3_evaluarea

,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane. afective şi psiho-motorii.operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. Idealul educaţional. de asemenea. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit. operaţionale. dar şi cu obiective cognitive. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare. o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. fireşte. Omul este. De aceea. intermediare. Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale. O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic. parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. 4. Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale.II. Educatoarea . include acum module de instruire opţională). Curricumulul Naţional aduce. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. aşa cum este formulat în Legea învăţământului. în practica pedagogică. schimbări care introduc. Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. Reforma sistemului educaţional influenţează. astfel. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru. 2. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat.. respectiv: 1. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 . care îmbinate cu măiestrie. Bine stăpânită. cu obiective cadru şi de referinţă. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. 3. a calculatoarelor şi internetului. au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. Conţinuturile de învăţat. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. 5. conform actualei viziuni curriculare. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic.

ce evaluăm? . astfel. în acest sens. la începutul fiecărui an.cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor.stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative. afectiv şi psihomotor. Din punct de vedere practic.materialul” cu care va lucra. în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. stau câteva idei fundamentale: . Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii. particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. formele de evaluare rămân în esenţă. Astfel. Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale.. educatoarea trebuie să cunoască . pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic. . indiferent de nivelul de şcolarizare vizat. . 3 . .cum evaluăm? . deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă. pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an. pe care ea îl va şlefui. aceleaşi. a proceselor afective şi motivaţionale.În condiţiile actualului sistem de evaluare. Accentul se pune.cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial. aşadar. Considerând momentul în care intervin. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire. Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: . la baza proiectării actului educaţional. Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. pe capacităţile de exprimare liberă a copilului.cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează. III.cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar.

următoarea apreciere: .Robinson.aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar . prin folosirea dibace a celor trei forme de eva luare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat. neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar. Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere. Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut.). 1981 4 . Evaluarea formativă are un caracter continuu. (trad.n. lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi.) ştie la plecare. Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progre sele sau insuccesele pe care ei le obţin. Pentru obţinerea unor verificări parţale. Bucureşti. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate. EDP. IV. dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul. mai ales. noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice. Învăţarea în şcoală. Evaluarea formativă. suportivă. se recurge la evaluarea sumativă. permanent. Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere..R. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens. El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă. TEHNICI. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative. 1 METODE.Ausubel. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi.Ausubel (1981)1 făcea. F. sau . pe de altă parte. PRACTICI DE EVALUARE D. Concluzionând.la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni. în acest sens. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor. n. Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin. se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei.

4. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora. .sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice). ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor. considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării". 3. 5. Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes. Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv. se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I. principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. Din acest punct de vedere. preferinţele. Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate.pot fi orale sau scrise.sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice. Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. fireşte.implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor. Există însă.acoperă o anumită arie de conţinut. . dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut. de asemenea. de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare.Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. . Metoda observaţiei . Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă. Acestea au câteva caracteristici fundamentale: . Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare. ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate. 5 . Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari. Fişa psiho-pedagogică conţine. 2.

solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte D. Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile. pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex. când copilul urmează să completeze lacuna. în continuare.constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă. Ex.: Veveriţa este un animal domestic? C. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot ut iliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. 1. 1. 6 . Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6. Ex.Prezentăm. Itemi tip pereche . într-o manieră picturală sau grafică. Itemi cu alegere multiplă . ITEMI OBIECTIVI A. Itemi lacunari.:Vestitorul primăverii este…. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina . 2. Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. redate. de obicei. 5 4 3 Ex. B. b) 8 şi 9.

in cuvintele tale.(fructe). Aspecte de toamnă şi iarna. 2.libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă. 5.adăpost.. anotimpul toamna? B. cretă.. Localitatea natala. Itemi de completare .. ţara. 3. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător. Ex.răspunsul trebuie elaborat...propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii. perele. ..hrană. Activitatea din familie. în formula itemilor prezentaţi anterior. grădiniţa şi şcoala. ACTIVITĂŢI MATEMATICE 7 .. III..constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii. carte. Să povestim după imagini V. ITEMI SUBIECTIVI .: Cum ai putea descrie.alcătuirea corpului. II. scurt şi clar.au câteva caracteristici fundamentale: . Pomi fructiferi şi legume. Înfăţişarea omului. pe scurt...: Merele. Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A.. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard.. tablă. 7.. strugurii sunt. În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. cu uşurinţă. 6. 2. 4. Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete. obiectul procesului de evaluare: 1. Ex.c) 6 şi 8.solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte. b) bancă. Itemi cu răspuns scurt . . Ex. . Reguli de comportament. . Animale şi păsări . Elemente de mobilier. caiet. ITEMI SEMIOBIECTIVI . 8.. sugerăm câteva teme care pot face. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou..răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. VI.

-să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme. gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată.se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru.tot atâtea obiecte".. . Astfel. un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse. Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior.mai multe". -ordonarea in şir crescător. -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita.dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate.dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele. -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi. or „mai puţine obiecte". -semnificatia simbolurilor „+”. cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct. construire şi utilizare a formelor geometrice. la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv . Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască. lexical şi 8 . -să efectueze corespondenţe între elemente diferite.=”. In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aces te capacităţi se va avea in vedere că..Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. VII. . să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice. Pot fi elaborate seturi de itemi. de vedere fonetic. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: . Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a. concepute astfel încât să per mită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. . Educatoarea obţine. . -sesizarea relaţiei de . să denumească. b.se detaliază obiectivele de referinţă. -asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr. denumire. la nivelul II (5-7 ani). copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel). în acelaşi timp. descrescător. „-”.se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar . DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit..

. La nivelul grupei pregătitoare se pun. În continuare.să poată asocia sunetul cu litera.".... vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi. gânduri. În general. De asemenea.".".. Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii. e. o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile.. Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei. să alcătuiască propoziţii (simple.sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală.. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar. cuvinte.relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris . 9 . pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a. „Definiţi. semnificaţii. c. să distingă sunetele ce compun cuvinte simple. atunci când sarcinile sunt prea dificile.. dezvoltate).pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: . d. Dacă astfel de formulări creează confuzie. „Spuneţi.". Astfel.". pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii. La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a. b. propoziţii. De aceea. vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar. „Recunoaşteţi. educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului.să compună cuvinte scurte după model sau independent. educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi. doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi. . să facă distincţie clară între silabe.. însă. . în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi. „Găsiţi. este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj.. Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau dificultăţi de înţelegere. „Descoperiţi. Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice. itemi lacunari (1)...". să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral.".. mai mare sau mai mic.să cunoască literele alfabetului. mijlocite de limbajul scris . Pe de altă parte...

d. c. itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă.Grăd. itemi de completare (6). In concluzie. Nr. din acest punct de vedere.b. la rândul nostru. TOMA Georgeta. copiii vor răspunde cu DA sau NU). f. itemi tip pereche (3). Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat. In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi. 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare. dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează.1 Bascov BIBLIOGRAFIE 10 . Inst. Apreciem că. dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar. itemi cu alegere duală (2). e. în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc. itemi cu răspuns scurt (5).

2001 4. 2002 Bucureşti 2. Editura V&I Integral Bucureşti. . Laborator preşcolar" . Marin Manolescu. 2002 3.Un contract pedagogic. Editura Fundaţia Culturală „D. Liliana Ezechil. 2000 11 .ghid metodologic. Editura Discipol 2001. Evaluarea şcolara . Mihaela Paişi Lăzărescu. Î nvăţământul Preşcolar". 2000 5 .. R e v i s t a . Bolintineanu". Editura V8sI Integral Bucureşti. Învăţământul Primar.1. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful