Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.

PopaIasi Disciplina :Preventie Oro-Dentara

EROZIUNEA DENTARA

 Eroziunea dentara este definita ca disolutia

Definitie

acida superficiala a structurilor dentare datorita actiunii acizilor extrinseci si intriseci sau a chelatorilor care actioneaza asupra suprafetelor dentare plaque-free . Termenul clinic de erosio dentium este rezultatul fizic al unei pierderi patologice, cronice, localizate, nedureroase a esuturilor dure dentare, eliminate de pe suprafaa dentar prin aciune acid, electrolitic sau prin chelare fr implicare bacterian. Acizii nu sunt din flora bacterian, ci provin din surse alimentare, ocupaionale sau intrinseci

 Cand atacurile acide sunt prelungite apar

primele semne clinice ale eroziunii dentare la nivelul fetelor vestibulare dar si prin modificarea proprietatilor fizice ale suprafetelor dentare cu reducerea semnificativa a duritatii structurilor dentare ,suprafetele devenind mai sensibile la stimulii mecanici. Eroziunea dentara nu este considerata o afectiune per se ( acidul fiind considerat nonpatologic) decat in momentul in care se asociaza cu durerea sau complicatii endodontice acute.

Cauzele eroziunii dentare

1.Factori extrinseci
1.1.Factori chimici
1.2. Factori biologici

1.3. Factori comportamentali

1.4.Factori ocupationali

2.Factori intrinseci

Statut socio-economic

Timp
Factori chimici
pH, capacitatea tampon a salivei, tipul de acid, prezenta Ca,F si P, actiunile chelatoare

Factorii biologici
Saliva,pelicula dobandita si structura biofilmului, starea generala de sanatate

Factorii comportamentali
Obiceiuri alimentare, nasuri de igiena orala,consumul de bauturi, vomismentele, medicamente, locul de munca

Educatie

Factorii extrinseci
Factorii chimic : alimentele acide si bauturile carbogazoase Factorii biologici :
Calitatea si cantitatea salivei

Indivizii cu rate reduse de flux salivar nestimulat au un risc de 5 ori mai mare de a suferi eroziuni. - Pelicula dobandita - Un coninut mai mare n mucin poate mpiedica precipitarea fosfatului de calciu din saliv pe suprafaa dinilor stopnd astfel efectul reparativ al acesteia Structura dentara - Smalul erodat acid este mult mai susceptibil la atriie - uzura dentar cauzat la nceput de obiceiuri parafuncionale cum ar fi bruxismul va fi puternic accelerat n prezena unei provocri acide n cavitatea bucal. - Ocluzia poate fi un factor i n etiologia leziunilor cervicale necariogene ; stress-ul provocat de forele ocluzale excentrice determin producerea abfractiei dentare

Pozitia dintelui pe arcada si a tesuturilor orale (parodontiu si limba)

Ele vor influena sediile dentare care vor lua contact cu acidul i vor influena tiparul clearence-ului substanelor acide. Ele pot avea i un rol direct: s-a observat c cea mai grav eroziune s-a gsit pe faa palatinal a dinilor atini de limb suprapunndu-se i un mecanism de abraziune mecanic.

Factorii extrinseci
Factori comportamentali ce includ consumul excesiv de alimente i buturi acide:
consumul din abunden a legumelor i fructelor acide activiti sportive mai susinute cura de slbire practici riguroase de igien oral

 Ordinea descresctare a agresivitii a fost:

sucul de grapefruit, strugure, mr, ananas, portocal, prun, suc de roii Procesul eroziv implic nmuierea smalului i pierderea unei anumite cantiti de substan mineral prin disoluia smalului care este controlat ionic iar coeficientul de difuziune al calciului i al fosfatului prin smal i soluia apoas sunt dependente de temperatur i cresc odat cu aceasta ; buturile acide sunt mai agresive cnd se consum la temperatura camerei dect mai reci.

 Totui, potenialul eroziv adevrat al unui produs

nu este dat de pH ci de aciditatea titrabil care reprezit volumul de alkali (tipic 0.1 molar NaOH) necesar pentru a crete pH-ul unui volum standardizat de agent eroziv la o valoare de 7. O aciditate titrabil mai mare sugereaz mai corect prezena unui acid suplimentar dect o face valoarea pH-ului :sucul de portocale cu o aciditate titrabil mai mare provoac o eroziune mai accentuat dect cola cu toate c el are un pH mai mare . Pepsi Max 9.34 Coca Cola 9.52
Pepsi 9.68 Sprite Light 17.30

Sprite
Schweppes Red Bull

17.58
19.62 33.20

7-Up

17.86

Fanta Orange 22.64

pH ul bauturi acide fara Ca)

Apa minerala
Carpatina Izvorul Alb Dorna Poiana Negri

(cu sau

pH
6-6,5 7.45 5.85 5.6

Biborteni
Alpina Borsa Bodoc Perla Ciucasului Apa plata

6.4
5,7 6.88 7-7.5 6,5-8,5

Eroziune produsa de consumul de Montain Dew

Eroziune produsa prin consum exagerat de hidrocarbonate si bauturi acidulate

 Factorii de mediu si ocupationali

fabrici de muniie fabrici de baterii

fabrici de galvanizare
fabrici de condiionare i curire prin acizi fabrici de ngrminte

laboratoare de cercetare
degusttorii profesioniti de vin nottorii profesioniti

Medicamente
tonice cu fier acid clorhidric lichid vitamina C aspirina produse acide sau cu aciune Ca-chelatoare pentru igiena oral substituente salivare i stimulente salivare Eroziunea apare doar dac medicamentele sunt administrate pe perioade lungi de timp (ani), n alcoolism sau dependen de droguri (opioide). Alt grup de medicamente implicate sunt cele care provoac xerostomia avnd n vedere implicarea RFSn n etiologia eroziunii (anticolinergice, antihistaminice, sedative, hipnotice i fenotiazine)

Factorii intrinseci
Afectiuni sistemice :
Refluxul gastro-esofagian Tulburari de alimentatie :Anorexia nervoasa, bulimia,

alcoolismul cronic,sindrom Sjogren Sarcina

Reflux gastro-esofagian

Bulimie

Riscul pentru eroziune este de 4 ori mai mare prin regurgitaii acide i de 18 ori mai mare la pacienii cu vomismente cronice fa de pacienii sntoi, pH-ul acidului gastric avnd o valoare de 1-1.5.(Jarvinen V.1991) Manifestrile clinice ale eroziunilor dentare de obicei nu apar pn ce acidul gastric nu a acionat pe esuturile dentare n mod regulat de cteva ori pe zi pentru o perioad de cel puin 1-2 ani. Aportul acut de alcool provoac refluxul gastric cu inflamaia stomacului i a esofagului, urmate de esofagite i gastrite cronice cu un RGE persistent. Acest reflux asimptomatic i vrsturile matinale sunt cauza eroziunilor ntlnite la muli alcoolici.

MECANISMUL DE PRODUCERE A EROZIUNII

Factorii favorizanti

Factorii care favorizeaza producerea eroziunii dentare sunt prezenti in compozitia chimica a structurilor dentare:
Ionii de Ca din HAP pot fi inlocuiti cu ioni ai altor metale (Na,Mg) modificand structura dentara si scazand rezistentala la atacul acid Concentratia mai mare ionii carbonati din dentina (56%)in comparatie cu smaltul (3%) dentina fiind mai solubila in acid

 Cristalele din dentina au diametru mai mic => suprafata / gr mai mare predispusa atacului acid Prezenta lipidelor si proteinelor in smalt ,intre cristalele de HAP dar si a apei care favorizeaza difuzia acidului In timpul producerii eroziunii de catre acizi sau chelatori (EDTA, acidul citric) ,acesti agenti ajung la suprafata dentara dupa ce au difuzat prin placa bacteriana de pe suprafata dentara(daca este prezenta ), prin pelicula dobandita si prin invelisul din proteine/lipide care inconjura cristalele de HAP

Diagnostic pozitiv
Primele semne clinice

are eroziunii sunt aparitia de cavitati reduse ca adancime la nivelul cuspizilor si marginii incizale ,cu suprafete nete,stralucitoare ,margini incizale ciupite

 pe suprafetele netede

leziunile apar la nivel cervical, coronar fata de nivelul JSC ; eroziunea produce aplatizarea suprafetelor convexe sau aparitia depresiunilor imprecis delimitate; marginea gingivala este bine delimitata ; prelungirea atacurilor acide pot duce la aparitia marginilor pseudochamfers

Diagnostic diferential

1. Abrazia dentara
Abrazia este uzura dentar patologic prin procese mecanice anormale implicnd introducerea repetat n cavitatea bucal de obiecte i substane strine care iau contact cu dinii.

Exista o relatie intre abraziunea pe feele netede i/sau cervicale i igiena oral exagerat, Abrazia pe suprafeele dentare aproximale se datoreaz utilizrii exagerate a dispozitivelor igienice interdentare: scobitori, periue interdentare, mai ales n asociere cu paste sau pudre. Abraziunea ocupaional poate fi determinat de prafuri abrazive, agrafe (cuie) etc

Abrazie localizata datorata periajului dentar

Abfractia dentara
Abfractia este o form special de leziune sub form de pan la nivelul jonciunii smal cement. Este o leziune localizata fiind considerat mai mult rezultatul forelor ocluzale excentrice ce provoac flexiunea dentar dect rezultatul abraziunii. Forele masticatorii sau parafuncionale din zonele de hiper sau malocluzie pot expune unul sau mai muli dini la stressuri puternice extensive sau compresive. Aceste fore se concentreaz la jonciunea smal cement unde provoac microfracturi n smal i dentin.

 leziunea trebuie s fie localizat la sau lng fulcrum, punct care n momentul pierderii sprijinului osos migreaz de la nivelul coletului

spre apical; regiunea cu concentraia maxim a stresului de ntindere este un volum sub form de pan la fulcrum, care va produce o leziune sub form de pan la nivel cervical

Complicatii
Hipersensibilitatea

dentinara:
caracterizata prin dureri

scurte si ascutite produse de stimuli termici, chimici, fizici si tactili; frecvent la nivelul premolarilor si caninilor , in zona cervicala

Complicatii

Complicatii endodontice: pulpite,necroze si

gangrene

Defecte de smalt: sunt leziuni cu localizari variabile

si margini bine definite,in unghiuri drepte

Eroziunea dentara la copii

Eroziunea dentara este o afectiune frecventa la copii Este importanta diagnosticarea precoce a afestei afectiuni deoarece, in asociere cu atritia fiziologica ,abrazia dintilor temporari este mult mai pronuntata afectand prognosticul dentar pe termen lung Factorii cauzatori sunt consumul alimente si baturi acide, medicamente (astm), refluxul gastro-esofagian, voma

Metode de determinare a eroziunii dentare

Microscopie electronica Masurarea duritatii suprafetei dentare Profilometrie de suprafata( cu laser) Testul de permeabilitate la ioduri Analiza chimica a mineralelor dizolvate Microradiografia Microscopia confocala laser Quantitative Light-Induced Fluorescence Atomic force Microscopy Nanoindentatia Masuratori US

Tratament
Cand apare pierderea de substanta din cauza eroziunii, reabilitarea orala devine necesara
Tratamentul in prima faza indepartarea

factorului etiologic Imbunatatirea materialelor compozite si a tehnicilor adezive au permis reabilitarea orala prin tehnici minim invazive.

Diagnosticul precoce si preventia

Se stabileste pe baza anamnezei,examenului clinic si paraclinic (modele de studiu si fotografii) O atentie deosebita se acorda : obiceiurilor alimentare, consumul de bauturi,activitati sportive, gust rau in gura ( in special dimineata, probleme gastrice si esofagiene) Determinarea fluxului salivar si a capacitatii tampon salivare Chestionare privind dieta ( pe o perioada de 5 zile) Examene complementare (gastroenterologie)

Msuri preventive n eroziunea dentar

Msuri preventive n eroziunea dentar

- Perie de dini cu duritate medie, -Paste de dini puin abrazive, cu fluor i bicarbonat, -Nici un fel de periaj imediat dup orice provocare acid, -Tehnic de periaj vertical, -Ap de gur cu fluor slab concentrat (0,025-0,05% F-) neacidulat de 2 ori pe zi sau mai mult, -Gel cu fluor neutru foarte concentrat(1% F), de 2 ori pe sptmn, -Gume de mestecat, fr zahr, preferabil cu coninut de bicarbonat, uree, utilizate alternativ cu cele ce conin fluor pentru a stimula fluxul salivar dup un atac acid.

-Informarea pacientului i instrucia lui in ceea ce privete cauzele eroziunii -Consilierea pacientului privind tehnicile si produsele de igien oral cele mai indicate -ndeprtarea profesional a coloraiilor pentru a compensa utilizarea de ctre pacient a pastelor mai puin abrazive -Aplicarea de lacuri cu fluor pe leziunile erozive incipiente , de 4 sau mai multe ori pe an , in funcie de stadiul de activitate al leziunii -Monitorizarea progresului eroziunii la fiecare 6 luni , comparnd stadiul respectiv cu cel iniial nregistrat pe modele -nlocuirea restaurrilor ocluzale cnd au fost pierdute din cauza eroziunii smalului nconjurtor pentru a preveni erupia unui singur dinte , sau pierderea dimensiunii verticale , atunci cnd sunt implicai mai muli dini ( metalice , rini compozite microhibride sau microfil )

Scaderea frecventei si intensitatii atacului acid prin modificarea modului de alimentare

Diminuarea frecventei consumului de buturi si alimente acide Restricionarea consumului de alimente acide la mesele principale Finalizarea meselor mai curnd cu alimente neutre ( brnza ) dect cu cele acide ( fructe ) Consumul buturilor acide rapid sau cu un pai nu prin sorbire sau plimbarea lor in gur Cltirea cu apa dup consumarea de alimente si buturi acide

 Susinerea mecanismelor de aprare ale gazdei n ce

privete fluxul salivar i PD prin :

Stimarea secretiei salivare cu gume de mestecat fara zahar care cresc secretia salivara dar si pe cea gastrica(nu se recomanda la copii sub 7 ani
Susinerea rezistenei la acid, a remineralizrii i creterii duritii suprafeei

dentare
Utilizarea usor solutii sau produse cu concentratie mare

de fluor, calciu si fosfat pentru a produce remineralizarea

suprafetelor dentare prin precipitarea acestora la suprafata

dentara
- tratamentul topic al smalului uman cu soluii de

NaF(1,2% F) timp de 48 de ore a oprit nmuierea smalului i i-a prevenit eroziunea la o ulterioar expunere la acidul din cola.

Asigurarea unei protecii chimice eficiente

. Srurile solubile de calciu i fosfat de calciu au un efect anti-eroziv.

Consumul de produse lactate dupa consumul de alimente acide sau

dupa vomisment Gume de mestecat care stimuleaza secretia salivara Sugerea unor tablete antacide Clatirea cu bicarbonat de sodiu Utilizarea paste de dinti cu bicarbonat Aplicarea de paste si geluri inainte de culcare ( la pacientii cu regurgitatii)

Scderea influenelor abrazive

-Modificarea tehnicii de periaj dentar in special la pacientii predispusi la eroziune dentara;
-utilizarea unor paste de dinti slab abrazive si a unor

periute de dinti soft cu miscari verticale fara presiune mare

Asigurarea unei protecii mecanice suplimentare -Sigilarea leziunilor incipiente erozive -Aplicarea de lacuri cu fluorura de sodiu si cele cu poliuretan ce conin difluorosilan depoziteaz mari cantiti de fluor.

Tratamentul hipersensibilitatii dentinare

Tehnologia Pro-Argin cu arginina foloseste o combinatie

speciala de arginina si un compus insolubil de calciu. Moleculele de arginina ajuta la formarea unui strat mineral bogat in calciu pe suprafata dintilor care sigileaza canaliculele si blocheaza transmiterea stimulilor care activeaza terminatiile nervoase,provocand durerea.

Tratamentul restaurativ

Adezivii dentinari
- asigura o rezisten crescut la atacul acid sau cariogen dac

dentina sau cementul expuse sunt impregnate cu monomeri ce fac parte din grupa adezivilor dentinari. -Se face condiionarea cu acizi slabi pe o perioada scurta i aplicarea un primer hidrofilic care s ajute la penetrarea tubulilior i a substratului dentinar intertubular cu o rin adeziv cu vscozitate sczut umplut cu material anorganic care poate elimina i fluor. -Realizarea unui bizou lung de-a lungul marginii de smal cu o frez diamantat tip flacr. -Se formeaza un strat durabil rezistent la uzura mecanic, combinat cu formarea unor dopuri rinoase care blocheaz canaliculele dentinare.

CGI , COMPOMERI i CGI MODIFICAI CU RINI

- elibereaza fluor avnd un efect carioprofilactic

- indicate mai ales la pacienii n vrst i cu risc cariogen crescut. -Au o variata gama de culori, rezistena la uzur si nivelul de lustruire. -CGI o contracie de priz mai mic i au in coeficient de contracie i expansiune termic asemntor cu cel al dintelui.

Rsini Compozite
-Sunt indicate materiale cu un modul de elasticitate mic cum sunt

compozitelor microfile care mai mult absorb energia transferat i mai puin o transmit la interfaa cu structura dentar astfel nct legtura dintre restaurare i dinte este mai puin solicitat. -Modulul de elasticitate al compozitelor microfile este mult mai mic fa de cele hibride sau convenionale, -Etape : -condiionarea tisular: dup aceast manoper dopurile de smear-layer sunt eliminate din orificiile tubilor dentinari, crete microporozitatea intertubular iar fibrele de colagen peritubulare externe sunt expuse. - aplicarea primerului: utilizarea unui astfel de agent hidrofilic crete gradul de umezire al suprafeei de adeziune i scade spaiul dintre substratul dentinar i adezivul ce se va aplica ulterior. -aplicarea adezivului : prin care se urmrete formarea stratului hibrid de interdifuziune prin care se realizeaz retenia micromecanic i chimic a materialului de restaurare. -aplicarea rinei compozite: aplicarea n straturi elimin pe ct posibil contracia de polimerizare ce poate pune n pericol durabilitatea viitoarei restaurri..

RC cu liner din CGI i adeziv dentinar

- Tehnica sandwich reduce micropercolarea n

comparaie cu cele realizate numai din RC mai ales la pragul gingival. -retenia este superioar deoarece stratul de liner ar transmite forele de flexiune ntregii restaurri.

Restauratii protetice : fatete si coroane semifizionomice

- Dac sunt afectate numai feele palatinale putem indica o faet din aceste materiale realizat prin tehnica direct sau indirect. -Porelanul este mai rezistent i mai estetic i poate reconstitui i marginile incizale cnd ele au fost erodate. - Nu sunt indicate pe feele palatinale ale dinilor maxilari din cauza efectului excesiv abraziv aici faetele metalice sau din compozit fiind mai utile.