,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. Bine stăpânită. în practica pedagogică. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 . fireşte. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare. Educatoarea . Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. 2. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic. a calculatoarelor şi internetului. o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. conform actualei viziuni curriculare. noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale. parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. Idealul educaţional. 3. Omul este. 4. astfel. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. de asemenea.II. schimbări care introduc. cu obiective cadru şi de referinţă. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru. Conţinuturile de învăţat. Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. care îmbinate cu măiestrie. Curricumulul Naţional aduce.. Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. include acum module de instruire opţională). Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. 5. intermediare. dar şi cu obiective cognitive. De aceea. conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane. afective şi psiho-motorii. Reforma sistemului educaţional influenţează. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. aşa cum este formulat în Legea învăţământului. respectiv: 1. operaţionale. mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit.operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic.

ce evaluăm? . Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale.stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative. coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic. Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. aşadar.cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar. III. Astfel. pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. .cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează. .În condiţiile actualului sistem de evaluare. respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă. pe care ea îl va şlefui. stau câteva idei fundamentale: .cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor. afectiv şi psihomotor. Accentul se pune.cum evaluăm? . 3 .materialul” cu care va lucra. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. pe capacităţile de exprimare liberă a copilului. Din punct de vedere practic. Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii. la începutul fiecărui an. astfel. indiferent de nivelul de şcolarizare vizat. particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. la baza proiectării actului educaţional. aceleaşi.. a proceselor afective şi motivaţionale.cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial. La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an. în acest sens. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire. formele de evaluare rămân în esenţă. deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă. Considerând momentul în care intervin. . Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: . pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. educatoarea trebuie să cunoască .

Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”. se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei.n.R. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens. lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi. pe de altă parte. în acest sens.) ştie la plecare. Pentru obţinerea unor verificări parţale. mai ales. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. PRACTICI DE EVALUARE D. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi.. Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere. (trad. Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. Învăţarea în şcoală. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative. Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progre sele sau insuccesele pe care ei le obţin. IV. permanent.Robinson. n. TEHNICI. Bucureşti. F. dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul. se recurge la evaluarea sumativă. prin folosirea dibace a celor trei forme de eva luare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate. suportivă.la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni.Ausubel. 1981 4 . El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă.aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar . Concluzionând. noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice.). Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut.Ausubel (1981)1 făcea. Evaluarea formativă are un caracter continuu. sau . următoarea apreciere: . 1 METODE. neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar. Evaluarea formativă. Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor. EDP. Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin.

şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I. 3.sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice.implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor. ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior. preferinţele. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora. Acestea au câteva caracteristici fundamentale: . 5 . Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. Din acest punct de vedere. principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. Există însă. de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare.Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor. fireşte.acoperă o anumită arie de conţinut. . Metoda observaţiei . Fişa psiho-pedagogică conţine. indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate. dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut. Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate. . . Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes. 4. considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării". 2. Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari. Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare. Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă.sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice).pot fi orale sau scrise. de asemenea. 5.

Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot ut iliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6.:Vestitorul primăverii este…. Ex. Itemi lacunari. de obicei. în continuare. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte D. pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex. redate. B. 2.: Veveriţa este un animal domestic? C. 6 . Itemi tip pereche . când copilul urmează să completeze lacuna. Itemi cu alegere multiplă . ITEMI OBIECTIVI A.constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă. într-o manieră picturală sau grafică. 1. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina .Prezentăm.solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane. Ex. b) 8 şi 9. 1. Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. 5 4 3 Ex.

ITEMI SUBIECTIVI . in cuvintele tale. pe scurt. În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. perele. . III..: Merele.. 2. Ex.. 6. b) bancă.. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou.propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii.. Animale şi păsări .hrană.constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii. . ITEMI SEMIOBIECTIVI . 4. Itemi cu răspuns scurt .. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard. . 2. Localitatea natala.au câteva caracteristici fundamentale: . Să povestim după imagini V. obiectul procesului de evaluare: 1. strugurii sunt. Activitatea din familie. Itemi de completare . II.. Reguli de comportament... VI. carte. grădiniţa şi şcoala. 7. caiet.c) 6 şi 8. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător. Ex. Aspecte de toamnă şi iarna.: Cum ai putea descrie. Ex... scurt şi clar. în formula itemilor prezentaţi anterior. 5. sugerăm câteva teme care pot face. 3.solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte.adăpost.. cu uşurinţă. ACTIVITĂŢI MATEMATICE 7 ..răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. anotimpul toamna? B.(fructe).. . ţara. 8. Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A. Elemente de mobilier. cretă.alcătuirea corpului. Înfăţişarea omului.răspunsul trebuie elaborat. Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete. Pomi fructiferi şi legume.. tablă.libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă.

.se detaliază obiectivele de referinţă. Educatoarea obţine. „-”. DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit.dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele.mai multe". la nivelul II (5-7 ani). de vedere fonetic. -sesizarea relaţiei de . gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată. la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv . -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita. să denumească. . -semnificatia simbolurilor „+”. descrescător. In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aces te capacităţi se va avea in vedere că. construire şi utilizare a formelor geometrice. Astfel. or „mai puţine obiecte". Pot fi elaborate seturi de itemi. cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct. un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse. -asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr. în acelaşi timp. b.=”. VII. -să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme. -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: .se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru.tot atâtea obiecte". -să efectueze corespondenţe între elemente diferite.se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar .Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior. Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască.. Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a. -ordonarea in şir crescător. . copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel). lexical şi 8 .. să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice. denumire.dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate.. concepute astfel încât să per mită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. .

în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii..". La nivelul grupei pregătitoare se pun. „Descoperiţi. e. Astfel. Dacă astfel de formulări creează confuzie. să distingă sunetele ce compun cuvinte simple..."..să cunoască literele alfabetului.. Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau dificultăţi de înţelegere. b."... propoziţii..". educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi.". d. mijlocite de limbajul scris . semnificaţii. La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar. În continuare... Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei.". o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi. să alcătuiască propoziţii (simple. „Definiţi. De aceea. Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice. Pe de altă parte. atunci când sarcinile sunt prea dificile. itemi lacunari (1)..relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris . însă. „Spuneţi. .să poată asocia sunetul cu litera.. „Găsiţi. De asemenea.. „Recunoaşteţi. . vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar. doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi. educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului.". este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj. 9 .. să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral. În general.. cuvinte. c. Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii. mai mare sau mai mic.pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: . să facă distincţie clară între silabe.să compună cuvinte scurte după model sau independent.sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală. dezvoltate). pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a. vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi. gânduri. pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii.

Nr. în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc. itemi tip pereche (3). Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat. la rândul nostru. copiii vor răspunde cu DA sau NU). itemi cu alegere duală (2).Grăd. Apreciem că. itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă. In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi. e. d. itemi de completare (6). 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare. itemi cu răspuns scurt (5). TOMA Georgeta. dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar.1 Bascov BIBLIOGRAFIE 10 . dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează. Inst. f. din acest punct de vedere.b. c. In concluzie.

2002 3. Editura V8sI Integral Bucureşti. Învăţământul Primar.1. Liliana Ezechil. Editura V&I Integral Bucureşti. 2002 Bucureşti 2. Laborator preşcolar" . Î nvăţământul Preşcolar". 2000 5 .Un contract pedagogic. Bolintineanu". 2000 11 .2001 4. Editura Discipol 2001. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Marin Manolescu. . R e v i s t a . Mihaela Paişi Lăzărescu. Evaluarea şcolara .ghid metodologic.. Editura Fundaţia Culturală „D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful