Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hanul Ancutei Fisa de Lectura
Hanul Ancutei Fisa de Lectura
Hanu Ancutei
Mihail Sadoveanu
Tabel cronologic
2.1. Date generale despre opera ovestirile ce alcatuiesc 6Hanu-Ancutei7 au !ost scrise a&ro"imativ in &erioada 19:1-19:0$ rima bucata din acest ciclu, 6-a&a lui (oda7, s-a &ublicat in 19:1, in 6Adevarul literar si artistic7, 6)antana dintre &lo&i7 a !ost scrisa in 19::, iar ultima in 6(iata 9omaneasca7, revista lui -braileanu, catre s!arsitul anului 19:0- asadar 6Hanu-Ancutei7 a !ost elaborat in a&roa&e sa&te ani, tim& in care insa autorul a lucrat si a ti&arit romanul 6(enea o moara &e Siret7 si 6%ara de dincolo de ne'ura7$ Hanu-Ancutei7 a a&arut in 19:8 si este un volum de 9 &ovestiri care &oate !i considerata cea mai stralucita creatie lirica e&ica$ 2.2. Explicatia titlului %itlul o&erei este !ormat din subtantivul comun 6hanu7, substantiv ce de*valuie inca de la ince&ut locul unde se va &etrece 6actiunea7, de !a&t, locul unde drumetii vor !ace un &o&as si unde 6toate &ovestile se aud din om in om7, si din substantivul &ro&riu 6Ancutei7, a!ta in ca*ut 'enitiv, aratand !atul ca Ana este &osesoarea acestui loc unde istoria este recreata= hanul este de !a&t un to&os central in lumea sadoveniana$ )iecare dintre &ovestitorii de la han , s&un &ovesti din tineretea lor, &ovesti care au avut loc la han$Acestea ii dau un caracter mitic, evidentiindu-i vechimea si continuitatea$%im&ul se trans!orma in s&atiu , iar s&atiul hanului , !iind mitic cum e si tim&ul se caracteri*ea*a &rin re&etare$Are deasemenea o dubla natura, reala si mitica =*iua &ortile se deschid s&re drumuri si e"istente umane, iar noa&tea se inchid, de!inind un s&atiu intors asu&ra lui insusi, ca un taram al ima'inatiei$ 6Hanul , ca motiv literar , nu este o desco&erire a lui Sadoveanu$ rin recurenta insa, &rin semni!icatii si &rin !unctii , hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu$7(1eor'e 2alinescu) S&re desebire de alte hanuri, hanul sadovenian se constituie tre&tat intrun s&atiu cu totul a&arte care inchide in sine o lume , un univers si o istorie, cu toate credintele traditiile , su&erstitiile si eresurile lor, cu toate !ramantarile si valurile care au bantuit o tara intrea'a$ Hanul este un teritoriu &rivile'iat al e'alitatii intre oas&eti, un univers al istorisirilor !rumoase, !iind o ambianta &ro&ice comuniunii s&irituale intre oameni$ %oti oas&etii hanului sunt &rieteni, &ovestindu-si viata si im&artasindu-si secretele intr-un cadru intim$ %oate &ersona>ele au o deosebita &lacere a rostirii istorisirilor , constituindu -se un 6adevarat cod al rostirii si ascultarii7, &ovestirea !iind structurata &entru a evidentia sensurile su&erioare ale ra&orturilor umane$ Ancuta este han'ita, ea mostenind hanul de la mama sa &e care o chema tot Ancuta, dovada a continuitatii, ce !usese si ea odata han'hita acestuia$ Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din tim&ul &ovestilor de la han, o co&ie &er!ecta, iar a&ro&ierea lor cone"ea*a cele doua &ra'uri tem&orale ale &ovestirii, tim&ul istoriei si tim&ul naratiunii$ 2.3. Tipul textului ?&era 6Hanu-Ancutei7 este o &ovestire in rama deoarece tehnica utili*ata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala, cu o
&ers&ectiva multi&la asu&ra !a&telor &etrecute$ -n intre' te"tul, e"ista o structura telesco&ica ce se creea*a tocmai datorita acestei tehnici narative$ ,e e"em&lu in &ovestirea 6)antana dintre &lo&i7 a&are, la un moment dat, &lanul narativ 'eneral, abstract, al naratorului evocator, care !ace &ortretul lui /eculai -sac$ re*ntarea mai amanuntita a &ersona>ului o !ace insa comisul -onita, care evoca momente ale &rieteniei si ale &ere'rinarilor din tinerete$ Abia intr-un al treilea &lan narativ se &une in miscare &ovestirea ca&itanului /eculai -sac, &ersona>-narator al unei &ovesti de dra'oste &line de !armec si de ne&reva*ut$ 2.5. Opinii critice asupra textului ,es&re Mihail Sadoveanu, 1eor'e 2alinescu s&une ca 6are realismul lui 4al*ac si melancolia unui romantic7$ -ntr-adevar, creatorul e&osului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descri&tiv du&a modelele5/eculce, 2rean'a, /$1ane, ,uiliu @am!irescu si !olosind surse din literatura universala(indicate de el isusi)5 A$,audet, 1uA Mau&assant, 8$@ola, %ur'heniev, SienBieCic*$ %ot 2alinescu considera ca 6.uat in totalitate, M$Sadoveanu e un mare &ovestitor, cu o ca&acitate de a vorbi autentic enorma$(D) 2a si &oe*ia lui 8minescu, &ro*a lui Sadoveanu atin'e !ondul cel mai adinc al s&eci!icitatii noastre$+ 6-n &o!ida di!erentierii su!letului modern si in ciuda orientarii s&re abstract a omului de cultura -scria .$4la'a in 6#niversul literar7 din 19:6- 'andirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata s&ontaneitate, daca nu in 'enii !ilo*o!ice sau stiinti!ice, atunci in &oeti de rasa, care stiu sa asculte *vonurile misterioase ale /aturii7$ M$Sadoveanu este un asemenea &oet in &ro*a, un neintrecut &ovestitor 6de rasa7, care 'andeste &e coordonatele 'eniului mitic romanesc$ .umea lui Mihail Sadoveanu traieste 6intr-un dEcor sublim si as&ru, maret, !abulos, dotat cu institutii 'eto-scitice, !ormulate &e cale ima'inativa$ 2a si 2hateubriand, Sadoveanu creea*a intai un #nivers &entru a-si ase*a !a&turile sale, care nu sunt insa miscate, ca la romanticul !rance* de melancolii stili*ate, ci de &orniri instinctive, tacute si rituale7(1$2alinescu, 6-storia literaturii romane de la ori'ini &ana in &re*ent7)$ ? data cu 6Hanu-Ancutei7, lumea taranilor oro&siti din &ovestiri ramane in urma, &entru a !ace loc unei lumi deosebite, ce aduce ceva din atmos!era 6Sindi&ei7 si a ciclurilor arabe, unde eroii sunt re'i, cali!i, vi*iri, ne'ustori bo'ati, !ilo*o!i, oameni care &rin natura statutului lor social duc o e"istenta con!ortabila si traiesc intr-o continua delectare$ 6Sadoveanu trans!era mancarea, bautura si &etrecerea intru &oveste- cu ceremonia lor cu tot- asu&ra unei lumi com&use in !a&t din oameni sim&li, saraci, lucratori cu bratele7(/$ Manolescu, 6Sadoveanu sau uto&ia cartii7)$ ersona>ele &ovestirii simt nostal'ia vremii trecute57-ntr-adevar, in vremea veche s-au intam&lat lucruri care asta*i nu se vad(D)Acum nici nu mai sunt oamenii care au !ostD Acuma traieste o lume noua, becisnica$7, observa /$Manolescu$ %ot acesta remarca si ca, desi ni se creea*a im&resia ca
&ovestitorii rememorea*a !a&tele traite, 6accentul cade &e &uterea de !abulatie, care >oaca un rol mai mare decat memoria$ ersona>ele se &re!ac a-si aminti, in !ond ele inventea*a7$ 68roii lui Sadoveanu sunt insa i*voarele, baltile, codrii, albinele, 'an'aniile, &estii, mistretii, *imbrii, bourii, &asarile cerului, &astorii, &lu'arii, ostasii, norodul$ /atura minerala si ve'etala, animala si morala a vorbirii &rin 'raiul sau, credincios ca ecoul, care cel mult dublea*a si tri&lea*a, !ara a introduce comentarii sonice &ro&iiD(D) Sadoveanu a !ost cetateanul !ara &ereche in cea mai sim&la arta si in cea mai ra!inata, universul tocmai &rin aceea de a !i curs in albia sa, ca orice adevarat !luviu$ A evocat umilintele si de>nade>diile celor din vechime, su!erintele, sus&inele si ra*vratirile asu&ritilor si, &arand &entru cei in'usti absorbit de vremurile cronicarilor, a !acut tocmai &rin asimilarea &rocesului evocativ intre' al istoriei saltul de care numai s&iritele mari sunt in stareD7(1$2alinescu)$ 6 ovestirea sadoveniana o&reste tim&ul, creand in >urul omului, &ovestitor si ascultator, un s&atiu ma'ic care-l &rote>ea*a$ 8roii nu &ovestesc s&re a-si usura su!letul, ori s&re a reda viata, ci &entru a se sustra'e vietii si mortii$ /iciodata arta &ovestirii n-a !ost mai ra!inata in sim&litatea ei7, conclu*a /$Manolescu$ 2el care deschide seria &ovestirilor este comisul -onita, creeand ast!el emulatia, &entru ca mai a&oi, si ceilalti sa se straduiasca sa relate*e &ovestiri mai interesante si mai 'ro*ave$Actul rememorarii sonore e insotit de 6!ericirea materiala7(1eor'e 2alinescu) a os&atului cu vin si carne !ri&ta$Ast!el ca sarbatoarea su!eleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace5vinul ca materie si meta!ora de*lea'a amintirile si &o!ta con!esiunii$ 2eremonialul e ritualic, ba*at &e re&etarea 6inclinarii traditionale cu ulcica de vin7$78sentiala este starea de !ericire materiala in!a&tuita de oas&eti$ 8i traiesc la modul 2anaanului, os&atand numai cu carne !ri&ta si band vin, insa du&a o randuiala care cere initiere$(1eor'e 2alinescu)$Ast!el hanul devine un s&atiu al ceremonialului mesei in comun$ 6Sadoveanu nu scrie des&re o lume , el creea*a o lume$$$ %rans!era mancarea bautura, &etrecerea intru &oveste - cu ceremonialul lor cu tot- asu&ra unei lumi com&use in !a&t din oameni sim&li, saraci, lucratori cu bratele$7(/icolae Manolescu) 6 rin natura rudimentara a omului in!atisat, literatura lui M$Sadoveanu, in ciuda cantitatii ei enorme si a a&arentei ei verbalitati, da im&resia unei mari mutenii si a unei &laciditati de !luviu lent$(D) FFHanu-AncuteiGG este ca&odo&era idilicului >ovial si a subtilitatii barbare$ )ormal, scrierea e un !el de ,ecameron in care cativa obisnuiti ai unui han s&un anecdote , in sine !oarte indi!erente$ 6(1eor'e 2alinescu)
6?rb sarac7 este &ovestirea unui om orb, ce este relatata de acesta si de batrana ce are 'ri>a de el$ Acest ca&itol cu&rinde si o versiune a 6Mioritei7 intonata de acesta$ #ltimul ca&itol, 6-storisirea @ahariei )antanaru7, cu&rinde de !a&t o &oveste s&usa de @aharia )antanaru, continuata de lita Salomia, batrana &re*entata in ca&itolul anterior$ -storisirea cu&rinde iar o &oveste de dra'oste, ea ince&and cu dorinta unui boier de la astraveni, de a crea o !antama in mi>locul unei &aduri &entru ca (oda, cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si ada&e caii$ A'laita, !iica acestuia, se indra'osteste de -lies #rsachi, insa, iar, tatal nu e de acord$ 8i se ascund in coliba &re'atita &entru (oda in &adure, du&a s!atul lui @aharia )antanaru, si ies a!ara cand domnitorul a&are si ii &ovestesc des&re im&otrivirea tatalui ei, ast!el el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor$
3.2. Personaje Hanul-cetate, motivul !undamental al o&erei sadoveniene, devenit un su&ra&ersona> &rin valorile simbolice dobandite, discursul narativ este &reluat &e rand de &ersona>e care isi asuma scenarii succesive$ Hanul insusi este, in verte>ul tim&ului, la hotarul dintre cele doua laturi ale sale, real si mitic, un &unct de re!u'iu, de i*olare5 6nu era han,-era cetate7, era alcatuit din niste 6*iduri 'roase de ici &ana colo, si niste &orti !erecate cum n-am mai va*ut de *ilele mele7$ -ntr-o atmos!era totala de voiosie, de 6buna-voire7 intre oameni, cu &ace in tara, cu 6*ile line de toamna7, se o&rea7viersul lautarilor si &orneau &ovestile7$ ,u&a acest cadru creat de un narator &rinci&al, abstract, cu o &re*enta e"trem de discreta in discurs, a&ar &e rand, din umbra cotloanelor hanului, sub diri>area discreta a lui mos .eonte, adevarat maestru de ceremonii, mare distribuitor de *odii si de roluri, &ovestitori care isi rosteau &ovestea vietii si se retra'eau a&oi in s&atiul nedeslusit din care se ivisera5 -onita comisul, narator&ersona>, &ovesteste o ha*lie intam&lare cu 6ia&a lui (oda7= calu'arul 1herman, narator-martor, necreditabil, s&une o &ovestecu un vestit talhar, Haralambie= mos .eonte, narator-martor, necreditabil, invaluind in mister multe detalii ale naratiunii, vorbeste des&re un balaur 'roa*nic= ca&itanul -sac, narator-&ersona>, sosit mai tar*iu in s&atiul narativ, evoca, in 6)antana dintre &lo&i7, o &oveste ne!ericita de dra'oste din tinerete= mos -enache coro&carul, narator-martor, necreditabil, vorbeste des&re 6cealalta Ancuta7, a carei 6dublura7 &er!ecta este han'ita din tim&ul &ovestirii= 2onstantin Motoc evoca un 6>udet al sarmanilor7, din vremurile in!ricosatoare, !iind el insusi eroul &ovestirii= >u&an ,amian, un ne'ustor li&scan, &ovesteste, in calitate de narator-&ersona>, des&re calatoriile sale &rin 8uro&a= un orb sarac, tot un &ersona>-narator, dar si col&ortor, relatea*a le'enda mar'aritarului si o calatorie initiatica &rin tarile rasaritului= in !ine, in a noua &ovestire, &lanurile narative se com&lica, &rin &re*enta in te"t a doi naratori, @aharia )antanaru si .ita Salomia, situati in doua &lanuri tem&orale, in tim&ul !abulei si tim&ul discursului, naratorul-&ersona> desco&erind cu ba'heta lui ma'ica nu numai i*voarele din adancuri, ci si &e acelea din su!letele indra'ostitilor$ -n &rima &ovestire se evidenti*a comisul Ionita, &ersona>ul &rinci&al al acestei &ovestiri, dar este i un personaj permanent al ntregului volum Hanu-Ancuei, realiznd unitatea acestuia, deoarece el este prezent n toate povestirile ndemnnd oaspeii s-i aminteasc ntmplri
