinta a aceleiasi inalienabilitati conventionale. se intampla urmatorul lucru: tertul care face plata in locul debitorului fara intentia de a ii face liberalitati debitorului. este un efect al platii.care nu se studiaza la drepturi reale. coproprietatea – deci pana la modul de dobandire (astea nu le avem) Subrogatia reala -sa nu confundam subrogatiile reale cu subrogatiile personale. care completeaza vointa partilor.2329 alin. Subrogatia personala este un efect al platii. tertul devine noul creditor in locul creditorului initial. potrivit art. inalienabilitatea conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective. Consecinta este ca o data ce tertul a facut plata in locul 61 - - - - .devine opozabila fata de terti. Bunurile scoase din gajul general cu acordul creditorului vor fi bunuri insesizabile. Drepturi reale Cursul 9 La test avem inclusiv proprietatea. Plata inseamna executarea voluntara a oricarei obligatii pozitive. Consecinta insesizabilitatii.4 este un text supletiv. In legatura cu subrogatia personala.629 alin. Ce inseamna asta? Inseamna ca in masura in care plata. subrogatia indiferent ca personala sa reala. Dupa cum ii spune numele.627 alin. indiferent care este obiectul prestatiei. Nu are nici o legatura cu subrogatiile reale. In cazul clauzei de inalienabilitate subintelese nu ne gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci ne gasim in prezenta unei inalienabilitati conventionale. art. Consecinta este ca in baza art. Astfel. Ce intelegem prin plata? Executare voluntara a unei obligatii.4 i insesizabilitatea va fi la randul sau una conventionala. din punct de vedere al dreptului civil exista 2 categorii de subrogatii:exista subrogatii personale si subrogatii reale. Daca datorezi o suma de bani si executi voluntar acea obligatie se numeste ca ai facut o plata. daca discutam despre o subrogatie reala. inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea. 627 alin. In masura in care discutam despre o subrogatie personala se inlocuieste o persoana cu o alta persoana in cadrul unui raport de obligatii. Nu reducem plata la prestatia de a da o suma de bani.3. De asemenea. adica executarea obligatiei este facuta de catre o alta persoana decat debitorul care datoreaza acea prestatie. Din punct de vedere juridic.1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala.

din culpa probata a medicului veterinar care se ocupa de animalele respective. Raspunsul este ca NU se intampla asa. care contine universalitatea de fapt. asadar cumparatorul nu 62 - .obiectul subrogatie reale . turma de animale. animalele care au decedat. Ce parere avem? Cui va fi obligat medicul sa plateasca despagubirile? -in situatia asta. Adica. prin efectul subrogatiei reale. se perfecta. echivalentul lor valoric mi se cuvin mie. Asta este o universalitate de fapt. Asta este subrogatia personala.mediul in care se produce subrogatia reala: -invariabil subrogatia reala. sa presupunem ca A ii vinde lui B o turma de vite. A ii datoreaza lui B 3 lei. deci aici avem inlocuirea unui creditor initial cu un creditor survenit. a patrimoniului de exemplu. Cumparatorul vine si spune urmatorul lucru: avand un vedere ca cele 5 vite fac parte din turma. Dar culpa medicului se constata dupa momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare. despagubirile datorate.il reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli. inlocuirea? La nivelul creditorului. Asta inseamna ca daca prejudiciul s-a produs inainte de incheierea contractului de vanzare-cumparare. ca proprietar al turmei respective. ele murind inainte de vanzare. in patrimoniul vanzatorului s-a produs subrogatia reala. in cadrul activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este divizat in cadrul activului unei mase patrimoniale. Prin urmare s-a produs o subrogatie reala dar la nivelul patrimoniului care este o universalitate juridica si nu la nivelul turmei de animale. si echivalentul valoric a intrat nu in universalitatea de fapt numita turma de animale ci in patrimoniul vanzatorului. proprietar al acelei universalitati de fapt. in momentul in care C face plata.debitorului el va putea pe viitor sa il urmareasca pentru executare pe debitor in locul creditorului initial. Subrogatia reala Ce intelegem prin subrogatie reala? = Intelegem inlocuirea unui drept subiectiv determinat cu un alt drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Important de retinut:SUBROGATIA REALA NU SE PRODUCE IN CADRUL UNIVERSALITATILOR DE FAPT. se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitait juridice. Adica mie mi s-a vandut o universalitate de fapt. Ex. putem constata ca: 1. Deci ex. din universalitatea aia de fapt au iesit anumite bunuri. universalitatea de fapt pe care noi o numim turma de animale se gasea in patrimoniul vanzatorului. De unde initial era creditor B pe viitor devine creditor C. de ce nu? Pentru ca la nivelul universalitatilor de fapt NU are loc subrogatia reala. In loc sa plateasca A vine si face plata din varii motive C. echivalentul lor valoric mi se cuvin tot mie in calitate de titluar. se preda animalele si se constata ulterior vanzarii ca inainte de incheierea contractului de vanzare. Prin urmare. 2. pe viitor C devine creditor si el il va putea urmari pe A pentru plata celor 3 lei. indiferent de forma ei. Asadar. a iesit dreptul de proprietate asupra animalelor decedate. Subrogatia reala are loc la nivelul universalitatii juridice. Prin urmare. vanzarea. in masura in care cumparatorul ar fi avut pretentia sa primeasca el despagubirile s-ar discuta despre o subrogatie reala. Unde avem subrogatia. 5 animale din turma au murit. Asta inseamna ca din turma si totodata din patrimoniul care l-a continut. Se incheie contract de vanzare intre A si B.

De ce? pentru ca la oricare dintre patrimonii ne-am uita. ca intotdeauna universalitatea de fapt va fi inclusa intr-o universalitate juridica. din el iese o valoarea patrimoniala. legatura dintre subrogatia reala si transmisiunea cu titlu particular este faptul ca atunci cand subrogatia reala se produce in temeiul unui act juridic cu titlu oneros ea este insotita de transmisiuni cu titlu particular. dreptul de proprietate asupra terenului.raportul dintre subrogatiile reale si transmisiuni -o prima chestiune:nu exista nici o legatura intre subrogatiile reale. daca ne raportam strict la unul dintre patrimonii. nu se inlocuiesc intre ele niciodata patrimonii respectiv mase patrimoniale. Transmisiunea cu titlu particular este instrainarea unui drept determinat dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. Punctele comune ale celor doua categorii de subrogatii: 1. iarasi discutam despre o transmisiune cu titlu particular. Insa grija.contractul de schimb: prin care A ii transmite in proprietatea lui B un apartament de bloc. Deci grija foarte mare. ea se produce numai la nivelul universalitatilor juridice. ce inseamna asta? Transmisiune cu titlu particular. Prin urmare.ambele variante de subrogatii reale presupun inlocuirea intre ele a 2 drepturi subiective in cadrul unui activ patrimonial 2. vom avea la nivelul lui 2 transmisiuni cu titlu particular si vom avea de asemenea subrogatii. Asm discutat ca transmisiunea cu titlu particular se refera la unu sau mai multe bunuri determinate. si ea este inlocuita cu o alta valoare patrimoniala. dreptul de proprietate asupra terenului porneste din patrimoniul celuilalt si ajunge in patrimoniul lui A. Terenul. fiindca universalitatea de fapt este un ansamblu de bunuri puse in comun de catre proprietarul lor. Care este asadar legatura intre transmisiunea cu titlu particular cu subrogatia? Intotdeauna cand vom discuta despre un act juridic cu titlu oneros. Insa. in cadrul lui se va produce o subrogatie reala. -toate subrogatiile reale au ca obiect inlocuirea intre ele a unor drepturi determinate. fie in varianta subrogatiei reale cu titlu particular. Dar. -singura corelatie care poate fi facuta este aceea intre subrogatiile reale si transmisiunile cu titlu particular. Deci prin intermediul unei subrogatii reale. subrogatia reala indiferent de varianta ei nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt. Transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal vehiculeaza patrimonii. Ex. 3. C se intampla aicia? Dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc pleaca din patrimoniul lui A si ajunge in patrimoniul lui B. si transmisiunile universale respectiv transmisiunile cu titlu universal. Tipurile de subrogatii reale Subrogatia reala se prezinta fie in varianta subrogatiei cu titlu universal. iar B ii da la schimb lui A un teren.ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros 63 - - - .va putea in temeiul subrogatiei reale sa pretinda despagubiri. daca ne raportam la unul singur dintre patrimonii. indiferent de forma ei. indiferent ca ele sunt cu titlu universal sau cu titlu particular. subrogatia reala nu se va produce in cadrul universalitatii de fapt ci in cadrul patrimoniului care o contine. pentru ca transmisiunea presupune 2 patrimonii distincte. Pai daca au proprietar inseamna ca bunurile acelea toate se gasesc in patrimoniul unei persoane. Despagubirile vor putea fi pretinse de catre vanzator.

respectiv drepturi accesorii in raport cu dreptul subiectiv inlocuit. un bun al unei persoane este distrus. atat.subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu. De ce? pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens. in patrimoniu intra dreptul de creanta asupra despagubirilor. exemplu foarte simplu. In stiuatia asta discutam despre o dobandire oneroasa. ce se intampla juridic: din patrimoniul victimei acelei prejudiciu iese dreptul de proprietate asupra bunului distrus. atentie. fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros. -deci sa ne imaginam ca in cazul subrogatiei reale cu titlu universal. pur si simplu se stinge. doar ca bunul este in patrimoniul X. prin sarcini constituite in favoarea tertilor. Dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu. ea nu vede altceva.dobandirile oneroase in temeiul unor fapte juridice. Subrogatia reala cu titlu particular vede mai multe detalii. intereseaza din tot regimul juridic al unui anumit drept subiectiv un singur lucru: ca el face parte dintr-un anumit patrimoniul. fara sa fi tinut la un anumit echivalent. Deci a iesit dreptul de proprietate. adica fara un echivalent. ex. si in locul lui. Asta inseamna ca din patrimoniul initial iese o valoare patrimoniala care nu este inlocuita de nimic. Deci avem la nivelul patrimoniului o subrogatie reala. din culpa unui tert. Ex. pentru ca dreptul acela nu se transmite niciunde. 64 - . Subrogatia reală cu titlu particular aceasta se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul juridic particular al dreptului respectiv -ce intelegem prin regim juridic particular? = intelegem orice fel de limitari ale acelui drept. testament. ex. A. Prin urmare nu avem subrogatie. Care este diferenta: varianta cu emana caldura: este subrogatia reala cu titlu universal.- - - -acest titlu oneros al instrainarii este determinat fie prin vointa partilor atunci cand instrainarea presupune un act juridic. deci le dobandesti gratuit. Cum vine asta? Avem fapte juridice din care dobandim drepturi gratuit. Diferentele dintre cele doua categorii de subrogatii: 1. De ce? nu mai exista bunul. B.donatie. cu dimensiuni si dupa aceea se uita cu niste ochelari cu infra rosu si vede zonele in care emana caldura acel bun sau nu emana caldura. iar in patrimoniul beneficiarului acelei liberalitati pur si simplu se adauga o valoare patrimoniala fara ca de acolo sa fi plecat anterior un anumit drept. nu se produce subrogatie.:uzucapiunea: este un fapt juridic care presupune o dobandire de drepturi prin efectul legii. nu mai poate subzista nici dreptul de proprietate fara un suport material. aici nu discutam despre o transmisiune. Daca ne raportam la ipotezele noastre de subrogatii. Ex 2. cu culori. Deci subrogatiile reale cu titlu universal si cu titlu particular sunt ca o persoana care mai intai se uita cu ochii liberi si vede mai intai un bun. daca avem un act juridic gratuit. si fapte juridice din care dobandim drepturi in temeiul unui echivalent. care s-a produs nu in temeiul unui act juridic oneros ci in temeiul unui fapt juridic.in schimb accesiunea presupune ca dobandesti un drept esti tinut la o contraprestatie. Ex 1. faptul juridic ilicit presupus de raspunderea civila. adica iese ceva din patrimoniu si intra altceva in schimbul valoric respectiv. S-a stins. Deci subrogatia presupune un raport oneros.

ci observa si regimul sau specific. in mod automat. adica cu toate sarcinile si cu toate drepturile accesorii. dar ignora cu desavarsire toate drepturile. Daca in schimb discutam despre o subrogatie reala cu titlu particular. drepturile accesorii care vizau bunul inlocuit. sau in ipoteza in care partile prin acordul lor stabilesc producerea lui. si 2. exista deja in legatura cu acel bun. Consecinta in cazul subrogatiei reale cu titlu particular este ca toate aceste sarcini sau drepturi accesorii in loc sa plece din patrimoniu odata cu bunul inlocuit. Subrogatia reala cu titlu particular va presupune nu un singur pas:faptul ca iese un bun si in locul lui intra un alt bun. Deci observa toate aceste elemente. In situatia asta va avea loc in patrimoniul 65 - - - . ci 2 pasi: 1. sa zicem ca am luat un credit de la banca. vreau sa schimb apartamentul cu un alt apartament dintr-un alt oras pentru ca ma mut. subrogatia reala cu titlu universal observa un singur lucru: ca dreptul de proprietate se gaseste intr-un anumit patrimoniu.pe langa faptul ca il inlocuieste preia sarcinile. adica in cazul nostru apartamentul ar trebui sa preai dreptul de ipoteca. 2.in masura in care dau la schimb un teren asupra caruia exista o servitute de trecere si o ipoteca. in lipsa unei prevederi legale sau a unei clauze contrare. in lipsa de prevedere legala sau de clauza cuprinsa in contract care sa spuna altceva. pot sa inchei contractul de schimb si sa stabilesc cu consimtamantul bancii ca ipoteca trece de pe bunul pe care il aveam initial in proprietate pe bunul care il primesc in locul lui. de data asta ea observa nu numai faptul ca bunul se gaseste intr-un anumit patrimoniu. Iar bunul de inlocuire nu preia nimic din aceste sarcini sau din drepturi accesorii. a bancii. Ce inseamna asta? In masura in care un bun se instraineaza cu titlu oneros dintr-un patrimoniu. si primesc in loc un apartament de bloc. adica faptul ca bunul ala este ipotecat. Ulterior. Subrogatia reala cu titlu particular se produce doar in ipoteza in care este instituita. lucrurile stau diferit. Si coschimbasul imi spune ca accepta sa faca schimb cu mine dar numai cu conditia in care primesc un bun liber de sarcini. Consecinta este ca daca are loc o simpla subrogatie reala cu titlu universal. in masura in care il obint si acordul creditorului. este dat in arenda. este grevat cu un drept de servitute. Ex. reglementata de lege sau de parti prin conventia lor. Ea reprezinta un efect al fortei de atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari oneroase. Ea se produce de la sine.subrogatia reala cu titlu universal este o functie a patrimoniului. bunul inlocuit pleaca exact in situatia in care se gasea. altul il inlocuieste. este dezmembrat. sarcinile care se constituie. In cazul sbrogatiei reale cu titlu particular. este grevat de un drept de uzufruct. automat.mai intai iese un bun. In aceasta ipoteza. de la sine. pentru ca altfel nu pot sa plimb o sarcina de pe un bun pe altul. Atat. Ex. Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa unei clauze sau a unei reglementari legale contrare. Acest al doilea pas se produce numai in ipoteza in care legiuitorul il instituie. echivalentul pecuniar primit in schimbul acelui bun va intra cu certitudine in acelasi patrimoniu. Nu este interesata de ele.in masura in care am intr-un anumit patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren care este grevat cu o ipoteca.- Ex. mi-a ipotecat apartamentul. se muta asupra bunului de inlocuire. grevat de o servitute sau data in locatiune. ce se va intampla: din patrimoniul meu iese dreptul de proprietate cu tot cu ipoteca care il greveaza si in locul lui intra dreptul de proprietate asupra apartamentului de bloc. Asta este subrogatia reala cu titlu universal.

Asta inseamna ca din patrimoniu este bunul cu regimul lui juridic particular si in locul lui intra un alt bun care nu ii preia regimul juridic particular. Ii valabila clauza. Suma respectiva va putea fi urmarita silit de catre creditor datorita faptului ca in ipoteza noastra.- - - meu o subrogatie reala cu titlu particular convenita. Ex. un creditor al meu vrea sa ma execute silit din suma de bani pe care mi-a dat-o vecinul. Inalienabilitatea bunului atrage si insesizabilitatea lui. creanta asupra banilor a intrat in patrimoniul meu in locul dreptului de proprietate asupra cabanei. avand in vedere ca cabana era insesizabila si creanta asupra banilor este insesizabila. Imi plateste despagubirile. Asta inseamna ca daca bunul care a iesit a fost inalienabil plus insesizabil. pentru ca cabana respectiva era grevata de o clauza de inalienabilitate.627-629 NCC. mai precis pentru clauza de inalienabilitate art. din culpa unui vecin care are o parcela de teren alaturata in zona de munte. Clauza de inalienabilitate 66 - . primesc prin donatie un bun imobil. Pana aicia avem subrogatie reala cu titlu universal. Asta inseamna ca nu pot sa instrainez bunul timp de 15 ani. Pentru ca este o subrogatie reala cu titlu universal.2649. Si eu vin si ii spun creditorului ca nu se poate. In principiu textele pentru cele 2 clauze sunt preluate intr-o forma usor modificata din codul civil din Quebec. Vecinul imi datoreaza despagubiri.1212-1217.stabilita prin conventia. iar pentru clauza de insesizabilitate la art. altfel se inlocuieste bunul cu alt bun atat. contractul partilor. cabana cu clauza de inalienabilitate pe 15 ani. Dar. Prin urmare creditorii vor putea sa urmareasca acea suma de bani. Raspuns: nu este insesizabila suma de bani. cabana mea ia foc si arde integral. - .Dreptul de proprietate Limitele dreptului de proprietate -627 NCC un articol care a generat multe discutii Precizari: -in NCC gasim reglementate (o sa tratam in paralel clauzele de inalienabilitate si de insesizabilitate) clauzele de inalienabilitate la art.2329. Adica faptul ca nu poate fi executat de catre creditori. bunul de inlocuire nu de vine automat inalienabil si insesizabil. deci nu ma poate executa silit din acea suma de bani. pentru ca nu se reglementeaza legal ce se intampla cu inalienabilitatile daca bunul respectiv este distrus. Observatie esentiala: in codul civil al Quebecului se specifica in mod expres atat in materia clauzelor de inalienabilitate si de insesizabilitate faptul ca ele pot fi instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Inseamna ca se va aplica doar subrogatia reala cu titlu universal. Pai suma de bani. Clauza de inalienabilitate nu se stramuta asupra sumei de bani. Nu avem text de lege. Aceasta limitare a sferei lor de aplicabilitate nu se regaseste in NCC roman. in lipsa oricarei reglementari legale. Dar aceasta preluare a regimului juridic particular intre bunurile care se inlocuiesc se intampla numai daca este reglementat expres legal sau conventional. Prin urmare. Altfel nu are loc. precizari in legatura cu originile clauzelor: Adica originile de reglementare legislativa. Dupa 8 ani jumătate. in timp ce clauzele de insesizabilitate sunt reglementate in art.

In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun.3: in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. Daca ni se interzice 67 - - - - . inalienabil si insesizabil. clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real. pe care proprietarul cu incalcarea clauzei il instraineaza. opozabilitatea ar fi erga omnes ex lege. in materie mobiliara. Asta inseamna ca pentru a avea o veritabila inalienabilitate. Clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un act juridic. per a contrario.De asemenea. In masura in care inalienabilitatea care greveaza bunul mobil ar fi o inalienabilitate legala. De asemenea. ci avem o inalienabilitate legala. ea greveaza bunul. incalcarea ei atrage nulitatea contractului prin care o incalci. Ce inseamna asta? Ex.clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nici o forma cu inalienabilitatea legala. nu putem discuta despre o veritabila inalienabilitate. Delimitare: 1. spre deosebire de cea conventionala. Aceste reguli le gasim la 937 NCC. Ce vrea sa spuna textul de la 628 alin. abitatia este o varianta de uzufruct care poarta asupra unei constructii.628 NCC alin. In aceasta ipoteza nu avem o clauza de inalienabilitate. Care este miza discutiei: incalcarea clauzei de inalienabilitate care are caracter real. Aceasta afirmatie este valabila si pentru clauza de insesizabilitate. Daca avem o clauza:cumparatorul se obliga sa nu vanda bunul timp de 15 ani ---.- = este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun. sau esti obligat sa il transmiti numai unor membrii de familie pentru ca vrem sa pastram bunul in familie. este opozabila erga omnes ex lege. iar tertul dobanditor este de buna credinta. pentru ca inalienabilitatea blocheaza cu totul atributul de dispozitie juridica. sau nu ai voie sa vinzi bunul lui X. fara a fi necesara notarea acesteia in materie imobiliara in CF.avem interdictie de instrainare. deci intr-o astfel de situatie nu s-ar mai pune problema ca tertul sa se poata prevala de buna lui credinta. nu poti sa dispui de bunul ala catre nimeni si prin nici un fel de act juridic intre vii.2:ne spune despre dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. In schimb incalcarea unei simple interdictii de instrainare fiind vorba de o obligatie personala atrage raspunderea contractuala. In aceasta situatie. 2. daca clauza ii formulata de felul urmator: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani ---avem clauza de inalienabilitate. adica in temeiul legii. ii o sarcina care greveaza bunul. De asemenea vom intalni formulari:inalienabilitate partiala ex. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate cu privire la bunul mobil. clauza de inalienabilitate blocheaza exercitiul unui atribut al proprietatii.3? textul spune ca daca am un bun mobil grevat de o clauza de inalienabilitate. adica de necunoasterea legii. dispozitia. tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a ii putea fi desfiintat titlul de dobandire. ele vor trebui notate in CF pentru opozabilitate. Art. art. si anume. in cazul clauzelor de inalienabilitate conventionale. Propriu-zis. din nou. Care este interesul acestei distinctii? Inalienabilitatea legala. Asta inseamna inalienabilitate.973 NCC alin. Si ni se spune ca acest drept este gratuit. o clauza formulata de felul urmator: nu ai voie sa vinzi bunul.

In situatia asta ii clar ca noua nu ni s-a blocat atributul de dispozitie. Deci promisiunile de vanzare ar fi vizate de art. Daca un bun este inalienabil conventional sau legal. Pe cand daca este vorba de o insesizabilitate conventionala. pentru a fi opozabila ea trebuie inscrisa in materie imobiliara in CF pentru a fi opozabila. difera de: insesizabilitatea legala. Textul trebuie coroborat cu art. ex.629 daca este vorba de inalienabilitate conventionala.60 ind.4 NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila. Clauza de inalienabilitate: precizare importanta: art. pentru ca este vorba de un text supletiv care prezuma ca vointa partilor este aceea de a … dar printr-o clauza contrara partile pot sa deroge de la 627 alin.4 face referire la o inalienabilitate conventionala. Insa.627 alin. bunul prin nici un act juridic intre vii.4. -insesizabilitatea implicita ii cea care este o consecinta a inalienabilitatii. 627 alin. inseamna ca nu pot sa instrainez sau sa grevez cu gaj.numai vanzarea sau numai instrainarea cu titlu oneros a bunului ii clar ca nu discutam despre o clauza de inalienabilitate ci despre o simpla obligatie personala de a nu vinde sau de a nu schimba bunul. Diferentieri: 1. In aceasta situatie avem o simpla obligatie personala care atrage ca sanctiune raspunderea contractuala cu daune interese. Avem voie sa il donam. deci inalienabilitatea este conventionala. intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor a dreptului de proprietate a unui bun mobil sau imobil. si se interzice sa il instrainezi cu titlu oneros. ipoteci si altele. Ca sa fie inalienabilitate. nu se pot prevala de necunoasterea insesizabilitatii legale. intr-o astfel de situatie discutam despre o interdictie de instrainare. Deci se poate intampla cum: ni se doneaza un bun cu obligatia pentru noi ca noi sa dispunem de bun numai cu acte cu titlu gratuit.627 alin. clauza de insesizabilitate = este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.1 din legea de punere in aplicare a codului civil (este introdus prin OUG 79 din 2011): precizeaza ca in categoria conventiilor prevazute de art. Avem voie sa il instrainam numai cu titlu gratuit. respectiv 2329 daca este inalienabilitate legala. nu instituie o inalienabilitate legala.627 alin. precizarea este ca: 627 alin. - - 68 .clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienabilitatea legala sau conventionala a unui bun. Deci nu discutam despre o inalienabilitate.2 NCC -daca avem o insesizabilitate legala. 2.973 alin. art. adica care nu cunosc existenta ei.4. creditorii.4.4 nu este. cu toate consecintele aferente. iar in materie mobiliara ea nu le este opozabila creditorilor care sunt de buna credinta. consecinta este in materie imobiliara ca ea este opozabila de plin drept ex lege. el devine si insesizabil.clauza de insesizabilitate care are o natura contractuala intotdeauna. automat in temeiul art. iar in materie mobiliara ca tertii de buna credinta.

-insesizabilitatea la fel ca inalienabilitatea are caracter real. in felul asta am putea frauda creditorii care iau in calcul un anumit gaj general iar ulterior noi decidem ca anumite bunuri sa fie inalienabile si implicit insesizabile. Deci doar la momentul initial. bunurile acelea nu devin insesizabile. 3. Bunurile raman in sfera gajului general. Consecinta va fi ca si insesizabilitatea va fi lipsita de orice fel de eficacitate. pentru ca inalienabilitatea atrage si insesizabilitatea. al unui tert sau chiar un interes public.- Insa. -se foloseste printr-un abuz de limbaj termenul de insesizabilitate inclusiv intr-o asemenea conventie. Deci daca am o clauza care spune ca bunul nu se poate instraina timp de 60 de ani. In masura in care un creditor izolat accepta prin conventia incheiata cu debitorul ca el sa nu execute silit anumite bunuri. nu putem sa ne transformam bunurile in bunuri inalienabile decat la momentul la care si prin intermediul actului prin care bunurile alea intra in patrimoniul nostru.sa nu confundam clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor.clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa/instituita in actul oneros sau gratuit. Atragand insesizabilitatea. Ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorilor. Deci o astfel de conventie produce efecte numai intre parti. nu si ulterior. 2. . cand intra in patrimoniul nostru.clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. nu exista vreo limitare. 3. Justificarea este protectia creditorilor. insa conform art. al dobanditorului. clauza de inalienabilitate trebuie sa fie temporara si stabilita pe o perioada care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de clauza.clauza de inalienabilitate respectiv clauza de insesizabilitate de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate - - - - 69 . iar conventia aceea produce efecte numai fata de creditorul respectiv. translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat -asta inseamna ca de principiu. Clauza insa nu este valabila. Nici un creditor nu poate urmari acele bunuri.2329 aceste conditii de valabilitate se extind si la materia clauzelor de insesizabilitate) 1. Odata intrate in patrimoniul nostru de principiu regula este ca nu putem sa le transformam in bunuri inalienabile. pentru ca este stabilita pe o perioada de timp care depaseste 49 de ani. El nu va putea sa urmareasca silit acele bunuri. ii o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea. in masura in care insesizabilitatea este o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de valabilitatea clauzei de inalienabilitate. Conditiile de valabilitate (cu privire la clauzele de inalienabilitate. Asta inseamna insesizabiliatea. interes care poate fi al instrainatorului.

si trebuie sa fie astfel conceputa incat sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului. -de principiu. ea va fi lovita de nulitate. prin vointa unei terte persoane sa fie aduse intr-o situatie de mana moarta. se poate intampla altceva. ea trebuie sa se regaseasca in actul juridic translativ de proprietate prin care cel tinut de clauza de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul. Clauza care incalca aceste conditii de valabilitate atrage nulitatea absoluta. De ce nu? Pentru ca exista clauze perpetue si clauze asimilate celor perpetue. iar orice clauza care depaseste este nula si am incheiat discutia. Deci cerinta este caracterul temporar. ea trebuie as fie temporara. pentru ca bunurile care se afla in circuitul civil nu pot prin vointa proprietarilor. respectiv exista unui interes serios si legitim sunt impuse ca si cerinte de valabilitate care protejeaza ordinea si interesul public. ii si sub limita maxima de 49 de ani si sa ii fie impus unui proprietar care are 80 de ani. deci sub limita de 49.si sa fie justificata de un interes serios si legitim (valabil pentru ambele clauze) Precizari: 1. 2. sa poata fi instrainat. Se ridica intrebarea: este sau nu valabila o astfel de clauza. insesizabilitate care este stabilita chiar temporara fiind care este stabilita pe un termen astfel incat va dura pana la sfarsitul vietii proprietarului sau mai mult. -sa nu ne imaginam ca orice clauza instituita pe o perioada de pana la 49 de ani este valabila. adica pe o durata indefinita. 70 - - - . Care este sanctiunea in masura in care clauza este perpetua sau asimilata celor perpetue. o astfel de clauza este asimilata clauzelor perpetue. Asta ce inseamna? Inseamna ca orice clauza de inalienabilitate.1 la valabilitatea clauzelor de inalienabilitate. Chiar daca ii pe o perioada mai mica de 49 de ani. adica sa aiba acelasi regim juridic ca si bunurile in afara circuitului civil. pentru a fi valabila o asemenea clauza. De ce? pentru ca in esenta termenul asta este o consecinta a cerintei ca acea clauza sa fie temporara. Sa avem o astfel de clauza pe o durata de 40 de ani. Prin urmare ce se poate intampla? Ipoteze: In masura in care clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate este perpetua. in marja aia de 49 de ani? Raspunsul este ca NU este valabila. Bunul trebuie ca mereu sa poata sa circule. se doneaza un bun unui proprietar care are 80 de ani si i se impune o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea pe o durata de 40 de ani. trebuie sa se incadreze in termenul de 49 de ani. 3. Prin urmare. ii si temporara. fapt care rezulta din art. Prin urmare. o astfel de conditie care nu indeplineste conditiile de validitate este de sanctionat cu nulitate absoluta. care face trimitere la alin.caracterul temporar -NCC specifica faptul ca este vorba de un termen de maximul 49 de ani. respectiv este lipsit de un interes serios si legitim? Sanctiunea intr-o astfel de ipoteza este nulitatea absoluta.De asemenea.- Drepturi reale Cursul 10 Conditiile de valabilitate de la clauzele de inalienabilitate sunt aceleasi si pentru clauzele de insesizabilitate. De ce nulitatea absoluta? Pentru ca caracterul temporar. Ex.2329 NCC. oricare din ele: 1. avand in vedere ca ea aparent s-ar incadra in limita aia. pentru care poate fi instituita o astfel de clauza. Insa. pentru a fi valabila ea trebuie sa fie temporara.

Ramane la aprecierea instantei sa verifice daca clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate a fost motiv determinant pentru parti la incheierea acelui act juridic. Este vorba de art. adica o nulitate absoluta a clauzei. nulitatea absoluta va atrage nulitatea/va invalida intregul contract. un imobil. In principiu. Explicatia acestei conditii se refera la protejarea gajului general. clauza trebuie sa se gaseasca inserata in contractul translativ de proprietate prin care bunul intra in patrimoniul celui care va fi tinut de clauza de inalienabilitate. sau discutam despre o nulitate partiala. Si aceasta prezumtie pe 627 alin. Chiar legiuitorul insa aduce o ipoteza de exceptie. in masura in care ea reprezinta cauza. caz in care vom avea o nulitate totala.- - Acum se ridica intrebarea daca. nulitatea ei va atrage nulitatea intregului act juridic care o contine. -in masura in care iau un credit de la banca si in contractul de credit banca introduce o clauza de inalienabilitate. pe durata de executare a contractului de credit si implicit pe durata existentei a contractului de ipoteca. Asta inseamna ca daca am un contract de vanzare in care se introduce o clauza de inalienabilitate lovita de nulitate absoluta.4 71 - - - - - . nu se pune problema sa prezumam ca ea a reprezentat motivul determinant. continuta intr-un contract de ipoteca. cand clauza de inalienabilitate poate sa existe si in acte juridice netranslative de proprietate. respectiv a creditorilor. O astfel de clauza.627 alin. Asadar. -in cea de a 2-a fraza ni se specifica faptul ca in contractele cu titlu oneros caracterul determinant se prezuma in mod relativ. stipularea este inutila. motiv determinant. Prin urmare nu produce efecte juridice. este ipotecat in favoarea bancii si fiind ipotecat. Textul spune urmatorul lucru: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau din care reiese ca nerespectarea ei echivaleaza cu neindeplinirea obligatiei garantate. spunand ca bunul pentru care tu ai garantat acest credit. Prin urmare este irelevant pentru creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului său sau este instrainat unui tert. Evident. bunul este inalienabil.2376 este lipsita de orice fel de efecte. Art. pentru a fi valabila. un imprumut. 2376 NCC:reglementeaza clauza de inalienabilitate introdusa.3 NCC:care specifica mai intai ca clauza de inalienabilitate. este vorba de o prezumtie relativa. clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca care insoteste creditul sau imprumutul.3 ultima fraza vizeaza exclusiv contractele oneroase. Pentru ca in actele cu titlu gratuit motivul determinant este de principiu intentia de a-l gratifica pe beneficiarul actului. sau intr-un testament.627 alin. fiind prezumat ca acea clauza a fost determinanta pentru parti la incheierea contractului. care o data ce au luat in calcul un gaj general nu pot sa constate ca ulterior debitorul lor scoate anumite bunuri proprii in afara gajului general fara consimtamantul lor. pentru ca ipoteca confera creditorului dreptul de urmarire asupra bunului. Care este justificarea? Justificarea este data in primul rand de faptul ca in cadrul unui contract de ipoteca care garanteaza un credit. ea va atrage de principiu nulitatea intregului contract. Daca clauza de inalienabilitate este stipulata intr-o donatie.este lipsita de interes serios si legitim. conform art. a intregului act.

Evident. Ori este foarte posibil in cazul unui contract de fiducie ca constituitorul sa transmita catre fiduciar o masa de bunuri. Prin urmare o clauza de inalienabilitate legala in cazul fiduciei ar incurca foarte tare mecanismul de functionare al acestui contrac. printr-o clauza contrara sa deroge de la art. legea prezuma ca in cadrul promisiunii de vanzare care nu are un efect translativ de proprietate. Ex. Ams pus ca trebuie sa fie intr-un act translativ de proprietate. - 72 . Prin urmare. ci bunuri care sa aiba aceeasi valoare sau o valoare sporita.- - - NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietate catre o persoana determinata sau determinabila. Care este acest moment? Este momentul dobandirii. fiduciar nu are obligatia sa pastreze aceleasi actiuni. partile pot prin conventia lor. sa fim atenti ca este vorba de o clauza de inalienabilitate conventionala prezumata de legiuitor.Principala consecinta este imposibilitatea pentru proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate.4 se refera NU la o inalienabilitate legala. astfel incat la final cand se termina contractul. Ex. ci la o inalienabilitatea conventionala.se constituie o fiducie asupra mai multor actiuni la diverse societati comerciale sau unele tranzactionate la bursa.4 ar fi o inalienabilitate legala. Consecinta ar fi ca in cazul unui contract de fiducie. exista o clauza de inalienabilitate care interzice instrainarea bunului pe perioada de eficacitate a promisiunii. Ea va produce efecte de la momentul dobandirii in proprietate a bunului de catre cel tinut de clauza de inalienabilitate.4. el sa remita catre beneficiar bunuri de acelasi valoare sau chiar de o valoare sporita.1 NCC:care in final stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalienabilitate. un contract din care sa se nasca obligatia de a transmite in viitor proprietatea. El are obligatia sa le tranzactioneze. este o prezumtie relativa.627 alin. ca conform legiuitorul roman. sa le valorifice. spune:contracte din care se va naste obligatia de a transfera in viitor proprietatea. scopul acestei clauze este sa ii protejeze pe creditori.60 ind.627 alin. in masura in care se incheie actul.627 alin. Efectele clauzelor de inalienabilitate 1.fiducia – ea presupune un contract care este in felul urmator: A ii transmite lui B proprietatea unor bunuri cu titlu temporar. Asta inseamna. textul asta se refera si la promisiunile de vanzare. intotdeauna cel care primeste bunurile in proprietate temporara nu ar putea sa le instraineze fiind tinut de aceasta inalienabilitate. o promisiune de vanzare a unui bun. In aceasta situatie. Art. fiducia ar fi un act.1. urmand ca la finalul contractului B sa aiba obligatia sa transmita proprietatea unui tert beneficiar stabilit de catre parti. Daca 627 alin. In situatia asta. pe beneficiarul promisiunii ca asta sa fie sigura ca ulterior promitentul vanzator va mai fi in masura sa ii transfere proprietatea bunului la momentul la care incheie vanzarea. partile nu ar putea sa deroge de la ea. respectiv promisiunile la un antecontract translativ de proprietate. Conform legii de punere in aplicare a NCC art. Facem legatura cu conditiile de validitate. cu obligatia pentru fiduciar nu de a transmite la final acelasi bunuri. De aceea.—juridic oricum nu este corect acest text. este foarte important urmatorul lucru:art. Prin urmare. Interesul este faptul ca textul este foarte vag.

art.2 NCC. de 73 - - . Asta inseamna ca clauza de inalienabilitate blocheaza transferul de proprietate doar prin acte juridice intre vii. clauza de inalienabilitate produce efecte doar cu privire la actele juridice intre vii. sa i se asigure posibilitatea de a locui intr-un anumit oras pe perioada studiilor. In materie imobiliara pentru a fi opozabila fata de terti. proprietatea se va putea transmite la succesori fie prin succesiune legala fie prin succesiune testamentara. pentru ca in aceasta situatie am avea o succesiune vacanta) Deci. Prin urmare nu are fondurile necesare sa plateasca impozite. (ar fi absurd sa fie altfel. si ulterior minorul constata ca mentinerea acelei cladiri. sa asigure intretinerea imobilului. Ce se intampla in masura in care clauza de inalienabilitate cu privire la un imobil nu este notata in CF? daca nu este notata: a.628 alin. Conform art. Efectele fata de terti Care sunt tertii vizati? = Sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun. mult mai important care justifica instrainarea ex. in masura in care proprietarul bunului tinut de aceasta clauza decedeaza inainte ca ea sa isi inceteze efectele.a aparut un interes superior. Discutia este valabila numai in materie imobiliara.interesul care a justificat clauza nu mai subzista b. Prin urmare in materie mobiliara nu se pune problema publicitatii clauzei de inalienabilitate.se doneaza un bun unui minor cu o clauza de inalienabilitate pana ajunge el la majorat.5 NCC. Ori proprietarul nu este tert.5. fiind o clauza in favoarea lui. El cunoaste clauza de inalienabilitate pentru ca el este parte in contractul care care contine acea clauza de inalienabilitate.2 NCC permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: a.art. etc. Si atunci ce poate sa faca? sa ceara instantei sa constate acest lucru si sa ii permita instrainarea imobilului. Inainte ca el sa ajunga la majorat. Se ridica intrebare ce se intampla cu subdobanditorul care a cumparat acel bun de la proprietar cu incalcarea clauzei.627 alin. Confirmarea acestei afirmatii o gasim in art. care precizeaza faptul ca lipsa conditiilor de publicitate nu-l impiedica pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate sa pretinda de la proprietarul care a incalcat clauza despagubiri. asadar va fi tinut la despagubiri. 1. clauza de inalienabilitate va trebuie notata in CF. contract prin care se incalca clauza de inalienabilitate.imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii. un contract de vanzare.627 alin. In consecinta. si intretinerea bunului donat este extrem de costisitoare. Ce se va intampla aicia? In materie mobiliara nu avem un regim de publicitate generala. pentru ca el mai are o alta locuinta. de o cladire.- - 2. fie cel care dobandeste bunul de la proprietar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. Deci el nu se poate prevala de lipsa inscrierii in CF. cu privire la bunul respectiv. se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie supusa formalitatilor de publicitate legala daca este cazul.in cazul subdobanditorului -ex. De ce? de exemplu daca este vorba de o locuinta.628 alin. schimb. subdobanditor care se prevaleaza de faptul ca acea clauza nu era notata in CF. De ce anume? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti. 3.

902 NCC:precizeaza ipotezele de notare in CF cu efect de opozabilitate si specifica faptul ca drepturile respective devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare. daca nu este inscris in CF este inopozabil. sunt inopozabile tertilor.prin exceptie. dreptul este opozabil numai daca este inscris acolo. Vine legea si spune ca clauza de inalienabilitate imobiliara este opozabila numai daca este inscrisa in CF.cunoasterea efectiva. adica opozabilitatea. absenta publicitatii poate fi invocata inclusiv de tertul care a cunoscut pe alta cale dreptul. Ce intelegem din cele doua liniate: faptul ca regula este urmatoarea: a. exista conform legii ipoteze in care cunoasterea efectiva. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate nu avem un text legal care sa spuna ca ele pot fi facute opozabile doar prin inscriere in CF. daca se dovedeste ca tertii au cunoscut pe alta cale drepturile respective.ai fost martor cand au incheiat contractul). numai atunci cand legea spune in mod expres. cele 74 - . raspunsul este ca daca nu este notata nu este opozabila. daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale. daca am un drept pentru care legea conditioneaza opozabilitatea de inscrierea intr-un registru de publicitate. altfel decat din CF asigura sau nu opozabilitatea.22 alin. Prin urmare.1 este ca cunoasterea prin sistemul de publicitate sau prin alta cale.22 alin. cunoasterea clauzei de inalienabilitate imobiliara altfel decat din cuprinsul CF care aceasta clauza opozabila fata de tert sau nu? cunoasterea efectiva. numai in aceste situatii este absolut necesara.1 vine si spune ca cu toate acestea. art. actele.876 NCC. ele devin opozabile fata de terti chiar fara inscriere in CF. a tertului. cunoasterea efectiva nu valoareaza opozbilitate. in general.902 NCC. in afara sistemului de publicitate are acelasi efect ca si cunoasterea prin sistemul de publiciate. Insa. faptele alte raporturi juridice supuse publicitatii. Dupa care textul vine si adauga: in afara de cazul in care din lege rezulta ca simpla cunoastere al acestor drepturi nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate.22 alin1 :daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv.1 si 2:spune ca regula. Adica. Dupa care. ne lamureste art. inscrierea drepturilor in sistemul de CF. prin urmare nu pot fi afectate drepturile celui care a cumparat cu incalcarea clauzei. se ridica intrebarea cu privire la ipoteza in care tertul care a contractat cu proprietarul cunostea pe alta cale existenta clauzei de inalienabilitate. Alin 2:atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de publicitate. Adica. suntem de acord ca in cazul clauzelor de inalienabiliate nu este caracter constitutiv. Asadar. obligatorie.22 NCC: Art. (ti-a spus proprietarul. Asadar. si art. in afara sistemului de publicitate nu asigura opozabilitatea. pentru a li se asigura opozabilitatea fata de terti. Art. ai vazut contractul. De ce? ne raportam la art. Deci nu este prevazut cu un caracter constitutiv. art. daca se demonstreaza ca tertul a cunoscut pe alta cale dreptul respectiv. ci strict efect de opozabilitate.- - - principiu. Mai precis. Afara de cazul in care acestea le-au cunoscut pe alta cale.22 alin. drepturile.art. Deci. cunoasterea efectiva asigura opozabilitatea sau sunt conditionate exclusiv de inscrierea in CF. b. Se ridica intrebarea daca in cazul clauzelor de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate. ca aceasta este la intabulare. adica numai prin notare. Raspunsul este DA. dreptul devine opozabil fata de tert.22 NCC:care se gaseste in capitolul referitor la publicitatea legala. in afara CF. regula pe art.

dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. creditorilor viitori ai proprietarului respectiv. ea este opozabila si creditorilor anterior ai proprietarului. ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. Vine alin. in momentul in care avem in vedere 628 alin. Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate legea nu spune acest lucru. Care este logica? Creditorii anteriori ai cumparatorului iau in considerare un anumit gaj general. creditori anteriori ai cumparatorului. ea nu este opozabila decat creditorilor viitori. Textul spune clar ca daca clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu oneros. opozabilitatea. De aceea. Deci. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit. valoarea gajului general in principiu daca este un act oneros se produce o subrogatie reala cu titlu universal si gajul valoric ramane constanta. Insa.ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului ce inseamna opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditori? La ce efect al clauzei ne referim? La insesizabilitate.3 NCC. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un contract oneros. ci 20 lei-valoarea casei. ea nu va fi opozabila decat creditorilor ulteriori.4. - 75 .1:A cumpara de la B printr-un contract de vanzare cumparare un imobil cu clauza de inalienabilitate pe o perioada de 10 ani. Aceasta clauza de inalienabilitate nu va fi opozabila creditorilor anteriori. De aceasta clauza va fi tinuta A pentru ca el este cel care devine proprietarul bunului.- doua feluri de cunoastere au acelasi efect. Si atunci gajul general nu mai este de 20 de lei. ii clar ca ne referim la insesizabilitatea bunului atrasa de clauza de inalienabilitate. fata de creditori ce efect va produce? Insesizabilitatea. Aceasta clauza inseamna ca pe 10 ani A nu poate sa instraineze bunul si creditorii lui nu ar putea sa urmareasca silit acel bun. In ipoteza in care legea spune in mod expres ca opozabilitatea se poate realiza doar prin inscrierea lui. In masura in care cumparatorul care este debitorul lor areun gaj general de 20 lei si ulterior dupa nasterea creantei lor el cumpara un anumit bun. Ex.4 NCC vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului Ce ne intereseaza la cele doua texte? Ne intereseaza urmatorul lucru: a. Ce spune 628 alin4:in cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit. adica cei care aveau creante deja nascute.2 si spune ca intr-o singura situatie de exceptie cand cunoasterea efectiva nu are efect de opozabilitate. Adica echivalentul valoric al bunului care a iesit va fi scos din gajul general. Ce se intampla cu opozabilitatea fata de creditori Sa avem in vedere 628 alin. 628 alin. in masura in care dobandirea se face prin act cu titlu oneros clauza de inalienabilitate este opozabila doar creditorilor viitori. Si in felul asta creditorii anteriori isi vad gajul redus fara sa fi putut anticipa acest lucru. in masura in care in acel contract de vanzare se stipuleaza o clauza de inalienabilitate.4 NCC si 629 alin. Deci am discutat pana acuma despre opozabilitatea fata de cel care cumpara. Ce intelegem din textul asta? Ca avem 2 regimuri juridice juridice dupa cum clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Pentru ca aia vor putea sti de la bun inceput care este gajul general.

Prima sanctiune in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate este anularea. B incalcand clauza vinde imobilul lui C. Cine poate invoca nulitatea relativa? X beneficiarul clauzei si A. De asemenea. in aceasta situatie A are posibilitatea sa pretinda revocarea donatiei dintre A si B. revocarea intervine atunci cand clauza de inalienabilitate este cuprins intrun act cu titlu gratuit. A ii vinde lui B un imobil cladire cu o clauza de inalienabilitate. b. Nulitatea relativa va putea fi invocata de catre A. Sa nu ne gandim ca tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate este C. instrainatorul din contractul care contine clauza. instrainatorul din actul care contine clauza de inalienabilitate. pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate. Ex. tertul beneficiar al clauzei este X care nu este parte in contractul dintre A si B.nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate.- In masura in care dobandirea se face cu titlu gratuit. in conditiile acestea vanzarea dintre B si C va putea fi anulata.1027 si urmatoarele NCC -rezolutinea respectiv revocarea poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator. Nulitatea relativa va viza cel de-al doilea act juridic. nu se mai pune discutia asta. cat si de catre instrainatorul din contractul care contine clauza de inalienabilitate. nulitate care poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate. Ulterior B vinde lui C. Insa X care este tert fata de acest contract nu poate sa ceara rezolutiunea. Asta inseamna ca pentru a discuta despre sanctiunea incalcarii unei clauze de inalienabilitate trebuie sa avem minimum 2 acte juridice distincte: un act juridic care contine clauza si un act juridic prin care se incalca clauza. Ex. adica de catre autorul proprietarului tinut de catre clauza de inalienabilitate. A vinde lui B cu clauza de inalienabilitate. intr-o astfel de situatie contractul dintre B si C este anulabil. respectiv de tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate (cine o fi el). nulitatea relativa. Ex. cu clauza de inalienabilitate in favoarea unui tert.rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate precizari: -texte care ne intereseaza sunt art. A ii vinde lui B un teren cu constructie. in cazul nostru.1 si art. Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate 2 sanctiuni posibile: a. pentru ca dobanditorul nu transmite nimic in schimbul bunului primit si care este afectat de clauza de inalienabilitate. in aceasta situatie A are posibilitatea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B pentru nerespectarea clauzei. deci nulitatea relativa prin care se incalca aceasta clauza. Ulterior. - - - - 76 . A ii doneaza lui B cu clauza de inalienabilitate si B incalcand clauza vinde lui C. B incalcand clauza instraineaza lui C. De ce? Pentru ca X locuieste in acel imobil. Ex.629 alin.

- Beneficiarul clauzei de inalienabilitate. nu a cunoscut clauza de inalienabilitate in materie mobiliara el va ramane proprietar si titlul lui nu va putea fi desfiintat. Distinctia intre coproprietatea si devalmasie: 77 - . in cazul inalienabilitatii conventionale este posibila invocarea art. Distintia intre cele trei: Coproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate.937 care spune ca in cazul bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate. Deci are ca obiect bunuri determinate. Prin urmare ea va fi opozabila automat. se vor putea pretinde doar despagubiri de la cel care a instrainat bunul cu incalcarea clauzei. Ce vrea sa spuna acest text? Ca in masura in care A ii vinde lui B un bun mobil cu clauza de inalienabilitate.628 alin. proprietatea comuna. atunci cand un patrimoniu este transmis catre una sau mai multe persoane distincte. - . totusi. Daca ar fi vorba despre o inalienabilitate legala a unui bun mobil. cu activ si pasiv. Cu referire la 937 .937. intr-o astfel de situatie. Deci coproprietatea se deosebeste de indiviziune prin aceea ca in cazul coproprietarilor acestia au exclusive drepturi asupra unor bunuri determinate. La randul ei vom vedea ca coproprietatea se imparte in coproprietate obisnuita respective coproprietate fortata. el se poate prevala de art. Patrimoniul in cazul PF se transmite doar mortis cauza.3 NCC -ni se spune:in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta.art. incalcand aceasta clauza vinde bunul lui C.937 numai in masura in care tertul este de buna credinta. c. atunci nu s-ar putea invoca art.Coproprietatea Chestiuni generale Coproprietatea. Asta inseamna ca daca tertul a fost in eroare. in masura in care C este de buna credinta. Indiviziunea – are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau. in masura in care nu este parte in contractul care contine clauza. pe cand in cazul coindivizarilor acestora le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii. indiviziunea va aparea in cazul transmisiunilor cu titlu universal. Ulterior B. De regula. se poate prezenta in mai multe variante. nu poate sa ceara nici revocarea si nici rezolutiunea. de plin drept fara publicitate. fiind vorba de bunuri mobile nu avem unde sa realizam publicitatea clauzei de inalienabilitate. Prin urmare. evident ca s-ar pune problema anularii contractului dintre B si C. Sa nu confundam coproprietatea cu indiviziunea sau cu devalmasia. adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. astfel ca indiviziunea in cazul persoanelor fizice va aparea de regula intre succesorii cu titlu universal.

B si C cumpara un teren de la X si nu se specifica in contractul de vanzare decat ca ei in calitate de cumparatori. Obligatii care se pot referi la intretinerea bunului. pe cand in cazul devalmasiei aceste cote nu sunt stabilite. Coproprietatea este obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj. De asemenea.635 eset o norma supletiva. in cazul coproprietatii. bunul nu este divizat in materialitatea lui. cotele care le revin coproprietarilor sunt cote din drept si nu cote din bun. Art. care reglementeaza repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari. A. Observatii generale cu privire la cotele presupuse de coproprietate Art. acestia pot sa deroge de la 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor. Asadar.634 alin.- -se refera la faptul ca in cazul coproprietatii se cunosc cotele fiecaruia dintre coproprietari.636 care specifica ca fiecare coproprietar are dreptul sa foloseasca bunul comun in masura in care nu ii schimba destinatia si nu aduce atingere dreptului celorlalti coproprietari. raportat la cotele coproprietarilor din dreptul de proprietate. Inseamna ca prin conventia coproprietarilor. in masura in care titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre proprietari. printre care art. industriale. aceste cote se prezuma a fii egale Ex.2 si 3 care pana la urma sunt doar aplicatii ale art.635.1 si 2 NCC care stabileste mai intai ca in cazul coproprietatii. si in masura in care avem o posesie faptica asupra bunului si o posesie tabulara. X in calitate de vanzator. la un prejudiciu cauzat de bun care trebuie reparat de catre coproprietari. etc. Precizari: Ce intelegem prin beneficii? = intelegem fructe naturale. va fi preferata posesia tabulara. - - - 78 .3 si care in esenta reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei. Raporturile dintre coproprietari Art.633 care trebuie corelat cu 919 alin. De asemenea. adica stabilesc aceeasi regula de impartire a fructelor respectiv a cheltuielilor. Precizare in legatura cu modul de exercitare a dreptului de proprietate in cazul coproprietatii -Art. Evident discutam despre o prezumtie relative. civila. Exista mai multe articole. avem art.637 care se refera la fructul bunului comun. respectiv producte Ce intelegem prin sarcini ale coproprietatii? = intelegem obligatii nascute in legatura cu bunul aflat in coproprietate.635. respective de impartire a beneficiilor. In principiu regula este ca coproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului proportional cu cota lor din dreptul de proprietate. se identifica terenul si pretul. fracctionarea vizeaza dreptul de proprietate. Intr-o astfel de situatie se prezuma ca cotele lor sunt egale. 638 alin.

- Cel care impotriva vointei celorlalti coproprietari exercita in mod exclusive folosinta bunului comun poate fi obligat la despagubiri.Atentie. adica iesirea din starea de coproprietate.639 care reglementeaza partajul de folosinta. De retinut: 1. 79 - . avem art. ei vor avea de asemenea posibilitatea de a introduce o actiune posesorie impotriva celuia care i-a deposedat. pot sa o ipotechez in masura in care este un bun susceptibil de a fi ipotecat.672 NCC:vizeaza conventiile privitoare la suspendarea partajului Ni se spune ca aceste conventii nu pot fi incheiate pe o perioada mai mare de 5 ani. cu actele juridice pe care ei le incheie cu referire la cota lor din dreptul de proprietate. Asta inseamna ca daca am facut astazi intre coproprietari un partaj de folosinta prin care am stabilit modul in care fiecare va utiliza o parte determinate din bun. 639 stabileste faptul ca prin conventia coproprietarilor sau prin hotarare judecatoreasca in lipsa unei intelegeri intre coproprietari. Precizare: sa nu confundam actele juridice pe care coproprietarii le incheie cu privire la bun in ansamblul lui. 2. Asta inseamna ca daca eu sunt coproprietari si am o cota de 1/5. Tot cu privire la modul de folosire concreta a bunului. mai intai art.636 alin.639.In masura in care unul dintre coproprietari ii deposedeaza pe ceilalti. cota asta ce pot sa fac: pot sa o vand liber fara acordul celorlalti coproprietari. In cazul in care se realizeaza un partaj de folosire conform art. chiar daca coproprietarii stabilesc partajul de folosinta pe o perioada determinata. exista posibilitate de a se stabili in concret modul de utilizare a bunului aflat in coproprietate. 1. nimic nu ne opreste ca peste 2 saptamani oricare din noi sa ceara partajul propriu-zis. cu privire la bunul aflat in coproprietate. trebuie sa permiti si celorlalti folosirea bunului este si el un text de lege supletiv.partajul de folosinta in acceptiunea NCC poate sa fie atat conventional cat si judiciar 3. Deci faptul ca 636 vorbeste despre despagubire este o variant de actiune.efectul paratajului de folosinta este unul real. el nu se limiteaza la nasterea de obligatii personale intre coproprietari 4. ceilalti nu vor fi tinuti sa se limiteze numai la a pretinde despagubiri. ex. adica iesirea din starea de coproprietate. nimic nu ne opreste chiar daca de exemplu acest partaj este incheiat pe 2 ani. Iar in materie de imobiliara ele trebuie inscrise in CF. dar nu limiteaza actiunea coproprietarului care a fost deposedat de un alt coproprietar. Partile pot prin conventia lor sa deroge de la acest text. Voi ipoteca numai cota mea de 1/5. partajul de folosinta nu atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu-zis.partajul de folosinta nu pune capata coproprietatii 2. In legatura cu actele juridice respective actele materiale care pot fi incheiate de catre coproprietari. pe 3 ani.1:nu ai voie sa schimbi destinatia. Ce sunt aceste conventii? = coproprietarii au posibilitatea sa stabileasca pe o perioada de maxim 5 ani mentinerea coproprietatii fara posibilitatea vreunuia dintre ei de a cere partajul.partajul de folosinta NU atrage suspendarea partajului Art.

risca sa se daramane. Ex. ulterior. legea ii confera acest privilegiu lui X asupra bunului respectiv. Acest privilegiu legal le confera in legatura cu bunul respectiv dreptul de urmarire. creditorii mei personali vor putea sa vanda silit cota mea de 1/5. in contextul asta trebuie sa fim atenti al art. poate sa incheie singur fara consimtamantul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare. B. Insa. Raspunsul este ca pe temei contractual societatea de constructii se poate indrepta exclusiv impotriva coproprietarului cu care a contractat. se va pune problema de la cine recupereaza tertul sumele datorate pentru conservarea bunului. care ii plateste pe coproprietari si care isi impart intre ei pretul. C sunt coproprietari. invocand art.678 alin. X intervine si repara un imobil. Ori in cazul nostru aceasta garantie se naste in temeiul art. urmand ca ulterior A sa se intoarca cu regres impotriva celorlalti coproprietari. Totusi.635 sa pretinda in regres celorlalti coproprietari sa ii achite lui o parte din cheltuieli conform cotelor lor parti. Vom discuta in cele ce urmeaza acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul lui si nu numai cota unui coproprietar. Intrebarea este de la cine anume va putea sa pretinda suma datorata societatea de constructii.3 NCC:textul spune ca creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun…. De ce am spus privilegiu? Privilegiul este o garantie reala care se naste in temeiul legii.ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia. pentru a fi protejati suplimentar. vand bunul unui tert. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca acest text 678 alin.678. A contracteaza cu societatea de constructii X. intervine partajul si la partaj bunul este atribuit lui C sau partile fac altfel partajul. asta inseamna ca ele incheie un contract cu un tert care tert intervine pentru a repara bunul respectiv. evident ca unicul debitor contractual fata de debitorul X ramane A. au dreptul sa urmareasca silit bunul in mainile oricui s-ar gasi atat inainte cat si dupa partaj. Ce va presupune privilegiul respectiv? Ca in masura in care nu i se face plata de catre A. De ce ne intereseaza distinctia dintre cele 2? Ne intereseaza pentru ca in masura in care este vorba despre un act juridic de conservare. ce este important de observat este faptul ca indiferent de faptul ca privilegiul poarta asupra unui bun mobil sau 80 - - - .3 instituie un veritabil privilegiu pentru creditori. incheie un contract cu o societate de constructii prin care acea societate repara cladirea respectiva. 1. asupra bunului in legatura cu care s-au facut lucrarile de conservare.ipoteza in care unul dintre coproprietari constatand ca o constructie obiect al dreptului de coproprietate.640 NCC. Cum anume functioneaza privilegiul la care am facut referire: Ex.- De asemenea. urmand ca ulterior acesta. conform art. insa. A.. De asemenea el poate efectua acte materiale de conservare a bunului. ii clar ca in instanta X va putea sa pretinda plata sumei numai de la A. Daca este vorba de un act juridic. In masura in care este vorba de un act material de conservare aceasta ce presupune? Faptul ca un coproprietar repara de exemplu bunul aflat in coproprietate.actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate -orice coproprietar. X are posibilitatea sa se duca in patrimoniul lui C sau in patrimoniul tertului D si sa vanda silit bunul de acolo pentru a-si recupera creanta. Nu este platit X de catre A. D. Intr-o astfel de situatie.

imobil. A si B care au impreuna o cota de 3/5 dau in chirie bunul unui tert. B o cota de 2/5 si C o cota de 2/5. pe care o s-o gasim la efectele fata de terti al actului juridic. 641 spune in esenta ca in masura in care este vorba de un act de administrare cu privire la bunul comun. locatorul are obligatia sa asigure folosinta corespunzatoare a bunului fata de chirias. B si C. X. C. si raspunsul il gasim in 641 si in 642 NCC. el nu trebuie inscris in vreun sistem de publicitate. Si atunci cum ar putea C sa pretinda o parte din chirie. Va putea sa ii ceara el lui C care nu a consimtit la incheierea contractului sa intervina si sa repare imobilul dat in chirie? NU. in temeiul legii din momentul in care se naste creanta pe care o garanteaza. Asta inseamna ca daca am 3 coproprietari. In masura in care ploua in casa este clar ca nu ii o folosinta corespunzatoare. In total ne dau 1. Prima intrebare: celalat coproprietar. in masura in care 2 dintre ei se asociaza. 2. Dar plata chiriei este tot o obligatie personala. strang 3/5. acest act de administrare se poate incheia valabil cu consimtamantul coproprietarilor care sunt titluari ai majoritatii cotelor parti.Evident ca pe aliniatul ultim de la 641 pentru actele de dispozitie si cele asimilate lor este mentinuta regula unanimitatii. Problema la 642 ii ca atunci cand legiuitorul spune ca actele juridice sunt opozabile celuilalt coproprietar nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. o sa vedem ca in temeiul contractului de locatiune. Dar ce inseamna ca ii sunt opozabile? = opozabilitatea. El se naste si dobandeste rang automat. Daca ne intrebam de unde o astfel de obligatie.actele de administrare 641 NCC care vine cu o noutate absoluta fata de VCC. A. Pentru ca daca ii sunt opozabile el va avea obligatia sa ii permita folosirea bunului de catre chirias. A are o cota de 1/5. Ramane intrebarea: va putea tertul X sa ceara coproprietarului C care nu a consimtit la contract sa intervina si sa repare imobilul? Din contractul de locatiune se nasc drepturi personale si prin urmare aceste obligati personale tin numai partile care si-au dat consimtamantul la incheierea contractului de locatiune. va putea sa pretinda o parte din sumele obtinute cu titlu de chirie? DA. A doua intrebare: in masura in care chiriasul constata ca ii ploua in casa. Ori 81 - - . ne spune ca tertul are obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce drepturile nascute dintr-un contract. sa se pretinda creditor intr-un raport personal in masura in care el nu a consimtit? Este o chestiune delicata. Ipoteza:avem 3 coproprietari. adica majoritatea cotelor parti si pot sa incheie. Per a contrario. unul are o cota de 2/5. 3. altul are o cota de 1/5 si al treilea are iarasi o cota de 2/5. fara consimtamantul celui de a-l treilea un act de administrare. 642 ne spune asa: alin1: actele juridice facute nu nerespectarea regulilor din 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit la incheierea actului. in exemplul nostru. actele juridice incheiate cu respectarea cerintelor din 641 sunt opozabile coproprietarului care nu a consimtit.

-a doua distinctie:actele incheiate cu privire la intregul bun respectiv actele incheiate cu privire la cota parte care ii revine unui coproprietar:tot ce discutam despre necesitatea majoritatii cotelor parti pentru a incheia un act de administrare. In masura in care un coproprietar intelege sa dispuna exclusiv de cota lui din dreptul de proprietate. Sanctiunea in cazul coproprietatii este inopozabilitatea. nicidecum la stari de fapt. repara bunul. Pentru ca opozabilitatea se refera exclusiv la stari de drept. si in 82 - - . ci ii obligatia care ii revine in mod normal locatorului. ceilalti coproprietari vor fi preferati la vanzare in conditii egale de pret. prin care stabilesc ca in masura in care unul dintre coproprietari va dori sa isi instraineze cota lui din dreptul de coproprietate. (unde in masura in care avem devalmasie si se incheie acte juridice fara consimtamantul celuilalt sot. evita o pierdere. Asta este valabil numai pentru devalmasia in raporturile dintre soti). intr-o asemenea situatie el va fi obligat ca mai intai sa ii notifice pe ei.- - aceasta obligatie nu este obligatia unui tert. cat si acte juridice.etc. toate se refera la acte juridice care vizeaza bunul in ansamblul sau. acel contract il va tine. celui care a dat in chirie bunul. un contract. coproprietarii incheie un acord. nu avem ce discuta despre opozabilitatea lui fata de ceilalti coproprietari. poate sa o instraineze poata sa faca ce doreste. despre inopozabilitatea actului de dispozitie daca nu ii respectata regula unanimitatii. ajunge sa fie asimilat partilor contractante. adica va naste drepturi si obligatii chiar daca in mod norma nu poti fi obligat fara vointa ta.641. Ci il asimileaza partilor. Adica.1 in masura in care contractul este incheiat cu acordul coproprietarilor care au majoritatea cotelor parti. un act juridic. in legatura cu prima observatie:actele de conservare facute de un singur proprietar pot sa fie atat acte materiale in sensul ca el intervine. De ce are importanta chestiunea asta? Pentru ca in masura in care vom discuta despre un act material de conservare.sa nu confundam actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota lui din drept si actele juridice incheiate cu privire la intregul bun aflat in coproprietate ex. ---sa nu confundam cu reglementarea din dreptul familiei. sanctiunea este nulitatea. si acel consimtamant era cerut. discutam de act de administrare. Sigur. Deci 642 nu il priveste pe coproprietarul care nu a consimtit in calitate de simplu tert care trebuie sa respecte un act juridic fata de care el este strain. Sigur. Drepturi reale Cursul 11 Coproprietate – continuare Precizare: Sa nu confundam 2 chestiuni: a. intr-o astfel de ipoteza el nu are nevoie de acordul celorlalti proprietari:poate sa o greveze. si chiar in lipsa consimtamantului lui el va fi tinut de obligatiile nascute de actele de administrare incheiate in conditiile art. De ce? pentru ca conform 642 alin.actele juridice cu actele materiale b. 642: sanctiunea nerespectarii cerintelor de la 641 nu este nulitatea contractului ci este inopozabilitatea lui fata de coproprietarul care nu a consimtit. exista posibilitatea ca pe cale conventionala coproprietarii sa stabileasca unii in favoarea celorlalti un drept de preemtiune = inseamna un drept de preferinta la vanzare.

643 NCC:actiunile in justitie cu privire la bunurile aflate in coproprietate. Actul de conservare. actul respectiv de administare este opozabil si fata de coproprietarii care nu au consimtit. In esenta:in masura in care un coproprietar incheie un act juridic de conservare sau coproprietarii care detin majoritatea cotelor parti incheie acte juridice de administrare pe perioada coproprietatii. I ce sens? In sensul ca coproprietarii care nu au consimtit au obligatia generala negativa de a nu face nimic prin care sa incalce contractele respective.635 NCC: care spune ca coproprietarii sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proportional cu cotele lor din drept. aceste acte juridice le sunt opozabile si coproprietarilor care nu au consimtit. dar asta numai in masura in care ei se decid in acest sens. Fiind si ele acte de conservare este logic ca oricare dintre coproprietari poate sa introduca singur fara consimtamantul 83 - - - . In masura in care coproprietarul care consimte la incheierea acestui act achita echivalentul prestatiei facute de tert pentru a repara/remedia bunul respectiv. De unde anume deducem ca este vorba de opozabilitate? Ne raportam la art. pe care le gasim reglementate la art. De ce ne intereseaza aceasta chestiune? Pentru ca sa nu confundam raporturile reale dintre coproprietari. spre deosebire de ipoteza de la 681 NCC. el va avea ulterior regres impotriva celorlalti coproprietari insa de aceasta data regresul nu este intemeiat pe contract. Ceilalti coproprietari nu sunt tinuti de obligatiile nascute din acest contract. sau actul juridic. Art. Asta inseamna ca in masura in care se incheie un act de conservare. si anume suportarea sarcinilor respectiv impartirea fructelor. poate fi inchetat de catre oricare dintre coproprietari fara a exista consimtamantul celorlalti.642 alin. a art. A nu se confunda cu situatia de la 681 NCC. atat. si aceste efecte fata de terti le gasim reglementate in art. actul de conservare.641.1281 NCC. Actiunile in justitie prin care se urmareste protejarea dreptului de proprietate nu sunt altceva decat acte de conservare. adica cu majoritatea cotelor parti. discutam exclusiv de acte juridice cu privire la bun. cu privire la bunul aflat in coproprietate. Este posibil sa existe o astfel de conventie intre coproprietari. raportul obligational din contractul respectiv exista doar intre coproprietarul care a consimtit la incheierea lui si tertul cu care l-a incheiat.642 NCC alin1:spune ca actele juridice facute cu nerespectarea regulilor prevazute la art. ci este intemeiat pe raporturile reale dintre coproprietari. fiindca ei sunt straini de contract. Per a contrario. De asemenea. in masura in care este vorba despre un act de administare incheiat pe perioada coproprietatii fara acordul tuturor coproprietarilor dar respectand art. orice acte juridice incheiate de catre unul sau de catre mai multi coproprietari cu respectarea conditiilor de la 641 vor fi opozabile celorlalti coproprietari. Precizarea generala este legata de 640 NCC:spune ca actele de conservare cu privire la bunurile aflate in coproprietate pot sa fie facute valabil de catre oricare dintre coproprietari fara acordul celorlalti. intr-o astfel de situatie.641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit expres sau tacit la incheierea actului respectiv. aceasta vizeaza efectele juridice fata de tert a unui act juridic. cu raporturile contractuale nascute din incheierea acestor contracte ca acte de conservare respectiv act de administrare. insa ei raman terti fata de acest contract. In legatura cu opozabilitatea. Atat.1. va fi opozabil celorlalti coproprietari chiar daca ei nu au consimtit la incheierea lui.masura in care ei doresc sa dobandeasca aceasta cota parte le va instraina lor. Intr-o astfel de situatie.

respectiv vor imparti fructele acestuia in mod egal. ex.- - celorlalti coproprietari actiuni in justitie prin care sa protejeze dreptul de proprietate. Care anume sunt aceste norme supletive de la care se poate deroga: 1. hotararea judecatoreasca nu este opozabila celorlalti coproprietari.643 alin. desi in mod normal ar trebui sa le imparta conform cotelor lor din drept.643 alin. altul o cota de 2/7 si al treilea o cota de 4/7. in masura in care tertul are pretentii impotriva coproprietarilor. Tertul poate sa introduca actiunea in revendicare si impotriva unuia singur dintre coproprietari. coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa modifice criteriile stabilite de art. ea beneficiaza tuturor coproprietarilor. intr-o astfel de ipoteza nu este deloc tentant pentru tert sa il actioneze in judecata pe unul singur dintre coproprietari. Si printr-un astfel de contract. tertul poate sa-l actioneze ca parat pe unul singur dintre coproprietari. ea va beneficia tuturor coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti. Art. Art.1. Este vorba in principiu despre actiunea in revendicare impotriva tertului care i-a deposedat si despre actiunea negatorie. indreptata impotriva oricarui tert care fara a-i deposeda pe coproprietari incepe sa exercite un drept real. coproprietarii stabilesc ca ei vor suporta sarcinile bunului. pentru ca hotararea judecatoreasca pronuntata va avea autoritate de lucru judecat doar fata de paratul respectiv.. avem 3 coproprietari. tertul care incepe sa isi amenajeze un drum de acces peste un teren aflat in coproprietate. un dezmembramant al proprietatii asupra bunului aflat in coproprietate. - - 84 . Prin urmare.care sa aiba calitatea de parat. prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza raporturile reale dintre coproprietari. Insa. ca un tert sa aiba pretentii impotriva coproprietarului. ---chestiune rezulta din art.2 specifica faptul ca in masura in care hotararea judecatoreasca profita coproprietatii. Asadar.2 NCC. in masura in care aceeasi actiune nu este admisa. Intr-o astfel de situatie. orice coproprietar poate sta singur ca si reclamant intr-o actiune petitorie.mai intai. 644 NCC: care reglementeaza zisele contracte de administrare a proprietatii Ce sunt aceste contracte de administare a proprietatii = ele sunt acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre toti coproprietarii. Oricare dintre coprorietari va putea sa introduca impotriva acestui tert o actiune negatorie prin care sa arate ca tertul nu detine un drept de servitute asupra imobilului respectiv. Insa. coproprietarul introduce actiune in revendicare si actiunea ii este respinsa. Ex. Inseamna ca ceilalti coproprietari vor avea la randul lor posibilitatea sa introduca impotriva aceluiasi tert o actiune in revendicare. Aceasta chestiune rezulta din art. Asta inseamn ca in ipoteza in care unul singur dintre coproprietari introduce o actiune in revendicare actiunea este admisa. indiferent ca este vorba de revendicare sau de actiune negatorie. Ce inseamna asta? Ex.643 alin. unul are o cota de 1/7. Evident ca se poate intampla si cealalta chestiune. de repartizare a beneficiilor si respectiv a sarcinilor bunului aflat in coproprietate.635. Ex. La un moment dat un tert introduce impotriva lor o actiune in revendicare. sa zicem ca avem 3 coproprietari care stapanesc un bun. este de preferat sa ii actioneze in judecata pe toti coproprietarii.

ultima derogare pe care o pot face prin contractele de administare a proprietatii se refera la art. fiecare poate sa foloseasca intreg teren. Ii foarte complicat sa vina el sau sa tot trimita mandat pentru incheierea de acte juridice cu fiecare ocazie in care se iveste posiblitatea inchirierii bunului. - - - - 85 . celalat de 4/7.635. 3. asta daca aplicam art.636: coproprietarii au posibilitatea ca in mod conventional.641. 4. 639 nu este altceva decat derogarea de la art. Concluzia: art. Astfel de derogari au in vedere atat acte materiale. iar celalalt il va folosi pe perioada iernii. Si atuncia.636 care este o norma supletiva. Adica sa stabileasca ca unul dintre ei va folosi imobilul respectiv pe perioada verii. el va putea sa incheie fara acordul celorlalti si acte de administare.639 NCC. Asadar el nu are majoritatea cotelor parti pentru a incheia singur acte de administrare. Insa coproprietarii au posibilitatea sa deroge de la art. Ex.641 ii da posibilitatea ca chiar avand o cota de 3/7 sa incheie singur acte de administrare. 2 coproprietari. si la suportarea sarcinilor bunului.636. pe durata coproprietatii sa stabileasca modul in care fiecare dintre ei va folosi o parte determinata din bun si sa stabileasca totodata exclusivitatea. Intr-o astfel de situatie ceea ce vor face ei va fi de fapt o zisa coproprietate periodica. Adica sa fie dat in chirie. iar celalalt cealalta jumatate. ex. Insa. -deci ei pot sa deroge si de la art.au posibilitatea sa partajeze folosinta si in timp.636 posibilitate recunoscuta tocmai in art. si care reglementeaza partajul de folosinta.641 NCC in sensul ca prin acordul tuturor coproprietarilor. Propriuzis. respectiv este vorba de fructus si usus. folosirea efectiva a bunului de catre unul dintre coproprietari. Aici facem trimitere la art. daca A si B sunt coproprietari asupra unui teren. Precizare:aceste derogari pe care le vor face ei si pe 635 cu fructele si pe 636 cu folosinta bunului. Adica in mod normal. cat si acte juridice.639 si sa stabileasca ca unul singur dintre coproprietari spre exemplu va folosi exclusiv terenul pe intreaga durata a coproprietatii. pe intreaga durata a coproprietatii. 636 si 641 sunt toate norme supletive. La fel cum pot sa imparta material terenul. unul are o cota de 3/7. In masura in care se stabileste ca pe intreaga durata a coproprietatii un singur coproprietar va folosi bunul. Ii interesat celalalt ca bunul respectiv aflat in cluj sa fie valorificat. Care este justificarea unui astfel de acord intre coproprietati? Pai celalat sa zicem ca locuieste in Statele Unite. exista posibilitatea de a i se conferi unuia sau mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate. in alte conditii decat cele stabilite in art.- 2. prin acordul coproprietarilor i se poate conferi lui posibilitatea ca chiar cu o cota de 3/7 sa incheie singur astfel de acte de administrare.636 NCC cu privire la exercitarea in comun a atributului usus conferit de dreptul de proprietate. si sa stabileasca ca unul va folosi jumatate. In coproprietate exista un apartament situat in localitatea cluj. ave. In localitatea cluj traieste coproprietarul care are cota de 3/7. incheie un contract de administrare cu celalat coproprietari prin care derogand de la art.a doua norma supletiva de la care se poate deroga prin acordul partilor este cea reglementata de art. De la care coproprietarii pot sa deroge.

1270 reglementeaza forta obligatorie a actului juridic. Sunt 2 lucruri diferite.1270 alin. Art. respectiv de indiviziune. art. Ce este in esenta? = actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate. b. De ce ne intereseaza chestiunea asta? Pentru ca tocmai am vazut. in masura in care in coproprietate se gaseste un imobil. ramanand aplicabile regulile de drept comun. Prin derogare de la regula in materia fortei obligatorii a contractului.1 nu este un text supletiv.1 si sa stabileasca spre exemplu ca santiunea pentru nerespectarea lui 641 ar fi nulitatea.1276 NCC Art.2. Sa nu ne imaginam ca coproprietarii vor putea prin acordul lor sa deroge separat numai de la 642 alin. partajul poate sa imbrace 2 forme: 86 - - - - - .3 de la 644 vizeaza ipoteza de notare a acestor acte juridice in CF. Si atunci de ce il enumera in 644 alin. Acum vom discuta despre partaj. sa il foloseasca fie partajat in timp.1? pentru ca derogarea de la 642 alin. deci nu se poate sa existe acordul unei parti a coproprietarilor care inteleg sa faca asemenea contracte.2:contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor. si am spus ca derogarea de la art. fie partajat pe bucati materiale determinate din bunul aflat in coproprietate.636 presupune realizarea unui partaj de folosinta. si ni se spune in alin. Atentie: partajul de folosinta este o metafora. atragand desfiintarea acestuia.1270 NCC si art. Partajul Sa nu amestecam partajul cu partajul de folosinta.oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral in astfel de contract.642 alin.1 va fi intotdeauna doar o consecinta a derogarii de la art. Deci acordul tuturor coproprietarilor. Consecinta este ca si partajul de folosinta intra in sfera contractelor de administrare.1 se va intampla numai in ipoteza in care partile inteleg sa deroge de la art.644 alin.644 alin. Sanctiunea respectiva este inopozabilitatea. 1 spune:se poate deroga de la dispozitiile art.636. deci derogarea de la art.2. Acesta este imperativ. Alin.- Daca observam. 641 si 642 alin. doar cu acordul tuturor coproprietarilor. 635. partajul de folosinta va putea fi denuntat unilateral de catre oricare dintre coproprietari in orice moment. Deci foarte important:oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral contractul. Prin derogare de la art. adica sa nu il foloseasca tot deodata. un contract nu poate fi desfiintat prin vointa unilaterala a unui singur cocontractant. ca printre aceste contracte de administrare intra si partajul de folosinta.contractele de administrare a proprietatii pot fi incheiate: a. Asadar.641. oricand pe parcursul derularii lui. 5. Am vazut ca se poate deroga prin contractele de administare de art. ca in cazul in care oricare dintre coproprietar denunta actul de administrare. NICI VORBA.641. acesta isi inceteaza existenta. nu se spune la art. Pentru ca nu ii un partaj veritabil.1. prin urmare. 642 alin. Asadar. 642 alin. in principiu. Ii spunem partaj de folosinta fiindca aia inteleg sa isi partajeze modul de folosinta a bunului. Reglementarea legala a partajului se gaseste atat in NCC cat si in CPC care reglementeaza procedura partajului judiciar.1 vizeaza sanctiunea in cazul incheierii actelor juridice fara acordul tuturor coproprietarilor.

reglementarea o gasim in art.672 care printr-o norma imperativa stabileste faptul ca orice fel de conventie de suspendare a partajului intervenita intre coproprietari produce efecte pe o perioada de maximum 5 ani.- a. fie ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti in acest sens. in situatia asta.678 alin. exercitarea acestui drept. Nu o sa vina nici un tert care sa doreasca sa cumpere o cota de 1/15 din casa de peste drum. Oricare dintre coproprietari singur poate sa ceara partajul daca el nu gaseste din partea celorlalti coproprietari vointa in sensul realizarii unui partaj conventional. Dar. si suspendarea partajului poate sa fie conventionala respectiv judiciara. este in principiu opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului. temporara. In legatura cu suspendarea conventionala. Intr-o 87 - - - - . Observatii generale 1. este suspendata. la fel ca si partajul. Asta presupunand ca de regula.4 NCC care trebuie legat de art. creditorii mei personali pot astazi sa vanda cota mea din drept sau pot sa ceara partajul si sa vanda partea din bun care mi-ar reveni mie prin partaj. de suspendare a partajului. Asadar.partajul judiciar – efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti Efectul esential al partajului. cel realizat printr-un contract se poate face numai cu acordul tuturor coproprietarilor. avem situatii in care dreptul de a cere partajul. nu cote. Suspendarea exercitarii acestui drept poate proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor. va apela la partajul judiciar.672. ca dupa expirarea termenului de 5 ani coproprietarii vor avea posibilitatea sa reinnoiasca aceasta conventie. sa nu confundam necesitatea acordului tuturor coproprietarilor pentru partajul convetional si sa-l translatam la varianta ca pentru a se cere partajul ii necesar acordul tuturor coproprietarilor. Prin derogare de la regula potrivit careia partajul poate fi cerut oricand. Art. 678 alin4 precizeaza:conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de nasterea creantelor au dobandit data certa la bunurile mobile respectiv au fost autentificate si inscrise in CF in cazul bunurilor imobile. Intrebarea ii:de ce astfel de conventii de suspendare a partajului nu sunt opozabile decat creditorilor care au creante posterioare lor? Raspunsul: tine de faptul ca de foarte multe ori ii foarte greu de valorificat mai ales pe calea executarii silite o cota din drept.de principiu. Tocmai datorita acestei chestiuni coproprietarii ar putea sa isi fraudeze creditorii personali sistand partajul. Nimic nu ii opreste sa imi vanda cota mea din drept. Evident. starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica provizorie. altfel el ii exclus. -evident ca partajul conventional. Ce inseamna asta? Inseamna ca orice fel de conventie. care il distinge de orice al act juridic este sistarea starii de coproprietate. Efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor.1 spune ca creditorii pot sa urmareasca si cota din drept inainte de partaj? Deci in masura in care eu sunt coproprietar asupra casei de peste drum. oricare dintre coproprietari are posibilitatea de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj. De ce anume aceasta limitare? 678 alin. contract. nici vorba. Pe tert il intereseaza sa cumpere un drept de proprietate exclusiv asupra unui bun determinat.partajul conventional – continut intr-un contract b.

tertii nu sunt obligati. Bunul respectiv dobandeste un regim de coproprietate fortata pe durata intervalului de maxim 5 ani. creditorii sunt terti. asta inseamna ca si conventia prin care se deroga de la regulile in materie de coproprietate respectiv suspendarea partajului produce tot efecte reale. Precizare:distinctia dintre caracterul real a unor acte juridice si caracterul personal. creditorii. Deci aceasta este obligatia care se naste pentru coproprietari din contract. ci efecte reale. sunt parti in contractul asta? Nu.astfel de ipoteza. In momentul in care coproprietarii incheie o astfel de conventie. Dar atentie. Intrebare:ce inseamna opozabilitatea? = 1281 NCC. fiindca ei sunt parti.678 care sa ne spuna ca trebuie sa respecte numai creditorii posteriori. fara a fi necesara interventia debitorului. debitorul nu are decat sa o incalce. In ce priveste raporturile reale. preiau regimul juridic al drepturilor reale. conventia greveaza isusi bunul. de ce anume un astfel de contract ar naste si pentru creditori o obligatie de a nu cere partajul. aceasta inseamna ca se nasc din acel act juridic raporturile juridice cu creditor si debitor. Si intrebarea asta se justifica prin faptul ca daca am merge pe rationamentul ca contractul naste raporturi juridice numai intre parti. nu am mai avea nevoie de art. presupune indatorirea de a nu aduce atingere unor situatii juridice fata de care suntem terti. Prin urmare. drepturile reale se realizeaza nemijlocit. Unde am intalnit noi caracter real? Am intalnit la clauzele de inalienabilitate. Tocmai de aceea. tocmai de aceea ni se spune ca creditorii vor fi tinuti de acest regim real doar in masura in care creantele lor sunt posterioare fata de momentul partajului. care creanta nu se poate realiza decat daca intervine debitorul. numai partile sunt obligate. si atunci. si efectele juridice reale. Deci sa avem grija ca partajul de folosinta produce efecte reale. Pentru ca ei sunt terti. (seamana cu clauza de inalienabilitate – care inalienabilitate produce efecte si fata de creditori care sunt tinuti de insesizabilitatea bunului. Atentie. Conventia de suspendare a partajului produce efecte reale. greveaza bunul. Prin urmare. Limitari privind partajul: A. adica efecte personale. se naste o creanta. atrage un caracter de coproprietate fortata. iar in masura in care o incalca se ajunge fie la executarea lui silita fie la raspunderea contractuala. Nu este vorba numai despre raporturi de creanta intre partile contractante). Regim juridic care fiind real vizeaza bunul in sine nu numai obligatiile personale ale coproprietarilor. creditorii s-ar vedea in imposibilitate de a-i putea urmari efectiv. Asta inseamna ca sunt efecte care se produc nu numai ca si obligatii personale ale coproprietarilor.Care este consecina unui contract de suspendare a partajului. aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabili doar creditorilor posteriori. ce efecte juridice produce el? un astfel de contract ii obliga pe coproprietari sa nu ceara partajul maxim 5 ani. pentru ca raporturile dintre coproprietari tin de regimul coproprietatii si sunt raporturi reale. la clauzele de insesizabilitate si la aceste conventii cu referire la starea de coproprietate. Care este diferenta dintre efectele reale respectiv efectele persoanel? Daca un act juridic are efecte personale. in cazul dreptului real nu mai discutam - 88 . ci sunt efecte care vizeaza insusi regimul dreptului de coproprietate. fiindca nu s-ar gasi nimeni care sa fie dispus sa cumpere cote din drept. conventia de suspendare a partajului nu produce efecte de creanta. In cazul in care avem o astfel de creanta.

Am spus ca in principiu partajul poate fi cerut de catre oricare dintre coproprietari oricand. In aceasta situatie ce se intampla:ceilalti 2 care nu au venituri stabile. 3. Dar avand in vedere insa ca conventia lor produce efecte reale. aceasta limitare poate fi dispusa pe maxim 1 an. - - 89 . Unul dintre ei cere partajul pentru ca el s-a angajat. adica exclusiv obligatia generala a tuturor sa respecte dreptul real. dreptul lor de a partaja. aceasta limitare judiciara a posibilitatii de a cere partajul intervine doar in ipoteza in care instanta este sesizata deja de catre unul dintre coproprietari cu o cerere de partaj judiciar. limitarea judiciara poate fi dispusa numai de catre instanta investita cu solutionarea unui partaj judiciar. Consecinta care ii? daca conventia de suspendare a partajului ar fi avut exclusiv efecte personale.- decat despre opozabilitate. consecinta este ca efecte acestea se produc neconditionat de interventia unui debitor. cu anumite limitari: A. ar fi insemnat ca toti coproprietarii deveneau intre ei debitori. Care ar fi ipoteza: ex. de a cere partajul este suspendat pe durata coproprietatii. 2.Altfel. avem 3 coproprietari care traiesc intr-un apartament. De aceea avem 678 alin. Deci. Atunci instanta poate. si aceasta suspendare fiind vorba despre un drept care are caractere reale. daca fac partajul astazi vor ramane in strada.limitarea judiciara 673 NCC:instanta sesizata cu cererea de partaj -asadar atentie.Ni se spune ca:o data investita cu aceasta cerere instanta poate sa suspende partajul pe o perioada de maxim 1 an. Si aceste efecte se produceau exclusiv intre coproprietari. aceasta limitare trebuie sa fie justificata de riscul ca ceilalti coproprietari. justificata de riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti coproprietari.4. instanta nu poate sa-si dea cu parerea legat de suspendarea partajului. vizeaza nu numai coproprietarii ci pe orice alta persoana care in perioada asta ar fi putut sa ceara partajul. Deci ea trebuie sa fie investita cu o actiune de partaj judiciar.o astfel de hotarare judecatoreasca trebuie sa fie intemeiata. Deci efectul unui astfel de contract este nu ca ei vor fi obligati sa nu ceara partajul si daca cer partajul isi incalca obligatia. ci ca nu pot. Nu au venituri. Perioada de eficacitate a acestei suspendari este de maxim 1 an. Automat ele greveaza bunul. avand in vedere ca exista riscul ca ei sa fie prejudiciati sa amane partajul pentru maximum 1 an. ca daca conventia ar fi produs doar efecte personale. altul decat reclamantul care a introdus actiunea sa fie prejudiciat printr-un partaj.limitarea cu efecte reale presupusa de conventia de suspendare a partajului (vezi explicatia de mai sus) B. dreptul de proprietate. nu trebuia sa ne mai spuna legiuitorul ca ea ii tine numai pe creditorii posterior fata de momentul suspendarii partajului. Precizari: 1. devenea fiecare creditor pentru ceilalti de a nu cere partajul si totodata fiecare la randul lui avea obligatia sa nu ceara partajul.

instanta va trebui sa fie sesizata cu aceasta cerere de catre unul sau de catre mai multi dintre ceilalti coproprietari. in masura in care acest risc dispare. Asadar. casa scarii poate fi partajata prin buna invoiala? NU. -evident ca partile din cladiri la care se refera alin. 5.3 si spune ca orice coproprietate fortata poate fi partajata prin buna invoiala. legiuitorul afirma ca de principiu coproprietatea fortata va fi posibil partajul conventional. ii schimba destinatia bunului respectiv. Se ridica intrebarea:casa scarii din blocurile din manastur cu 10 etaje.oricand. Din bunde folosinta de interes comun i se schimba 90 - - - .- 4.3 :coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar. Acest articol spune asa:partajul in general de data asta este inadmisibil in cazurile prevazute la sectiunile 3 si 4 din prezentul capitol. 2 sunt bunuri aflate in coproprietate fortata.atentie. Care sunt sectiunea 3 si 4: coproprietatea fortata si devalmasia. coproprietatea fortata va putea fi partajata conventional intr-o singura ipoteza.2:cu toate acestea. Coproprietatea fortata nu este susceptibila de partaj. Atunci se ridica intrebarea:alin. Si acum pe 671 alin. partajul poate fi cerut si in cazul partii comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente. spune:impartirea bunurilor comune ale cladirilor. Care este explicatia? O gasim la alin. Art. Casa scarii este destinat utilizarii tuturor apartamentelor cu proprietari diferiti. Asadar. Ideea este ca in cazul coproprietatii fortate de principiu ea nu este susceptibila de partaj. dupa care revine alin.2 spune ca daca sunt parti comune din cladiri totusi s-ar putea in masura in care nu mai sunt destinate folosintei comune.671: in cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata.1 spunem ca partajul in general este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate. pentru ca este vorba de un interes privat protejat. De ce nu este susceptibila de partaj? Fiindca exista un bun care este destinat utilitatii mai multor altor bunuri cu proprietari diferiti.671 NCC:are un titlu nefericit. atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. Asadar. alin. coproprietatea fortata nu poate sa fie partajata de catre instanta. La devalmasie.1 ne spune ca nu putem face partaj de loc la coproprietatea fortata. Per a contrarior ar fi putut fi partajata conventional. 671 alin. Asadar. cand prin vointa comuna a coproprietarilor. de ce nu? pentru ca nu avem unde sa ne parcam elicopterul in masura in care stam la etajul 10 J.3 din art. C.632 NCC:alin. Asadar. spre deosebire de coproprietatea obisnuita. Atentie: mai intai pe 632 am spus ca coproprietatea fortata nu poate fi partajata judiciar.limitarea legala a partajului Art. partajul este posibil numai prin buna invoiala. instanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului.1 stabileste ca in cazul coproprietatii fortate respectiv a devalmasiei. nu este posibil partajul de nici un fel. 671 alin. pentru ca de aceea este fortata. din aceasta stare se trece prima data in coproprietate obisnuita si dupa aceea se realizeaza partajul. Deci inainte de implinirea termenului. pe durata termenului de maxim 1 an. oricare dintre coproprietari poate sa ceara instantei sa revina asupra masurii suspendarii partajului.

bunul sa isi piarda utilitatea comuna. fiind in coproprietate obisnuita. Ex. ca independent de vointa coproprietarilor si independent de instanta si de oricine. Cum o transforma in coproprietate obisnuita? Schimband destinatia bunului. Asta se poate intampla. bunul trebuie sa fie susceptibil de o astfel de schimbare. si intr-o asemenea situatie. …ex. in pod se construiesc apartamente. se face un pod la etajul 10. partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscrierea in CF. atunci cand mai intai o transforma in coproprietate obisnuita. pentru ca ei sunt coproprietari. cand isi pierde utilitatea comuna. Si in aceasta situatie. Nu poate fi judiciar pentru ca nu poate instanta sa ii schimbe destinatia si sa zica ca spalatoria o schimbam in garsoniera. - - - Efectele partajului. avem o cladire unde exista grup sanitar numai pe hol. In aceasta situatie. sigur ca se poate ca sa fie coproprietate obisnuita si sa fie solutionata de catre instanta. poate unul dintre coproprietari sa ceara instantei sa constate ca acel bun nu se mai gaseste in coproprietate fortata. DE RETINUT:coproprietatea fortata de principiu nu poate fi partajata. La coproprietatea fortata partajul este exclusiv conventional in masura in care coproprietarii ii schimba destinatia bunului. Valabilitatea partajului conventional In cazul bunurilor mobile: partajul conventional este consensual In cazul bunurilor imobile: conform art. Neavand cum sa ii schimbe destinatia nu se poate ajunge sa se faca partaj conventional pe casa scarii. se face etajul 11. nu poate instanta in locul lor sa decida.- destinatia in altceva. Dar daca bunul ii in secunda asta in coproprietate fortata trecerea lui in coproprietate obisnuita prin schimbarea destinatiei bunului nu poate fi decisa de catre instanta. pentru un intreg palier. prin modul de derulare a evenimentelor. Si ne mai fiind in coproprietate fortata. Deci coproprietarii pot sa partajeze coproprietatea fortata intr-o singura ipoteza. fara interventia coproprietarilor. consecintele juridice ale partajului Efectul intre coproprietari 91 . Si la un moment dat se fac canalizarile si se construiesc grupuri sanitare in fiecare apartament. in exemplul dat. Pentru ca la casa scarii nu au cum sa ii schimbe destinatia. Dar atentie. fiind ca asa ii construita cladirea. Deci nu se poate face acest lucru. Partajul judiciar nu se poate face in cazul coproprietatii fortate.2 coroborat cu 1244 NCC. Ce se poate intampla este altceva. grupul sanitar de pe casa scarii isi pierde utilitatea de bun comun. numai prin acordul coproprietarilor. Podul nu va mai avea o destinatie comuna si se va sista starea de coproprietate. Deci atunci. bunul este susceptibil de o astfel de schimbare si il trec din coproprietate fortata in coproprietate obisnuita. schimbarea destinatiei s-a produs independent de vointa lor. sa ceara partajul judiciar. Dar se admite partajarea conventionala a coproprietatii fortate atunci cand coproprietarii prin vointa comuna schimba destinatia bunului. Coproprietarii trebuie a ii schimbe destinatia. intr-o astfel de situatie.680 alin.

El va dobandi proprietatea exclusiva numai din ce moment? Din momentul in care isi intabuleaza dreptul in CF.al doilea efect:680 alin. Prin vointa comuna a coproprietarilor se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coproprietatii in temeiul unui partaj.676 stabileste reguli privitoare la modul de impartire. Ce inseamna asta? Inseamna ca cu ocazia partajului care se realizeaza astazi 12. efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii exclusive in CF daca spre exemplu facem partajul in felul urmator: A.- - 1. Deci ordinea de la art.situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat. coproprietarii sa achite astazi orice fel de obligatii nascute in legatura cu bunul. dar nu pot sa il incheie astazi si sa spuna ca produce efecte de luna trecuta. fie vor deveni scadente pana la finalul anului in care are loc partajul. sau din alte surse. care fie deja sunt scadente dar nu au fost platite.1 NCC:partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietate exclusiva. intretinerea bunului.art. Care se nasc in momentul in care se incheie contractul de partaj.1:oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente sau care devin scadente in cursul anului in care are loc partajul. dar sultele celorlalti 2 sunt drepturi de care? Drepturi de creanta. In cazul partajului conventional. - - - 92 . Ce inseamna asta? Inseamna ca actele cu executare succesiva incheiate inainte de partaj vor fi opozabile. iar daca nimeni nu ii dispus sau nu poate sa plateasca sulte se vinde si pretul se imparte intre coproprietari.635? In legatura cu art.1 si art.B si C sunt coproprietari. anterior partajului Art. adica pana la finalul anului 2012. si precizeaza ca mai intai bunul se imparte in natura iar daca bunul este indivizibil ori nu se imparte comod in natura atunci se va atribui unui singur coproprietar cu un drept de sulta pentru ceilalti.spre exemplu conservarea.12. i se atribuie bunul unuia dintre ei in proprietate exclusiva cu sulte pentru ceilalti 2. -in materie imobiliara. fiindca creantele nu sunt conditionate de inscrierea in CF. -efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. 3. Intr-o astfel de situatie cum vor suporta coproprietarii plata acestor datorii in temeiul art. 2.681:actele incheiate in conditiile legii de catre un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului.2012. Asta inseamna ca coproprietarii pot sa incheie un partaj conventional astazi si sa stabileasca ca efectele lui se vor produce incepand cu 1 ianuarie 2013.676 NCC discutam evident despre partajul conventional Art.676 tine doar instanta in cazul partajului judiciar. Ele nu pot retroactiva. oricare dintre coproprietari poate sa ceara ca din pretul obtinut. vor trebui sa fie executate in continuare de catre oricare dintre coproprietari in masura in care bunul la partaj cade in lotul sau.677 alin. Atentie:ordinea din 676 NU se impune decat in cazul partajului judiciar. coproprietarii sunt liberi sa aleaga oricare dintre variante fara a respecte o anumita ordine.681 NCC Art. respectiv a contractelor cu executare succesiva incheiate in legatura cu acest bun. Asta pot sa faca.677 alin.

art. - - - 93 . 2. ca la partaj sa se ajunga prin vanzare. Efectele partajului cu privire la creditorii coproprietarilor 1. Si fac partajul.681 la respectarea contractelor incheiate in conditiile legii anterior de catre oricare dintre coproprietari.2:care instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarului in masura in care creditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia. el va fi totusi tinut sa execute pe mai departe contractul pana la expirarea lui. Vicii ascunse = presupune defecte ale bunului care nu puteau fi cunoscute la momentul partajului Evictiunea = presupune ca ulterior partajului apar terti care invoca drepturi asupra unor bunuri care au facut obiectul partajului Ce se poate intampla: A si B sunt coproprietari pe 2 terenuri. si bunul cade in lotul celuia care nu a consimtit la incheiera contractului de arenda. si dupa 1 an intervine partajul. Tertul va fi de asemenea tinut in temeiul art. evident ca efectul translativ se va produce doar in momentul intabularii in CF. in masura in care se incheie un contract de arenda cu privire la un teren agricol. Celalat sau ceilalti coproprietari vor fi tinuti sa il despagubeasca pe cel care a suferit acest prejudiciu.683 NCC. sau este distrus datorita acestui viciu.art.678 alin. adica se introduce o actiune in revendicare iar el pierde terenul. -la prima vedere ne gandim numai la coproprietarul care a primit bunul prin partaj.al patrulea efect intre coproprietari il gasim reglementat de art. fie cerand partajul si vanzand mai apoi partea de bun care i-a revenit. de ce? pentru ca ei au facut partajul ca si cum ar fi avut 2 bunuri de partajat dar in realitate exista un singur bun.681 :actele incheiate conform legii de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. si atunci cel caruia i se atribuie bunul este un tert. In situatia asta B va trebui sa il despagubeasca pe A. 5. Si cum il va despagubi? Cu valoarea in bani corespunzatoare cotei parti din dreptul de proprietate. Efectele fata de terti a partajului 1. La partaj fiecaruia ii revine unul dintre terenuri. Care este explicatia textului de la 681? Ii vorba despre o cesiune legala fortata de contract. Acelasi lucru se intampla si daca unul dintre bunuri are un viciu ascuns din cauza caruia este inutilizabil.creditorii oricaruia dintre coproprietari au posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti care ii revine. Ulterior partajului se constata ca terenul pe care l-a primit A de fapt se gaseste in proprietatea unui tert iar A este evins. care stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza coproprietarii unii altora.- Ex.681. contract de arenda pe 2 ani jumătate. dar ce se poate intampla. 4.in masura in care partajul se realizeaza prin instrainarea bunului catre un tert si bunul este imobil. reglementata de art.

unui al doilea beneficiar.) . In principiu fiducia exista inca din dreptul roman sub variate forme. De unde apare aceasta problema/rezerva. Asta inseamna ca fiduciarul este un proprietar temporar. el este perpetuu. 94 . .773 si urmatoarele. . de principiu la decesul sau.2. Fiducia prezenta o chestiune atipica fata de ceea ce cunoastem in legatura cu proprietatea. ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia.Dar in dreptul civil dreptul de proprietate este perpetuu si doar dezmembramintele si drepturile de creanta sunt temporare.679 coroborat cu 1562 NCC.Istorie .1. . un proprietar limitat in timp. in timp ce in cazul coproprietatii temporare sau periodice dreptul de proprietate in sine nu este limitat in timp.- 2.In cazul fiduciei insa proprietatea se transmite cu titlu temporar. Nu au nici o legatura una cu cealalta. .Distinctia dintre coproprietate temporara si fiducia .Zisa coproprietate temporara NU este un drept de proprietate pe care sa-l ai numai o perioada limitata in timp. moment la care va inceta sa mai fie proprietar si va avea obligatia sa transmita catre un tert bunul care se gaseste in prezent in proprietatea lui.doar fiducia este un drept de proprietate temporar. care are un inceput si un sfarsit. Se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale. ea exista atata timp cat subzista obiectul asupra caruia poarta. .De asemenea.-reglementarea de principiu a fiduciei o gasim in art.in cazul coproprietatii temporare. Adica au o durata limitata in timp. creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana partajul facut in frauda intereselor lor ț Drepturi reale Cursul 12 Fiducia .Fiducia seamana cu trust-ul din sistemul common law. si presupun faptul ca fie prin testament fie prin donatie se transmite cu titlu gratuit un bun cu obligatia beneficiarului de a-l transmite mai departe.Fiducia presupune o proprietate temporara. Coproprietatea temporara este o proprietate perpetua.Fiducia – presupune un drept de proprietate temporar.Ce presupune fiducia . .In VCC nu exista o reglementare a fiduciei. avem 2 sau mai multi coproprietari simultan. De aceea s-au inventat succesiunile. El stie de la bun inceput ca proprietatea lui va subzista pana la un moment viitor. . creditorii au posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de catre coproprietari si in conditiile art. Provine din dreptul francez. Totodata paralel cu fiducia exista si ceea ce se numeste substitutie fideicomisara (= se intalnesc in materia actelor cu titlu gratuit. . In cazul dreptului de proprietate nu exista o limitare in timp. SA NU asociem fiducia cu coproprietatea temporara. mai precis 773791 NCC.

asa cum este ea reglementata in NCC. fiducia poate sa aiba natura conventionala. o saptamana pe an este atribuit in folosinta unei persoane.- In cazul fiduciei. fiecare dintre coproprietar este proprietar asupra bunului tot timpul. avem un singur proprietar exclusiv. Definitia fiduciei =acel mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre fiduciar. pentru ca in caz contrar un astfel de contract poate sa constituie un drept de uzufruct. cu obligatia ca la final. presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate. care devine astfel proprietar exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului de fiducie. Ex. adica sa fie nascuta in temeiul legii. un comodat.partile contractului de fiducie sunt:constituitorul care transmite bunurile si respectiv fiduciarul. De ce anume spunem in cazul coproprietatii periodice ca ea ar fi temporar? Foarte importan:proprietatea periodica. tu il utilizezi cealalta saptamana dupa care in saptamana urmatoare iarasi il utilizez eu. ci am spus ca este un mecanism juridic. respectiv natura legala. Asta inseamna ca vom avea in cazul proprietatii periodice un mecanism similar unui partaj de folosinta. De ce nu am spus ca este contract? Pentru ca potrivit art. in cazul proprietatii periodice avem simultan 2 sau mai multi proprietari. ceea ce este limitat in timp este exercitiul efectiv al atributului care presupune utilizarea bunului si culegerea fructelor lui. daca vom intalni contract prin care ex. Trebuie sa avem grija:pentru a fi vorba despre o proprietate periodica trebuie sa se specifice in mod expres in contract ca actul juridic transfera chiar dreptul de proprietate. Atentie:in cazul zisei proprietati periodice.nu am spus ca fiduciar ar fi un contract. prin care coproprietarii partajeaza in timp utilizarea bunului. mai precis o cota din el. in orice moment. sau un drept de creanta care sa permita folosirea bunului. pana cand bunul piere sau pana cand el isi instraineaza dreptul.774 NCC. Observatii 1. Fiducia -nu presupune mai mult coproprietari si este intr-adevar o proprietate temporara. 2. deci am o casa de vacanta iar o agentie de turism incheie un contract cu beneficiarul prin care ala in fiecare an 1 saptamana pe an. o casa de vacanta. sa le transmita in proprietate catre beneficiar. un drept de locatiune. Eu il utilizez o saptamana. in 50-a saptamana din an. In cazul proprietatii periodice. are posibilitatea de a folosi respectivul imobil ---sa NU ne gandim automat ca este vorba de proprietate periodica. - - - - 95 . adica sa fie nascuta din contract. adica un dezmembramant a proprietatii care sa confere usus si fructus. Dar.

776 alin. am un debitor care stie ca se apropia scadenta mai multor datorii pe care le are de executat.1 vrea sa evite situatia in care se constituie fiducia pentru a frauda creditorii. Inseamna ca intre cei 2 se transmit doar bunuri determinate si nu se transmit elemente de pasiv.In ce il priveste pe beneficiar Beneficiarul contractului de fiducie poate sa fie un tert strain de contract.1:bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite in conditiile legii de titularii creantei nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au garantii reale asupra bunurilor acestuia si al caror opozabilitate este dobandita potrivit legii anterior stabilirii fiduciei. Si ce calculeaza el? pun o fiducie pe 10 ani. dreptul de urmarire poate fi exercitat de ceilalti creditori ai constituitorului dar numai in temeiul unei hotarari judecatoresti prin care se admite actiunea de desfiintare sau de inopozabilitate in ce priveste contractul de fiducie. Precizari: 1. pana se linisteste apa cu 96 - - . fara a necesita o anumita calitate speciala 3.In ce priveste constituitorul Acesta poate sa fie orice persoana. Deci de la constituitor la fiduciar se transmit doar drepturi nu se transmit obligatii. Adica.un efect extrem de important al incheierii unui contract de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului Prin incheierea contractului de fiducie. dar in prezent exista doar fiducia contractuala). 2. pentru ca nu avem in prezent in legislatia romana nici o ipoteza de fiducie legala reglementata. Nu doreste sa plateasca astea si atunci ce ar putea el sa faca? transmite mai multe bunuri din activul sau patrimonial la fiduciar care devine proprietar asupra lor insa numai cu titlu temporar.in ce priveste fiduciarul Fiduciarul trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de art.3 NCC.2 respectiv alin. sau beneficiar poate fi chiar una dintre partile contractului. Aceasta transmisiune este unul cu titlu particular. Si stabileste constituitorul ca beneficiarul la finalul fiduciei este constituitorul.- (chestiunile la care ne vom referi in cele ce urmeaza se refera la fiducia conventionala.la incheierea contractului de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor catre fiduciar. Art. Ex. In definite am vorbit si despre beneficiar. Ex. Ce vrea sa spuna alin. patrimoniul fiduciarului se divide in 2 mase patrimoniale distincte. Bunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare. constituitorul sau fiduciarul pot sa cumuleze si calitatea de beneficiar.1? Alin. Avem doar posibilitatea ca. la momentul incetarii acestuia. o banca poate sa aiba calitatea de fiduciar Precizari 1. Beneficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut obiectul contractului. masa bunurilor proprii si respectiv masa fiduciara. 2.786 NCC:alin.

In situatia asta ce pot sa faca creditorii constituitorului? Mai intai in masura in care au garantii reale. la fel cum ar fi putut sa faca daca debitorul lor le-ar vinde. 2. patrimoniul fiduciarului se divizeaza in 2 mase patrimoniale si am povestit pe art. privilegii. vor putea sa urmareasca doar activul acestei mase patrimoniale. gajul general asupra patrimoniului fiduciarului se divizeaza. Dreptul de urmarire se poate exercita asupra lor. adica fiduciarul devine proprietar printr-un mod de dobandire derivat. gaj. Deci in acelasi mod.executarile silite. cu exceptia cazului in care prin contractul de fiducie s-a prevazut obligatia fiduciarului sau al constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. Care este regula? In masura in care un patrimoniu este divizat in mai multe mase patrimoniale ce se intampla cu gajul general? Regula ii ca desi patrimoniul este divizat in mai multe mase patrimoniale. iar creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu bunurile din masa fiduciara. chirografarii. Alin. Prin urmare. si sa obtia declararea inopozabilitatii fata de ei a acestui contract. ci el este proprietar in virtutea unui act translativ incheiat cu fostul proprietar.2324 alin. adica primul proprietar.2 de la 786: ---de data asta nu mai discutam despre creditorii constituitorului. Asadar. In cazul fiduciei nu se spune clar ca creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu masa patrimoniala fiduciara. se fractioneaza. Consecinta este ca toti creditorii care au garantii reale care greveaza bunurile transmise in masa fiduciara vor putea sa le urmareasca si acolo. Asadar. Deci spune asa: titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri. fiduciarul poate sa devina proprietar pe o perioada de cel mult 33 de ani.786. Odata fiind inopozabil contractul bunurile se considera reintoarse in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa le execute. nu vor putea sa urmareasca bunurile personale ale fiduciarului.3 NCC. De principiu. care confera atributul de urmarire ei vor putea sa exercite atributul de urmarire asupra bunurilor chiar daca ele au ajuns in masa fiduciara. 2. Care sunt principalele forme/variante de fiducie 97 - - - . Creditorii personali ai fiduciarului vor putea urmari doar bunurile din masa personala. In acest caz vor urmari mai intai activul masei fiduciare iar apoi daca este cazul pe fiduciar sau pe constituitor. care nu au garantii reale Chirografarii vor putea sa introduca actiunea pauliana prin care sa atace contractul de fiducie ca fiind incheiat in frauda lor. dupa care redevin proprietar.3 in sensul ca prin incheierea unui contract de fiducie. ci despre creditorii ale caror creante se nasc dupa incheierea contractului de fiducie. De ce anume? Pentru ca in cazul fiduciei avem o transmisiune. avem o derogare de la 2324 alin. am spus ca prin incheierea contractului de fiducie. Asadar el va dobandi in masa fiduciara bunurile cu toate sarcinile care le grevau inainte de incheierea contractului de fiducie. atentie. adica ipoteca.ce vor face ceilalti creditori. Inseamna ca fiduciarul nu este proprietar originar. Aceasta regula o gasim la art. De ce ne intereseaza textul asta? Pentru ca el se coroboreaza cu textele de la patrimoniu si de la gaj general.am subliniat faptul ca transferul de proprietate este unul temporar. gajul general ramane unitar.

- Principalele variante sunt:fiducia garantie si fiducia gestiune. ala ii fara deposedare. Ce inseamna asta in concret? Inseamna ca pe toata perioada de derulare a contractului.un prim avantaj pentru creditor in cazul fiduciei garantie este ca nu mai trebuie as recurga la executarea silita. printre care si acte de dispozitie. consecitna este ca el ramane definitiv proprietar asupra bunului pe care-l va decide sa il valorifice cum vrea el. el trebuie in caz de neexecutare din partea debitorului sa il dea in judecata. constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporar anumite bunuri fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert fata de fiduciar. ne propune sa constituim un contract de fiducie cu titlu de garantie. prin urmare proprietarul bunului ramane in posesie si fiind proprietar el poate sa faca acte juridice cu privire la bunul respectiv. Nu ai achitat. In masura in care insa banca transilvania ti-a dat creditul dar ea este proprietar pe toata perioada de rambursare a creditului. In masura in care ne platim toate ratele la zi dupa 30 de ani la final banca transilvania va avea obligatia sa ne transfere proprietatea. proprietar asupra apartamentului cu titlu temporar va fi banca transilvania. sa ne decada din termenul suspensiv de executare. poate sa faca acte materiale. Ce inseaman asta? Inseamna ca de exemplu dorim sa ne achizitionam un credit de 30 de ani. in momentul in care mergem sa ne luam un credit de acolo. trebuie a luam in calcul si urmatorul lucru. Daca exista numai o ipoteca. Este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe perioada de derulare a contractului.15. Pentru a evita asemenea situatii pozitia creditorului este mult mai simpla in cazul fiduciei. si declarand tot creditul scadent sa pastreze imobilul respectiv in proprietate in contul creantei tale. daca are deja titlu executoriu nu mai trebuie sa il dea in judecata trece la executarea silita. Insa in ipoteza in care dupa 10. In mod norma. ea este singura in masura sa faca acte materiale sau acte juridice cu privire la bun si in masura in care tu doresti sa faci astfel de acte juridice 98 - - - . in loc sa ne ceara o ipoteca. ca ii privilegiu orice ar fi. Ex. De ce? pentru ca in cazul in care se incheie un contract de ipoteca. el tot timpul trebuie sa verifice ca nu cumva debitorul sa scada valoarea bunului. si in conditiile in care ne vei constitui o fiducie asupra apartamentului pe care il cumperi. Intr-o astfel de ipoteza. ca ii ipoteca. Dar oricum asta presupune o procedura cu un executor care vinde bunul la licitatie daca sunt bunuri imobile. toate acestea presupun timp si cheltuieli. la casa din cand in cand ca sa fie ei siguri ca se mentine valoarea bunului dat spre ipoteca.banca transilvania. un apartament. etc. Fiducia garantie = In acest caz. fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pentru ipoteza in care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciar.in masura in care exista o fiducie garantie. cum crede el. Si banca transilvania ne va spune urmatorul lucru:suntem de acord sa iti dam acest credit cu perioada de rambursare de 30 de ani.daca creditorul are o garantie reala. 2. Stiti ca vine cineva de la banca sa faca poze la apartament. Care este avantajul. 20 de ani incetam sa mai platim mai multe rate succesive. banca transilvania va avea posibilitatea sa declare in conditiile contractul tot creditul scadent. de ce anume sa nu faca ipoteca si sa faca fiducie garantie: 1.

Care este interesul? Interesul este ca in situatia asta constituitorul nu stie. nu este un reprezentant al constituitorului. Ce poate el sa faca prin intermediul unei fiducii gestiune? Poate sa stabileasca cu fiduciarul care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege.va trebuie sa ai acordul din partea bancii in calitate de proprietar. - - - - 99 . In masura in care fiduciarul incheie acte juridice cu privire la bunurile care au facut obiectul fiduciei. Si aici intervine mecanismul juridic al suborgatiei reale cu titlu universal. in sensul ca in masa fiduciara tu ii transmiti anumtie bunuri determinate urmand ca ulterior prin instrainarea lor cu titlu oneros in masa fiduciara sa intre echivalentul lor valoric. faliment. el are/actioneaza ca titular al unor drepturi proprii. Asta inseamna ca spre exemplu putem avea situatia in care constituitorul dobandeste prin succesiune pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala cu un obiect de activitate care ii este complet strain de competentele lui. ca ii transmite in proprietate cu titlu temporar aceste actiuni cu obligatia pentru fiduciar ca in schimbul unei remuneratii ala sa exercite drepturile izvorate din actiuni. (trust-ul este echivalentul fiduciei) Fiducia gestiune =presupune ipoteza in care constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului. 1. el actioneaza in nume propriu. Deci pentru creditor. Precizari: Fiducia poate sa prezinte asemanari cu mai multe institutii juridice. nu se pricepe sa isi gestioneze propriile bunuri. ca mandatar a constituitorului. are posibilitatea sa dea in gestiune unei alte persoane. Intr-o astfel de situatie succesorul ii pus in ipostaza extrem de neplacuta de a nu sti. Iar la finalul contractului de fiducie tie fie ti se restituie aceleasi bunuri fie bunuri de aceeasi valoare sau de o valoare mai mare daca au fost gestionate foarte bine bunurile transmise. mai ales pe o lunga perioada de timp sa supravegheze soarta juridica a bunurilor care au fost date ca si garantie. urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii sau echivalentul lor valoric.nu se confunda fiducia cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. Sa ne imaginam ca succesorul este profesor de pian si prin succesiune ii revine pachetul majoritar de actiuni la o societate comerciala care se ocupa cu asfaltarea drumurilor. Pentru a evita un esec financiar. urmand ca la finalul fiduciei tu sa nu mai primesti aceleasi bunuri ci sa primesti echivalentul lor valoric. de a nu se pricepe la conducerea unei astfel de activitati. Asta inseamna ca fiduciarul nu actioneaza ca reprezentant. si nu in calitate de reprezentant al altuia. Fiduciarul nu este un mandatar. De ce anume actioneaza in nume propriu? Pentru ca bunurile acelea se gasesc in patrimoniul lui. sa le valorifice pe o anumita perioada de timp si la finalul ei sa le restituie catre constituitor sau catre un alt tert beneficiar. Se poate intampla si o alta ipoteza:sa ii dai anumite bunuri in gestiune cu posibilitatea pentru fiduciar in calitate de proprietar inclusiv sa le instraineze cu titlu oneros. este mult mai simplu. evident.

Prin urmare. are loc o singura transmisiune. Precizare: De ce avem administrarea bunurilor altuia in codul civil? Nu prea stim nici noi exact J Am tradus acest capitol din Codul civil Quebec. acte materiale dar nu este titularul drepturilor. Diferenta dintre cele doua este ca in cazul fiduciei are loc o dupa transmisiune:de la constituitor la fiduciar si mai apoi o a doua transmisiune de la fiduciar la beneficiar. Si asupra caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai dreptul de administrare. si care este intitulat administrarea bunurilor altuia. De ce nu? pentru ca fiduciarul nu administreaza bunurile altuia. De aceea se spune in codul civil quebec ca in materia fiduciei sunt aplicabile normele de la administrarea unor bunuri care nu iti apartin in proprietate. ci administreaza bunuri proprii. prin care stabilesc ca A ii vinde lui B o masina de tuns iarba iar B plateste pretul. Ceva ce noi nu putem accepta in traditia noastra. dar care a preluat sistemul de reglementare din codul civil francez. un tert beneficiar.- - 2. prin care aia doi creeaza un drept in favoarea unui tert. De asemenea. beneficiarul in cazul fiduciei poate sa fie chiar una dintre parti. 3. am un contract intre promitent si stipulant. In cazul stipulatiei pentru altul. Diferenta fundamentala:in codul civil francez. Noi am preluat fiducia din codul civil francez. pai seamana. iar administrarea bunurilor altuia din codul civil Quebec. de aceea grija ca nu sunt aplicabile normele de administrare a bunurilor altuia. Unde anume apare contradictia:si codul quebec are reglementata fiducia. unde se spune clar ca fiduciarul devine proprietar. regulile supletive sau imperative din materia administrarii bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. de la promitent la tertul beneficiar. Noi le-am tradus integral din acest cod si l-am pus in codul civil. Pentru ca fiduciarul nu este titular al drepturilor este numai administrator. Daca ne uitam de departe. dar nu ii plateste lui A ci ii plateste lui C. Se creeaza un patrimoniu fiduciar (nu o masa patrimoniala) fara titular. intotdeauna sunt 3 persoane. - - - - - 100 . dar pe o alta constructie decat cea din codul civil francez. pai nu avem si noi constituitor. Dar deocamdata nu il aplicam niciunde. Administrarea bunurilor altuia o gasim la 792 si urmatoarele pana la 856 NCC.vom gasi un capitol care este asezat chiar langa fiducie in NCC. tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant.sa nu confundam fiducia cu stipulatia pentru altul Stipulatia pentru altul = inseamna ca A si B incheie un contract de vanzare de exemplu. Acest mecanism nu se regaseste in NCC. Normele legale care sunt cuprinse in capitolul referitor la administrarea bunurilor altuia nu sunt aplicabile in cazul fiduciei. De ce anume? Pentru ca in codul civil quebec este puternic influenta de sistemul common law si acolo fiducia seamana mai degraba cu trust-urile. fiduciar si tert beneficiar. in cazul stipulatiei pentru altul nu are loc o dubla transmisiune. In codul civil quebec se intampla o situatie atipica pentru dreptul civil continental:aici la fiducie se creaza un patrimoniu de afectatiune fara titular. adica chiar constituitorul sau fiduciarul. el poate sa faca acte juridice. fiduciarul dobandeste in proprietate bunul. deci este titularul bunurilor respective. Problema este ca cele 2 prevederi se contrazic. Asadar. In al doilea rand.

Cum adica? Adica obligatii corelative si interdependente. in cazul fiduciei garantie. Clauza de rezerva a proprietatii ce inseamna = inchei un contract translativ de proprietate si stabilesc ca proprietatea se va transfera la cealalta parte. Prin urmare nu vin in concurs cu ceilalti pentru ca bunul meu nu a iesit din patrimoniul meu. Rezerva proprietatii functioneaza numai pentru obligatii corelative nascute din acelasi contract translativ de proprietate. Ex. contract sinalagmatic. in concurs cu ceilalti creditori. si inchei cu banca transilvania un contract de fiducie garantie prin care garantez obligatia lui X cu care eu nu am nici o treaba pentru ca eu nu sunt parte in contract. deci o vanzare cu plata in rate si stabilesc ca proprietatea se transfera la cumparator numai dupa plata ultimei rate. la clauza de rezerva a proprietatii. Fiducia garantie da posibilitatea de a se garanta si obligatii care nu sunt corelative transferului de proprietate. numai in ipoteza in care si el isi executa obligatiile. iar eu sunt proprietar asupra bunului. eu pot sa pun o clauza de rezerva a proprietatii sa ma garantez ca obligatia corelativa transferului se va executa de catre debitor. Si aicia. la dobanditor. Deci nu pot cu o clauza de rezerva a proprietatii sa garantez obligatii nascute dintr-un alt contract. se pot garanta si obligatii care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. Si datorita acestui motiv se diferentiaza fundamental de o simpla clauza de rezerva a proprietatii. eu ti-am transferat proprietatea si tu nu imi platesti pretul. ----asta se aseamana foarte mult cu fiducia garantie: banca transilvania ramane proprietar asupra bunului pana in momentul in care tu iti achiti integral creditul.fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparare Modurile de dobandire a proprietatii Observatie generala Modurile de dobandire a proprietatii pot fi: -originare 101 . Evident ca in ambele situatii. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. Care este insa diferenta intra fiducia garantie si o simpla clauza de rezerva a proprietatii? Clauza de rezerva a proprietatii functioneaza doar pentru a garanta obligatia corelativa transferului dreptului de proprietar. Un astfel de mecanism juridic nu s-ar putea realiza prin intermediul clauzei de rezerva a proprietatii pentru ca eu nu vand la banca transilvania nimic. care nu sunt corelative cu transferul de proprietate. In ipoteza in care transferul de proprietate este corelativ cu o alta obligatie. proprietatea functioneaza cu titlu de garantie. Ex. Cum adica? Eu vanzator raman proprietar pana in momentul in care tu cumparatori iti achiti integral obligatiile. Ce se intampla? Pai daca nu imi platesti nu am decat sa incerc sa te execut silit. si vor veni si ceilalti creditori ai tai care vor incerca sa te execute silit. Spre deosebire de chestiunea asta. 4. Eu iti tranfer proprietatea pentru ca tu sa imi platesti pretul. Tu imi dai pretul pentru ca eu sa iti transfer proprietatea.creditul luat de X de la banca transilvania. De ce vreau eu sa raman proprietar? Ca sa nu fiu un simplu creditor chirografar al tau. Pentru a evita concursul cu ei institui o clauza de rezerva a proprietatii si pana tu nu ai platit eu raman proprietar.- - - - - Atentie: Am discutat despre clauza de rezerva a proprietatii.

Contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire 2. tu vei fi tinut sa iti probezi calitatea de proprietar. Care sunt astfel de moduri derivate de dobandire? 1. Daca ne aducem aminte. au fost inventate modurile de dobandire originare.- -derivate Modul de dobandire originar = este acel titlu/temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a bunului respectiv. am discutat ca in cazul fiduciei. Tocmai pentru ca actul juridic face proba doar relativa. prin care beneficiarul (avandul cauza) dobandeste proprietatea in conditiile. Ce inseamna asta? Inseamna ca cel care dobandeste in mod originar proprietatea o dobandeste libera de sarcini Ex. Tu nu mai erai influentata de situatia juridica anterioara. Uzucapiune pe care le avem noi sunt altceva. In materie mobiliara ce a facut VCC? In materie bunurilor mobile era si mai delicata. In NCC: nu avem o asemenea reglementare de uzucapiune in materie imobiliara. dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara. vei putea sa o probezi numai relativ. cu limitele. le zicem uzucapiuni dar sunt altceva. Consecinta este ca fiduciarul dobandeste bunurile exact cu situatia juridica pe care ele o aveau in patrimoniul constituitorului. cu titlu universal sau universal. respectiv cu sarcinile de care aceasta era grevata in patrimoniul autorului sau. Daca ai avut o posesie in materie imobiliara pe o perioada suficient de lunga. De ce? pentru ca vei fi proprietar numai in masura in care cel de la care ai dobandit-o a fost si el proprietar. ocupatiunea. Insa. Adica fiduciarul nu dobandeste originar. Moduri de dobandire derivate a proprietatii si a dezmembramintelor ei = modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular. aproximativa a dreptului de proprietate. ci dobandeste in temeiul unei transmisiuni. uzucapiunea imobiliara pe VCC (numai asta). actul juridic transfera cel mai des dreptul de proprietate.de asemenea. succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a proprietatii Precizare generala: Care ii interesul modurilor astora de dobandire? Interesul este urmatorul:in principiu. Actul juridic este un mod derivat. si pe VCC un astfel de mod de dobandire originar care incheia orice fel de discutie era uzucapiunea. Tocmai pentru a rezolva chestiunea probatiunii. Consecinta este ca in masura in care se contesta dreptul tau de proprietate printr-o actiune in revendicare. erai considerat primul proprietar al bunului si nu mai interesa ce a fost inaintea ta. Pentru ca se incheie mult mai rar inscrisuri constatatoare pentru ca sunt bunuri de valoare 102 - - . discutam despre un mod derivat de dobandire a proprietatii.

adica crede ca a contractat cu adevaratul proprietar. Cum se prezinta situatia? Ex. solutiile propuse de NCC sunt in materie mobiliara: 1. sau titlu de proprietate. cumparatorul cu buna credinta. Asta inseamn ca daca in anumite conditii intrii cu buna credinta in posesia unui bun mobil. tu esti proprietar. el devine proprietar prin efectul posesiei. pentru a rezolva problema dobandirilor derivate si a probatiunii complicate.937 :posesia de buna credinta valoreaza proprietate. Mai precis. In al doilea rand trebuie sa luam in calcul ca aceste coduri au fost facute in 1800 cand lumea nu prea stia sa scrie. In cazul imobilelor: Iarasi discutam despre buna credinta. Asadar. exista art. ca altcineva ar fi adevaratul proprietar se incheie aici.art. ca sa nu mai avem probleme cu adevaratul proprietar.art. Orice proba contrara. Iarasi un mod de dobandire originar. orice proba cu privire la faptul ca el a contractat cu un neproprietar va deveni irelevanta pentru ca el dobandeste proprietatea cu titlu originar. Prin urmare.mai mica. chiar daca a contractat cu un neproprietar. Exemple: In materie mobiliara: Cand anume va interveni art. Daca poti demonstra indeplinirea conditiilor legii. In aceasta situatie. etc. Asta inseamna ca il vede 103 - - - - .937 NCC. Ce se intampla in NCC: Mecanismele puse la dispozitie sunt urmatoarele: In materie mobiliara. Evident ca eroarea trebuie sa fie legitima sau scuzabila. pe art. cu faptul ca tu ai dobandit de la un neproprietar. care mentine regula din vechiul drept francez. in materie imobiliara. In materie imobiliara: solutia propusa de NCC se explica prin mecanismul de carte funciara. cumpara de la posesorul tabular. avand in vedere complexitatea litigiilor aparute datorita transferului de proprietate. in materie mobiliara solutia propusa de codul francez a fost ca posesia de buna credinta valoreaza proprietate.909 – prescriptia actiunii in rectificare de carte funciara. Ai fost posesor de buna credinta. nimeni nu mai poate sa iti conteste dobandirea. Dobandire cu caracter originar. daca el se afla in eroare.901 coroborat cu art. La drepturile reale buna credinta inseamna eroare. mod de dobandire originar care sterge orice alt fel de situatii juridice cu privire la bun In materie imobiliara: 1. deci din eroare. tu esti primul proprietar al bunului mobil si orice fel de discutie cu privire la faptul ca ai dobandit de la un neproprietar. si eroarea lui subzista pana in momentul in care el intra efectiv in posesia bunului. tertul dobanditor de buna credinta a unui bun imobil inscris in CF ramane proprietar al bunului chiar daca titlul autorului sau a fost desfiintat in masura in care el probeaza ca a intrat in posesia tabulara a bunului cu buna credinta intemeindu-se pe cuprinsul CF. Deci si in materie imobiliara avem eroare.937? in ipoteza in care ex. si care spune ca posesia de buna credinta in conditiile legii duce la dobandirea proprietatii mobiliare. cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neproprietar.901 coroborat cu 909 NCC. tu devii in temeiul aparentei in drept devii proprietar.

