Pregtirea copilului pentru coal, obiectiv prioritar n nvmntul precolar n cadrul reformei nvmntului, de o atenie special s-a bucurat

i nvmntul precolar, ca prim verig a sistemului de nvmnt din ara noastr. Aceasta are ca sarcin principal pregtirea copiilor precolari pentru o integrare mai uoar i o adaptare rapid la regimul muncii colare. Momentul intrrii n coal presupune un anumit nivel de dezvoltare fizic, intelectual i moral a copilului, capaciti, abiliti, priceperi i deprinderi absolut necesare colaritii. Accentul cade pe dezvoltarea dimensiunii formative a pregtirii, deoarece nu nsuirea unui volum mare de cunotine l face pe copil apt pentru coal ci mai ales, dobndirea unor capaciti , abiliti i operaii necesare actului de cunoatere, care favorizeaz nvarea. Ce trebuie s se neleag prin pregtirea psihologic a copilului precolar pentru coal? Dup cum am artat, dezvoltarea multilateral a personalitii copilului de vrst colar mic se poate realiza n condiii optime numai dac exercitnd influenele instructiv-educative, nvtorul se ntemeiaz pe nivelul dezvoltrii copilului n perioada precedent. De aici, rezult c a pregti precolarul pentru coal nsemn a-i asigura acel nivel de dezvoltare psihic general, care s permit nvtorului s realizeze sarcinile instructiv-educative prevzute de programa clasei I. Aadar, a pregti multilateral copilul pentru coal nseamn a realiza sarcinile programei activitilor instructiv-educative n grdinie cu privire la educaia fizic, intelectual, estetic i moral, pentru ca precolarul de ieri s poat face fa cerinelor clasei I. Noiunea de pregtire echivaleaz aici cu noiunea de dezvoltare. A-l pregti pe copil pentru coal nseamn, dup cum am vzut, a-i asigura nivelul de dezvoltare intelectual, motivaional, afectiv-auditiv, pe care l reclam nvtura. n ceea ce privete pregtirea fizic a precolarului pentru coal, grdinia, printr-o munc educativ corespunztoare, trebuie s satisfac mai multe cerine. La intrarea n coal, organismul copilului trebuie s fie cldit sntos, rezistent la eforturi, ndeajuns de bine clit, ca s reziste la intemperii, capabil s desfoare o munc susinut (accesibil vrstei) fr a obosi uor etc. de asemenea, este necesar ca precolarul de ieri s fie stpn pe micrile fundamentale: mersul, alergare, cratul, aruncarea, trtul. Dac toate aceste condiii sunt ndeplinite nseamn c, scopul educaiei fizice n grdini a fost atins, iar sarcinile educaiei fizice au fost realizate. O importan deosebit prezint pregtirea precolarului pentru nvtur. Acest obiectiv se asigur printr-o corespunztoare dezvoltare intelectual a copilului n grdini. La intrarea n coal, copilul trebuie s fie narmat cu un anumit volum de cunotine despre mediul nconjurtor, adic s aib un cerc determinat de reprezentri i noiuni elementare despre oameni-via i activitatea lor despre produsele muncii sociale; despre fauna i flora rii noastre etc. de

asemenea, copiii trebuie s aib suficient de dezvoltate spiritul de observaie, memoria i imaginaia, precum i unele reprezentri cantitative, raporturi cauzate etc. se impun unele cerine i n cea ce privete nivelul cerinelor, iar legarea trebuie s fie corect i clar; iar legarea lor n propoziii i fraze s fie structurat dn punct de vedere gramatical, coerent i expresiv. Vocabularul precolarului trebuie s fie suficient de bogat, pentru ca dup intrarea n coal s neleag explicaiile nvtorului. Pe lng cunotine, reprezentri i noiuni elementare, copiii trebuie s aib dezvoltare la nivelul cerut i unele deprinderi. Din aceast categorie fac parte: deprinderea de a ine corect creionul n mn, de a numra, de a compara mulimile concrete, de a face unele calcule orale cu folosirea beioarelor n cadrul primului concentru. De asemenea, sunt necesare i deprinderile de a rezolva probleme ( de adunare i scdere cu 1-2 uniti) i de a asculta n mod independent o sarcin primit etc. prezint importan i dezvoltarea nivelului cerut al deprinderilor necesare pentru desen, pictur, modelaj i cri. Dac toate aceste cunotine, reprezentri, noiuni i deprinderi elementare au atins nivelul de dezvoltare cerut, nseamn c precolarul este pregtit pentru coal. Desigur, pregtirea intelectual a copilului pentru coal ncepe de la grupa mic, continu la grupa mijlocie i se sfrete la grupa mare. Acum se pune n mod special problema nivelului de pregtire a copilului n vederea colarizrii lui. n legtur cu pregtirea intelectual se ridic o alt problem, de interval egal pentru educatoare i nvtor. Unii din copiii care frecventeaz grdinia, datorit educaiei intelectuale primite n familie, au un nivel de dezvoltare superior vrstei (ntre altele tiu s scrie i s citeasc, cunotinele i deprinderile lor devanseaz cu mult vrsta). Sarcina educatoarei este s semnaleze nvtorului aceste cazuri. Pentru a forma i acestor copii obinuina de a nva sistematic, nvtorul va fi preocupat s gseasc procedee de tratare individual, dndu-le teme corespunztoare nivelului lor de dezvoltare. n caz contrar, nesolicitai la eforturi, aceti copii devin delstori i sunt ameninai s rmn n urm la nvtur. Pregtirea pentru coal ridic i unele cerine n ceea ce privete dezvoltarea moral a copilului n grdini. Copilului i se formeaz aici diferite emoii i sentimente morale, cum ar fi ataamentul afectiv fa de prini, fa de colectivul de copii, fa de oameni; sentimente de prietenie, de solicitudine i ajutor reciproc. Copiilor li se formeaz, de asemenea i unele obinuine de comportare civilizat: s fie politicoi, s respecte pe cei mai n vrst, s salute, s fac un serviciu, s ofere etc. De asemenea, precolarii sunt obinuii s fie persevereni, harnici, sensibili, disciplinai, cinstii. Fiind nc n grdini, copilul dorete s devin colar. Dragostea, respectul i interesul pentru coal se educ la copii nu numai n cadrul activitilor obligatorii. Prin aceste activiti se creeaz premisele desfurrii cu succes a muncii de instruire i educare a copiilor n coal.

Dac nivelul dezvoltrii fizice, intelectuale i morale al copiilor provenii de la grdini i nscrii n clasa I este corespunztor, nvtorul poate s rezolve cu succes sarcinile muncii instructiv-educative. Dimpotriv, dac sub aspectul dezvoltrii fizice, de exemplu, unii copii nu au nc nsuite micrile de baz, aceasta constituie o frn serioas n realizarea educaiei fizice n coal. La fel sunt situaii cnd, sub aspectul dezvoltrii intelectuale, unii dintre copii nu au formate ntr-o msur corespunztoare vrstei lor, priceperile i deprinderile, nu posed toate cunotinele necesare pentru colarizare. De exemplu: unii nu stau linitii n banc, ceea ce dovedete c mecanismele frntoare sunt slab dezvoltate; nu se pot concentra n mod susinut la lecii, lsnduse uor distrai; nu sunt n stare s desfoare o activitate mintal de mai lung durat, deoarece obosesc repede. De asemenea, limbajul unor copii nu este dezvoltat la nivelul cerut, fac greeli n pronunare, neleg denaturat cuvintele uzuale, auzul lor fonematic este slab dezvoltat ceea ce ngreuneaz nsuirea citirii n perioada abecedarului. i sub aspectul dezvoltrii morale unii copii se pot prezenta nesatisfctor: sunt nedisciplinai, nu pot depune eforturi voluntare accesibile vrstei; reprezentrile lor morale sunt imprecise. Toate acestea constituie un indiciu sigur al nepregtirii lor pentru coal. Se nelege c particularitile mai sus menionate nu in de natura copilului, ci sunt generate de cerinele pregtirii lui n grdini. Cunoaterea acestor lipsuri reale i posibile n dezvoltarea fizic, intelectual i moral a copilului precolar prezint o mare importan. Atent la posibilitatea apariiei lor, educatoarea va ti n ce direcie s acioneze pentru a le preveni. Asigurarea unui nivel corespunztor de pregtire a copilului din punctul de vedere al limbajului i comunicrii, pentru a se putea adapta la sarcinile diverselor discipline colare i al solicitrilor diverselor discipline colare i al solicitrilor diverselor situaii comunicaionale, coal prin direcie prioritar a pregtirii copilului pentru coal prin ntreaga activitate n grdini. Pregtirea scrierii presupune activiti de echilibrare a micrilor chinestezice cu percepiile vizuale i auditive, precum i cu intuiie spaial, formarea percepiilor spaiale; dezvoltarea muchilor mici ai minii, formarea deprinderilor grafice de redare a imaginii obiectelor observate, dezvoltarea deprinderilor tehnice de mnuire a creionului. Scrierea nu poate fi realizat cu succes atta timp ct percepia identitii i non identitii figurilor nu permite copilului diferenierea grafismelor. De aceea eu consider c ar fi necesar introducerea activitii de exerciii grafice, ca activitate obligatorie cu precolarii. Pregtirea psihologic a precolarului pentru coal nu se reduce la asigurarea unui nivel intelectual adecvat colarizrii, ci ea implic i pregtirea sa afectiv i cea voliional pentru viitoarea via i munc de colar.. n concluzie, putem spune c grdinia are rolul de a sistematiza i integra cunotinele, experienele i influenele dobndite de copii n primii lor ani de via, de a lrgi contactele lor cu lumea exterioar, de a dezvolta capacitatea i modalitile de receptare i

comunicare a informaiei fizice, estetice i afective, de a contribui la socializarea copiilor, la satisfacerea nevoii lor de relaii sociale i de activitate. Deci, ca un scop final important al nvmntului precolar, pregtirea copilului pentru startul colar este unanim acceptat i promovat n toate sistemele de nvmnt dezvoltate i n accelerat proces de modernizare. Considerat tot mai frecvent nu numai ca o treapt distinctiv i necesar a sistemului de nvmnt, ci i ca parte integrant a structurilor educative globale, ca prim faz a educaiei permanente, nvmntul precolar i reevalueaz obiectivele, coninutul, tehnologia didactic n perspectiva noii concepii. Avnd n vedere att incidentele educative permanente cu educaia precolar, precum i repercusiunile educaiei precolare asupra educaiei permanente, se pune problema sporirii eficienei pe care o are educaia cu aceasta, necesitatea instituirii unei etape de pregtire pentru coala primar.

Gradinita: pregatirea psihologica a copilului pentru scoala In cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul extern; evenimentul are un caracter predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din jur. Cand intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari, care vor sta la baza personalitatii sale. Frecventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament interrelational. Structura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat psihosocial in care fiecarecopil este, in acelasi timp, si actor, si spectator. Problema debutului scolar Problema debutului scolar reprezinta o preocupare atat pentru educatori cat si pentru parinti. Acesta este optim in conditiile in care copilul e pregatit atat sub aspect cognitiv cat si socio-afectiv. Debutul scolar e influentat pozitiv sau negativ in functie de reprezentarea pe care copilul o are despre viitoarea sa activitate scolara - reprezentare formata copiilor prin aportul parintilor, educatorilor, invatatorilor - ca unitate de idei, conceptii si actiuni. Orice fel de disfunctionalitati existente la nivelul relatiei dintre copil-educatoare, parintieducatoare privind pregatirea copilului pentru scoala se va rasfrange negativ asupra viitorului elev. La gradinita prescolarul se va integra si adapta la activitatea de aici in functie de metodele pe care le foloseste educatoarea, de felul cum il stimuleaza interesul de a se implica in jocurile cu copiii, de ambianta pe care o pregateste pentru ca acesta sa se simta in gradinita in siguranta si sa poata relationa. O adevarata educatoare este cea care iubeste si intelege copilul, oferindu-i sanse egale si ajutandu-l sa-si rezolve nevoile si trebuintele in functie de ritmul sau propriu de dezvoltare si de particularitatile sale individuale. La gradinita, printr-o munca sistematica a educatoarelor, copilul isi dezvolta aptitudinea de scolaritate care presupune existenta unui ansamblu de calitati, insusiri in plan senzorio-motor, cognitiv, afectiv-motivational si relational, care permit celui in cauza sa faca fata cerintelor formulate in scoala - insusiri ce asigura desfasurarea cu succes a activitatii scolarului in clasa I. Cea mai importanta problema legata de aptitudinea de scolaritate este cea referitoare la capacitatile necesare prescolarului de a se integra cu succes in clasa I. Fiind o aptitudine speciala, complexa, in componenta ei relationeaza urmatorii factori: dezvoltarea fizica, intarirea sanatatii, dezvoltarea motorie complexa, pregatirea mainii pentru scris, dezvoltarea intelectuala, formarea unor reprezentari si notiuni, capacitatea de a intelege fenomene simple, capacitate perceptiva, de vorbire cursiva, de gandire logica, de memorare, atentie si imaginatie, orientare in spatiu si timp, insusirea unor concepte morale si estetice, educarea spiritului creativ, formarea unor deprinderi de munca intelectuala, formarea deprinderilor de comportare civilizata si adaptare sociala.

Dezvoltarea socio-afectiva implica rezolvarea unor sarcini care necesita efort de vointa si atentie, perseverenta si cooperare cu altii, subordonarea intereselor personale celor colective si trezirea interesului pentru activitatea scolara. Aptitudinea de scolaritate este o notiune complexa care se raporteaza la starea multidimensionala a personalitatii copilului, cuprinzand si sfera afectiva, volitionala si sociala. La reusita scolara participa urmatorii factori: biologici, psihologici, sociali, pedagogici, invatatorul, cu personalitatea sa, metoda folosita, dozarea cerintelor scolare si gradul de activare a elevului. Toate acestea cunosc o dinamica individualizata, specifica fiecarei relatii ce intervine intre invatator si elev. Copilul este un adult in devenire, care aspira cu o energie nesfarsita laviata de om mare. La nastere, el poseda potentialitati si predispozitii, este fragil si neajutorat, insa de-a lungul anilor va deveni parte integranta a unei societati complicat organizate. Treptat, copilul incepe sa faca primii pasi intr-o lume a uriasilor, capata autonomie, initiativa, isi satisface nevoi variate, invata sa se comporte ca un om mare. Copilul, dintr-o fiin cu rol secundar i limitat n cadrul familiei, devenit colar, capt un rol i un loc important n planul vieii sociale, cel al angajrilor, al responsabilitilor, al aciunilor cu finalitate colar. Schimbarea activitii de joc cu cea de nvare didactic organizat sub conducerea nvatorului atrage dupa sine modificri importante. Copilul se simte frustat de unele liberti de care dispunea pna acum, dar are ocazia de a obine nenumrate satisfacii. Cu acest etap, cunoaterea copilului reprezint problema de a crei rezolvare depinde succesul muncii colarului. Dei scopul colarizrii l constituie progresul individual, educaia este un proces social. Perspectiva psihosocial n domeniul nvrii n coal se justific prin aceea c educaia poate fi vzut ca un proces de interaciune. n mod tradiional, psihologia educaiei a descris dinamicile psihice ale individului angajat n activitatea de nvare. Totui, numai rareori elevul nva singur. Cea mai mare parte a timpului, ct se afl la coal, el este un membru al grupului i aceast apartenen i marcheaz n mod decisiv performanele. Succesul colar nu se obine numai n urma efortului de asimilare a materialului de predat de ctre cadrul didactic; el presupune nvarea normelor ce guverneaz comportamentele acceptate n grupurile de elevi i n organizaia care este coala. Personalitatea colarului mic se distinge i prin modul cum se manifest el n planul relaiilor cu ceilali. Interacionnd i comunicnd cu ceilali, colarul mic ajunge s neleag bine ce nseamn cinste, sinceritate, corectitudine, curaj, mndrie, modestie. Astfel, crete indicele de socializare a copilului i se amplific ansele de integrare intrnd n viaa social. Un rol deosebit n procesul integrrii elevului din clasele mici n colectivul colar i revine sistemului de interrelaionare cu ceilali, climatului socio-afectiv care se dezvolt n cadrul grupului. Calatoria vietii poate fi palpitanta, fascinanta, dar in acelasi timp plina de obstacole si dificultati. Adultul este cel care insoteste copilul, pana la un anumit punct, in aceasta minunata aventura a descoperirii de sine, a invatarii, a constientizarii. Dezvoltarea psihocomportamentala,

intelectuala si sociala a copilului se afla in mainile adultului, care are o sarcina esentiala, dar si o extraordinara responsabilitate. Adultul (parinte, educator) are menirea de a-i construi, consolida, imbogati psihismul si, ulterior, de a-l seconda pe copil in eforturile lui de a lua in stapanire lumea inconjuratoare. Gradinita este prima experienta a vietii in societate a copilului. Ea constituie un cadru nou pentru el, prin dimensiunile si continuturile sale, prin activitatile variate, noi si interesante. Este o insiruire de metamorfoze, cu o incarcatura afectiva intensa si un dinamism nestavilit. Adaptarea la noul mediu va fi de lunga durata, cu progrese si regrese, cu eforturi perseverente si de durata, atat din partea copilului insusi, cat si a adultilor care-l sustin. Copilul paseste intr-un nou univers social, o lume plina de necunoscut si de provocari, care il confrunta cu experiente inedite :

experienta vietii in grup; experienta concentrarii pe sarcina; experienta dialogului si a ascultarii; experienta ordonarii lumii in cifre si litere cu sens; experienta jocului, a intrecerii si competitiei

In cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul extern; evenimentul are un caracter predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din jur. Cand intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari , care vor sta la baza personalitatii sale. Frecventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament interrelational. Structura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat psihosocial in care fiecare copil este, in acelasi timp, si actor, si spectator. Educatorul il ghideaza pe copil in toate formele de invatare, fara a substitui propriul nivel de intelegere celui al copilului, ci facandu-l pe acesta sa gandeasca singur, sa exerseze singur diverse activitati, stimulandu-i interesul real pentru obiectele si oamenii din jur. De-a lungul prescolaritatii, copiii castiga mult sub raport fizic, mental si emotional; curiozitatea prescolarilor constituie baza invatarii si a educatiei din anii urmatori. Pregatirea copilului pentru invatarea continua incepe de la gradinita; aici, el dobandeste primele comportamente intelectuale, face cunostinta cu primele povestiri fantastice, cu primele continuturi stiintifice. Ulterior, copilul va trebui sa se integreze intr-o noua ambianta, cu o invatatoare noua, cu noi colegi; e necesar deci sa-si ajusteze instrumentele de comunicare pentru a putea stabili relatii optime. Analizand situatia din punct de vedere adaptativ, realizam ca, pana la inceputul scolii, se dezvolta capacitatea de a intra in relatii acceptabile, confortabile cu ambianta. In plan afectiv, intensitatea trairii emotionale depinde de experienta pe care o are copilul in ceea ce priveste intrarea in contact cu persoane noi. Copiii care se despart de familie, de mama, pentru prima data fac parte din categoria celor carora le lipseste exercitiul despartirii temporare. Copilul care traieste in prima zi de scoala prima separare de familie este cuprins de teama; de aceea, parintii trebuie sa-si obisnuiasca de timpuriu copiii cu ideea separarii.

In cadrul contextului interpersonal in care se dezvolta copilul, conteaza foarte mult calitatea interactiunilor intrafamiliale, raporturile de comunicare dintre parinti, dintre acestia si copil, ele avand o influenta puternica asupra pregatirii psihologice a copilului pentru scoala. Pana la intrarea la scoala, dezvoltarea lingvistica, cea afectiva si cea mentala sunt puternic influentate de familie. Traversand perioada prescolaritatii, copilul ia contact cu mediul de gradinita, diferit de cel familial si intersectat cu mediul social. In aceste conditii, se pun bazele personalitatii copilului prin dezvoltarea capacitatilor de cunoastere, comunicare si perceptiv-observative. Fluiditatea acestui plan de produse psihice alimenteaza imaginatia, comportamentele si strategiile mentale, care sunt incarcate de o simbolistica ampla si de o emotionalitate complexa. Deosebit de activa este formarea comportamentelor implicate in dezvoltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi si obisnuinte. Copilul isi insuseste elementele de baza ale fondului de adaptare culturala, amplu concentrate in asa-numitii cei 7 ani de acasa. Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade: 1. Prescolaritatea mica (3-4 ani), caracterizata printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor implicate in satisfacerea placerii de explorare a mediului. 2. Prescolaritatea mijlocie (4-5 ani), cu procese de crestere pentru copil : se intensifica dezvoltarea limbajului, jocul devine o activitate de baza, curiozitatea devine mai ampla si abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene. 3. Prescolaritatea mare (5-6 ani), cand copilul manifesta o mai mare forta, agilitate, inteligenta ; capacitatea de invatare devine activa si este dublata de interese de cunoastere. La gradinita, copilul prezinta particularitati specifice, precum instabilitate psihomotorie, capacitate limitata de concentrare a atentiei, gandire predominant intuitiva, dar cu posibilitati de deschidere catre asimilarea structurilor operationale concrete. Copilul gandeste contextual, iar invatarea se realizeaza preponderent pe baza de imagini concret senzoriale, prin perceperea spontana sau dirijata verbal a obiectelor naturale si a substitutelor lor; in acelasi timp, invatarea este orala si actionala, sub forma de joc, iar evaluarea este tot orala, stimulativa si realizata pe baza de aprecieri verbale. Drumul parcurs de copil traversand substadiile prescolaritatii este lung si bogat. Din etapa in etapa, copilul iese din lumea lui confuza si se indreapta spre inceputul evolutiei personalitatii sale. Este o insiruire de metamorfoze, minunate si miscatoare pentru adultul care le este martor, de victorii triumfatoare pentru copil, victorii ale activitatii, ale sensibilitatii, ale imaginatiei

Pregatirea prescolarului pentru scoala Pregatirea pentru primul an de scoala nu inseamna doar cumpararea ghiozdanului si a altor rechizite. Prescolarul trebuie sa fie obisnuit sau cel putin familiarizat cu ceea ce inseamna scoala, o institutie in care isi vor petrece o buna parte din viata, iar acest lucru nu se realizeaza in cateva zile, ci in cativa ani. Tot ceea ce inseamna scoala este nou pentru un copil prescolar - trezirea de dimineata, reguli noi, pauze, cladiri mari si impozante, colegi foarte multi si de varsta mai mare, teme, etc. Este pregatit copilul pentru scoala? In tara noastra exista dezbateri cu privire la varsta optima de scolarizare: prima data la scoala la 6 sau la 7 ani? Parintii trebuie sa stie ca nu atat varsta este importanta, cat nivelul de pregatire si dezvoltare fizica si intelectuala al copilului. Scoala presupune invatarea desfasurarii activitatilor in mod independent, iar pentru aceasta copilul trebuie sa fie capabil sa: asculte linistit atunci cand cineva vorbeste; lucreze independent; decupeze corect cu foarfeca si sa deseneze formele geometrice; tina corect creionul / stiloul in mana; se inteleaga cu copii de aceeasi varsta; recunoasca lucrurile care ii apartin si sa nu le piarda; participe la activitati structurate, cum ar fi jocul cu reguli si cititul povestilor; isi focalizeze atentia asupra unei singure persoane; aiba aptitudinile sociale necesare intr-un mediu de invatare, in care elevii il asculta pe profesor; isi lege singur sireturile si sa se imbrace si dezbrace singur. Motivele pentru care copiii nu sunt pregatiti pentru scoala au legatura in general cu situatia financiara si / sau psihologica a familiei: saracie, familie monoparentala, lipsa de preocupare a parintilor pentru educatia copilului, etc. Totodata, copiii care nu au mers la gradinita prezinta un risc foarte mare de a nu se adapta bine la mediul scolar. Acestia "sufera" din cauza lipsei deprinderii de a se concentra, a fi atenti si de a ramane cuminti in banca, deoarece au trecut brusc de la "libertatea copilului fara griji" la un program cu restrictii si cerinte dificile. Gradinita ii ajuta pe copii sa-si dezvolte numeroase aptitudini in plan fizic si motor, cognitiv, afectivmotivational si relational, necesare integrarii in scoala. Principalul rol al parintilor este acela de a motiva copilul sa invete si de a-i insufla entuziasmul pentru scoala. Discutati din timp cu copilul despre scoala si despre toate lucrurile noi si interesante pe care le va face impreuna cu noii colegi si doamna invatatoare. Invatati prescolarii sa-si stranga singuri hainele, jucariile si dati-le sarcini simple in casa astfel ii veti invata sa accepte responsabilitatile si sa fie independenti.

 Petreceti mult timp cu copii, jucandu-va, citindu-le si desfasurand activitati ce promoveaza aptitudini de rezolvare a problemelor, creativitatea si imaginatia. Inspirati-le placerea de a descoperi lumea din jur. Incurajati-i sa va puna intrebari si raspundeti-le. Familiarizati copii cu alfabetul si cu cifrele. Asigurati-le copiilor sansa de a interactiona cu alti copii in cadrul gradinitei si a grupurilor de joaca. Incurajati un comportament respectuos. Vizitati impreuna cu copilul scoala la care va invata; familiarizati-l cu salile de cursuri si cu baia / toaleta scolii, interactionati cu invatatoarea si eventual cu viitorii colegi. Prescolarii pot avea tot felul de temeri mai mult sau mai putin naive; important este sa luati aceste "fobii" in serios si sa faceti tot ce puteti pentru a-l convinge pe copil ca nu are de ce sa ii fie frica. Majoritatea copiilor sunt obisnuiti sa doarma pana mai tarziu si din acest motiv este bine sa-i obisnuiti cu ceva timp inainte de a incepe scoala cu o ora de culcare si de trezire mai devreme. Cumparati impreuna rechizitele si lasati-l pe cel mic sa-si pregateasca singur ghiozdanul pentru scoala. Daca prescolarul dumneavoastra este un copil hipersensibil luati toate masurile pentru ca acesta sa nu aiba temeri - povestiti-i in detaliu cum va decurge prima zi de scoala, exersati din timp "despartirea" si asteptati-l dupa ore, asigurandu-va ca va va vedea imediat ce va iesi de la scoala. O altfel de pregatire pentru scoala Caiete, penar, uniforma, ghiozdan, acuarele... asa arata lista cu pregatirile pentru marele eveniment, emotionant atat pentru copil cat si pentru parinti. Numai ca pregatirea pentru scoala nu se rezuma numai la partea materiala si nu trebuie sa inceapa odata cu scoala sau cu cateva zile inainte, ci cu cel putin un an, doi, mai devreme. Despre intrarea in colectivitate si importanta socializarii timpurii s-a vorbit si o consideram o etapa depasita anterior, odata cu intrarea la gradinita, macar in grupa pregatitoare. Despre altfel de pregatiri as vrea sa va atrag atentia acum. Este vorba de probleme pe care le-am intalnit frecvent la copiii si parintii scolarilor mici: atentia si banalul stat la masa de studiu. Am fost intrebata adeseori de parinti de ce copiii lor nu stau la masa atunci cand trebuie sa isi faca temele. De ce frecvent, si acasa si la scoala, se fataie pe scaun, cauta motive de a se ridica (mi-e foame, mi-e sete, trebuie sa ascut creionul, etc.) sau pur si simplu stau in picioare, scriind sau cititnd in pozitii improprii. Bineinteles ca si atentia lor lasa de dorit. Dar cel mai grav aspect, este acela de a nu-si face temele decat in prezenta si sub supravegherea stricta a parintilor, uneori la ore tarzii din noapte pentru ca atunci se intorc acasa de la servici. Raspunsul e simplu. Pentru ca acesti copii nu au fost invatati, educati, pregatiti pentru responsabilitatile si regulile scolare din timp. Nu au fost invatati sa stea la masa de lucru, nu au fost invatati sa se concentreze asupra lucrului pe care trebuie sa-l faca, nu au fost invatati sa lucreze singuri fara ajutorul si prezenta permanenta a parintilor. Au fost luati brusc dintr-un program de

voie permanent si trecuti brusc intr-un regim strict, autoritar, cu reguli impuse si restrictii temporare, cu cerinte noi si dificile... Pregatirea pentru atributiile scolare trebuie sa inceapa cu un an, doi, inainte de scoala propriu-zisa. Copilul trebuie antrenat in activitati care sa-i solicite statul pe scaun la masa de lucru, intai in episoade scurte si apoi din ce in ce mai lungi. Trebuie sa fie invatat sa coloreze, decupeze, etc. singur , fara supervizarea stricta a parintilor, iar abia apoi impreuna sa rectifice sau rezolve ceea ce nu a putut singur. Trebuie sa invete sa se concentreze asupra a ceea ce are de facut pentru ca astfel lucrul va fi terminat mai repede si mai bine. In caz contrar, superficialitatea, va determina o reluare a activitatii si deci... mult timp pierdut care ar putea fi folosit in alte scopuri mai placute. Cel mai important este sa-i antrenati atentia. O atentie fluctuanta, poate afecta serios rezultatele scolare chiar daca copilul este unul foarte inteligent. Fara atentie si concentrare greselile sunt frecvente. Exersarea poate incepe de timpuriu prin jocuri care sa-i solicite micutului atentia. Puneti-l sa urmaresca cu degetul pe un desen diferite parti ale corpului, sa descopere cat mai multe animale intr-o carte de colorat, sa urmareasca acele labirinturi din jocurile pentru copii. Cereti copilului sa va deseneze stand la masa in pozitie corecta un anumit obiect sau animal, lasati-l singur si nu uitati sa-l felicitati sau sa corectati impreuna daca s-au strecurat greseli. Invatati copilul sa lucreze singur atat cat poate, si abia apoi ajutati-l sa corecteze sau sa rezolve ceea ce nu a putut sigur. Altfel acesta nu va face absolut nimic fara voi speculand faptul ca prezenta voastra ii usureaza munca sugerandu-i adesea rezultatul fie din graba fie din obisnuinta. O alta metoda foarte buna de concentrare a atentiei sunt colectiile. Filatelia, albumele cu poze decupate, vederile, hartiile de guma de mestecat cu masini sau papusi Barbie pentru fetite pot antrena atentia unui copil. Cereti copilului sa-si aranjeze colectia dupa anumite criterii de exemplu. Pe langa acestea sunt multe alte obiceiuri prin care acest tip de pregatire pentru scoala poate fi benefic. Cititi-i povesti, va invata sa urmaresca discursul cuiva (al invatatoarei la scoala de pilda). Cereti-i sa va povestesca un desen animat cu lux de amanunte inainte ca acesta sa inceapa, sub pretextul ca va intereseaza dar nu aveti timp sa-l urmariti impreuna cu el. Antrenati-l in jocuri de imbinare dupa scheme desenate, etc. Insa faceti toate aceste a cu rabdare. Nu-l fortati si nu uitati ca pauzele sunt necesare pentru destindere si revenire la capacitatile intelectuale maxime.

Sfaturi pentru prini Pregatirea copilului pentru scoala Pregatirea pentru scoala nu trebuie sa inceapa odata cu inceperea scoalii elementare. Daca aveti un copil prescolar puteti urma cativa pasi pentru a-l pregati si a-i dezvolta aptitudinile necesare pentru scoala traditionala. Incepand aceste activitati in casa la varsta potrivita, veti imbogati viata copilului si il veti ajuta sa-si insuseasca cunostintele necesare in diferite domenii. 1. Distrati-va! Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere cand pregatiti pentru scoala copilul. El nu are nevoie de un intreg set de instructiuni in acest stadiu. Scopul principal este sa-l introduceti intr-o varietate de lucruri care ii vor spori cunostintele despre lumea care il inconjoara. Starnitii curiozitatea. Lasati-l sa exploreze lumea lui si fiti pregatiti sa-i raspundeti la intrebari. Copiii vor invata mult mai mult cand se distreaza si participa la actiune. 2. Incepeti cu culorile de baza si cu formele simple. Invatati-l cum sa recunoasca culorile si formele utilizand resturile de hartie creponata, afise sau creioanele de desen. Vorbiti despre formele pe care le vedeti in casa si despre cele pe care le observati cand iesiti in imprejurimi. Dupa ce au invatat formele, rugati-i sa se uite dupa aceste forme in mediul inconjurator. Puteti face acelasi lucru cu culorile. Intrebati copilul daca poate vedea un patrat sau culoarea galbena spre exemplu, si rugati-l sa va arate exact unde este. 3. Fiti in cautare de carti si idei noi. Impartiti materialele cu alte mamici atat cat este posibil. 4. Incurajati numaratul prin activitatile zilnice. Numarati impreuna bucatelele de morcovi pe care le mananca copilul la pranz. Numarati prosoapele de maini pe care le impaturiti impreuna cu copilul. Numarati furculitele, cestile si lingurile pe masura ce asezati masa pentru seara. Cu cat numarati mai mult, cu atat copilul va vedea corelarea dintre numere si lumea reala. 5. Ajutati-va copilul sa invete literele tiparind fiecare litera pe o foaie separata. Puteti petrece o saptamana sau cateva zile la fiecare litera. Vorbiti despre ce spune litera respectiva, si despre ce cuvinte incep cu acea litera. Puteti invata literele alfabetului pentru a intari cunoasterea literelor. In timp ce conduceti, ii puteti arata diferitele litere. Si cel mai important, cititi copilului cate ceva in fiecare zi. 6. Puneti copilul sa faca miscare in fiecare zi. Petreceti o anumita perioada din dimineata sau din dupa amiza afara. Incurajati-l sa alerge, sa sara si sa prinda. Este important sa-si dezvolte abilitatile motrice la aceasta varsta. Alegeti anumite jocuri pe care sa le jucati impreuna cu copilul afara, jocuri care sa va faca atat pe copil cat si pe Dvs. sa faceti miscare. Exercitiile vor ajuta atat la dezvoltarea corpului cat si la dezvoltarea creierului copilului. 7. Supuneti copilul la cat mai multe experiente noi cu putinta. Alaturati-va unui grup de joaca unde copilul poate interactiona cu alti copii si poate invata anumite aptitudini sociale, cum ar fi impartitul, asteptatul la rand si cooperarea cu alti copii de aceeasi varsta. Dezvoltarea sociala este la fel de importanta ca si dezvoltarea intelectuala si vor face diferenta in timpul scolii, fie ca-i veti trimite la scoala imediat sau mai tarziu.

Aceasta perioada de dezvoltare este foarte importanta pentru copii. Faceti tot ce este necesar pentru a satisface necesitatile copilului si a-i incuraja dezvotarea mentala, fizica si emotionala. Prima zi de scoala 1. Incepi sa-ti pregatesti copilul cu cateva saptamani inainte de "marea zi". Zilele de vacanta in care copilul s-a culcat la orice ora a vrut sunt pe sfarsite. Este bine sa il trezesti in fiecare dimineata un pic mai devreme si sa-i modifici si ora de culcare. Treptat, trebuie sa-l reobisnuiesti cu rutina somnului de pe timpul scolii. Ai grija insa ce metoda folosesti pentru a trimite copilul la culcare. Daca-l grabesti prea mult, ii poti lasa impresia ca nu mai ai nici timp, nici chef de el. 2. Planuieste o zi dedicata cumparaturilor pentru scoala si trateaz-o ca pe un eveniment special. Stabileste-ti un buget general, dar asigura-te ca ai si o resursa secreta pentru a indeplini una dintre "extravagantele copilului". De exemplu, daca pe timpul gradinitei a avut cel mai frumos penar (cu zane, zmei, balauri), poate ca a venit timpul sa-i cumperi un ghiozdan pe care este imprimat cel mai in voga erou al desenelor animate - Pikachu, Power Puff Girls etc. 3. Este bine sa vizitezi scoala impreuna cu viitorul elev. Prezinta-i cladirea, pozitionarea salilor de curs, a toaletelor si a salii de sport. 4. Daca drumul pana la scoala implica mersul cu un mijloc de transport in comun, gaseste ruta cea mai potrivita si parcurge-o de cateva ori pana se obisnuieste copilul cu ea. Daca va merge pe jos, este indicat sa procedezi in acelasi fel. 5. Sarbatoreste ziua cea mare! Ofera-i intregii familii o masa in oras sau pregateste ceva special acasa! 6. Asigura-te ca principalele sfaturi pe care i le-ai dat copilului nu au fost uitate pe timpul vacantei. Verifica daca cel mic stie ce sa faca in situatia in care pierde autobuzul, cheia sau este interpelat de un necunoscut. 7. Cand conduci copilul in prima zi de scoala nu uita ca pupicii si imbratisarile dragastoase il pot stanjeni in fata noilor colegi. 8. Prezinta-te in fata invatatoarei. Este bine sa-i arati ca-ti pasa de cum isi va insusi copilul noile cunostinte. Asigura-te ca te pozitionezi in aceeasi tabara cu invatatoarea, nu in tabara adversa. 9. Stabileste impreuna cu micutul un loc linistit in casa pentru facutul temelor. 10. Pentru ca i se va aglomera programul, incearca sa institui regula "fara televizor". Este surprinzator cate ore poate castiga copilul de indata ce respecta aceasta regula. Astfel timpul va fi impartit mult mai bine in: ore dedicate studiului(temele, cititul), jocului, comunicarii cu familia etc.

JOCUL Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. In mod obinuit o asemenea activitate este izvort din nevoia de aciune, de micare a copilului-o modalitate de a-i consuma energia- sau de a se distra, un mod plcut, de a utiliza timpul liber,i nu numai. Jocul reprezint un ansamblu de aciuni i operaiuni care urmresc obiective de pregtire intelectual, tehnic, moral, fizic a copilului. Incorporat n activitatea didactic, elementul de joc imprim acesteia un caracter mai viu si mai atragtor, aduce varietate si o stare de bun dispoziie functional, de veselie si bucurie,de destindere, ceea ce previne apariia monotoniei i a plictiselii, a oboselii. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care nvatorul consolideaz , precizeaz i chiar verificcunotinele elevilor, le imbogete sfera lor de cunotine, pune n valoare i le antreneaz capacitile creatoare ale acestora Atunci cnd jocul este utilizat n procesul de nvmnt,el dobndete funcii psihopedagogice semnificative,asigurnd participarea activ a elevului lecii,sporind interesul de cunoatere fat de coninutul leciei. O dat cu mplinirea vrstei de 6 ani , n viaa copilului ncepe procesul de integrare n viaa colar, ca o necesitate obiectiv determinat de cerinele instruirii i dezvoltrii sale multilaterale. De la aceast vrst, o bun parte din timp este rezervat colii, activitii de nvare,care devine o preocupare major. In programul zilnic al elevului intervin schimbri impuse de ponderea pe care o are acum coala, schimbri care nu diminueaz ns dorina lui de joc, jocul rmnd o problem major n prioada copilriei. tim c jocul didactic reprezint o metod de nvmnt n care predomin aciunea didactic simulat. Aceast aciune valorific la nivelul instruciei finlitile adaptive de tip recreativ proprii activitii umane, n general ,n anumite momente ale evoluiei sale ontogenice, n mod special. Psihologia jocului evideniaz importana activrii acestei metode mai ales n nvmntul precolar i primar. Prin joc, elevii pot ajunge la descoperiri de adevruri, i pot antrena capacitatea lor de a aciona creativ, pentru c strategiile jocului sunt n fond strategii euristice, n care se manifest isteimea, spontaneitatea,inventivitatea, initiaiva, rabdarea, ndrazneala,etc. Jocurile copiilor devin metod de instruire n cazul n care ele capt o organizare i se succed n ordinea implicat de logica cunoaterii i a nvturii. In acest caz, intenia principal a jocului nu este divertismentul, rezultat din ncercarea puterilor, ci nvtura care pregtete copilul pentru munc i via. Pentru a atinge aceste scopuri, jocul didactic trebuie s fie instructiv, s le consolideze cunotinele. Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu ntreaga clas,aduce variaie n procesul de instruire a copiilor, fcndu-l mai atractiv. Fiecare joc didactic cuprinde urmtoarele laturi constitutive :- coninuturi - sarcina didactic- regulile jocului- aciunea de joc Prima latur-coninuturi-este constituit din cunotinele anterioare ale copiilor nsuite n cadrul activitilor comune cu ntrega clas,cunotine ce se refer la plante, animale,anotimpuri,reprezentri matematice,istorice,etc. Cea de a doua component

a jocului-sarcina didactic-poate s apar sub forma unei probleme de gndire, de recunoatere, denumire, reconstituire,comparaie,ghicire. Jocurile didactice pot avea acelai coninut, acestea dobndind un alt caracter, datorit sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat,de fiecare dat altele. A treia latur-regulile jocului-decurge din nsi denumirea ei. Regulile sunt menite s arate copiilor cum s se joace,cum s rezolve problema respectiv.Totodat regulile ndeplinesc o funcie reglatoare asupra relaiilor dintre copii. Ultima latur-aciunea de joc-cuprinde momente de ateptare, surprize, ghicire, ntrecere i fac ca rezolvarea sarcinii didactice s fie plcut si atractiv pentru elevi. Dac vin n completarea leciei,jocurile didactice,pot fi grupate dup obiectivele urmrite i tipul leciei. Dup obiectivele urmrite, joculeste folosit n cadrul tuturor ariilor curriculare, iar dup tipul leciei jocul este folosit ca mijloc de predare, asimilare, mijloc de consolidare, sistematizare, recuperare a cunotinelor. Indiferent de modul de folosire, jocul didactic l ajut pe elev s-i angajeze ntregul potenial psihic,s-i cultive iniiativa, inventivitatea, flexibilitatea gndirii, spiritul de cooperare i de echip. In cazul n care jocurile organizate au scop educativ bine precizat, devin metode de instruire, iar dac jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristic a unei lecii,acesta devine un procedeu didactic. Metodica desfurrii unui joc didactc cuprinde : -introducerea in joc-executarea jocului-complicarea jocului-ncheierea jocului Jocul didactic nu poate fi desfurat la ntamplare ; n aplicarea lui trebuie s se ia n considerare urmtoarele condiii: jocul s se constituie pe fondul activitii dominante urmrindu-sescopul i sarcinile leciei ; s fie pregtit de nvtor n direcia dozrii timpului i a materialului folosit ; s fie variat, atractiv,s mbine forma de divertisment cu cea de nvare ; s se foloseasc atunci cnd copiii dau semne de oboseal ; s creeze momente de relaxare, de odihn, n vederea recuperriienergiei nervoase a elevilor ; s antreneze toi copiii n activitatea de joc s fie proporionat cu activitatea prevzut de program i structurat n raport cu tipul i scopul leciei desfurate ; s urmreasc formarea deprinderii de munc independent ; dup caz, sarcinile didactice ale jocului s fie date difereniat pentru a prentampina rmneri n urm la nvtur ; s solicite gndirea creatoare i s valorifice cu maximum de eficien posibilitile intelectuale ale elevilor ; activitile n completare prin joc s fie introduse n orice moment al leciei ; s nu afecteze fondul de timp al leciei propriu-zise ; s fie repartizate, dup caz, n diferite secvene, sarcinile didacticeavnd caracter progresiv ; indicaiile privind desfurarea activitii s fie clare,corecte, precise,s fie contientizate de ctre elevi i s le creeze o motivaie pentru activitate ; activitile de joc s se desfoare ntr-un cadru activ, stimulator i dinamic ; s nu se fac abuz de joc,nct procesul de nvare s se transforme n joc i s fie luat ca atare ; s nu fie prea uoare, nici prea grele ; regulile de joc s fie explicate clar i s se urmreasca respectarea lor de ctre elevi. Elementele de joc : ghicirea, micare, ntrecerea, surpriza, etc.creeaz stri emoionale care ntrein interesul i dau un colorit viu activitii. Folosirea jocului didactic n cadrul procesului de nvare ne va demonstra c : -randamentul orei este mai mare, verificarea cunotinelor fcndu-se

