,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

2. respectiv: 1. aşa cum este formulat în Legea învăţământului. de asemenea. schimbări care introduc. cu obiective cadru şi de referinţă. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru. în practica pedagogică. Conţinuturile de învăţat. noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. Bine stăpânită. conform actualei viziuni curriculare. o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. dar şi cu obiective cognitive. Curricumulul Naţional aduce. Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. care îmbinate cu măiestrie. Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. Reforma sistemului educaţional influenţează. Idealul educaţional. 5. intermediare.. Omul este. 3. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat. conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit. a calculatoarelor şi internetului.II. De aceea. 4.operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. afective şi psiho-motorii. astfel. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare. include acum module de instruire opţională). Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic. O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 . Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale. mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. operaţionale. au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. fireşte. Educatoarea .

formele de evaluare rămân în esenţă. indiferent de nivelul de şcolarizare vizat. .cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial.cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar. . pe care ea îl va şlefui. III. astfel. pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă.cum evaluăm? . la baza proiectării actului educaţional. Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii.. Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: . particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. Din punct de vedere practic. stau câteva idei fundamentale: . La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an. .materialul” cu care va lucra. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire. în acest sens. afectiv şi psihomotor. Accentul se pune.stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative. Considerând momentul în care intervin.ce evaluăm? . 3 . în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. la începutul fiecărui an. a proceselor afective şi motivaţionale. Astfel. Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. pe capacităţile de exprimare liberă a copilului.cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează. aceleaşi. aşadar. Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. educatoarea trebuie să cunoască .În condiţiile actualului sistem de evaluare. deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă. coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic.cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor.

permanent. neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. sau . pe de altă parte.Ausubel (1981)1 făcea. 1 METODE. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate. Învăţarea în şcoală. următoarea apreciere: . Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere.Ausubel.) ştie la plecare. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens. PRACTICI DE EVALUARE D. Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor. IV. mai ales. prin folosirea dibace a celor trei forme de eva luare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat. n.R. lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi. Concluzionând.). în acest sens. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”. Evaluarea formativă. Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progre sele sau insuccesele pe care ei le obţin. Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. Evaluarea formativă are un caracter continuu. noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice. se recurge la evaluarea sumativă. 1981 4 . Bucureşti. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi. TEHNICI.. Pentru obţinerea unor verificări parţale. Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut.Robinson. se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei. (trad. dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. F. El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă. Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin.n.la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni. Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere.aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar . EDP. suportivă.

Acestea au câteva caracteristici fundamentale: . principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. 2. Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari. 5. Există însă. 3. considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării".Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate. Din acest punct de vedere. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora. de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare.sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice). Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. Fişa psiho-pedagogică conţine. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. 5 . Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă. Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv. se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I. şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. 4. ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior. preferinţele. . dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut.pot fi orale sau scrise. .sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice. Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare. ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor. Metoda observaţiei .acoperă o anumită arie de conţinut. fireşte. . Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes.implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor. indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate. de asemenea.

Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. redate. B. 6 . ITEMI OBIECTIVI A. Itemi cu alegere multiplă .:Vestitorul primăverii este…. în continuare. 1. Ex. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot ut iliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. când copilul urmează să completeze lacuna. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina . 2.constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă. pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex.solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane.: Veveriţa este un animal domestic? C. 1. Itemi tip pereche . Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6. într-o manieră picturală sau grafică. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte D. 5 4 3 Ex.Prezentăm. Itemi lacunari. Ex. de obicei. Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile. b) 8 şi 9.

Înfăţişarea omului. 6. anotimpul toamna? B.: Merele. III. . VI.(fructe). pe scurt. carte.. Itemi cu răspuns scurt . ITEMI SEMIOBIECTIVI . Aspecte de toamnă şi iarna. Ex. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou.. cretă...alcătuirea corpului. grădiniţa şi şcoala. Animale şi păsări .. in cuvintele tale.solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte.. Elemente de mobilier.propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii. Itemi de completare .. sugerăm câteva teme care pot face. 2. Localitatea natala. Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A. perele. în formula itemilor prezentaţi anterior. ..libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă. . Reguli de comportament.. 4. 5. Ex.adăpost.răspunsul trebuie elaborat.. b) bancă. Pomi fructiferi şi legume. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător. tablă.c) 6 şi 8. .au câteva caracteristici fundamentale: . strugurii sunt. ITEMI SUBIECTIVI .răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. Să povestim după imagini V. Activitatea din familie. În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. cu uşurinţă.. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard. scurt şi clar. II. caiet.hrană. ACTIVITĂŢI MATEMATICE 7 . obiectul procesului de evaluare: 1.. 2. ţara. 8... 3.constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii..: Cum ai putea descrie. Ex. 7. Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete.

se detaliază obiectivele de referinţă. DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit. -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita. Astfel.=”.mai multe". -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi. copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel). în acelaşi timp. să denumească. In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aces te capacităţi se va avea in vedere că. -asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr.Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. Pot fi elaborate seturi de itemi. . . . să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice. lexical şi 8 . la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv . Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască.se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar . ..tot atâtea obiecte". cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct. concepute astfel încât să per mită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. de vedere fonetic. construire şi utilizare a formelor geometrice. la nivelul II (5-7 ani). b. -semnificatia simbolurilor „+”.. gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată.. denumire. or „mai puţine obiecte".dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate. un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse. -să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme. Educatoarea obţine. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: . -să efectueze corespondenţe între elemente diferite. VII. Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a. descrescător. -sesizarea relaţiei de .se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru. „-”. -ordonarea in şir crescător.dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele. Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior.

d. cuvinte. .". vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi.. Astfel.".sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală. educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi.. Dacă astfel de formulări creează confuzie. propoziţii. . vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar. Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau dificultăţi de înţelegere.. „Recunoaşteţi. În general. să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral.". b.să cunoască literele alfabetului."... 9 . În continuare. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi. „Găsiţi.. Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii... pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii. să facă distincţie clară între silabe.". pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a. De aceea. itemi lacunari (1).. dezvoltate).. c. să alcătuiască propoziţii (simple. Pe de altă parte. e. „Spuneţi. însă...".relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris . educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului.să poată asocia sunetul cu litera. La nivelul grupei pregătitoare se pun. gânduri. mai mare sau mai mic. De asemenea.".. să distingă sunetele ce compun cuvinte simple.. atunci când sarcinile sunt prea dificile. La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a. Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice.să compună cuvinte scurte după model sau independent. „Definiţi.pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: . o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile. doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi. Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei.. mijlocite de limbajul scris . „Descoperiţi. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar. este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj. în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii. semnificaţii.

itemi tip pereche (3). dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează. itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă. f.Grăd. itemi de completare (6). Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat. d. copiii vor răspunde cu DA sau NU). In concluzie. TOMA Georgeta. In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi. itemi cu alegere duală (2).1 Bascov BIBLIOGRAFIE 10 . e. în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc. itemi cu răspuns scurt (5).b. Apreciem că. dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar. Nr. la rândul nostru. c. 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare. din acest punct de vedere. Inst.

1. Învăţământul Primar. 2000 11 . Î nvăţământul Preşcolar". Mihaela Paişi Lăzărescu. Bolintineanu". Editura Fundaţia Culturală „D.2001 4. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Editura V8sI Integral Bucureşti. Laborator preşcolar" . Editura V&I Integral Bucureşti. Evaluarea şcolara . ..Un contract pedagogic. 2002 3.ghid metodologic. Liliana Ezechil. R e v i s t a . Marin Manolescu. Editura Discipol 2001. 2002 Bucureşti 2. 2000 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful