Comentariu

la

Evanghelia
Cartea

dup
I

loan

Copilria
fost Spre deosebire de Augustin, al crui destin a Origen marcat si decisiv orientat de mama sa, Monica, viei, va avea ca model statornic, de-a lungul ntregii Alexandria, figura tatlui-martir. S-a nscut probabil la Porfir va spune n 185, intr-o familie destul de nstrit. marele mai tirziu, comparindu-1 cu Ammonius Saccas, Origen s-ar fi nscut pgin i ar filosof neoplatonic, douzeci de ani, cind ar fi fi rmas pgn pin pe la

confundat de Eusebiu cu un oarecare Leonidas, de i el, ca martir, in aceeai perioad. Tragedia se intmpla in 201, cnd Origen abia mplinise 16 ani. Ne seama ce ran adinc, nevindecat pn la sfritul vieii, a lsat cumplitul episod n sufletul adolescentului devenit la o virst att de fraged capul unei familii
fost

capitat

dm

numeroase,

Cci

el fiind cel mai mare din cei apte copii Tulburtoare este comportarea sa n aceast mprejurare. dorind s-i urmeze tatl pn la capt, hotrte
!

se jertfeasc

el

nsui pentru dreapta

credin

ntru

mbriat

doctrina

barbar"

adic

religia

lui

Hristos.

certitudine Afirmaie total mincinoas, fiindc se tie cu urmeze tatl su, cretin fervent, dei 1-a ndemnat s

Nereuind s-1 imblnzeasc cu vorba bun, mama sa e nevoit s-i ascund mbrcmintea, pentru a-1 mpiedica s ias din casa. Totui, fiul nu abandoneaz
Hristos.

ciclul

disciplinelor liberale, i-a

insuflat

in

acelai timp

Scripturi. Lucru o pasiune acerb pentru studiul Sfintei cu o deloc neplcut copilului, care, dimpotriv, muncea rivn peste msur, n aa fel nct nu se mulumea numai cunoasc simplu i superficial nelesul Sfintelor Scripmai mult, vrmd sa ci cuta nc de pe atunci ceva

turi,

ncurctur i pe descopere vederi mai adinei, punind in se ascunde tatl su atunci cind l ntreba mereu ce anume Dumnezeu." n dosul Scripturii celei inspirate de
Martiriu! tatlui

de uor. El se simte dator s- trimit tatlui aflat in nchisoare un scurt rva cu urmtoarele cuvinte S nu care cumva B-i schimbi prerea din pricina noastr !" Mai trziu, contactul cu filosofia pagin l-ar fi putut ndeprta de credina cretin. Martiriul tatlui ns 1-a inut mereu ca o legtura de snge n snul Bisericii. Patimile lui lsus fuseser recapitulate sub ochii lui,
att
:

Sever (193211), n 199-200, mpratul Septimiti pregtindu-se pentru o confruntare cu prii, trece prin asalteaz Palestina i Egipt. Aici, preoii cultelor locale l
acuzind cu reclamaii mpotriva cretinilor si evreilor, intre 200 i 204 ambele religii de prozelitism. Astfel soldat cu mii i mii se declaneaz o prigoan teribil, la modul de mori. Guvernatorul Egiptului, Laetus, aplic mprtesc. cel mai strict i crud cu putin consemnul crui al Origen, Printre cei arestai se afl i tatl lui nume nu-1 cunoatem dintr-o surs sigur, dar care a

inima lui, prin patimile tatlui -martir. Intr-o omilie despre Ezechiel. va spune La nimic nu-mi folosete am un tat martir, dac eu nsumi nu triesc cum se cuvine i nu fac cinste neamului meu nnobilat [prin singel, adic martiriului tatlui meu i mrturisirii de credin care l-a umplut de slav ntru Hristos."
n
:

Condamnarea a adus dup sine si confiscarea tuturor bunurilor familiei. "Vduva, strmtorat, a gsit totui la o cretin bogat, care s-a oferit s-1
sprijin

in

pe Origen, cu cas

s-i

anume

dect Origen. care predica

i mas, ajulndu-1 n acelai timp continue studiile. Dar sub acoperiul ei tria i un Pavel, originar din Antiohia, mult mai n vrst o eretic. Despre

nvtur

aceast

nvtur
i

nu tim absolut nimic. Pavel era un

orator abil

inteligent, chiar sclipitor i,

aa cum afirm

tinr nsetat de lucruri no Nautin, parc- imposibil ca un mcar o clip, de farmecu Origen, sa u fi fost rpit,

ales

ca cert mal hme pregtit dec discursurilor unui ins in mod prima data cu aici contact pentru fi luat oare el el prima oar de marile pro-

mcar

Gnoze bleme

tare, toata

*>"* n,C viaa? Iat intrebri si supoziii cind detractorii sal li vor un rspuns cert Oricum, atunci doctrinare sub influena gnostacu a de e ezie sau devieri pgne, nu vor uita s-i aminteasc c smului si a fiiosofiei rspuns, lui Pavel. Ca

se fi izbit aici pentru vor frminta. far ncefilosofice si teologice care-1

?

sub ameninarea decapitrii li se interzicea preia ntrein legturi cu paginii. Origen hotr o parte din atribuiile preoilor refugiai. care-i ncepe de fapt apostolatul su laic. Printre paginii frecventau coala de gramatic erau i muli doritori

Aa

cretin. Origen i aduna la el acas unde, mpreun cu un grup restrns de cretini, citeau i comentau pe ndelete Sfintele Scripturi. Reuniunile fervoarea se desfurau ntr-o not de exaltare vecin cu
se iniieze n religia

mistic. Membrii comunitii

cptaser

drzneal,
vingerile
fost

nct unii dintre ei

o asemenea ni-au declarat public con-

anturajul de anii petrecui n folosita epistol autobiografica, Orige" va scrie ntr-o cu triasc dei era obligat "i de Eusebiu, sa se roage imom totui nu s-a nvoit niciodat reguk de cretineree preuncu el si pstra inc din nvturile eretice pe cnd pentru Bisericii

cretine.
la

Prini

l^i

condamnai
le

de autoritile moarte. In scrisoarea

:

au autobiografic
imperiale,
filosofului

tZ

Origen
al

citeaz numele

Plutarh,

fratele

un Heracla. Serenus, Heraclide (inc nebotezat), Heron,

doilea Serenus,
lui

precum i
era

o fat, Herais, tot

n

Soi

nsi viaa

pus

pericol.

catehumen. Din clip n clip

simea un

fel

de dezgust."

acestea, el fie arestat i ntemniat. Cu toate atepta ncurajindu-i i susinea confraii cu asemenea ardoare,

coala de gramatic

atit n

persecuia

tei

Aquila
literare", a

Dup ce i-a ncheiat studiile ntimpla n 205. Parale leu scoab de gramatic. Asta se mvaacel nfrupta ca un asiduu activitatea de dascl, se va f,
di

deschis o

se pare ca Sile marilor filosofi. Acum pn e] cu care lui Ammonius Saccas, audiat ^prelegerile P Alexandrie, viitorul episcop al cunosc ut pe Heracla, adversar. si marele su 5 an apele cnd, la numa, do, Abia se mai linitiser se stirn, un nou val Egipt, din Laetus de la plecarea lui sub guvernarea Iu, u i, or, de data aceasta a frunte cu muli preot,, Subatianus Aquila. Cei mai fug.t au Demetnu de atunci al Alexandriei,
1-a
,

perioada deteniei, cit i n momentul execuiei, de multe ori mulimea intrtat era gata, gata s-1 supravegherea lineze. Pin la urm, casa i-a fost pus sub locuina, soldailor, Origen trebuia s-i schimbe des pentru a nu le crea neplceri prietenilor care-1 adposteau, risendu-i in fapt viaa. Aceast hruial a durat pin odat cu moartea n 211, cnd Aquila prsete provincia, Sever. Septimiu mpratului
incit

Convertirea total

Viaa

lui

Origen se desfurase

pin

atunci pe

dou^
\

peS

planuri paralele, ine, era nevoit

dac nu

predea

chiar opuse. Pentru a se intrela coal disciplinele liberale

:

epcopul

dinaintea urgiei. Citi au ndatoririlor impuse u puteau face

rmas

pe

loc,

puin,
de

la

numr

cuprinse n cele
lectica

dou
i

fa

cult.

ma,

retorica)

trivium (gramatica, diaq-uarhrium (aritmetica, geometria,

cicluri

astronomia

nvturii
deinea

partea, s-i spunem, profan a muzica) Totui, in sinea lui, ponderea major o exegeza Sfintei Scripturi i la naintaul su Clement, conviea celor dou paradigme, ramificate cunoatere/ ntr-o serie de concepte complementare credin, paidee pgin/paidee cretin, cultur profan/ convieuire ce va marca ntreaga trire religioas istorie a cretinismului pin n zilele noastre. Ne vom opri mai incolo asupra metodei pedagogice origenicne, preluaii i valorificat la maximum de marii teologi

acele cuvinte ale Mintuitorului care spun

nU ne

este

sale.

ingduit
10,

s
fie

nvtura sacr
Origen, ca

10)

Gsim
uirea

la

legtur
ascez,

dramatic

avem dou haine i nici nclminte (Matei, ne artm ngrijorai in nici nu se cade cu ziua de miine." In aceasta epoc de maxim de cuvntul dintr-o exagerat fidelitate

fa

ai secolului al IV-lea.

cum vor justifica mai tirziu aprtorii fie, si, pentru a nltura orice umbr de bnuial privind cu credincioii (dar mai ales cu credincioasele), Origen se castreaz. Gest necondamnat in prim instan de episcopul Demetriu, dar care ulterior va deveni unul din motivele excluderii sale din comunitatea alexandrin. Din momentul conversiunii, Origen i-a pus vasta
Scripturii,

relaiile

Ne aflm, aadar, ntr-o epoc relativ tihnit pentru comunitatea cretin din Alexandria. Preoii refugiai se ntorc acas. Demetriu aflase de iniiativa lui Origen i, binecuvintarea. Tnrul pus in faa faptului mplinit, ii nchide coala de catehet ia atunci o decizie radical gramatic. Mai mult, i vinde absolut toate crile profane contra unei rente modeste de trei oboli pe zi. Avnd asigurat piinea zilnic, nu se va mai gindi de acum nainte dect la misiunea pedagogic i duhovniceasc pe i-o mplineasc ad litteram Scripturae. N-a care ine fost o simpl abandonare a culturii pgine, ei o adevrat conversiune, o nlare (metalepsis) din planul lumesc n cel duhovnicesc, Vom ntilni acelai fenomen i in hermeneutica sa, unde sensul literal al Scripturii va fi ridicat mereu spre unul anagogic. Eusebiu ne-a lsat o descriere amnunit a noului su regim de via Ziua ntreag i-o petrecea ntr-o aspr ascez, iar partea cea mai mare din noapte o nchina studierii Sfintelor Scripturi, ducnd viaa cea mai filosofic cu putin, pe de o parte prin deprinderea posturilor, iar pe de alt parte prin scurtarea timpului de somn, nefolosindu-se din capul locului nici de

pregtire filosofic
Hristos.

filologic

slujba

Bisericii

lui

de

O catehez serioas nu se putea face plecind la un singur text, acela al Septuagintei, plin de forvagi i pasaje obscure. Lucrurile s-ar fi clarificat doar prin recurgerea la originalul ebraic. Origen nu cunotea ebraica. El a intilnit ins pe fiul unui rabin convertit la cretinism, care, din pricini lesne de ineles, se refugiase la Alexandria. Cretinii l porecliser Evreul. Acesta a exercitat o influen covritoare asupra tinrului exeget al Scripturii, incit putem zice, impreun cu Pierre
mulri
doi au fost maetrii de via cretin ai lui Nautin, n copilrie, tatl-martir, iar n perioada conversiunii, Evreul." Acum redacteaz prima lucrare hermeneutic, un Comentariu Iu Cntarca Cntrilor. Despre ce ar fi putut scrie mai adevrat un clugr n floarea tinereii decit despre pierderea i regsirea iubirii ?i

Origen

ederea

la

Roma

(apvox. 215)

pat

nici

de pern,

ci

dormind numai pe pmintul

gol.

In anul 215, Origen face o cltorie la Roma, pentru a cunoate strvechea biseric a romanilor". Motivul declarat nu pare s coincid cu cel real. El este invocat mai mult pentru a se justifica in ochii detractorilor. Ca i Atena
acelei vremi,

Era de prere
10

un cretin trebuie

respecte tocmai

Roma

avea faima unui important centru in-

CRISTIAN"

BAMLIA

telectual. spre care migrau tinerii insetai de cultur din toate colurile imperiului. Papa Zefirin era pe moarte. Lupta pentru succesiune se ddea ntre Callist i Iosip, acesta

din

urm

acuzndu-i adversarul direct de susinerea

fia

a ereticului Sabellius. Sabbclius, vrnd

justifice unitatea

iniial cuprindea transliteraia textului ebraic, Biblia lui Aquila i cea a lui Symmachus. Origen n-a fcut dect adauge, pe coloanele 4 i 5, Septuaginta (versiunea utilizat n Biserica cretin) i Biblia lui Teodotion, care nu pare fi fost altceva decit o revizuire a Septuagintei. Te-

Treimi, dezvoltase o teorie conform creia Tatl, Fiul i Sfintul Duh nu snt persoane distincte in cadrul unitii supreme, ci devin simple moduri de lucrare (Creator, Mntuitor i Sfinitor) doar in relaiile

monadic

Sfintei

rapla astfel

versiuni

cltorii

cu lumea. Dup ncheierea celor trei lucrri specifice fiecruia, modurile se rentorc in monada primar. Astfel, confunde pe Tatl cu Fiul, in vreme Sabellius tindea propovce Iosip, exagerind in sens contrar, ajunsese duiasc separarea total a celor dou persoane, adic un fel de diteism. Origen a czut la Roma chiar n toiul disputei. Problema ii interesa extrem de mult i o amprent a
lor

Palestinei.

doctrinei lui Iosip se poate distinge n teoria sa trinitar Tatl i numeroase pasaje, el va sublinia faptul Fiul sint dou realiti substanial diferite i chiar ntr-un
n

anume
rile

fel doi Dumnezei" (de pild in Corn. loan, II, 2, 16). In anul 217 revine la Alexandria, unde-.i reia cursu-

cufund cu i mai mare ardoare n studiul Scripturii. Dar cum Evreul prsise oraul, nemaiavind cine s-i deslueasc textul ebraic
de
filosofie

religioas. Se

obinut s-a mbogit ulterior cu nc dou una descoperit n cursul celei de-a doua in Grecia i alta, pe cnd se afla n Cezareea nceput n anul 217 la Alexandria, munca de ntocmire a Hexaplei s-a ntins pe cteva decenii. se achite Pe ling lucrrile personale, Origen trebuia i de ndatoririle publice. Numrul celor care-1 frecventau sporea din zi in zi. Deja i formase un cerc de prieteni intimi, n special dintre elevii din timpul persecuiei, ntr-o zi, veni s-1 viziteze un brbat foarte bogat i cunoscut in Alexandria, pe nume Ambrozie, care, sedus de gnosticism, dorea s-i lmureasc unele chestiuni mai delicate. Origen reui s-1 aduc pe calea ortodoxiei, ba mbrieze modul de via al deschiar l determin Ambrozie era cstorit. El i vriilor, cu toate dedic o parte din timpul i averea sa Bisericii, punnd la dispoziia lui Origen o ntreag armat de scribi menii Mai mult de s-1 ajute la redactarea comentariilor apte tahigrafi i stteau n preajm cnd dicta i se

(cci el nsui n-a tiut niciodat bine aceast limb), se silit s-i procure cteva traduceri greceti folosite de evreii din diaspora. Aa a nceput realizarea celebrei Hexapla. Aceasta era o carte cuprinznd Vechiul Testament scris pe coloane, care prezenta, n sinops, textul ebraic transliterat cu caractere greceti plus patru versiuni n limba greac. Ulterior, Origen va aduga nc dou versiuni descoperite de el nsui. Nautin demon-

vzu

schimbau alternativ dup un anumit timp. Nici numrul copitilor nu era mai mic. Tot aa stteau lucrurile i cu numrul tinerelor fete care transeriau frumos textele. Ambrozie oferea din plin ceea ce era de trebuin pentru ntreinerea tuturor. Ba mai mult, el depunea o rvn nespus la cercetarea anevoioas a Sfintelor Scripturi i ndemna in chip deosebit pe Origen s-i redacteze comentariile.

streaz, cu argumente imbatabile,

Fr

insistena, uneori chiar scitoare, a lui

Origen n-a ntocmit

ci

singur Hexapla, adunincl laolalt versiunile disparate,

a plecat

Ambrozie, marile tratate Despre Evanghelia lui loan i Contra lui Celsus n-ar fi vzut probabil niciodat lumina
zilei.

de

la o

sinops deja existent. Aceast sinops

Ambrozie

1-a

ndemnat

explice

nti

nti

13

i!

iatalMir.ll va)cnli ui

ar,.

1.:--|.L;iir

Dumnezeu,

itp.l-

:,

it in.ii e.i .\<plicil ir..-

num o dina liber poate -Ai ru. Cn-dea. sprijinindu-se i pe un c tonte fiinele (1 Ca. S, 2B), ntru Domi rituale se vor refiusi pin la ca Cundidiu a fost o alt pies cumpromitoa
laarte greu sa priCL-api
la nesf'rit In

din Apostolul Pavel

urm

virtuile

acumulai
i

creat deci toal.- 1'iiiHcle spinii ia li' ail'ruptuuiu-se, s nceput, din feri-

,r

pentru ci dispur.eju

.!-

lit,rlart:(
atori,

228 i 229, co unt,.,/., Gtmm- Nici D din Scripturii nu eons .1 ;.'.:. .'.lltiVat. llC fi/lM declt aceasta pentru
rnii'L-ul pur al revoiara-i 3jat de Dumnezeu, atunci,

spiritual.
nie,.

atit

K-o poi citi cu de simpl, diiar

se

pare,

la

.-M

>-

; 1

' '
'

ndamentale.De pild, n episodul separrii pe-

'"
i

transcris de

talii grafi,

n
t

fizi

iCpririyiv.i

Tema

dezbaterii

Ircbuia

turile

iscat pe Fm. numai ci i polemic asupra pasibilii:

pn

pret-'.ri,

jionsiil

Grigen nu pretindea ultim al Cuvntului re

infinit
si

..

Pentru

ddus afirma ca diavolul este r

Scripturii snt, raportate la

nite,

inteligena omeneasc,

infi-

cum

necuprins este
,:e-v

Dumnezeu
r
:

nsui.

Cu

imt din proprie voina i

fi

e,

aa
;

smerenia creaturii

cunoaitL1

i-si

accept

limitele,

in stare

se

ridice,

neles uri au vrut

Dar neleag c:

pesc,

noi sintem enntieni de ignorana noastr."

P
Apariia
spiritele.
fu ciul

,rfw,
iJi;

in

MM fZWJ
eparte de a aplana

lucr.'jrii

principii.

L-oniliclui tu LjL;o]-irlile eck-zlaslicc-

Dupil ce a fetat

Genezei

(VVIII),

xandria. In Omilia denre Seremia in

nc pairi tomuri din Cometinemeisupoi nd atmosfera plin ari aii plece din AleInim un pasaj revenumele Lui.
(Ier.

IU.

ii).

Acest ctivint
pr.idii

al

profetului

reni la

se

nate

din

idem

uneori. Cind cineva

lai

l
t

seama

a ajuns

s
lui

fie nefericit,

turii
!

m dau
slnt
...

sale

s sufere si fie V i o Cuvin tului dumnezei deoparte, la ce hun s

hruit pentru

din cauza

Inv-

ntlur' attea sciieli ?

i

Daca

c nv

proclam Cuvintui

.unsid.r.,

da,,

rit.,

lui Sacada, Origen itsUdim: sile in timpul persecu-

iei era mal ndrituit

dMH

.ostul _si

disripnl

mbrace

..-iliYiu;
.'

-nativ ni plecrii sole trebuie

:,!

l'4Jiici:iJlll

..ii.'-ede.'

ii'.Liipatjil

s."i

neleag
fi

teoiugie

ncercarea temerara a lui Origen de a constitui apt,', cuspundi! iji'uhleiiielo!' spirituale spe-

Uialitii din Alena

Adresindu-se exclusiv

s-1 flatase pe
care

e|ri

punctele de veden

odinioar

II

Origen ho ta rite

pretutindeni de mama e eproducem textul lui Eus Auzind de- Liimn

i

:ickias;i

IVii-n.

vad
lui

si

ea un

njcnienea
a

om i

si In

euniiuneie
petrecea in

tralofiice

unanim admirate.
renii

Antiohia. ea

prin

nite

ofii-ri

guste din vreme cp din

stat in npropierea ei

privitoare

la

un timp. aducindu-i multe mrturii mrirea lui Dumnezeu si la frumuseea

nvturii
ir

Orii

plecau

.MtAiiniiriJi.

Dar

pinii

n
dict
5

expedia enrtca a V-a

ie.
i

in sfinit, la

a Vi-a.

Dar

la

Alesan nuraa

[i idilizat

de tusehi!.

treburi tttgente n
'(.irii?
c-nti!

leg

vaci. In plus.
[-ivii-

i
s

risc

iiin

deduce

1 intenia

clar;',

era

Alexandru Seve

Hirotonirea (232)
Grecia pe si cel mai primejdios), ci pe uscat, dc-a In Cezareea Palestinei rura dar acest popas, dcsl scurt, ii aduse bucu: iniiativa a vei a hirotonirii. Se pare
spre

inutul enciclicei

iui

riem<:!-rn.i

.irvui^ind

rspunsurile

care lc-a provocat: de pild, scrisoarea lui Drigen cb

Plec

nu

marc (drumul

dar

Ponian. Demetriu

acu

pe Teoctist de a

fi

ncalc;

palestiniene.

Iul

Origcn du a se

stabili

in

Crtci

N t

fac

lucrurile (rum presupune in Schia sa Nautin), Blond pune ntrebarea de ce i-a mai continuat OSgefl fi torta spre Grecia! De ce n-a rmas pur i simplu
:

bisericii

de
Ti

dcct ar
scolii atit

de

filosofic

de puternic,

nici i unde era neles i admirat mai mi mira; putut spera in alte pri !? Probabil ateniene osercit-L asupra lui o Btrne incit nimic nu 1-a putut determina

ajung" la Atena (ori la i intaarc din drum. Piu toarcere, episod ncchtabil cu certitudine), Firmllian c si aici o vren Cewreea Copadociei 1-a invitat sa

rmin

Protestul iui Denutiiu In

foarte

urechile

Scurt timp. vestea hirotonirii ajun episcopului din Alexandrin. Demetriu, pr

egipteni, In care
ii

versiunea Dialogului cu Ccndidus, citat de Demetriu. fusese special

falsificat i-i
i-f

mal muli colegi

al

afurisea
si

pe

remi:.e episcopului

din Ieru-

episcopi din Palestina. Tcijetist al Craareei

Ierusalimului.

Ale*
mari

salim copia autentieu,

.i.iriiJ..

de Nnigrafi. Aici nu se

Se poate reconstitui

linii

scrisoare autobiografici

in

care

s-i frecventeze pe ereticul

P.ive.1 si

povestea cum ajunsese pe Ammonius Saecns.

cum
ce
i

se

apucase

predea
s;i

religia, clin ce

motive

is

parise
se

elevii in clc.U, grujK-

o^ansai i

incepiitori)

imde

pruse

folositor

le

filosofilor.

Euiebm va

operele ereticilor si studio descoperi scrisoarea respectiva

redactai

Auto-

op
1

,,,,

,.,

.,\

df

i sincer

prieten c pentru
isi

ddu

sfiril-

sj
Atena
la
'ncilili.iif

a fost alea Herae

a-

peri tiu

pi

n-u

Io;.

a se intoaree. d lezareea. tia n

de toate

idili:

de

studiu. n plus,

i-i pute

plt-

clin

orieind la dispoziie salariul lunar.

Instala ea ia

Ce

areea

{234235)
tilni

pe Origen.
de pro-

:at

atit

(Incepind cu

rescrierea

ce

timp o pierduse) i,

dup
La Alexandri;

fu ntrerupt, tot de Ambro:

Omgcn

le

dedici

eatatwa

Cesirera ii redo

ii

Dumnezeu.

Ia (ii

<<-

''cric

La

Cez.
fiii

ii

urinai

Elili
;-icu !:i,j;njcle i lu pentru lui Teodor. Oric-;r. isi 1 doua oar drumui Cireciei. Se instala intii la Atena, jnde i termin Crile despre Ezeckiet. Apoi, lsind ieeparte proferi, se apuc- de al doilea Comentariu ( U Vmtarca Cmarilor. Peste puin timp Insa se stura i
: l

asofi"
:r

dcscr.

primele vciciin crcsiinf (ni vieii desvjrUe Intru Uri:

privegherile
riitdii

in-ibri'nias-J

studiul

adintit

al

.Scripturii.

Intre
.'ii

toii Urigen detiiie predicatorul ofjrial" tn fiecare dWaeaVS explica Vechiul Tcs duminici, miercu; ment, iar d trei ori pe sptmin -. Apostolul (Favol) 9! Evanghelia. Ciclul 1

de

d- ?i.

aer o alt ediie"

lor

.rerectezo prin luiurii.-

pslr.LR- :n

Vechiului Testament. Obinuia pe muie treceai manuscrisele Bibliibiserici sau oferite di

a
?

Cfa
prin

n Teu ipla. Nirapulis.

doua edere

la

murul

aparatului

.1

'

ur.i-

'

provincia

Palestina.' Guvernatori.! a f't mut.:t de aici i,

mpreun

rmase

fr

stpin. Putea,

plece oriunde poftea. Se

de hotrirea conciliului
tiunile

episcopale.
a scris

ntrit! i mai tare pr Y racla, cmc

papei,
Ia

Ba

!
I

ulii

cu pricina,

episcopul

Faptul 1-a numaidecit din

Thmuii

era

Bea!

predice in cadrul comuni

alt

parle,

pentru

a-1

ci

[jriH.enil.ir

din .\lc,.,nu.i

^iiidr-ntulu:

din
'...

Hei.
|.

a daiigind

scrisoare

'

lui

de complotul adversarilor

sui

trimise

"

prietenilor din Alexandria, spre

de

dul

ani.
BStBai,

dicta

pcate

im enorm rupnnzind pun

Dup

nu iipue
pentru
Q

coea trecu Iu Prmcrb,? o inccap.'i. Inetd

urechile papei. Origen trebui &

e opara

Sir'uonrea

lui

Matacfo
luci-

HM P(M F

.i

da satisfacie: .Pentn

Thmuis de Her.icla destitui pe Ammon us din Filip episcopal, inliruuiridn-l cu un It preat,

Iat cum

50

peirtrur

ivanghelia
,a
.-:L']-,li[]Q;i

dup

Cczarccn. Aici

t\tL!':-.:;j

la

:\!j.U

Alexandria, im exemplar din ir -o mai veche lucrare ani Lnnos alethes (Discurs udevrat), a lui Celsv ^gerindu-i compun o 'l<\",:'''0. Origen dicta dintr
i-ptirui,

Cltoria

la

Nicomcia

:':'i!i

Psalmul 117

sun
a

Domnul, dect

Evanghelia rtupo

pe calea adevrului

Persecuie hd Deciu (250)

Dup;, asasinarea lui Ueeiu.
liii

moartea

Vilip Arabul, n anul 2*9, tronul

ciniv.-

ii

ivvt-ni

Arai
s;i

un

j.iii-1

prin

-:;ir-

toi

cetenii
in.-ii'irufi

Qi;

ob!i;!aU

.iJuci

jertfe
fi

leilor

iir.pori- i!u!

magistrai or. Oricen n-fuzi

('VI.

isioritl

hisiTicca.icu

XXIX)

ni

km spun.-

fu ntemniat, n o.i ;i indurat

'lrisir,-,

nchisori
lin

casne trupeti, rni pe tot trupul,

rversate

sultfinie

pricina lanurilo niVlor

din doctrina

teologic a

iulie:

fost

de Pamffl traduce din

i de

Eusebiu. Praitru lucrarea lui Pierre

exemplul tatlui rAu, ar

Fi

dorit

sfrse.nst

numai o n ma'liriului Ori ponte 'ie a'iatli::i tiric i-nr fi convins pe detractorii si de sin: Scripturi. credinei lui in Hristns si in adevrul Sfintei
Cristian

BADIL1A

Hriatos prin cor (1 Cor. 8 din De uraliane

(di'
13).

heu)
gl

Date
riul

exist

prin

re

afl
Fiul
aici
int-i

in El (In. 10,

sntem"

Aadar,

autentic al lui Ori

n)

si este trebuie Tatlui_prin irite mediul Fiulu

aducem

mulum

licen

.111 17, 31), ceea ce iari presupune 1-,-ir putea cuprinde pe Tatl. Dar, rspunde Origen, este vorba numai de II cuprindere a Tatlui prin si inclrpriini'. C"l ii' im- nri veste cuprinderea

2.

(Origen sp ine
II dh"

c|

Fiul

este

bun

in.

chip ubso Ut.

Citatul se ret
ap' rj.ii Lui

De

principii*

cartea a ni Origen comcnteuz

-.,

tentele Scripturii la r
v.m j cind a
ff.st

tradi|ia

cretin

r L-ferit

dl[il::l.ls'

vo

.ci

piu. Crcdin

epde relaia Fiului cilmea Iui Solora an 7, 26. Cor dof stane, oi se- strduii^rL s;'i Fiul prin'.e.jle toiul de Io T. tai. Dumnerai necrea ;i, ci Ajungind la fof 7, 2fl, el gsete cuvintele: imagi osete, cum e i norr buntii sale-,

drept

bL

pentru demonstr
L-tala

depind
acestei

tai

Pe

scurt,

Tatl

c
_( ikon)

Fiul,
3.

imaginea

bunti.
nu-1 cunoate pe

[Origen sp ine

ci Fim

Tatl

num r linit. El dnvede cuprinde i delirai ne ce El nsui nu est n r ultima afirmai to cmai pasajul nostru a plici Origen cuprinde pe Tatl Ini cuno aste pe Tatl (In. 10

sufletul

lui

Hristos

Silipi .r-u
'

tii

(a

uria

lui

letul lui Hristos

Ieronim. epistola 124, unit n chip total, unic

I

in
iii-,

animalele

Origen
siBur

tania^

pricina ar :i *

fi -,

responsabil? de faptei

u Logosul divin
ivi'il
IJLUlI

nc de
,-irtieoL

la (Tealic
Sr,
ii-

fniiias

'-

',Tolne:-le :mn-:ii m'lia, [''->. driincsi nil pretinde c;i

--" ; ^.P^.bUl.

'"

y-

!n

e:i burice-

pincce'ie
ii

M;:rie1

Autorul actului
o plus

trebuie sa
citit.

deform;

n.devrul

dogmatu

testul

pe care

1-a

i,

le
i

ea exprim o concluzie care se putea trage [lin sale asupra estlatulogiei, expuse in mai multe
din

De

principiis.

Conform acestor

opinii,

dup

doctrin ea venind in contradict'c eu afirmaia despre Jocul venic" hrdt celor ri (Mat. 1B, 8 Prt&tem era de a ti dac trebuie acordat m
pectivn
a

mintuirii universale,

pe

bunifiii infinite a lui naratoare a lui Hristos.

adversarilor
sfii.

Dumne

pentru a

doar sa

cunoasc'

luci
I

realizeze" (Filocatia, XXIII,

iii
.

jOriur-n

un pasai din De rfi!ur!.. de Teofil din Alexandria Arta magic one realitate pare un euvint care nu acoper nici o
r.-neti prep-jzii.- se ri:frr;i

paw) ci mugin

tiu este

wn ral.
i

sau nvai fiind de ngerii majoritatea contemporanilor cer. Dar autorul articolului admite fatalismul astral.

(att si

fOnle
propoziie
tratatului

vrednic de dispre.* OriRn, afirm efl arta un euvint cnre nu acoper nici o realitate
el
.

magic

reaar,;
isc

nu

n.isefjt'

nici

in

originalul

al

De
ti

principii*,

nici

in

traducerea

8 de Rufinus. Ar
veo
sfirsit" (I.uca

fost

Adver
ic ar acoperi
i

versotul din Evanghelie

1,

33).

contraabsurd ca Origcn Domnia Sa (n Fiului) nu Totui, el citeaz de mai

vreo realitate" (cu

I
.

luat drept afirmaie categort rase doct ca ipotez. Magia ii er

ctre Corinteni
va preda
atunci

(15,

24-28],
fi

mprai a /domnia

lui

anume c la sfirsit Dumnezeu Tatl"

Tocmai

Dumnezeu va

totul in toate".

iama eficient

tpmetm
de beatitudine
de ceilali.
aceasta pro|

oastr.-it

in

:deri
t

(din

starea

T'LIUtI

pentru a se

ngriji
aici,

explic*

^OfcMI
1

ie'

l<:--n.

Aa
Ric

cum

apare

astral.

Astrelo. arinii'!

sub

nici

fc

rolu.i

omentarmlai

ia

Ewmgluilh

dup

de tratatul

De

principi ins.

Dteztoml a venit n lume nu ca

3.

IDrigoi
I

cal

Tatl nu poatr fi ten de Fini aprea in De principii; (II, 4. SJ.

Tel

trailuiT
iM'rsili.'i.f

.ii-l

teiul

n'

irivisibilis rit

Dens;
n.r-

per ""turn

et.

n*qua Salralnri

(Rriult,

aadar,

cum

Dumnezeu

ar

fi

lui

El este invizibil prin natur, pentru Fiul"). Adversarii spun nul nu-L asta voia Origen au crezut rr.,.t,.te. Ir. ciino^U- pe Tatl prin vi,.iuc* irilmtivii. rumeni, dup contest. Origen se rejium ta a afirma ca vedea pe Dumnezeu nici chiar MintuilorJi. nu- L imut-.vi;ib,l

Nun;;

cii.

dac

zibil nici chiar

Se face menionat

si

aluzie Ia un pasa} din De priufipiis de Jiietinan in Scrisoarea ctre

(1,

3, 4)
:

Menas

1.

lOrlg

;"-"=
adeur.
1,

Acest,

ti

Origen con enteai Col

S,

spunind desp

La nceput era Cuvintul

sau
n principiu

slluia

Logosul

I.

EXPLICAREA LUI

E(V

ARCH&I

ietndu-1
iroe se
t

pi'

tuale feele,
col

i ar

refer

el in fiecare Idc ui

dori sii ii-iel^ij.i Scripturii, ii

dup

Cuvlntul

dumnezeiesc o

mulime

vi:,.,:

|ir.ic

:.todal.fi

sci

sub picioarele sale"

(I

ajuni

la

Dumnezeu

ti Cor. 15, 2Sj, 93. prin Cuvlntul care- se

;

vor avea o singur ndeletnicire, anume euntempla pe Dumnezeu, ca Bfi devin toi. virit, asemenea unui Fiu, prin cunoatere care acum i tie numai Piui fla. Dac dl alic, CU mare grija, cnd anume ii vor

Tatl

(s

Mal.

11,

27)

cei

crora

1:

arpe,
in

ind din
in tea

carc-L cunoate pe Tatl,

[iac ar lua
inci

seama
in

faptul

tuturor

c
(I

cel ce

vede acum, vede ca prin ofdiud,

id'. iei

tura"

Cor. 13, 12). vcunuscind

aa cum

trebuie s cu-

dru ca, datorita acestui lucru, Domnul El este Ince] ui furtunii i al norilor
I

;i|!'*.l-(il

atunci

cum

=au praonji;. nu cunoate iiu: j Tatl. Ci numai vor cunoate oamenii) cinci uita vor fi, dup Tatl i nul una sint (CI. loan 17, 21).
(ii

40. 19,

LXX). E totui
cepul

posibil ca
[

arpele

Dorm

nc-am ndeprtat de la cineva socotete spui.iibu-c, clarificind un sens al termenului arcMu i aceast divanind toate acestea, trebuie s-i art::, a eatie era necesar fi util neutru ei; rul discuiei noastre. Cci dac urefte nseamn nceput, atit al unei parcurgeri, cit i al unui drum sau distante, i da<:;i nceputul drumului cel bun o laptuirca celor drepte-, trebuie tiut daca orice drum bun arc Ca nceput fptuirea celor drepte" i dac dup acest nceput urmeaz contemplaia
04.

Dac

altele pot fi legate de t de pild, sufletul soarelui slluiete i a toat fptura despre care zice Apostolu creaturi.

Cci

impreun suspin i mpreun

..Cci
ei, ci

are du

f
din

tura a fost
20]
a
(...]
.

supus

i anume

ce

fel

de contemplaie

trupeti.

Cel care De aceea

:,::",:
XVII.
creaiei,
laiul.

95.

Exist, pe de alt par.

s-ar

S un
:

nceput

:,[
ti

rum

prea dup

vcr*etul

La nceput

ai Dumnezeu cerui i pmntul". Cred ins limpede re/ult acest sens din pasajul Crii lui Iov 3 Domnului. care spune: El este nceputul plsmuirii tcut spre a fi luat In ris de ingerii lui" (Iov, 40, 19 LXX).

n-ii

ai.

Un

neiniliat ar

presupune

la facerea lumii

cerul

june nelepciunea in C:u-tea proverbelor Dumneaei creat ca nceput al cilor Sale, in vederea luiTriloi ale" fPrtn.'. 8, 22). Aceasta ne ntoarce la primul sens a ii archi. ca ncepui de drum, fiindc so spune Dumerm m-a creat ca nceput al cailor Sale". 102. Nu vi arca un lucru absurd nici doa ii vom numi arr.h.p (prin piui PP Dumnezeul tuturor, avansind argumentul ci
:

]-a

alai

este

principiul

riuliii.

l-iemiure.nl

este

principiu

eaturilur Hale. iar

Dumnezeu
prind]
c:

este n chip absolut prin

pre are) i
se

prin

Jn

Cuvin

;:ucka;mil

prin UiLiiis/Cliviid: pe Fiul

eril.

i un principiu/ inci.'p.lt al ,rivj(spunem ci. literele sint elemeniele De aceea zice Apostolul voi,
:

afl i

n principiu.

t-ar

fi

cuverdl

fii

nvluiri.

le-a

l'jci

dl

Muc.

lupi
or.

fire,

pri

1,

24). iar,

d' piid.j. d.K.i iiuiiul nfisfiil ilir. ton tura eEle o imagine feiJtrinJ n Dumnezeului celui n ut, atunci arheul/modelul sau nrijjinnr este Tat!.
i

'Tigri: ai

\i;-i,

ind

despre Cuvint,

npidml

iniial ut -unei aciuni

it

adaug mai
1, 4).
t<

intru El era viata" floan

n
Jrinciijiii

Cuvnl. Dar Cuvntul nu

(imputa iniial) al

ntul
irin
n

dumnezeiesc,
nici

Cel

de

la

Carp

fcogts
lui

5-au

decit Kiui

Uun

viaa nu i Eu s
?

afla

B. Principiul legat de

Kml

lui

Dun
terme
(I

d daca
;t
i

posibil

nelegem versetul In

e afla Cuvintul"

XIX. 103 Deoarece pe care le-am desluit

semnificaiile

pin acum.

sint atit

Vedem

setul

care dintre ele va trebui In principiu se alia Oiuifitul".

dup

si in acest sens, anume, create conform nelepciunii i cunform plaansamblu de noiuni aflate in Cuvint.

unc
l>

insuflcrl.".

fOnfjsifcftos mira),
;a

Duinnc'Jru
=:,

n In

'::..

oecinc de
:;i

planurile c.fe se jf'al]

lTiri

(rup

A
Kr'i^'jli.'
.1

forr-i,"!

cu umil

-bin

5|;;;n

dac

fiinelor

materiei.

firt.'U,

jjjKsnr, sa alini-anr. inl.r-un

<ms

iii-slul

LIlLUuV

li

tsircn

i:<

im

prinri,

faptul
:

(nl.ii

deci,

cu luare aminte

toate
inlrucit

semnificaiile numelor Lui

este nelepciune, este i intrucit este Cuvint/I.rgos. principiu". ndrznim
.
i:i

(vom gsi)
principiu,

c
iar

numai
nici

izba veti- tiuliibiiiwte

nu

nlr-al

mcar
afl
,

deoarece

Logosul se

Sli.jtllf

Inc-

LueLpciune. Logos, Via

un medic care hir^ii

r:

devenit astfel incit sa jiu se foloseasc d '.a-i ngrijeasc pe cei car

ci

r,

iltceva pentru cei in stare, prin isca eimtilc Sale.

numai de El ca nelepciune, Logos desvirire

!

II.

EXPLICAREA LUI HO LOGOS

titlurilor

A. Enumerarea

Finkii lui

Dumne:

e in principiu.
Tiu

se

cuprins de mirare constatind vor credincioi ai lui Hrislos,

o

sub tcere

mulime dini

ele,

citim,

meu
aint

este

de asemenea Eu lucrlcrul" (!o

:

si

Tatl
i

m d
IT.

13,

1]

iar.

mai
13,

n
5).
]

Viaa, vui sintei

ii,

tr

ldiclc" fJWW

Mai
vieii" An-

,-i

/Ioni:

.1.1),

Eu

suit p

lumii viaii" floan cer- fjonn li. 31) si care culca toate ritai.de din Evanghelic care ne-au
uchi
b)
in
1

Ml

iiit sub

clipa aceasta, do El tnsui.i rs

rstr.

[iespn.

in ApoceUp.ii.

Xs

132.

Dor

si

Apo

alipsa lui

tim

va to

In plus, cind a

Voi

M8 numit
8. Dar El se outo roci.im, mnpffu spunnd Despre

Cei pe caro Ta zicei Tu hulei

:

L-a trimis n
Fiul
lui
!

Dumne
Preasl
rt

ffoon 10, 36) Fiul Tu, ca

i i

ceasul

lertttveasca." (Io

17, 1)

IB& Desccpcrie

.Tu eti Reg

le ludei*

patul pflmintului (15, 4M, B -B,

LXX).
1B).

Iar in

leremia, Bl

blnd,

dus

Io junghierc." fler.

11.

136. Acestcn. deci,

i multe asemenea

lor

spune (Mn-

tuitorul) despre El nsui. Cercetnd Evangheliile

Apos37

prere despre El. Mp cei Apostolii L-au pre; n pricina invnturilor Ipe care le-au prim ori ca proorocii nu anunat venirea Lui viit-.nr
or

a)

Be

cfifre

Joore

BoHBMiI:
:

137.

De

pilda.

Inar

(Boteztorul) ii cheam .Miel al lui Dumni-ffiLi" atunc cind spune- lat Mielul ini nanniwu. Cel ce ridici pcatul lumii" ttoon 1, 20) si brbat", prin urmtoarei! Acesta este despre care eu am zis Dup mine cuvinte vine un brbat.. Care a fost inainte de mine. fiindc ma
: :

nainte de
b) De.

mine era ctre fra

si

eu mi-L tiam" (loon

8,

3031)

..Mhliiri

([

oon

2,

2).

In chip a

c)

De

ctffre

RMM. 1 Dup
si

este vestit ea nelepciune

in l',pislr.l;i

e;ilrr Coiillteni.

\ncstotul Pavel [HBta Putere , Hu DdmriEZeu. ci unde se snunr ea IlrisUis este

Putere
COri
la
(1

i Inelepeiune

a lui

Dumnezeu

(Cf.

Lor.

1,

24).

spune
1,

Uumnercu
Cor.

Care pentru noi S a fcut nelepciune de Sfinire si HSWHaiprBEE" si Dreptate i

141,

HO).

Ne mai nva,
cric astfel

dup

aceea,
I

crt

esle

Mare

Arc'hiereu.

cci

ctre

evrei

Drept aceea,

ci" iLieclDrt

;4.

2JI

C3r

deosebita

eci,

in

legtur eu
Fi
1

Hri!
ii

caut
si

o explicaie (dac

cheam

pe Hrislns Mlui"

Lstar"

ra evident faptul
a

r stul denumirilor, ei cineva le-ar cere-o), dar accept lui Duron e* u este numit Cuvnt.

id zice : -Q Mldla va iei din rdcina loara din aceasta r.idadn va nflori.

Ba mai mult, folcsindu slobozit '" inima mea "

este a espre
Le

versetul Cuvnt
(Ps. 44.
I)
,

bun

Dumnezeu

ste K.l Duhul lui Dumnezeu. Duhul Inehui ielegerii. duhul sfatului ai al bunei -credine i-L va umple pe Kl duhul

zicem

pia, din

nite

silabe.
iniei

fum foni Tatlui, alctuit, ca Conform acestei teorii (dac

j

nvulti-

Fiului nici

inr nu-i

un Ipostas nici nu-1 1 spunem fire de lin fel

1

general

lfla.

Chiar

mii neirdiat

inunat

nou
care ore- viaii
(Ps.
pn-,|ii'ie

i este imposibil sa este in Fiu. Auzi, aadar. ca Logos divin : un Cuvnt

e nedesprit de

1!7,

2223).

1*9.

tmni/hLipu

rtiinfi

l.ut

Tatl

si

prin faptul

ei

decit Hristus.

Cci

in

Evanghelie se spune

153. Vom spune da inirat mai sus trebuie nelesul Celui numit plecind de la donumir n ea atare l trebuie stabilim o corelaie, pe baza ur . d-ini-Mislr-

<Lc.

30,

lua ta" in

17S). seam

Iar n Fapte

spune

Fiul

lui

Dum
luat

de

critre
4,

voi.

rapul

unghiului- fript

II]

1.14.

Ce

ahaurditate
in parte

lui literal flea-isj al B crui nume "tm'tsm (mai adine) d e ce (isiiB)

s
l

Tn

Unul dintre numele sl.nki.iitr Mir.lnmriilui, dar nu ctre El nsui, ci notat de ctre luan (in Evanghelia rate i Logos/ Cuvin t care s,- afla in principiu, i|,

ce sens este

Vi

vie-

din ce pricin Cale"

pentru <m

intelect,
a

lor

s vad

cele ce

li

se

uvine Si

vad. este'lumin

lumii inteligibile^. V raionale care se afl n lum

3c

ling aceste

sufletE

i
li

K! parte

deplin

nu doar prin

faptul C

;im

Domn ui ni
uiuii.

e Mintuitorul nsui r drept ce m.ii important i ese. tia) e ement i. putea spune, a soarele creator a Mar Zile a 111, i Apucai. 14). 1H2. Din ca na acestei i le irimesc lumina Sa J vine noaptea, cind nimeni nu poate 3.

ftoi
Iar discipolilor Sal
5.
le

!l,

-U

lumina lumii" fSft

14)

vorbete i Asa

astfo

>.v

Silllei

103.

Rea!it;,li

clor
\-i

presupunem noi a
au.
fio

sin
iprie,
fie

discipolii

Domnului

L-are

o Iun

pe
F.'-n.ljbciiM

cei

te nli-i po

zidi

Soarele cel adevrat un izvor al lum nii in

ei

nii.

viaa era

Iu

nenllcr

lumini, lurr

rindu! lor
hei-.,

si

pe
a

nhii.

|ic

accsl.ia,

lume",
a

lume

crei

lumin

aadar. au fost
a

Mintuitorul, pentru

c este

Lumin

cu o putere necorporal nu

pe cele

v,.

ni

'ui

el

rriih.Kirt

mpiedic luna si stelele s mai poat cei iluminai de Hristos, cei oe au Sa, nu mai au trebuin de nite slujitori.

sau pr
mst.im adevrul
.'ele

lOroci

i
la

trebuie

avem

curajul

nici

rhlur de ngeri sau de puterile

rindu-le,

m ari

care

ele.

au primit

invtura

de

la

nssi Ui
ti

ni na cea dinii

nscut.

166 Celor

Urlau

acelora

re nu primesc direct razele solare ale Iul sfinii Si slujitori le ofer o luminare

rimonseu

XXVI.

$ Si se umple de ea. 1G7. Astfri Hristos, fiind

ji

sfera inteligibilului
e

adevrat drept

fals.

IHam,

B,

l>

li-5,

..Voi sintei
Si

lumina lumii" (Mut.

14) pnatc

fi

analizat

alt pipresle. asemntoare: Eu sini lumina himlr tlam 8, 12). 172. Km! '.inii rare ginuest- ni oamenii rare fost invitai in mod autentic de ctre lisus sint mai u parte dintre acetia susin vrednici decit alii, fie
au

astfel prin natur. Iar alt parte susin c, dimpotriv, printr-o bun. conduit si [jr'intr-o lupt destul de grea. 173. Cu- mult mai trudnic si ne-

oamenii au devenit

sigur

spun

ei

este

viaa celor fcui din carne

Ui.'i=rL:"i!'s;ir:i

trupuri!
c

Cai pentru

par-

'_U,

|;r Ire

i p.l/Ur.

I1LL

JI-'

lilll

l.jjrit LI

]"J

II!

IL1R'L"i[:.i!

:i

riivL'l

npiriui:!.
alciiorii'

i31

!'.

!<.'

;-:ll;

: i

|!;i]Ti'
;i

-fi

I'ji'prii-liilii

Rir

expresia

Lumin

lumii",

precum

tiut

si

de ctre Mmtaitc
ar

si

daci

slvete pe Tatl, va
El nu sint cuniisi-uSi'

Ie Fiul.

de

iiuiim

la fetitul

v!,

lisus
Este
.

Ad a
cele restul
il-j

ndrvii

iiLl[-v,'iru!uL

nu <e

impii-Jic-e

STSiSS^ Adevr
noiunii
168.

jerurile
fie

pe cai e nu !e numi u in 1 atfil. Or, , aparin

de

si

ae

afl mai p
vie
t

E limpede
iiipturi.

ni in
iirir

.itui

{p. inclpi ui)

li i

afl
mirenii

Cel

ntil

Ca

m prtae ac
:u

din

Hrislos, luind viat, tr

adev
l

afar:

LBlu

viaii a
18H.

[iindci

i<)

Ta ti

g
m
T)-

Ta
la
fi

dedt

cel

Fiului,

dumnezeire

re a ajuns prin

dur
chiar

caliiu: :ii

Mint iiltonll

numit i Po.-irt.i" lloim m. 130. Din {BU iubiri :lu

ari/opt
tic-c-L-

enl

imbold

.,]

sufl

perior

chiar

al

acrlur suflate

grabe
l

apropie

lirei dobitv.nrelur.
IVi.ul.

un ins
i
ii

:J

iiip.

.-..i

b'ir id

S-a
,

Pilstor.

Cci oamc
1).

dobite

:!

i/liii' r\,
:-.'i

ne!

fPs. 35,

Iar

doar de oameni

ci

Im de
ci
fi
fi

Iuda

.mpr.jSlit.'

DoamminS nu

Dar mirenii fpturi iii nu

XXVIII.
192,

ntlUl
it

Rege dtntr u
i

neci
ia

ir

dc B
i

rbit

dei

era

unu cu dreptatea

!?

No ins

i ,u

uit

am

ni< iodat

ridimi. ,. ci ut timpul Oft ..prinde

cut
nu putem
descD]

venica
:lnj

Tat
11

inc vut loc acea sta

naterii

Fiului,

nici

|ci

numni originea Sa
a'.l;iu.;.-il

XXX.

2 Do.

La
-

Fiul

Via

adevrat"
v.jv

ffo

la,"l).

Acest lucru va fi Iar per ni harul prooroc

rritatc

lulelele, in confor-

oarele: Vinu
lO'r.
(
j

d" (Ps.
zint facultatea d
ce a nveselete e

fi).

20!i.

U.iCii
J

inii
ri
d.it:;i

judeoat
li'

ri'

r^rjr'i'.'-.t'M

i:f:-a

fci.iturj

sa

ml buna,

adie.

LiLio^i-

.Vcstuia prin Faptul

21)7. si

r*.
.e
ii

Via de
vie, ci

Trebuie = mai vie. deoarece

de

Pine floan

cfc la

til
?1

faptul in Aprxclip. st icri c;'i lisus este ..Col i Cel de pe urm" (Apnr. 22, 13), c, intrucit eclintii", El se deosebete totui de Alfa" 5l de ceput* i, pe de alt parte, int-runt este Cel din urm-, c delel identic cu Omega" si nici cu Stirsitul". 210. Eu unul socotesc c. de vreme ev, de pild.

fiinele raionale se import in mai multe categorii specifice

21!.

Uar
fi

nu

sUi in puterea

ndelung despre ai 212. Exist dur

Dumnezeilor"

(P*.

Ludai pe Dumneze Jurrmeeul Dumnezeilc

intui" (Ps. 49,
1).

Dun

turul este

aadnr

cel

dimii

OWGEN
naterea Sa din Fecioara i prin restul vieii a,=a e.sir mai presus .i intri- mor e Singurul slobod dn acolo. Cci sunetul ne
de minuni, tul
In acest fel Sita, 221.

ale pline

1 1

arest L-a asumat

(i
,

!..,
fosl
,

lind,

trupnd u-Sc d sigur

- n

n.n.),

iar

rasfl
ca
sfi

,i:i.j!

x
aadar, Cel dinii
ti

Adn
'!i;'"':'

Cel

iin

tir

exista n scriiturii a lui Uuiaow, HtsK, de altfel, pe care, citind-D, sfinii sp :1c sn fr.it t.ibL'lf cerului, alunei lilcrelc cu aiud ui crora
urile nu-

Dac

,f

,!

torT
ce

rn-i

-rleel ai
lintli

(I Cor. 1 definiia Fiulu 'drep

d;,r.

anali ind

-Cel
ori ii

melor Fiului ma! e^parlc.

ncepui
Sale.
;i

1
pe
la

Dumnezeu. mprite ile la A pn.i In Omce.a L>23. Dar desi e

lui
'

cate

de fiine cuget
e ale Fiul
liin

'.

ce lai ca

1
ncep

lta,

la

dil

sfiril.

Cci

este
''","

fini csle tutui diferit, nceput (principiu), cum

"
l l

prii:

deoseb
nul

nm
:

'B
El
e-

s ficii"

"'
i

l "'.;i
.

'!

-'l-'HJriunr

De;

M-a

i.ii['-'t-

rilar Sale- (Prav. B, 22) dar intnicit este nu mai este nceput. Cari \.u
;

,co

*^^

227
Jar,
fi

foarte limpede

este

in

vc
','"',

'

ndc

"1

Iniind

ii

lloim
ai-.i.i!

1,

1).

aa;i.

Aadar

ntre

t mul.
ll.ii,!

,,

primordial ilundaincnlnii.
sini

ST Tv
far.
4.
1(1

'

gurii.

F.l

.cetind.,

rupar spune
treilea,
:

II

primul

iinceput)
o
fi,

mtrucit

sin
hi
fiic

eiune, al doilea, dacii

aa

nlrucit sin!

mlruelt sint viaii", fiindc ce s-a

s
,

.;;

ser.su: Scripturii, v.-i descopen nultc lucruri ni privire la u.-dine., (acestor alrihul.e), poate chiar i cj privire la sl'irsili.: Ier. Dar nu cred le va descoperi pe toate. Se pare c:i. tir obicei, .nrrputu: i sfirilui se referii, mai clar la o unitate (un uliicrl un ie), r.-i de pilda lemeiia un,. casi r f| nceputul (fundamentul) ei, iar acoperiul -- .sfiritul.

xx Ml
Acestea

22Q.

c)

Lo prooro
r/rl

Ie-a

spus El

espre Sin

in

.,

lui",

va trebui

celor mntui|i.

nscut

aplicm trupului pe deplin unificat al IftVgBtKW care spune cii Hristos Unul

e toate"

n tui" ca inteput

in

omul pe

-ar

fi Tiil

ridicat triburile iui Israel", nici

nu
fi

i-a
fos'

risipii ai lui Israel-

n-ar mai

neamurilor, ca sa
.intului"

duc
ii).

tnintulrea

pin

la

mai

(Imw

4",

iode S

dat-1

L Ce
M^IU

Mielul

li

Dumnez

Iw

29).
in
lai:,
i

noartea Lui, noi

Tara

vlag
lui

ultim
_Iati

Mielul

Dumni

idini

pcatul

ridicat deja

ridica tacest pcat], nici cel care 1-a i nici cel care, ce !-a ridicat o dat, nu-l mai ridic. 235. Ci El lucreaz mai departe, in fiecare lucru din cele cite sint in lume. pn ciml pcatul va fi

dup

smuls din lumea ntreag

Mntuitorul va ncredina

Tatlui o mprie gata pregtita care, dat fiind nu mai exist [n ea pcat, va fi vrednic de cirmuirea Tatlui, o lume rare va primi, in toata ale Bale, pe toate
ale
lui

Dumnezeu, atunci

-cind

se va

mplini

(Cuvntul

Evanghelici):
[i

QutwMflH

tf

(ie

jn

toate

in

to t i

.icrtl'.i

de ispire
naislre",
;-.i

El este Jertfa

Cor. 13, 2H).

23<i.

.Jcal'.'lL'

ia HlJi^loia

\t\<

Pe ling

arest ea, lisus urni este

numit l brbai

ii

Pe care Dumnezeu L-a rlnduit

mai nainta

lui era-

(Imm

1,

30>.

pentru ca noi

aflr

cele
i

Klisabetei, atunci

clml veni

la

urarhile" neveJ
ff,ara
1,

Zaharia glasul salutrii"

Mriei

44)? 2

Hristos lisus. Care mi putere- (Cf. Filip 4, 13). 242 Din aceast pricin tim ci Simeni Magul, care se auto proclama puterea lui Dumnezeu, numit cea marc (Fapte . 10). n ajuns cu argintii si cu tot la distruger. i pierzare. Cei care mrturisim ei: llristos este cu ade

cu

Du!'

se

mprtesc
XXIV,
343,

din Hristos

Puterea.
.r.l.leoeiune n lui

Simt

-TI

foc" floan incj

1,

33

,YIat.

:l,

Nu
1,

trebuie

dac
tot

li

cunotea
st-

ilin

piiiieceie

mamei, nu tia, totu

ne^eu"
c
(1

Dum-

ce

putea t! despre El
.El este Cel care
1...H
...

faptul

c
l-:i"

i poate ignora chiar boea .ti Duh Sflut i

lI-1,

Cor.

24),

El

numlt nelepciune. Cci

jr ri' te

simpje

in. I'ijllilii

:!<

lui

Dumneaei!, Printe]

peste

.ur...

'.-.t,

lisus este

.brbal
fasrmaton hitpastairin care conin' planuri!.
fa-

b)

De

unul Jlntn
mijlocitor
in

nou. pe ling Tatl, de ctre

voarea
firii

lisus cu

oamenilor
lisus

i
:

ieaz,
de

iat, numele de
este

ca ispitor, Mijlocitor,

Ispire

precum nl-L nfori Jertf

(Faraclet)
in

(existen) vie t pa nelepciunea lui Dui

ispire,

numit

Mijlocitor

vedere

arilor

'

fProu.

B,

22).

Prin

citor ctre Tatl, pe lisus Hrrttos cel drept. El irea pentru pcatele noastre (I ioon 3, S)
:

eslo In

isp-

aceeai

0,

nevoie de
in

in-eiepciunc.

24.

M,

Mr.-

(ului.

nuustre omeni-sli in jfar.j de pacal" /Evrei, i

li

rscumprare pentru au devenit ruiii pneaPentru Acela ins Care a suferii (oaie ncercrile ) i Care

dobindeasut, eu tete c.

c'iunoT d^ijre'proprile"^

i" despre "multe

ifelcpriune.
t

cu atit se

impA

nete
fel

24G. in nelepciuni.',

1 H

pentru Acela, aadar, n-am

251.

Odat

'.liibilif

caut vreo rari.mii.'.rarc disLmciii dintre ev ive es(e pen(in

tru noi"

ceea ce este in Sine-

chip absolut)

mu
.-iuripUirii
in

nelepciune. La

cei

leclur cu dreptati-u".

fptui

llrislns

tit

din HristDS,

Btfre

este

Putere,
L

247. In

chip

asemntor
.

nelepciune

de

la

ISnc^'fV
,

sfinire

1-,

impar

'.f"''
11
':

ii

El

CS'.i

'

".;;
.

::'
1

:'X.

lepctune de la

Dumnezeu
Cor.
I,

judecile
Hristos

Lui.

fiind

drept, Se
33
:

cumprare"

(I

30).

Putere, nu spune Hristos pentru noi) Puterea lui Di

nelepciune

si

XXV.

233. Pentru

ereticii

Dumnezeu", dei
il.-i'.-.i

se

subin

Hrislosul

jnelepeiu
fie in Sini

fie

pentru noi",

Hristusul-Sfinenic-

i Rscu
cel

ce sfinte te

cei

ce se

"fi-^'V-ifJV^r^t'to
Tatl ba,!
tot

Li

dreptate

(Cf.

Fapl.

*, lCUmvi
dac
Hristos
I
i

sfini'inTnoasm. de alt parte,

re au fost educai intru dreptatea Fiului,

aa

cum.

capul lui Hristos (Cf.

Cor. 11,

3).

250.

I le

mpraiel
;i

iui

va dovedi

Hristos i pentru c, prin numele de Cel Bun- atunci

va

fi

toate

in

toi"

(I

Car.

15,

2B).

niiniie
lea,

In

pentru
oir.,

ceafa vrjmailor si-i supune. ZtiO. ei a Infrint puterea iTajiuasiU'.r

iaeiiv

De
:j\

ui

fite

si

israel. Prin

urmare,

aa

turn

en!m lumin pentru ca

El

este

Lumini

a lumii,

pentru

reielalii.

fjhv

dup ce crete si devine Mldi, nu rminc tetUi Mldi, ci &e face floare aleas, iar Midi.V .muliniiv-a iaplului di; Hoarea ie arat;, n
starea iniial. 3B3.' Iar
11
;i
'.'

\\\im

rjcniru

cei rare

au avut de suferit, prin aceea

efi

IU S-a

supraveghea, cu
celor
[ie

fcut Nuiaua supravegherii. Cci Dumnezeu va Nuiaua, adic in Mristos, nelegiuirile mre ii va pedepsi' dar nu va alunga mila de la
1 ,

B3

N.N.XVII.

2(<7.

Dup

utea funeft
Opiului as
r
i

de

El

5,1

se

.)

Cuvncul ne face laiot

iform primului sens, Cuvintul 5-a fcut trup de-al doilea. Cuvin tul /Logosul era Dumn

iar

dup

c
re

i cum, dup

exist, ir cadrul condiiei umane, o zon Cuvintul BH fcut trup" i Logosul era D ir S-j feut trup, Cuvintul Sa
it![.h.;-So"

ir.i'npul.

mnezeu-Cuvinl, ling

'

estui

Cuvin 1

.-.

ntr-un fol
Fiul.
in

in teii ci

|ib

al

oi rei

cui nt

,lopt)i

este tSU.

Cci aa cum.
ideile.

Iran senilii tur (onr/elusj al

lui

din n
pe

Cuvlnlui
ai
nici

Dumn
e

fptur
d
zv.il

apr

Tai! (fiind Tatl f

Car eL-s

ndrlimloi-], ni-L

Mie/ r

poT ti pe

Lui" f/jnio 9, pe cruce (Cf.

S>.

Cci
2,

a
9).

rev

l-il:p

In

Cuvint domn do meredere

n cal alb

v Cu27!}.

Nu

acum momentul

potrivit sa

artm c

denu-

mirea de cal" se refer

la i.'oco in

mai multe

locuri din

Scriptur

In t.ire sini

expuse lucruri de mare fulus pentru

Mincinofl este
se

cine aseult cu alcnUe nvaturile diunnezolo.li. Trebui*

amintim, ins, doar duuri dintre ele

spre scpare" Pn.
32,

calul

\7)

i Unii

laud tu

Sudan
:

:.-

.,.

ll'i

!-.

Bl

Dumnezeului Cel nevzut"

{Cal. 1,

15).

i)

tmi-'W.aT.u ve'xluua "U"" ('' 44. 1!

,Cu;

Am
muli,

spus acestea petttrO Ea, urnind interpretarea celor primim ca din partea. Tatlui cuvintele Cuvint
-

i(l
ii

Nu

L-ebulc %j ;ns.in nmnerirjcat

an

ce

s',.

ser

tuns

slobozit inimii Mea".

i'

Psatnml 44. semne C.i.Jr.tiil bun a loto/f. islo grl-vM c nterea mea Impranaji" dasl majm
(:>
i

XXXIX. Totui nu

trebuie

ne supunem prerii aces-

tatea

r.j

ii)

c:tEao

acest
ori

pdsn)
Lui.

cu

jn-

-ar

inetes
iUi

.s,
!".

Be o*ru Tata;
Bel,

i-...-c

roategte a-sic cuvinte

Jir.

esU'

inima

pentru ca

cuvnf oue
n!n-
?

A 't.it .nv. sa se arate prin neeasi Cart risca Logosul* r.u an- nevoie de vreo npl
esti

buai

eu

apoi,

talc" (Pt. 44, 2 -3). 28..

aceste cuvinte,
as
.:
..

i, frumuseea mai mull decit Tiu oamenilor clre Hristns nsui Revrsa tu -s -a har pe buzele Cum nare, dac ar li spus Tatl ar mai fi adugat, dup Revrsa tu-s-j
. ;
;

!r

lui:.

har pe buzate tale", urmtoarele hinecuvintat pe Tine Dumnezeu

Pentru aceasta, Te-a

veac".

in

puin mai

Sa t'j.1,-1;^ p

raionale, iar prin Logos/Cuvint

dna printelui tu"

va
fi

ffs. 44,
:

spus etre

bisericii

ne
....::
in

este greu

s artm,

."TV.J

adesea intervin schimbri

alto

12]. Cci doar nu proorocul Asculta, fiic !". 287. Dur nu pierind de ia ali psalmi, ca ale personajelor, asa incit i

verbe
288.

locu!

lut.

-j

[:,!.,

,f.jvi

tul

;.

.c
i

fpmelabenj n.lra Mea* sau OMrit

buri

pronunt.it jffSH (eMlcren)

nuie citat

Pentru cercetarea nnaslr despre Louus mai trei testul Cu Cuvintu] Domnului cerurile s-au
:

'

'

'.

aeaflu

sacaua

pracum
ir
;.

,<"

unui

rtapira

~
:,.

om

care

ntrit

si

cu duhul gurii Lui toat oastea lor" fPs. 33,

0).

tot astfel T.ita.. refjhtnc

Sir.e rondelele

ade-

Unii socotesc
SJint

c acestea
lmuri

se refera la Mintuitor
faptul

la

Duhul
cu

vrului,

s.uhoadr In afara

fmeaa maginea

lur in

pot

cerurile s-au IntSril

2B B. Aadar, pentru ci, subiectul nostru era a vede td limpede ce [nsear In principiu % a afla t,

luate din Proverbe principiu" (urcfie) i a fost eindit naint care c vestete, trebuii-, deci, sn ineiesem oi o;wi-j: tereu in principiu, .,,-Jkv, i,. intr-lepr-jiri-e
i

fJOTK y

EXPLICAII

cu

d.

i e. de

i
tfi

stra

e nu st numai
ta

nelepciunea nui i ling Tatl, cci

11

ll

este Duiru tv.-u. D;

ei,: ti-i;i l:n'iu",

nH
ian

Dumnezeu",

adie

in In i
t

adaug

Acesta
in prir ci

Dumnezeu",

cin d

''P

putea apune doar um, a.adar. ne afla Dumnezeu", dar ,i

i

iar .toate s-au faci

El

M toate in Iriletepciune". ZOI i iari, pentru a idmite c LoEi.au! *c illatc prtiprie, adic poate s triasc prin Si
fcut
;

;pnne Da vid.

Dumr

o iden

,-

fiine raionale

Jiv!

.'.irifnf

WtmtKlSHtM

.1

,in;,L..iii

f.i-imLLivc

.1

iiii-.i

Addenda

.vlah ii ri.tr

citt'va

j.

tHle

de cercetri
te

de transmitere
sibil

Iderit

miaH.

-.

al

capot,

nu tie

.km-? /Cri-

*i

imr.en'in :bor

mulime

In

copil

de

u-,

ci./jrinui;

hltiemvl. Din fericire sau din

':

Iar

mul

tnacolo.

;i"ici2indr

cuvenitul

loc

in

cadrul

Jirii/rn iruiugurcnsu o trudii,-

crcgclic decisiv

n Occi-

egal de idei, Cuninitfi-cu su < jundamentulu pentru exemedieval, cure u sorbii din ,-! prin ifti/in, ,/. Jero<ie;u
r^.'Tj.

.S7.

'ImLri^ic
la

.v

.,. .\'Eii

'jlij

i;tLjiienml"
dup.':

7
.

Comentariul
carte

Kviitmbt.'lia
titiiu

tradus-o pentru
$i

uut-u

:tj

Imn, a efimi primi romnete, canl-

celeorui

contrai^ r.vsi?j

dou
niene

lucrurile
;

triitu;

Di-

principiis

'

Amin-

De

principiis,

matic, aparin

pcrmndei

Comentariul..., culme a exegezei origegnuialn ncercare de teologie dogalcnmtirine, aadar tinereii

i Scripturii:
JCAitii

Scnpui

liiccrse

unghiuri

in varii co
de.

respins,
cinul b4H,

toniioranol

Iradii

sub domnia lui Justl 'nite ncepuser ins, patima ^marele alexandrin continu st obsedeze n n.-irii,-.. :r ii;:,
Teilul
ta
acf-sta

pe care-l dnrim un mori

Evangheliei
lecturii
in

Comentariul
in

Jup
i

loan
(<

nimit

urma

puti-mpsesi

'de altfel!) a

unor fragmente origenieue

(tomna

diferite -- hristologie

herme

niuifi-:'-

Iul--

Scriiturii.

71

l.'.l.

CilCi

Sic,;

nrudit-'

oiuintelor,
'(Flloc,
/;

Jiiciiiri

.w

LTr:ti-=rij

ia ho;

:ja(r, (dvnamis) lor

(Vis

5 f,

ii

..Foii

de

X/i,

1).

flceostci

piiicrn

i.(tnln"
rc

n cuvintelor Scripturii
,,la in r

M.

.'iTiiJUJd'jtJ

rid-

L,:i,?i.ii!'..H-Ll-.'r.,iniL^

tpnteiv illhnf
r,:it!,<

r,h-cnr,:!,i

,!csri!;-,l,iiu

.,

r,i, : ,ml,,..r.,;u,

."..-.r-.-.'ii.--:.;,--;

(iidax-r.

.Vi;

orhu <h .paUrea-, torta in

eape

rin dabar. Oduiu ar.im)a!n renliprin dabar, ruari, ca principiu

i:j.?i'.i

Ji'pfiriirc

i'j.prWjl.ii prjrj

dahnr"

'.

ruah, ca spirit nJ omului, c .fawltatcn j-l' cn ruah-iil lui Dumnezeu, c ricerc daloru.I rarra SNloslNfreu Duftiiiui Ini

S! ;.! ,vJ rin

UU,:
i.

t,)'J

thrnll

De

Principils

preli

Mto

F,

.lui."

i Griiarh-

si

!;!:; nrjlirli,.'

riiipu

J.ttM, In

rlndltf

.l.''Ii.'iiJ.-ir-TiTi!.

la

pl.iv.in

mii '(K-iros)
,

pr

r,itc>;i

mosUce
<

-Mripiurs nu
a-rdcuii
cu

o cot intelcu
rr.rhir

cili/ai

Wgcri.

ar

ji

.Aceluia Cure, d7(j%

ral pante

Scripturi. Un Dimm, :.. !,-.!i L- :.,<--, rte utl(dj. Ast/ri principiul preeminente! nir.-'uiui de interpretare anagogic/alrgnrica/xjiirituul.u asupra ceilii de interpretare, litefi

remarcat

i.

dintr-o perspectiv apologetic,

i'rinvi)

iri-fjtjifjfn.iii,
l'.'ftidii

.mir

"Cr)f:iri,-|,vi'i

rr;,-

idcn
irii

;
!

.t.mM.p

f|
!(i

;/f jj c ,

,..(;;,,;,..;

jnVCUTn VliMfrilu.

p;.-ji(.ilJ!HJlll!|j

Mttotie**,

S!

<*

i?
?

,i!

Vcileu Zt'u (Liceiru /"'' IJi.iiW.

s<:

'

(;v:r!,;3:i,';.

:.

[[oi,t::'i[J

.v;.',''it;ri

f'"i

'.'(!.

tlf-al

!'<

Zl- 1

..

Cci. pe

(le

a porte, el

este prencupuf

sn-l

'

'

e JK

Primul Zteu

.mi:

1:

',":- :Ui

alt
midtipliciri'i y.i a [iiisersitiiii ". fu in; Dunui-eseu! ct'rcdent, I/nn, nuvazui (.itii-jlon). mcugtioseibsl, .ji c< rile Sale riile in trap, in flmliirjlicit'jc nvitfqr
.'

'"'li.

PriHii-

llruul

li ii

Taidli.i

cil

Ntaneniui (,t ta miL

naratul Mijlocitor es

ojirma in

De Prinii

mplini liira seiide-re ;n.ii'' fci-tw-imr ;,' !<jmic waniirilp mim tuitoare ale Cui>ti(!ii! i .de i. iele jn-iimli (De Princ. 11', 1

"ului
.r.vi

l.-,r,'

ur i( Tjn
,,V
i

:,.
;

i..^,
.,...
.

"|
.i;
1 ',','ii't

,,"; .,;'''>.!'g,! '

.

V^'iV'l
,. ,
i ,

fi,,.-!,

.;,, 1 ; l,..

epinoiai /aptul

respecte,

ou
.a

LIi

lif ,

, h ,, !|i_ jt

lj

;,

f, L,i";

&

(.inele

flJ ,,:

fUi-c
'

.,,,,>;,,,

L-MIllfjJfjjM
''
'

"

"' '" "

,,.fo,. ;1 ,.,-,

,
Ji

h^JTij:..!

""

*,"''

iim'fi.

f,.,."(lLli(ii',,i-

Damneze
e calea care
,l (

e toile nei.su- ha,.a,-i

u;

i<:

La noiune pat"

.?(

ni

leu bine

ne date sp?c fiMfr

realitatea

.jcesien"

(Ciment. IX,

52

'"'"*''

unele
:

in di

etern a Cutntitliu,

PWW;

ftlfv

W:'L"/m"^J,".':

&

J-

-V

t' A'mlK- j ! i j. ^.

i
''

OG7

nelepciune,

l.nna.v, .4dc!.'flr

l'ialfi.

altele sini conjiinc-

este /isas Insuii. rosr.jm.ii/rile la rele drum ntrebri trecoincid. Exist o gradaie n ceea ce prtueste buie capacitatea de eomprcliem-iane i, Scripturii, gradaie direct

proporional cu

o cnu-rniif: ..rumpe lent mistic" a hermenetitiilul. Aici cred exegeii operei lui Origen au confundat lucrurile, tran-<irri---id irr.dul de competeni! al

seci Sfintei Scripturi.

De

aia. a

puzderie de teorii care se

proclam
la 4)

absoluta

ture smintesc, in

urma unor

parti-

numr exact de sensuri (de la 2 pn pe care ie poate avea .v-rqsturu. Da aceea noi ruftne termenul de sens al Scripturii, prejeTmdu-l pe cel de nivel rlr inl.i-rprct.jri'. Aia nct putem afirma, In. urina ui-esiri t'Jitmc'A) simaie dar eficienta, ru nrh'v pasaj
pris-nri teoretice, nn

am

evitai

niveluri /paliere de interpretare (literal i biblic are spiritual /anagogic .a.m.d.) i mai mulle sensuri: Origen. va spune chiar : o infinitate, de sensuri.

dnu

"
;'"
_ i
1

Rnportind ins pine. la ultima consecin schema hermeneutic origen ion fi la principiul Jirisloloqic, atunci putem afirma c traseul h\U rp'i litrii Sfintei Scripturi e '..tunisul se urat fiecruia dup ur traseu mintie. (Vie;

UH

nt

J7

267J

capacitatea proprie. Caracterul -ntdripli: i vir'-ai Revelaiei unice a Luiimuiui deriva din multiplicitatea
r-arreiatea
linteliu-

al

ruiau-Ac.

cum

-im

sublini-il

(isriu:

i
.

;". "";! l.onoul

'"''

uJ'.r.-KifrM.
i.

.....

T ,rn

jj.-iT,i,

U i;if- ,

l'J.'i.

;.>,,,,

.;,..,;,!.

pnt

Origen,

Oricit a fost Iisus u sing-ira dina, aspectele (epinoiail sub rare ni S-a inla'iai 'si ut mai mulle, iar cei eare-L rriueai: m-.'- viaieau uni iri eceh.'i el. fi; treimle i'.fi:-

fW(Q ciumneraMi'rti

[...].

Principiu

raional.

El

este

Caiea,
si

.Ir

si

altele

'ar
Ii

nrudirea"

'

a
.

Cum

g,

poate fi Intensa BeStJ&Jn,? Afe putem nu rma celor de mai sus. poale eimojciit/

mm

fl

su

r im temple

cuiviad n pe

in

De

Orut:
.

neputincioi

i-iufNi.

<

'.

Cfici

felatte

i
'!<;,

di/erenf'rrir
tui

(mimica

Tii'.rc

(imcir
'

nj;.s.firir.i

i.a

n curiirn-ifcr rtnins jiumni lllininT. firi'jr (rif Rrtfra 2'te cfl orir
1

C:?r,-

-piiriL

l'*|iT!iTi

.SMLid!

<:0

(./.FL.'.J'.'-L'.I

lK^i-i'-

II

poiioi)
ojinrj

c t i

<

;cir

.fort:

forhrir, f rind

re!

te spiiTie orlcvunc

guste

c,

MINIMA BIBLIOGRAFIE TEMATICA

srri-!

deipr (Jripon. IM

nil'Jii,

mita imi!l"'t>M<> -L'Origen

Orien

aprim-

in

!'.S.B.

(.l-'arinli

SciTil'.ri

Eii-,r.r...

',-l!!

sf 'l!,!n'i,i.-l
OE-i

Vei

tie-ii-i

ehint-

il'-'p

"

bibiirjRralle

1*1

C6

ntocmita.

Srept,

cam demult (IW de MWSl

ABREVIERI UTILIZATE IN BIBIOGRAF1F

fiireyew d'Oriyfriuf d

M,j*tTinn

il'Origene,

HechSH

3B,

1S3B,

te

rfJrtJtaf,

priSv

1!

STUDII- MAT RECENTE ASUPRA SPIRITUALITII LUI 0&H3BN

llier,

Du:

l'

ol>knTnmenh>'itsid?al dvx Orlgcnts. elne

w>un
H
A
de

uAu,
~"
n
[

introduc,

tMJn,

VKiad

(Sowmi
'

XX'

Nomi"'
:m.

(Smlrr

!^tl=

O PU

sfT*
ri

"

''

Z-Z1 *"'VT*t r
B
uni My-I*
in

i-=

193B (OrlBlne, p,

75

-'-" i

ustologia
.UI

sotekkilogia.

OR] GEN

Knitttl.

I)r

Orim-ms Wftit ;r ..
(

jf*
:

M Mn*> r&ng *
/i:i

Srh-n'll Ir

;;

^^.-~
r^mpilM,

'-

>.*.lA
pjJemi .!.

.,.

";,.,r.'-

;?

s!

WJJPSfc,

1'

ML

.r.

Un^:^',' ;
1

&

(,

rrl,: pU, f arfe

""'""v
I

'

!:';'.'

m.

Hi

fflftotfl"*

a^

la

rhe a
(Bt,

ffiffigBin.

'v'vrV'^

riflft.

KrtJ**

WflB^

Jil,:!ilj,r

Klrfi)

l' Ir.r.iyni-

|i

;:BL10TECA_ AMj.
r;iRT
!

PROVENIENA

I.

..

Miliuda-panha lln.trcMrile

rejeliii

!.

F,

I,

'.

i.
i,

Vladimir Soloviov Rusia .si Biserica miiivruiL ^ordinnd Ossendoivski Animale, oameni, ici Vasile Lovinescu Jurnal alchimic Diunisie Pacudn-Areopagitul lei'irhia cereasc Ierarhia bisci1c.c<isc Sfinla Teren din Avila Cartea vieii mele

MUim

Dalai

Lama

Logica
Z

iubirii

Cnrlea

..OLHCIA

"'*
la

Comentariu

Evanghelia
ci

dup

Ioan

XXVII. 181. Dupfl

iiirdk'i.-ili.J

li-iinonLlo] i pe ce;, asasectieama Ipe Sl^j *i in\

fimlt-hir

niIlini

ir.

i'eneral. lot

cr..-

pentru ci tqnvil'.ice !cp;Uiie

Jc

'-)" priiiiU pe ril cu adevrat. ISI. i vi.ililL cad monii caie iii'-iC "Ne-am nu face asta numai m picant. pciitnuvi ane noi Mi >i.:a: ngropat cu Tisiis prin hore/ (Riiin 6.4) i .1111 iiuij! mpreuna eu - ieiipani i!i Ei' ci, nct i nmi mult. tic llccair tiata cinu cineva [ra.ie.tc totec-i mort. cbiii -i oe moariea rhJui nsuii. arunci >c!a Purtam ioldcauna in irun oniorirea lui o viiii;! 11011:1 ''Rom *s 4 iisus-diiJ am fwt Eijur.ji inir-un chip arii de wednic de pomenire nostru" - penlru ca. viala lui liius sfl se arale n trupul
1

\oi ce-i

mori

i,i

insuflcie

'

(II

Cor. 4, 10).

;,.i ,; ir ;m f -0
-

:.

Ull

,
/

r.*x:
auto".

:,.-.;

,.m

.vi * "/-/'

i ;

"

.<'->-'

Principi*! ;,r,i-i
t/vrai

iwrfol-ii rf*

mfl-,

r/j-wiwf're.'Brr
:

Ws-rarii ppivft

imijrra

ir

aVa

r-

,..7

(I

a/^.'srn.-!;. .Va .''nat

ara, ,iupS
i'n/lluie

ram

hrislalogia

principiile

OBlOtO^e

n(e

JicrmfntuJic/i

crcjlrne.