P. 1
3_evaluarea

3_evaluarea

|Views: 0|Likes:
Published by Aurelia Cosma

More info:

Published by: Aurelia Cosma on Jul 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/03/2014

pdf

text

original

,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

Conţinuturile de învăţat. Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. 2. Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. Bine stăpânită. mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. 3. noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale. Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale. afective şi psiho-motorii. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare. De aceea. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat. dar şi cu obiective cognitive. conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane.. respectiv: 1. astfel. aşa cum este formulat în Legea învăţământului. Reforma sistemului educaţional influenţează. au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit. Educatoarea . cu obiective cadru şi de referinţă. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. a calculatoarelor şi internetului. Omul este. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic. conform actualei viziuni curriculare. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. în practica pedagogică.II. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru. schimbări care introduc. O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic. operaţionale. Curricumulul Naţional aduce. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. fireşte. include acum module de instruire opţională).operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. 4. intermediare. o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. 5. care îmbinate cu măiestrie. de asemenea. Idealul educaţional. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 .

Astfel. Considerând momentul în care intervin.cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar.stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative. Din punct de vedere practic. indiferent de nivelul de şcolarizare vizat. pe care ea îl va şlefui. aşadar. . STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire.cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial. educatoarea trebuie să cunoască .materialul” cu care va lucra. formele de evaluare rămân în esenţă. particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale. aceleaşi..cum evaluăm? . astfel. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. la începutul fiecărui an.cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează. III. Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii. Accentul se pune.ce evaluăm? . . în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an. afectiv şi psihomotor. . a proceselor afective şi motivaţionale. stau câteva idei fundamentale: . deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă. respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă. coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic. 3 . pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. pe capacităţile de exprimare liberă a copilului.cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor.În condiţiile actualului sistem de evaluare. pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. în acest sens. Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: . Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. la baza proiectării actului educaţional.

neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar. Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere. dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul. lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi. permanent. Pentru obţinerea unor verificări parţale. (trad. prin folosirea dibace a celor trei forme de eva luare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative.aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar . 1 METODE.la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni. El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă. EDP.Ausubel (1981)1 făcea. noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice. Evaluarea formativă are un caracter continuu. Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut. n. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi. Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progre sele sau insuccesele pe care ei le obţin. suportivă.).n. sau . Învăţarea în şcoală. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”. 1981 4 .Ausubel. următoarea apreciere: .. TEHNICI.Robinson. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. PRACTICI DE EVALUARE D. Evaluarea formativă. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate. mai ales. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens. se recurge la evaluarea sumativă. Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor.R. se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei. Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. în acest sens. pe de altă parte.) ştie la plecare. Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin. Bucureşti. Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. F. IV. Concluzionând.

Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă. Fişa psiho-pedagogică conţine. Acestea au câteva caracteristici fundamentale: .pot fi orale sau scrise. dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut. Metoda observaţiei . Din acest punct de vedere. ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor.sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice). 3.acoperă o anumită arie de conţinut. preferinţele. 4. şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. Există însă. Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari. .implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor. principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. 2. 5 . indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate. se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora. ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior. considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării". Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv.sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice. Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare. . de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare. 5.Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes. de asemenea. fireşte. .

de obicei. 2. Ex. când copilul urmează să completeze lacuna. într-o manieră picturală sau grafică. Itemi cu alegere multiplă . Ex. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte D. Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. b) 8 şi 9. Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6.solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane.Prezentăm. în continuare. pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex.:Vestitorul primăverii este….: Veveriţa este un animal domestic? C. Itemi tip pereche . 6 . 1. redate. B.constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot ut iliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. 5 4 3 Ex. ITEMI OBIECTIVI A. Itemi lacunari. Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina . 1.

perele. cretă.(fructe).. anotimpul toamna? B. . Aspecte de toamnă şi iarna. strugurii sunt. 7.alcătuirea corpului.c) 6 şi 8. obiectul procesului de evaluare: 1..răspunsul trebuie elaborat. 2.. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard. sugerăm câteva teme care pot face. grădiniţa şi şcoala.adăpost. ITEMI SUBIECTIVI .. Ex. cu uşurinţă. ţara.solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte. Activitatea din familie. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou. VI. Să povestim după imagini V. 8. carte. caiet. pe scurt..: Merele...propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii. Ex.. II.. Elemente de mobilier. Animale şi păsări .. Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete. Itemi cu răspuns scurt . ITEMI SEMIOBIECTIVI . tablă.constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii. În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. in cuvintele tale. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător. ACTIVITĂŢI MATEMATICE 7 .. 3. 6.. Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A. 5.: Cum ai putea descrie. . b) bancă. Înfăţişarea omului.hrană. 2. III. Reguli de comportament.. 4.răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. Pomi fructiferi şi legume. . scurt şi clar... Ex.libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă.au câteva caracteristici fundamentale: . Itemi de completare . Localitatea natala. . în formula itemilor prezentaţi anterior.

-asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr. .Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. -semnificatia simbolurilor „+”. . DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit. -să efectueze corespondenţe între elemente diferite. Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a.tot atâtea obiecte". Educatoarea obţine. denumire. să denumească. In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aces te capacităţi se va avea in vedere că. -sesizarea relaţiei de .se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar . -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita. construire şi utilizare a formelor geometrice. . Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască.dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele. b. la nivelul II (5-7 ani). „-”.. . gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată.mai multe". de vedere fonetic. să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice. -ordonarea in şir crescător. Pot fi elaborate seturi de itemi. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: . la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv . VII. lexical şi 8 . un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse. -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi.se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru. copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel).=”. Astfel. concepute astfel încât să per mită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. or „mai puţine obiecte". Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior..dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate. în acelaşi timp. descrescător. cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct.se detaliază obiectivele de referinţă. -să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme..

. „Descoperiţi.. cuvinte.. Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii.".sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală.să cunoască literele alfabetului. itemi lacunari (1)..să poată asocia sunetul cu litera. este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj. „Spuneţi. însă. b. De asemenea. educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului. c. o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile. pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar. să distingă sunetele ce compun cuvinte simple. 9 .. vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar. e. propoziţii.relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris . atunci când sarcinile sunt prea dificile. De aceea. Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau dificultăţi de înţelegere..".". dezvoltate).. vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi.. .". d. să facă distincţie clară între silabe..".. Astfel.. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi.. mai mare sau mai mic.". să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral. educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi.să compună cuvinte scurte după model sau independent. „Definiţi.. În general.". Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice. mijlocite de limbajul scris . La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a. pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a. Pe de altă parte. „Recunoaşteţi.pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: . La nivelul grupei pregătitoare se pun.. doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi. Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei. . Dacă astfel de formulări creează confuzie. „Găsiţi. semnificaţii. să alcătuiască propoziţii (simple.. gânduri. în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii. În continuare.

In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi.1 Bascov BIBLIOGRAFIE 10 . Apreciem că. Inst. Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat. c. itemi cu răspuns scurt (5). dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar. copiii vor răspunde cu DA sau NU). itemi tip pereche (3). f. TOMA Georgeta. în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc.Grăd.b. In concluzie. dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează. itemi cu alegere duală (2). itemi de completare (6). 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare. Nr. itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă. d. din acest punct de vedere. la rândul nostru. e.

Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Bolintineanu". Editura V8sI Integral Bucureşti. Liliana Ezechil. 2002 Bucureşti 2. .Un contract pedagogic. 2000 11 . Î nvăţământul Preşcolar". 2002 3. Editura V&I Integral Bucureşti. Marin Manolescu. Evaluarea şcolara . Laborator preşcolar" .1. Editura Fundaţia Culturală „D.ghid metodologic. Învăţământul Primar.. R e v i s t a . Editura Discipol 2001. Mihaela Paişi Lăzărescu. 2000 5 .2001 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->