,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale. Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. care îmbinate cu măiestrie. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. operaţionale. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 . afective şi psiho-motorii.. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare.operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. Educatoarea . Curricumulul Naţional aduce. o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. cu obiective cadru şi de referinţă. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat. conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane. Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. fireşte. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. intermediare. parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic. a calculatoarelor şi internetului. mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. Bine stăpânită. de asemenea. Omul este. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru. include acum module de instruire opţională). noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale. 4. Idealul educaţional. respectiv: 1. 3.II. au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. Reforma sistemului educaţional influenţează. conform actualei viziuni curriculare. 5. 2. schimbări care introduc. aşa cum este formulat în Legea învăţământului. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. în practica pedagogică. dar şi cu obiective cognitive. astfel. De aceea. Conţinuturile de învăţat. O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic.

coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic. . la începutul fiecărui an.cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial. Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii. în acest sens. formele de evaluare rămân în esenţă. . pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. aşadar. . pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. astfel.În condiţiile actualului sistem de evaluare. Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale.stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative. La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an. pe capacităţile de exprimare liberă a copilului.materialul” cu care va lucra. aceleaşi. afectiv şi psihomotor. la baza proiectării actului educaţional. educatoarea trebuie să cunoască . a proceselor afective şi motivaţionale. respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă.cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor. Considerând momentul în care intervin. III. în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă. Accentul se pune. Din punct de vedere practic. indiferent de nivelul de şcolarizare vizat.cum evaluăm? .cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar.cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează.ce evaluăm? . Astfel. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire. Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: . pe care ea îl va şlefui.. stau câteva idei fundamentale: . 3 .

Ausubel (1981)1 făcea. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate.Ausubel. 1 METODE. următoarea apreciere: . se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei. dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul. Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi. 1981 4 . Concluzionând. El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă. lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi. TEHNICI. sau . noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice.R. EDP. (trad. Bucureşti. Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut. Învăţarea în şcoală.Robinson. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens. PRACTICI DE EVALUARE D. n. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. Pentru obţinerea unor verificări parţale. pe de altă parte. neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar. suportivă.aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar ..n. se recurge la evaluarea sumativă. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative. prin folosirea dibace a celor trei forme de eva luare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat.). permanent. în acest sens. Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere. Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. mai ales. Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin. IV.) ştie la plecare. Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progre sele sau insuccesele pe care ei le obţin.la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni. F. Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere. Evaluarea formativă are un caracter continuu. Evaluarea formativă. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”.

principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. fireşte. 3. indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate. 2. Din acest punct de vedere. Metoda observaţiei . Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv. de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare. Există însă.implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor. se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I.sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice. 4. 5 . Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior. considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării".sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice). şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. preferinţele. . . Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes. Fişa psiho-pedagogică conţine. Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare. Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate.Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora. de asemenea. Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. Acestea au câteva caracteristici fundamentale: .pot fi orale sau scrise. . Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă. Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari.acoperă o anumită arie de conţinut. ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor. 5. dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut.

Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. de obicei. 5 4 3 Ex. Itemi cu alegere multiplă . redate. 6 .: Veveriţa este un animal domestic? C. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte D.Prezentăm. în continuare. Itemi tip pereche . 1. Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6. Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile.constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă. 1. Ex. când copilul urmează să completeze lacuna. Itemi lacunari. B. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina .solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane. 2. într-o manieră picturală sau grafică. ITEMI OBIECTIVI A. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot ut iliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex.:Vestitorul primăverii este…. Ex. b) 8 şi 9.

. cu uşurinţă.răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. Reguli de comportament. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător.: Merele. Itemi de completare .răspunsul trebuie elaborat. ITEMI SUBIECTIVI . 6. pe scurt. 3.. b) bancă.. cretă. Să povestim după imagini V. in cuvintele tale.: Cum ai putea descrie. ..adăpost. carte.(fructe).libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă... Itemi cu răspuns scurt . Aspecte de toamnă şi iarna. sugerăm câteva teme care pot face. Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A.hrană. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou.. Ex. Pomi fructiferi şi legume.au câteva caracteristici fundamentale: . Înfăţişarea omului. . Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete. Activitatea din familie.... . tablă..c) 6 şi 8. Localitatea natala. caiet. Ex. 7.. 8. ITEMI SEMIOBIECTIVI . În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. 2. 4. VI. anotimpul toamna? B.alcătuirea corpului. 2. perele. . II. Animale şi păsări . Elemente de mobilier... grădiniţa şi şcoala. III. strugurii sunt..constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii.propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii. obiectul procesului de evaluare: 1. ACTIVITĂŢI MATEMATICE 7 . 5. scurt şi clar.solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte. ţara. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard. Ex. în formula itemilor prezentaţi anterior.

Astfel. construire şi utilizare a formelor geometrice. -semnificatia simbolurilor „+”.=”. -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi. de vedere fonetic. cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct. -să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme. gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată. -sesizarea relaţiei de . Pot fi elaborate seturi de itemi. în acelaşi timp. să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice.tot atâtea obiecte". VII. b.se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar . . un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse. Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior. Educatoarea obţine. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: . la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv . Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască. -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita. Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a. or „mai puţine obiecte". .dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate.. lexical şi 8 . -ordonarea in şir crescător. . . -să efectueze corespondenţe între elemente diferite. denumire.se detaliază obiectivele de referinţă. -asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr. să denumească.se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru. DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit.. concepute astfel încât să per mită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. „-”. copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel). la nivelul II (5-7 ani). descrescător..Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aces te capacităţi se va avea in vedere că.mai multe".dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele.

9 . „Descoperiţi. b. „Definiţi..relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris . pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a.. vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi.să compună cuvinte scurte după model sau independent. cuvinte. Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii.".. Dacă astfel de formulări creează confuzie. vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar..". Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice. semnificaţii. Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau dificultăţi de înţelegere. itemi lacunari (1). La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a.".. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar..sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală. e. însă.. este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi. mijlocite de limbajul scris . să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral.. propoziţii. gânduri..să poată asocia sunetul cu litera..". să distingă sunetele ce compun cuvinte simple. „Recunoaşteţi.". Astfel. educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului.să cunoască literele alfabetului.. doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi. . atunci când sarcinile sunt prea dificile. „Găsiţi. să alcătuiască propoziţii (simple... educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi. pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii.. c. o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile. La nivelul grupei pregătitoare se pun. În continuare. De aceea. Pe de altă parte. mai mare sau mai mic. De asemenea. Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei.".pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: . . în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii. dezvoltate).". „Spuneţi. d.. În general. să facă distincţie clară între silabe.

la rândul nostru. itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă.b.1 Bascov BIBLIOGRAFIE 10 . dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează. In concluzie. itemi cu alegere duală (2). e. Apreciem că. Inst. itemi tip pereche (3). f. itemi cu răspuns scurt (5). copiii vor răspunde cu DA sau NU). în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc. din acest punct de vedere. d. In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi. itemi de completare (6). dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar. c. TOMA Georgeta. 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare. Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat.Grăd. Nr.

2000 5 .2001 4. Laborator preşcolar" .. Editura Fundaţia Culturală „D. Î nvăţământul Preşcolar".Un contract pedagogic. 2000 11 . Liliana Ezechil. Evaluarea şcolara . Editura Discipol 2001. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. R e v i s t a . Învăţământul Primar.1. 2002 3. Bolintineanu". Marin Manolescu. . Editura V&I Integral Bucureşti.ghid metodologic. Editura V8sI Integral Bucureşti. Mihaela Paişi Lăzărescu. 2002 Bucureşti 2.