-de principiu.936. 1178. ambele texte sunt inlaturate in materie imobiliara. Deci degeaba ne spune 1273 ca intotdeauna drepturile reale. Asadar.885 de la regula din 1273. se pune problema: cine dintre cei 2 va fi preferat? Cine va ramane proprietar? Raspunsul il gasim in 1275 alin. intemeiata si el ramane proprietar. acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale mobiliare. Ce inseamna asta? Inseamna ca daca proprietarul unui bun mobil il instraineaza astazi lui X si maine lui Y. numai ca acelasi cod civil deroga prin art. Ce inseamna ca este de buna credinta la 1275: nu a cunoscut pe o alta cale existenta celuilalt contract translativ. Intr-o astfel de ipoteza. scuzabila. Regula:art. pot fi imaginate ipoteze in care si pentru imobile actul juridic sa aiba efect translativ de proprietate. Precizari legale de art. sa fim atenti. pentru ca trebuie corelat art. 936 104 . totusi. transferul.1275 si 1274: -1275:are in vedere ipoteza de transmitere succesiva a unui bun mobil catre 2 dobanditor distincti. te-am vazut stapanind bunul mobil deci am fost convins ca tu esti proprietar. prin efectul actului juridic in acceptiunea NCC. asadar. nimeni nu va mai putea sa ceara radierea lui din CF pentru ca el a fost intr-o eroare legitim.1273 – se refera de principiu la constituirea si la transferul drepturilor reale. 1178 spune in esenta ca actul juridic isi produce efecte dorite de catre parti exclusiv in puterea vointei partilor. Iar in materie imobiliara. -1273 trebuie corelat cu 1178 care in principiu reia reglementarea principiului consensualismului in actele juridice.1 care spune: cel care intra mai intai in posesia bunului. buna credinta eroare scuzabila este intemeiata pe posesia tabulara. constituirea drepturilor reale principale se poate face prin act juridic numai in materie mobiliara. scuzabila este intemeiata pe posesia de fapt asupra bunului. Acesta este principiul consensualismului. se transfera prin efectul actului juridic.1273 si 1178 Art.a proprietatii si a dezmembramintelor ei. Dar. 1273 in principiu se aplica numai la bunuri mobile. deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale de CF. Te-am vazut inscris in CF deci am fost convins ca tu esti proprieta Drepturi reale Cursul 13 Modurile de dobandire a proprietatii – continuare Modurile de dobandire a proprietatii prin efectul actului juridic Dobandirea drepturilor reale. intra in discute rolul posesiei ca mijloc de solutionare a conflictului intre drepturi concurente. fara a fi necesare conditii sau forme suplimentare. ramane proprietar in masura in care el este de buna credinta.pe vanzator inscris in CF prin urmare este convins ca el ii proprietar si ca titlu de dobandire a lui este valabil. care implicit este aplicat in 1273.1275 cu art. fara a distinge mobile sau imobile. Daca el cumpara cu buna credinta si isi intabuleaza dreptul in conditiile legii. am avea o regula in 1273 care s-ar aplica la toate drepturile reale. fiindca avem o exceptie asa de pronuntata in materie imobiliara incat ii greu sa mai numim 1273 regula. In materie mobiliara buna credinta.

Textul precizeaza ca: În lipsă de stipulaţie contrară. el va fi preferat si va ramane proprietar numai in masura in care nu a cunoscut pe alta cale ca A chiar daca nu fusese inca pus in posesie. aceluia care a facut instrainarea. Din momentul in care s-a incheiat contractul. cel care a fost primul pus in posesie isi face opozabil dreptul si ramane proprietar. Regula este ca riscurile bunului. Adica. -pentru a intelege art. dreptul lui devine opozabil fata de B. dreptul lui B nu ii opozabil fata de A. azi ii instraineaza lui A. efectul de opozabilitate.adica in lipsa unei clauze contrare. in masura in care proprietarul instraineaza bunul la 2 persoane distincte. De aceea. riscul ramane la instrainator. adica are si corpus. nu este contestat. Asta presupune ca daca B.1274 – reglementeaza riscurile in contractele translative de proprietate.reglementeaza efectul posesiei in materie mobiliara. daca B ii pus primul in posesie. 936 functioneaza atata timp cat dreptul autorului. ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. 2. care stabileste soarta contractului in masura in care el devine imposibil de executat. nici unul nu este pus in posesie. conform principiului consensualismului si conform lui 1273.1274 spune:riscul contractului translativ de proprietate.art. -este o modificare fata de VCC. riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de catre proprietar si de catre toti ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului respectiv. Art. Este o modificare a abordarii fata de VCC. cumparatorul nu mai datoreaza pretul. posesia bunurilor mobile asigura opozabiltiatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare.558. era proprietar pentru ca lui i s-a vandut mai intai bunul. dacă acesta na fost asumat de o altă persoană sau dacă prin lege nu se dispune altfel. Aici intra in discutie 936. cât timp bunul nu este predat. chiar daca proprietatea este transferata. Adica. solutia acestui conflict intre drepturi concurente va fi rezolvata de opozabilitatea asigurata prin posesie: primul dintre cei 2 care intra in posesie efectiva. deci inclusiv fata de A. Ne intereseaza. trebuie sa verificam mai intai art. cata vreme nici unul dintre ei nu este pus in posesie. cat timp nu si-a executat aceasta obligatie. Si spune ca: Proprietarul suportă riscul pieirii bunului. dreptul lui nu devine opozabil fata de terti. Daca ii pus primul in posesie A. Consecinta care este? Dreptul lui A nu ii opozabil fata de B. Asadar. Insa 1274 deroga de la aceasta regula si ne spune ca daca s-a incheiat un contract translativ de proprietate.1274. acest articol ne atrage atentia ca se poate deroga de la aceasta regula a suportarii riscului fie prin efectul contractului. fie prin efectul legii. maine ii instraineaza lui B. Precizare:daca proprietarul instraineaza la 2 persoane distincte bunul. atata timp cat toata 105 . care spune ca posesia bunurilor mobile asigura opozabilitatea drepturilor reale. isi asigura opozabilitatea dreptului fata de terti.558:stabileste de principiu regula referitoare la riscul bunului. chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. Daca revenim la 1274. -asta inseamna ca daca A ii vinde lui B un bun mobil. ar insemna ca cumparatorul in calitate de proprietar suporta riscul pieirii fortuite a bunului. 1275 spune:punerea in posesie trebuie sa se faca cu buna credinta. care a cumparat al doilea. este pus primul in posesie. – art. Ce inseamna asta? Avem in vedere 1275 si 936:ex.558. proprietatea se transfera de la vanzator la cumparator. 1274 il corelam cu 1557 alin. Daca am aplica automat art. riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare. invers. pentru ca daca bunul piere fortuit inainte de a fi predat.1. avem tocmai o astfel de derogare. dreptul lui devine opozabil fata de terti.

atunci proprietatea se transmite prin acte juridice prin art. ii suficient sa fim de acord si se intampla ce vrem noi. si proprietatea se poate dobandi extratabular. si in ipotezele astea.1278 instituie principiul consensualismului. Prin urmare. Art. era un neproprietar. – evident este vorba de act juridic sau fapt juridic. daca nu am realizat inscrierea in CF. transferul de proprietate se poate face numai prin intabulare. deloc. accesiune naturala. aplicabil si pentru partajul imobiliar. daca un tert imi explica ca dreptul meu este dobandit de la un neproprietar. Din secunda in care vine un tert si spune ca vanzatorul nu era proprietar. Derogarea 2: -885 deroga de la 1273. ii aiurea.885 alin. Este ceruta pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate sau de alte drepturi reale imobiliare. Dobandirea prin intabulare Art. Cata vreme imobilul nu a fost inscris intro CF. 885 deroga de la regula de la 1273. Deci avem zone foarte extinse unde nu exista sistem de CF. nu se aplica 885.1273 106 . din acel moment nu este relevant pentru posesor 936. drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc.1: Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare.937.885 – am discutat cu el cu ocazia abordarii CF. Observatii: Derogarea 1: -1244 deroga de la 1278. Forma autentica. -atentie sa nu ne incurcam: Ipoteza 1:imobilul nu ii inscris in CF. se vor aplica regulile de la 1273. adica imobilul poate fi transferat prin acte juridice. 2. fiindca titlul lui. Ne spune ca degeaba incheiem 50 de contracte translative de proprietate imobiliara. -pe 885 il legam de 1244: desi spune in titlu:forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara. numai prin înscrierea lor în cartea funciară. Din momentul in care tertul demonstreaza ca autorul meu este un neproprietar. atât între părţi. art.887 -se spune ca se dobandesc drepturi reale imobiliare fara intabulare cand provin din mostenire. dobandire a de buna credinta de la un neproprietar. eu sunt adevaratul proprietar. Observatii cu privire la 885: 1. din acel moment 936 nu mai prezinta interes pentru posesor. pentru ca degeaba vin eu posesor sa spun ca am fost pus in posesia bunului si dreptul meu este opozabil. pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea. actul de dobandire este de la un neproprietar. el are nevoie de un efect mai puternic decat opozabiltiatea.lumea admite ca vanzatorul sigur a fost proprietar. Din momentul in care pentru acel imobil s-a deschis CF. Pe 1273 l-am legat de 1278. derogari de la 885.zice ca sub rezerva drepturilor reale asupra imobilelor cuprinse in CF -asta inseamna ca daca avem un imobil care nu ii cuprins in CF. cât şi faţă de terţi. ci ad validitatem. Forma asta nu este ceruta pentru inscrierea in CF. enumerate limitativ.derogare de la 885. in art. vanzare silita sau expropriere sau in alte cazuri prevazute de lege -asadar. Si din acel moment va itnra in functie art. Dar vine 1244 si spune ca degeaba suntem de acord daca acordul nostru nu este exteriorizat intr-o anumita forma.

892 – reaua credinta. In legatura cu riscurile. te-ai inscris in CF. cata vreme nu s-a predat bunul mobil sau imobil. Pai amandoi sunt proprietari. Vanzatorul are 2 creditori. Esti proprietar. in materie imobiliara 891 ne spune ca conflictul dintre drepturile concurente le rezolva posesia tabulara. art. 897 –reaua-credinta: --. Daca ii cu rea-credinta mai complicat. ----1274 ne spune foarte clar:ca el intelege sa deroge de la regula din art. suporti riscul pieirii bunului. In cazul in care… . dar inca nu ti-am predat bunul.Ipoteza 2:imobilul ii inscris in CF si cu toate astea pe 887 in cazurile alea limitative. diferenta de nuanta:in materie mobiliara. Cine dintre vanzator si cumparator ii posesor sub nume de proprietar? Vanzatorul este posesor sub nume de proprietar. nu esti inscris in CF. un 107 . 1274 deroga pentru orice fel de bunuri si spune asa:daca cu privire la bun exista incheiat un contract translativ de proprietate care inca nu a fost executat prin predarea bunului. pentru ca niciunul nu este proprietar. riscul este la instrainator.558. degeaba i-a vandut terenul lui X si Y. Art. …. De ce? pai i s-a transferat proprietatea cumparatorului? Are cumparatorul un titlu. -consecinta este in materie imobiliara ca degeaba s-a incheiat vanzarea in forma autentica. s-a vandut un teren. In materie imobiliara. Avem universuri paralele. drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc. nu ti-am predat bunul. pentru ca pentru imobilele care nu sunt inscrise in CF oricum se aplica tot timpul 1273. Sa avem in vedere art. 1275 ne spunea ca in materie mobiliara conflictul dintre drepturi concurente il rezolva posesia. Nu putem avea 2 proprietari simultani asupra aceluias bun. este vorba de predarea materiala. Pe cand in materie imobiliara. ciudatenia este putin mai mare.. -Deci propriu-zis. -891 de fapt este 1275 dar pentru bunurile imobile. in materie mobiliara posesia efectiva asupra bunului solutioneaza conflictul dintre 2 drepturi reale care se exclud. pana la intabulare nici unul dintre ei nu este proprietar. fiindca nu si-a facut dreptul opozabil.558 este regula care s-ar aplica la orice bun mobil sau imobil. riscurile sunt la cel care are corpusul. fiindca fiecare dintre ei nu ii proprietar fata de celalalt. Care dintre ei apuca sa se inscrie in CF devine proprietar. sa avem grija. cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titular. chiar daca el ii doar detentor precar. -predarea se refera la remiterea materiala a bunului si nu la inscrierea in CF Precizare de nuanta in materie imobiliara: -daca discutam strict sub aspectul posesiei si a detentiei precare: in materie imobiliara se incheie un contract de vanzare cumparare azi. -Deci 887 se refera la imobile inscrise in CF. acelasi autor. Ei pana atunci sunt creditori ai vanzatorului. nu inscrierea in CF. cine suporta riscul Ex. pentru ca se ridica problema – 1274. poate fi transmisa proprietatea extra-tabular. pentru ca el ii debitorul obligatiei de predare a bunului. Am discutat 1273 avand in vedere 1275 (transmisiunea facuta catre 2 dobanditori succesivi). cine suporta riscul. Ei sunt numai creditori ai vanzatorului si unul dintre ei va deveni proprietar cand se intabuleaza. ti-am vandut astazi. In materie mobiliara conflictul intre 2 proprietari: ex ii vinde lui X si dupa aceea ii vinde lui Y.891: conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun. la notar. cata vreme bunul imobil nu s-a predat la dobanditor.deducem ca si la 891 primul inscris in Cf va fi preferat daca s-a inscris cu buna-credinta. cum se aplica el la bunurile imobile. Sau tiam vandut bunul. degeaba s-a facut inscrierea in CF. -atentie.

2.937: este situatia in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-un act juridic translativ de proprietate incheiat cu un neproprietar. si atunci ne trezim sa invocam buna credinta. 937 nu va putea fi invocat de catre cel care gaseste sau fura bunul. degeaba gasitorul a fost intr-o eroare legitima si scuzabila. Ii exclus. Daca nu are animus domini nu putem avea posesie sub nume de proprietar. pentru ca proprietatea se transfera prin intabulare.bunurile trebuie sa fie corporale.temei care sa ii transfere lui proprietatea? Nu. -asadar. Proprietarul poate sa abandoneze atat un bun mobil cat si un bun imobil. nu poti sa invoci 937. in cazul bunurilor imobile abandonate. Deci. Insa. ocupatiunea vizeaza EXCLUSIV bunurile mobile. Daca bunul are proprietar. buna credinta.fie il dobandim de la proprietar pentru ca ne vinde el bunul. Fie nu avem un proprietar care sa ne fi transferat bunul. Ocupatiunea este un efect al posesiei.in primul rand. daca nu ai acest act translativ de proprietate. este necesar sa fi ajuns in posesia bunului in urma incheierii unui act translativ de proprietate cu un neproprietar. daca nu se considera proprietar nu are animus domini. Dobandirea cu buna credinta Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta Care este singura ipoteza in care este aplicabil art. 3. fie ca proprietarul le-a abandonat. Ca sa invoci 937. Altfel. Observatii: 108 . putem exercita corpus doar asupra unui bun corporal. El nu va putea invoca ocupatiunea daca el a fost in eroare si bunul in realitate a avut proprietar. Nu intereseaza. -texte in cod:tezaur. le citim noi. Ocupatiune 1. adica a crezut cat se poate de explicabil ca bunul nu ar fi avut proprietar. Adica cu privire la ce sa fie in eroare? Cu privire la calitatea bunului ca bun fara proprietar. adica sa aiba existenta materiala. Avem 2 mari variante de dobandire a proprietatii:1. alte reguli privind bunuri pierdute – nu ne intereseaza. De ce? pentru ca trebuie sa fie susceptibile de posesie. fara proprietar. Se poate cumparatorul considera proprietar? Nu. -Deci cerinta este obiectiva:bunul nu trebuie sa fie in proprietatea nici unei persoane. 2. ele intra in proprietatea statului. Putem avea posesie. in mod evident.abandonul se poate face atat pentru bunuri mobile cat si pentru bunuri imobile. Toate acestea sunt dobandiri de buna credinta. sau titlul nostru nu este valabil. Nu conteaza daca dobanditorul a fost in eroare si eroarea lui a fost scuzabila. adica eroarea dobanditorului nu are nici o relevanta. In cazul ocupatiunii. ocupatiunea presupune/poate sa vizeze NUMAI BUNURI FARA PROPRIETAR. chiar daca in realitate eroarea lui era scuzabila. Fie ca na avut niciodata proprietar. studiu individual O sa tot abordam 100 de feluri de dobandire a proprietatii cu buna credinta.

adica aflat in eroare. în mod corespunzător. Grija mare: a. posesia de fapt sau posesoriul echivaleaza cu petitoriul. si contractul lui nu este anulabil. 936 ii util pentru posesor cata vreme nimeni nu contesta ca el a dobandit de la proprietar. a.936 spune ca:posesia valoreaza opozabilitate in materie de bunuri mobile. acel contract nu va mai fi anulat. b. Pentru ca. Insa in masura in care este vorba de un bun mobil dobandit de un tert de buna credinta. de stapanirea bunului pe care o exercita persoana de la care se primeste bunul. rara dar se poate intampla:dobandirea se face de la proprietar. ci doar la o categorie restransa: la posesorii care au intrat in posesia bunului in temeiul unui act juridic translativ de proprietate provenind de la un neproprietar. Dar.937 desi dobandirea se face de la proprietar. Consecinta este ca i se aplica 937. Si aici textul spune ca se aplica art. ca 937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul. 2. regula:937 se aplica la ipoteza in care dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neproprietar. -atentie. de fapt proprietarul se gaseste in ipoteza foarte asemanatoare cu ipoteza in care nu ar fi proprietar. fiind ca posesia duce in materie mobiliara in mod invariabil la dobandirea proprietatii. se poate intampla si atceva:unde iarasi se va aplica 937.937. o situatie de nisa. care nu a cunoscut clauza de inalienabilitate.In al doilea rand. Si atunci.ne amintim ca am facut discutia la actiunile posesorii ca se afirma in doctrina ca actiunile posesorii nu pot fi introduse in materie mobiliara si ca ele ar fi exclusiv actiuni imobiliare. Si atunci oricum nu am mai avea actiune posesorie pentru ca deja actiunea ii petitorie. ca la ce sa faca el cu opozabilitatea cata vreme neproprietarul nu putea sa ii transfere lui proprietatea. daca dobanditorul este de buna credinta. Si atunci intra in discutie 937. Cum adica devin aplicabile? Simplu: in masura in care tertul ma vazut in posesia bunului si nu a avut un alt mijloc de informare. daca cumva eu sunt proprietara bunului dar bunul este grevat de o clauza de inalienabilitate pe care eu o incalc si vand bunul la un tert. In momentul in care vine un tert si spune ca cel de la care a dobandit dreptul nu este proprietar. degeaba mai are el 936 care ii asigura opozabilitatea.628 alin.ce inseamna buna credinta la 937? -din buna credinta la 937 intelegem o eroare in legatura cu calitatea de proprietar al celui de la care se face dobandirea.937. el a prezumat ca eu sunt proprietar si nu a putut cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate. sunt aplicabile. -ii ciudat pentru ca:la 937 buna credinta inseamna eroarea posesorului care cumpara bunul de la ala pe care il crede in mod eronat ca fiind proprietar. el dobandeste proprietatea. 628 alin. ca rationamentul este in felul urmator: in materie mobiliara. Art. Noi dobanditor suntem in eroare pentru ca il vedem pe ala stapandind bunul. Concluzia:in principiu. si 109 . Si un argument pe care il gasim in multe manuale ii art. devin aplicabile regulile de la 937. iarasi devine aplicabil art.3: În cazul bunurilor mobile.in primul rand. eroare care este cauzata de aparente.3 ne spune:in cazul bunurilor mobile. regulile prevăzute pentru dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă. nu cunoaste imposibilitatea in care se gaseste proprietarul. si in materie mobiliara poate sa fie un posesor care ii si proprietar. 937 nu se aplica la toti posesorii. ceea ce nu il impiedica sa introduca o actiune posesorie. Fiindca clauza de inalienabilitate blocheaza atributul de dispozitie juridica.1. insa proprietarul nu poate la momentul respectiv sa instraineze proprietatea. Si in aceasta situatie.

nu avem un alt mijloc de a ne informa in legatura cu calitatea lui de proprietar, cu privire la existenta clauzei de inalienabilitate. Si atunci din acea stare de fapt, noi automat prezumam ca ii proprietar si ca proprietatea lui nu este grevata de sarcini. Deci ideea este ca 937 ii intemeiat pe buna credinta care inseamna eroare legitima, scuzabila in care s-a gasit dobanditorul, si eroare care a fost cauzat de posesia autorului sau. Il vedem pe el in posesia, deci posesia autorului este cel care cauzeaza eroarea, pentru ca posesia prezuma proprietatea si mai mult proprietatea libera de sarcini. -consecinta este ca nu vom putea invoca niciodata posesia de buna credinta, daca acel bun mobil face obiectul unui sistem de publicitate. Ex, am luat vapor de la unul, l-am vazut pe punte, l-am vazut ca dadea indicatii pe acolo, si am crezut ca el ii proprietar. Nu se poate, pentru ca aici avem posibilitatea sa ne informam, si aici eroarea nu mai este scuzabila. -deci eroarea intemeiata pe posesie ii scuzabila, atunci cand posesia este singurul mijloc de informare -pentru 937 buna credinta presupune convingerea eronata a posesorului ca instrainatorul are calitatea de proprietar, sau convingerea eronata ca instrainatorul are aptitudinea/capacitatea de a ii transfera proprietatea. (situatia clauzelor de inalienabilitate) -eroarea trebuie sa fie scuzabila, iar ea este legitimata scuzabila, justificata, de faptul posesiei, adica posesia autorului creaza aparenta ca acesta ar fi proprietar si ca proprietatea lui este negrevata de sarcini. Foarte important:eroarea pe care o avem in vedere la 937 ii EXCLUSIV in legatura cu persoana instrainatorului. Eroarea nu vizeaza titlul in sine, adica 937 nu va putea fi invocat pentru a-l proteja pe posesor de nulitatea sau de orice cauza de ineficacitate a titlului sau provenind de la adevaratul proprietar. -am spus ca daca cumperi un bun mobil de la adevaratul proprietar, si ulterior se constata ca contractul de vanzare cumparare este nul, noi posesor nu putem invoca 937 si sa spunem ca noi am fost de buna credinta si sa ni se acopere efectul nulitatii. Pentru ca buna credinta la 937 ii intemeiata pe posesia autorului nostru. Iar aceasta posesie ne-a creat o eroare in legatura cu calitatea lui de proprietar, dar posesia lui nu putea sa ne induca in eroare cu privire la valabilitatea contractului de vanzare cumparare pe care l-am incheiat cu el. Deci in masura in care problema posesorului nu ii dat de persoana autorului sau ci ii data de propriul titul, adica acel contract este nul, anulat, rezolutionat, etc, posesorul nu poate sa invoce art.937 si sa spuna ca el a fost in eroare, a fost de buna credinta, nu stia ca contractul nu este valabil. Deci buna credinta la 937 vizeaza exclusiv persoana instrainatorului. De aceea, 937 nu poate fi invocat in ipoteza in care posesorul isi intemeiaza stapanirea pe un titlu putativ, adica un titlu imaginar, care nu are o existenta reala, care exista numai in imaginatia posesorului. -ex, ala ne-a dat bunul in locatiune si noi credem ca ni l-a vandut. Dupa care noi invocam 937 ca am fost in eroare. b.Cand trebuie sa existe buna credinta? -buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in propria persoana atat elementul animus cat si elementul corpus Ex,ne vinde azi un bun mobil, vanzatorul este un neproprietar, noi suntem de buna credinta, maine aflam ca vanzatorul este un neproprietar si poimaine ne preda bunul. Se aplica 937? NU.

110

trebuie sa fi de buna credinta in momentul in care ti-am predat bunul, in momentul in care tu ai intrunit si animus si corpus. -din momentul in care ne-a vandut bunul mobil noi suntem posesor sub nume de proprietar fiindca vanzatorul detine pentru noi. Dar nu ii suficient pentru a se aplica 937. Pentru a se aplica 937 nu ii suficient o posesie exercitata prin altul. Noi trebuie sa avem in propria persoana si animus si corpus. De aceea 937 alin.1 vorbeste despre o posesie efectiva, adica intrunind ambele elemente. 2 situatii pe care le are in vedere art.937: 1.cea de la alin.1 -situatia in care adevaratul proprietar s-a desesizat in mod voluntar de bunul sau -ce inseamna ca s-a desesizat in mod voluntar = ca el prin propria vointa l-a transmis unei alte persoane, insa printr-un act netranslativ de proprietate. Inseamna ca acea persoana are calitatea de detentor precar. Si ce face detentorul precar? Instraineaz bunul la posesorul nostru care ii de buna credinta 2.alin.2 si 3 -situatia in care adevaratul proprietar nu se desesizeaza voluntar de bun, ci bunul este pierdut de catre acesta sau este furat, si ulterior gasitorul sau hotul instraineaza bunul catre posesorul de buna credinta -gasitorul si hotul nu pot niciodata sa se prevaleze de art.937. de acesta se poate prevala numai posesorul care cu buna credinta printr-un act translativ de proprietate a intrat in stapanirea bunului. Precizari valabile pentru ambele situatii: -evident ca art.937 se aplica NUMAI pentru bunuri mobile, la fel ca si ocupatiunea -este vorba de bunuri mobile corporale, dobandite in virtutea unui act juridic translativ de proprietate sau translativ al altui drept real mobiliar, cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic cu titlu oneros. Daca neproprietarul ne doneaza bunul mobil nu vom putea noi posesorul de buna credinta sa invocam 937. Rationamentul legiuitorului: art.17 - este vorba de eroarea comuna si invincibila – un tert care fiind de buna credinta, adica in eroare, incheie un act juridic si dupa aceea trebuie protejat. Art.17 alin.1: Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuşi – regula generala si care ar fi aplicabila si la ipotezele de la 937 pentru ca acesta este un neproprietar. Alin.2: Cu toate acestea, când cineva, împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă (adica fiind in eroare), a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanţa judecătorească, ţinând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, faţă de cel aflat în eroare, aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil, afară de cazul în care desfiinţarea lui nu iar cauza niciun prejudiciu. -acelasi rationament, tot o ipoteza de aparenta il gasim si la 937. De aceea spune legiuitorul ca dobandirea trebuie sa se faca printr-un act cu titlu oneros. Il protejam pe ala, pentru ca daca a cumparat, inseamna ca el a dat pretul. Daca noi il luam bunul el va ramane cu un prejudiciu. Sigur ca il poate recupera de la vanzator printr-o actiune distincta dar ii mai complicat. Si atunci, 111

937 se va aplica in cazul actelor oneroase si nu se va aplica in cazul actelor gratuite. Fiindca aici daca ii luam bunul inapoi el nu sufera nici un prejudiciu. -transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu titlu particular. Ex, daca printr-un testament cineva ne lasa toata averea lui. Noi intram in posesia averii unde gasim si niste bunuri mobile. Vine un tert si ne spune ca de cuius nu a fost proprietar. Si noi automat invocam art.937 pentru acele bunuri mobile. NU va fi aplicabila 937, pentru ca ea presupune transmisiuni cu titlu particular, iar noi aici avem o transmisiune universala, pentru ca ne- a lasat toata averea. De ce anume nu se aplica 937 la transmisiunile universale si cu titlu universal? Pentru ca, posesia este egal cu exercitiul in fapt a unui drept. Dreptul real poate purta numai asupra bunurilor determinate. Drepturile reale nu poate purta asupra universalitatilor juridice. Prin urmare universalitatile juridice nu sunt susceptibile de posesie. Ori 937 este un efect al posesiei. Consecinta este ca intotdeauna in 937 va presupune ca posesorul de buna credinta a intrat in stapanirea bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular. Distinctia dupa cum suntem pe ipoteza de la alin.1 respectiv pe ipoteza de la alin.2 si 3 - in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului, ex, proprietarul da bunul in depozit unui tert, si tertul mi-l vinde mie care sunt de buna credinta ----- Se aplica alin.1 de la 937 in temeiul caruia dobandirea proprietatii se produce instantaneu. In momentul in care posesorul intra in posesia efectiva a bunului, fiind de buna credinta. -In ipoteza in care, in baza alin. 2 si 3, bunul a fost pierdut sau furat, efectul achizitiv de la 937 nu se mai produce instantaneu in momentul intrarii in posesie, ci el este amanat 3 ani. Dar, 937 alin.2 spune asa: Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este intentată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului -termenul de 3 ani nu curge din momentul in care posesorul de buna credinta intra in stapanirea efectiva a bunului, ci curge de la momentul pierderii sau momentul furtului. -de ce anume ne intereseaza:pentru ca ii posibil ca la momentul la care posesorul de buna credinta intra in posesia bunului, termenul de 3 ani sa fi curs de mult Ex, pierd bunul in 2012, in 2017 il gaseste cineva si in 2018 il vinde. Posesorul devine automat proprietar din momentul in care intruneste animus si corpus, fiindca termenul de 3 a curs din 2012 pana in 2015. -acest termen nu este un termen de prescriptie, nu ii nici uzucapiune, pentru ca termenul curge inainte sa fi intrat noi in posesie, nu ii nici prescriptie extintctiva si nici decadere, pentru ca daca ar fi decadere efectul ar fi ca proprietarul ar pierde proprietatea atat. Iar posesorul ar dobandi bunul prin ocupatiune pentru ca ar fi fara proprietar. Acest termen este un termen care suspenda efectul achizitiv al art.937 pe o perioada de 3 ani (si el seamana foarte mult cu art.909 alin.3, pentru ca si aici exista un termen care este de 3 ani si este vorba tot de un tert care cu buna credinta, dobandeste printr-un act cu titlu oneros, insa 909 alin.3 vizeaza bunuri imobile) -alin.3 art.937: in masura in care bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod obişnuit bunuri de acelaşi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitaţie publică, iar acţiunea în revendicare a fost introdusă înăuntrul termenului de 3 ani, posesorul de 112

il revendica de la mine. imaginar) Observatii privind diferenta intre 948 si 937 a. si vine proprietarul in termenul de 3 ani care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul.nu voi putea invoca 937. si din cauza asta este lipsit de eficacitate.ce intelegem prin buna credinta la 948 si cand trebuie ea sa existe -buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere.901 NCC.2495 si urmatoarele. ii caduc. Pai intotdeauna posesorul de buna credinta ii posesorul aflat in eroare. care ii nul. Eu trebuie sa il restitui. 2.3 pe care il gasim in art. reglementat la alin. Pentru a dobandi fructele. 2. buna credinta va semnifica eroarea legitima. care nu era proprietar. sau --.sau eroarea posesorului in legatura cu viciile titlului sau. La dobandirea fructelor eroarea poate sa vizeze 2 elemente: fie pe autorul meu care nu era proprietar. -eroarea la fructe poate viza fie calitatea celuia care le-a instrainat. vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu. De aceea ne si spune art. 113 . Adica posesorul care crede ca are dreptul pe care il exercita desi in realitate nu are acest drept. -948 se refera la situatia in care posesorul nu este proprietar si nu are un drept real care sa ii permita dobandirea fructelor. -dreptul de retentie. aici buna credinta va fi apreciata in conditiile art.cand trebuie sa existe buna credinta -buna credinta. Si dupa ce mi-l plateste. Consecinta:daca eu cumpar de la adevaratul proprietar si contractul este lovit de nulitate si eu nu am cunoscut cauza de nulitate: 1. (in consecinta buna credinta in materia dobandirii fructelor poate fi intemeiata si pe un titlu putativ. b.art. fie valabilitatea titlului in baza caruia eu am dobandit posesia.948 ca este vorba de o dobandire a fructelor prin posesie de buna credinta.bună-credinţă poate reţine bunul până la indemnizarea sa integrală pentru preţul plătit vânzătorului. am cumparat bunul de la un anticariat. faptul ca nu era proprietar.pana aici a fost identic cu 937 ---. Ex. Momentul perceperii: la fructele naturale si industriale este momentul culegerii. Daca ar fi proprietar ar dobandi fructelor in virtutea atributului proprietatii numit fructus.948 nu se refera la situatia in care posesorul ii si proprietar.948 Precizare: 1. dar am asupra bunului un drept de retentie pana la momentul la care cel care revendica bunul imi plateste pretul pe care l-am achitat eu pentru bunul respectiv. fie actul juridic pe care eu l-am incheiat cu ala. pentru ca termenul de 3 ani suspenda efectul achizitiv. ii rezolutionat. nu poate sa imi transfere dreptul de proprietate sau un alt drept real. nu are decat sa se certe el cu cel care mi l-o vandut. Dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta -art.voi putea invoca dobandirea fructelor prin efectul posesiei de buna credinta. buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor. la 937 trebuie sa existe la momentul initial. adica in functie de cuprinsul CF -daca bunul frugifer este un bun mobil. cand am intrat in posesie. scuzabila a posesorului in legatura cu calitatea de proprietar al autorului sau.la 937 am spus ca eroarea pe care noi o numim buna credinta viza pe cel de la care am dobandit.

Ori. In acest caz. cand avem o despagubire prin echivalent nu o sa mai avem o actiune in revendicare. am cumparat un apartament in manastur la etajul 9.sa ai tu initiative. -ex. pana sa se introduca actiunea. buna credinta trebuie sa existe in momentul platii. zicand: pai tu puteai sa dai in chirie apartamentul si ai fi obtinut chirii in functie de valoarea pietei la un pret de nustiu cat pe luna. revin posesorului în măsura în care buna sa credinţă se menţine la data scadenţei acestora. în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta secţiune. fiind ca fructele civile se percep prin plata. care sunt drepturi de creanta. Textul respectiv vizeaza fructele pe care bunul le-ar fi produs in starea in care el a intrat in posesia posesorului de rea-credinta. în temeiul uzucapiunii -cand se va aplica uzucapiunea mobiliara: evident.2: in cazul fructelor civile percepute anticipat. fiindca vom avea o creanta in bani. spre deosebire de actiunea in revendicare este prescriptibila in 3 ani. si nu a cules corcodusele din livada. eu am dat apartamentul in chirie. noi ti le cerem. dar itnre timp pana sa se solutioneze. vizeaza fructele pe care bunul le producea atunci cand a fost dobandit de catre posesor. deja in 9 eu nu mai sunt de buna credinta fiindca sa introdus impotriva mea o actiune in revendicare. si nici dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta. Daca ai un dubiu. deci nu ca tu ai fi putut sa ii aduci imbunatatiri. nu mai avem ce povesti. Nu. Si actiunea personala. fiind incheiat cu un neproprietar. poate dobândi dreptul de proprietate. sa il inchiriezi. Ai omis sa faci lucrul asta. Vom pastra acele fructe? Nu. Contractul este lovit de nulitate. c. dar a venit chiriasul in 1 ianuarie si a spus ca vrea sa plateasca astazi. -ce vrea sa spuna textul asta:daca a fost posesor de rea credinta asupra unei livezi.939 -este o noutate absoluta adusa de NCC -presupune un termen de 10 ani care curge din momentul intrarii in vigoare a NCC Art. pentru ca nu mai exista fructele in materialitate lor. Nu se poate. adica pana la data scadentei. Actiunea in revendicare impotriva mea si in rectificarea CF ca sa fiu radiat de acolo se introduce in 9 ianuarie 2013. pentru ca eu ar fi trebuit sa raman de buna credinta pana in 15. nici o problema. si noi am primit plata. Buna credinta inseamna mereu o eroare in afara oricarui dubiu. se va desfiinta titlul meu si eu voi fi radiat din CF. adica plata facuta inainte de scadenta. oricum va trebui sa ne despagubeasca prin echivalent. Chiria ar fi fost scadenta in 15 ianuarie 2013. noi o sa putem cere prin actiunea in revendicare si chiriile pe care eu le-am omis sa le percem. ci va fi numai o actiune personala. -dar trebuie sa le restituie si pe cele pe care le-a omis sa le perceapa: sa nu ne gandim ca: ex daca eu sunt posesor de rea credinta pe apartamentul din manastur de la etajul 9.In cazul frutelor civile.alin.948 alin. Si ulterior eu o iau in freza.5 de la 948: Posesorul de rea-credinţă trebuie să restituie fructele percepute.939: Acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani. precum şi contravaloarea acelora pe care a omis să le perceapă. 114 . -art. atunci cand nu este aplicabila nici ocupatiunea. si deja eu nu mai pot fi convins in afara oricarui dubiu ca sigur eu sunt proprietar. Uzucapiunea mobiliara -art.

ele produc efectele numai in masura in care persoana interesata intelege sa se prevaleze de ele. printr-un act translativ de proprietate. Deci uzucapiunea mobiliara se refera exclusiv la ipotezele in care nu sunt aplicabile. invoca respectivul mod de dobandire a proprietatii. In aceasta situatie nu vom putea sa ne prevalam de art. in speta posesorul sau orice alta persoana. Daca am un titlu translativ de proprietate provenind de la un neproprietar si noi am fost de buna credinta. Consecinta este ca proprietarul bunului apreciat de lege ca fiind mai important. cel tarziu dupa termenul de 3 ani noi vom deveni proprietari. dar eroarea noastra nu este scuzabila. discutam exclusiv despre accesiunea imobiliara. -la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila toata perioada de 10 ani. la fel. lipirea. -evident ca toate efectele posesiei.am dobandit bunul de la un neproprietar. consecinta este ca se suspenda cursul de uzucapiune. ex lege. -ocupatiunea. adica solutia de avarie. va dobandi prin accesiune si proprietatea asupra bunului accesoriu. posesia trebuie sa fie utila in momentul in care se dobandeste proprietatea. in principiu nu produc efecte automat.937 ci va trebuie sa asteptam 10 ani. si in special accesiunea imobiliara artificiala. neviciata. dobandirea prin posesia de buna credinta. In masura in care pe parcursul acestor 10 ani posesia noastra este viciata. Drepturi reale Cursul 14 Uzucapiunea mobiliara – continuare -uzucapiunea mobiliara trebuie sa o privim ca un mod de dobandire reziduala. ele 115 . Precizari: -cand discutam despre accesiune. Dupa ce viciul inceteaza. un termen de 10 ani. evident ca uzucapiunea mobiliara nu intereseaza. de plin drept. unde modurile de dobandire sunt instantanee. nu mai ii nevoie sa asteptam 10 ani. fiind in eroare. In cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru oricare dintre celelalte 2 moduri de dobandire. posesia mobiliara de buna credinta nu produc efecte de plin drept.-deci daca bunul este fara proprietar nu o sa invocam uzucapiunea de 10 ani pentru ca l-am dobandit prin uzucapiune. se reia termenul de uzucapiune. Daca nu invoci ocupatiunea. fructe. uzucapiunea. nu sunt indeplinite conditiile nici pentru ocupatiune si nici pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta Ex. Pentru ca presupune un termen foarte lung. in sensul ca uzucapiunea mobiliara va produce efecte numai in ipoteza in care nici ocupatiunea si nici posesia de buna credinta nu sunt susceptibile de a determina dobandirea proprietatii. ocupatiune. trebuie sa avem in vedere faptul ca fiind vorba de dreptul civil. Daca nu invoci uzucapiunea nu vei dobandi proprietatea. inceteaza suspendarea. In esenta accesiunea presupune unirea. aceste moduri de dobandire a proprietatii. unui bun la un alt bun. Pe cand dincolo. timp in care va trebui sa avem o posesie utila. uzucapiunea mobiliara toate presupun evident o posesie utila. la fel ca si atunci cand discutam despre celelalte moduri de dobandire a proprietatii. ca fiind bunul principal. In principiu modurile de dobandire a proprietatii produc acest efect numai in masura in care persoana interesata. Iarasi. Accesiunea In ce priveste accesiunea. Deci.

-aici avem 2 prezumtii: a.accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dreptului de proprietate.accesiunea invariabil est un mod de dobandire cu titlu oneros.se prezuma ca daca esti proprietar al terenului esti si proprietarul lucrarii realizate pe terenul respectiv b. Daca nu. din accesiune naturala.886 NCC. In sensul ca anumite efecte ale accesiunii se produc ex lege. 579 nu este propriu-zis un text care sa refere la accesiune. intotdeauna. tertul va fi cel care trebuie sa rastoarne prezumtia relativa si sa demonstreze ca el este cel care a suportat cheltuiala pentru realizarea acelei lucrari. sau prin expropriere Este de observat ca de principiu legiuitorul intelege doar accesiunea imobiliara naturala ca fiind veritabil mod de dobandire a proprietatii nu si accesiunea imobiliara artificiala. independent de vointa beneficiarului acestuia 3. -Ce inseamna asta: art. -Prin urmare. până la proba contrară. efectul achizitiv de proprietate nu se produce. Accesiunea prezinta un anumit specific care o diferentiaza de restul modurilor de dobandire a proprietatii. O sa vedem ca in materia accesiunii lucrurile sunt putin diferite. precizeaza in alin.se prezuma ca lucrarea existenta pe un anumit teren a fost realizata pe cheltuiala proprietarului acelui teren de ce anume ne intereseaza aceasta a 2-a prezumtie: pentru ca in masura in care un tert are pretentia de a fi despagubit pentru lucrarea realizata pe terenul altuia. -Adica.1 se enumera ipotezele de dobandire.exista ipoteze in care efectele accesiunii. si se spune ca drepturile reale se dobandesc fara inscriera in CF cand provin din mostenire. iar in alte situatii ea se rezuma la a conferi titlul care justifica intabularea proprietatii in CF Efectele mai importante din materia accesiunii imobiliare artificiale 1. si nimeni altcineva. cu cheltuiala sa şi că este a lui. accesiunea imobiliara naturala este si ea un mod de dobandire a proprietatii.1: Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului. sau o parte dintre efectele accesiunii se produc ex lege. beneficiarul acesteia va fi tinut sa il despagubeasca pe proprietarul anterior al bunurilor dobandite prin accesiune. Atentie. intelege sa se prevaleze de ele. in cazul accesiunii. 579 instituie doar o prezumtie relativa. si in alin. trebuie sa avem in vedere ca exista 2 ipoteze de accesiune artificiala: 116 . concluzia generala privind accesiunea este ca accesiunea mobiliara este intotdeauna un mod de dobandire a proprietatii.art. vorbeste despre dobandirea unor drepturi reale fara intabulare. asadar ca un mijloc de proba. 2. Daca ii sa avem in vedere textele care reglementeaza modalitatile de realizarea al accesiunii imobiliare artificiale. iar accesiunea imobiliara artificiala este in anumite ipoteze mod autonom de dobandire a proprietatii.produc consecintele juridice numai in masura in care persoana interesata. Observatii: 1.579 NCC:reia o prezumtie existenta si in VCC.

a să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării.589:ne intereseaza prima parte a textului care spune asa: Ori de câte ori dobândirea dreptului de proprietate. proprietarul terenului construieste pe terenul propriu cu materialele altuia.2:cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia. in aceasta ipoteza accesiunea imobiliara artificiala reprezinta un veritabil mod de dobandire a proprietatii. autorul lucrării îşi poate ridica materialele. este condiţionată.Ipoteza 1:art. de aceasta data. De unde mai rezulta acest lucru? Sa ne uitam la art.. 2. In ipoteza reglementata de 577 alin. potrivit reglementărilor din această secţiune. Ca sa discutam despre accesiune. proprietarul terenului nu dobandeste dreptul de proprietate asupra constructie. De unde deducem acest lucru? Din mai multe texte legale: Art. El va deveni proprietar numai din momentul si prin efectul intabularii..590 precizeaza ca până la data încheierii convenţiei sau a introducerii acţiunii de către cel îndreptăţit la înscrierea în cartea funciară. devii proprietar prin simplul fapt al constructiei. 117 . Asadar. pe masura ce construiesti. Asadar. 582 si 586 – ea se refera la situatia in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine. accesiunea imobiliara artificiala nu mai functioneaza ca mod autonom de dobandire a proprietatii. adica proprietarul construieste cu materialele altuia pe terenul propriu. 589 admite implicit ca in anumite situatii dobandirea in temeiul accesiunii imobiliare artificiale este conditionata de intabulare.581.Ipoteza 2:art. datorita faptului ca materialele respective i-au apartinut tot lui. dreptul de proprietatea asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucarii pe masura realizarii ei. si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata. Daca realizeaza o lucrare cu materialele proprii el devine proprietar prin simplul fapt al constructiei. De unde rezulta acest lucru? Din modul de reglementare al alin. De ce ne intereseaza aceasta discutie.. in aceasta prima ipoteza.1. construieste pe terenul altuia cu materiale proprii. Asta inseamna ca tertul constructor pe terenul altuia ramane proprietar pana in momentul in care se produce intabularea in folosului proprietarului terenului. daca printr-un act juridic nu se prevede alt fel.2:dreptul de proprietate asupra lucarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii pe masura realizarii ei. de înscrierea în cartea funciară. nu discutam despre accesiune. O dobandire extratabulara.. accesiunea imobiliara artificiala functioneaza in continuare ca mod autonom de dobandire a proprietatii.577 alin. iar in cealalta devii proprietar numai in momentul intabularii? Sa avem in vedere art. si realizeaza lucrarea cu materiale proprii. este necesar ca materialele si terenul sa aiba proprietar diferit.a:proprietarul terenului pe care tertul a construit cu materialele proprii are dreptul la lit. faptul ca intr-o anumita situatie devii automat proprietar. ce posibilitate are el? Pana la momentul intabularii unui drept in favoarea titularului terenului el poate sa dezafecteze constructia realizata si sa isi ia materialele. Observatie: -in situatia in care proprietarul a construit cu materialele lui pe terenul propriu.2. exclusivă sau pe cote-părţi. nu are importanta. De aceasta data.581 sau 582 lit. ----asta inseamna ca in masura in care un tert de buna sau de rea credinta.2 si se refera la situatia in care proprietarul unui teren realizeaza pe acest teren o lucrare cu materiale care nu ii apartin Ce spune alin. prin simplul fapt al constructiei. Asadar.

fie titular al unui drept de superficie. pentru ca in principiu dreptul de uzufruct nu imi confera posibilitatea sa construiesc pe terenul altuia. 3. anume la 948 alin. asadar. inclusiv in situatia in care am incheiat contractul de vanzare cumparare. Atentie. era înscris ca proprietar al imobilului. nu rezulta din cartea funciară şi nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său. sau nu cunoaste faptul ca autorul sau cel de la care a dobandit proprietatea dintr-un motiv sau altul. acesta specifica ca autorul lucrării este de bună-credinţă dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărţii funciare în care. Observatie 1. Buna respectiv reaua credinta. sunt constructor de buna sau de rea credinta? De rea credinta. dar de data asta buna si reaua credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului. pentru ca eu stiu foarte bine la momentul respectiv ca nu am dreptul de proprietate asupra terenului.4 coroborat cu alin. intereseaza distinctia pe 581 si 582 in functie de buna respectiv de reaua credinta a constructorului.586. In principiu.prima observatie:586 prezinta aceeasi reglementare a bunei credinte pe care o regasim si in alta parte. Deci se incheie o promisiune de vanzare. adica. buna credinta in materie de accesiune imobiliara artificiala. la data realizării lucrării. asupra unei chestiuni importante: mai intai. dacă. eu sunt tot un constructor de rea credinta. 2. la accesiune. asupra terenului pe care construieste. în ambele cazuri. 118 . este de buna credinta. constructorul care nu cunoaste faptul ca titlul sau.Nu intram in detalii privind obtiunile care ii revin proprietarului pe 581 si pe 582. presupune aceeasi semnificatie cu buna credinta la dobandirea fructelor.a 3-a observatie. exemplu superficia. va fi de buna credinta doar cel care bazandu-se pe curpinsul CF se crede fie proprietar. nu era proprietarul bunului respectiv. Atentie. si stiind ca am promisiunea aia. O chestiune practica foarte importanta: este de buna credinta numai constructorul care are convingerea la momentul la care incepe realizarea lucrarii ca fie este proprietar pe terenul ala. fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară. Adica. semnificatia ei in materia accesiuni o regasim in art. fie are un alt drept. adica buna sau reaua credinta a constructorului. este viciat. Grija. titlul in baza caruia a dobandit proprietatea. fiind ca eu stiu ca nu am nici un drept care sa imi permita sa construiesc. dar nu sunt inscris in CF si incep sa construiesc. eu promitent cumparator incep sa construiesc pe teren. De data asta ne intereseaza buna sau reaua credinta a celui care pierde proprietatea. am discutat despre modul de dobandire a proprietatii prin posesia de buna credinta si am analizat mereu dupa cum este de buna sau de rea credinta. de exemplu este lovit de nulitate.3.A 2-a observatie: care are utilitate practica Se discuta foarte mult ce se intampla daca constructorul incepe realizarea lucrarii in baza unei promisiuni de vanzare cu privire la terenul respectiv. iar eu uzufructuar incep sa fac o constructie. Sunt eu un constructor de buna sau de rea credinta? Raspunsul este ca sunt un constructor de rea credinta. care drept ii da lui posibilitatea sa construiasca pe acel teren. nu ne intereseaza cum ii proprietarul terenului. buna credinta seamana foarte mult cu ce am mai povestit. se incheie un contract de uzufruct. si ca va urma ulterior sa inchei vanzarea. pentru ca acestea le citim singuri. Daca avem in vedere de exemplu uzufructuarul. care la fel are o utilitate practica Pe NCC.

Cu toate acestea. Si dupa ce ne intoarcem constatam ca pe terenul pe care l-am primit prin mostenire de la o matusa un vecin a construit o casa. va fi aplicabil art.2 ca proprietarul iniţial al imobilului are un drept de ipotecă legală asupra acestuia pentru plata preţului de către autorul lucrării. Deci. la reaua credinta avem suplimentar posibilitatea de demolare. ea poate sa fie si o neplacere pentru proprietarul terenului. constructorul poate sa isi ridice materialele b. Poate sa treaca in fiecare zi pe strada si sa vada cum construiesti si sa si zica succes.grija. In situatia asta el nu va avea alta varianta decat fie sa accepte invocarea accesiunii.A 5-a observatie Constructorul realizeaza cu materialele proprii o lucrare pe terenul altuia. Si ne intoarecem din spania dupa 2 ani de studiu intensiv al dreptului spaniol. In aceasta situatie se punea problema daca nu ar fi trebuit sanctionat proprietarul terenului pentru exercitarea abuziva a dreptului sau? Evident ca o astfel de interpretare era cel putin aberanta.2 Ce inseamna ca proprietarul terenului are un drept de ipotecă legală? Ex. spor.daca constructorul este de buna credinta. suntem plecat cu bursa erasmus in spania. pentru ca a construit pe terenul altuia inseamna automat ca ai incalcat aluia dreptul de proprietate. asa ca ne convine. nu are relevanta comportamentul proprietarului terenului. Observatii: a. pentru ca in ambele variante avem si posibilitatea de a-l obliga sa cumpere terenul.----Sa ne uitam si la art.592. asadar ea nu furnizeaza titlul pentru o eventuala dobandire in temeiul intabularii. te lasa sa construiesti. Ideea este ca comportamentul adevaratului proprietar al terenului nu influenteaza sub nici o forma solutia in ce priveste aprecierea bunei sau relei credinte al constructorului. in materia in care constructorul este de buna credinta.2386 punctul 1 care se leaga de 592 alin. Daca opteaza pentru al obliga pe celalalt sa cumpere terenul. proprietarului terenului ii este imposibil sa pretinda demolarea. de bun simt. si dupa aceea la final el vine la noi si invoca accesiunea. Consecinta este ca cata vreme nu s-a intabulat dreptul de proprietate in favoarea proprietarului terenului. care ne spune in alin. ar fi ca proprietarul terenului sa poata ceara oricand demolarea. Gasim chestiunea asta analizata in art. fie sa ii ceara constructorului sa cumpere terenul la valoarea de piata al terenului. noi ramanem titular al unui drept de ipoteca asupra terenului pe care noi i l-am transmis in 119 . Raspunsul este ca:categoric proprietarul nu are nici o obligatie sa vina si sa ne treaga de manuta si sa iti atraga atentia ca tu nu esti proprietar la momentul la care faci constructia. Consecinta fireasca.in aceasta situatie evident accesiunea nu este un mod de dobandire a proprietatii. accesiunea nu este numai un beneficiu pentru proprietarul terenului. Si cere obligarea lui sa ne plateasca pretul la valoarea de piata. Nu discutam despre buna sau reaua credinta.A 4-a observatie O chestiune care era discutata pe VCC se punea problema:daca proprietarul terenului te vede ca construiesti pe terenul lui si nu zice nimic. sa devina proprietar si sa-l despagubeasca pe celalalt. nu are relevanta faptul ca el nu zice nimic.4. In aceasta situatie se pune problema ce putem noi sa face: putem sa invocam accesiunea sau putem sa il obligam pe el sa ne cumpere terenul. Oricum am vrut sa vindem terenul. 5. In aceasta situatie 592 ne protejeaza prin faptul ca pana la momentul la care el ne plateste pretul.593: Autorul de rea-credinţă al lucrării nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vădit-o acesta pe durata realizării lucrării.

dar pana la plata pretului. eu nudul proprietar sau titularul dreptului de superficie. dar constitui in favoarea unui tert un drept de superficie asupra acelui teren. iar uzufructuarul va fi un constructor de rea-credinta. care ne spune ca superficiarul dobandeste propriu-zis dreptul de accesiune.4 din materia dreptului de uzufruct. care sa faca obiectul unui drept de proprietate distinct. Dreptul de superficie este acel drept care ii permite titularului sau sa construiasca si sa devina proprietar asupra bunurilor pe care le realizeaza asupra terenul altei persoane. in lipsa de prevederi contractuale contrare.716 alin. In masura in care proprietarul si constructorul se inteleg altfel. eu superficiarul voi putea sa invoc accesiunea cu privire la constructiile realizate de catre terti.596 ne spune in alin. pentru ca termopanul odata atasat constructiei nu mai exista ca bun distinct. regulilor aplicabile posesorului de rea-credinţă.1: Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil va avea.597. Care ii interesul? Interesul este ca nu ne trezim ca ramanem un simplu creditor chirografar. Ii constitui un drept de superficie asupra terenului meu. regulile din materia accesiunii sunt inlaturate. El este parte integranta a constructiei. termopane. în mod corespunzător.596. noi pastram asupra acelui teren un drept de ipoteca. care ne spune cu titlu de principiu. Raspunsul il gasim in 596 alin. care trebuie coroborat cu art. drepturile şi obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului. Deci intre uzufructuar si nudul proprietar se vor aplica in lipsa de clauza contrara regulile de la accesiune. Se ridica intrebarea. ca lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse. -in masura in care fixez un termopan la casa vecinului meu.699 din materia dreptului de superficie Art. Ex. Atentie. vecinul nu va dobandi termopanul prin accesiune. în mod corespunzător. Tu vei construi si vei deveni proprietar asupra constructiilor respective. si venim in concurs cu ceilalti creditori ai constructorului. se vor aplica intre el si nudul proprietar regulile de la accesiune. Ce vrea sa spuna in esenta? Daca am un teren pe care nu vreau sa-l vand. Inseamna ca regulile de la accesiune sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrara care ar putea interveni intr-un contract realizat intre proprietar si constructor. -legiuitorul il reglementeaza in materia accesiunii dar nu sunt veritabile ipoteze de accesiune Art. dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului real. accesiunea presupune in esenta norme dispozitive.proprietate. Avem la 583 si 585. în caz de accesiune. teren care nu ii construit si pana sa inceapa asta sa construiasca vine altcineva. art.1. Deci noi i-am transmis in proprietate terenul urmand ca el sa ne plateasca pretul. iar la finalul uzufructului vei avea obligatia sa le 120 . ci prin incorporare. Deci in masura in care am un drept de superficie asupra terenului. reglementate lucrarile adaugate Adica ce intra la lucrarile adaugate? Ex. -Chiar daca sunt reglementate in materia accesiunii.596 se coroboreaza cu 699 din materia dreptului de superficie. atunci noi stabilim ca intre noi nu se aplica regulile de la accesiune. Daca ne referim la dezmembraminte. in aceasta situatie cine anume se poate prevala de accesiune. Deci nu sunt norme imperative. Art. lucrarile adaugate nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? De ce nu sunt ipoteze veritabile de accesiune? Pentru simplu fapt ca zisele lucrari adaugate nu sunt bunuri distincte. fapt confirmat de art. care spune ca daca uzufructuarul incepe sa aiba idei si construieste pe terenul dat in uzufruct. nu are decat sa spuna proprietarul uzufructuarului: vrei sa construiesti pe teren? Da. o alta persoana si construieste pe teren.

priveste un imobil care ulterior era posedat timp de 10 sau 20 de ani -uzucapiunea pe VCC era un mod de dobandire originara a proprietatii ---asta inseamna ca in VCC daca puteai sa te prevalezi de uzucapiune erai considerat primul. fata de 30 de ani. respectiv de 10-20 de ani. intaiul proprietar al imobilului respectiv Pe NCC Zisele uzucapiuni reglementare de NCC la art.nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Uzucapiunea extratabulara Care este ipoteza avuta de legiuitor in acest caz? Ipoteza seamana foarte mult cu situatie de uzucapiunea clasica de pe VCC. punct. posesie utila timp de 30 de ani asupra unui imobil. nici o problema. ca este foarte posibil sa primim subiecte legate de uzucapiunile din VCC Generic. în temeiul uzucapiunii. Uzucapiunea imobiliara Precizare: nu vom discuta la curs despre uzucapiunea din codul vechi. Ii posibil acest lucru. în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani. de ce ii spune extratabulara? Fiindca este independenta de CF. Trebuie sa solutioneze intr-un fel conflictul asta. 1. si este numai imobiliara. Nici una din normele discutate pana acum nu se va aplica intre cei 2 si s-a terminat discutia. Diferenta ar fi in legatura cu durata. Daca conflictul nu exista prin faptul ca ei incheie un contract se inteleg in alt fel.nu sunt uzucapiuni 2. 121 .uzucapiunea intre 10-20 de ani. 2. Si ea presupune ce? o durata de timp in care un neproprietar exercita posesia asupra bunului altuia.dezafectezi.anume 10 ani. zisa uzucapiune scurta -presupune: a. ca o prima observatia. Asadar.930 si 931 NCC: 1.dobandirea cu buna credinta printr-un act juridic b. se bazeaza pe o posesie extratabulara. Evident.uzucapiunea imobiliara pe 30 de ani -presupune o singura conditie. Deci uzucapiunea extratabulara prespune in esenta: -un imobil care are proprietar -un tert care ia in stapanire acest imobil exercitand asupra lui posesia -posesia care trebuie sa fie utila si neintrerupta pe o perioada de 10 ani. s-ar parea ca uzucapiunea extratabulara.act juridic incheiat cu un neproprietar c. uzucapiunea pe VCC sunt 2. Accesiunea cuprinde un set de norme conflictuale. Adica norme care trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre constructor si proprietar. normele legale din domeniul accesiunii nu se vor aplica. ambele efect al posesiei ca stapanire asupra bunului. Ni se spune ca dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară. -asadar la prima vedere ar pararea ca asemanarea este foarte mare intre uzucapiunea extratabulara si uzucapiunile reglementate de VCC. in sensul ca asta ar fi pe o durata de timp mult mai scurta.

De ce? pentru ca in CF figureaza X ca si proprietar. fie pentru ca el renunta la proprietate. c. Ceea ce nu ii posibil. ca si accesiunea imobiliara artificiala intr-una dintre ipoteze. modul de dobandire ramane intabularea. fie imobilul nu figureaza in nici o carte funciara. Care este explicatia? Protejarea tertilor care trebuie sa se increada intotdeauna in ceea ce pot ei sa cunoasca din CF. b si c. se justifica pe o chestiune pe care am discutat-o la CF. Uzucapiunea extratabulara ar presupune tocmai o infrangere a posesie tabulare realizaat prin posesia exercitata asupra bunului. ala are posesie tabulara. furnizeaza doar un titlu. ni se mai spune ca uzucapiunea extratabulara se va produce daca: a.886 si a vedem acolo ca intre modurile de dobandire extratabulara nu figureaza uzucapiunea. Daca uzucapiunea extratabulara ar putea functiona in contra celuia inscris in CF. a treia conditie care se regaseste la lit. fie pentru ca imobilul respectiv nu este inscris in nici o CF. Asadar. Si Y stapaneste bunul respectiv si dupa un anumit interval de timp il uzucapeaza. ci zisa uzucapiune extratabulara la fel.b si c.chiar in masura in care nu exista nimeni care sa exercite posesia tabulara. un temei juridic in baza caruia uzucapantul va putea sa ceara intabularea dreptului sau in CF. De ce anume aceasta a treia conditie: aceasta conditie suplimentara regasita in enumerarea alternativa de la litera a.proprietarul inscris este decedat.a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate. -art.1. Atentie.imobilul nu era înscris în nicio carte funciară -ne intereseaza sa observam ca alaturi de conditia posesia si a termenului de 10 ani. ar insemna ca posesia exercitata asupra bunului are o forta juridica mai mare decat posesia tabulara. fie pentru ca proprietarul moare. si anume ce se intampla in situatia unui conflict intre posesia exercitata asupra bunului si posesia tabulara? Am spus ca intotdeauna va prevala posesia tabulara. 122 . adica toate 3 deodata.De ce anume aceasta uzucapiune totusi se diferentiaza in mod fundamental de uzucapiunile din VCC? Observatii: 1. care ii in viata si care nu a renuntat la proprietate.nimeni nu va putea sa uzucapeze extratabular imobilul respectiv. ex. termenul acela de 10 ani incepe sa curga numai din momentul in care inceteaza sa mai fie exercitata o posesie tabulara. 2. zisa uzucapiune extratabulara nu duce la dobandirea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor sale in mod direct. si abia in momentul intabularii in CF el va deveni proprietar.a.proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori. Asadar termenul de 10 ani nu poate sa curga cata vreme o alta persoana exercita asupra aceluias imobil posesie tabulara. fie a renuntat. enumerarea nu presupune conditii cumulative. şi-a încetat existenţa b.pe langa conditiile presupuse de 930 alin. după caz. Consecinta este ca uzucapiunea extratabulara. Deci daca imobilul de peste drum este inscris acum in Cf in beneficiul unei persoane x. ci presupune conditii alternative:avem o posesie de 10 ani si:fie proprietarul inscris in CF a decedat. mai avem o a treia conditie la uzucapiunea extratabulara.

ci ea furnizeaza doar un titlu. si uzucapantul va deveni proprietar doar din momentul intabularii. o terta persoana incepe sa exercite o posesie asupra imobilului. solutionarea cererilor se face in ordinea introducerii lor --. Dupa 6 ani jumătate A vanzator constata ca vanzarea este lovita de nulitate absoluta. si trec 5 ani de la intabulare. un capat de cerere. uzucapai si se considera cu efect retroactiv ca ai fost proprietar din momentul in care ai inceput posesia. Cere in instanta constatarea nulitatii absolute.b. cine era proprietar? Noi. prin uzucapiune extratabulara. nu putem deveni si mai proprietari decat eram. numai pentru viitor. Daca dupa 11 ani. ---asadar.2 de la art. Proprietarul tabular are succesori care accepta mostenirea dar neglijeaza formalitatile de CF. se trezeste un succesor si se duce si depune el primul cererea de intabulare a lui in baza succesiunii. un temei in baza caruia uzucapantul sa ceara intabularea. în cartea funciară. chiar daca intabularea a fost facuta fara titlu. nu se duc la CF sa isi inscrie dreptul. Care este consecinta: consecinta este in alin. -Asadar. Uzucapiunea tabulara Art. ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real.art. La uzucapiunea extratabulara tu devin proprietar pentru viitor.uzucapiunea extratabulare nu duce ea automat la dobandirea proprietatii sau a unui dezmembramant. uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său. si al doilea capat de cerere va fi rectificarea cartii funciare in sensul radierii dreptului de proprietate a cumparatorului. din momentul intabularii. degeaba a posedat posesorul 15 ani. pe VCC scrie ca daca posedai timp de 30 de ani. a dreptului la actiunea in radierea din CF a unei intabulari realizate fara titlu.891 ne spune ca se solutioneaza conflictul dintre drepturi concurente in functie de ordinea cererilor de inscriere in CF. daca noi am fost inscris in CF in ultimii 5 ani. Ce inseamna asta:daca cumva am fost inscris ca proprietar a unei cladiri in CF in lipsa unui act sau fapt juridic care sa intemeieze intabularea. fără cauză legitimă. ca fiind inscris fara cauza legitima. 15 ani.931: Drepturile celui care a fost înscris. pe baza unei cauze legitime. pentru ca daca cererea succesorului este introdus inainte. A vinde lui B un teren. dacă posesia sa a fost neviciată. nu se va mai putea cere radierea mea din CF.930: În toate cazurile (adica in toate ipotezele de la a. nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bunăcredinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere.uzucapiunea extratabulara nu poate curge impotriva unei posesii tabulare. -atunci ce este uzucapiunea tabulara: este de fapt o varianta de prescriptie extinctiva. uzucapiunea tabulara nu este un mod de dobandire a proprietatii.(deci concluzii:1. Inseamna ca dupa ce trec acestia 5 ani. mai ales ca la 887 dobandirea prin succesiune se face extratabular. Ori. 2. Uzucapiunea presupune in principiu un mod de dobandire a proprietatii. fara temei legal. se poate dobandi proprietatea sau respectiv dezmebramintele ei. Solutia instantei va fi ca admite in parte 123 . Trec 10 ani in care tertul poseda bunul altuia dar nici el nu se duce la CF sa ceara intabularea in baza posesie extratabulare. în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune Ce vrea sa spuna textul:ex.c). un asemenea efect retroactiv nu exista la uzucapiunea extratabulara. si prin efectul intabularii.proprietarul tabular decedeaza. Ramanem la fel de proprietar precum am fost la momentul intabularii. prin intabulare.) Grija mare. Ex. Dar.

