Morometii- eseu de argumentare Obiectivitatea, ca deziderat al prozei romaneti n care factorul estetic primeaz, a fost impus n literatura romn

aproape ca liter de lege n perioada interbelic i promovat i n perioada postbelic. Literatura postbelic va sta sub semnul politicului, influena acestuia genernd o stratificare n toate genurile. Sub influena acestui cadru istoric se vor afirma trei direcii: prima vizeaz scriitorii care vor continua tradiia interbelic G.Clinescu, M.Sadoveanu, T.Arghezi, LBlaga, acetia pstrnd ridicat tacheta valorilor i reuind s ofere astfel un termen de comparaie. A doua direcie este reprezentat de subcultur", subliteratur", adic literatura proletcultist cum a numit-o N.Manolescu, aceasta integrnd scriitori care s-au afiliat puterii i care creeaz opere n care valoarea estetic a disprut, primnd politicul. A treia direcie integreaz poei i scriitori care vor apela la un stil conotativ, subliminal din nevoia de a pcli cenzura: N.Stnescu, M.Sorescu, Ana Blandiana, M.Dinescu, M.Preda. Marin Preda debuteaz n anul 1941 cu schia Salcmul" n ziarul Timpul", schi care va fi integrat ulterior n volumul de nuvele ntlnirea din pmnturi", alturi de Colina", Calul" opere care reprezint elemente hipotext pentru romanul Moromeii". Fiind o specie literar a genului epic n proz, de mrime substanial, complex n raport cu celelalte specii literare nrudite, prin dezvoltarea de regul a unei problematici grave, cu o naraiune fictiv n care aciunea dominant bazat numai pe evenimente reale se desfaoar pe mai multe planuri, fiind susinut de numeroase personaje bine individualizate, antrenate de o intrig complicat, opera Morometii este un roman. Un prim argument care coroboreaza statutul de roman obiectiv este reprezentat de tema romanului care presupune angrenarea in social, primul volum prezentand societatea rurala interbelica, avand ca subteme: familia, copilaria, scoala, timpul, raportul dintre individ si timp si cel dintre taran si pamant. In al doilea volum este prezentata societatea rurala postbelica avand ca subteme colectivizarea si caracterul agresiv al acesteia, iubirea si raportul dintre individ si istorie. Al doilea argument care valideaza caracterul de roman obiectiv vizeaza conflictul, un factor important in desfasurarea actiunii unei opere epice sau dramatice ce consta in ciocnirea de interese, fapte, caractere intre doua personaje sau grupuri de personaje. Tipul de conflict prezent in aceasta opera este conflictul de tip manifest exterior intre fratii vitregi din familia Moromete, intre Moromete si fiii cei mari, intre taranul bogat si cel sarac, intre reprezentanti ai autoritatilor si taran, dar este prezent si conflictul interior: dorinta de sintalitate a familiei si incapacitatea lui Ilie Moromete de a intelege inversunarea fiilor celor mari. Un alt argument in sprijinul ideii ca opera literara Morometii este un roman obiectiv il reprezinta modul de abordare a temei social-taranesti pe tot parcursul diegetic. In ambele
1

volume este prezentata lumea satului romanesc din Campia Dunarii, ilustrata prin familie, taranime si drama ei istorica. Astfel, in expozitiune se individualizeaza ca scena cheie cina dintre membrii familiei Moromete din capitolul al patrulea, asezati la o masa joasa si rotunda. Al doilea epitet din aceasata asertiune asimileaza simbolul cercului, simbol a carui signaletica dominant este cea a perfectiunii, a universului autogenerator. Faptul ca Ilie Moromete, personajul principal, statea parca deasupra tuturor evidentiaza autoritatea sa asupra sotiei si copiilor, statutul sau de cap al familiei, care este constituita din Catrina, actual sotie, mama Titei, a Ilincai si a lui Niculae si alti trei baieti, Paraschiv, Nila si Achim, copii dintr-o casatorie anterioara a lui Ilie cu Radita, ce murise. Intriga romanului integreaza dorinta celor trei frati Paraschiv, Nila si Achim, de a fugi de acasa, ai ajungand sa-i urasca pe Catrina si pe copiii ei din cauza surorii lui Moromete, Maria, poreclita si Guica, si care i-a convins pe baieti ca ei muncesc doar pentru a o intretine pe mama lor vitrega. Guica nu a fost niciodata de accord cu cea de-a doua casatorie a fratelui ei, crezand ca ea singura putea sa aiba grija de cei trei si din aceasta cauza a facut tot posibilul pentru a-i starni impotriva propriei familii. Desfasurarea actiunii debuteaza cu capitolul al 12-lea, cand Ilie Moromete se hotaraste intr-o dimineata sa taie salcamul din spatele gradinii pentru a-l vinde vecinului sau, Tudor Balosu. Salcamul se valideaza astfel ca un axis mundi-Mircea Eliade, acest statut fiind demonstrat de prezentarea initiala a importantei salcamului in viata satului: Toata lumea cunoastea acest salcam, de interogative retorica Salcamul asta? si de reactiile oamenilor: De ce-ai taiat salcamul, tata?. Salcamul are valoare premonitorie, reprezentand trainicia Morometilor, iar prabusirea lui anunta un sfarsit, o destramare, o modificare de ierarhii in lumea acestora. Odata cu taierea arborelui incepe si declinul familiei anticipat in acest chip de o drama in lumea vegetala. Alta scena cheie din desfasurarea actiunii este reprezentata de adunarea de la fieraria lui Iocan, unde se strangeau aproape toti barbatii din sat pentru a citi din ziare si a discuta despre evenimentele politice. Se observa faptul ca printer grijile gospodariei taranesti isi face loc si contemplarea filosofica a lucrurilor, taranul avand inca placerea de a vorbi si dorinta de a evada din cotidian prin politica, aceasta adunare validandu-se ca un cenaclu sui generis si ca o stoa taraneasca. In desfasurarea actiunii volumului intai mai sunt cuprinse si scena foncirii, jocul calusarilor, bautul aldamasului, bocitul ritualic, scena secerisului. Aceasta din urma prezinta aspecte din viata satului traditional, realizandu-se o adevarata monografie a obiceiurilor si ritualurilor statornicite aici din timpuri stravechi, culegerea roadelor pamantului fiind un moment de bucurie. Punctul culminant este reprezentat de faptul ca Ilie Moromete, dupa ce afla de la Scamosu ca Achim nu se va mai intoarce cu oile si cand observa ca Paraschiv si Nila nu il mai asculta spargand lada cu zester a fetelor, ii bate pe cei doi, care pleaca a doua zi de acasa. In deznodamant, reprezentat de ultimul capitol, este punctata schimbarea lui
2

Moromete care, vazandu-si daramate idealurile, nu mai merge la intrunirile din poiana lui Iocan si nu mai saluta ca inainte. Incep sa izbucneasca in viata societatii rurale intamplari si conflicte majore, pe care individual nu le poate anticipa si care reusesc sa dezechilibreze existenta imediata a acestuia. Volumul al doilea este mult mai dens ca informatie, dar si mult mai discursiv, cuprinzand foarte multe scene retrospective. In expozitiune lectorii afla din scenele retrospective ca sora lui Moromete a murit, ca Niculae nu mai este lasat sa mearga la scoala, deoarece tatal sau incearca sa stranga cat mai multi bani pentru a-i aduce acasa pe Paraschiv, Nila si Achim. Eforturile acestuia si descinderea la Bucuresti sunt in zadar, deoarece acestia trei nu accepta sa se intoarca in sat, Nila murind la scurt timp in razboi la Cotul Donului. Intriga celui de-al doilea volum integreaza critica la adresa celor care promoveaza ideologia comunista si care este ascunsa ascunsa in subtext, iar ironia acerba a prozatorului se valideaza prin mai multe procedee, precum: numele derizorii ale celor care se afiliaza P.C.R.-ului: Gogonaru, Ouabei, Mantarosie, Zdroncan, sorginta precara a celor ce se inscriau, faptele reprobabile comise de cei care intrau in partid, Ilie al Mariei lui Usturoi violand o fata, precum si infatuarea activistilor de partid si dorinta de a epata prin crearea unor cuvinte inexistente: fortamente. In desfasurarea actiunii Niculae pleaca la o scoala de partid, el afiliandu-se P.C.R.-ului numai din considerente intelectuale. In punctual culminant naratorul da un indiciu ca tanarul Niculae Moromete, ajuns inginer horticultor, la o sera din Mogosoaia, revenea in sat foarte rar, determinat doar de un eveniment iesit din comun. Deznodamant celui de-al doilea volum integreaza scena mortii lui Ilie Moromete, mai intai in capitolul al unsprezecelea fancadu-se apologia lui de catre alte doua personaje: Ilinca si Alboaica, episodul mortii fiind de marime redusa pentru a se crea puternica impresie ca se vorbeste despre o veritabila gesta si nu despre banale sau prozaice evenimente din viata unui taran. Al patrulea argument pertinent in statutarea acestei opere ca roman obiectiv este evidentiat de modul de individualizare a personajelor, in special a personajului Ilie Moromete, primul taran filosof al literaturii romane. Ca orice personaj literar, Ilie Moromete este construit pe baza a doi parametri: ca instan narativ si ca referent uman. Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar, fiind un personaj principal datorit ocurenei sale pe parcursul discursului narativ, protagonist deoarece el centreaz diegeza, central, datorit rolului important pe care il are n transmiterea mesajului operei, eponim, ntruct numele sau se regsete si n titlul operei, tridimensional deoarece evolueaz pe parcursul diegezei. Ca referent uman, personajul beneficiaz att de un portret fizic, ct i de unul moral. Prosopografia personajului este realizata in mod direct prin asertiunile naratorului: era capul unui om care se uita parca in jos nasul se prelungea din fruntea boltita in jos spre barbie, drept si scurt cu ceva din linistea ganditoare a fruntii.. Spre deosebire de portretul fizic,
3

ethopeea personajului este ampla, unele trasaturi fiind sugerate prin intermediul prosopografiei, naratorul uzitand tehnica interpretarii fiziognomonice: se deduce propensiunea telurica a lui Moromete, caracterul meditativ, fermitatea personajului, caracterul autoritar, onestitatea. Ilie Moromete este un autentic model parenetic pentru consateni. El are tot timpul constiinta ca se produce in fata unui public, stie ca vorbele, gesturile lui vor fi comentate de catre toti. Moromete se dovedeste a fi un bun cunoscator al limbii romane avand capacitatea de a jongla cu cuvintele pentru a scapa dintr-o situatie posibil neconvenabila, aceea de a explica un cuvant pe care nu il cunoaste. Fire autoritara, Ilie Moromete este capul familiei numeroase, greu de tinut in frau, avand in vedere si conflictele ce mocneau, fiind gata sa explodeze, intre membrii familiei. Ironia ascutita, inteligenta iesita din comun si spiritul jucaus, felul sau de a face haz de necaz contureaza un personaj aparte intre taranii literaturii romane, stand mai aproape de realitate decat de fictiune. In romanul Morometii, pe langa taranul filosof mai sunt prezente si alte tipuri de tarani: raisonneur-Niculae, care este un continuator al tatalui, bigot-Catrina, coleric-Paraschiv, natang-Nila, bogat-Tudor Balosu, revoltat-Tugurlan, de o rautate gratuita-Guica. Un argument care valideaza caracterul de roman obiectiv vizeaza modul inedit de constructive a discursului narativ. Astfel, tiparul narativ prezent n aceast oper fiind cel auctorial, deoarece naratorul cunoate deznodmntul, perspectiva narativ este heterodiegetic, fiindc ntmplrile sunt narate la persoana a treia. In volumul al doilea este prezenta o abatere de la acest tipar si aceasta perspectiva: Un an mai tarziu, razboiul izbucni la granita noastra [] si ne lua si pe noi. In cazul in care aceasta abatere este voita, pronumele la persoana intai al unui plural inclusiv marcheaza solidaritatea naratorului cu poporul sau. In cadrul tiparului narativ auctorial, naratorul este extradiegetic nefiind implicat in aciune, heterodiegetic, deoarece nareaz la persoana a treia omniscient, avnd o viziune de ansamblu asupra universului ficional si omniprezent, fapt demonstrat de utilizarea tehnicii instantaneelor sincrone, iar focalizarea este intern-fix, echivalenta cu viziunea impreuna cu, naratorul tiind att ct personajul central. Pe parcursul romanului se observa prezenta multor tehnici narative modern, cea mai des uzitata fiind cea a contrapunctului, ceea ce presupune ca fiecare capitol este afectat unui alt personaj, unei alte familii sau unui alt aspect al realitatii, pentru ca ulterior sa se revina succesiv la aceste aspecte. In descrierea casei lui Balosu este uzitata tehnica descrierii balzaciene, fiecarui detaliu fizic corespunzandu-i unul de profil moral. Un alr procedeu modern este si intertextualitatea prin intermediul caruia se insereaza titluri de ziare: Miscarea, Curentul, Dimineata. Autenticitatea romanului este conferita si de o oralitate de tip neprotocolar, reprezentata de imprecatii populare: Pe ma-ta si pe tine chiorule, Tu-ti adineaurea matii, de apelative populare: fa sau de tabuizare: Iacacine, Cinenupoate. Alte elemente de
4

oralitate mai sunt si amputarea vocalei finale: ba Nila-m, Ce-i m? sau a consoanelor initiale: a duc ana la inmatu-meu, a-mi dea un apastru, expresiile idiomatice: ca sa se mire prostii. Pentru a evidentia rautatea, dar si prostia lui Paraschiv, naratorul se uziteaza de un procedeu de tip caragialesc, gasind trei forme incorecte: singu-ra-lal, singu-ral, singur-lal pentru acelasi cuvant, singular. Romanul Moromeii aduce elemente de o net originalitate: propune un univers stesc autonom, cu un ran de egal viabilitate artistic, comportament i problematic specifice, d prozei o dimensiune psihologic profund i consolideaz orientarea realistic i un stil propriu, pregnant, n care formele oralitaii coexist cu cele scriptice, exprimarea popular cu cea intelectual.

FEMEIA / RANUL / INTELECTUALUL Personajul literar, ca instan definitorie a comunicrii narative, fiin de hrtie cum l statuta Roland Barthes, va beneficia de multiple ipostazieri pe parcursul evoluiei literaturii. ntre acestea ipostaza feminin/ ranul / intelectualul ocup o poziie privilegiat, ea/el fiind o ipotez de lucru i de gndire pentru toi scriitorii, indiferent de epoca sau curentul n care au fost integrai. Perioada ..nu face excepie de la aceast preferin a creatorilor epici. date despre perioada respectiv ntre creatorii de personaje feminine/ ipostaze umane ale ruralului / ipostaze umane ale intelectualului reprezentative din aceast perioadse evideniaz .. date despre autorul ales Din galeria impresionant de personaje create de .se evideniaz personajuldin opera. definiia speciei literare n acord cu opera. Ca orice personaj literar i.va fi construit pe baza a doi parametri : ca instan narativ i ca referent uman. Astfel, . ca instan narativ, adic din punctul de vedere al ncadrrii estetice, esteprincipaletc
5

Toate aceste definiri sunt demonstrabile pe baza diegezei pe care o centreaz. SE FACE REZUMATUL DINSPRE PERSONAJ SPRE EVENIMENT Ca referent uman, adic din punctul de vedere al fiinei pe care o imagineaz, ..beneficiaz att de prosopografie, ct i de ethopee. Astfel, portretul fizicetc SE FACE CARACTERIZAREA Personajul nu este individualizat ns numai prin diegez i nexurile pe care le opereaz cu celelalte personaje, ci i prin modul de realizare a infrastructurii narative, tehnica basoreliefului avnd un rol dominant n potenarea acestui personaj ca tip al.. SE FAC APOI STRUCTURILE NARATIVE

PERSONAJUL Personajul literar, ca instan definitorie a comunicrii narative, fiin de hrtie cum l statuta Roland Barthes, va beneficia de multiple ipostazieri pe parcursul evoluiei literaturii, el fiind o ipotez de lucru i de gndire pentru toi scriitorii, indiferent de epoca sau curentul n care au fost integrai. Perioada ..nu face excepie de la aceast preferin a creatorilor epici. date despre perioada respectiv ntre creatorii de personaje reprezentative din aceast perioadse evideniaz .. date despre autorul ales Din galeria impresionant de personaje create de .se evideniaz personajuldin opera. definiia speciei literare n acord cu opera. Ca orice personaj literar i.va fi construit pe baza a doi parametri : ca instan narativ i ca referent uman. Astfel, . ca instan narativ, adic din punctul de vedere al ncadrrii estetice, esteprincipaletc
6

Toate aceste definiri sunt demonstrabile pe baza diegezei pe care o centreaz. SE FACE REZUMATUL DINSPRE PERSONAJ SPRE EVENIMENT Ca referent uman, adic din punctul de vedere al fiinei pe care o imagineaz, ..beneficiaz att de prosopografie, ct i de ethopee. Astfel, portretul fizicetc SE FACE CARACTERIZAREA Personajul nu este individualizat ns numai prin diegez i nexurile pe care le opereaz cu celelalte personaje, ci i prin modul de realizare a infrastructurii narative, tehnica basoreliefului avnd un rol dominant n potenarea acestui personaj ca tip al.. SE FAC APOI STRUCTURILE NARATIVE

FAMILIA

Familia este o instituie sacr, n care i gsesc adpost i fericire prinii i copiii, un refugiu din faa singurtii i un spaiu al perpeturii valorilor, al transmiterii lor din generaie n generaie. Chiar dac de-a lungul timpului relaiile n familie au suferit unele modificri, determinate de contextul istoric, social, economic i familial, a receptat i ea schimbrile de mentalitate, anumite aspecte au rmas constante, parc n afara timpului: iubirea, voina zmislirii, ordinea i contiina datoriei fcnd parte dintre valorile eterne ale familiei. n plan literar familia este o tem cu o arie de propagare pe att de vast pe ct de divers este modalitatea de evideniere a ei : ea reprezint o preferin a scriitorilor indiferent de epoca sau curentul n care au fost integrai. Perioada marilor clasici / interbelic / postbelic nu face excepie de la aceast propensiune unanim creatorilor epici. date despre perioada respectiv
7

Dintre scriitorii reprezentativi ai acestei epocise evideniaz .. date despre opera autorului ales Tema familiei este evideniat cu succes n opera.. definiia speciei n acord cu opera 1. argument /particularitate / trstur a .(specia cerut) care vizeaz aceast tem, este reprezentat de tema operei, aceasta fiind centrat pe Intr-o familie macinata de conflicte si destramata pe fundalul unor schimbari istorice, Ilie si Catrina Moromete intruchipeaza imaginea unui cuplu care esueaza in realizarea unitatii familiei, fiind doi soti instrainati, intre care predomina nepasarea si agresivitatea.

