Carol al V-lea a mo~tenit un imperiu vast, carepitrea sit domine Europa secolului XVI.

Dar dimensiunile imperiului erau mai degrabit o sursit de slitbiciune deciit de putere ~i, timp de 36 ani, Carol a infruntatimari dificultit(i.
amilia Habsburgilor a devenit o forta In Europa Centrala In secolul XV, cand ~i-a concentrat puterea In jurul ducatului de Austria. incepand cu 1438, capul familiei a fost ales ~i 1mparat al Sfantului Imperiu Roman, cu toate ca suveranitatea sa (asupra unui teritoriu corespunzand Germaniei de azi) aducea mai mult prestigiu decat autoritate propriu-zisa. O dinastie superioara Dupa aproape un secol, aliantele matrimoniale ~i decesele din familiile rivale au facut din Habsburgi dinastia cea mai puternica din ~)Europa, titlurile ~i teritoriile ajungand In f mainile tanarului arhiduce Carol. Nascut In 1500, Carol a devenit rege al Spaniei In 1516. Trei ani mai tarziu, a mo~tenit teritoriile austriece ~i ducatul de Burgundia de la bunicul sau Maximilian 1, precum ~i titlul

de imparat al Sfantului Imperiu Roman. Dupa Spania,a urmat sudul Italiei, Sicilia ~i Sardinia ~i marele Imperiu Spaniol care era creat In cele doua Americi; in calitate de duce de Burgundia, Carol a condus ~i J;arile de Jos CBelgia~i Olanda). Aceste posesiuni l-au facut pe Carol al V-lea conducatorul celui mai mare imperiu european, de la cel condus de Carol cel Mare In secolul al IX-lea. Imperiul lui Carol al V-lea era prosper, deoarece tarile de Jos deveniser:l centrul comertului european ~i cantitati din ce In ce mai mari de aur ~i argint proveneau din exploatarea minelor din America Latina. Carol era capabil sa-~i conduca provinciile indepartate eficient, cu ajutorul membrilor loiali ai famili~i sale, fiind ajutat ~i de trupele spaniole. O sarcina nu prea u~oara in ciuda avantajelor enumerate anterior, sarcina lui Carol nu era tocmai u~oar:l;imperiul nu ~ numai ca era vast, dar ~i inaccesibil. caile de .x comunicare intre majoljtatea regiunilor sale Spania,Italia, Austria ~i Olanda -erau lente ~i dificile, chiar ~i atunci cand nu erau amenintaie de puteri Invecinate. De asemenea,datorita dimensiunilor imperiului, existau forte ostile francezii, printii germani, luteranii, turcii -la tot pasul. Cheltuielile excesive pe care Carol le

O Carol al V-Iea, imparat al Sfantului Imperiu Roman, rege al Spaniei ~i al marelui Imperiu Spaniol din cele doua Americi ~i conducatorul Austriei, ,arilor de Jos ~i Italiei. Acest imperiu vast era prosper, dar greu de controlat.

O Papa Paul allll-lea (centru) ii impaca pe Carol al V-Iea (dreapta) ~i Francisc I al Fran1ei; dar nu pentru mult timp. De~i Francisc s-a casatorit cu sora lui Carol in 1530, intre cei doi au inceput in curand ostilita1ile.

f:1cea In scopul finant:lrii de r:Izboaie au devenit $i mai mari datorit:1 inflatiei din secolul XVI, iar prosperitatea Indiilor $i a t:1rilor de Jos nu era de ajuns pentru a-llmpiedica pe acesta s:1 se afunde In datorii. Carol era un conduc:1tor cofi$tiincios, de$i nu str:Ilucit, lns:1 de-a lungul dornniei sale nu a fost niciodat:1 capabil s:1-$i exploateze victoriile sau s:1-$iadune toate resursele pentru a face fat:l unei probleme majore, deoarece Intotdeauna ap:1rea O nou:1 criz:1 ce trebuia rezolvat:1. O astfel de problem:1 era $ubrezirea Sfantului Imperiu Roman, un grup de teritorii cu sute de autorit:1ti separate. Acestea cuprindeau cateva state rnari, ca Bavaria, Saxonia $i Brandenburg, unde printii erau independenti $i, prin urmare, ostili vis-a-vis de cre$terea autorit:1tii Imp:1ratului. Orice planuri de reformare a imperiului se loveau de opozitia acestora, iar Carol nu a reu$it s:1 creeze O "Nou:1 Monarhie" centralizat:1 In Germania care s:1 poat:1 fi comparat:1 cu Anglia $i Franta.
115

IMPERIUL LUI CAROL AL V-LEA

Dificult~tile lui Carol erau intensificate de diviziunile religioase care fusesern provocate de Reforma Protestant~, Inceput1ln 1517 de Martin Luther. in 1521, In cadrul Dietei (adun~rii) de la Worms, Carol a sustinut doctrina catolic~ traditional~, condarnnandu-l pe Luther, Ins:l Inainte de a trece la m~suri concrete a fast retinut de r~zboaiele franceze. Dusmani de temut Temandu-se ;~ nu fie Incercuiti, regii Frantei deveniser~ cei mal mari du~mani ai Habsburgilor. Prima confruntare Intre ace~tia a avut loc In Italia (1522-29), unde Carol a obtinut o vittorie decisiv~ la Pavia (1525). Regele francez, Francisc I, a fost capturat ~i, pentru a fi eliberat, a pl~tit o r~scump~rare uria~~ ~i a semnat un tratat prin care ceda teritorii imense lui Carol. ins~, la Intoarcerea In propriul s~u regat, Francisc a Inc~lcat tratatul ~i a pl~nuit o nou~ aliant:1 anti-habsburgic~. Unul din membrii acesteia t:ra Papa Clement al VII-lea, a c~rui participare a dus la teribila Asediere a Romei (1527) de c~tre mercenarii germani Infuriati pentru c~ nu fusesern pl~titi. Carol a ie~it din nou Inving~tor din r~zboaie, iar cand pacea a fost stabilit~, In 1529, Habsburgii au primit Milan-ul, ~i au reu~it s~-i expulzeze pe francezi din Peninsula Italic~, unde ascendenta habsburgic~ a corttinuat timp de secole. Aceasta a fost probabil cea mai important~ realizare a lui Carol, de~i-o Italie devastat~ ~i s~rncit~ nu mai avea valoarea de odinioarn. Francisc a pomit Inc~ dou~ r~zboaie Impotriva lui Caro.l (In 1536-38 ~i In 1542-44), f~r~ ca situatia s~ se schimbe din punct de vedere material. Un alt du~man al lui Carol a fost Imperiul Otoman. F~cand presiuni asupra Europei de Est, turcii i-au zdrobit pe unguri In b~t~lia de la Mohacs (1526) ~i au asediat Viena. De~i asediul a e~uat, turcii au rnmas In apropierea Europei. in zona mediteranean~, ace~tia au capturat Rodos, Alger ~i Tunis dar, de~i Carol a reu~it s~ recupereze Tunisul (1535), expeditia pentru eliberarea Algerului a e~uat (1541).
116

O Pictura reprezentand o lupta intre turci ~i cre~tini. realizata de pictorul italian Tintoretto. Imperiul Otoman s-a dovedit a fi un inamic de temut.

O Scena din batalia de la Pavia (1525), din care Carol a ie~it triumfator impotriva regelui francez Francisc I. Francisc a fost capturat ~i i-a platit lui Carol o rascumparare uria~a pentru a fi eliberat.

in ultimii ani de domnie, Carol Quintul a fost pe punctul de a lnregistra succese In Gennania, profitand de annistitiile cu francezii ~i turcii pentru a lnfrange liga printilor protestanti la Muhlberg (1547). Dar, ca lntotdeauna, succesullui Carol nu facea decatsa-i uneasca pe ceilalti du~mani ai sai. Franta i-a subventionat pe printi ~i a intrat In razboi, care a luat sfar~itIn 1555 prin pacea de la Augsburg.

in aceast~ perioada, Carol s-a decis s~ abdice. in mod semnificativ, Carol ~i-a imp~rtit imperiul enorm ~i tulburat intre fratele s~u Ferdinand, care a devenit ducele Austriei ~i viitor imp~rat. al Sfintului Imperiu Roman, ~i fiul s~u Filip, care a primit Spania, ltalia ~i tarile de Jos. Carol s-a retrasin Spania, unde a tr~it lini~tit pin~ la moartea sa, in 1558.