n mod plcut, activ,temeinic ; -gndirea elevilor este mereu solicitata i astfel n continu formare ; -independena, creativitatea se formeaz de timpuriu ; -iniiativa copiilor crete,n joc devine mai curajos, mai degajat ; -prin jocuri i putem cunoate pe copii mai repede i mai bine ; -prin vrietatea lor, prin creare unor situaii-problem, ele dezvolt spiritul de observaie, de analiz, de judecat, nltur, monotonia, rutina, stereotipia, dau posibilitatea elevilor s-i dezvolte vocabularul, comunicarea devine mai permisiv ; -jocul didactic ne ofer prilejul de a afla mai uor cum gndesc elevii i de a modela logica gndirii lor. Literatura de specialitate ne ofer o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi n cadrul leciilor din toate ariile curriculare iar mestria nvtorulul va duce la rezultate deosebite. Lista jocurilor folosite n cadrul activitatilor este vast. Rebusul colar - jocul ce poate fi folosit la toate disciplinele i care este un joc al inteligenei. Privit ca un frate mai mic al rebusului i ruda cu integramele att de gustate n zilele noastre rebusul colar l face pe micul participant ca prin rezolvarea diferitelor rebusuri colare s se simt i el mai aproape de fraii mai mari, de aduli. In acelai timp ns, ineditul joc dezvolt procese psihice ale elevului: gndirea, limbajul, memoria,atenia, creativitatea,voina; poate fi folosit si ca metod/mijloc de nvare i evaluare sau procedeu n cadrul unei metode. Dorina de a rezolva orice problem de tip rebusist intensific interesul pentru studierea disciplinelor necesare n soluionarea cerinelor date i astfel rebusul ajut la dezvoltarea intelectual a elevului. Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale nvrii este important prin faptul c poate interveni stimulativ o dat cu creterea curbei oboselii. Mijloc activ i eficace de instruire i educare a colarului, rebusul poate fi folosit cu succes n captarea ateniei pe tot parcursul activitii didactice,conducnd la evitarea plictiselii,dezinteresului. Relevnd legatura dintre joc i munca copilului, Jean Piaget a pus n evidena aportul jocului la dezvoltarea intelectual a colarului. De aceea, el susine c ,,toate metodele active de educare a copiilor mici s furnizeze acestora un material corespunztor pentru ca jucndu-se,ei s reueasc s asimileze realitile intelectuale care, fr aceasta, rmn exterioare inteligenei copilului. Ca mijloc instructiv, rebusul, bine pregatit i organizat, contribuie,prin rezolvarea sarcinilor didactice, la exersarea deprinderilor la consolidarea i la valorificarea lor creatoare.Este un mijloc de educaie indirect.Fiecare rebus are un obiectiv al su, o structur i reguli sub forma unor succesiuni ordonate.Rolul regulii este acela de a pstra structura i desfaurarea jocului. Juctorul trebuie s accepte i s realizeze ordinea structural a jocului. Rebusul ofer nvtorului posibilitatea observrii comportamentului elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii, deoarece in rezolvarea rebusului elevul depune efort voluntar i rezolv motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme,n care este implicat inteligena, afectivitatea, temperamentul,caracterul. Rebusul colar contribuie, ntr-o bun msur, la mbuntirea rezultatelor colare i combaterea insucceselor. De ce s nu recunoatem, c, dac am promite elevilor din clas c cei ce vor termina primii exerciiile date spre rezolvare vor primi ca recompens un rebus interesant, acetia s-ar grbi, chiar

i cei cu un ritm mai lent, s-i indeplineasc ct mai bine i mai repede sarcina dat. Reprezentanii teoriei intelectualiste nvrii (Bruner, Galperin) apreciaz c orice elev poate asimila un coninut dac sunt folosite ci adegvate de activitate cu acestia. De aici, rezult c adevrata problem a succesului colar nu const n a stabili dac un elev este apt sau nu s obin rezultate vizate de coal, ci n a gsi metode i mijloace potrivite pentru aceasta.Astfel, succesul colar se raporteaz la totalitatea elevilor, att n ceea ce privete nivelul de pregtire tiinific, ct i dezvoltarea capacitii de a se instrui, de a deveni. Rebusul colar sprijin succesul colar prin : a) cunotinele nsuite; capacitile intelectuale; abilitile de aplicare a cunotinelor n rezolvarea unor probleme; trsturi de personalitate;b) evaluarea-msur n care sunt ndeplinite obiectivele activitii didactice. Succesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului;coreleaz potrivit cu performan colar, cu satisfacia n munc i cu dorina de a nva din ce n ce mai mult. Una dintre cele mai puternice structuri motivaionale ar fi starea de curiozitate ce se manifest n dorina rapida de a rezolva rndurile orizontale ale rebusului, spre a descoperi cuvntul (cuvintele) de pe verticala A-B. Dar pentru aceasta, orice nvtor, n realizarea sau folosirea rebusului,trebuie s-i precizeze dinainte: -coninutul urmrit ( o lecie,un capitol etc.) ; - modul de realizare ( individual sau n grup ); - finalitatea urmrit( memorare,aplicare,transfer,creaie); - modul de evaluare (oral, scris, test). Rebusul colar poate constitui obiectivul activitii unui cerc de elevi, oferind i posibilitatea organizrii unor concursuri colare distractive i deopotriv educative i instructive. La cercurile de specialiti: limba romna, istorie, geografie,tiine se poate folosi rebusul ca auxiliar, completare la tema cercului, ca moment distractiv sau ca un exerciiu de creativitate. Se pot organiza diverse concursuri literare i istorice cu ocazia srbtoririi, comemorrii unor date, personlitai,unde rebusul colar se poate folosi,potrivit temei propuse, pentru a fi rezolvat sau solicitat ca o creaie. In concluzie, rebusul colar poate fi folosit n orice tip de activitate colar (lecie, cerc, concurs), n momente diferite ale leciei, la multe discipline din nvmntul primar, la orice vrst colara mic, de ctre orice elev cu posibiliti normale de nvare. Rebusul colar poate fi folosit n scopuri diferite: imbogatirea cunostintelor, consolidare,fixarea, transferul acestora, n verificare, evaluare, dezvoltarea creativitii i a tuturor proceselor psihice i intelectuale, dezvoltarea personalitii copilului. Pentru obinerea acestor rezultate nvtorul trebuie sa fie un mare meter n a ti cnd, cum, unde poate fi folosit rebusul i mai ales, s fie un creator de astfel de jocuri, pentru care copiii, de orice vrst colar au o mare satisfacie cnd reuesc s le rezolve,folosindu-i toate cunotinele cptate n coala, ca i cele din cultura lor general. Vorbind despre jocurile didactice, Ursula Schiopu preciza c ele educ atentia, capacitile fizice intelectuale, perseverena, promtitudinea, spiritul de echip, de ordine, drzenie, moduleaz dimensiunile etice ale conduitei. Poate c e bine s ne amintim ,atunci cnd suntem n faa vlstarelor pe care le modelm, c vrsta lor este vrsta jocului,iar nactivitile didactice ce le desfurm cu ei s fie folosite ct mai multe jocuri didactice i atunci..succesul este garantat.

Cum poti sa-ti inveti copilul prescolar matematica intr-un mod distractiv. Cum sa-l inveti prin jocuri adunarea si scaderea, numaratul pana la 100 si intelegerea formelor geometrice ??? Invatatul bazat pe memoria vizuala Jucati-va cu modelele repetitive De exemplu, ofera-i copilului tau boabe de strugure verzi si mov. Roaga-l sa le aranjeze in modele repetitive de genul verde, mov, verde, mov, sau verde, verde, mov, verde, verde etc. Uitati-va dupa modele repetitive si in natura, de exemplu cercurile de pe rame si lucrurile care au pereche (ochi, urechi, maini etc). Aceste jocuri ii vor dezvolta gandirea abstracta. Invatatul bazat pe exercitii fizice Jucati-va zaruri sau carti. Arunca doua zaruri si intreaba-l care are valoare mai mare decat celalalt va recunoaste gruparile de puncte din vedere. Puteti sa va jucati si "razboi" cu carti de joc, unde cine are cartea cu valoare mai mare castiga. Prin aceste jocuri va invata conceptele de "mai mare decat", "mai mic decat". Deschideti-va propriul magazin. Luati mai multe obiecte din casa, asezati-le pe o masa si puneti-le preturi la fiecare. Da-i copiluli cativa banuti. Tu vei fi vanzatorul iar el cumparatorul. Lasa-l sa cumpere ce vrea sa sa plateasca atat cat face fiecare produs. Schimbati rolurile. Acest lucru il va invata sa se descurce cu banii. Masurati inaltimea membrilor familiei. Folositi o ruleta si masurati-va tot inaltimea. Comparati cifrele si adunati-va toate inaltimile pentru a vedea cat de inalti sunteti impreuna. Jucati-va Monopoly Junior sau orice alt joc care foloseste inumaratul si bani de hartie. Invatatul prin sunete Ascultati si invatati cantece de genul "Un elefant se legana pe o panza de paianjen". Il vor invata adunarea si scaderea. Jucati-va jocuri de ghicit (foarte bune pentru atunci cand mergeti cu masina). Pune-l pe copilul tau sa se gadeasca la un numar intre unu si zece, de exemplu, si incearca sa-l ghicesti. Pune intrebari de genul: "Este intre 5 si 10?", "Este mai mare decat 3?" si apoi schimbati rolurile.

Pregtirea copilului pentru nceperea colii presupune i schimbarea programului de somn Stabilirea programului de somn pentru elevi trebuie s nceap cu cel puin o sptmn nainte de primul clopoel din noul an colar, susin experii americani. nainte de a ncepe noul an colar, elevii mai mici sau mai mari ar trebui s i schimbe obiceiurile de somn de peste var. Dac acest lucru nu se ntmpl, acetia ar putea suferi de un deficit de somn care ar putea s le afecteze performanele la nvtur, avertizeaz experii americani de la Academia de Medicin a Somnului. Este dificil s schimbi ora de mers la culcare, din momentul n care programul a fost stabilit. Este nevoie de mai multe zile sau sptmni pentru a pune la punct un nou program. Acest lucru nu se poate face peste noapte. Nu ntmpltor, n primele sptmni de cursuri, muli copii i adolesceni nu reuesc s doarm suficient, spune dr. Daniel G. Glaze, expert pediatru de la Spitalul de Copii Texas din Houston i membru al asociaiei americane. Schimbarea de la programul de somn din perioada vacanei de var la cel de coal nseamn o mare problem pentru colari, susine Ralph Downey, eful de la Centrul de Tulburri de Somn de la o unitate din California. Specialistul californian recomand ca schimbarea programului de somn i de trezire pentru colari s se fac cu cel puin o sptmn nainte de a ncepe coala. Copiii i adolescenii au nevoie de mai multe ore de somn dect adulii, deoarece ritmul circadian este mult mai uor de dereglat, spune i dr. William Kohler, de la Institutul de Somn Florida din Spring Hill. n funcie de vrst, experii americani susin c elevii au nevoie de cel puin 9-10 ore de somn pe noapte, iar prinii ar trebui s-i constrng s aib orele necesare de somn i s le asigure condiii sntoase pentru a se odihni suficient. Performana unui elev este dictat de numrul de ore de somn din noaptea anterioar, a adugat dr. Kohler. Un copil sau un adolescent care doarme frecvent suficient i va mbunti performanele colare, va avea o atitudine pozitiv n privina propriei educaii i va fi capabil s interacioneze mai bine cu colegii de la coal i cu cadrele didactice, explic acelai expert american. Academia American de Medicina Somnului are i cteva trucuri pentru prinii care au copii care trebuie s nceap coala. Important este ca prinii s stabileasc o anumit rutin n ce privete ora de stingere. De asemenea, experii americani spun c elevii trebuie s evite produsele i buturile care conin cofein, precum i orice medicament care ar conine stimulente, nainte de a merge la culcare. Este important ca elevul s nu stea pn trziu n noapte s i fac temele sau s toceasc pentru un test sau examen care va avea loc a doua zi. Experii americani mai spun c este indicat ca elevul s nu se duc la culcare cu stomacul gol, dar nu este o soluie nici o mas copioas chiar nainte de ora de culcare. Cu 6 ore nainte de a merge n pat nu sunt indicate eforturile fizice intense. Prinii trebuie s asigure linitea n dormitorul copilului, s fie ntuneric i o atmosfer puin rcoroas. Este recomandat ca n dormitor s nu se afle vreun televizor sau computer. De asemenea, experii americani mai spun c este important ca elevul s se trezeasc la aceeai or n fiecare diminea.

Viitorul colar

Copii sunt diferii. Educaia difereniat i idividualizat ar trebui s asigure realizarea idealului educaional, n pregtirea copilului pentru coal. Voi enumera o serie de comportamente, uor observabile, pe care un copil la intrarea n coal ar trebui s le aib formate: S rspund la ntrebri n propoziii, correct formulate; S descrie o imagine, sesiznd legturile logice ntre elmentele acesteia; S asculte o poveste i s o poat repovesti; S neleag utilizarea crilor i legtura dintre cuvintele scrise i vorbite; S pun la un loc i s sorteze elemente dup o nsuire dat: mrime, form, culoare, grosime etc.; S numere contient pn la 10, s fac simple exerciii de scdere i adunare cu 1-2 uniti, manipulnd obiecte sau cu cifre i semnele convenionale; S deseneze contururi i din imaginaie obiecte din lumea nconjurtoare; S mnuiasc corect creionul, cartea, caietul; S dovedeasc independen n aciunile sale; S duc la bun sfrit o aciune; S coopereze cu ceilali copii, cu educatoarea, nvtoarea; S se concentreze perioade de timp ct mai ndelungat; S fie capabil s ajute i s se lase ajutat; S fie capabil s se autoserveasc etc. La acest ,, portreti se mai pot aduga i alte lucruri de care noi educatorii i prinii trebuie s inem seama. Pregtirea psihologic pentru un debut colar optim mi se pare un lucru la fel de important. Muli copii care vor merge la coal se tem de nceputul acesta. Deci i pregtirea afectiv este necesar i benefic. Noi educatoarele o realizm prin forme diverse, ce in de creativitatea celui ce o realizeaz.