CONFLICTUL N NUVELA PSIHOLOGIC Sondarea vieii interioare a personajelor, preocupare ce a avut ca rezultat conferirea unei dimensiuni psihologice fenomenului literar a devenit o constant a creatorilor epici ncepnd cu perioada marilor clasici. date despre Epoca Marilor Clasici Dintre scriitorii reprezentativi ai acestei epoci de consolidare a direciei noi n cultura romn, vor fi preocupai de adncimea personajelor create I:L:Caragiale i Ioan Slavici, aceast nou dimensiune a operei neispitindu-i pe contemporanii lor la fel de valoroi , Mihai Eminescu i Ion Creang. date despre opera lui Slavici, ultima Moara cu noroc definiia nuvelei n acord cu opera Conflictul, - DEFINIIA - ca element ordonator al universului ficional al operei se va evidenia n aceast nuvel la toate nivelurile compoziionale. Astfel el este anticipat prin tem care, conform caracteristicilor nuvelei psihologice trebuie s vizeze o problem moral, o abatere de la un precept etic :- detaliere +btrna tot ca instan narativ, vorbele ei, incipit, prolog - trstur de asemenea specific nuvelei psihologice , este faptul c prevaleaz conflictul interior plasat la nivelul contiinei personajului, n detrimentul celui exterior detaliere + Conflictul interior este anticipat pe baza descrierii balzaciene care surprinde prezentarea spaiului din jurul hanului detaliere - trstur de asemenea specific nuvelei psihologice este prezentarea gradat a conflictului, de cele mai multe ori prin climax, pe baza diegezei +REZUMATUL
8

- o alt trstur definitorie a nuvelei psihologice n direct legtur cu prezena conflictului este vizat de faptul c personajul aflat sub imperiul acestui conflict va suferi nite transformri eseniale detaliere citatul cu cocoaa i cu mpienjenitul ochilor - o alt trstur o reprezint faptul c ntre modalitile de individualizare a personajelor analiza psihologic ocup un loc esenial caracterizarea lui Ghi - conflictul este anticipat i prin titlul operei prin anticiparea mesajului educativ al operei este un alt argument.-detaliere - conflictul se evideniaz i prin modalitile diverse de realizare a analizei psihologice detaliere SD,SI, SIL - ntr-o nuvel psihologic limbajul integreaz cmpuri semantice ale gndirii, meditaiei, zbuciumului interior, motivarea estetic a operei fiind susinut de arta descrierii , a dialogului i naraiunii-detaliere +infrastructura narativ. - o alt trstur o reprezint faptul c rul este pedepsit detaliere

Catrina-caracterizare Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar, el fiind personaj secundar datorit ocurenei sale reudse pe parcursul discursului narativ si bidimensional fiindca este dat in intregime de la inceputul operei, neevoluand pe parcursul acesteia. Desi nu se afla in prim-plan, Catrina Moromete completeaza imaginea familiei taranesti, ilustrand statutul de sotie, mama naturala, mama vitrega, femeie credincioasa, gospodina si mana de lucru. Neglijata si lasata sa se ocupe singura de treburile gospodariei, nemultumirile Catrinei isi gasesc alinarea in credinta, in perseverenta cu care merge la biserica, expresie a resemnarii. Amestec de duritate si tandrete, de credinta si de ura,
9

Catrina nu isi intelege nici copiii naturali, nici pe cei vitregi, iar nepasarea si detasarea lui Moromete ii sunt ostile. Niculae-caracterizare Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar, el fiind personaj secundar datorit ocurenei sale reduse pe parcursul discursului narativ, antagonist, deoarece se opune prin interese protagonistului, central, datorit rolului pe care l are in transmiterea mesajului operei, bidimensional fiindca este dat in intregime de la inceputul operei, neevoluand pe parcursul acesteia. Niculae este copilul neglijat al familiei, in ciuda rezultatelor bune la scoala, nimeni din familie nu il apreciaza la adevarata sa valoare. De aceea Niculae devine insingurat si neinteles, cautand sensul existentei in carti. Cand tatal sau il retrage de la scoala, Niculae se indeparteaza de acesta, cei doi avand doua viziuni diferite asupra vietii. Niculae ilustreaza tipul taranului dornic de a-si depasi statutul social si de a-si gasi propriul drum in viata, in ciuda obstacolelor intalnite.

10