extraordinare, petrecute demult n ara oldovei$ Acestuia i se alcatuieste un &ortret memorabil57Statea stal& acolo, in acele *ile 'rase si vesele, un ra*es strein, care mie imi era dra' !oarte, si cu mos .eonte la talcuirea tuturor lucrurilor de &e lumea asta7$ ortretul denota, &rin evocarea semnelor adanci ale varstei, o imensa e"&erienta de viata ce-l !ace atotstiutor, ce constituie &rinci&alul motiv &entru destainuire, avand o adevarata &asiune &entru a s&une &ovesti578ra om nalt, carunt, cu !ata uscata si adanc bra*data$ -n >urul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei, &ielea era scri>elita in creturi marunte si nenumarateD7$ rin acest &ortret !i*ic reali*at &rin intermediul caracteri*arii directe, Sadoveanu su'erea*a hotararea, as&rimea !irii si destinul *buciumat al acestuia$ 2alul sau era 6de mirare7, o &roiectie directa in s&atiului !abulos romanesc$ 68ra calul din &oveste, inainte de a manca ti&sia cu >ar$ /umai &ielea si ciolaneleI7, a!lat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a &ersona>ului, de 6siac sur7, are o istorie ciudata, este chiar calul din &oveste$ e &arcursul intre'ii carti, comisul -onita are rolul de a intretine buna dis&o*itie, el indeamna &e noii veniti sa bea si sa manance si sa s&una o istorisire vrednica de ascultat$ %ot comisul &romite sa s&una o intam&lare FFin!ricosataGG, ado&tand, de !a&t, tactica amanarii$ -ntam&larea comisului -onita se &etrece la han &e vremea lui Mihai (oda Stur*a, FF2ealalta AncutaGG il a>uta &e %odita 2atana sa ra&easca o !iica de boier, iar eroul din FF?rb saracGG &ovesteste cum a a>uns la han ,uca-(oda, du&a ce !usese ma*ilit$ 9a*esul insusi se de!ineste ca un &ersona>-narator, cu un com&ortament s&eci!ic, intrat in actiune numai cand - se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al &ovestilor578u aici is trecatorDcuvanta, cu oala in man, dumnealui, -onita comisul= eu incalic si &ornesc in lumea meaD9oibul meu ii totdeauna 'ata, cu saua &e elD 2al ca mine n-are nimeniD -nalic, imi &lesnesc caciula &e o ureche si ma duc, nici nu-mi &asa$7,ar el nu &leaca nicaieri, ca un simbol al statorniciei &reluat din vremuri imemoriale$ ersona>ul vine din alt tim&, se situea*a, tem&oral vorbind, intr-o lume cand de&lasarea intre im&aratii era usoara, nestan>enita de 'ranite$2alul acesta de &oveste este de !a&t, aici, un mi>loc de de&lasare, &e nesimtite, in tim&ul !abulos &arca al &ovestii$? tr stur dominant a comisului !oni este dorina de dreptate i de adevr" #l nsui a$irm atunci cnd este ntmpinat de o$ierul cel tinerel% & am venit la 'od, nsetat dup dreptate ca cer(ul dup ap de izvor" Aceast comparaie popular arat dorina arztoare a lui !oni de a se $ace dreptate neamului su i de a nu lsa motenire copiilor lui nenelegerile cu dumanii care au coli lungi i ascuii" Hotrt, rzeul nu se d nlturi s lupte c)iar cu un cor( mare (oieresc" !nteligent i curajos, dup ce a $ost pe la multe divanuri de judecat, nu exist s, nu apeleze, ca ultim soluie la judecata lui 'od" *instit i corect, comisul adun i aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pmntului motenit de la printele su, dasclul !oan" 2omisul -oni ntruc)ipeaz tipul ranului oldovean cu cele mai alese virtui morale% dorina de dreptate i adevr,demnitatea, curajul, cinstea, dor i ospitalitatea, (un dispoziia, simul umorului, plcerea
de a asculta i a spune poveti nemaiauzite"+ersonajele i povestirile sadoveniene m(rac aura legendei" alugarul !"erman, naratorul-&ersona> al urmatoarei &ovestiri, numita 7Haralambie7,este un &ersona> necreditabil$ Se &oate remarca usor ca el are o ra!inata strate'ie narativa, relevand mai intai de unde vine(6/oi, acolo sus, sub stancile 2eahlauluiD7), de*valuindu-si abia mai tar*iu identitatea, marturisind ca se indrea&ta catre tar'ul -esilor, unde are de inde&linit o treaba de la schit$ raintele inchina ulcica de vin &entru badea Gheorghita , vatav de carausi, care este 6un om sa'alnic7, &entru 6 mos Ienachi coropcarul7, ne'ustor de lucruri !ine, de 6bucurii de !ata mare7$8l adresea*a laude ceremoniale si lui mos Leonte, care se &rice&e ca nimeni altul la *odii, lui mos Zaharia Fantanarul , mare mester la construirea !antanilor, Ancutei, &entru bunatatea vinului$ ,u&a aceste &o&asuri de subtila retorica, de FFca&atatio benevolentiaeGG, &ovestirea intra &e !a'asul !iresc$ #aralam$ie, eroul &ovestirii sale, a !ost mai intai 6arnaut domnesc7, devenind a&oi haiduc de codru si lovind conace boieresti, drumurile de ne'os si chiar &e oameni sim&li= 1herman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor, lasand sa se intelea'a ca acel !ioros Haralabie este tatal sau$ -n a treia &ovestire din 6Hanu-Ancutei7, naratorul este mos %eonte zodierul&care, cu doua*eci de ani in urma a va*ut un balaur$ Atitudinea narativa discreta a acestuia !ace ca !abulosul &ovestirii sa !ie mentinut &ana ce aceasta e s&usa in totalitate$ Sin'urul care cunoaste adevarul este chiar mos .eonte, dar si el il orientea*a catre su&o*itie si mister, comunicand in !inal ca 6de dracusorul cel balan nu s-a mai au*it nimic, si nimene nu l-a mai va*ut niciodata7$ 6)antana dintre &lo&i7 contine istoria im&resionanta a capitanului 'eculai Isac , indra'ostit de 6o biata !ata din satra7$ -n &lanul narativ 'eneral al &ovestirii este reali*at &ortretul acestuia, insa &re*entarea mai amanuntita a &ersona>ului o !ace comisul -onita, care evoca momente ale &rieteniei si ale &ere'rinarii din tinerete, si abia intr-un al treilea &lan narativ se &une in miscare &ovestirea ca&itanului /eculai -sac, &ersona>-narator al unei &ovesti de dra'oste &line de !armec si de ne&reva*ut$ otretul !i*ic al acestuia este reali*at de catre naratorul &rinci&al, cand ii anunta sosirea57?bra*u-- smad cu mustacioara tunsa si barba rotun>ita, cu nas vulturesc si s&rancene intunecoase, arata inca !rumuseta si barbatie, de si ochiul dre&t strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu7$ 8l se recomanda7/eculai -sac de la 4alabanesti, din tinutul %utovei7$ ovestea lui o reda cu nostal'ie$ 62ealalta Ancuta7 evoca o &oveste de dra'oste din vremuri a&use, al carei narator este mesterul Ienac"e copcarul, ce reali*ea*a o &aralela intre Ancuta de demult si cea din tim&ul !irului e&ic$ Sin'urul de!ect al acestuia este acela de a tra'e din tutun, ast!el !iind nevoit sa intreru&a, din cand in cand, &ovestea si sa-si scruture luleaua, &entru ca, observa el cu ironie, Satana atata treaba avea, sa --o in!unde$ -n acest e&isod a&ar &ersona>ele &ovestirii5%odirita 2atana, ra*es7nebun si nemernic7 indra'ostit de o !ata de boier, duduca (arvara, cu care incearca sa !u'a in lume, 2ostea 2aruntu, se!ul arnautilor, radvanul (arvarei$ -n actiunea concentrala si tensionata, naratorul 'aseste tim& sa
alcatuiasca si &otrete semni!icative57(ncuta de altadata era muiere !rumoasa, ca si aceasta de-acum$ 2ata la el cu ochii mari si-- luceau intre ei doua !aclii mititele$ 9a*asul s-a uitat lun' la dansa, a&oi si-a le&adat &e o laita &istoalele si iata'anulD7$Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din tim&ul &ovestilor de la han, o co&ie &er!ecta, iar a&ro&ierea lor cone"ea*a cele doua &ra'uri tem&orale ale &ovestirii, tim&ul istoriei si tim&ul naratiunii$ 6Hudet al sarmanilor7 are ca narator &e onstantin )otoc, un cioban, ce venea dintr-un tinut inde&artat$ Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsu' si se mananca &e saturate, con!irmadu-se ima'inea sadoveniana de 8den situat intr-un taram atem&oral$ 8ste un om sarac, cu o istorie intortocheata$ -n &ovestirea sa a&ar &ersona>ele e&isodice5 boierul 9aducan 2hioru, sotia sa si haiducul (asile cel Mare ce reuseste sa ra*bune !a&tele crude ale boierului asu&ra bietului om, caruia ii !urase sotia$ 2e-a dea sa&tea &ovestire, 6/e'ustor .i&scan7 are de data asta ca &ovestitor 6un barbat barbos cu caciula si cu 'iubea$ 4arba -- era astam&arata si rotun>ita de !oar!ece= radea cu obra>i &lini si bo'ati de crestin bine hranit7, Damian ristisor, om umblat &e drumuri ne'ustoresti, caruia mos .eonte ii stabileste, &otrivit astrelor, un destin !avorabil$Acesta le vorbeste celor &re*enti de desco&eririle atata de in'enioase ale occidentalilor$ ovestirea 6?rb sarac7 are de !a&t doi naratori, de data aceasta batrani57? baba s-un mosnea' iesira catre lumina dins&re carale li&scanului$ )emeia venea inainte, omul ceva mai indarat, cu ca&ul &utin inaltat si &arand a asculta cu mare luare-aminte *voana si 'lasurile de la !ocul nostru7$ Hainele lor, ale or$ului si ale litei *alomia, sunt sim&le, contrastand &uternic cu tinuta de oras, &entru ca cei doi &rovin din *onele de munte574aba &urta broboada de ster'ar alb, iar co>ocelul il tinea numai &e umeri$7 9itualul a&ro&ierii de !oc este &recedat de o anumita ritmica a 'esturilor57si de sub co>ocel, de la subsuoara stan'a, ii atarna cim&oiul, cu clontul s&re &amantD2and se simti a&roa&e, orbul se o&ri, numai ca baba mai !acu cativa &asi catre !oc$ 8l se o&ri si lumina ii batea obra*ul neclintit im&resurat de barba alba$7 ?rbul, &ersona> emblematic, cu o lun'a traditie in literatura, ince&and cu Homer, marele cantaret al maniei lui 6Ahil eleianul7, aici insa cersator, initial nu e &rimit in s&atiul &ovestii574aba,care adusese &e cersator, se arata su&arata !ara &ricina, cand mosnea'ul &asi cu mainile intinse s&re noi$7 )a&tul ca este in!irm, li&sit de darul vederii, com&ensat insa cu 6destula intele&ciune7 si cu darul mu*icii al lui ?r!eu, este o consecinta a unei intam&lari din trecut, rememorarea acesteia !iind alt motiv narativ &e care &ersona>ul narator si-l asuma, acesta avand o aventura a cunoasterii, inte'randu-se &e rand in comunitati di!erite$ 8l este un &ersona> cu adanca vocatie reli'ioasa, stiind sa cante din cim&oi si detine taina sunetelor, din moment ce misterul vederii --a !ost stins de o &utere divina$ +a"aria ,antanarul este naratorul ce incheie sirul &ovestirilor$ -nainte ca acesta sa-o incea&a, lita Salomia ince&e alta$ ersona>ele e&isodice sunt boierul ,imachi Mar*a de la astraveni, (oda, A'laita,!iica bboierului, -lies #rsachi,alesul inimii ei, un &ersona> colectiv re&re*ntat de armata lui (oda$ (ocatia lui @aharia era aceea ed a desco&eri i*voare, !olosind o ba'heta ma'ica$
8l >oaca rolul de intermediar al &ovestirii, cel care desco&era sensul intam&larilor ascunse si aduce in !ata lui (oda, venit la vanatoare, &ovestea celor doi indra'ostiti, cares unt dis&erati ca 6ma*alul7 -lier #rsachi nu e dorit de tatal !etei, deci @aharia este un &ersona>-intrument, !acilitand intrea'a actiune, cu rol de liant istoric de dra'oste$
3.3. Elemente de lim$aj -.aloare artistica/ ? data cu 6Hanu-Ancutei7, lumea taranilor oro&siti din &ovestiri ramane in urma, &entru a !ace loc unei lumi deosebite, ce aduce ceva din atmos!era 6Sindi&ei7 si a ciclurilor arabe, unde eroii sunt re'i, cali!i, vi*iri, ne'ustori bo'ati, !ilo*o!i, oameni care &rin natura statutului lor social duc o e"istenta con!ortabila si traiesc intr-o continua delectare$ 6Sadoveanu trans!era mancarea, bautura si &etrecerea intru &oveste-cu ceremonia lor cu tot- asu&ra unei lumi com&use in !a&t din oameni sim&li, saraci, lucratori cu bratele7(/$ Manolescu, 6Sadoveanu sau uto&ia cartii7)$ 2aracterul o&erei de com&etitie de &ovesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-6,ivanul &ersian7,7 ovestile de la 4radu Stramb7,iar din literatura universala cu 6,ecameronul7 lui 4occacio sau 6 ovestile de la 2anterberrA7 ale lui 2haucer$ /i se vorbeste in 6Hanu Ancutei7 des&re 6o vreme a &etrecerilor si a &ovestilor7 intr-o toamna rodnica, in care era 6&ace in tara si intre oameni buna invoire7, cand taberele nu mai is&raveau, vinul de deserta in ulcele si la !ocuri se !ri'eau hartane de vitei si de berbeci$ %im&ul este ideal5 era &ace in tara si recolte bo'ate, iar vremea &etrecerilor si a &ovestilor ince&use$ lasarea in tim& si s&atiu u*ea*a de clisee a istorisirii &o&ulare, toate re!erintele sunt ambi'ue5 6in acel an au ca*ut de Santilie &loi na&ra*nice7,7oamenii s&uneau ca au va*ut balaur ne'ru de nouri7 si 6im&aratul Alb si-a ridicat muscalii im&otriva limbilor &a'ane7$ 8ste un tim& mitic, le'endar$ .ocul ins&ira,de asemenea, si'uranta57Dhanul acela al Ancutei nu era han, era cetate$ Avea niste *iduri 'roase de ici &ana colo si niste &orti !erecate cum n -am mai va*ut in *ilele mele7$ 62etate7,7*iduri7,7&orti !erecate7 sunt tot atatea su'estii ale unui s&atiu inchis$ Hanul Ancutei este un loc destinat e"clusiv &etrecerilor si &ovestilor$ Hanul
se tre*este la viata du&a a&usul soarelui, cand la lumina !ocului, ca&ata o noua viata amintirile si intam&larile trecutului$ Ancuta trece *ambitoare &rintre meseni, im&artindu-le bucate si vin$ -n acest ceremonial al &ovestirii, ritualul mancarii si al bauturii re&re*inta o trea&ta necesara$ rimul, comisul -onita s&une o &oveste ha*lie(6-a&a lui (oda7) &entru a destinde atmos!era, a&oi iau cuvantul altii care &romit sa istoriseasca ceva din 6vremea adevarata7$ %oti au nostal'ia vremii trecute57-ntr-adevar, in vremea veche s-au intam&lat lucruri care asta*i nu se mai vad(D) Acum nici nu mai sunt oamenii care au !ostD Acuma traieste o lume noua, becisnica$7 e &arcursul intre'ii carti, comisul -onita are rolul de a intretine buna dis&o*itie, el ii indeamna &e noii veniti sa bea si sa manance si sa s&una o istorioara vrednica de ascultat$ ,esi intam&larile sunt situate cat mai de&arte in tim&, &ovestitorii isi declara &artici&area la ele, iar unele au loc chiar la han$ 2hiar daca ni se creea*a im&resia ca &ovestitorii rememorea*a !a&tele traite, de !a&t, 6accentul cade &e &uterea de !abulatie, care >oaca un rol mai mare decat memoria$ ersona>ele se !ac a-si aminti, in !ond ele inventea*a$7(/icolae Manolescu) ovestirile se &ot im&arti ast!el5 comice(6-a&a lui (oda7), de dra'oste(6)antana dintre &lo&i7,7-storisirea @ahariei )antanarul7,74alaurul7),de haiducie(6Haralambie7,72ealalta Ancuta7,7Hudet al sarmanilor7), o varianta a Mioritei (6?rb sarac7)$ ovestirea ne'ustorului li&scan &une !ata in !ata doua moduri distincte de viata$ Ascultatorii res&in' 6draciile nemtesti7-in !ond as&ecte ale unei societati civili*ate- nu din &rimitivism, ci avand un alt mod de a &erce&e lucrurile57-A&oi, altceva n-am mai va*ut nimica, !aradecat mare iarmaroc, acolo la .i&sc$ Mare iarmaroc, cat lumea asta, si comedii si mu*ici si nemtaria &amantului band bere$ 2ine n-a 'ustat, oameni buni, asemenea bautura sa nu !ie cu &arere de rau$ 2aci e-un !el de lesie amara7$ e &arcursul lecturii remarcam bo'ate re!eriri la su&erstitii si credinte &o&ulare, si tehnici subtile de a mentine trea* interesul ascultatorilor si de a crea o atmos!era de mister$ Ambi'uitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor$ 2a&itolul 6-a&a lui (oda7 are cel mai 'reu rol din acest volum si anume sa initie*e urmatoarele o&t &ovestiri, sa ca&te*e atentia si curio*itatea cititorului$ Autorul asi'ura aceste lucruri &rin !ra*a de incheiere a acestui ca&itol5 6S-acuma sa mai &rimim vin in ulcele si sa ince& alta istorie &e care demult vroiam sa v-o s&un$7$ 2alu'arul 1herman in 6Haralambie7, avand o e"&rienta minima cu oamenii si cu discutiile, istoriseste chiar &ovestea vietii lui, ba*andu-se &e istoric, !a&tele succe*andu-se intr-o ordine !ireasca$ rocedeele narative li&sesc din &ovestirea acestuia,insa &entru &rima oara &utem obesrva ca &rocedeu !olosirea 'radatiei(ce a&are &rin sim&la citire a te"tului, ast!el !inalul tra'ic are un e!ect mai mare asu&ra ascultatorilor) si a &aralelismului (reali*at intre scenele in cares unt &re*ente &ersona>e ca basa 1heor'he si (oda)$ -n ca*ul &ovestirii lui mos .eonte, el da im&ortanta die'e*ei si actiunii, ne'li>and discursul naratolo'ic$ rocedeele narative, adica &re*Centarea si re&re*entarea, si aici sunt alternate cu maiestrie, de e"em&lu, a&aritia balaurului este &re*entata 'randios$
/eculai -sac, noul-venit, le &ovesteste des&re 6!antana dintre &lo&i7, imbinand cu maiestrie cuvintele$ 9e&re*ntarea in acest ca&itol este a&roa&e vital5 dialo'ul dintre cei doi indra'ostiti trebuia nea&arat re&rodus$ 2u&rins de atmos!era 'enerata de /eculai -sac, -enache coro&carul istoriseste si el tot o &oveste tra'ica de iubire, dar de aceasta data cu un !inal !ericit, el !iind &rimul narator necreditabil din 6Hanu Ancutei7 deoarece cau*a &lasarii coro&carului in >urul lui %oderita 2atana in momentele-cheie !iind &usa &e seama omisiunii de in!ormatii$ re*entarea este cea care domina in acest ca*, dialo'ul a&arand numai in !ra'mentul in care -enache si %oderita mer' &e acelasi drum$ 62elalata Ancuta7 este constituita dintr-o &oveste am&la= ca&itol, s&re deosebire de celelalte , nu contine caracteri*area naratorului$ 6Hudet al sarmanilor7 isi aduce si el a&ortul la 'radul de unicitate al intre'ului volum$ #n as&ect al &re*entei &rocedeelor narative este chiar !a&tul ca naratorul este unul necreditabil, ce nu de*valuie tot ce stie des&re intam&larile relatate, el nu divul'a anumite !a&te sau detalii$ 9a&sodul 2onstantin !oloseste in 6?rb sarac7 &redominant discursul narativ, starnind ast!el din &artea ascultatorilor reactii di!erite$ #ltimul ca&itol si cel mai com&le" de at!el se numeste 6-storisirea @ahariei !antanarul7, un titlu ales ironic intrucat lita Salomia &ovesteste mai mult$ Sadoveanu este un &ovestitor liric, re!lectiv care imbina oralitatea stilului &o&ular cu eruditia livresca$ ovestirea este la &ersoana intai <am umblat7= <neam des&artit7= <am &ierdut7= <am venit7= <m-am imbracat7= <o aste&tam7 etc$ %ot limba>ul din nuvela este &rotocolar, ceremonios, chiar ritualic5 7stimate !ete, domnilor7, 6cinstiti &rieteni7$ %oate &ersona>ele im&rumuta acest limba> (inclusiv Sadoveanu)$ -ntre limba>ul &ersona>ului si cel al autorului nu este nici o di!erenta adancirea ideii de arheti&$ 6FFHanu AncuteiGG, considerata FFca&edo&era de rascruceGG(/icolae Manolescu), este un volum de &ovestiri uni!icate de rama narativa a hanului, ca loc al &ovestirii si al toamnei imbelsu'ate, ca tim& &rivile'iat al &ovestirii$7 (1eor'e 2alinescu)$ ?&era constituie un e"em&lu de arta narativa, de im&letire a mai multor stiluri intr-acelasi s&atiu ambivalent si intr-un tim& neim&ortant ca durata, ci im&ortant &entru ceea ce se &etrece in el$
4. Parerea personala
,u&a &arerea mea, o&era 6Hanu Ancutei7 contine toate trasaturile caracteristice ale unei &ovestiri care niciodata nu a !ost mai ra!inata &rin sim&litatea ei, datorita ori'inalitatii stilului lui Sadoveanu in arta &ovestirii, reusesind ast!el sa cree*e im&resia unei Moldove &ros&ere, a unei civili*atii (adica ardelenii) su&erioare celei din ?ccident (in s&ecial a nemtilor, cele mai a&ri'e ar'umente intalnindu-se in &ovestirea 6/e'ustor li&scan7) deoarece acesti oameni sunt niste arheti&uri ce nu &ot !i in!luentati sau schimbati de vreme, de trecerea tim&ului$ .umea creata de Sadoveanu este o lume le'endara, ce desi &are &utin 6&rimitiva7, este deasu&ratuturor civili*atiilor euro&ene$ Am remarcat cu &lacere !a&tul ca Sadoveanu se detasea*a adesea din &ostura de narator, devenind un !el de narator abstract !a&t ce da unitatea o&erei si ii &ermite sa urmareasca ast!el din 6umbra7 evolutia &ersona>elor sale si sa ii lase &e altii sa ii ia locul$ )oarte interesant este si !atul ca, la randul lor, aceste &ersona>e-naratoare se &ot clasi!ica in naratori evocatori(ce &ovestesc &ur si sim&lu intam&larile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce &resu&un inscrierea relatarii intr-o con!ormitate cu &lanul o&erei, iar !a&tele o&erei sunt &use in contradictie cu !a&tele altor martori, ast!el re*ultand o adevarataD ameteala)$
noua &ovestiri, care, desi sunt relatate !iecare intr-un ca&itol di!erit, &re*entarile !acute sunt le'ate intre ele$ Am remarcat ca acestea sunt !acute !ie &rin introducerea unui &ersona> in scena, un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe &ahare de vin si de a im&artasi o &oveste celor a!lati &entru a ii intri'a sau doar a ii amu*a$ 2ontinuitatea aceasta a !irului e&ic !ormea*a o o&era unitata si totodata unica in literatura romana$ Am mai observat si ca !iecare &oveste este &re*entata in doua &lanuri, cel al D&ovestirii &ro&riu-*ise, in sine, si a modului in care este istorisita intam&larea, in acest ca* am &utut sesi*a intri'a in su!letele calatorilor sau bucuria, mai ales ca o a!irmatie intam&latoare in sirul altora straneste curio*itatea ascultatorilor$ ,e e"em&lu, comisul -onita &romite sa s&una ceva 6cu mult mai minunat si mai in!ricosator7$ %oate acestea &entru ca &entru Sadoveanu modul 6s&unerii7 este !oarte im&ortant si este ba*a in atra'erea celor din >urul in a o asculta, in a le tre*i interesul$ -nsa, !rumusetea &ovestilor se datorea*a in s&ecial hanului innascut al &ovestilor, idee &e care, du&a &arerea mea, incearca Sadoveanu s-o sustina &e &arcursul !irului e&ic$