respectiv de 5 ani daca este act cu titlu gratuit.cererea. 124 . deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta. deci noi cumparam de la X. etc. si posesie ca stapanire asupra bunului respectiv. in sensul ca constata nulitatea absoluta a contractului. Sau primesc prin testament un bun. nu mai aveam obligatia sa facem cercetari suplimentare. revocare. care poate fi nulitate. ci dupa 5 ani se inlatura. de ce? pentru ca daca ii vorba despre o situatie juridica inscrisa in CF. Ce inseamna ca eroarea este scuzabila? -inseamna ca posesorul nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de ineficacitate -intotdeauna.909 NCC. Deci dupa 5 ani el nu devine proprietar. si actiunea prin care se putea cere radierea lui din Cf in acest interval s-a prescris. -Deci eroarea trebuie sa fie scuzabila. Asadar. eroarea ii cu privire la contractul de vanzare cumparare pe care il inchei eu si eu nu stiu ca acel contract este lovit de nulitate. desfiinteaza contractul de vanzare cumparare. inseamna ca in raport cu A. C fata de A este un subdobanditor. si nu stiu ca acel testament a fost intre timp revocat. ii suficient ca ne-am informat prin CF. Ex. inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv -asadar. De ce il respinge? Pentru ca dobanditorul. Eroarea vizeaza o cauza de ineficacitate a propriului titlu.buna credinta a posesorului Ce inseamna buna credinta? Eroare scuzabila. dispare pentru el riscul de a pierde dreptul de proprietate prin radiere. trebuie sa fie neviciata. Iar posesia inteleasa ca o stare de fapt.posesia tabulara -care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani 2. Uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul nemijlocit. si respinge capatul de cerere cu privire la radiere. intr-un termen mai scurt decat cel de la uzucapiunea tabulara. uzucapiunea tabulara presupune ca ai simultan:si posesie tabulara. x ii proprietar tabular si cumparam de la el. actiunea in rectificarea CF se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art. daca eroarea este intemeiata pe CF nu mai avem sintagma „nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca”.posesia propriu-zisa. Ca sa fi in eroare. uzucapiunea tabulara va interesa numai raporturile dintre A si B sau B si C. caducitate. pentru ca el a fost si in ultimii 5 ani. 3. Prin urmare. cumparatorul a fost intabulat in CF minim 5 ani. pentru ca acolo actiunea in rectificare introdusa de A impotriva lui C se prescrie in termen de 3 ani. intemeiata pe cuprinsul CF. dar nu va interesa raporturile dintre A si C. ar trebui sa avem o eroare cu privire la persoana de la care cumparam noi (pentru ca daca il vedem inscris in CF il consideram proprietar si nu avem de unde sa stim viciul titlului sau) dar daca eroarea poarta supa titlului nostru. Care sunt conditiile pentru uzucapiunea tabulara 1. si trebuie sa fie cu privire la propriul titlu in baza careia s-a facut intabularea. B este un dobanditor nemijlocit. intemeiata pe titlul sau. Daca B vinde mai departe lui C. cu corpus si animus. A vinde la B.

de a uni mai multe posesii -ii reglementat si de NCC -jonctiunea posesiilor nu intereseaza la posesii tabulare.2518. ce se intampla cu confesoria de uzufruct? Art.Echivalentul actiunii in revendicare atunci cand ii vorba despre dezmembraminte. si atunci daca adun 3 ani cu 8 ani da peste 10. proprietarul tabular ii mort si ingropat. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie.Actiunea in revendicare este actiunea petitorie care protejeaza dreptul de proprietate. 2. in consecinta Y ce poate sa faca in momentul in care isi da seama ca a cumparat de la un neproprietar? Va spune ca el a posedat 3 ani jumătate.696 NCC:se spune ca superficia se protejeaza prin actiunea confesorie. se va aplica de termenul stipulat de art. Dar sa observam ca ii vorba de preluarea exclusiv a alin.1. ex. pentru ca este vorba de titlul nostru de dobandire. desi este neproprietar. Poate fi intemeiata pe faptul ca nu am stiut cauza de nulitate. Si in alin. de superficie. eroarea nu ii intemeiata pe cuprinsul CF. s-ar parea ca se preiau reglementarile de la superficie. Asadar.2518:de ce? pentru ca ii extrem de explicat juridic cum vine aia ca dreptul de actiune cand ea vizeaza protejarea dreptului real acest drept la 125 . samd. actiunile confesorii sunt prescriptibile. pentru toate dezmembramintele in afara de superficie. ci doar la posesia intemeiata pe stapanire asupra bunului. X stapaneste bunul defunctului. de uzufruct. si la un moment dat X printr-un act juridic. in timp ce actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila extinctiv. Ii o foarte mare ciudatenie reglementarea din art. etc). X a stapanit 8 ani.705 NCC:la prima vedere.Insa. atentie nu avem revendicare la uzufruct. in cazul nostru.2:actiunea confesorie de superficie este imprescriptibila extinctiv ----singura actiune confesorie care ii imprescriptibila extinctiv Art. inseaman ca adunand cele 2 posesii voi putea sa invoc uzucapiunea extratabulara. sunt actiunile confesorii (confesorii de servitute. ---nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Jonctiunea posesiilor -posibilitatea de a lipi. asadar. cedeaza bunul respectiv lui Y. Cand anume intereseaza jonctiunea posesiilor? Intr-o anumita situatie:la uzucapiunea extratabulara. ne spune ca se prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la: 1. Art. 3.2518. pe faptul ca nu am stiut revocarea testamentului. Actiunea in revendicare 1.Ca o diferenta de regim juridic.

ce obligatie este incalcata de catre parat? Intotdeauna actiunea care protejeaza dreptul real presupune invocarea opozabilitatii dreptului real fata de parat. acolo apare prescriptia extinctiva. Deci noi aveam gardul intre 2 copaci si vecinul a mutat gardul in terenul meu cu 1 metru jumătate. Observatii: 1. De aceea. Nici unul dintre noi nu contestam ca sunt 2 terenuri distincte si ca unul apartine unuia iar altul apartine celuilalt. se ajunge la actiunea in granituire. Si atunci. Si se introduce o actiune in revendicare cu petit de granituire. contestam noi reclamant ca vecinul ar fi proprietar pe o bucata de teren pe care el o contesta. nu stim exact nici unul dintre noi care este linia de demarcatie intre cele 2 terenuri.prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa devina proprietar. Insa in materia drepturilor reale nu exista debitor. pentru ca opozabilitatea este de esenta dreptului real. si anume. actiunea in granituire inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celor 2 parti.(vom ajunge in practica la situatii de genul ca noi suntem uzufructuar. Prin actiunea in revendicare reclamantul nu urmareste sa fie improprietarit de catre instanta. Noi admitem ca si el este proprietar si ca si noi suntem proprietar. ci urmareste ca instanta sa confirme dreptul lui de proprietate. Daca nu se pot intelege. ceea ce juridic este o aberatie. De regula. inseamna ca tu nu contesti calitatea de proprietar asupra unei fasii de teren a vecinului nostru. asta o diferentiaza de drepturile subiective. Ce presupune actiunea in granituire? Presupune ca am 2 terenuri alaturate. el este deja proprietar. ----este o aberatie:in masura in care pretinzi granituire. in practica judiciara apar actiuni de genul: vecinul a mutat gardul.actiune sa fie prescriptibil. am avut in vedere posesia ca stapanire asupra bunului. pentru ca acolo ii prescriptibil de regula. Si atunci intrebarea este:ce se stinge prin prescriptia extinctiva? Mai precis. si sa il oblige pe parat sa respecte acest drept.sa nu confundam actiunea in revendicare cu actiunea in granituire -actiunea in granituire nu poate fi exercitata simultan cu actiunea in revendicare. iar vecinul este proprietar pe altul. De ce? atentie. ce inseamna ca ti s-a prescris dreptul la actiune? Ca creditorul nu mai poate sa ceara debitorului ii instanta executarea obligata. am spune ca dreptul real devine inopozabil fata de terti. indreptata impotriva posesorului care nu detine si dreptul de proprietate In momentul in care ne-am referit la posesia din definita actiunii in revendicare. Dar. Daca introducem o actiune in revendicare noi facem mult mai mult decat atat. eu sunt proprietar pe unul. in masura in care spui ca se prescrie dreptul la actiunea in protejarea unui drept real. adica dreptul de a cere celuilalt ca pe cheltuiala comuna sa chemam un expert care sa stabileasca linia de demarcatie dintre terenuri. In aceasta situatie oricare dintre noi putem exercita zisul drept de granituire. intotdeauna cand vom introduce o actiune prin care vrem sa protejam un drept real ce vom invoca. automat discutam despre o actiune in revendicare. Daca exista o contestare a calitatii de proprietar a paratului cu privire la o bucata de teren. Actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor. dar nu vom avea actiune sa ne protejam acest drept) 2. dar nu stim exact pana unde vine el si de unde incepe bunul nostru. in materie de creante. 126 . pentru ca nu are obligatie corelativa.

2.in sistemul NCC, in principiu, actiunea in revendicare va putea fi introdusa doar de catre posesorul tabular al imobilului. De ce anume? Pentru ca in principiu, regula pe NCC este ca devii proprietar al imobilului doar daca esti inscris in CF. asadar, daca nu esti inscris in CF in principiu nu poti sa fi proprietar. Daca nu esti proprietar nu poti sa ai actiune in revendicare. 3.cand se constata ca cineva este inscris ca Cf ca si proprietar si dorim sa il radiem de acolo si sa fim inscris noi, pentru ca titlul lui nu este valabil, in aceasta situatie noi NU introducem o actiune in revendicare, pentru ca noi nu suntem proprietar. Actiunea in rectificare de carte funciara este altceva. Are o alta natura, ea nu este o actiune in revendicare. Cata vreme nu suntem intabulati, nu avem in principiu o actiune in revendicare. De ce in principiu, pentru ca pot exista si exceptii:ex, exceptiile sunt legate de art.887:am dobandit un teren prin succesiune, care este un mod de dobandire extratabular, nu este inscris in CF, deci nu avem posesie tabulara, si un tert ne deposedeaza. Intr-o astfel de situatei vom putea introduce o actiune in revendicare. Dar astea sunt situatiile de exceptie. Regula este ca daca nu am posesie tabulara nu avem nici actiune in revendicare. Drepturi reale Cursul 15 1. ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare 2. ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA (care seamana dar nu au nicio treaba cu actiunea in revendicare – sunt actiuni personale, insa care au efect oarecum similar cu cel al actiunii in revendicare ----de la distanta pare ca se aseamana cu act in revendicare, dar in realitate nu prea este asa) 3. DEZMEMBRAMINTE 1.ACTIUNEA IN REVENDICARE – continuare curs 14 Obs. important sa stim distinctia intre actiunea in revendicare si actiunea in granituire : Actiunea in revendicare = actiunea prin care o suprafata de teren mai mare sau mai mica este contestata Actiunea in granituire = actiunea prin care se doreste doar stabilirea limitei intre doua terenuri alaturate, fara a se contesta ca ele au proprietari diferiti si ca persoanele respective chiar detin dr de proprietate asupra acelor 2 terenuri - se poate introduce si impotriva unui uzufructuar : Ex, eu sunt proprietar pe un teren si terenul alaturat e dat in uzufruct lui X ; e evident ca actiunea in revendicare o pot introduce si impotriva uzufructuarului, la fel cum e posibil ca vecinul meu uzufructuar sa introduca si el , la randul sau, o actiune in granituire impotriva mea Obs. var 1 :De principiu, eu nu pot face act in granituire numai impotriva 127

uzufructuarului, pt ca daca eu nu chem in proces si pe nudul proprietar, hot jud pronuntata de instanta nu va avea autoritate de lucru judecat numai in raport de uzufructuar (nu si de nudul proprietar), existand riscul ca dupa ce se termina uzufructul sa vina proprietarul sa isi ia terenul si el sa nu mai recunoasca hot pronuntata cu privire la cererea de granituire pt oricum fata de el aceasta nu ii este opozabila In schimb, var 2 (situatia inversa): dc introduce act in granituire vs nudului proprietar si ulterior el da terenul respectiv in uzufruct, uzufructuarul va fi tinut sa respecte hot jud pronuntata intre mine si nudul proprietar, avand in vedere ca el nu a fost parte in litigiu? Important !!!! Art 563 alin 4 (important si pt actiunea in revendicare) vrea sa spuna ca hot jud pronuntata intre reclam si parat va fi opozabila nu numai partilor ci si avanzilor lor cauza (=succesorii lor in drepturi, aceia care au primit de la partile in litigiu prin transmisiuni cu titlu particular, cu titlu universal sau universal drepturi in leg cu care a existat litigiul respectiv); deci in masura in care intre A si B este o act in revendicare sau in granituire, hot stabilita de catre instanta se va impune nu numai lui A si B ci si tuturor (avanzii cauza) celor care dobandesc drepturi in legatura cu acel bun de la acestia (coroboram si cu art 17 alin 1 :”nimeni nu poate da mai mult decat are”) !!!Are un echivalent in posesoriu = act in stramutare de hotar : Deci in masura in care vecinul muta gardul pe terenul tau ca sa castige el o anumita suprafata de teren se pune intrebarea ce actiune se va introduce in acest caz ? fie act posesorie = act in stramutare de hotar (pt ca te-a deposedat de o portiune de teren) fie act in revendicare
è Actiunea in granituire este usor atipica, insa la fel ca actiunile petitorii si acesta actiune are un echivalent in posesoriu

128

Actiunea in revendicare Actiunea negatorie, art 564 Cc -­‐ Daca un tert vine si se comporta ca = actiune petitorie prin care proprietarul unui un proprietar atunci avem la bun pretinde instantei obligarea paratului sa inceteze exercitarea, in lipsa oricarui titlu, a dispozitie actiunea in revendicare unui dezmembramant al dr de proprietate asupra bunului celui dintai (inseamna ca act negatorie se va introduce intotdeauna atunci cand o terta persoana incepe in fapt sa exercite un dr real = dezmembramant, mai putin proprietatea, asupra bunului tau) Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià Obs. merge in paralel cu actiunile posesoriià In ipoteza deposedarii (at cand un 3 In masura in care 3 nu te deposedeaza (nu incepe sa exercite in contra ta o posesie sub incepe sa exercite in contra ta o posesie sub nume de proprietr), se va putea introduce nume de proprietar) ci el doar te tulbura in 1. Actiune in revendicare posesie (exercita in contra ta o posesie sub 2. Actiune posesorie ósunt indeplinite nume de titular de servitute, uzufruct/alt conditiile dezmembramant), proprietarul poate : 1. Actiune posesorie 2. Actiune negatorie
-­‐ reclam trebuie sa probeze calitatea lui de proprietar -­‐ Intr-o act negatorie, singura proba pe care reclam trebuie sa o probeze este faptul ca el este proprietar si sa prezinte deranjul cauzat de celalalt (din acest moment sarcina probei se rastoarna, celalalt va trebui sa faca dovada existentei unui titlu in temeiul caruia a exercitat acel dezmembramant) à odata probata existenta dr de proprietate in patrimoniul reclamantului functioneaza prezumtia ca proprietatea este libera de sarcini (aceeasi prezumtie opereaza si in cazul prevazut de art 937 – tertul care cu B-C cumpara de la posesor astfel ca din faptul posesiei rezulta ce el e proprietar, si ca proprietatea este libera de sarcini à de aceea, dc am o clauza de inalienabilitate in materie mobiliara, tertul nu are de unde sa o cunoasca si prin urmare posesia prezuma faptul ca proprietatea este libera de sarcini)

Cum vom distinge cand avem de a face cu o actiune posesorie si cand cu o actiune petitorie? 129

posesorul tabular vine si spune ca posesia tabulara valoreaza proprietate. procurand existenta unei proceduri de executare silita si modul de dobandire in favoarea lui) -­‐ in masura in care bunul este extratabular (nu figureaza intr-o CF). prin urmare reclamantul tb sa formuleze act si sa il introduca in cauza si pe cel care la momentul formularii actiuii se afla in posesia bunului . iar paratul vine si spune ca a instrainat bunul respectiv ? -­‐ in masura in care bunul nu se mai gaseste in posesia paratului. al doilea capat de cerere va fi cel referitor la fructe (aici va intra in discutie posesia pe art 948.-­‐ -­‐ Dupa pretentiile reclam In esenta. adica : o Dc act e petitorie. in Cf figureaza o pers ca proprietar si o alta pers a dobandit extratabular prin executare silita dr de proprietate in cond art 887 si introduce o act in revendicare impotriva posesorului tabular. insa aceasta fiind o prezumtie relativa. reclam va spune in instanta ca vrea sa I se dea castig de cauza pt ca el este proprietar (de retinut ca toate actiunile petitorii : in revendicare. o de asemenea pt perioada in care reclam a fost lipsit de folosinta bunului se mai poate cere in cadrul actiunii in revendicare echivalentul lipsei de folosinta. daca insa posesorul a fost de B-C temeiul in virtutea caruia vom putea cere echivalentul lipsei de folosinta este imbogatirea fara justa cauza . prezumtia de proprietate este ata de posesie. act in revendicare nu se mai poate introduce. reclam va cere instantei intai sa i se confirme. confesorie merg in paralel cu actiunile posesorii) o Dc act e doar posesorie. constate dr de proprietate si pe cale de consecinta repunerea sa in posesie) Actiunea in revendicare : Ce se intampla in cazul in care reclam introduce actiunea. negatorie.isi intemeiaza actiunea. respectiv posesia de buna sau rea credinta à dc posesorul a fost de B-C el pastreaza fructele. dupa modul in care reclam isi motiveaza. intemeindu-se deci pe stari de fapt o Atat in act posesorie cat si in cea petitorie reclam va cere sa inceteze deposedarea sau tulburarea in posesie (evident ca intr-o actiune in revendicare ca la carte . reclam isi va intemeia pretentiile pe calitatea sa de posesor. in acest sens daca posesorul a fost de R-C este evident ca se vor putea cere despagubiri in temeiul rasp civile delictuale . pt ca principalul capat de cerere in act in revendicare este repunerea in posesie . reclam va putea face proba contrara in temeiul art 887 Cc. 565 Cc coroborat cu art 900 – posesia tabulara prezuma proprietatea = prezumtie relativa care poate fi rasturnata in ipotezele de dobandire extratabulara a proprietatii (ex. cf art. proba dr de proprietate : o in sist clasic. Alte observatii cu privire la actiunea in revendicare : Proba in materia dr de proprietate : -­‐ pt bunuri imobile inscrise in CF proba se face prin extras de CF. cf art 919 alin 3 Cc :”posesia prezuma proprietatea pt bunurile mobile si pt imobilele care nu 130 . dar cel tarziu la mom in care a fost actionat in judecata el devine de R-C).

va trebui sa restituie si productele à posesorul de B-C pastreaza fructele . atentie insa ca nu intotdeaua posesia valoreaza proprietate in sensul lui 937 Cc à una este proba dr de proprietate si alta este ca ai si devenit automat proprietar prin efectul posesiei (devii proprietar in temeiul posesiei cf art 937 ó sunt indeplinite toate conditiile : posesie de B-C. respectiv a cheltuielilor utile facute cu bunul o alin 6 : § in primul rand tb sa avem in vedere art 547 Cc. dar cel de R-C nu poate sa pastreze productele (ele se restituie intotdeauna) ……art 948 Cc se refera exclusiv la pastrarea fructelor de catre posesorul de B-C ------consecinta va fi ca in situatia in care se va introduce o act in revendicare.evident proba se face si prin titlu = actul de dobandire a bunului respectiv.iar Y stie ca X nu e proprietar. iar dc este de R-C va trebui sa restituie fructe si producte. o obligarea lui. astfel ca in masura in care posesorul este de R-C el va trebui sa restituie atat fructele cat. indiferent ca e de rea sau buna credinta. X da terenul in arenda lui Y. o va introduce atat impotriva lui X cat si impotriva lui Y. respectiv ca in acceptiunea noului Cc prin produse ale bunului se intelege fructe si producte. respectiv prin titlu . 131 . pt ca stapanirea de fapt adica corpus se afla la Y si prin urmare va avea nevoie sa obtina o hot jud care sa le fie opozabila ambilor à Y in calitate de detentor precar de R-C. respectiv la compararea posesiilor exercitate de cei 2 in materie mobiliara. 566 si urmat Cc -­‐ admiterea act in revedincare produce mai multe consecinte juridice : o obligarea de principiu a paratului sa restituie bunul in natura.se refera la detentorul precar care a fost de asemenea de R-C si care detinea bunul in virtutea unui drept care insa nu ii permitea posibilitatea de a culege fructele sau detentorul precar nu a detinut bunul pt reclamant ci pentru o terta persoana (ex.-­‐ figureaza in CF”--. Y este detentor precar pt X---in masura in care proprietarul introduce act in revendicare. posesorul de B-C va trebui sa restituie productele. am un teren pe care il ocupa in mod abuziv X. dobandirea bunului de la un neproprietar. in masura in care a fost de R-C. dar aceasta proba va fi intotdeauana relativa pt ca nu se va sti cu siguranta dc cel de la care provine titlul era proprietar si atunci se va ajunge la compararea litigiului intre reclam si parat. proba se face de principiu prin posesie. datorita faptului ca el stia ca are detentia de la un neproprietar. va fi obligat sa restituie fructele) § fructele civile (idem fructele nat sau industriale) à in masura in care posesorul a fost de R-C la data perceperii lor el va fi obligat sa le restituie ( evident ca arendasul va fi obligat sa restituie fructele industriale) § fructele nu se restituie automat ci numai in masura in care reclam le si cere in instanta !!!! o posesorul va putea sa pretinda restituirea cheltuielilor necesare. § alin 2 .sa restituie fructele. etc) Art. insa va trebui sa fie despagubit pt cheltuielile facute pt obtinerea fructelor.

actiune in prestatie tabulara sau actiune in rang. respectiv asupra productelor (ex. in temeiul actualei reglemenatari. iar radierea se facea iarasi in baza actului si cu consimt titularului tabular à asa era mai logic!!!). in prezent are o aplicabilitate foarte restransa -­‐ istoric : o in sistemul de CF cu efect atributiv de drepturi. respectiv cel austriac (de unde a fost preluata reglementarea in materie de CF) exista in principiu un transfer de proprietate realizat prin 2 acte jur succesive : unul e contractul si al doilea e actul juridic de intabulare. apoi un alt consimtamant la intabulare si doar dupa 132 . deci asupra imobilului a fost intabulata in foaia de sarcini o ipoteca. la un mom date am facut plata fata de creditor si in acesta situatie vin eu cu chitanta prin care se dovedeste plata si cer radierea ipotecii din CF si voi avea nevoie de principiu. alin 2 : “radierea se face in temeiul consimtamantului titularului tabular al dreptului”(in VCC. ci asupra fructelor. intabularea se facea in temeiul actului si cu consimtamantul titularului tabular . acesta actiune este in mod evident un mijloc procesual care va presupune un litigiu intre dobanditor (= cel care primeste) si autorul sau (= cel care transmite ceva). ex. ele sunt actiuni personale si au regimul jur specific tuturor actiunilor care protejeaza dr de creanta ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA -­‐ presupune 2 ipoteze in care functioneaza : 1.: am o ipoteca care garanteaza o obligatie fata de un 3. actiunea in prestatie tabulara introdusa impotriva autorului reclamant : -­‐ este acea actiune personala prin care reclamantul pretinde obligarea autorului sau sa depuna diligentele necesare pt a face posibila inscrierea in CF a dreptului in favoarea sa -­‐ reglementata de art 896 Cc -­‐ in esenta. daca am un teren de pe care eu posesor am cules fructe industriale si pretind de la reclamant sa ma despagubeasca pt cheltuielile efectuate. si de consimtamantul creditorului ipotecar -----explicatia cu acest consimt este ca in sist german. respectiv al dobanditorului si tocmai de aceea pe vechea reglementare intai se dadea consimtamantul la notar. toate aceste actiuni nu sunt act petitorii .art 885 alin 1 :”intabularea se face in temeiul actului sau a faptului care a justificat inscrierea”. drept urmare nu am un drept de retentie asupra terenului ci doar asupra fructelor industriale ---terenul tb sa il dau inapoi in momentul in care s-a pronuntat hotararea) ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA -­‐ -­‐ de foarte multe ori sunt confundate cu act in revendicare indiferent ca discutam despre actiune in rectificare. si intabularea fiind la randul ei un act jur se face cu consimtamantul instrainatorului.respectiv a productelor si prin urmare legea ii recunoaste un dr de retentie pe care va putea sa il exercite nu asupra bunului revendicat. asa cum e el si in NCC .

2012. prin urmare introduc act in prestatie tabulara si il oblig pe successor sa imi puna la dispozitie certificatul de mostenitor care sa ateste dobandirea de catre el a dreptului de proprietate pt ca in baza acestui certificat sa il intabulez pe el in CF si ulterior sa ma intabulez pe mine 2. refuzam ulterior sa-mi dau consimt la intabularea ta. A instraineaza la 23. ca proprietar al bunului respectiv . cf Principiului efectului relativ al inscrierilor in CF.Insa. ma obligai sa imi dau acest consimtamant care nu era liber si in masura in care refuzam. dar ca sa-l inscrie pe autorul sau are nevoie de titlul in baza caruia autorul sau a dobandit proprietatea • ex. iar instrainarile se fac catre beneficiari/dobanditori distincti. adica faptul ca a cunoscut la data cand a contractat despre prima instrainare : Ex. primul dobanditor va introduce act in prestatie tabulara impotriva celui de-al doilea dobanditor. C introduce o cerere de intabulare a dr in favoarea sa in CF. proband ca el are un titlu anterior. comparator. In astfel de ipoteze avem in paralel reglementari in materie mobiliara – art 1275 : va fi preferat cel care este pus primul in posesia efectiva si este de B-C – si imobiliara – art 891: va fi preferat cel care dob primul posesia tabulara si este de B-C.01.intr-o astfel de ipoteza. (pana aici solutia acestui conflict s-ar rezolva pe art 891 si ar avea castig de cauza C pt ca el va dobandi posesia tabulara primul) .01.-­‐ deveneai proprietar à deci rostul act in prestatie tabulara era in ipoteza in care eu care am incheiat cu tine vanzarea. Si atunci care este efectul act in prestatie tabulara reglem de art 897 Cc ? Actiunea prevazuta de acest art intervine tocmai in ipoteza in care un imobil se intraineaza catre 2 pers diferite si cel de-al doilea dobanditor. instanta pronunta o hot care sa tina loc de consimtamant ----àde aici provine si marea confuzie in practica judiciara intre actiunile in executarea promisiunilor de vanzare si act in prestatie tabulara prin urmare. actiune in prestatie tabulara prevazuta de art 897 Cc : -­‐ vizeaza sit in care acelasi autor incheie 2 acte jur avand ca obiect dr de proprietate asupra unui imobil intabulat. in masura in care B probeaza ca are un titlu anterior si ca la mom la care C a incheiat contractul el a fost de R-C.01. si atunci prin act in prestatie tabulara tu ma sileai. ce se intampla in prezent cu act in prestatie tabulara. adica cunostea existenta contractului incheiat in data de 16.03. respectiv R-C a celui de-al 2-lea dobanditor .2012 intre A si B (de data asta in materie de act in prestatie tabulara .01.2012 acelasi imobil prin contract V-C lui C.2012. eu cumpar un bun de la cel care l-a dobandit prin succesiune (= mod de dob extratabular). actiunea in prest tabulara are aplicabilitate generala in situatia in care autorul/instrainatorul/paratul a dobandit dreptul extratabular : prin urmare el nu figureaza in CF si in situatia asta cumparatorul se poate inscrie in Cf ó mai intai cere inscrierea autorului sau. A instraineaza in 16. cu R-C (stiind despre existenta primului act) se inscrie in CF --.2012 prin contract de V-C un imobil lui B . cand consimt nu mai este necesar pt intabulare? Mai exista o utilitate foarte restransa care se refera strict la : § ipoteza radierii § si pe langa ea. R-C se va verifica niciodata in baza CF ci in baza unor informatii obtinute pe alta cale alta decat prin 133 . LA 30. iar cand merg sa imi inscriu dr in CF ultimul proprietar apare ca fiind de cuius. B introduce aceeasi cerere insa la data de 17.

respectiv dc C si-a inscris ipoteca de rangul 1.01. deci cum vor aparea proprietarii succesivi in CF ? Va aparea A. prin urmare in acest din urma caz reclam va cere instantei nu radierea ipotecii ci modificarea rangului ipotecii in CF.2012) -­‐ Efectul admiterii act in prestatie tabulara va fi ca instanta va dispune intabularea dr reclamantului in contra paratului. C si B -­‐ -­‐ actiunea in prestatie tabulara. dar inainte il impiedica pe B prin violenta sau frauda sa se inscrie in CFàconsecinta este ca B poate introduce o act pe art 892 prin care sa ceara radierea lui C din Cf si inscrierea dreptului ori B poate cere acordarea de rang preferential pt dreptul sau (se refera aici strict la ipoteci. ci e necesar ca ala care si-a inscris dr in CF sa fi impiedicat prin violenta sau viclenie/frauda (care inseamna mai mult decat R-C de la art 897 Cc) inscrierea dr concurent. dar daca ala se inscrie cu R-C (care inseamna doar faptul ca la incheierea propriului act cunostea existent actului anterior !) incep povestile pe art 897 Cc o elem distinct : § cf art 892. prin actiunea lui B acesta va solicita inscrierea ipotecii ca fiind de rang 1 si trecerea ipotecii lui C pe rangul 2 134 . pt ca prin ipoteza in CF figura ca proprietar A si C nu avea astfel cum sa fie de R-C) -­‐ Cf art 897 alin 1 àtertul dobanditor trebuie sa fie de R-C nu cand se intabuleaza.intermediul CF. C se inscrie el primul. prescriptibila in termenul general de 3 ani cum deosebim act in prestatie tabulara de act in revendicare ? in cazul act de prestatie tabulara scopul final care il urmareste reclamantul este sa fie inscris in CF (inseamna ca prin ipoteza reclamantul nu e inscris in CF. ex. in ambele ei ipoteze este o actiune personala. pt ca ipotecile pot exista simultan. A vinde lui B. in schimb 2 dr de proprietate exclusiva sau de uzufruct nu pot exista simultan). ci in momentul in care a incheiat propriul act (in speta de mai sus. R-C nu este suficienta. in data de 23. A vinde lui C . daca nu are posesie tabulara inseamna ca el nu este proprietar si prin urmare el nu poate avea revendicare ) ACTIUNEA IN RANG -­‐ reglem de art 892 Cc -­‐ distinctia inte art 892 si art 897 : o elem comune : § in ambele situatii am un autor comun care constituie un dr de proprietate sau un dezmembramant al ei la 2 pers diferite care intra in conflict § una dintre ele se inscrie prima in CF(pana aici in mod normal s-ar aplica art 891 Cc).

adica cu faptul ca titlul este lovit de nulitate. si in cazul acesta cum poate exista neconcordanta intre sit jur reala si ceea ce scrie in CF (intotdeauna ceea ce scrie in Cf aia ii) ? raspunsul este ca aceasta neconcordanta nu se refera la exista dreptului (dreptul il ai din mom ce esti intabulat) ci la titlul in baza carui ai fost intabulat . Ulterior A constata ca actul e lovit de nulitate . adica se aplica la orice situatie !!! ACTIUNEA IN RECTIFICARE -­‐ art 907 pana la art 911 Cc -­‐ este acea actiune prin care reclamantul cere instantei corectarea cuprinsului CF deoarece acesata nu este in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului intabulat -­‐ poate asadar sa fie exercitata numai cu privire la situatiile jur mentionate in cuprinsul CF. ex. desfiintarea titlului) -­‐ act in rectificare se introduce in conformitate cu preved art 908 Cc si art 911 Cc : § art 908 Cc – rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii = rectificarea dr reale imobiliare se face numai in ipotezele limitativ reglem in cadrul acestui text de lege : • punctul 1 prezinta 2 ipoteze : 135 . si atunci sa ne gandim dpdv al art 885 Cc – posesia tabulara inseamna proprietate sau dezmembramant al proprietatii sau ipoteca (pt ca cel care dob un dr tb neaparat sa fie inscris) ----ei. atunci A va introduce o actiune cu 2 capete de cerere : 1. Actiunea de fond = actiunea in nulitate si 2. actiunea in rectificare (prin care se va cere desfiintarea inscrierii de CF) va insoti intotdeauna actiunea prin care contesti titlul (prin care se va cere anularea. cartea funciara spune asa. caduc sau de rezolutionat) 2. rezolutionarea. suprafata imobilului – corectarea acestora nu va face obiectul actiunii in rectificare. prin urmare in sit asta inscrierea in CF ca proprietar nu e in concordanta cu realitatea. adica se poate intampla ca titlul (ex. in sensul radierii dreptului inscris in favoarea lui B à prin urmare vom avea 1. neconcordanta se refera numai la titlu (titlul = act juridic/fapt juridic care de fapt e nul. A ii vinde lui B un bun. Actiunea de fond este acea actiune prin care reclam invoca nulitatea.NOTA BENE : act in prestatie tabulara cat si act in rang vizeaza ipoteza in care ai fie un act translativ de proprietate fie un act juridic prin care s-au transmis dezmembraminte(alte drepturi reale decat cel de proprietate). daca mentiunile gresite se refera la stari de fapt (ex. inseamna ca vine reclam si spune “bine. Sa se constate nulitatea contractului 2. fiind eventual aplicabila procedura indreptarii erorilor materiale) -­‐ in principiu. Si atunci . Sa se dispuna rectificarea CF. rezolutiunea. act in rectificare cu alte cuvinte. actiunea in rectificarea cuprinsului CF insoteste si este conditionata de solutionarea actiunii de fond . de regula vor fi 2 actiuni : ex. caducitatea sau o alta cauza de ineficacitate a titlului in temeiul caruia s-a facut inscrierea in CF . dar in realitate lucrurile stau altfel” -­‐ deci act in rectificare presupune ca sit jur reala sa fie diferita de situatia jur din CF. Actiunea subsecventa = act in rectificare (de aia am spus ca intotdeauna act in rectificare insoteste o act de fond) In concluzie : 1. contractul de V-C) in baza caruia tu ai fost inscris ca proprietar sa fie nul .

