,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. 4. o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. aşa cum este formulat în Legea învăţământului.II. intermediare. 5. de asemenea. 3. De aceea. care îmbinate cu măiestrie. Bine stăpânită. dar şi cu obiective cognitive. Reforma sistemului educaţional influenţează. afective şi psiho-motorii. operaţionale. Curricumulul Naţional aduce. conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane. noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. Educatoarea . O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic. cu obiective cadru şi de referinţă. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. schimbări care introduc. au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. a calculatoarelor şi internetului. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 . conform actualei viziuni curriculare.. Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat.operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. Conţinuturile de învăţat. astfel. Omul este. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare. Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale. Idealul educaţional. respectiv: 1. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru. în practica pedagogică. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic. fireşte. include acum module de instruire opţională). mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. 2.

coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic. pe care ea îl va şlefui. stau câteva idei fundamentale: . Considerând momentul în care intervin. indiferent de nivelul de şcolarizare vizat. Astfel. pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. . 3 .ce evaluăm? .stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative.cum evaluăm? . .materialul” cu care va lucra.. aceleaşi. Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: . respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă. formele de evaluare rămân în esenţă. Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale. Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii. pe capacităţile de exprimare liberă a copilului. Accentul se pune.cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează. în acest sens. în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. III. deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă.cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial. particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. la baza proiectării actului educaţional. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. aşadar. Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. educatoarea trebuie să cunoască . Din punct de vedere practic.cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire. pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. la începutul fiecărui an. afectiv şi psihomotor. astfel. . a proceselor afective şi motivaţionale.cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar. La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an.În condiţiile actualului sistem de evaluare.

Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere.Ausubel (1981)1 făcea. Pentru obţinerea unor verificări parţale. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”. 1981 4 .. F. suportivă. Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut.n. pe de altă parte. neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar. în acest sens. lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. sau . PRACTICI DE EVALUARE D. următoarea apreciere: .aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar .) ştie la plecare. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative. EDP. (trad. El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă. Învăţarea în şcoală. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate. mai ales.Ausubel. Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere. Evaluarea formativă are un caracter continuu. IV. se recurge la evaluarea sumativă. n. Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor. Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progre sele sau insuccesele pe care ei le obţin. 1 METODE.R. Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin. Evaluarea formativă. Concluzionând. noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei. Bucureşti. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi.Robinson. Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. prin folosirea dibace a celor trei forme de eva luare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat. permanent. dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul.).la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni. TEHNICI.

. principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. de asemenea. . Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă. preferinţele. 4. şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora. Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. Există însă.sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice). se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I. Fişa psiho-pedagogică conţine. Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate. Din acest punct de vedere. 5. fireşte. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. Acestea au câteva caracteristici fundamentale: . Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari. dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut.sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice. 3. indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate.pot fi orale sau scrise. Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare. ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior.acoperă o anumită arie de conţinut. Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv. 5 . .implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor. Metoda observaţiei . 2. considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării".Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare. Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes.

când copilul urmează să completeze lacuna. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte D.Prezentăm. 1. Itemi lacunari. 1. B. Itemi tip pereche .:Vestitorul primăverii este…. b) 8 şi 9. într-o manieră picturală sau grafică. 2. Ex. Itemi cu alegere multiplă . pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex. redate.: Veveriţa este un animal domestic? C. în continuare. ITEMI OBIECTIVI A. Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6. Ex. 5 4 3 Ex. 6 .constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă.solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane. de obicei. Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot ut iliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina .

.(fructe). tablă. 2. sugerăm câteva teme care pot face. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou. . Itemi de completare . 8. strugurii sunt.. 5. Animale şi păsări . perele.c) 6 şi 8. Să povestim după imagini V.. cu uşurinţă. Reguli de comportament. Pomi fructiferi şi legume. Ex... III. Localitatea natala.. . În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. 3. ITEMI SEMIOBIECTIVI . 7.libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă. ţara. 2. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard. in cuvintele tale. 4.răspunsul trebuie elaborat..constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii. Aspecte de toamnă şi iarna. grădiniţa şi şcoala. ACTIVITĂŢI MATEMATICE 7 .: Cum ai putea descrie. ITEMI SUBIECTIVI . . Ex.. VI. b) bancă.. pe scurt. Elemente de mobilier.hrană. Ex. Activitatea din familie.solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte... Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete.au câteva caracteristici fundamentale: ... Itemi cu răspuns scurt . scurt şi clar.: Merele. în formula itemilor prezentaţi anterior. II. caiet. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător.răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. cretă.adăpost. obiectul procesului de evaluare: 1. 6. Înfăţişarea omului... Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A. carte.propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii. anotimpul toamna? B.alcătuirea corpului. .

Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere.tot atâtea obiecte". VII. -semnificatia simbolurilor „+”.se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar . Astfel. -sesizarea relaţiei de . în acelaşi timp. -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi.dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate. de vedere fonetic. -să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme. Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior. .dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele. Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască. lexical şi 8 . denumire. . DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit. -să efectueze corespondenţe între elemente diferite. -asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr.. concepute astfel încât să per mită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. să denumească.mai multe". gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată. -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita. . b. copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel). -ordonarea in şir crescător.=”. In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aces te capacităţi se va avea in vedere că. un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse. la nivelul II (5-7 ani). descrescător. cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct. construire şi utilizare a formelor geometrice. „-”. Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a. ..se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru. la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv . Pot fi elaborate seturi de itemi.se detaliază obiectivele de referinţă.. or „mai puţine obiecte". să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice. Educatoarea obţine. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: .

. De asemenea. atunci când sarcinile sunt prea dificile. În general. gânduri. Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei. Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii. vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi. mijlocite de limbajul scris . 9 . La nivelul grupei pregătitoare se pun.relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris . propoziţii. „Găsiţi. .să cunoască literele alfabetului. d. c. „Descoperiţi.".pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: . să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral.. pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii. dezvoltate). Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau dificultăţi de înţelegere.. De aceea. educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului. doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi. semnificaţii... o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile.". în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii. Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice.să poată asocia sunetul cu litera. să facă distincţie clară între silabe. e.. să alcătuiască propoziţii (simple. cuvinte.. „Definiţi. însă..". să distingă sunetele ce compun cuvinte simple.. „Spuneţi..".. Pe de altă parte. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar. pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a. Astfel..să compună cuvinte scurte după model sau independent.. mai mare sau mai mic.". este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj..". Dacă astfel de formulări creează confuzie. vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar..sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală. „Recunoaşteţi. . educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi. itemi lacunari (1). La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a. b. În continuare.".

Grăd. din acest punct de vedere. în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc. TOMA Georgeta. itemi cu alegere duală (2). Apreciem că. In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi. la rândul nostru. itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă.1 Bascov BIBLIOGRAFIE 10 . In concluzie. Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat.b. Inst. dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar. itemi de completare (6). d. dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează. itemi cu răspuns scurt (5). e. f. Nr. itemi tip pereche (3). c. copiii vor răspunde cu DA sau NU). 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare.

ghid metodologic. 2000 5 . 2002 Bucureşti 2. Editura Fundaţia Culturală „D. Editura V8sI Integral Bucureşti. 2000 11 .1. Mihaela Paişi Lăzărescu. R e v i s t a . Învăţământul Primar.Un contract pedagogic. Liliana Ezechil..2001 4. 2002 3. . Marin Manolescu. Î nvăţământul Preşcolar". Editura Discipol 2001. Editura V&I Integral Bucureşti. Bolintineanu". Laborator preşcolar" . Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Evaluarea şcolara .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful