1

Coordonator stiintific:

Doctorand :

Prof.Univ.Dr.VLADIMIR BELIS
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAR L DAVILA ! BUCURESTI CATEDRA DE MEDICINA LE"ALA

T#$a t#%#i d# doctorat :

PR BLEMATICA ACTUALA MEDIC ARMEL R DE F C SI E(PL 'IIL R.

& LE"ALA SI CRIMINALISTICA A

LE'IUNIL R SI TANAT "ENE'EI IN M RTILE VI LENTE PRIN ACTIUNEA

T#$a r#f#rat)*)i:

E(PERTI'A MEDIC +LE"ALA A LE'IUNIL R PR DUSE PRIN ARME DE F C

&

Desi sunt utilizate de peste 600 de ani ca instrumente de atac si aparare, armele de foc au suferit perfectionari continue, atit din punct de vedere al constructiei cit si al calitatii munitiei folosite, perfectionari determinate de cresterea eficientei lor precum si de diversificarea scopurilor de utilizare. Deoarece fac posibila o agresiune de la distanta producind leziuni grave, de obicei mortale si ridica o serie de probleme, cum sunt cele de diagnostic diferential al leziunilor produse in acest mod cu plagile produse prin alti agenti mecanici ( corpuri contondente sau intepatori ), studiul lor prezinta un deosebit interes medico legal. Leziunile produse prin arme de foc se incadreaza in grupul leziunilor produse prin agenti mecanici. Ele sunt foarte variate si , pentru intelegerea atit a aspectelor clasice cit si a celor atipice sunt necesar de cunoscut citeva notiuni elementare de balistica. alistica !udiciara este o ramura a te"nicii criminalistice care consta in studierea si elaborarea metodelor de cercetare a armelor de foc, a munitiilor si a urmelor impuscaturii , in scopul rezolvarii problemelor ce se ivesc in practica !udiciara. #entru medic prezinta interes in primul rind studiul medico !udiciar si criminalistic al leziunilor prin arme de foc.Este necesar sa avem in vedere ca interpretarea unilaterala , medicala a leziunilor prin arme de foc, fara aprecierea criminalistica a acestora din urma , in ma!oritatea cazurilor nu poate satisface organele de anc"eta. $edicul care nu se pricepe in problemele te"nice ale armelor nu este in masura sa faca o e%pertiza valabila si mai ales complecta in delictele penale savirsite prin arme de foc.#roblemele legate de e%pertiza medicala a

leziunilor si problemele legate de e%pertiza te"nico'stiintifica a armei de foc sunt indisolubil legate intre ele. De aceea este nevoie ca medical sa fie inarmat si cu o suma de cunostiinte medico'criminalistice. #roblemele care se pun medicului e%pert spre rezolvare de catre organele de anc"eta sunt destul de numeroase, iar cadrul lor este e%treme de larg. (ntre marele numar de probleme puse e%pertizei spre rezolvare e%ista un grup de probleme cardinaele, pe care medical trebuie sa le resolve in toate cazurile de raniri prin arme de foc. $edicului e%pert i se poate cere sa raspunda in asemenea cazuri la urmatoarele intrebari ) 1. daca leziunea este produsa de arma de foc. &. care este orificiul de intrare si cel de iesire. *. diagnosticul diferential al leziunilor constatate fata de leziunile traumatice de alta natura. +. caracterul vital sau post mortal al ranii impuscate. ,. stabilirea distantei de la care s a tras. 6. stabilirea directiei de la care s a tras. -. precizarea autoproducerii leziunilor, in cazurile in care se discuta sinuciderea. .. numarul si succesiunea impuscaturilor. /. stabilirea legaturii de cauzalitate dintre leziunile constatate si producerea mortii. 10. in supravietuire , aprecierea gravitatii leziunilor, a timpului de ingri!iri medicale necesar pentru vindecare, a eventualelor infirmitati, invaliditati, posibilitati de automutilare. 11. stabilirea identitatii armei cu care s'a tras.

1. Dia,nostic)* -*a,ii -rin ar$a d# foc. (n conditii obisnuite nu este greu sa se identifice o plaga prin arma de foc. #rovenienta prin arma de foc a leziunii este certa in cazurile in care ) 0rificiul sau canalul prezinta urmele actiunii factorilor suplimentari, depuneri de funingine sau pulbere, arsuri. 1ind in plagile oarbe se descopera glontul, parti din el sau un alt proiectil. 1ind plaga are un canal frint sau multiplu, cu un singur orificiu de intrare. 1ind pe piele e%ista o multime de plagi mici, rotunde, ovalare sau in forma de fanta , cu un canal orb, pe fundul caruia se afla alice. 1ind un orificiu mic in piele coe%ista cu o distrugere intinsa a organelor interne sau a craniului ( actiunea "idrodinamica a glontului ). &. Car# #st# orifici)* d# intrar# si c#* d# i#sir#. 2olul principal in formarea orificiului de intrare il are glontul , numit din aceasta cauza 3 factor primar 3, dar la aspectul morp"ologic al leziunilor contribuie si alti factori , legati de impuscare si denumit 3 factori suplimentari 3 sau 3 factori complementari 3. Leziunile primare ale orificiului de intrare se grupeaza in patru zone, care de la interior spre e%terior, sunt urmatoarele ) Orificiul de intrare propriu-zis , care nu este intotdeauna usor de reperat deoarece poate avea localizari 3 ascunse 3 ( gura, urec"e, rect, vagin, a%ila, pliurile de la san si ceafa ) ,se prezinta ca o pierdere de substanta, cu marginile pergamentate si orientate spre interior.4orma este in general rotunda, penmtru tragerile de la distanta ,in care glontul face un ung"i drept sau aproape drept cu planul tegumentului, ea ovalizindu'se cu cit ung"iul de impact devine mai ascutit. (n tragerile de la distanta

apropiata, indiferent de ung"i , forma devine neregulata, iar in tragerile de la distanta minima absoluta (teava lipita ), 3 orificiul 3 are caracterul unei plagi e%plozive.Dimensiunile variaza si ele nu numai in functie de proiectil ci si de distnata de tragere5 pentru distantele mari orificiul are un diametru cel mult egal cu calibrul glontului, in timp ce pentru distantele mici el devine mai mare , iar pentru cele cu teava lipita are proportii atit de importante incit raportarea la calibrul glontului devine "azardata. Gulerasul de contuzie( eroziv ): se poate forma prin actiunea initiala de lovire a epidermului si apoi prin perforare sau printr'un mec"anism de infundare 3in deget de manusa 3 a pielii de catre glont, epiderma cedind mai repede datorita lipsei de elasticitate. El devine evident la citeva ore de la moartea victimei, sub forma unui inel pergamentat centrat de orificiul propriu'zis , lat de 1'& cm. Gulerasul de stergere: apare ca urmare a stergerii proiectilului care, in timpul tragerii, cu ocazia trecerii prin teava armei , s'a incarcat cu reziduuri si murdarie din interiorul acesteia, constituite din grasime, rugina, resturi de pulbere, ca urmare a unei proaste intretineri pe marginea orificiului propriu'zis, deci este localizat peste si inauntrul gulerasului de contuzie. 6e constata ca un lizereu negricios, circular. #oate lipsi cind glontul s'a sters de imbracamintea pe care a traversat'o sau devine inaparent datorita prezentei singelui in leziune. Inelul de metalizare: apare, inconstant, mai ales cind pielea are un strat subiacent dur, ca urmare a stergerii glontului de micile particule metalice apartinind blinda!ului proiectilului. 1a localizare, se suprapune

gulerasului de stergere, e%istind astfel riscul sa fie confundat cu acesta atit la e%amenul macroscopic cit c"iar si la cel microscopic5 poate fi depistat cu precizie la e%aminari radiologice si spectroscopice. Leziunile secundare ale orificiului de intrare sunt produse de factori suplimentari ai impuscarii , in tragerile de la distanta mica.7ceste leziuni secundare sunt urmatoarele) Gazele: au de obicei actiune mecanica si fizica.7ctiunea mecanica, pentru armele moderne , se manifesta pina la o distanta de 10 cm. , cu ma%imum de intensitate la * cm de marginea anterioara a armei ca urmare a presiunii mari e%ercitate de acestea, materializate in leziuni cu c"aracter contuz( denudari pergamentate, uneori c"iar plagi )5 in tragerile cu teava lipita apar leziuni cu c"aracter distructiv e%ploziv deosebit de intens. 7ctiunea c"imica se manifesta prin inrosirea pielii pe zone mai mici in !urul orificiului de intrare, ca urmare a formarii carbo%i"emoglobinei. Pulberea si particulele metalice: formeaza zona de tatua! si de impregnare metalicain tragerile de la distanta mica8 ( sub 10 cm pentru armele moderne ), ca urmare a ve"icularii lor in urma proiectilului sau insotindu'l, de catre forta mare magnetica a gazelor, produse sub presiunea considerabila in timpul tragerii. La armele cu pulbere neagra zona de tatua! se produce prin incrustarea pielii cu particule fine negricioase, provenind din combustia pulberii5 in cazul pulberii nepiro%ilate , tatua!ul apare numai pina la o distanta de ,'10 cm si este format din particule de coloratir gri,galbuie sau verzuie, mult mai fine decit primele.(mpregnarea metalica se formeaza de asemenea prin

incrustarea pielii cu mici particule metalice, provenind din capsa , glont si teava, care urmeaza proiectilul. Flacara si fumul : sunt de mici proportii la armele moderne, pentru ca pulberea arde aproape in totalitate in momentul detonatiei.La armele care folosesc pulberea neagra, limita de actiune esre de pina la *0 cm, leziunile caracterizindu'se prin arsuri la piele si firele de par , si depuneri de fum, sub forma de manson si inele concentrice. 0rificiul de iesire ) trecind prin corp , glontul se apropie de piele dinspre partea ei interna. Daca'si pastreaza o forta vie suficienta, va forma la acest nivel un orificiu in piele, care reprezinta orificiul de iesire.(n marea ma!oritate a cazurilor si mai ales cind este vorba de arme cu teava scurta, aproape totdeauna, glontul, trecind prin corp, pierde o parte insemnata din energia sa,actionind ca o pana asupra pielii, desfacind'o in laturi.De aceea orificiul de iesire sa prezinta mai des sub forma de fanta, stela, in cruces au rupt si neregulat. $arginile sale se apropie fara pierderi de substanta, punind in evidenta forma orificiului.Dimensiunile sunt mai mici decit calibrul glontului sau egale cu acesta, deoarece glontul intinde la inceput pielea sub forma unui con pe care apoi il strapunge in virf5 din cauza ca pielea se contracta, dimensiunile initiale ale orificiului scad. 9lontul trecind prin corp, adesea se deformeaza sau se fragmenteaza si din aceasta cauza resturi de proiectil, de forma diferita, rup pielea altfel decit un glont intact.(n !urul orificiului de iesire nu se produc de obicei e%coriatii ale epidermului.(n unele cazuri se produce o plesnire sau o fisurare a epidermului datorita distensiei suferite de piele in momentului formarii conului.:neori lezarea epidermului in !urul orificiului de iesire se produce in urma faptului ca pielea este apasata de glont pe imbracaminte,

perete sau teren. 7tunci se pot produce adevarate detasari ale epidermului , dar acesta se observa rareori. *.Dia,nostic)* dif#r#ntia* a* *#%i)ni*or constatat# fata d# *#%i)ni*# tra)$atic# d# a*ta nat)ra. (n unele cazuri de raniri produse prin arme de foc la distante mari, plaga impuscata poate fi confundata cu o plaga intepata, iar leziunile contuzive produse de glont pot fi luate drept o leziune produsa cu o arma boanta de mina.7ceasta eventualitate survine atunci cind intr'o plaga oarba nu se gaseste glontul sau cind plaga transfizianta s'a produs intr'o parte subtire a corpului , ca de pilda in umar sau cind plaga are un caracter tangential. Diferentierea plagilor impuscate de cele intepate se caracterizaeaza prin faptul ca cele din urma sunt rareori transfi%iante si , daca totusi se intilnesc, atunci orificiul de iesire al plagii intepate sau intepate taiate , este de obicei mai mic decit cel de intrare.0rificiul de intrare al plagii intepate nu se formeaza aproape niciodata prin ruperea pielii, ci totdeauna prin desfacerea ei, din care cauza marginile sale se pot apropia cu usurinta.#lagile intepate cu o arma piramidala au o anumita forma, cele produse cu o arma rotunda cilindrica , de pilda un cui, seamana uneori foarte mult cu plagile impuscate de la distante mari si prezinta c"iar un inel de e%coriatie, dar nu prezinta in sc"imb pierderi de substanta. Daca glontul isi pierde intr'atit din forta sa vie incit la intrare actioneaza ca o pana, desfacind pielea, atunci asemanarea cu plagile intepate este si mai mare , dar in aceste cazuri glontul ramine aproape intotdeauna in corp. 9lontul de calibru mic produce uneori la distante mari un orificiu de intrare in forma de fanta, asemanator cu plagile taiate'intepate.(n aceste cazuri, descoperirea inelului de e%coriatie si gasirea glontului ramas pe fundul canalului ne vine in a!utor.

+.Caract#r)* vita* sa) -ost & $orta* a* ranii i$-)scat#. 6emnele dupa care se recunosc traumatismele din timpul vietii si cele post mortale pot fi urmatoarele ) deplasarea si modificarea singelui,deplasarea in corp a unor obiecte straine, procese de reactie inflamatorie, retractia tesuturilor si semnele unui alt fel de moarte. Deplasarea si modificarea singelui: reprezinta semnul cel mai acesibil pentru e%aminare si ca atare cel mai important semn care arata ca leziunea a fost produsa in timpul vietii. Deplasarea singelui indica o activitate a inimii si deci e%istenta vietii. $anifestarea cea mai importanta in cazurile de traumatisme este "emoragia interna sau e%terna.De asemenea anemia generala intensa indica ca traumatismul s'a produs in timpul vietii, "emoragiile e%terne abundente, mai ales scurgerile de singe de' a lungul corpului si a "ainelor, pledeaza pentru faptul ca traumatismul s'a produs in timpul vietii.7celasi lucru il dovedesc si imbibatiile marginilor plagii cu singe, aglumerari de singe in grosimea tesuturilor si intre ele.5 coagularea singelui sub forma de c"eaguri si ec"imoze.1oagularea singelui constituie semnul cel mai important pentru a stabili ca leziunile traumatice s'au produs in timpul vietii. 1u cit single revarsat se intinde mai departe, cu atit s'a produs mai devreme. La e%amenul microscopic , o dovada ca traumatismul s'a produs in timpul vietii o constituie patrunderea eritrocitelor departe de spatiile interstitiale, prezenta unui nr. $are de leucocite la marginile plagii, tromboza arteriolelor.Daca se gasesc urme de deplasare a singelui de la locul e%travazarii spre organe si tesuturi mai indepartate, atunci aceasta dovedeste fara indoiala ca traumatismul a fost intravital5 de pilda aspirarea singelui in plamini in caz de plagi ale gitului, prezenta singelui in stomac si intestine, cind e%ista plagi in cavitatatea bucala si faringe, etc.;oate aceste fapte sunt inconstante, in timp ce deplasarea

10

singelui prin vasele limfatice este un fenomen constant in cazurile de traumatisme.6ingele se deplaseaza cu curentul limfei si a!unge pina la ganglionii limfatici cei mai apropiati, unde poate fi observat la microscop ,in afara vaselor sanguine.7cesta este un semn destul de constant, deoarece pentru deplasarea eritrocitelor pina la ganglionul limfatic cel mai apropiat este nevoie doar de 1 & minute si uneori c"iar mai putin. Deplasarea in corp a substantelor straine ) arata ca uneori traumatismul s'a produs in timpul vietii.De pilda,o embolie gazoasa sau grasoasa nu poate sa se produca decit numai in timpul vietii.(n orice fractura osoasa, e%ista embolie grasoasa din plamini5 daca insa aceasta zona nu este mare,atunci embolia este greu de controlat, c"iar si microscopic. Procese de reactii inflamatorii ) incep foarte curind dupa producerea traumatismului, uneori c"iar dupa 1, &0 minute. La orice traumatism tisular organismul raspunde printr'o reactie inflamatorie. Dar in primele ore este slab pronuntata putindu'se constata doar la e%amneul microscopic, unde se observa dilatarea vaselor sanguine, marginatia si diapedeza leucociterlor, aparitia edemului, coagularea fibrinei si alte procese care demonstreaza e%istenta circulatiei, deci e%istenta vietii.Daca insa moartea s'a produs la 10 &0 minute dupa traumatism, atunci acest tablou este slab reprezentat.0bservatii mai noi arata ca e%ista si alte semen care san e precizeze ca traumatismele s'au produs in timpul vietii ) coagularea fibrinoida a protoplasmei, reactii speciale la coloratii, emulsionarea continutului celulelor adipoase si altele. #entru determinarea acestora sunt necesare e%amene microscopice complete si competente facute pe organelle si tesuturile respective.

11

Retractia tesuturilor : plaga cutanata produse in timpul vietii este totdeauna beanta din cauza retractilitatii pielii, care este elastica, si mai ales in caz de sectionare transeversala a fibrelor sale. #ielea sectionata imediat sau curind dupa moarte produce de asemenea departarea marginilor plagii si numai inciziile facute tardiv se desfac mai putin. $usc"ii sectionati in timpul vietii se retracta mult si capetele lor se departeaza. 1"iar la un musc"i partial lezat se poate observa retractia fibrelor lezate. Daca musc"iul este sectionat dupa moarte, inainte de apartitia rigiditatii cadaverice, atunci se produc o retractie si departarea capetelor sale.Daca insa este sectionat dupa aparitia rigiditatii, nu se va mai produce retractia si departarea capetelor musc"iului. emnele altuifel de moarte: atunci cind pot fi constate, fiind private prin prisma impre!urarilor in care s'a produs faptul, ca si alte semen, pot avea uneori o oarecare importanta ca semne ad!uvante.De pilda, la autopsia cadavrului unui om cazut de pe fereastra s'au gasit fracture ale oaselor craniului cu "emoragii mici si semen evidente de strangulare si de asfi%ie.#rezenta acestor semene a provocat indoiala asupra faptului ca fracturile craniene s'au produs in timpul vietii.La un e%amen amanuntit s'a constatate ca au fost lezate vase meningeale mari , care ar fi trebuit sa provoace "emoragii de intensitate mai mare. 7sadar, concluzia este ca cercetarea privind traumatismele intravitale si cele postmortem, trebuie facuta din partea specialistului cu foarte mare atentie si confruntarea cu toate celelalte impre!urari in care s'a produs fapta. .. Sta/i*ir#a distant#i si a dir#cti#i d# tra,#r#. 6tabilirea directiei este indisolubil legata de identificarea orificiului de intrare, a canalului si a orificiului de iesire a proiectilului.(n multe cazuri, e%aminarea

1&

canalului ne este de un a!utor real, putindu'se descoperit urmatoarele semne care sa ne indice directia din care s'a tras) ;recind prin oasele late, glontul formeaza in ele un orificiu in forma de pilnie , care se largeste in directia zborului glontului. Distrugind integritataea osului, glontul antreneaza esc"ile osoase care pot fi gasite pe traiectul glontului, prin inspectie si palpare.Deci, glontul a iesit inspre partea in care dupa lezarea osului se gasesc esc"ilele osoase. 9lontul antreneaza cu sine parti de organe interne, mai ales in timpul actiunii de strapungere si lasa particulele respective pe traiectului canalului. De pilda, trecind prin ficat si iesind prin musc"ii spinali, glontul poate lasa in acestia particule de tesut "epatic. ;recind prin imbracaminte, glontul antreneaza parti din aceasta si le lasa de obicei in zona orificiului de intrare.<umai rareori aceste particule pot fi antrenate de'a lungul canalului gasindu'le in final la nivelul orificului de iesire. 9lontul formeaza o plaga stelata la intrarea in organele complecte 5 numai cind gloantele de pusca au o forta foarte mare pot produce o forme stelata la niveulul ambelor orificii. Daca glontul se fragmenteaza in interiorul corpului, formind un canal multiplu, atunci formeaza mai multe orificii de iesire.De altfel, asemenea orificii multiple sunt foarte rare, de obicei sc"i!ele glontului ramin in corp. Daca glontul patrunde dupa ricosare, atunci in regiunea orificiului de intrare pot ramine particule de nisip,var, piatra, etc. ,antrenate de glont din obiectul de care s'a lovit. Deci, e%aminarea canalului plagii prin arma de foc poate da rezultate foarte pretioase privind directia de tragere.

1*

Distanta de tragere cunoaste trei tipuri) cu teava lipita , in limita de actiune a factorilor secundari( descarcare relative ) si in afara limitei de actiune a factorilor secundari ( descarcare de departe ). ;ragerea cu teava lipita se numeste tragerea facuta cu intreaga circumferinta a orificiului tevii care este in contact imediat cu pielea sau "ainele. 7plicarea gurii tevii poate fi ermetica sau completa, sau neermetica atunci cind gura tevii nu intra in contact perfect cu pielea si una laterala sau partiala cind suprafata tevii nu este incontact cu pielea pe toata circumferinta, ci numai intr'o parte. (n tragerea cu aplicare ermetica lipsesc de obicei pe pielea din !urul orificiului de intrare de pozitul de funingine si patrunderea pulberii, adica tatua!ul. La e%amenul e%terior, aceasta impuscare cu teava spri!inita de corp poate fi confundata cu impuscarea de la distanta mare si problema poate fi rezolvata numai la autopsie, unde se pot gasi depunere de funingine si pulbere pe traiectl canalului, aproape de orificiul de intrare, precum si patrunderea funinginei sub piele, in oasele subiacente ( de pilda oasele craniului ), si sub periost. 7ceste depozite e%ista in toate tragerile cu teava spri!inta de corp si dau posibilitatea unui diagnostic pr=cis. Deoarece in acest caz orificiul de intrare nu se rupe, circumferinta tevii se imprima uneori in !urul sau, ceea ce in cursul cercetarii poate duce la determinarea felului armei. (n caz de tragere cu teava aplicata neermetic, gazelle patrund cu usurinta sub piele pe care o rup5 in !urul orificiului apare un cerc mic, ingust de funingine. (n tragerile cu aplicare partiala a tevii de corp se poate de asemenea observa actiunea gazelor, insa nu totdeauna, cu patrunderea funinginii si pulberii in interiorul canaulului. Ele trec insa prin spatiul liber dintre circumferinta armei si

1+

piele si se depun pe un segment al orificiului, opus celui pe care este aplicata teava. Depunerea de funingine si pulbere in acest caz are o forma semilunara. (mpuscarea de la distante apropiate) se vorbeste in cazul cind la periferia orificiului de intrare e%ista urme de funingine si pulbere sau cel putin numai pulbere ( tatua!ul ).#entru fiecare arma e%ista o anumita distanta apropiata.De aceea este foarte indicat sa vorbim despre 3 tragere in limitele actiunii factorilor suplimentari ai proiectilului 3. La o distanta apropiata mai actioneaza si gazelle si flacara.9azele pot forma o combinatie cu single, nu numai in tragerile cu teava lipita, ci si in tragerile la distanta de 1 & * cm. 7rsurile se intilnesc astazi destul de rar, incit au pierdut mult din importanta lor pentru determinarea distantei de tragere. Distanta de tragere poate fi apreciata nu numai pe baza prezentei funinginei si a pulberilor, ci si dupa dimensiunile suprafetei ocupate de ele, dupa diferitele parti ale acesteia si dupa gradul de dispersie. #entru funingine se determina raza inelului intern si a celui e%tern5 pentru pulbere se determina raza zonei mai dense a tatua!ului si raza generala a tatua!ului. (mpuscaturile la distanta departata ( dincolo de actiunea suplimentara a factorilor secundari )) este foarte important pentru anc"eta sa se determine distanta cit mai e%act pentru a o putea calcula in metri, fie c"iar si in anumite limite.(n aceste cazuri de impuscaturi de la distanta, urmele secundara sau efectele secundare nu apar.7ceste urme secundare au un triplu rol ) impreuna cu urmele principale atesta faptul ca avem de'a face cu o leziune impuscata, permit stabilirea leziunii de impact si a!uta la aprecierea distantei de tragere. (n cazul armelor de vinatoare care folosesc in loc de glont alice de dimensiuni diferite, distanta de tragere se poate stabili in functie de dispersia acestora , care se

1,

face in forma de trunc"i de con cu virful orientat catre gura tevii. 1u cit diamteru armei de vinatoare este mai mare cu atit efectul de dispersie al alicelor este mai accentuat. 1unoscind suprafata de dispersie si trasind un triung"i de unire spre teava se poate calcula inaltimea acestui triung"i,inaltime care reprezinta distanta de la care s'a tras. (n general la o tragere de la o distanta de sub 0,,0 cm. gasim un orificiu unic produs de patrunderea in snop a alicelor, cifra amintita fiind considerate relative5 numai o tragere e%perimentala putind preciza dispersia e%acta a alicelor. #este distanta de 0,,0 cm. dispersarea alicelor creeaza multiple orificii de intrare , in functie si de energia cinetica a alicelor, rezultind o penetrabilitate mai mare sau mai mica. De cele mai multe ori alicele se gasesc in organism. (n general nr. orificiilor de iesire este mai mic decit al celora de intrare. 7licele descriu multiple canale in organism, putind fi gasite de cele mai multe ori in organele parenc"imatoase sau osoase, producind in general "emoragii consecutive sau complicatii infectioase.Dispersia alicelor in organism se face cel mai curent cu a!utorul e%amenelor radiologice. 0. Pr#ci%ar#a a)to-rod)c#rii *#%i)ni*or c) ar$# d# foc: #entru autoproducerea leziunilor in scop de suicid pledeaza e%istenta plagilor impuscata in regiunea precordiala, temporala, in general in regiuni accesibile autoproducerii, descarcarea facindu'se fie cu teava lipita, fie de la distanta foarte mica, in limita de actiune a factorilor secundari. 9asirea urmelor de actiune a factorilor secundari pe mina victimei genereaza un element in plus in favoarea autoproducerii, dupa cum aceste urme se pot gasi si

16

pe fata sau "ainele victimei. (n spatial dintre police si inde% se pot gasi leziuni date de reculul armei in momentul percutiei, sau singe. (dentificarea urmelor materiale ramase pe arma constituie o alta metoda de precizare a problemei. (nterpretarea urmelor papilare ramase pe arma ne poate duce la identificarea nu numai a armei ci si a felului cum a fost apucata arma sau manipulate arma. 7lt test utilizat pentru determinarea autoproducerii este cel cu brucina ( pe mina cadavrului in contact cu resturi de fum si pulbere nearsa apare o coloratie rosie ) sau sulfat de difenilamina ( se coloreaza in albastru ). 1. N)$ar)* si s)cc#si)n#a i$-)scat)ri*or : Daca orificiul produs prin impuscare este unic si plaga este oarba, atunci fara indoiala ca aceasta a fost produsa de un singur glont.Dar daca e%ista mai multe orificii atunci se pune problema cite plagi e%ista si de cite ori s'a tras.Din & orificii, unul poate fi de intrare celalalt de iesire, si atunci este vorba de o singura impuscare sau ambele sunt de intrare si atunci vorbime de & impuscari.. Daca pe corp se gasesc mai multe orificii produse prin impuscare, atunci pentru fiecare trebuie lamurit care este de intrare si care de iesire. #roblema succesiuni impuscaturilor are uneori o foarte mare importanta medico !udiciara, dar nu poate fi intotdeauna rezolvata, mai ales daca impuscaturile au urmat foarte repede una dupa alta. (n acele locuri care au fost primele lezate se produc de obicei "emoragii mai intense, dar nu intotdeauna5 La oasele late , limitarea fisurilor ne poate fi de a!utor5 daca de la primul au pornit fisuri, atunci fisurile pornite de la al doilea nu pot trece de fisurile produse de primul orificiu5fisurile pornite de la al doilea se vor termina la nivelul fisurilor primului.

1-

2. Sta/i*ir#a *#,at)rii d# ca)%a*itat# : 6tabilirea legaturii de cauzalitate dintre leziunile constatate si producerea mortii va tine seama de faptul ca moartea in plagile prin arme de foc se produce rapid prin distrugerea organelor cu functii vitale ( cord, creier, plamini ), prin "emoragii interne cauzate de rupture de organe interne sau lezarea vaselor mari de singe , sau se produce tardiv prin complicatiile septice sau de alta natura ( embolii grasoase in fracture de oase mari ). Deci cauzele de moarte pot fi primare, in leziuni ale organelor interne si secundare, prin complicatii. 3. Sta/i*ir#a id#ntitatii ar$#i c) car# s+a tras. Daca pe locul unde s'a comis fapta sau asupra celui banuit de asasinat s'a gasit o arma de foc, cu care probabil s'a tras, atunci aceasta va fi supusa unui e%amen amanuntit.6e vor nota e%act locul in care a fost gasita, pozitia ei fata de cadavru si fata de celelalte obiecte (se fotografiaza sau se deseneaza locul ) , sistemul, calibrul, numarul, aspectul e%terior si diferitele semen de recunoastere. :neori pe arma ramin amprente digitale si ale liniilor palmei. La e%amenul microscopic ulterior se pot descoperit pe arma particule mici straine, care apoi ar putea fi gasite pe corpul sau pe "ainele celui banuit. 6e vor cerceta ) cite cartuse e%ista in incarcator, cite din cele aflate in butoi sunt trase, care este pozitia cocosului, a sigurantei si a celorlalte mecanisme ale arme. La nivelul proiectilului se observa amprenta tevii ( care este absolute specifica pentru arma cu care s'a tras )5 se poate compara glontul e%tras cu un glont obtinut prin tragere e%perimenta cu arma suspecta ) striurile lasate pe camasa glontului de catre g"inturi sunt strict caracteristice fiecarei arme permitind identificarea acestora (n tragerile de la distante foarte mici pot cadea pe arma si pe mina aceluia care o tine particule de tesuturi sau singe din plaga. 7ceste elemente pot a!unge c"iar si

1.

in teava. 1autarea si e%pertiza singelui si a celorlalte fragmente de tesuturi ( piele, creier ) necesita un e%amen de laborator medico'!udiciar special.