A va putea introduce impotriva lui B = dobanditor nemijlocit de la A . punctul 3 . in acesta ipoteza daca A ii vinde lui B un teren si contractul dintre A si B este lovit de nulitatea absoluta. incheierea nu este valabila at cand registratorul care a dat-o nu era competent. sau a dat incheierea fara respectarea cond stabilite de L 7/1996) o ipoteza 2 : actul/titlul in temeiul caruia s-a facut inscrierea nu este valabil (= actul este nul) ----. care e imprescriptibila. ex A vinde la B. dar care va fi problema lui A dupa 3 ani ? dupa 3 ani A va pierde dr la actiunea de fond (act in nulitate) prin prescriptie si logic A va pierde si act in rectificare . rectificarea intabularii.cauze de ineficacitate survenite ulterior incheieri actului) • punctul 4 (complet inutil) Observatii legate de act in rectificare prevazuta de art 908 Cc : 1. fiind conditionata exclusiv de prescriptibilitatea actiunii de fond ex. act in rectificare insoteste intotdeauna o act de fond !!1 2. Dar daca A ii vinde la B si contractul este lovit de nulit rel care e prescriptibila in 3. motive care au intervenit ulterior incheierii actului si care afecteaza eficacitatea acestuia (deci grija. ci la rezolutiune !!!) • punctul 2 : dr inscris a fost gresit calificat . pt asa cum am spus si mai sus. respectiv a inscrierii provizorii introdusa impotriva dobanditorului nemijlocit(= ala care a primit bunul direct de la reclamant. B vinde la C. cel care isi are dreptul intabulat sau inscris provizoriu in urma unui act incheiat cu reclamantul) : -­‐ in aceasta ipoteza act in rectificare este imprescriptibila extinctiv.o ipoteza 1 : inscrierea/incheierea nu este valabila = este nula (ex.actul a fost desfiintat pt motive anterioare ori concomitente incheierii se refera la o singura ipoteza de desfiintare = nulitatea !!! (pt ca desfiintarea actului pt cauze ulterioare incheierii lui nu se mai refera la nulitate. act in rectificare introdusa impotriva lor este imprescriptibila -­‐ ce inseamna ca tertii subdobanditori sunt de rea credinta ? inseamna ca au cunoscut viciul titlului autorului lor 136 . C vinde la D à C si D sunt fata de A terti subdobanditori) -­‐ in situatia in care tertii subdobanditori sunt de rea credinta. sigur ca A va putea introduce oricand act in rectificare impotriva lui. act in rectificarea intabularii sau a inscrierii provizorii introdusa impotriva tertului subdobanditor de rea credinta (subdobanditor = toti ceilalti terti care nu au dobandit direct de la reclamant ci prin intermediar. inseamna de ex ca sa constituit un dr de uzufruct si in Cf s-a inscris un drept de uz à deci gresita calificare a avut cu ocazia inscrierii in CF • punctul 3 : incetarea efectelor actului juridic se refera la sit in care avem rezolutiune sau reziliere ori alte motive cum ar fi caducitatea. o act in rectificare care este si ea la randul ei imprescriptibila extinctiv . punctul 1 – nulitate.

actiune in rectificare introdusa impotriva tertului subdobanditor de buna credinta (acum o sa dam de situatiile in care actiunea lui A impotriva lui C va fi prescriptibila. Petit prin care formuleaza act in rectificarea lui B si a lui C (fata de B . B vinde la C . act este imprescriptibila . astfel A este inca in termen pt ca nu au trecut inca 3 ani . tertul subdobanditor de B-C a dob prin act cu titlu gratuit si translativ cu titlu particular à act in rectificare impotriva lui C va fi prescriptibila cf art 909 alin 2 in termen de 5 ani din mom in care C si-a inscris dr in CF (deci daca A introduce act in rectificare vs B . fiindca dc a dobandit universal/cu titlu universal. iar B nu plateste pretul la A si A cere rezolutiunea contractului dintre A si B . iar in materie de CF el dob de la proprietar. in consecinta A va formula o actiune cu 2 capete de cerere : 1. rectificarea in acest caz va fi posibila numai in cond prevazute de art 908 alin 1 punctele 1 si 2. act in rectificare a lui A vs C va fi prescriptibila in 5 ani de la data inscrierii lui C in CF (sa nu cumva sa ne duca cu gandul acesta ipoteza la o actiune in revendicare a lui A. A vinde la B. dc B introduce act in rectificare vs C. adica prin succesiune inseamna ca C preia in patrimoniul lui patrimoniul lui B. deci reaua credinta a subdobanditorului se refera la titlul celui de la care dobandeste . prin urmare B este inscris in CF fara titlu valabil. dar nu se incadreaza la primele 2 cazuri prevazute de art 908 alin 1 pt ca el cere rezolutiune. se intabuleaza in CF B si se intabuleaza in CF C . rezulta ca C va fi continuatorul lui B . dar constata ca s-a inscris intre timp C.ex. dar ne vor interesa numai sit in care C a dobandit de la B cu titlu particular.aceste ipoteze se aseamana cu preved art 937 Cc cand tertul de B-C dob de la un neproprietar. respectiv el nu este proprietar --. trec 6 luni. act este tot imprescriptibila extinctiv pt ca C fata de B este dobanditor nemijlocit) . dar care 137 . act in rectificare a lui A va fi intotdeauna imprescriptibila pt ca B fata de A este dobanditor nemijlocit. Petit prin care cere nulitatea titlului dintre A si B si 2. in acest caz actiunea in rectificare va fi si fata de C tot imprescriptibila ). rezulta deci ca B e proprietar) ci daca stie ca titlul in baza caruia s-a inscris B este nul/rezolutionat/caduc . respectiv dobanditor nemijlocità intotdeauna. iar act in rectificarea a lui A impotriva lui C va fi si ea imprescriptibila numai daca C a fost de rea credinta---cand anume se verifica reaua credinta a lui C ? in mom in care C introduce cererea de intabulare a dr sau in CF !!!) 3. acesta nu poate formula o astfel de actiune pt ca el nu are posesie tabulara. in ipoteza noastra A cere anularea contractului dintre A si B dar intre timp in CF figureaza C ----dc C a fost de buna credinta la mom in care s-a inscris in CF (adica el nu a cunoscut viciul care afecta contractul dintre A si B). tertul subdobanditor de B-C si-a inscris dr in temeiul unui act cu titlu oneros si translativ cu titlu particular à cf art 909 alin 3 Cc : i. adica numai pt nulitate si pt gresita calificare a dreptului (ex. in materie de CF opereaza o protectie foarte eficienta a tertilor ----. exista mai multe situatii : a.A vrea doar sa redevina proprietar si va putea realizeze acest lucru numai daca C va fi radiat din CF) b. C va fi de rea credinta nu daca stie ca B e neproprietar (B nu are cum sa fie neproprietar pt el figureaza in CF. si prin urmare A nu se va putea indrepta impotriva lui in aceasta ipoteza à Obs. in situatia in care A vinde la B si ulterior B vinde la C . deci A cere rectificarea lui B . consecinta fiind aceea ca fata de rectificare C se va gasi exact in situatia lui B .

var 2 – o dobandit cu titlu oneros à el va avea un termen de 3 ani . ne intereseaza numai rap dintre instraiator si dobanditorul nemijlocit pt ca numai cel din urma va fi interesat sa opuna fata de cel dintai uzucapiunea tabulara.proprietate) si o falsa aparenta in care tertii se incred = aceea ca titlu in baza caruia se inscriu este valabil . B vinde la C. si atunci. B vinde la C. uzucapiunea tabulara prezinta interes numai daca A vrea sa introduca o act in rectificare fata de B. fiindca daca A va introduce act in rectificare contra lui C . daca A obtine desfiintarea titlului dintre A si B . in orice situatie de neconcordanta 138 . A vinde la B . respectiv de cand curge term de 3 ani pt act in rectificare a lui B vs D? de cand si-a inscris C dr in CF à Cf creeaza o realitate (posesia tabulara . ci titlul !!! ) ii.proprietar este inscris in CF in baza unui titlu nevalabil à eroarea tertului aici nu vizeaza calit de proprietar. in schimb. tot in termen de 5 ani se poate invoca. Act in rectificare va fi prescriptibila in termenul de 3 ani care curge de la mom in care si-a inscris B=dob nemijlocit dreptul in CF (ex. atunci si act in rectificare va incepe sa se prescrie din mom in care B si-a inscris dreptul intemeiat pe titlul atacat de A in CF . care curge nu de cand s-a inscris el (cum este la uzucapiunea tabulara) ci de cand s-a inscris B in CF In consecinta. a obtine nulitatea vanzarii dintre A si B si prin urmare A va putea introduce act in rectificare vs C in termen de 3 ani din mom in care B isi inscrie dr in CF) Ex. de cand va curge termenul de 3 ani pt act in rectificare a lui A vs D? de cand s-a inscris B – logica : dc se intampla altfel . in ceea ce priveste uzucapiunea tabulara. C va avea 2 variante : var1 – o dobandit cu titlu gratuit àel va avea un termen este tot de 5 ani . in cazul termenului de 3 ani pt introd act in rectificare tb sa ne raportam la titlul care este atacat (deci daca A ataca titlul lui B . C vinde la D – toate sunt vanzari cu titlu oneros . deci Cf creeaza aparenta ca titlul lui B e valabil) -à grija mare de cand incepe sa curga termenul la actele cu titlu gratuit si de cand incepe sa curga la actele cu titlu oneros !!!! Obs . deci mai scurt decat la uzucapiunea tabulara. fiinda fata de B actiunea in rectificare este imprescriptibila extinctiv § art 911 Cc – rectificarea notarilor poate fi facuta. A vinde B.

”. proprietarul terenului nu se mai poate prevala de accesiune) -­‐ esenta uzufructului : este un dr asupra bunului altuia care iti confera folosinta si dr de a culege fructele -­‐ esenta servitutiei : este tot un dr imobiliar. deci pt ca sa am o servitute tb sa am imobilul grevat de servitute si imobilul care beneficiaza de acea servitute. asadar prin constituirea dr de superficie. superficia se poate constitui in 2 ipoteze (aceste ipoteze sunt importante dpdv al drepturilor pe care le are superficiaru in fiecare din ele) : § ipoteza I : cand exista teren neconstruit pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi à dc am zice ca in acest caz superficia = proprietate pe constructie + folosinta pe teren vom avea o problema foarte serioasa pt ca nu exista constructie si atunci cum sa existe superficie? • Superficiarul are dr de a construi in fctie de optiunea proprie. fara a exista limitari din vointa nudului proprietar • Exista o singura restrictie care vizeaza aceasta ipoteza. restrictie reglem de art 695 alin 1 Cc 139 .SUPERFICIA =dr real imobiliar. plantatiilor. servitutiile sunt constituite in favoarea unui imobil. dezmembramant al dr de proprietate asupra unui teren care are ca efect blocarea accesiunii imobiliare artificiala in raporturile dintre proprietarul terenului si superficiar. dr de superficie poarta exclusiv asupra terenului . teren pe care el are aceasta superficie. fiindca in timp ce uzufructul si superficia sunt constituite in favoarea unei pers. pt ca toate dezmembramintele sunt in esenta dr care dau folosinta pe bunul evident al altuia !! – pe noi ne intereseaza ca avem in principiu 3 dezmembraminte : superficie. el nu se confunda si nici nu include dr de proprietate asupra constructiei ridicate pe terenul altuia prin urmare. nu va functiona accesiunea in sensul ca proprietarul terenului nu va deveni automat prin incorporare proprietarul constructiilor. etc ) Obs. dar care presupune raportul intre 2 imobile distincte . sadeste pe terenul altuia. uzufruct si servitutiile – fiecare are cate o caracteristica : -­‐ superficia in esenta presupune 2 lucruri : ea inseamna un drept imobiliar. in al doilea rand in timp ce uzufructul si superficia sunt invariabil dr reale asupra bunului altuia. notiunea de servitute defineste mai multe realitati juridice care nu toate sunt dr asupra bunului altuia (prin servitute vom defini de exemplu si o situatie in care nu se dezmembreaza proprietatea – ex. in cazul obligatiilor propter rem) -­‐ -­‐ dr de superficie nu poarta si asupra constructiei de pe terenul respectiv. proprietarul terenului renunta in favoarea superficiarului la beneficiul accesiunii conferit de dr de proprietate asupra unui teren (in masura in care superficiarul construieste. deci poate fi numai imobiliara si faptul ca superficia dezmembreaza proprietatea unui teren (ea bocheaza efectele accesiunii . planteaza. adica nu poate sa includa un dr de proprietate. superficia este un dr real si prin urmare ea poarta asupra unui bun (nu asupra a 10 bunuri). David : lasati prostiile de genul “superficia da un dr de folosinta…. ca sa fim rigurosi : superficia este un dezmembramant.

in sensul ca isi pierde dreptul (respectiv nu se va pune doamne fereste problema ca la finalul contractului de superficie. juridic vorbind ajungem intr-o ipoteza identica cu ipoteza I = cand exista teren neconstruit (viran) pe care proprietarul nu vrea sa il vanda si totusi ii cedeaza superficiarului dr de a construi) -­‐ art 1274 Cc : ceea ce urmeaza e valabil pt toate dezmembramintele – riscurile pieirii fortuite a bunului sunt suportate de catre toti titularii de dr reale asupra bunului respectiv pt ca de principiu cand piere bunul. cele de mai sus se refera la ipoteza I de constituire a superficiei (constructii edificate numai). Superfciarul are posibilitatea ca in locul imobilului distrus sa construiasca ce doreste el (in masura in care imob instrainat piere fortuit. etc. sa fie in nici un caz obligat sa il despagubeasca pe nudul proprietar !!!) in consecinta. titularul dezmembramantului fiind debitorul oblig de predare a bunului pierit fortuit. art 1274 Cc se refera la titularul oblig de remitere a bunului. am o superficie pe 50 de ani si se ajunge la final. Daca cladirea piere fortuit. uzufruct. superficia poarta asupra terenului !!!!) . in acest caz. el intraineaza numai casa . cutremur)? Nici in acest caz dr de superficie nu se stinge. deci accesiunea reincepe sa isi produca efecte pt proprietar ----atentia mare. beneficiul accesiuni revine inapoi la proprietar si in mom ala proprietarul constata ca hopa! sunt constructii care nu sunt edificate de mine si sunt pe terenul meu. nu la final cand trebuie sa restitui bunul !! art 699 Cc – efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului : ex. lucru care nu mai este posibil in acest caz. dar niciodata nu se va pune problema ca titularul unui dezmembramant sa suporte mai mult de atat. insa se pune intrebarea. evident se stinge uzufructul. adica are in vedere inceputul incheierii contractului. el nu se stinge de principiu prin pieirea constructiei • ce se intampla in sit in care constructia instrainata catre superficiar piere fortuit (ex. pt ca dc suntem la ipoteza II in care eu proprietar ti-am vandut casa fara sa iti vand terenul (deci ti-am constituit superficia pe 50.§ ipoteza II : proprietarul are teren si casa . adica la proprietar. ce se intampla? Daca am o superficie pe 50 de ani in mod evident inseamna ca transmit la beneficiar beneficiul accesiunii tot timp de 50 de ani . acest fapt rezultand din art 698 lit c . si daca nu am specificat in contract se considera a fi constituita pe durata maxima = 99 de ani) si se ajunge la termen. cand se ajuge la final. fara a instraina insa si terenul – de data asta superficiarul este mai limitat in drepturile sale : • cf art 695 alin 2 Cc – insa aceste norme evident sunt supletive si prin urmare partile pot sa deroge de la ele • care va fi soarta dr de superficie in masura in care constructia instrainata cu ocazia constituirii superficiei piere ?dr de superficie va supravietui. superficiarul va putea el sa construiasca altceva in loc sau va trebui sa construiasca la fel? 1. dr real se stinge (la superficie nu se stinge dr in caz de pieire a constructiei pt ca superficia nu poarta asupra constructiei. 140 -­‐ . insa daca am un uzufruct pe cladire si cladirea piere. superficiarul nu are obligatia fata de nudul proprietar sa o recladeasca 2. adica la instrainator.

deci proprietarul poate sa renunte la accesiue in favoarea constructorului. Evident ca nu pt ca accesiunea se refera la un bun in ansamblul lui si prin urmare nu poti dob prin accesiune o camera dintr-o casa (prin accesiune poti sa devii eventual . care va functiona in favoarea ta si nu in favoarea altuia = efectul fundamental al constituirii dr de superficie ( regula generala este ca accesiunea va functiona pt superficiar !) -­‐ -­‐ Ex. urmand ca superficiarul sa realizeze o constructie. nu exista 2 transmisiuni. ce face A? A cedeaza lui C dr de a invoca accesiunea. retineti asadar ca superficia presupune doua modalitati de constituire . cf art 587 Cc. ce poate sa faca proprietarul terenului? Evident ca suntem in regim de accesiune. neconstruit. se constituie o superficie . si in consecinta C se va duce la B si ii va spune “bai B-ule tu ai construit pe un teren pe care eu am un dr de superficie” si prin urmare toate efectele accesiunii se vor produce in favoarea lui C care va deveni proprietar pe casa si il va despagubi bineinteles pe constructorul B Art 596 alin 1 : in materie de accesiune imobiliara artificiala – zice ca in caz de accesiune (ipoteza in care tu mi-ai dat superficie pe terenul tau si vine un tert care construieste = caz de accesiune) titularul superficiei va avea in mod corespunzator dr si obligatiile reglem pt proprietar. constituindu-i acestuia drept de superficie sau sa renunte la accesiune dar nu in favoarea constructorului ci in favoarea unui tert. imaginati-va un teren si pe acest teren construieste B.in aceasta ipoteza accesiunea nu functioneaza pt ca in mom in care inceteaza superficia eu nu dobandesc casa prin accesiune ci o redobandesc prin faptul ca suntem intr-o ipoteza de proprietate temporara pt superficiar (adica de la bun inceput el a stiut ca devine proprietar pe constructie numai atat timp cat exista dr de superficie) . Prin urmare. 141 . In sit asta. Deci : § pt ipoteza I teren neconstruit si beneficiarul construieste. la finalul superficiei se aplica regulile de la accesiune si proprietarul tb sa il despagubeasca pe superficiar § pt ipoteza II teren gata construit si superficiarului i se vinde constructia. coproprietar). la sfarsitul superficiei nu se aplica regulile de la accesiune pt ca proprietatea pe constructie a fost transmisa doar cu titlu temporar -­‐ Deci. ci numai o transmisiune care este cu titlu temporar (in mom in care expira termenul. pt partea de constructie care depaseste amprenta la sol stabilita prin contract poate nudul sa invoce accesiunea? (doamne fereste :P). respectiv proprietarul nu tb sa il despagubeasa pe beneficiar). plantatie. fie pe teren viran. iti vand casa fara sa iti vand terenul si tu adaugi o camera la casa depasind amprenta la sol . etc fie varianta doi cand terenul este construit si se intraineaza constructia. care tert dobandeste un dr de superficie in virtutea caruia se va duce la constructor si va invoca accesiunea : ex. fara a se instraina insa si dr de proprietate asupra terenului Art 693 alin 4 : ipoteze de constituire a superficiei : alin 4 pleaca de la situatia in care am un teren pe care un tert a construit fara a fi proprietar. bunul reintra in proprietatea celui a cui este terenul si nu se discuta despre cond de la accesiune. dc nu s-a prevazut altfel in mom constituirii dreptului – inseamna ca in mom in care. plantatia . in acceptiunea NCC.automat eu proprietar al terenului iti transmit tie beneficiul accesiunii. Prin urmare in aceasta situatie .

142 . ci ca proprietarul va putea sa ceara : vezi aici art 583 si pana la art 585 Cc !!! – asta e raspunsul -­‐ Superficia fiind un drept real imobiliar ea se stinge de principiu numai prin radierea din CF (nu se stinge ca a ajuns la termen.deci nu se pune problema de accesiune. dar am specificat in contract cat poti si pe ce suprafata poti construi. Intr-o astfel de situatie observam ca proprietatea asupra fondului aservit este dezmembrata pt ca proprietarul fondului dominant. cu dr de a construi. respectiv fond aservit dupa cum este vb despre imobilul in beneficiul caruia s-a constituit servitutea (fond dominant) respectiv despre imobilul in sarcina caruia exista dr de servitute (fond aservit) spre deosebire de toate celelalte dr reale principale . adica ti-am dat teren viran. pt a ajunge la terenul sau. in sit asta proprietarul fondului aservit isi vede dr de proprietate restrans. mai precis asupra caii de acces. neconstruit. titularul superficiei nu poate modifica structura constructiei. servitutiile sunt constituite in fav unui bun imobil si nu in fav unei pers !!! ca o consecinta indirecta a acestei chestiuni. dar cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala”. celelalte dezmembram ale proprietatii fiind in mod esential temporare -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ Servitutea nu presupune neaparat dezmembrarea dr de proprietate : Ex1. servitutiile sunt alaturi de dr de proprietate singurele care pot avea car perpetuu. insa tu ai depasit acea suprafata. El o poate insa demola. va putea sa exercite acte de stapanire asupra fondului aservit. alin 3 : “in cazul in care superficiarul modifica structura constructiei. fie obligatia reala propter rem care restrange exercitiul dr de proprietate imobiliara Asadar : servitutea este intotdeauna un dr real imobiliar servitutea nu presupune intotdeauna dezmembrarea dr de proprietate servitutea implica in mod obligatoriu existenta a 2 imobile avand proprietari diferiti. cele 2 imobile vor purta denumirea de fond dominant .intr-una din ipoteze (ipoteza II) vom avea art 695 Cc alin 2 : “in cazul prevazut de art 693 alin 3 – se vinde casa . ci pt a cere reconstruirea in forma initiala)” --. ce se intampla? Vom discuta aici despre ipoteza similara cu lucrarile adaugate din materia accesiunii. fara a se vinde terenul – in lipsa unei stipulatii contrare. Daca in schimb suntem in ipoteza I. proprietarul terenului poate sa ceara in termen de 3 ani incetarea dr de superficie sau repunerea in sit anterioara. curgerea termenului de prescriptie este suspendata pana la expirarea duratei superficiei (adica din mom incetarii superficiei curg 3 ani pt a cere nu decaderea din dr de superficie. In al doilea caz (adica in caz de demolare). adica el va avea folosinta asupra drumului de acces. adica nu ca invoca proprietarul accesiunea. pt ca nu se mai poate. dezmembramant al proprietatii asupra bunului altuia. dar se poate ca proprietarul sa demoleze ce a adaugat sau sa il decada din dr de superficie (evident decaderea din dr de superficie va tb pronuntata de catre inst de judecata). Servitute de trecere presupune ca in fav unui teren si in sarcina altui teren se realiz un drum de acces care trece peste terenul fond aservit si ajunge la terenul fond dominant. se stinge ca ai radiat-o din CF dupa ce a ajuns la termen) DREPTUL DE SERVITUTE -­‐ prin servitute se intelege fie dr real imobiliar.

care prin ipoteza nu are posesie. Deci de aceasta data numim servitute o obligatie propter rem (si ea restrange totusi dr de propr al lui B chiar daca nu il dezmembreaza) pt ca greveaza bunul si se va transmite la toti proprietarii succesivi . adica uzucap extratabulara se bazeaza numai pe efectul posesiei efective . daca trec 5 ani si nimeni nu iti contesta posesia. Printr-un contract A si B stabilesc in fav terenului lui A si in sarcina terenului lui B ca B si toti proprietarii succesivi ai terenului sau nu vor avea posibilitatea sa construiasca pe acel teren. nu i se dezmembreaza nici un atribut al dreptului de proprietate al terenului lui B pt ca de data asta propr lui B nu se dezmembreaza. 763 Cc : -­‐ -­‐ prin uzucapiune tabulara se poate dobandi orice servitute (sit in care ti-ai inscris in CF o servitute fara sa ai titlu). prin uzucap tabulara ramai titularul acelei servituti prin uzucap extratabulara pot fi dobandite numai servitutile pozitive. tocmai pt ca intre cei doi nu se instituie raporturi de obligatii art 765 Cc alin 1 “in lipsa unei prevederi contrare. deci raporturile dintre cei doi sunt raporturi reale (adica nu sunt raporturi de genul debitor-creditor). De observat este ca in aceasta ipoteza. fiindca de aceasta data prin servitutea de a nu construi denumim o obligatie negativa a lui B sa isi foloseasca dr de proprietate oricum altfel decat prin realizarea de constructii. in rap dintre nudul proprietar si titularul de dezmembramant nu se pune problema de creanta. toate lucrarile pt a exercita si conserva servitutea” – nu spune ca e obligat sau ca poate proprietarul fondului aservit ii poate cere acestuia sa faca acele lucrari. 765 pana la art 769 Cc : reguli cu privire la raporturile dintre titularul de servitute . proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face. acest lucru ne intereseaza pt ca orice contract/ act jur prin care se constituie un dezmembramant este un act cu executare uno ictu nu cu executare succesiva. A in favoarea terenului caruia s-a constituit aceasta servitute nu poate exercita acte de stapanire asupra terenului lui B. pe chletuiala sa. respectiv proprietarul (mai precis raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit) -­‐ precizare valabila pt servituti si pt toate dezmembramintele : intotdeauna. Servitutea de a nu construi. sa se trezeasca sa ivoce uzucap extratabulara . 762 Cc : servituti pozitive si negative : -servituti pozitive = veritabilele dezmembraminte (ex. servitutea de trecere) -servituti negative = obligatii reale propter rem Art.pt a se evita ca beneficiarul de acte de pura facultate.Ex2. ci ca este in interesul proprietarului fondului 143 -­‐ .vine legiuitorul si spune ca prin uzucap extratabulara se pot dob numai servitutile pozitive ! Art. Prin urmare ce s-ar putea intampla in cazul servitutilor negative ? Sa vina unu si sa zica ca el a uzucapat pe 10 ani extratabular servitutia negativa si in realitate el sa fi fost doar beneficiar al unui act de pura facultate ---. Art.

el putand fi cesionat prin acte cu titlu gratuit sau oneros in principiu uzufructul confera folosinta bunului si posibilitatea de a –i culege fructele in principiu uzufructul poarta asupra bunurilor neconsumptibile. daca are loc o divizare a fondului dominant consecinta va fi ca toate parcelele rezultate . drumul va ramane peste toate cele 5 parcele rezultate in urma partajului). titularul servitutii nu poate agrava sit fondului dominant.. nu poate sa il prejudicieze prin modul de exercitare a servitutii pe proprietarul fondului aservit . la randul sau proprietarul fondului aservit este tinut de obligatia negativa de a nu face nimic prin care sa impiedice exercitiul servitutiei avand totusi posibilitatea ca in masura in care exista riscul ca el sa fie prejudiciat sau ca situatia terenului sau sa fie agravata. respectiv : “proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondulu aservit si nu poate produce prejudicii proprietarul fondului aservit prin exercitarea servitutiei” – il corelam cu art 767 Cc – schimbarea locului de exercitare a servitutii “. toate parcelele astfel rezultate vor ramane fonduri aservite (ex. avand asadar posibiliatatea in aceste ipoteze sa schimbe locul prin care se exercita servitutea fara a ingreuna exercitiul acesteia : ex.dominant sa faca aceste lucruri. proprietarul fondului aservit va putea schimba locul in care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pt proprietarul fondului dominant” ---din coroborarea celor 2 texte retinem ca in raporturile dintre proprietarul fondului dominant si proprietarul fondului aservit . am un teren si i-am dat vecinului o servitute prin care ii permit lui sa isi instaleze stalpi pe terenul meu pt a-si trage un fir de curent electric. In acea situatie pot sa pretind vecinului si daca el e de acord pot cere in instanta ca eu sa fiu autorizat sa mut locul de exercitarea a servitutii . in masura in care se constituie un dr de uzufruct asupra bunurilor consumptibile discutam de fapt despre -­‐ 144 . ca stalpii sa fie pusi intr-o zona mai indepartata de locul meu de casa . in principiu. ceea ce inseamna ca in masura in care fondul aservit se divide in mai multe parcele distincte. invers . vor fi la randul lor fonduri dominante UZUFRUCTUL -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ -­‐ dr de uzufruct poate fi atat mobiliar cat si imobiliar este intotdeauan in mod esential un dr temporar (dc ar fi perpetuu ar goli cu totul de continut nuda proprietate) dr de uzufruct poate sa poarte atat asupra unor bunuri corporale cat si incorporale – este posibil sa existe uzufructul asupra unui dr de creanta = bun incorporal dr de uzufruct este in principiu un drept transmisibil. ca i se da dreptul sa faca asta si in consecinta proprietarul fondului aservit nu poate sa ii interzica sa isi amenajeze servitutea -­‐ art 768 Cc – stabileste un principiu de valoare fundamentala in materie de servitutii..daca insa are un interes serios si legitim = evitarea producerii unui prejudiciu... art 769 Cc : exercitarea servitutiilor in caz de impartire a fondurilor – Regula = INDIVIZIBILITATE . La un mom dat eu doresc sa construiesc o casa pe terenul meu si datorita pozitionarii stalpilor eu nu pot obtine o autorizatie admin de ccontruire a casei pt ca stalpii sunt prea aproape.

-­‐ -­‐ -­‐ -­‐ transmiterea dr de proprietate catre cvasiuzufructuar cu obligatia acestuia de a restitui bunuri de acelasi fel sau echivalentul lor valoric uzufructul poarta in principiu asupra unor bunuri determinate. dar poate purta si asupra unor universalitati raporturile juridice dintre nudul proprietar si uzufructuar nu sunt in mod esential raporturi de creanta. in consecinta nudul proprietar nu are fata de uzufructuar obligatia specifica locatiunii de a ii asigura folosinta corespunzatoare a bunului pe intreaga durata de existenta a dreptului in principiu uzufructuarul este tinut fata de proprietar exclusiv de cheltuielile legate de intretinerea curenta a bunului prin esenta dreptului de uzufruct. uzufructuarului ii revine obligatia de a conserva substanta bunului si oblig de a nu modifica destinatia bunului stabilita anterior de catre nudul proprietar (ultima oblligatie foarte importanta ) 145 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful